Sunteți pe pagina 1din 7

STUDIUL DE CAZ -ETICA IN MANAGEMENTde Archie B.

Carroll

Subiectul eticii este foarte important in afaceri si de aceea trebuie cunoscut si aplicat mai ales la nivel de management intr-o companie . Scopul acestui articol este de a prezenta rolul eticii in cadrul managementului si importanta asumarii unui comportament adecvat de catre manageri atat in cadrul companiei cat si la nivel personal. Managerii din organizaii ntmpina probleme etice in fiecare zi in timp ce isi executa responsabilitatile de conducere. Fie ca este vorba de planificare, organizare,motivare, sau orice rol de management, cel mai adesea,acestia se confrunta in decizii, actiuni sau comportament cu probleme legate de bine sau rau, dreptate sau nedreptate, justitie sau lipsa acesteia . Pentru a nelege importanta eticii in management vom avea in vedere: Prezentarea generala a eticii in management De ce managerii trebuie sa fie etici Problemele etice intampinate de manageri Modele de moralitate manageriale Luarea de decizii etice Conturarea spatiul etic al organizatiei 1.Prezentare generala Etica de management , ca subiect larg, se ocupa cu situatiile intalnite de manageri in munca lor. Prin etica de management, trebuie sa observam diferenta dintre ceea ce fac managerii in ziua de astazi, si ceea ce ar trebui sa faca in mod normal ca manageri etici. Etica de management poate fi vazuta ca o componenta a unei responsabilitati sociale corporative. De-a lungul timpului a fost o inflorire a asteptarii ca afacerea nu va fi doar profitabila si ca va respecta legea, ci si ca este etica si o buna responsabilitate sociala. Cele patru responsabilitati sociale ale afacerii sunt : sa fie profitabila sa respecte legea sa se implice in practici etice sa fie filantropica sau sa aiba o buna responsabilitate sociala

Dei societatea se ateapt ca organizatiile sa fie profitabile, ca o conditie a supravieturii si prosperitatii, profitabilitatea poate fi privita ca ceea ce face compania pentru ea insasi insa respectand legea, fiind etic, oamenii pot privi aceste actiuni si ca ce face compania pentru ceilalticreand astfel o legatura cu societatea.

2.De ce managerii trebuie sa fie etici? Raspunsul ar fi ca societatea se asteapta ca managerii sa fie etici si daca vor sa isi mentina legitimitatea ca agent in societate ar trebui sa raspunda la asteptarile societatii si ale partilor interesate . Rushworth Kidder(1997) a stabilit cateva motive pentru care managerii sa fie etici : valorile comune construiesc increderea consecventa duce la predicitibilitatea in planificare predictibilitatea este esentiala pentru managementul de criza increderea in asemenea recompenese construieste loialitatea companiile sunt la fel de bune ca si oamenii ce le alcatuiesc consumatorilor le pasa de valori partilor interesate le pasa de valori conducerea etica previne regulamentul apasator parteneriatul eficient depinde de valorile comune etica este o forma de siguranta

O examinare a acestor motive sugereaza 2 mari categorii de justificare : 1. Societatea si partile interesate se astepta ca managerii sa faca ceea ce este drept,corect si just 2. Este in interesul organizatiilor si al managerilor sa fie etici In legtura cu prima justificare , aceasta a fost demonstrata prin studii si sondaje ce au evideniat faptul ca ,printr-un comportament etic la nivelul companiei, aceasta evita problemele cu societatea, fiind mult mai uor acceptata si bine vzuta in ochii acesteia. 3.Problemele etice ntmpinate de manageri Conform lui Ferrell si Fraedrich o situaie etica reprezint alegerea individuala sau a companiei a felului cum reacioneaz in fata unei probleme, situaii sau oportunitatea, reacie ce poate fi evaluata ca fiind corecta sau incorecta, etica sau lipsita de etica. Josephson afirma ca o conduita are o importanta problema etica daca aceasta implica necinste, ipocrizie, neloialitate, nedreptate, ilegalitate, fapte insulttoare sau iresponsabilitate.

Acestea reprezint cel puin doua moduri de a aborda problemele etice pe care le ntmpina managerii. Se poate face o impartire a acestor probleme pe diferite nivele : personal, organizaional, profesional,social,global. De asemenea aceste probleme pot fi grupate in diferite moduri. Vitell si Festervand au identificat conflicte intre interesul companiei si al managerilor si etica personala.In studiul lor conflictul apare intre manageri si grupurile de interese( clieni, furnizori, angajai, competitori, lege, guvern, superiori) din cauza laudelor sau reprourilor, dreptatii si discriminrii, nelegerii sau nenelegerii asupra preturilor, concedierilor , onestitii in comunicare si executarea contractelor cu investitorii. Un raport al The Conference Board arata ca urmtoarele motive duc la problemele etice ale managerilor: conflicte de interese ale angajailor, cadouri nepotrivite, hartuire sexuala, plata neautorizate, aciunile afirmative, intimitatea angajailor si problemele de mediu de lucru. In acelai raport, se mpart aceste probleme in urmtoarele categorii: Echitabilitate: salarii, merite comparabile, stabilirea preului Drepturi: procese corporative echitabile, ocrotirea sanatatii angajailor, intimitate, hartuire sexuala, anse de promovare egale Onestitate: conflicte de interese ale angajatilor, securizarea datelor angajatilor, cadouri nepotrivite, plai neautorizate ctre oficiali strini , coninut publicitar Exercitarea puterii corporative: comisii de actiuni politice, spatiul de lucru/siguranta produsului, probleme de mediu, contributii corporative Waters ,Bird si Chant au gsit cu ajutorul ntrebrii: Ce probleme etice apar sau au aparut in cursul carierei tale? cele mai frecvente au fost: Respectul pentru anagajati Respectul pentru colegi si superiori Respectul pentru clieni Respectul pentru furnizori Respectul pentru grupuri de interese

In concluzie aceste probleme apar datorita conflictelor de interese intre valorile sau etica managerilor si cele ale angajatorului, angajailor sau ale grupurilor de interese.

4.Modele de moralitate manageriale Este greu de stabilit daca comportamentul unui manager este etic sau neetic, moral sau imoral. In legtura cu comportamentul , aciunile sau deciziile manageriale este adesea imposibil sa categorizam aceste aciuni foarte clar ca fiind morale sau imorale. Scopul major privind cele trei modele de moralitate ale managementului, este sa dezvolte o nelegere mai clara a ntregii game de comportament managerial in care etica sau moralitate reprezint o mare parte. a) Management Imoral Managementul imoral este un stil care nu numai ca este lipsit de principii sau percepii etice dar se si opune complet prin comportament a tot ceea ce este etic. Motivele acestui management sunt egoiste si tin cont numai de castigul personal sau de ceea ce poate castiga compania. Acest tip de comportament este unul constient imoral putand intelege ca cei care practica un astfel de comportament cand au de ales intre bine si rau aleg raul celorlalti pentru castigul personal. Conform acestui model, obiectivele manageriale sunt egoiste si vizeaza doar profitul si succesul companiei. Strategia acestuia este de a exploata oportunitile pentru companie sau castig personal. Exemplu: Compania Honda Motor a ctigat in urma unei fraude 10 mil de dolari din mita pltita de reprezentanii firmelor de vnzri de maini. In schimb acetia le-au oferit reprezentanilor permisiunea de a deschide reprezentante profitabile si acetia de asemenea au primit automobile Honda greu de gsit. b) Management moral Managementul moral se afla la polul opus managementului imoral. Acest model de management se conformeaz la naltele standarde etice de comportament si standardelor profesioniste de conduita. Managementul moral nu va incalca legea pentru a obine profit si va folosi o conducere etica. Acest model imbratiseaza ceea ce Lynn Sharp Paine a denumit ca fiind Strategie de integritate ce este caracterizata ca fiind un concept de etica ca fora de conducere a unei companii. Exemplu: Compania farmaceutica Merck and Co a investit milioane de dolari pentru a dezvolta un tratament pentru orbirea acuta , boala ce afecteaz 18 mil de oameni . Vznd ca guvernul nu le ofer sprijin prin a le cumpra produsul, Merck s-a angajat sa furnizeze medicamentul gratis pentru totdeauna.

c) Management amoral Exista doua tipuri de manageri amorali: intentionati si neintentionati. Cei neintenionai nu sunt nici morali nici imorali dar sunt in cunotina de cauza de faptul ca deciziile de afaceri luate zilnic pot avea efecte daunatoare asupra grupurilor de interes. Acestor le lipsete percepia etica si contientizarea. Cei intenionai cred pur si simplu ca aceste consideraii etice sunt pentru viaa privata, nu pentru afaceri. Acest tip de manageri resping ideea mbinrii afacerilor cu etica. Exemplu: Departamentul Politiei a stipulat ca aplicantii pentru un post trebuie sa aib o inaltime si greutate specifica pentru a fi calificai . Acest departament nu s-a gndit la impactul neintentionat asupra femeilor si altor grupuri etnice care in medie nu ajung la acea inaltime si acea greutate.

5. Luarea de decizii etice Luarea de decizii este cel mai important aspect in procesul de management. Petrick i Quinn afirma ca dei exist o nevoie pentru performane mbuntite de conducere n privat i sectoarele publice, exist o nevoie special pentru mbuntirea deciziilor etice luate de manageri Acetia constata cinci motive pentru manageri pentru a mbunti decizia lor etic a: - costurile de comportament lipsit de etic la locul de munc - lipsa de contientizare din punct de vedere etic discutabil, de conducere - eroziune pe scar larg de integritate i de expunerea la riscul de etic - presiunile de corupie la nivel mondial, care amenin reputaia manageriala i organizaionala - beneficiile creterii profitabilitii i intrinsec dorita comanda organizaionala. Un principiu de etica in afaceri este un concept, ghid, sau regul care, dac se aplic atunci cnd se confrunt cu o dilem etic, v va ajuta n luarea unei decizii etice. Este suficient s spunem c astfel de principii utile includ principiile de justiie, drepturi, utilitarismul i regula de aur (Buchholz i Rosenthal, 1998). Ideea de baz din spatele acestei abordrii este c managerii pot mbunti calitatea luarii deciziilor n cazul n care n aciunile lor propuse, deciziile,comportamente i practici,se bazeaza pe luarea n considerare a unor principii de etic. O abordare foarte practic pentru luarea deciziilor etice a fost sugerat de ctre Laura Nash , care susine c exist doisprezece ntrebri ar trebui sa se pun ntr-o cutare de a lua o decizie etic: 1 .Ai definit problema corect?

2. Cum ai defini problema, dac ai sta pe partea cealalt a gardului? 3 .Cum a avut loc aceast situaie, n primul rnd? 4 .Pentru cine i de ce ati da loialitatea dumneavoastr ca persoan, i ca membru al corporaiei? 5. Care este intenia dumneavoastr n luarea acestei decizii? 6. Cum se compara aceast intenie cu rezultatele probabile? 7. Pe cine ar putea rni decizia sau aciunea ta? 8 .Poi s angajeze prile afectate ntr-o discuie a problemei, nainte de a avea decizia ta? 9 .Eti sigur c poziia ta va fi la fel de valabila pe o perioad lung de timp asa cum este acum? 10 .Poi s divulge, fr mustrri decizia sau aciunea ta pentru seful tau, CEO-ul , consiliul de administraie, familia ta, sau societatea ca un ntreg? 11. Care este potenialul simbolic al aciunii dumneavoastr dac ati neles? Dac ati neles greit? 12. n ce condiii ai permite excepii de la standul dumneavoastr?

Evident, rspunsurile "greite" la ntrebrile de mai sus trebuie s se deplaseze directorul n reconsiderarea deciziei sale.

6.Conturarea spaiul etic al organizaiei Ne schimbm atenia departe de aciuni i de luare a deciziilor personale ale managerului. Este imperativ ca managerii, ca lideri, s analizeze cu atenie contextul n care are loc procesul i comportamentul deciziilor de organizare. Pentru o gestiune etic ntr-o organizaie, managerul trebuie s aprecieze ca, climatul etic al organizaiei este doar o parte din cultura corporativa generala. Componente importante ale climatului etic sau cultura unei organizaii includ, dar nu se limiteaz la: conducerea top management, codurile de conduit, programe de etic,obiective realiste, procesele de luare a deciziilor etice, comunicare eficient,disciplinare nclcrii de etic, etica de formare, audituri de etic.

Mai multe studii de cercetare au ajuns la concluzia c , comportamentul superiorilor este cel mai important factor care contribuie la schimbrile climatice etice al organizaiei, prin urmare, acest punct trebuie s fie pe deplin neles i mbriat de toi managerii.

7.Concluzii Etica manageriala a devenit o preocupare vital a organizaiilor i societii n ultimele cteva decenii. Sondajele de opinie indic faptul c publicul nu are o atenie mare pentru etica in afaceri si management. Pentru comunitatea de management , pentru a transforma aceasta situaia, sunt necesare eforturi considerabile. Principiile de etic din filosofia moral i teoria de management sunt disponibile pentru a informa managerii interesai. Una dintre cele mai formidabile provocri este de a evita management imoral, i trecerea de la modul amoral la un mod moral de conducere, administrare, comportament , politici i practici. Aceasta presupune mai mult dect "a nu face ru. Managementul moral necesit ca managerii s neleag, i s fie sensibili la toate prile interesate ale organizaiei dar i de miza. n cazul n care modelul de management moral este atins, managerii trebuie s integreze nelepciunea etic cu nelepciunea lor de conducere i s ia msuri pentru a crea i susine un climat etic n organizaiile lor. n cazul n care se face acest lucru, obiectivele managementul etic sunt realizabile.