UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI, IASI FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA MASTER: INGINERIE SI MANAGEMENT IN CONTEXTUL GLOBALIZARII

Managementul institutiilor publice

Spitalul Clinic de Pneumofiziologie Iasi

Conducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe CONDURACHE Studenti: Marina Pruteanu Lavinia Badic Tanasa Constantin

Iasi, 2013

CUPRINS

Capitolul I Organizarea si functionarea Spitalul Clinic de Pneumofiziologie Iasi I.1. Scurt istoric ......................................3 I.2. Obiect de activitate ...................................................................................4 I.3 Organizare interna organigrama ............................................................6 I.4 Functionalitate raspunderi si competente pe functii sau posturi pornind de la fisa postului si pe compartimente organizatorice ..........8 I.5. Structura de personal .............17 I.6 Relatiile cu exteriorul ..........................19 1.7 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare.......24 Capitolul II Rolul managerilor in unitatea de invatamant ...........42 Capitolul III Principiile managementului .................... 44 Capitolul IV Functiile managementului ................. 46 IV.1 Trasaturile manageriale ...........................46 Capitolul V. Decizii multicriteriale deterministe ....................................51
Bibliografie ......................................................................................................................56

CAPITOLUL I
Spitalul Clinic de Pneumofiziologie Iasi

I.1. Scurt istoric

Scoala a luat fiinta din initiativa privata acum 130 ani sub titulatura de Spitalul Clinic de Pneumofiziologie Iasi n 1853 Iaul este vizitat de Appert din Maiena. El scrie n memoriile sale de cltorie c Dimitrie Pacanu construiete pe cheltuiala lui un spital de 60 de paturi. Logoftul Dimitrie Cantacuzino i soia sa, Pulheria sunt ctitorii Spitalului Sf. Treime din Ttrai (aa cum s-a numit la nceput dup hramul paraclisului din cldire). ntr-o vreme cnd muli boieri ii nchinau averile mnstirilor de la Muntele Athos sau altor aezminte monahale, logoftul Cantacuzino construiete un spital, care este al treilea n Iai ca vechime (dup aripa de la Sf. Spiridon i Spitalul Evreiesc). n anul urmtor a nceput construcia spitalului n forma n care este i n prezent, cu singura deosebire c bolta de trsuri de sub capel n care oprea cupeul inspectorului spitalului (adic directorul), este n prezent nchis cu lemn i sticl. n afara corpului principal al spitalului s-au mai construit o anex pentru spierie (actualul laborator de bacteriologie), o morg pictat n interior i care n general avea aspectul unei mici capele (demolat ulterior). Cldirile lipite de gardul de zid al spitalului erau case mai vechi ale locului, care au fost reparate i destinata administraiei. n 1858 totul este terminat, spitalul poate primi bolnavi. Logoftul i soia lui trec spitalul sub administraia Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon, aezmnt care avea o activitate i o experien de o sut de ani. Epitropia a deschis spitalul n luna mai 1858 cu 16 paturi; n 1860 avea 20 de paturi, iar n 1870 avea 45 de paturi. n privina profilului bolnavilor internai, paturile arau

repartizate n: 50% medicin intern, 40% boli (sifilitice), 10% chirurgie. Spitalul a evoluat de-a lungul timpului ca numr de paturi, ca organizare, ca nivel tehnic. Dup rzboi, nc din anul 1947, Dispensarul de profilaxie a tuberculozei (nucleul clinicii ftiziologice de mai trziu), avea un numr de 20 de paturi de postcur la Spitalul Pacanu. n 1949, o dat cu reorganizarea i amplificarea luptei mpotriva tuberculozei i o dat cu venirea Prof. Nic. Bumbcescu ca ef al Catedrei de Ftiziologie, Spitalul Pacanu este predat n ntregime reelei de ftiziologie de atunci, funcionnd la capacitatea maxim de 110 paturi. Fr a se modifica ceva din aspectul i structura iniial a cldirii, spitalului i s-au adus multe modificri, reparaii i amenajri necesare att ntreinerii, ct i pentru mbuntirea funcionalului.

I.2. Obiect de activitate

Incepand cu data de 17.06.1991 si pana in prezent scoala functioneaza ca GRUP SCOLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCTII, cu trei nivele de scolarizare: 1. invatamant profesional - scoala profesionala 2. invatamant liceal filiera tehnologica 3. scoala postliceala.

Domeniul prioritar al formarii profesionale este, in prezent filiera tehnologica cu specializari din domeniul materialelor de constructii care se regasesc in cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului, in conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr.458 / 6.06.2000. De asemenea, prin scoala profesionala se asigura pregatirea in meserii din domeniul materialelor de constructii. Planul de scolarizare 4

Numarul de clase / Numarul elevilor si structura acestora pe niveluri de pregatire, profile / domenii si specializari /meserii si pe ani de studii, avizat de ISJ si CLDPS.

OFERTA DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR 2009 2010 CLASA A IX A LICEULUI FILIERA PROFILUL RESURSE NATURALE PROTECTIA MEDIULUI SI CHIMIE INDUSTRIALA 1 clasa = 30 elevi ELECTROTEHNICA 1 clasa = 30 elevi MECANIC TEHNIC 1 clasa = 30 elevi Tehnician industriala Tehnician electrotehnist Tehnician pentru reparatii LUCRARI PUBLICE 1 clasa = 30 elevi Tehnician in lucrari mecanic si in chimie SPECIALITATEA MESERIA

intretinere

publice si constructii

ANUL I SCOALA PROFESIONALA

PREGATIREA DE BAZA

MESERIA

ANUL I

MECANICA

Mecanic in industria constructiilor de 1 CLASA masini

ELECTRIC

Electrician

instalatii

echipamente 1 CLASA

electrice industriale CHIMIE INDUSTRIALA Operator ceramica fina 1 CLASA

INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE Tricoter - confectioner

1 CLASA

I.3 Organizare interna organigrama

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii din orasul

ADOLESCENTILOR este o unitate de invatamant condusa de directorul coordonator. Acesta, in calitate de ordonator tertiar de credite,este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean SIRET. Totodata, directorul coordonator al unitatii de invatamant isi desfasoara activitatea in colaborare cu doua organe decizionale la nivel de unitate, si anume: Consiliul de Administratie si Consiliul Profesoral. In subordinea directa a directorului coordonator se afla consilierul educativ al unitatii scolare, sefii comisiilor, secretarul-sef, contabilul si bibliotecarul.

Organigrama Grupului Scolar Industrial Materiale de Constructii

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN NEAMT

CONSILIUL DE ADMINISTRAIE

CASA CORPULUI DIDACTIC CENTRUL DE ASISTEN PSIHOPEDAGOGIC ADMINISTRAIA LOCAL DIRECTOR

CONSILIER EDUCATIV SECRETARIAT BIBLIOTEC CONTABILITATE

EFII

ARIILOR

EFII COMISIILOR

CURRICULARE 1 2 3 4 5 6 7 8 Limb i comunicare Matematic i tiine Om i societate Tehnologii Arte Sport nvtori Cadre didactice 1 2 3 4 5 6 7 8 Protecia muncii Protecie civil P.S.I. Inventariere Burse i ajutor social Comisiile de corigen Curriculum Formare continu

1 2 3 4

Consiliul reprezentativ al elevilor Consiliul reprezentativ al prinilor Comisia diriginilor Comisia pentru orientare colar

7 PRINI SINDICAT

I.4 Functionalitate raspunderi si competente pe functii sau posturi pornind de la fisa postului si pe compartimente organizatorice
Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde norme referitoare la organizarea si functionarea unitatilor de invatamant in conformitate cu Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic , cu modificarile si completarile ulterioare. Activitatea de instruire si educatie din cadrul unitatilor de invatamant se desfasoara potrivit principiilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului , ale Conventiei cu privire la drepturile copilului si potrivit actelor normative generale si speciale. Unitatile de invatamant sunt organizate si functioneaza in baza legislatiei generale si speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, a regulamentului de organizare si functionare, a deciziilor Inspectoratului Scolar si a regulamentului intern al fiecarei unitati. Conducerea unitatilor de invatamant preuniversitar este asigurata in conformitate cu prevederile art. 126 si 145 din Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 20,22,23,109 si 110 din Legea nr.128/1997 , cu modificarile si completarile ulterioare.

Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de invatamant, in

conformitate cu atributiile conferite de lege, cu hotararile Consiliului de Administratie al unitatii de invatamant, precum si de alte reglementari legale.El este presedintele Consiliului de Administratie si al Consiliului Profesoral, in fata carora prezinta rapoarte semestriale si anuale. In cazul in care hotararile acestor organisme incalca prevederile legale, directorul are drept de veto, informand in acest sens inspectorul scolar general. In realizarea functiei de conducere, directorul are urmatoarele atributii: - Este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate;

- Are drept de indrumare si control asupra activitatii intregului personal al scolii; - Stabileste politica educationala a scolii, coordonand elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al scolii; emite decizii ce vizeaza realizarea obiectivelor stabilite; - Numeste invatatorii si dirigintii, potrivit principiului continuitatii si performantelor educationale; stabileste componenta formatiilor de studii; - Numeste, dintre membrii Comisiei de Curriculum, echipa de intocmire a orarului scolii, verifica si aproba orarul realizat; - Numeste managerii Comisiilor Metodice, ai comisiilor si colectivelor pe domenii in baza propunerilor membrilor acestora si aproba programele de activitate ale acestora dupa ce au primit avizul Consiliului Profesoral; - Stabileste atributiile managerilor Comisiilor Metodice, ai colectivelor pe domenii si deleaga responsabilitati membrilor Consiliului de Administratie; - Aproba fisele posturilor, elaborate de sefii de compartiment pentru personalul din subordine, conform reglementarilor legale; - Elaboreaza, cu consultarea sefilor de Comisii Metodice, incadrarea pe discipline de invatamant, respectand principiul continuitatii si performantelor profesionale; - Controleaza calitatea procesului instructiv-educativ participand la cel putin o ora sustinuta de fiecare cadru didactic din scoala; la asistente va fi insotit, de regula, de managerul Comisiei Metodice respective; - Monitorizeaza activitatea de formare continua a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic; - Aproba graficul serviciului in scoala al cadrelor didactice si al elevilor si stabileste atributiile lor; Directorul, in calitate de angajator, are urmatoarele atributii: Incheie contracte de munca individuale cu personalul angajat si aproba Aproba vizitarea scolii si asistarea la ore sau la activitatile extrascolare a concediile de odihna ale acestora; persoanelor din afara scolii;

Atribuie, prin decizie interna, orele de curs ramase neocupate, personalului

didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, in regim de cumul sau plata cu ora; Numirea si eliberarea din functie a personalului didactic, didactic auxiliar si Aproba trecerea personalului salariat al scolii de la o gradatie salariala la nedidactic, conform legislatiei; alta, in conditiile legii; In calitate de evaluator, directorul unitatii de invatamant are urmatoarele atributii: Apreciaza personalul didactic de predare la inspectiile pentru obtinerea gradelor didactice, precum si pentru acordarea salariului de merit si a gradatiilor de merit. Directorul unitatii, in calitate de ordonator de credite, raspunde de: Elaborarea proiectului de buget propriu; Urmarirea modului de incasare a veniturilor; Necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a

bugetare, in limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu; bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara. Alte atributii pe care le indeplineste directorul unitatii de invatamant: Aplica sanctiunile prevazute pentru abateri disciplinare ale personalului, Formuleaza aprecieri asupra cadrelor didactice la inspectiile pentru obtinerea Numeste si controleaza secretara ce raspunde de sigiliul scolii, de conform prevederilor legale si ale elevilor; gradelor didactice, precum si pentru acordarea salariului de merit. completarea actelor de studii si a cartilor de munca; raspunde de respectarea regimului actelor de studii si de corectutudinea completarii documentelor scolare; Numeste si controleaza secretara ce raspunde de arhiva scolii si de gestionarea carnetelor pentru plata alocatiei de stat pentru elevi ce asigura prin invatatori/diriginti distribuirea acestora; Numeste comisiile de alocare a burselor scolare la nivelul scolii care stabileste necesarul acestora;

10

Se ocupa de atragerea de resurse financiare extrabugetare si solicita

Consiliului reprezentativ al parintilor aprobarea acestor cheltuieli ce vizeaza conservarea patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparatii, imbogatirea fondului de carte al bibliotecii; pentru elevi; Intocmeste impreuna cu contabilul sef bugetul de venituri si cheltuieli si raspunde de executia bugetului pe parcursul intregului an financiar, cat si de protejarea intregului patrimoniu scolar; pastrarea si modernizarea bazei materiale a scolii; Numeste comisiile ce vor urmari respectarea normele de igiena scolara, Numeste prin decizie componenta comisiilor examenelor de amanari si Propune inspectorului scolar general proiectul planului de scolarizare protectia muncii, protectie civila si PSI; corigente a carui presedinte este in mod regulamentar; aprobat de Consiliul de Administratie si de Consiliul Profesional. Consiliul profesoral este alcatuit din totalitatea cadrelor didactice si auxiliare ale scolii, participarea acestora fiind obligatorie si absenta nemotivata de la sedinta membrilor acestuia considerandu-se abatere disciplinara. La sedintele Consiliului profesoral directorul poate invita reprezentanti ai personalului didactic auxiliar, reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor locale sau ai partenerilor sociali, in functie de tematica abordata. Consiliul profesoral se intruneste la inceputul si la sfarsitul fiecarui semestru si ori de cate ori directorul considera necesar; poate fi convocat in sedinta extraordinara si la cererea a minim o treime din numarul membrilor sai. Dezbaterile din Consiliul profesoral sunt consemnate intr-un registru special de procese-verbale de secretarul Consiliului, numit de director, la sfarsitul fiecarei sedinte, toti membrii si invitatii avand obligatia sa semneze procesul-verbal incheiat. Hotararile in Consiliul profesoral se iau prin vot deschis, cu cel putin jumatate plus unul din numarul membrilor sai si sunt obligatorii pentru intregul personal al scolii. Raspunde impreuna cu bibliotecarul si de asigurarea cu manuale scolare a elevilor si asigura conditiile necesare astfel incat cadrele didactice sa aleaga manualele

11

Consiliul profesoral este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul total al membrilor sai. Consiliul profesoral are rol de decizie in procesul instructiv-educativ , avand urmatoarele atributii: Alege cadrele didactice ce fac parte din Consiliul de Administratie din propunerile directorului sau din propunerile celorlalti membri, dintre cadrele didactice care au calitatea de manager si performante profesionale deosebite; Dezbate si aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al scolii, rapoartele de activitate, programele semestriale si anuale prezentate de director; aproba proiectul planului de scolarizare; Aproba regulamentul de ordine interna a scolii la sedinta participa si Numeste consilierii de cercetare a abaterilor personalului didactic din scoala Stabileste notele de purtare sub 7 propuse de invatatori/diriginti; Aproba criteriile de evaluare a activitatii cadrelor didactice, a personalului personalul didactic auxiliar si cel nedidactic; si decide asupra sanctiunilor disciplinare pentru elevi si cadrele didactice;

auxiliar si nedidactic propuse de director, in vederea acordarii calificarilor anuale, a salariilor de merit si a primelor anuale; Formuleaza aprecieri sintetice privind activitatea cadrelor didactice ce Decide asupra acordarii recompenselor pentru elevi, personalul didactic Stabileste prin vot disciplinele optionale care se predau in scoala. solutioneaza acordarea salariilor sau a gradatiei de merit; auxiliar si cadrele didactice;

Consiliul de Administratie al scolii functioneaza conform prevederilor art.145 al.(3) si (4) din Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare. Este format din unsprezece membrii (doua treimi din membri vor fi cadre didactice) dintre care: directorul scolii, consilierul pentru probleme educative, contabilul sef, managerii de arii curriculare/comisii metodice alesi de Consiliul Profesoral; presedintele Consiliului reprezentativ al parintilor (pentru elevii

12

externi)/directorul Centrului de Plasament ADOLESCENTILOR (pentru elevii institutionalizati) si un reprezentant al autoritatii publice locale. Consiliul de Administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori considera necesar directorul sau o treime din membrii acestuia; este legal constituit prin prezenta a doua treimi din numarul membrilor. Hotararile Consiliului de Administratie se iau prin vot deschis, cu jumatate plus unu din numarul membrilor componenti ai acestuia. Secretarul Consiliului de Administratie este numit de director dintre membrii acestuia; el consemneaza intr-un registru special, procesul-verbal al sedintei; la sedinta pot fi invitati, fara drept de vot, liderul sindical din scoala, reprezentanti ai parintilor si elevilor, cand sunt luate in discutie probleme specifice. Membrii coordoneaza si raspund de activitatea Comisiilor metodice, a comisiilor si colectivelor de lucru din scoala pe baza delegarii de sarcini realizate de director. Consiliul de Administratie are rol de decizie numai in domeniul administrativ avand urmatoarele atributii: Asigura respectarea prevederilor Legii Invatamantului nr.84/1995 (republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), ale Statutului personalului didactic, ale actelor normative emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii si ale deciziilor Inspectoratului Judetean Scolar SIRET; Elaboreaza strategii educatioanle pe termen scurt si Regulamentul de Ordine Elaboreaza fisele si criteriile de evaluare specifice unitatilor de invatamant, Interna al scolii; pe baza metodologiei Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru intregul personal, in vederea acordarii calificativelor anuale, a primelor si salariilor de merit; Stabileste calificative anuale pentru intregul personal, pe baza propunerilor responsabililor Comisiilor metodice/de compartiment, dupa validarea lor de catre directorul scolii; Aproba, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul didactic (pe baza aprecierilor sintetice ale Consiliului Profesoral) si pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic; Stabileste acordarea primelor trimestriale pentru personalul unitatii;

13

Stabileste componenta si atributiile comisiilor de lucru din scoala; Aproba acordarea burselor scolare, propuse de comisiile specifice; Controleaza periodic parcurgerea materiei si evaluarea ritmica a elevilor, Analizeaza si propune spre aprobare Inspectoratului Scolar Judetean

solicita rapoarte sintetice din partea managerilor Comisiilor Metodice; proiectul planului anual de venituri si cheltuieli (buget) intocmit de director si contabilul sef pe baza solicitarilor responsabililor Comisiilor metodice si a compartimentelor functionale; Hotaraste stategii de realizare si gestiune a resurselor financiare extrabugetare, conform legislatiei in vigoare; - Stabileste perioadele concediului de odihna, pe baza solicitarilor individuale, scrise de personalul angajat si a propunerilor directorului. Comisiile Metodice se constituie din minim patru membrii pe arii curriculare. Sedintele comisiilor metodice se tin lunar, dupa o tematica aprobata de director; sedintele se tin ori de cate ori directorul sau membrii catedrei considera ca este necesar; Seful Comisiei metodice raspunde in fata directorului si a inspectorilor de specialitate de activitatea profesionala a membrilor Comisiei; el are obligatia de a participa la toate actiunile initiate de director si de a efectua asistente la ore, in special la cadrele didactice stagiari, la cei nou veniti sau la cei unde se constata disfunctionalitati in procesul de predare-invatare sau in relatiile profesor-elev. Seful Comisiei Metodice are urmatoarele responsabilitati: Comisiei. Intocmeste fisele posturilor pentru fiecare membru al Comisiei, la evaluarea activitatii si propune Consiliului de Administratie calificativele anuale. Atributiile Comisiilor metodice sunt urmatoarele: Elaboreaza programele de activitate semestriale si anuale; Stabileste proiectarea didactica si planificarile semestriale si anuale; Elaboreaza instrumentele de evaluare si notare; Raspunde si asigura aplicarea planului de invatamant, a programelor scolare si a metodologiei privind evaluarea rezultatelor scolare de catre toti membrii

14

Analizeaza periodic performantele scolare ale elevilor; Monitorizeaza parcurgerea programei la fiecare clasa si modul in care se Organizeaza si raspunde de desfasurarea recapitularii finale; organizeaza Elaborareza propunerile pentru oferta educationala a scolii si pentru Selecteaza manualele alternative transmisibile ce vor fi folosite; Organizeaza activitatea de formare continua si de cercetare pedagogica

realizeaza evaluarea elevilor; activitatea de pregatire speciala a elevilor pentru examene si cursuri scolare; strategia acesteia (obiective, finalitati, CDS);

specifice unitatii de invatamant, lectii demonstrative, schimburi de experienta, etc. Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr.128/1997 cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si obligatiile personalului didactic de predare si ale personalului didactic auxiliar. Personalul didactic angajat va avea pregatire de specialitate, metodica si pedagogica prevazuta de legislatia existenta, va avea calitati morale, va fi apt din punct de vedere medical si capabil sa relationeze corespunzator cu elevii, parintii si colegii. De asemenea, trebuie sa aiba o tinuta morala demna, in concordanta cu valorile educationale pe care trebuie sa le transmita elevilor si sa nu sufere de afectiuni de natura sa afecteze relatiile cu elevii si colegii. Atat personalul didactic cat si didactic auxiliar va respecta colegii, elevii si parintii elevilor, personalul nedidactic si nu ii este permis sa faca din nationalitatea, religia, starea sociala si familiala a elevilor, cadrelor didactice si a restului personalului si a parintilor obiect de jignire sau insulta. Totodata personalul didactic trebuie sa prezinte la inceputul anului scolar analizele medicale solicitate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Personalul didactic auxiliar trebuie sa indeplineasca, in functie de prerogativele sale, reguli stabilit , de asemenea, prin Legea invatamantului. Astfel: Compartimentul de secretariat este subordonat directorului scolii. secretariatul functioneaza pentru elevi, parinti, personalul scolii si alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat de director;

15

- asigura permanenta pe intreaga perioada de desfasurare a orelor de curs; secretarul aduce condica de prezenta in cancelarie si o ia la sfarsitul orelor; - incuie/descuie fisierul de cataloage la inceputul si la sfarsitul orelor, dupa ce a verificat impreuna cu cadrul didactic de serviciu existenta tuturor cataloagelor; completeaza fisele matricole, cataloagele de corijenta si se ocupa cu arhivarea tuturor documentelor scolare; in perioada vacantelor scolare, cataloagele se pastreaza la secretariat; procurarea, completarea, eliberarea si evidenta actelor de studii se face in

conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul actelor de studii aprobat prin ordinul Ministerului Educatiei si Cercetarii "; - compartimentul secretariat efectueaza toate sarcinile stabilite in functie de fisa postului intocmit de director pentru fiecare membru al compartimentelor. Compartimentul administrativ financiar este subordonat directorului scolii, indeplinind orice sarcini financiar-contabile incredintate de director sau stipulate expres in actele normative cat si pe cele stabilite in fisa postului. Acest compartiment al scolii asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii financiar-contabile in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Compartimentul administrativ patrimoniu este subordonat directorului scolii, administratorul desfasurandu-si activitatea sub conducerea acestuia, raspunzand de gestionarea si intretinerea bazei materiale a scolii. - coordoneaza activitatea personalului administrativ de intretinerea si curatenie, muncitori de intretinere, paznici, portari; - intregul inventar mobil si imobil al scolii se trece in registrul inventar al acestuia si in evidentele contabile, schimbarea destinatiei bunurilor ce apartin scolii se poate face doar cu indeplinirea formelor legale; - programul personalului din subordine se stabileste de catre administrator, potrivit nevoilor scolii si se aproba de director; - administratorul stabileste sectoarele de lucru ale personalului de ingrijire in functie de nevoile conducerii scolii, care le aproba; - administratorul nu poate folosi personalul subordonat in alte activitati decat cele necesare scolii.

16

Bibliotecarul scolii este subordonat directorului, avand urmatoarele obligatii: - organizeaza activitatea bibliotecii, asigurand functionarea acesteia, conform programului stabilit de conducerea scolii si este interesat de completarea rationala a fondului de publicatii; - indruma lectura elevilor si ii ajuta la elaborarea lucrarilor,punand la dispozitia acestora instrumentele de informare (fisiere, cataloage, liste bibliografice, etc.) care sa le inlesneasca o orientare rapida in colectiile bibliotecii; - sprijina informarea si documentarea rapida a personalului didactic; - participa la toate cursurile specifice de formare continua; - organizeaza/participa la organizarea de activitati specifice: lunare de carti, intalniri literare, vitrine si expozitii de carti, standuri de noutati sau colectii de carti, prezentari de manuale alternative; scolii. realizeaza toate sarcinile specificate in fisa postului intocmita de directorul

I.5. Structura de personal

Numar total cadre didactice: 60 / Numar cadre didactice titulare: 37 : 34 profesori de cultura generala, 26 profesori discipline tehnice/de specialitate si maistri instructori Cadre didactice cu examen de definitivat: 19 Cadre didactice cu gradul didactic al II lea: 11 Cadre didactice cu gradul didactic I: 23 Cadre didactice cu doctorat: Numar profesori metodisti din care : -de cultura generala: 2 -de specialitate: 2 Numar de profesori autori de programe scolare in programul de reforma (ultimii 5 ani): 5 Numar de profesori autori de manuale / auxiliare curriculare: 3 Numar de profesori formatori nationali / regionali: -

17

Numar de profesori care au participat la cursuri de perfectionare sau postuniversitare (ultimii 5 ani): 12

STAT DE FUNCTII EXISTENT LA 01.10.2009

Nr. Denumire functie si gradul didactic/ Nivel crt. treapta profesinala studii Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Total didactic Director S Director adjunct S Contabil sef S Secretar sef S Total Tehnician III M Bibliotecar PLM Laborant I PLM Pedagog scolar I G Secretar II S Total didactic auxiliar Supraveghetor noapte M Brancardier, spalatoreasa, ingrijitor G Tehnician, merceolog, M merceolog, M M M 45 1 1 1 1 4 1 1 2 1 2 7 2 2 2 1 1 1 7 3 1 3

Numar de posturi din care Ocupate Cumul PCO 43.87 0 1.13 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 4 0 0 1 0 0 1 0 0 2 0 0 1 0 0 2 0 0 7 0 0 2 0 0 2 0 0 2 0 0 1 1 1 7 3 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Vacante 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

contabil,referent I A 16 Tehnician, 17 18 19 20 21 22 contabil,referent I Administrator Casier, magazioner I Portar, paznic, pompier Muncitor I Muncitor II Muncitor III

I.6 Relatiile cu exteriorul

Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii este o institutie de invatamant preuniversitar de stat, liceal, gimnazial si primar, avand calitatea de ordonator tertiar de 18

credite bugetare si este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean al carui conducator, Inspectorul General, are calitatea de ordonator secundar de credite bugetare. Relatiile de subordonare rezulta din faptul ca o parte din cheltuielile liceului sunt suportate din bugetul de stat numit buget republican. Directorul elaboreaza proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli si il trimite spre aprobare Inspectoratului Scolar Judetean. Inspectoratul organizeaza concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic deja angajat in unitate organizeaza inspectii ale inspectorilor de specialitate pentru obtinerea diferitelor grade (gradul I, gradul II, definitivat). In cadrul Inspectoratului Scolar Judetean liceul se adreseaza serviciului juridic, serviciului contabilitate, serviciului investitii. La nivelul liceului, contabilul sef trimite catre Inspectoratul Scolar Judetean situatii contabile si financiare: indicatori financiari, dari de seama trimestriale, bilanturi. Liceul este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean in ceea ce priveste aprobarea numarului de personal, plata salariilor si acordarea gradatiilor de merit. Statele de functii intocmite la nivelul liceului sunt aprobate de Inspectoratul Scolar General in conformitate cu normele legale in vigoare. Relatiile de subordonare ale Grupui Scolar Industrial Materiale de Constructii fata de Inspectoratul Scolar Judetean.

19

Serviciul juridic

Serviciul contabilitate

Serviciul investitii

Inspectoratul Judetean Inspectorul credite bug.)

Scolar general

(Ordon. Secundar de

Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii Roman Directorul(ordonator tertiar de credite)

1.Liceul este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean prin faptul cheltuielile liceului sunt suportate din bugetul de stat.

ca o parte din

2. Proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli este trimis spre aprobare ISJ. 3.Directorul trimite spre aprobare situatii contabile si financiare, indicatori financiari,dari de seama trimestriale,bilanturi. 4.ISJ aproba numarul de personal, plata salariilor si acordarea gradatiilor de merit. Primaria ADOLESCENTILOR (serviciul buget-finante din cadrul directiei economice) Relatia liceului cu Primaria se concretizeaza prin faptul ca majoritatea cheltuielilor materiale si de personal sunt finantate din bugetul local al Municipiului Iasi. 20

Fiind ordonator tertiar de credite bugetare Grupul Scolar Industrial DIN ORASUL ADOLESCENTILOR nu are institutii subordonate. Relatiile cu CEC Relatiile cu casa de Economii si Consemnatiuni se concretizeaza prin contul de garantii materiale ale gestionarilor care se utilizeaza astfel: se completeaza cu sumele privind garantiile materiale retinute din salariile gestionarilor (administrator, magazioner/casier) in suma de o zecime din salariu pana se atinge limita a unu sau trei salarii de baza; sumele se utilizeaza pentru acoperirea pagubelor produse in gestiune sau a fraudelor gestionarilor. Relatiile cu Trezoreria ORASULUI ADOLESCENTILOR Toate operatiunile de incasari si plati ale Grupului Scolar Industrial Materiale de Constructii se fac prin Trezoreria Municipiului ADOLESCENTILOR. Documentele utilizate in cadrul acestor operatiuni sunt: ordinul de plata, cecuri, foi de varsaminte.

Liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuiala, pe surse de finantare astfel: cont burse cont cheltuieli de personal cont burse elevi romani cont cheltuieli de personal cont cheltuieli materiale si servicii cont cheltuieli de capital cont venituri proprii

Relatiile cu furnizorii Furnizorii institutiilor publice difera, acestia fiind salariati conform legii privind achizitiile publice astfel:

21

prin alegerea celui cu pretul cel mai mic, fiind necesar un numar de minimum cinci oferte. Aceste reguli se aplica pentru achizitiile de valoare mica. Exemplu: achizitiile de hrana pentru cantina;

prin licitatie publica, tinuta in urma unui anunt public, pentru achizitii de valoare mare. Exemplu: reparatii curente, capitale, investitii.

Printre cei mai importanti furnizori ai liceului se numara: Utilitati: Rajac (apa), Transgaz (gaz metan), SC Electrica SA Telecomunicatii: Romtelecom; Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL; Dotari: SC Ideal Casa SRL; Reparatii curente si capitale: SC Consens SRL. Relatii cu alte institutii financiare privind contributiile datorate: Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) contributiile la asigurarile sociale de sanatate ale liceului si angajatilor acestuia; Casa Judeteana de Pensii contributiile la asigurarile sociale de stat; Administratia Financiara. Relatiile cu persoane fizice si juridice Aceste relatii privesc sponsorizarile si donatiile primite, atat de la persoane fizice (parintii elevilor), cat si de la persoane juridice. (energie electrica);

Relatiile Grupului Scolar Materiale de Constructii cu alte institutii

22

Primaria ADOLESCENTIL OR CEC

Trezoreria Rajac,Transgaz ,SC Electrica SA Romtelecom Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii Sitmex SRL,Aldis SRL SC Ideal Casa SRL SC SRL CJAS Consens

CJP Administratia financiara Persoane fizice si juridice

23

1.Relatiile liceului cu Primaria se concretizeaza prin faptul ca majoritatea cheltuielilor materiale si de personal sunt finantate din bugetul local al Municipiului ADOLESCENTILOR. 2. Se concretizeaza prin contul de garantii materiale ale gestionarilor. 3. Toate operatiunile de incasari si plati se fac prin Trezoreria Municipiului ADOLESCENTILOR. 4.Utilitati 5. Telecomunicatii. 6. Aprovizionari. 7. Dotari 8.Reparatii curente si capitale 9. Contributii la asigurari sociale de sanatate ale liseului si angajatilor 10. Contributii la asigurari sociale de stat. 11.Sponsorizari si donatii.

1.7 .Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare.

Cheltuielile bugetare pentru invatamant sunt repartizate cu precadere ministerului care organizeaza si conduce invatamantul, (Ministerul Invatamantului sau al Educatiei Nationale). In institutiile de invatamant ,structura cheltuielilor are ca principala componenta plata salariilor si a drepturilor asimilate,urmata de cheltuielile de intretinere si cele privind plata burselor. Cheltuielile de invatamant in cadrul clasificatiei cheltuielilor de stat. Capitol 65.00 65.00.01 65.00.02 65.00.03 65.00.03.01 65.00.03.02 Subcapitol Paragraf Denumirea indicatorilor Invatamant Administratie centrala Servicii publice descentralizate Invatamant prescolar si primar Invatamant prescolar Invatamant primar

24

65.00.04 65.00.04.02 65.00.04.03 65.00.05 65.00.06 65.00.06.02 grupe:

Invatamant secundar Invatamant secundar superior Invatamant profesional Invatamant postliceal Invatamant superior Invatamant postuniversitar

Continutul economic al cheltuielilor publice pentru invatamant se clasifica in doua a) cheltuieli curente, care se refera la intretinerea si consuma in anul curent si se impart in : - cheltuieli de personal: salarii si alte drepturi de personal; - cheltuieli materiale si servicii: cheltuieli de intretinere si gospodarire, manuale, transport, reparatii; - cheltuieli reprezentand subventii scolare si transferuri: subventii pentru unitati de invatamant, burse. b) cheltuieli de capital (de investitii) care se refera la construirea de unitati de invatamant, dotarea acestora cu aparatura necesara functionarii (inclusiv achizitionarea terenurilor pentru constructii scolare). Aceste cheltuieli sunt destinate obtinerii unor bunuri durabile a caroro utilizare se intinde pe mai multi ani. In totalul cheltuielilor de invatamant, cheltuielile curente detin o pondere de 8090%. Componenta principala a cheltuielilor curente o reprezinta cheltuielile de personal cu o pondere de 60-80%. Cheltuieli de personal Cuprinde toate cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale personalului incadrat in sistemul de invatamant (salarii de baza, salarii de merit, gradatii de merit, sporuri, indemnizatii, premii, alte drepturi acordate salariatilor), cheltuieli cu deplasari, functionarea unitatilor de

invatamant. Ele cuprind cheltuieli pentru achizitionarea de bunuri si servicii care se

25

detasari si transferari de personal, precum si contributiile la asigurarile sociale, la constituirea fondului de somaj, la asigurarile sociale de sanatate. Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizeaza pe baza statului de functii intocmit de secretarul sef al scolii, aprobat de centrul de executie bugetara si de inspectoratul scolar. In calculul fondului de salarii se au in vedere anumiti indicatori precum; Numar de posturi reflectat in statul de functii; Numar de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizatii de conducere; Salariul tarifar de incadrare, salariul de merit, indemnizatia de conducere; Necesarul de fonduri pentru cheltuielile de personal este determinat de urmatoarele elemente (indicatori): numarul de elevi pe fiecare forma de invatamant; numarul de personal didactic si didactic auxiliar determinat de planurile de invatamant; numarul de ore de predare per elev; normarea cadrului didactic; salariul mediu al personalului nedidactic; numar elevi per cadru didactic (sau post didactic), didactic auxiliar si administrativ; prevederile legale privind normarea, incadrarea si salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic. Pe baza indicatorilor de mai sus, secretarul sef intocmeste statul de functii cu incadrarea personalului pentru fiecare post (drepturile salariale ale intregului personal angajat cu carte de munca, prin cumul, plata cu ora, inclusiv obligatiile legale privind plata CAS, asigurari de sanatate, somaj), in baza caruia se intocmeste si statul de plata lunar. Statul de functii cuprinde : nr. crt., numele si prenumele angajatului, studii, functia, numarul de posturi (norma) din care : baza, cumul sau plata cu ora, gradul didactic (pentru personalul didactic) si gradatia (categoria, clasa pentru personalul 26

nedidactic), vechimea in munca/invatamant, transa vechime, coeficient ierarhizare, salariul de incadrare, salariul realizat conform normei, indemnizatia de conducere (procent si suma), spor de dirigentie 10% (suma), spor de incordare neuropsihica (procent si suma), spor de fidelitate 15% (suma), salariu de merit 15% (suma), gradatia de merit 20% (suma), salariul de baza (salariul realizat si sporurile), spor de vechime (procent si suma), plata cu ora, ore suplimentare, total brut. La brutul general obtinut se calculeaza retinerile unitatii scolare : c.a.s., c.a.s.s., fond pentru riscuri si accidente de munca, fond pentru somaj. In urma cumularii brutului general cu retinerile unitatii, se obtine necesarul lunar Pentru stabilirea salariului de incadrare pentru un cadru didactic trebuie sa se tina seama de mai multe elemente cum ar fi: norma didactica si functia ocupata; gradul didactic; vechimea in invatamant; nivelul studiilor cerute pentru ocuparea functiei didactice; titlul stiintific; locul si conditiile in care isi desfasoara activitatea. alitatea activitatii instructiv-educative. Cunoscand aceste elemente se poate stabili salariul de incadrare utilizand grila stabilita prin lege. Salariul de baza Salariul de baza este format din: salariul functiei didactice; indemnizatia de conducere; salariul de merit/ gradatia de merit indemnizatia pentru invatamant special; indemnizatia pentru functia de diriginte ,invatator,educator etc

27

Macheta de calcul al salariului personalului didactic

In calcularea salariului de baza se au in vedere: salariul de incadrare, sporurile si indemnizatiile, salariul de incadrare determinandu-se pe baza coeficientului de multiplicare si a coeficientilor de multiplicare/ierarhizare. Coeficientii de multiplicare se stabilesc in functie de mai multe criterii: gradul didactic pentru personalul didactic gradul profesional pentru personalul didactic-auxiliar 28

nivelul studiilor, pentru personalul didactic vechimea in munca, pentru personalul didactic functia detinuta. Valoarea coeficientului de multiplicare 1.00, se stabileste anual prin Hotarare

de Guvern, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile. Salariul de incadrare a personalului didactic si didactic-auxiliar se determina astfel dupa urmatoarea formula de calcul: Sal incadrare = Val. coef. multiplicare * k Unde: Sal. Incadrare = salariul de incadrare Val. coef. multiplicare = valoarea coeficientului de multiplicare K = coeficientul de ierarhizare

Indemnizatii de conducere Salarizarea personalului de conducere, de indrumare si de control prevazut in legea 84/1995, legea invatamantului din unitatile de invatamant se face prin salariul de baza al functiei didactice, gradului didactic si vechimii recunoscute in invatamant la care se adauga o indemnizatie calculata la salariul de baza al functiei didactice, dupa cum urmeaza: - 10%-15% pentru educatoarele, invatatorii sau institutorii care indeplinesc functia de director; - 25%-35% pentru profesori care indeplinesc functia de director; - 20%-25% pentru profesori care indeplinesc functia de director adjunct. La Grupul Scolar Materiale de Constructii benficiaza de indemnizatie: - directorul general 30 %; - directorii adjuncti 25% ; - secretarul sef 20 %. - contabilul sef 30 % 29

Indemnizatia se revizueste anual, in functie de performantele manageriale evidentiate prin evaluare obiectiva. Gradatia de merit Personalul didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de invatamant, cu performante deosebite in activitatea didactica precum si cu o vechime de peste 3 ani in invatamant, poate beneficia de gradatia de merit,care se include in salariul de baza, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul Inspectoratului Scolar si reprezinta 20% din salariul de baza al postului persoanei in cauza. Pentru obtinerea gradatiei de merit este necesara parcurgerea urmatoarelor etape : Candidatul intocmeste raportul de autoevaluare a activitatii sale pe care il inmaneaza direcorului unitatii ; Consiliul profesoral analizeaza raportul si il supune dezbaterii ; Directorul Grupului Scolar Materiale de Constructii trimite Inspectoratului Scolar Judetean raportul de autoevaluare, aprecierea Consiliului profesoral si propria apreciere ; Inspectorul de specialitate intocmeste un raport ; Primirea spre analiza a raportului de autoevaluare, a aprecierii directorului precum si a raportului consiliului de administratie ; Intocmirea listei candidatilor admisi ; Inaintarea listei catre Ministerul Educatiei..

Salariul de merit Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit, conform prevederilor legale. Legea 281/1993, prin sistemul de stabilire a salariilor de merit, precizeaza ca acesta se acorda la cel mult 15% din numarul personalului din unitati, din care mai putin de 2/3 vor fi utilizate pentru functiile de executie.

30

Salariul de merit este un procent de 15%, aplicat la salariul de baza si anume la salariul functiei didactice conform grilei, cumulat cand este cazul cu indemnizatia de conducere. Salariul de merit se include in salariul de baza si constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza. Persoanele care beneficiaza de salariul de merit se stabilesc o data pe an de regula dupa aprobarea bugetului de stat. Pentru personalul nou angajat, salariul de merit se poate acorda dupa o perioada de cel putin 6 luni de la angajare. Salariul de merit face parte din salariul de baza. Criteriile de acordare a salariului de merit sunt: evaluarea activitatii psiho-pedagogice si morale din ultimul an scolar incheiat; calificativul anului scolar precedent foarte bine; rezultatele obtinute in urma evaluarii la cursurile de perfectionare; activitatea metodica si stiintifica deosebita desfasurata in ultimii ani; activitati desfasurate in anul scolar incheiat si in cel curent. Legea prevede faptul ca un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si salariu de merit. Salariul de merit care se calculeaza astfel: - pentru personalul de executie procentul da pana la 15% aplicat la suma salariului de baza al functiei didactice din grila; - pentru personalul de conducere, indrumare si control in procent de pana la 15% aplicat la salariul functiei didactice din grila, cumulat cu indemnizatia de conducere si cu indemnizatia pentru invatamant special pentru personalul care beneficiaza de acesta, devenind baza de calcul pentru celelalte sporuri si alte drepturi salariale. In cazul personalului didactic, angajatii cu o vechime neintrerupta in invatamant de peste 10 ani beneficiaza de un spor de stabilitate de 15% din salariul de baza. Personalul didactic de predare care tine ore de dirigentie precum si invatatorii beneficiaza de un spor de dirigentie de 10% din salariul de baza, acest spor este acordat la Grupul Scolar Materiale de Constructii unui numar de 20 cadre didactice. Sporul de solicitare neuropsihica se aplica la salariul de baza si este crescator in functie de vechimea in invatamant astfel:

31

Vechime Spor suprasolicitare neuropsihica

3-5 ani 3%

5-10 ani 6%

10-15 ani 9%

15-20 ani 12%

Peste 20 ani 15%

Sporul de vechime Persoanele salarizate beneficiaza de un spor de vechime in munca de pana la 25% calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal. Pentru personalul didactic si didactic-auxiliar de la GRUPULUI SCOLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCTII DIN ORASUL ADOLESCENTILOR sunt stabilite transele astfel: intre 3 si 5 ani 5% intre 5 si 10 ani 10% intre 10 si 15 ani 15% intre 15 si 20 ani 20% peste 20 ani 25%

Trecerea intr-o transa superioara de vechime in munca pentru acordarea sporului de vechime se face numai in cazul persoanelor care au obtinut calificativul bun in ultimii 2 ani. Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva. De asemenea, personalul din unitatile de invatamant beneficiaza de al 13-lea salariu, ce reprezinta un premiu anual de pana la un salariu mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face plata. Fond de premii Unitatile de invatamant pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al acestora. Din acest fond, consiliul de administratie poate acorda premii in cursul anului salariatilor cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate in luna urmatoare, in cadrul aceluiasi an bugetar.

32

Incadrarea in categoriile de salarizare a personalului nedidactic se face in urma evaluarii performantei fiecarui angajat din domeniul administrativ. Aceasta evaluare se face la inceputul anului, pe baza performantelor din anul anterior, analizandu-se: gradul de indeplinire a standardelor de performanta (50%), responsabilitate (25%) adecvarea la complexitatea muncii (15%) initiativa, creativitate (10%) Personalul administrativ mai beneficiaza si de un spor pentru conditii de munca, in limita maxima de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se aplica la salariul de baza si de plati pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie se compenseaza cu timp liber. Daca aceasta compensatie nu a fost efectuata, orele suplimentare se vor plati cu un spor din salariul de baza de : 50% pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale de lucru intr-o zi 100% pentru urmatoarele ore, precum si pentru orele lucrate in zilele de sambata sau duminica sau in celelalte zile in care nu se lucreaza conform legii Deplasari, detasari, transferari Aceste cheltuieli sunt generate de deplasarea personalului unitatii scolare in alte localitati in vederea indeplinirii unor sarcini de serviciu. In aceste conditii se acopera cheltuieli reprezentand: diurna in conditii legale stabilite; decontarea transportului; decontarea cazarii; decontarea altor cheltuieli efectuate pentru indeplinirea misiunii de serviciu.

Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana se vor determina: Ch sal x = Sb + Gm + Sm + Ic + Sv + Scm + Os + As, unde Sb = salariul de baza Gm = gradatie de merit

33

Sm = salariul de merit Ic = indemnizatia de conducere Sv = spor vechime Scm = spor conditii de munca Os = ore suplimentare As = alte sporuri Fondul brut de salarii este: Fbs = invatamant de la si prin bugetele locale. Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar pe baza unor indicatori conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobate prin hotarare a guvernului determina costul standard pe elev. Nivelul costului standard pe elev/ prescolar se aproba de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu consultareapartenerilor sociali si a structurilor associative ale autoritatilor administratiei publice locale. Costul standard pe elev sau prescolar este determinta pentru fiecare nivel de invatamant: filiera, profil, specializare, domeniu. Criterii care stau la baza analizei costului standard pe elev: numarul de posturi/ catedre legal constituite; limba de predare; alti indicatori specifici activitatii de invatamant; calitatea personalului de educatie si formare profesionala. Nivelul costului standard , respectiv al fiecarei categorii de cheltuieli aferente finantarii de baza este determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane si materiale stabilite prin legi si hotarari ale guvernului sau prin acte normative elaborate de ministerele si institutiile centrale de specialitate. Acesti indicatori sunt: numarul de elevi pe clasa, numarul de norme didactice pe clasa, nivelul salariilor cadrelor didactice, stabilite prin lege de normele de consum si energie electrica si termica si de preturile materialelor si serviciilor consumate pentru buna desfasurare a procesului instructiveducativ din scoala.
Chsal

Costul standard pe elev este baza de calcul a fondurilor alocate institutiilor de

34

Calculul costului standard:

Ch p + Chms + Ch perf Nr.elev.scl

CS =

C S = cost standard pe elev/ prescolar

Ch p = cheltuieli

de personal

Chms = cheltuieli materiale si servicii

Ch perf =

cheltuieli de perfectionare a personalului

Documente care se intocmesc pentru justificarea cheltuielilor cu salariile: Statul de functii document care se intocmeste de cate ori se produc modificari legislative referitoare la salarii - are aceeasi forma cu statul de salarii - serveste pentru evidenta salariatilor si a modului de salarizare a acestora Statul de salarii document justificativ pentru plata salariilor - se intocmeste cate un stat de salarii pentru fiecare categorie de personal (didactic, didactic-auxiliar, nedidactic) - se intocmeste pana la partea de contributii la secretariat dupa care se transmite compartimentului financiar-contabil pentru a putea fi completat cu restul datelor Statul de salarii se intocmeste lunar in doua exemplare pe baza documentelor de evidenta a salariatilor (contractul de munca, fisa postului) si a timpului lucrat efectiv (condica de prezenta sau foaia colectiva de prezenta), a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, a concediilor de odihna, a certificatelor medicale si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre contabilul sef. Lista de avans chenzinal se intocmeste pentru reflectarea avansurilor acordate salariatilor sub forma chenzinei; se completeaza cu: date referitoare la salariat salariul de baza (contract de munca)

35

 timp efectiv lucrat (condica de prezenta/foaia colectiva de prezenta) suma de plata Lista de avans chenzinal serveste ca: document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale; document pentru retinerea din statele de salarii a avansurilor chenzinale platite; document justificativ de inregistrare in contabilitate. Serveste ca document de centralizare a zilelor lucratoare, de concedii medicale, alte ajutoare, precum si a indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat. Lista de indemnizatie pentru concediul de odihna Serveste ca document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizatiile cuvenite in timpul concediilor de odihna. Centralizatorul statelor de salarii raport ce se intocmeste lunar prin reunirea tuturor statelor de salarii pe categorii de personal. Are aceeasi forma cu statul de salarii. Serveste pentru evidenta centralizata pe institutie a salariilor Contributiile pe care trebuie sa le plateasca angajatul sunt: contributia la asigurarile sociale de stat; contributia la asigurarile sociale de sanatate; contributia la fondul de somaj. Reprezinta contributia la constituirea fondului pentru asigurarile sociale de stat si se determina tinand seama de: fondul brut de salarii Fbs cota de CAS 9,5% Ch CAS = Fbs x 9,5% Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj Reprezinta contributia unitatii la constituirea fondului de somaj si se determina in functie de: fondul brut de salarii Fbs

Desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat

Contributii pentru asigurarile sociale de stat

36

cota pentru fondul de somaj 0,5% Ch Fs = Fbs x 0,5%

Constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate Se formeaza din contributia datorata si suportata de angajatori. Asiguratorul participa la constituirea acestui fond printr-o cota de 7% asupra fondului brut de salarii si suportata din cheltuieli. Astfel: Ch CASS = Fbs x 5,5% Caz practic privind calcularea salariilor Profesor gr.I Stefanescu Mircea ,peste 20 de ani vechime Salariul de incadrare (cuvenit) = 1986 Salariul de merit = 15% din salariul de incadrare ,SM = 1986*15% = 298 Baza de calcul la sporul de vechime este incadrarea + salar merit (gradatia de merit = 20 %) +spor de conducere +dirigintie (10%) ,deci 1986+298 = 2284 Transele de vechime sunt diferite,in acest caz vechimea este 25%/,deci : 2284*25% = 571 Salariul brut =1986+298+571 = 2855 CAS = 9,5% Somaj= 0,5% Sanatate = 5,5% 2855*9,5%= 271 2855*0,5%= 14 2855*5,5%=157 Sindicat = 1%din salariul brut = 29 442+29=171 Deducerile suplimentare sunt in functie de salariul brut realizat. Baza de calcul pentru impozit (brut 9,5%-0,5%-5,5%-deduceri suplimentare-sindicat) 2855-471-20=2364*16% (impozitul)=378 ,deci impozitul pe venit este 378. Restul de plata este dat de formula : brut-9,5%-0,5%-5,5%-sindicat-impozit = 2855-271-14-157-29-378 =2006 = 442 se opresc din salariu brut

37

Atenie ! Cotele sunt modificate in prezent, ca si modul de determinarea si nivelul salariilor.

FISA POSTULUI
Personal didactic (profesor, maistru instructor)
Numele si prenumele _________________________________________ A. I. a) Activitati normate in statul de functiuni Activitati de predare, inclusiv pregatirea acestora Module de curs pentru formarea continua;

b)

Cursuri pentru dobandirea de competente suplimentare (master, doctorat, postuniversitara, postliceala);

c) d)

Indrumarea activitatii de practica pedagogica; Planificarea activitatilor de predare prin: Identificarea obiectivelor operationale specifice disciplinei si grupei de varsta, gradul de interes al clasei si resursele scolii; Stabilirea activitatilor didactice individuale, de grup, sau cu intreaga clasa, in functie de disciplina si caracteristicile grupei de varsta, gradul de interes al clasei si resursele scolii; Stabilirea activitatilor prin care se asigura atragerea interesului elevilor si motivarea acestora; Identificarea elevilor cu aptitudini deosebite si a celor cu dificultati de invatare; Asigurarea integrarii obiectivelor operationale proprii cu atingerea obiectivelor stabilite prin Curriculum national; Analizarea si utilizarea corecta a informatiilor privind progresul elevilor in atingerea obiectivelor operationale;

e)

Predarea si managementul clasei:

38

Asigura predarea eficienta la nivelul intregii clase, pentru elevii cu aptitudini speciale si cei cu deficiente, astfel incat sa fie atinse obiectivele stabilite; Monitorizeaza progresul elevilor si ofera feedback pentru asigurarea fundamentarii cunostintelor specifice disciplinei; Stabileste si mentine o atmosfera propice dezvoltarii elevilor si atingerii obiectivelor operationale; Stabileste o relatie pozitiva profesor-elev si mentine la un standard ridicat de disciplina si comportament social; Utilizeaza metode de predare care asigura mentinerea interesului elevului asupra disciplinei si subiectelor specifice prin: i. ii. iii. iv. stimularea curiozitatii elevilor; manifestarea interesului propriu asupra subiectelor predate; mentinerea motivatiei elevului; structura corecta si clara a informatiilor si punctarea aspectelor esentiale la fiecare lectie; v. vi. vii. utilizarea corecta a terminologiei specifice oferirea de instructiuni si demonstratii clare la aplicatiile practice; utilizarea de intrebari care sa sustina focalizarea elevilor pe subiectele in discutie; viii. acordarea unei atentii speciale greselilor si intelegerii eronate sau dificile din partea elevilor; ix. x. xi. ascultarea activa si atenta a elevilor; utilizarea echilibrata a manualelor si altor surse de informare; exploatarea ocaziilor de mentinere a elevilor la un standard corespunzator de cunoastere si utilizare a limbii ADOLESCENTILORe; xii. asigurarea de sanse egale si discriminatorii pentru toti elevii;

39

xiii.

autoevaluarea cu discernamant si utilizarea oricarui mijloc de dezvoltare profesionala proprie;

xiv.

utilizarea cabinetului AEL pentru predarea informatizata.

Sustinerea dezvoltarii la un standard ridicat a comportamentului moral si social al elevilor; Proiectarea si conducerea activitatilor extracurriculare; Asigura mentinerea relatiei familie-scoala prin: 1. 2. Informarea corecta si obiectiva, periodica a familiei; Consilierea familiei cu privire la programul de viata al elevului, modalitatea de sustinere a elevului in efortul sau de a invata, modalitatile de supraveghere si control ale elevilor. Indrumare si consiliere elevi; Relatia cu parintii elevilor.
Activitati de evaluare

II.

a) b)

Evaluarea in cadrul modulelor de curs pentru formare continua; Evaluarea in cadrul cursurilor de dobandire de competente suplimentare (master, doctorat, postuniversitara, postliceala);

c)

Evaluare in cadrul activitatilor didactice si de formare continua la toate formele de invatamant;

d)

Evaluarea in cadrul activitatilor complementare: Tematica; Bibliografie; Subiecte; Corectura; Contestatii; Organizare examene; 40

 e) f)

Supraveghere probe scrise; Utilizeaza rezultatele evaluarii pentru imbunatatirea demersului didactic; Monitorizeaza progresul elevilor prin activitatea acestora la clasa si urmarirea

efectuarii temelor de casa, si oferta de feedback constructive; g) Inregistreaza sistematic rezultatele evaluarilor si le utilizeaza pentru: 1. Verificarea progresului elevilor in dobandirea si fundamentarea

cunostintelor si deprinderilor, si pentru ameliorarea demersului didactic; 2. Raportarea rezultatelor elevilor catre parinti si sustinatori; h) Utilizeaza diferite forme de evaluare corespunzatoare scopurilor si obiectivelor propuse sau a celor impuse prin Curriculum national.
III. Activitatea de pregatire metodica si alte activitati in interesul invatamantului

a)

Participarea la conferinte, simpozioane, congrese organizate in domeniul de activitate sau interdisciplinar;

b) c) d)

Organizarea de schimburi de experienta; Elaborarea de manuale, culegeri de probleme si teste si alte materiale didactice; Participarea la programe internationale.

IV. Alte activitati in cadrul scolii

a) b)

Proiectarea si conducerea activitatilor extracurriculare; Atributii specifice in cadrul scolii (comisii).

B. Norma didactica Director: Responsabil catedra .. Cadru didactic ..

41

CAPITOLUL I I ROLUL MANAGERILOR IN UNITATEA DE INVATAMANT

Invatamantul, ca domeniu prioritar al vietii sociale, ca ,,intreprindere de lunga durata, de care depinde formarea celui mai important factor al natiunii-omul pregatit prin studii, forta de munca si specialistii-nu poate si nici nu trebuie sa-si permita sa aiba esecuri. In acest sens, el are nevoie de o conducere competenta si eficienta. Conducerea competenta si eficienta a invatamantului, atat la nivelul sistemului, cat si al institutiei de invatamant necesita fundamentarea ei stiintifica. Pentru a asigura invatamantului un randament si o performanta ridicate sunt necesare cunoasterea si aplicarea stiintei managementului educational. Functia de conducator (manager)al invatamantului este o profesie si, ca oricare profesie, trebuie invatata. Pentru conducerea cu rezultate optime a invatamantului, orice conducator(manager)din invatamant trebuie sa cunoasca principiile, nivelurile si functiile stiintei managementului educational, in stransa legatura cu folosirea unui instrument metodologic si practic modern, bazat pe informatica, pe limbajele de programare, pe utilizarea de retele de calculatoare personale, pe o moderna baza logistica. Nivelurile de conducere a invatamantului ADOLESCENTILOResc cunoaste trei niveluri de conducere: 1. conducere la nivelul unitatilor de invatamant;

42

2. 3.

nivelul intermediar de conducere(reprezentat de inspectoratela scolare judetene); nivelul central de conducere(reprezentat de M.E.C.). Fiecare unitate de invatamant alege un organ de conducere, cu reprezentanti

din randul cadrelor didactice-asa cum sunt consiliile profesorale si de administratie-in scoli.Ca presedinti ai organelor colective de conducere in consilii de administratie si profesorale in scoli sunt directorii. La nivelul unitatii scolare structura organizatorica cuprinde -director,director-adjuct; -corpul didactic structurat pe catedre si comisii; -serviciul de contabilitate; -serviciul administrativ-gospodaresc. In cadrul fiecaruia dintre aceste trei nivele ierarhice functioneaza compartimente de DECIZIE si compartimente de EXECUTIE. Consider ca fiecare dintre nivele ierarhice mentionate,penru a asigura o functionalitate reala sistemului de invatamant trebuie sa dispuna de: 1. OBIECTIVE CLARE -la nivel de sistem; -la nivelul fiecaruia dintre paliere; -la nivelul tuturor compartimentelor unui palier; -la nivelul fiecarui loc de munca. 2. 3. ATRIBUTII clare corelate cu aceste obiective, in primul rand pentru CONEXIUNI FLEXIBILE PE ORIZONTALA SI VERTICALA. compartimentul de decizie. Prezint cateva puncte de sprijin pentru conturarea rolului unui director de unitate scolara. Directorul unitatii de invatamant trebuie: Sa aiba o conceptie clara despre scoala; Sa aiba capacitatea de analiza si diagnoza a situatiei organizatiei la inceputul fiecarui ciclu managerial; Sa aiba capacitatea de prognoza,planificare si programare a activitatii; Sa fie capabil sa-si recruteze si sa-si selectioneze personalul care intra in sfera sa de competente pentru angajare; 43

Sa fie capabil a-si construi o echipa eficienta de lucru; Sa fie capabil sa-si coordoneze,controleze si consilieze colaboratorii; Sa-si motiveze oamenii si sa faciliteze dezvoltarea profesionala a fiecarui membru al echipei; Sa stabileasca relatii interpersonale eficiente; Sa poata rezolva eventuale conflicte; Sa fie informat la zi cu tot ceea ce este nou in legislatia scolara; Sa un bun organizator; Sa asigure circulatia optima a informatiei; Sa fie capabil sa administreze si sa imbogateasca baza materiala si fondurile financiare ale unitatii; Sa fie deschis la nou si sa poata conduce introducerea noului; Sa cunoasca copilul, in general, si pe cei cu care lucreaza, in particular; Sa faca aprecieri obiective asupra muncii colaboratorilor(pentru aceasta desfasurand un control eficient); a faca evaluarea lucida a activitatii din unitate la finele fiecarui ciclu managerial, in baza unor evaluari partiale realizate periodic.

CAPITOLUL III PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI

La baza conceperii si exercitarii managementului institutiilor de invatamant se afla un ansamblu de principii care au o tripla determinare: socioeconomica, tehnico-materiala si umana. Aceste principii se divid, in functie de sfera de cuprindere a proceselor de management si a ansamblului activitatilor ce alcatuiesc profilul organizatiei, in generale si specifice diferitelor componente majore ale sistemului de management: structura organizatorica, subsistemul informational, decizional etc.

44

Principiile generale exprima nivelul de dezvoltare al stiintei managementului si fundamentele teoretice preconizate pentru modelarea de ansamblu a sistemelor de management ale institutiilor de invatamant, alcatuind impreuna un sistem a carui cunoastere si aplicare este indispensabila pentru toate cadrele de conducere, pentru intreg personalul implicat in managementul activitatilor institutiei.

1.Principiul asigurarii concordantei intre parametrii sistemului de management al institutiei, caracteristicile sale esentiale si caracteristicile mediului inconjurator. Potrivit acestui principiu este necesara o permanenta corelare, perfectionare, adaptare a sistemului de management al fiecarei institutii scolare la situatia efectiv existenta in cadrul lor si in contextul social, economic, politic si cultural in care acestea isi desfasoara activitatile. Ca urmare a dezvoltarii economice, tehnologice, stiintifice, culturale etc., variabilele de management isi modifica parametrii foarte rapid, determinand schimbari in relatiile de management si in continutul procesului de management. Aplicarea acestui principiu ridica doua aspecte: asigurarea unei concordante cat mai depline intre parametrii sistemului de management, pe de o parte, si caracteristicile institutiei si a contextului sau, pe de alta parte. realizarea acestei concordante la un nivel cat mai inalt de dezvoltare a ambelor aspecte, nivel ce conditioneaza in ultima instanta eficienta procesului de management si, implicit, a institutiei. Necorelarile, in special generate de ramanerea in urma a parametrilor sistemului de management, genereaza disfunctionalitati si, implicit, ineficienta. Prevenirea acestor situatii joaca un rol deosebit, impunand un permanent efort de previzionare, anticipare, concretizat in remodelarea si adaptarea neconcordantelor aparute. 45

2.Principiul managementului participativ Acest principiu se refera la implicarea tuturor membrilor institutiei scolare in exercitarea celor mai importante si complexe procese si relatii de management. Aceasta participare a personalului la procesele de management trebuie sa se realizeze diferentiat, in domeniile de activitate cu o complexitate si un dinamism ridicate si pentru personalul cu un nivel de pregatire superior. 3.Principiul motivarii tuturor factorilor implicati in activitatile organizatiei Functionalitatea si eficienta activitatilor institutiilor de invatamant depind decisiv de factorul motivare. Acesta poate imbraca diverse forme, de la stimulente materiale, pana la cele de ordin moral cu scopul obtinerii unei impliniri armonioase a intereselor tuturor partilor implicate. Supra sau subevaluarea unei categorii de interese se va rasfrange si asupra satisfacerii celorlalte interese. 4.Principiul eficientei Principiul eficientei exprima necesitatea modelarii sistemelor de management ale institutiei de invatamant, astfel incat sa se determine supravietuirea si competitivitatea sa. Concretizarea acestui principiu implica utilizarea unui ansamblu modern de concepte si metode, de management, economice, tehnice, sociologice, psihologice etc. 5.Principiul parteneriatului social

46

Acest principiu se refera la relatiile de cooperare care se formeaza intre institutia scolara si diversele organisme implicare in actiunile de recuperare si reintegrare sociala si profesionala a elevului cu cerinte educative speciale. Este vorba despre Ministerul Educatiei Nationale, inspectoratele scolare, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Afacerilor Externe, alte organisme internationale (Comisia Europeana, Banca Mondiala etc.).

CAPITOLUL IV Functiile managementului

Cele mai importante functii ale managementului scolar sunt: prospectarea, organizarea, coordonarea si controlul. 1. Functia de prospectare Managementul scolar trebuie sa aiba o perspectiva a transformariilor sociale pe care activitatea educationala urmeaza sa le produca. Pregatirea viitorului are la baza prevederea. In planul activitatii manageriale educationale, functia de prospectare ia forma programelor si actiunilor. Pot fi utilizate programe generale anuale si semestriale cu scopul de a structura si orienta efroturile personalului scolii pentru o perioada de timp data. Pot fi utilizate, de asemenea, programe speciale cu scopul de a concentra eforturile in vederea realizarii unor obiective limitate, programe care sunt fixate pentru un colectiv de catedre, o comisie metodica, un anumit grup de interese etc. In activitatea manageriala curenta, managerul trebuie sa adopte de asemenea o atitudine prospectiva, masurile pe care le adopta trebuind sa aiba in vedere desfasurarea procesului de invatamant in viitor, precum si implicatiile acestora in infaptuirea rolului social al scolii.

47

Activitatea de conducere implica, in primul rand, anticiparea derularii unor procese educationale din scoala, prevenirea desfasurarii activitatilor in contradictie cu sarcinile de baza ale scolii. Fara o viziune prospectiva, conducerea scolii s-ar confrunta cu probleme iscate spontan, a caror rezolvare, gandita pe moment, sub presiunea evenimentelor, poate sa fie corespunzatoare, dupa cum, la fel de bine, poate sa fie total neadecvata. In lipsa viziunii anticipative, managerul scolar se lasa la voia intamplarii, putand fii foarte usor depasit de evenimente la care nu se asteapta si pe care nu le poate rezolva in timp util. In acest fel, haosul se poate instala extrem de usor, lasand procesul instructiv educativ la voia unei sorti care de cele mai multe ori nu este blanda cu cei neprevazatori. Managementul conceput in perspectiva constituie o garantie a evitarii dezastrului procesului instructiv educativ.

2.Functia de organizare Aceasta functie semnifica aplicarea in practica a programelor de activitate a scolii.Managementul scolar presupune aspecte organizatorice ca: repartizarea mijloacelor materiale pentru activitatea de invatamant (mobilier, laboratoare etc.) si a sarcinilor didactice, structurarea claselor de elevi, corelarea activitatilor de invatamant in cadrul unor orare, activitati didactice si extradidactice etc. Un alt aspect organizatoric se refera la continutul invatamantului, dar si la alte domenii ale invatamantului. Managerul oricarei scoli trebuie sa se implice in alcatuirea planificarilor pe discipline si catedre, precum si a activitatilor extrascolare, sa coreleze teoria cu practica; sa se implice in organizarea activitatilor educative cu elevii, in activitatile metodice, in perfectionarea profesionala a cadrelor didactice etc. Managementul scolar inseamna concentrarea eforturilor tuturor in vederea indeplinirii obiectivelor de invatamant, a programelor, a fiecarui plan de actiune dintr-o scoala.
Atentie! Lipsestefunctiade comanda

3.Functia de coordonare

48

Aceasta este functia care confera coerenta procesului de invatamant dintr-o scoala prin efectuarea unor activitati care sa stimuleze, sa dinamizeze, sa concentreze si sa orienteze eforturile elevilor si ale cadrelor didactice. Pentru a conduce o scoala trebuie sa existe un sistem corespunzator de comunicare atat la nivelul intregii scoli, cat si la nivelul fiecarui grup de lucru (clasa, catedra).Acest sistem este absolut necesar pentru a-i permite managerului sa cunoasca permanent problemele care apar si sa poata interveni rapid in solutionarea acestora; sa poata esalona si ierarhiza deciziile in functie de nivelul structurilor la care se refera; sa poata folosi delegarea de autoritate sub forma unor raporturi personale intre manager si salariati. In raportul de coordonare deciziile trebuie sa fie imediate. Experienta personala a managerului si stilul sau de conducere au o mare importanta in coordonarea activitatilor scolare. 4. Functia de control La baza acestei functii sta rezultatul procesului de evaluare a activitatilor programte, organizate si coordonate sau indrumate. Fara controlul desfasurarii procesului de invatamant, celelalte functii de conducere pot duce la esec. In cadrul acestei functii trebuie verificate si masurate atat rezultatele cantitative, cat si cele calitative, rezultate care privesc sarcinile de invatamant stabilite prin programe si concordantele acestora cu obiectivele stabilite. Functia de control presupune o serie de conditii: existenta unei finalitati precizate in programele de actiune (sub forma unor norme, reguli, criterii sau prin indicatori concreti); existenta unor mijloace/modalitati relevante de evaluare; definirea unui etalon pentru raportarea rezultatelor si aprecierea lor, structurarea unui mecanism organizational concret si eficient de corectare a procesului de invatamant. Orice control trebuie urmat de actiuni corective imediate si eficiente, altfel este o activitate fara sens. Organizarea si functionarea unui sistem informational complex ajuta la desfasurarea in bune conditii a managemntului scolar. Acest sistem ii permite managerului sa constate daca profesorii si elevii au inteles pe deplin deciziile conducerii si daca actioneaza corect pentru realizarea lor. Inspectia scolara personala, la fata locului,

49

efectuata de manager are un rol deosebit in desfasurarea controlului. Managerul trebuie sa se implice personal in analiza fenomenelor si sa depisteze cauzele lor. In acealsi timp cu controlul, managerul trebuie sa acorde atentie atat promovarii autocontrolului, cat si masurilor de autoeducatie prin grupruile informale.

IV.1 Trasaturile manageriale

Cele mai importante trasaturi manageriale, care definesc starea calitativa a activitatilor de conducere a unei scoli sunt: a) dinamismul, care este impus de necesitatea procesului managerial din scoala de a solutiona problemele noi, folosind metode, tehnici si instrumente noi. Dinamismul in activitatea de conducere inhiba tenditele spre rutina si anchilozare organizatorica, didactica si educationala. El [...] antreneaza personalul didactic intr-o activitate mereu creatoare, cu o perspectiva in planul educatiei; b) stabilitatea este necesara deoarece structurile organizationale nu pot si nu trebuie schimbate de la o etapa la alta. Perfectionarea continua a interrelatiilor dintre structura si procesul managerial este una din conditiile de baza ale vitalitatii sistemului managerial dintr-o scoala; c) continuitatea si consecventa definesc eficenta scolii. Continuitatea inseamna desfasurarea actiunilor instructive si educative in raport cu obiectivele stabilite cu o consecventa adecvata. Ea este trasatura care defineste calitatea muncii dintr-o scoala si care confera fiecarei unitati de invatamant o distinctie specifica; d) ciclicitatea actelor manageriale. Structura procesului de invatamant intr-un an scolar presupune o ciclicitate in actiunile de management. Problema managerului scolar revine ciclic in raport cu fiecare etapa (etapa initiala trimestrul I, etapa intermediara trimestrul II, etapa finala trimestrul III), capatand nuante specifice atat in ceea ce priveste continutul procesului de invatamant, cat si formele de organizare, metodele si tehnicile de realizare a invatamantului. Managerul unei scoli trebuie sa fie factorul care confera adaptabilitate sistemului in raport cu cadrul material al unei etape. Conducerea

50

functioneaza in functie de capacitatea de a se adapta si a se perfectiona, continuand stabilitatea obiectivelor; e) diversitatea tipologica a managementului este data de capacitatea actelor manageriale de a influenta elementele sistemului (colectivitati de elevi, grupruir de interes ale profesorilor etc.). distingem urmatoarele tipuri de management scolar: linear, corectional, situational. Investigational etc. _ Tipul linear este caracteristic unitatilor de invatamant pentru ca succesiunea etapelor si parcurgerea lor este indiscutabila. _ Tipul corectional nu este mai putin raspandit. La fiecare etapa apare necesitatea unor masuri corective, care au menirea sa optimizeze interrelatiile dintre componentele procesului de invatamant in asa fel incat rezultatele finale sa se apropie cat mai mult de obiectivele propuse. _ Tipul situational este intalnit si el destul de des. Ori de cate ori se foloseste analiza situationala ca metoda manageriala (si in orice scoala asemenea momente apar cu regularitate) se apeleaza la acest tip de management. In acest caz, timpul nepermitand studii profunde, este necesara elaborarea si aplicarea unor decizii care sa determine ameliorarea unei anumite stari de lucruri. _ Tipul investigational apare cand situatia impune o cercetare rapida a factorilor si adoptarea unei decizii imediate, dar si cand se practica un management prospectiv, bazat pe studii ample, care mnecesita o adoptare complexa a deciziilor. Managerul unei unitati de invatamant poate conferi functionalitatea complexa ceruta unei scoli numai daca stapaneste un sistem de cunostinte din stiinta conducerii, daca este capabil sa foloseasca o serie de tehnici si metode care sa confere procesului de invatamant consistenta, dinamism si eficienta. Pentru aceasta nu este suficient sa ai experienta de viata, este necesar si un proces de instructie in arta managementului scolar.

CAPITOLUL V. DECIZII MULTICRITERIALE DETERMINISTE

Pentru dezvoltarea imaginii GRUPULUI SCOLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCTII DIN ORASUL ADOLESCENTILOR pe termen mediu si 51

imbunatatirea invatamantului din acest liceu , s-au propus, consiliului local si s-au intocmit proiecte de finantare pentru consolidarea a 4 puncte slabe, implicit investitiile in noutate si progres.Managerul liceului impreuna cu consiliul de administratie trebuie sa decida, in vederea definirii propriei strategii, ordinea de prioritate a investitiilor pentru intarirea imaginii si imbunatatirea serviciilor, avand in vedere posibilitatile reduse de finantare simultana a mai multor imbunatatiri. Alternativele de investiii sunt: A1 -introducerea unui sistem de supraveghere video A2- achizitionarea a peste 100 de calculatoare performante in liceu A3 -renovarea acoperisului scolii A4 -construirea unei sali de sport Se definesc urmatoarele criterii de analiza: C1 timpul necesar efectuarii investitiei; C2 valoarea investitiei; C3 nr. angajati utilizati pentru indeplinirea investitiei; C4 necesitatea investitiei

Matricea consecintelor va fi:

C1 (luni) A1 A2 A3 A4 Ki 1 3 3 11 0.4

C2 (mii lei) 3000 20000 10000 40000 0.3

C3 (numar angajati) 2 4 10 25 0.2

C4 % 10 30 25 35 0.1

Pentru rezolvarea problemei de decizie multicriteriala se utilizeaza aplicatia Manag vs.1.

52

S-au definit urmatoarele ponderi ale criteriilor, punctaje, valori de prag, coeficienti de diferenta si penalizari. Atenie : Tipul criteriilor este gresit in model. Criteriile de maxim au codul 1, dar cele de minim ( valoarea investitiei si timpul) au codul 0 !

53

S-au acordat urmatoarele ponderi: criteriul C1 pondere de 0.4; criteriul C2 pondere de 0.3; criteriul C3 pondere de 0.2; criteriul C4 pondere de 0.1.

La alocarea ponderilor s-a tinut cont atat de obiectivele definite cat si de posibilitatile generice de finantare a lucrarilor. Rezultatele obtinute sunt dupa cum urmeaza:

54

Rezultatul analizei realizate este comunicat directorului liceului. Rezultatul clasificarii indica masura A4 ca fiind cea mai recomandata, urmata de A2. Acest rezultat este eronat datorita greselii cu codul criteriilor.

55

BIBLIOGRAFIE

1.Gabriel A.Stefura Procesul bugetar public, Editia a II-a,revazuta, Ed.Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2008; 2. Legea invatamantului nr. 84/1995 (republicata cu modificarile si completarile ulterioare); 3. Legea privind Statutul personalului didactic nr. nr. 128/1997 (modificata si completata)

56