P. 1
rolul asistentei fracturi

rolul asistentei fracturi

|Views: 287|Likes:
Published by dragospopoi8165

More info:

Published by: dragospopoi8165 on Jun 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2015

pdf

text

original

II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI IN FRACTURA DIAFIZARA DE FEMUR 2.1.

Conditii de spitalizare Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate din perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar; paturile sunt rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii. 2.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale: a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (3652%); Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500- 11.000/mm3) b) c) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl); Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl) d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este 3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora e) Urocultura f) Sumar de urina

1

Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa. Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii. Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau culcat pe pat, in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie. Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza cu alcool sanitar. Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis. Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul dea lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand pana se extrage cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul, apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul. Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si sapun. Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterile cu dop de vata sau prin sondaj

2

vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina , se introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda. Participarea asistentei medicale la examenul radiologic Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele pot produce opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un medicament analgesic. 2.3. Supravegherea pacientului In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii. Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul);

3

4. a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic 4 . Respectarea caii de administrare este obigatorie. In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:      temperatura respiratia pulsul tensiunea arteriala diureza 2. a starii psihice. Observarea faciesului. a somnului bolnavului si reactivitatii generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. degradat sa nu aiba culoarea schimbata.functiile bolnavului. Va verifica eticheta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie alterat. deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate graphic in foaia de observatie. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului respectand anumite reguli. vitale si vegetative ale organismului. aparitia unor manifestari patologice.

Pregatirea preoperatorie 1. durere. in timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente. grijile si teama. de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa anestezie. asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile. Asistenta medicala va respecta doza prescrisa. De exemplu. de diagnostic. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia.deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe intr-un anumit timp.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de administrare. ii da incredere in echipa operatorie. ii asigura de o prezenta care-l va sustine. Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare. somnul fiziologic al bolnavului. Pregatirea generala 5 . 2. Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul. de moarte. despartire de familie. ii explica ce se va intampla cu el in sala de operatie. cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.

Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular E. .aparatul cardio-vascular     Se face prin conscultatie. Tensiunea sfingomanametrul. hipertensiunea arteriala. neoplasme. ritmul respiratiei ce se trece pe foaia de temperature de catre asistenta medicala  obligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara.aparatul respirator 6 . palpare. puls.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.starea generala:      varsta greutatea slabire asociata cu deshidratare se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie se caracterizeaza semnele functionale: frecventa. cardiopatii) .K. diabet. amplitudinea. frecventa amplitudinea.a) Bilantul clinic cuprinde: . arteriala se masoara cu .antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza.

 V.5 ml oxalate de sodium 3.S.H.5 ml sange prin punctie venoasa pe 0.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8  Valori normale la 1 ora 2-5 mm la 2 ore 5-10 mm la 24 ore 20-50 mm  Probe de coagulare: se recolteaza 4.examene complete  HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara – se recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de sange pe E.examenele de rutina absolut obligatorii:  Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat de sodiu)  .b) Bilantul paraclinic cuprinde: . fosfataza alcalina 7 .A.timp Hovell – valori normale= 60120 secunde   Bilantul electronic Examenul sumar de urina Glicemie.timp Quick – valori normale = 612 secunde . (viteza de sedimentare a hematular) se recolteaza prin punctie venoasa fara staza venosa 1.8 % . creatina.D.T. uree.

analize. ombilcul. dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat. Pregatirea locala In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila. In dimineata respectiva. radiografii)care insotesc bolnavul la sala. pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua clisma seara. se imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de observatie. unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja. Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil si invelit. Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice. Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg posibil. dus sau baie pe regiuni la pat. Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril. daca nu are ecoriatii si este rasa corect. 8 . In sala de operatie – felurile de anestezie generala sau rahianestezie. verificandu-se regiunea inghinala. se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate lucrurile inutile.3. in salon. In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa. regim alimentar usor digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste diureza. Se va efectua baia. pentru diminuarea setei postoperatorii. se indeparteaza proteza dentara mobila. iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.

ritmul respiratiei ce se trece pe foaia de temperature de catre asistenta medicala a) Bilantul clinic cuprinde: .Pregatirea preoperatorie 1. asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile. ii explica ce se va intampla cu el in sala de operatie. de diagnostic. in timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura. de moarte. amplitudinea. ii da incredere in echipa operatorie. durere. neoplasme. ii asigura de o prezenta care-l va sustine.antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza. 2. de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa anestezie.starea generala:      varsta greutatea slabire asociata cu deshidratare se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie se caracterizeaza semnele functionale: frecventa.aparatul respirator 9 . Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare. cardiopatii) . Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia. Pregatirea generala . diabet. hipertensiunea arteriala. grijile si teama. despartire de familie.

S.examene complete  HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara – se recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de sange pe E.6 ml sange pe 0. fosfataza alcalina arteriala se masoara cu 10 .4 ml de nitrat de sodium 8 Glicemie.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani. uree. b) Bilantul paraclinic cuprinde: . creatina. Tensiunea sfingomanametrul.K. frecventa amplitudinea.A. obligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara. .T. (viteza de sedimentare a hematular) se recolteaza prin punctie venoasa fara staza venosa 1. puls. palpare.H. Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular E.D.  V.examenele de rutina absolut obligatorii:  Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat de sodiu)  .aparatul cardio-vascular     Se face prin conscultatie.

timp Hovell – valori normale= 60120 secunde   3. se Bilantul electronic Examenul sumar de urina 11 . Valori normale la 1 ora 2-5 mm la 2 ore 5-10 mm la 24 ore 20-50 mm  Probe de coagulare: se recolteaza 4. dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat. se indeparteaza proteza dentara mobila. In dimineata respectiva. dus sau baie pe regiuni la pat. se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate lucrurile inutile. iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata. pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului. Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg posibil. ombilcul.timp Quick – valori normale = 612 secunde . verificandu-se regiunea inghinala. pentru diminuarea setei postoperatorii. in salon.8 % .5 ml oxalate de sodium 3. regim alimentar usor digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste diureza. Se va efectua baia. Pregatirea locala In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus.5 ml sange prin punctie venoasa pe 0.Se va efectua clisma seara. unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.

Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon. Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice. se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit. radiografii)care insotesc bolnavul la sala. cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuburile de dren si cantitatea acestora.5. Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril. Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil si invelit. In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa. analize. puls. Va administa medicatia prescrisa postoperator. Va controla si nota diureza. 2. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila. tensiune arteriala). va ajuta sa fie transportat la pat. Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor organismului. medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic. asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. respiratie. Va masura si nota functiile vitale (temperatura. daca nu are ecoriatii si este rasa corect. Va supraveghea 12 . In sala de operatie – felurile de anestezie generala sau rahianestezie.imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de observatie.2 Ingrijirile postoperatorii Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului.Va controla frecvent starea pansamentului.

piureuri. 3. Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. 1. rasol. poate prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul. budinca. eventul aspiratia gastrica. La 48 de ore va extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile moi si se inalta speteaza patului. aparitia cianozei. perfuzia sau sa plece din pat. Supravegherea respiratiei – trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala. Nu se recomanda un regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie generala trebuie supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie. 13 . apoi treptat lapte. in acest caza va fi imobilizat. Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se previne prin pozitionarea capului intr-o parte. Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de preferabil neindulcit.faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o evolutie buna. Supravegherea faciesului – urmarirea aparitiei palorii insotita de Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul traspiratie rece si racirea extremitatilor. 2. cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de constiinta. La 24 de ore se panseaza in salon. faringian. carne fiarta. supa strecurata care excita peristaltismul intestinal. se extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular si incep contractile izometrice. drenurile.A doua zi. zeama de compot facut in casa si suc de lamie.

Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultat.4. a pozitiei pacientului si mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor. se practica sondaj vezical. 7. apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua zi. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate: a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile fara perna Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. completa. pulsului ritmic la 15 minute in primele doua ore. alcool. Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de bicarbonate de sodium. Ingrijirea mucoasei bucale – se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa. 11. 9. 10. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul Puls filiform este semn de hemoragie. 8. va fi anuntat imediat medicul. sa Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea nu se imbibe cu sange. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia medicului. 14 . acid boric. Se pot sterge buzele si mucoasa cu glicerina boraxata. eventual frectii cu Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat. 6. 5.

Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub.c) supravegherea functiilor vitale si vegetative. escarelor. tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor. 2. 3. tensiunea arteriala.8 o. aparitia greturilor redarii cefei trebuie anuntate medicului. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate sa aiba febra de rezorbtie (37. a pozitiei. Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile 1. umfla un balon. pulsul poate fi usor bradicardic.38o) se masoara dimineata si seara. tuseste pentru eliminarea secretiilor. pulsul. se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric. schimbarea lenjeriei de pat si corp. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor – toaleta. masaj si frectii in zonele predispose 15 .

5. evacuarea gazelor va primi ceai indulcit. zeama de compot. Se va supraveghea tranzitul intestinal. In cazurile cu risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se incepe tratamentul preventive cu anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicat in pozitie sezanda si ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul inferior operat si incepe mersul. lapte.infectii acute precoce primitive Precoce . Complicatiile protezelor totale Acute .proteza dureroasa 16 .infectii cronice .mortale . In cazul aparitiei vreunui hematom postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.luxatia protezei Cronice .4. In a treia zi supravegherea temperaturii se va face dimineata si seara. In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a In caza de meteorism se introduce tubul de gaze Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa preveni aparitia escarelor si a flebitei.infectii tardive .osificarile . zeama de legume. pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. iar daca in primele patru zile nu apare scaunul se va anunta medical. 6. Tot din a treia zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica cu ambele member inferioare.

in decubit lateral 17 . 4. apa distilata. pansamentul se schimba mai rar. una care il face si una care il serveste. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata. 5. 6.. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in grabi vindecarea cazul in care nu prezinta secretii si nu exista tub de dren. Efectuarea pansamentului 1. Sa se asigure de absorbtia secretiilor Sa se aseptizeze Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare. 7. 2. Pansamentul sa fie facut de doua persoane. iar mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate. apa sterile. pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale: Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile. iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim. Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensa de servit. ser fiziologic. 3. Dupa utilizarea instrumentelor se pun intr-un vas cu cloramina.decimentarile Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea Efectuarea 1. blandete. indemanare.

Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal. iar intre genunchi se aseaza o perna. de asemenea rulat. Spalarea pe maini. iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel curat. 4. 18 . Tratarea plagii operatorii 6. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de obicei. iar in urma lui se aseaza cearceaf curat. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul 8. se decontamineaza. Indepartarea vechiului pansament 3. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool. Cearceaful murdar se ruleaza. cu o perna sub piciorul afectat. dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang. 9. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins. se curata. dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii 7. se pregatesc materialele pentru sterilizare. se arunca cele de unica folosinta. alcool iodat 5.2. Spalarea cu apa curenta si sapun Schimbarea lenjeriei de pat Schimbarea cearceafului pe pat. se dezinfecteaza.

nebatatorite. 19 . isi recapata starea de excitabilitate normala. Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati. De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de gimnastica.2. Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile. masajul se va executa numai cu maini curate. Daca este foarte poroasa pielea trebuie rasa. ci sporeste uzura. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului. vezicule. lucru obigatoriu in fractura de col femural. Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile articulatiilor contractate sau anchilozante. Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul axelor fiziologice ale articulatiilor. Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene. atenueaza durerile spontane sau provocate de miscare. fara inele si cu unghile taiate. luminoase si bine incalzite. preculm si elasticitatea pierduta.6. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru masaj. masaj. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta. Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale.

Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin inactivitate. pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de caldura. executate putin mai rapid. 20 . relevand complet musculatura. la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de ora. vaselina. Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele alimntatiei. Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului. Durata masajului este de circa 10-20 de minute. sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca dureri. Daca in timpul masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va utilize o substanta lubrifianta ca lanolina. caldura prea mare. Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale. Rolul asistentei medicale in electroterapie – de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie linistiti inaintea aplicarii curentului. arsuri. prin explicatii asupra caracterului inofensiv al tratamentului. O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare fara incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda mersul pe bicicleta.

Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente 9.oprire periodica a efortului pentru recuperare 6. Evitarea frigului.incalzire inainte de efortul propriu-zis . deoarece expunerea prelungita la frig poate Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic a durerilor musculare. musculare 3.4. Tratarea infectiilor microbiene si virale Evitarea sedentarismului. exacerba focare de infectie latenta. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor.ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului – se previn in acest fel deviatiile coloanei vertebrale 8. 5. inactivitatea ducand la scaderea fortei 21 . 4. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati . Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie hipreglucidica duce la o crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant al afectarii articulatiei. constituie un factor agresiv pentru coloana vertebrala 7.7. Realizarea unui protocol educativ 1. 2.antrenament progresiv . .

11. fumat. oasele si muschii scheletici 12. dieta bogata in calciu. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor soldului. 14. activitati fizice cu regularitate. Evitarea traumatismelor . casnice 15. varstnici.purtarea echipamentului de protectie adecvat .10. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos. cu tulburari de echilibru . 22 .montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu tulburari de vedere. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda 13. consum excesiv de cafea. Evitarea ortostatismul prelungit – se protejeaza articulatiile.prevenirea accidentelor rutiere. exces de proteine. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei.

l UREE = 10 mg/dl CREATINA = 0.00 mg/dl 23 . examene radiologice Probele de coagulare: Timp Quick = 15. hematocrit 32 gr% Trombocite = 120000 Transaminaze TGO = 17 u.%. Se efectueaza examene de laborator./.i./.5 secunde Timpul Howell = 85 secunde Hemoleucograma: hemoglobina = 8 gr. judetul I Ocupatia: Pensionara Diagnosticul: fractura diafizara de femur Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. EKG. PREZENTARE DE CAZURI CAZUL I Nume: P Prenumele: I Varsta: 86 ani Adresa: Comuna D.i. Impotenta functionala Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma cu 60 de zile.III.44 mg/dl CALCIU TOTAL = 7. Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.l TGP = 13 u.

i. 1f Diclofenac 1tb Algocalmin 1tb Diazepam 1tp Tratamentul cu Fragmin 5000 u. se continua 35 de zile postoperator 1 fiola pe zi subcutanat.i.CRP negativ Imediat dupa operatie: T.i.i. 1f Diazepam 1 cp 17. 24 .072010 Algocalmin 3f Diclofenac 1tb Fragmin 5000 u.07.A.2010 Fragmin 5000 u. = 140/80 mmHg si T = 37oC Se administreaza urmatorul tratament: 16.072010 Diclofenac 1tb Fragmin 5000 u.07. 1f Diazepam 1cp 18.i.2010 Fragmin 5000 u. 1f Diazepam 1 cp Diclofenac 1tb Algocalmin 3f 19.

Evaluare Dupa 24 h pacienta prezinta o stare de confort fizic acceptabil in urma administrarii tratamentului. + diazapam f1 i. temperatura optima 18 C .i. Incapacitate de a se imbraca si Pacienta isi va recastiga mobilitatea culcare -incurajeaza pacientul -face zilnic exercitii de motricitate Pacientul reuseste sa se imbrace si Am administrat : -medicatie antialgica: Algocalmin si Diclofenac . 25 . Diagnostic de nursing Imobilizare a şi alterarea confortului fizic şi psihic din cauza durerii Obiective După 24 h pacienta va avea o stare de confort fizic şi psihic Intervenţiile asistentei Rol propriu Rol delegat -in perioada dureroasa am asigurat pacientei repaos la pat fizic si psihic -i-am asigurat pacientei pozitia 2.m.PLAN DE INGRIJIRE Nr. avand un somn linistitor si odihnitor. antalgica -i-am asigurat un confort minim necesar : lenjerie de pat curata .m. aerisirea salonului inainte de 3. Crt.Fragmin 5000 u. Pacienta a dormit 7 ore si s-a trezit odihnita. Insomnie si oboseala Pacienta va fi capabila sa doarma in timpul noptii . 1. (pre si postoperator) -i-am administrat algocalmin f1 i.

-ajuta pacientul sa isi faca toaleta cavitatii bucale si sa isi taie unghiile fina cu pacientul descriindu-i gestica necesara imbracarii. - dezbrace singur. 4. Dificultate de a urma prescriptiile de igiena Pacientul este capabil sa se spele singur 26 .dezbraca articulara si capacitatea de a se imbraca si dezbraca fara ajutor. Pacienta isi va putea lua toate masurile de igiena necesare pentru pastrarea intacta a tegumentelor si mucoaselor supravegheaz a pacientul in timpul imbracarii si dezbracarii -ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus.

S Ocupatia: Pensionara Data internarii: 4.2010 Diagnosticul la internare: fractura diafizara de femur Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice. impotenta functionala Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu 7 zile. Hematocritul 41% Analizele biochimice arata: Glicemia = 89mg% Uree = 40mg% Transaminazele TGO = 33u. Pe data de 5.2010 se noteaza o stare generala buna./. 27 .07. durere acuta la palparea soldului rotatia externa a membrului afebrilitat.l TGP = 22 u.2010 I se recolteaza analizele care demonstreaza: Hemoglobina 11.45%.i.Cazul II Nume: R Prenume: E Varsta: 65 ani Adresa: Comuna S.07.07. Pe data de 6.l Probele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde Timp Howell = 122 secunde Tot pe data de 5.i.072010 se face radiografia si EKG./.

2010 Tratamentul postoperator: 9.07. 1f 11.i. 1f 10.i 1fiola /zi se continua 35 de zile de la operatie.i.2010 Diclofenac 1tb/zi Agocalmin la nevoie Diazepam 1tb/zi Fragmin 5000 u.07.i.07. 28 . 1f/zi Tratamentul cu Fragmin 5000 u.2010 Oxacilina 8g Gentamicina 2f Algocalmin 4f Diazepam 1f Fragmin 5000 u.2010 Oxacilina 2f Gentamicina 2f Algocalmin 2f Diazepam 1tb Fragmin 5000 u. Interventia chirurgicala va avea loc pe data de 9.Aceste examene impreuna cu diagnosticul duc la decizia de a interveni chirurgical.07.

calmare îi ofer 5% preoperatorie un ceai de tei -adrenavederea şi îi adm un lină 1f. -ketalar -alimentaţie hidratare deficitară.PLAN DE INGRIJIRE Diagnostic nursing Obiective Intervenţii asistentei Rol propriu Rol -discut cu bolnava despre eventuala -pentru delegat -algocalmin -ser fiziologi c 10% -glucoză Evaluare -alterarea stării de confort alterarea înfăţişări. -psihoterapie -obiectiv atins. algocalmin -xilină -dexton 1f -dormicină 1f. 1% conduitei. contra durerii. necesitatea nutriţional în hidratări şi am -glucoză avut grijă ca 5% 29 . -neliniştea faţă de -recoltarea propriei analizelor durerii -pregătirea în -combate-rea interv. şi -să echilibrată hidric vederea fie -am şi unei 20ml explicat -ser fiziologi bune c 10% -obiectiv atins.

pacienta bea care provoacă să lichide nu neîndulcite şi gaze. -în dimineaţa intervenţiei câmpul operat. -în ziua interv.interv. de -să nu fie a sursa de combială -pregătirea câmpului dacă mai şi  -obiectiv atins. bolnavei câteva g de ulei de ricin în seara premergătoare intervenţiei. -dificultatea de a -pacienta să -administrez elimina poată elimina. verific pacienta digestive îşi -posibilitatea alterare tegumentelor mucoasei. vezica. -batijonarea şi infecţie nozo pregătesc 30 . are probleme mă asigur că evacueză  -obiectiv atins.

v. zonei antiseptice de intervenţie cu colorate +1/2 din coapsă şi o protejez cu pansament -imposibilita-tea odihni. perfuziei -preveni-rea pneum oniei hipo statice -preveni-rea atrofiei musculare -combate-rea pentru ca ea -administrez şi pentru calmarea durerii. de a dormi şi a se pacientei durerii -creearea fizic psihic. -adm diazepam -algocalmin 1f. (2f.operator. ca poziţia B să fiziologi fie în DD şi să c 10% aibă piciorul operat în uşoa-ră abducţie -pt evitarea încărcării pulmonare -glucoză 5% -algocalmin 1f -zinocif i.0. unui confort algocalmin -ser -obiectiv realizat.12) 31 . -calmarea steril. -am avut grijă să poată dormi pam 1tb. -alterarea stării de -supraveconfort legată de gherea poziţia impusă(DD). -diaze-obiectiv atins.

poziţii TA şi P 80b/min -după scoaterea sondei urinare ajut pacienta să folosească plosca şi bazinetul. -îi fac masaj la membrele sănătoase. perfuzia. -alterarea imaginii B să-şi vorbească şi ambianţă 32 . -favoriza-rea -încurajez B comu-nicării să îşi exprime -încuraja-rea sentimentele să -creez o atingă veselă  -obiectiv realizat. i-am făcut pac tamponamente gentamipe spate cu alcool -am măsurat cină 2f -oxacilină 4g -diazemetoclopramid. -am supravegheat 120/70mm Hg pam 1f -alterarea stării de sănătate fizică şi psihică de sine.-supravegherea funcţiilor vitale -menţine-rea unei adecvate.

stea în DD cu piciorul drept în apoi aceasta alta piciorului perne pt împiedica schimbarea poziţiei -potenţial alterare tegumentelor mucoaselor. -am grijă ca -algocalpacienta să min. uşoară Pt pun a 2 a -obiectiv atins. să la necorespunzătoare. cotidiene. -dimineaţa ajut B să-şi acorde igiena  -obiectiv atins. plosca să nu 33 . de -să aibă a tegumentele şi integre piciorului. primele 48 -imobili-zare abducţie.zona operată. -conving pacienta participe activităţi -potenţial adoptare poziţii a de -menţine-rea unei B în poziţia vicioase DD în de ore. pasivă activă. deoparte şi de -păstrarea ap bucală la pat gipsat curat -am grijă când fără pete sau foloseşte deteriorat.

muşama -administrez 1f algocalmin şi 1 tb diazepam -creez pacientei cadru intim şi liniştit pentru a -aport nutriţional -prevenirea deshidratării -asigurarea unui nutriţional adecvat. -ajut pacienta  -bolnava nu 34 . alimentar este aport ceai neîndulcit în vitamine şi -stare de -monitorizaproteine. -asigura-rea odihnei refacerii după intervenţie pe o -algocalmin diazepa m un -obiectiv atins.murdărească gipsul aşezând B -perturbarea modului de somn nesatisfăcă-toare. asigur o odihni. se putea -regim -pacienta alimentată şi hidratată -nu prezintă semne de deshidratare. Asigur pacientei Hidratarea cu -în următoarele 4 zile postoperatorii îi masă bogată -calitatea somnului necesare şi hidric scăzut.

al de -menţine-rea ap B în poziţia decubit dorsal în primele 24 de ore -ajutarea scopul satisfacerii nevoii.disconfort datorită rea imposibili-tăţii de eliminărilor a elimina normal. -ajutarea pacientei în efectuarea integrală a tehnicii -pregătirea lenjeriei pacientei. pacientei ăn îndemâna 35 . să urineze la ploscă evitând udarea sau murdărirea pansamentului şi menţinerea posturii corecte -am grijă ca după să bolnavei urinare asigur prezintă probleme de micţiune sau de fecale. la  -obietiv realizat. igiena intimă. -educarea pacientei cu privire la modul de eliminare -asigurarea igienei. -potenţial alterare gipsat.

T. de 62 de ani din mediul urban. Istoricul bolii: bolnava declară că în urmă cu o zi a suferit un traumatism prin cădere de la acelaşi nivel cu impact pe soldul stâng. deformare şi atitudine vicioasă la nivelut coapsei stângi. Comportare faţă de mediu: alergică la penicilină. după care a prezentat simptomele menţionate mai sus. Epicriza:  mobilitate activa la marginea patului.:  fără semne clinice.P. este internată cu diagnosticul de fractură trahanterodiafizară femur stâng (veche de o zi).A. deformare şi scurtare. 36 .  H. pensionară. cu rotaţie externă a membrului pelvin stâng. pentru tratament. pentru care este transportată de urgenţă la spital.H.V. 21/14 cmHg pentru care se administrează Hipazim 2 tablete şi Propanolol 40 mg (1/2 tablete/zi).Cazul 3 Bolnava R.:  menapauză la 50 ani. unde pe baza examenului clinic şi radiologic s-a stabilit diagnosticul de fractură trohanterodiafizară femur stâng şi a fost îndrumata spre secţia de ortopedie. Examenul local – atitudine vicioasă. Condiţii de viaţă şi muncă: bune. Motivele internării: dureri. I s-a efectuat reducerea sângerândă si osteosinteză cu sârma plată. A.C. A.

 reluarea mersului cu sprijin în cârje.  scoaterea firelor la 16 zile de la operaţie. -asigurarea pacientului unei cantităţii alimente -mă asigur că alimentaţia pacientului este toare -diminuarea greţurilor şi a vărsăturilor. realizat. -Triferment -obiectiv 3tb/zi -Metroclopra mid 3tb/zi. de stării de bine să legată de durere prezinte manifestatăprin agitaţie. fără să calce pe piciorul stâng 1 ½ luni. -Rupan 3 tb/zi de -Nakom 2 tb/zi -Seleg-nă 2tb/zi Evaluare -obiectiv în curs evaluare. mai mari de corespunză- 37 . Caz clinic nr. dureri nivelul nu medicaţiei articulaţiei coxobilaterale şi sacrobili -alimentaţie inadecvată datorită tremurului.3 Diagnostic de nursing -modificarea Obiective -pacientul Proces de îngrijire Intervenţiile asistentei Rol propriu Rol delegat -administraţia indicate la medic. tatea .

38 . de unui confort confortul somn legat de psihic durere şi tremur fizic. -perturbarea modului -educarea pacientului la păstra poziţie corectă. -obiectiv realizat. de repaus al membrelor drepte.-limitarea mişcărilor datorită durerilor mobilizare. -creearea -ajut pacientul -Rupan să-şi păstreze tb/zi.linişte permanentă -îi ofer bolnavului un pahar cu lapte seara. -asigur şi bolnavului prin aerisirea camerei. 3 -obiectiv nerealizat datorită tremurului care persistă. pentru a-şi tonusul o muscular prin mişcări pasive şi active. -diazepam 1tb/zi.

Mihăilescu – Chirurgia pentru cadre medii 4.5. Baltă – Tehnica îngrijirii bolnavului 3. Denischi – Tratat de patologie chirurgicală. manual 8. G. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii mendicali 6. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale 5. Ed. *** – Fişe de observaţie pentru cazuri practice 39 . 1988 2. BIBLIOGRAFIE 1. Prof. L.A. Titircă – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali 7. M. Medicală. L. vol III. A. dr. L. *** – Chirurgie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->