Sunteți pe pagina 1din 8

IMPLANTURI ORTOPEDICE MODULAR ADAPTIVE BAZATE PE MATERIALE INTELIGENTE

Faza I - faz anuala unic- 2008 Raport de faz


Activitatea de cercetare desfasurata in cadrul acestui an de finantare a continuat directiile de cercetare deschise in cadul etapei din anul 2007, concentrandu-se pe realizarea tuturor activitatilor si obiectivelor propuse pentru anul 2008, oferind totodata si premizele continuarii cu succes a activitatii de cercetare in anul 2009, atat prin demararea unor activitati, conform desfasurarii timp/activitati propuse la inceputul proiectului, dar si deschizand noi directii originale de studiu (realizarea de tije intramedulare bazate pe materiale inteligente). Obiectivele stiintifice si de diseminare fixate pentru acest an au fost realizate in totalitate, dupa cum se poate vdea din Lista de lucrari publicate domeniul temei grantului(Anexa 1). Pentru a evidenia, ct mai sintetic, activitatea de cercetare, n continuare vor fi prezentate concluziile centrate pe obiectivele i activitile aprobate de instituia finanatoare a fi studiate n cadrul acestui grant pentru anul 2008.

Obiectiv 1: Studii privind identificarea formei optime de module si implant modular-adaptabil


n cadrul obiectivului 1 aprobat pentru aceast etap, au fost prevazute urmatoarele activiti: 1.1. Actualizarea si completarea modelelor 3D de structuri osoase Pentru asigurarea perfectei compatibilizari a modelelor structurilor osoase si implementarea unei baze de date unitare (alcatuita in cadrul etapei din anul 2007), aceasta a fost completata, utilizand aceeasi metodologie de obinere a modelelor 3D:(a.scanarea oaselor reale utilizand computerul tomograf din cadrul Spitalului Clinic Judeean de Urgena Craiova, respectiv scannerul 3D aflat in dotarea Universitatii din Craiova; b.-simularea numerica a comportarii statice a structurilor oasoase utilizand facilitatile oferite de pachetele software SolidWorks 2007 Office Premium pentru obtinerea modelului 3D al osului si ANSYS 6.0, pentru analiza structurilor osoase utilizand Metoda Elementului Finit). Baza de date a fost completata (Anexa 2) cu modelele virtuale ale humerusului, ale coxei, ale fibulei si ale tuturor componentelor osoase ale talpii umane, obtinandu-se, in final, modelul complet al membrului inferior. Modelarea tridimensionala parametrizabila a structurilor osoase a fost continuata si cu completarea acestora cu o serie de parametri fiziologici si morfologici pentru a permite un studiu corespunzator al oaselor la diferite tensiuni si deformatii corespunzatoare atat situatiilor normale, dar, mai ales, starilor accidentale. Modelele virtuale ale structurilor osoase analizate au putut fi supuse la diferite simulari cinematice sau dinamice, separat, sau in ansamblul articulaiei sau a lanului cinematic pe care il determin. Valorificarea eficienta a acestei baze de date, a metodologiei folosite si a modelelor si simularilor numerice s-a concretizat nu numai prin obtinerea fundamentului teorectic pentru studiul solutiilor de implant si protezare propuse de colectivul de cercetare, dar si prin finalizarea unei teze de doctorat a unui membru al echipei de cercetareing. Copilusi Cristian (teza cu titlul Cercetri privind sisteme mecanice aplicabile in medicin, a fost sustinuta in catedra in octombrie 2008). 1.2. Studiul si analiza efectelor implanturilor clasice Scopul acestei activitati de cercetare a fost de a identifica atat din punct de vedere clinic, cat si tehnic, tehnologic avantajele si dezavantajele principalelor tipuri de implant folosite in prezent. Concluzionand in cateva cuvinte aceasta activitate, implanturile folosite in osteosinteza osoasa in cadrul fracturilor sau al osteotomiilor sunt: sarme, cercuri, suruburi, scoabe, placa cu suruburi, cui-placa, lama-placa, tije centromedulara (simpla, cu blocaj static si blocaj dinamic), brose centromedulare. Materialele constituente ale acestor implanturi osoase sunt realizate din materiale clasice (otel inox, titan etc.).Fiecare dintre aceste implanturi sunt specifice unui/unor tipuri specifice de fracturi. Folosirea sarmei sau a cercurilor pentru cuplarea fragmentelor osoase este simpla, insa aplicabila pentru cazul fractura luxatie Galeazzi. Se intalnelnesc: Sutura osoasa- in fracturile oaselor late (spata, bazin). Se practica orificii in osul respectiv, prin ele se trece o sarma. Cerclaj (incercuirea) - in fracturile diafizare in cioc de clarinet. Trebuie sa ramana o metoda de exceptie si numai pentru fracturile oblice lungi si spiroide si in lipsa unui mijloc de Pseudartroza diafizei radiale drepte dupa osteosinteza cu osteosinteza mai adecvat sarma (degradare) intr-o fractura luxatie Galeazzi.

Surub cortical

Fixarea cu suruburi ortopedice

Surub de spongie

Utilizarea de scoabe in osteosinteza

Fixarea cu placi cu suruburi de osteosinteza

Utilizarea de scoabe, agrafe, suruburi sau placi cu suruburi de osteosinteza. Aceste tehnici sunt utilizate mai ales pentru cazul oaselor din vecinatatea articulatiilor Insurubarea - pasul surubulului este foarte mic pentru oase compacte, pas mare pentru os spongios (epifize). Scoabele sau agrafele se utilizeaza fie pentru fixarea fragmentelor de fractur, fie pentru fixarea fragmentelor de osteotomie ale oaselor mici. Realizeaza o fixare si o stabilizare relativa a fragmentelor osoase i impiedic i actiunea forelor de compactare, cauzand intarzierea consolidrii osoase i apariia de pseudartroze. Placile. Placa cu uruburi este folosit pentru o mai bun compactare a marginilor fracturare prin o mai bun stabilitate a fracturii, permind astfel vindecarea primar a fracturii prin formarea unui calus osos minim i conferind o rezisten crescut. Stabilitatea ansamblului implant-os este mbuntit prin rezistena sporit la forele de ndoire de la nivelul focarului de fractur i forele de torsiune aplicate pe plac sunt reduse prin friciunea dintre marginile fracturare, crescnd durata de folosire a plcii. Plcile insa necesit o lungime suficienta si obligatorie si intervenia chirurgical pentru montarea implantului metalic necesita incizii mari cu distrugeri mari de esuturi, cu pierderi mari de snge, cu expunere mare a esuturilor, ceea ce determin creterea riscului infeciilor, cu riscuri mari in propagarea lor la os (infeciile osoase sunt nevindecabile) i cu obinerea unor cicatrici inestetice. Cui-placa si lama-placa Sunt folosite mai ales in cazul osteotomiilor femurale de varizare si derotare. Se realizeaza in regiunea sub sau inter-trohanteriana. Prezint aceleai inconveniente ca i placa cu suruburi, in plus este foarte laborioas realizarea implantrii cu aceste materiale, fapt care conduce la prelungirea timpului de expunere a plgii la mediul inconjurtor, conducnd la cresterea riscului de infecii, la delabrri mari tisulare si la pierderi mari de snge. Procentul de pseudartroze i deteriorri ale montajului inainte de consolidarea fracturii este foarte mare. Tija centromedulara. Se recomanda pentru cazurile fracturilor cominutive, fracturile treimii proximale sau a celei distale, pentru fixarea fracturilor diafizare ale oaselor lungi (femur, tibie, humerus) fapt care le limiteaz utilizarea. Realizeaz o axare bun, dar compactarea este destul de precar. In momentul blocrii acestor tije prin trecerea unui urub proximal i a unuia distal transversal prin os si tija, rezult o anulare a forelor de compactare
si, deci, intarzierea consolidrii, cu apariia pseudartrozei

Lama placa

Fixarea cu lama-placa si cui-placa

Placa - cui

Brosele Steinmann

Brose Hansson

Brose centromodulara Acestea sunt dispozitive folosite pentru fixarea endosoasa, in cazul in care alte modalitati de stabilizare a fracturii sunt dificil de executat. Variantele de brose au aplicatii in cazul fracturilor de col femural (Brose Steinmann si Knowles), fracturi are umarului (brose Hansson)si ale gatului (brosele cu autoinfiletare)

Brose Knowles
Brose percutante

Fixatoare externe Se recomanda pentru fracturile deschise cu distrugere masiva a tesutului, asigurand o fixare instantanee a oaselor traumatizate, Este de multe ori Solutia unica in tratarea oaselor cu deficient sa zonelor traumatizate infectate

Toate aceste tipuri de implanturi clasice au fost studiate, fiind identificate, odata cu aplicabilitatea lor, si posibilele deficiente sau probleme ce pot aparea in cadrul tehnicii chirurgicale de interventie sau in cadrul tratamentului fracturii prin utilizarea acestor implanturi. Deficientele au fost analizate in vederea identificarii directiilor pe care trebuie sa le abordeze cercetarea in cadrul acestui proiect, in vederea diminuarii sau eliminarii acestora. O sumara trecere in revista a deficientelor identificate in cadrul acestui studiu se concentreaza asupra sistemelor de prindere probleme de fixare cu suruburi, distrugerea acestora datorita suprasarcinii, respectiv datorita formei implanturilor care, de multe ori, duc la dezaxarea partilor fracturate ale osului, la necompactarea fragmentelor de os si la formarea incorecta a calusului osos. O prezentare mai detaliata a acestor probleme este prezentata in Anexa 3. Au fost studiate si metodele folosite pentru a putea compensa problemele degenerative de tipul osteoporozei. care este o stare progresiv a scheletului osos caracterizat prin masa osoas scazut i deteriorare la nivel microarhitectural. Este foarte frecvent intalnita. Statisticile arata ca intre 65-75 ani mortalitatea este de 10% la femei si 22% la barbati, iar la grupa de varsta 75-85 ani, procentele se ridica la 17% la femei si 34% la barbati. Femeile cu fractura de sold au un risc de deces de 2-5 ori mai mare in primul an dupa fractura decat femeile de varsta similara fara fractura. Aceasta subactivitate reprezinta o extensie a studiului, dezvoltarea de implanturi care sa poata asigura chiar si solutii limitate pentru aceste cazuri reprezentand o directie cu un viitor clar, mai ales datorita imbatranirii accentuate a populatiei. In urma procesarii, sau obtinut hartile de tensiuni mecanice care apar n structura analizat, pentru diferite grade de osteoporoza. S-a utilizat programul de proiectare asistat Pro/Engineer WildFire si analiza modelului cu elemente finite s-a realizar cu ANSYS 9.0.

Fig.1

Fig.2

Fig.3

Fig.4
Fig. 2 Tens. Von Mises la osul cu 0% osteoporoz (tesut spongios) Fig. 4 Tens. Von Mises la os cu 15% osteoporoz (esut spongios)

Fig. 1 Tens. Von Mises la osul cu 0% osteoporoz (esut osos) Fig. 3 Tens. Von Mises la osul cu 15% osteoporoz (esut osos)

Se constata ca rezistena osului i, n special, a esutului spongios scade cu 50% la apariia unui grad de 15% osteoporoz, iar la 20% grad de osteoporoz fracturile capului femural sunt iminente. Se observ din figurile prezentate c zona cea mai periculoas o constituie gatul capului femural, concluzie confirmata de obsevatiile clinice ale fracturilor reale. Aceasta directie s-a axat nu numai pe studiul implanturilor clasice, dar si pe identificarea particularitatilor ce trebuie aplicate modelelor din baza de date care sunt folosite pentru studiul osului osteoportic. 1.3. Studiul si analiza efectelor implanturilor bazate pe materiale cu memoria formei Aceasta activitate a urmarit identificarea a doua elemente de baza care au ca scop asigurarea premiselor pentru activitatile urmataore in paralel cu continuitatea relativ la studiile realizate de pana acum. Acest elemente sunt: a)-identificarea tipului de material inteligent si a principalelor caracteristici ale acestora pentru a asigura atat compatibilitatea tehnologica cu cerintele instrumentarului chirurgical, de interventie, implanturi, dar si biocompatibilitatea; b)-analiza si studiul principalelor realizari recente in domeniul implanturilor inteligente pentru a identifica cu claritate avantajele si deficientele dispozitivelor inteligente actuale. Acest ultim fapt asigura o baza pentru dezvoltarea sau extinderea prezentului proiect si in domenii care poate inca nu au fost sesizate de membrii colectivului a)-Identificarea si caracterizarea materialelor inteligente biocompatibile si compatibile tehnologic cu instrumentarul chirurgical Utilizarea materialelor inteligente de tipul aliajelor cu memoria formei in domeniul medical ofer posibilitatea proiectrii i realizrii practice a unor implanturi ortopedice (si a altor dispozitive necesare domeniului medical), cu avantaje deosebite privind biocompatibilitatea crescut, superelasticitate, efectul memoriei formei, excelenta rezistenta la coroziune si la uzura, rezisten la torsiune, constan la stress, interferen dinamic, hysteresis-uri de rezisten la oboseal, i compatibilitate MRI. Pe langa acestea, aliajul NiTi prezinta doua importante caracteristici mecanice asemanatoare cu biomaterialele naturale, cum ar fi osul (compatibilitate fiziologic). In primul rand, aliajul NiTi poseda un inalt grad de revenire elastica de pana la 8%, care este apropiat de cel al osului (2%), in timp ce revenerirea deformatiilor specifice ale otelului inoxidabil este de doar 0.5%. In al doilea rand, aliajul NiTi are un modul de elasticitate coborat de pana la 48 GPa, care este apropiat de acela al osului (sub 20GPa), in timp ce modulul de elasticitate al otelului inoxidabil poate atinge 193 GPa. Aceste proprietati recomanda aliajul NiTi ca pe unul ideal, in special pentru chirurgia ortopedica si orthodontica.Toate aceste proprietati extraordinare ale nitinolului fac cu siguran din el metalul cel mai apropiat mecanic de materialele biologice si determina accelerarea creterii osoase, o adeziune mbuntit la esuturile nconjurtoare, regenerarea celular rapid, accelerarea procesului de vindecare a fracturilor osoase, reducerea timpului de vindecare i a dus la aplicaii ca implanturi. O bibliografie selectiva care a stat la baza studiilor privind proprietatile si aplicatiile medicale ale acestor materiale se gaseste in Anexa 4 Aliajul poros NiTi cu memoria formei cu structura celulara similara cu a unora dintre biomateriale, cum ar fi osul, a fost recunoscut ca un biomaterial promitator pentru crearea de oase artificiale sau radacini dentare. In comparatie cu proprietatile aliajului NiTi obisnuit, proprietatile aliajului poros NiTi pot fi cu usurinta ajustate astfel incat sa corespunda cu cele ale oaselor prin obtinerea de porozitati diferite si marimi diferite ale porilor prin controlul conditiilor de sinteza.

Mai mult decat atat, structura sa poroasa poate permite tesuturilor corpului uman sa creasca inauntru si fluidele corporale sa fie transportate prin porii interconectati, accelerandu-se astfel procesul de vindecare. Aliajele poroase cu memoria formei NiTi cu structura poroasa ideala si rezistenta mare, creat de catre Li prin metoda SHS, pot fi fabricate prin combustia de sinteza cu aportul unei tehnici imbunatatite de aprindere. Aliajele poroase NiTi cu pori interconectati tridimensional au o structura poroasa isotropica. Porozitatea generala a aliajelor NiTi poate atinge 57.3 vol.% , iar marimea majoritatii porilor este de cca 200500 microni. Aliajul poros cu memoria formei NiTi poseda o mare rezistenta la compresiune (208MPa), valoare superioara celei a unui os uman compact si poate indeplini exigentele implanturilor de tesuturi tari pentru aplicatii de tip implanturi in articulatii, cu un modul Young mic (2.26 GPa) similar cu acela al oaselor naturale in timpul deformarii liniare. si mult inferioara celei a majoritatii biomaterialelor solide traditionale, cum ar fi aliajele de titan (110 GPa), otelurile inoxidabile (210 GPa) si Al2O3 (380 GPa). Buretele poros de nitinol menine proprieti superelastice i de memoria formei, are un modul de elasticitate redus, accelereaz creterea osoas i ofer o adeziune mbuntit la esuturile nconjurtoare. Aplicaiile care utilizeaz nitinol poros sunt foarte actuale intrucat acesta mrete i mai mult avantajele acestui material, mai ales creterea osoas.Din punctul de vedere a exigentelor in ceea ce priveste materialele folosite la implanturile de tesuturi tari, este de dorit un biomaterial caracterizat de un modul de elasticitate longitudinal redus ca valoare. Un implant cu o valoare mare a modulului lui Young poate cauza concentrari de tensiune ridicate care pot slabi osul si deteriora interfata implant/os. Aliajul poros NiTi este potrivit aplicatiilor medicale.Implanturile de nitinol sunt prezente n stomatologie, ortopedie, cardiologie i alte ramuri medicale, cu un mare numr de implanturi temporare i permanente raportate n Japonia, Germania, China i Rusia inca din 1980. b)-Analiza si studiul implanturilor inteligente actuale Aplicaiile ortopedice reprezint unele dintre cele mai reuite aplicaii ale fenomenelor de memoria formei i includ: plcile i agrafele de osteosintez; -inelele de consolidare a vertebrelor, -tijele Harrington, pentru tratarea scoliozei; -tijele centro-medulare; -protezele coxo-femurale. Cele mai cunoscute aplicaii ortopedice din aliaje cu memoria formei realizate din Nitinol sunt agrafele pentru fractur fibular, pentru fracturi metacarpiene, pentru artritele degenerative ale carpometacarpienelor i pentru hallux-valgus. Mai multe tipuri de implanturi ortopedice de tip agrafa cu memoria formei sunt folosite s accelereze procesul de vindecare a fracturilor osoase, exploatnd efectul memoriei formei.Fora generat de acest proces accelereaz vindecarea, reducnd timpul de vindecare. Plcile i agrafele de osteosintez sunt folosite pentru accelerarea procesului de recuperare al oaselor fracturate, folosind efectul de memorie a formei. Agrafele (fig.7), n forma deschis, sunt plasate n locul n care se doreste reconstituirea oaselor fracturate. Placile se fixeaz prin uruburi pe cele dou fragmente ale osului fracturat dup ce, n prealabil, au fost alungite cu 8% n stare martensitic. Prin nclzirea plcilor sau a agrafelor (temperatura fiind controlat de un termocuplu) acestea se strng, nchiznd spaiul dintre oase i asigurnd o fora de comprimare constant ntre cele dou fragmente, ceea ce favorizeaz formarea cartilagiului i depunerea de calciu. Contracia este dublat n cazul agrafelor prin strngerea capetelor, astfel nct fora de comprimare ntre fragmentele de os rupt este i mai mare, grbind vindecarea.. Placuele cu memoria formei (Fig.8) sunt utilizate acolo unde nu se poate aplica un mulaj pe zona nconjuratoare, spre exemplu, zona facial, nas, maxilar, zona ochilor. Acestea sunt plasate pe fractur i sunt fixate cu uruburi, pstrnd alinierea original a oaselor i permind regenerarea celular. Datorit efectului de memorie a formei, cnd sunt nclzite, aceste plcue tind s-i reia forma iniial, exercitnd o for constant care asigur unirea fragmentelor fracturii, ajutnd n procesul de recuperare.

Fig. 7 Agrafe de osteosinteza

Fig. 8 Plcue cu memoria formei

Spaiatorul pentru vertebra spinal este folosit n tratamentul scoliozei. Inseria acestui spaiator ntre dou vertebre asigur o consolidare local a vertebrelor spinale, prevenind orice micare traumatic de-a lungul procesului de recuperare (Fig.9). Utilizarea spaiatorului cu memoria formei permite aplicarea unei sarcini constante indiferent de poziia pacientului, care pastreaz anumite grade de micare. n partea stng, spaiatorul este n faza martensitic, iar n partea dreapt este n forma sa original, recuperat printr-un fenomen pseudoelastic. Tijele Harrington confecionate din Ni-Ti (Fig. 10) au construcia mult simplificat fa de aparatele clasice, cu crlige din oel care se ataeaz de coloana vertebral de cele doua pri ale curburii scoliotice. n plus, tijele clasice se relaxeaz treptat, att n timpul operaiei ct i ulterior, astfel nct, dupa 10-15 zile fora de ntindere a coloanei vertebrale scade la cca. 30 % din valoarea iniial, ceea ce impune, n general, efectuarea celei de-a doua operaii. La tijele din Ni-Ti, cu AF 430C, dupa perioada de relaxare se aplic o nclzire extern, ceea ce determin revenirea la lungimea iniial, n urma unei alungiri de aproximativ 1 cm, restabilindu-se fora corect de ntindere a vertebrelor. Protezele coxo-femurale (fig.11) constau dintr-un capt sferic, implantat n capul femural i o cup sferic aplicat pe osul coxal. Pentru o poziionare corect a captului femural, sfera coxal trebuie s aib o margine cu diametru mai mare.

Confecionnd aceast cup din Ni-Ti, s-a putut aplica o nclzire local, dup introducerea cupei pe captul femural, astfel nct marginea exterioar a cupei s se contracte, mbrcnd sfera. Se obine astfel o cupl sferic stabil, ferit de riscurile dislocrii i capabil s suporte sarcini de 3-6 ori mai mari dect greutatea corpului, pe parcursul a 106 cicluri.

Fig. 9. Spatiatorul pentru vertebra spinal

Fig. 10 Tija Harrington

Fig.11 Proteza coxo-femurala

Tijele centro-medulare se utilizeaz la imobilizarea fracturilor nchise ale oaselor lungi. Dup ce se gurete cavitatea medular a osului, se introduce un tift din SMA. tiftul este educat n prealabil i are un diametru mai mic dect cavitatea medular. Prin turnarea unei soluii sterile i nclzite, tiftul este adus n stare complet austenitic i se dilat, ocupnd ntregul diametru al cavitaii. Astfel, tiftul exercit asupra pereilor osului o for de comprimare necesar grbirii vindecrii. Apoi prin tift se introduce tija propriu-zis. Dup vindecare, tiftul este rcit, simplificnd extracia tijei.

Obiectiv 2: Experimente privind implementarea practica a diferitelor tipuri de implant


Acest obiectiv a fost realizat prin implementarea cu succes a urmatoarelor activitati: 2.1. Studiul si analiza efectelor implanturilor modular adaptabile Studiile si experimentele realizate in cadrul acestei etape au fost concentrate pe identificarea si analiza functionala a structurilor de implant modulare. Propunerile formulate in urma studiilor realizate in cadrul etapelor anterioare au fost concentrate asupra a doua directii principale: Implanturi in contact direct cu oasele traumatizate sau supuse corectiilor fixiologice; Implanturi exterioare, cuplate sub forma unor fixatoare externe. Restricitiile formulate in legatura cu solutiile dezvoltate au fost legate de compatibilitatea biologica si a implantarii pe baza tehnicilor minimal invasive. In acest sens au fost identificate urmatoarele elemente restrictive centrale: Organismul uman nu poate accepta corpuri straine, chiar si biocompatibile, pe o perioada mai mare de 2 luni. Aceasta perioada poate fi extinsa cu riscuri care cresc odata cu perioada suplimentara. Perioada de aliniere si de reformare a structurii osoase afectate este de minim 2 luni Interventiile chirurgicale minimal invasive conduc la scurtarea timpului de refacere si la reducerea riscului de infectie. Operatiile de introducere a implanurilor clasice se realizeaza, in cazul interventiilor minimal invasive, prin utilizarea aparatelor cu raze X portabile, aparate care prezinta un mare risc de iradiere pentru personalul medical si pentru pacient. Nitinolul are marele avantaj, spre deosebire de otelul inox, ca este compatibil cu tehnica radiologica foarte moderna de tip Rezonanta Magnetica, care nu prezinta niciun risc de iradiere, fiind foarte clar identificat in timpul operatiilor sau radiografiilor. Implanturile in contact direct cu structurile osoase traumatizate, analizate, studiate si experimentate in cadrul acestui proiect au o organizare modulara, folosind materialele inteligente cu memorie a formei ca structura de cuplare intre modulele cu rol de elemente suport. Prima varianta consta din realizarea unor placi din titan sau inox si o placa mediana realizata din Nitinol care asigura cuplarea celor doua placi fixate de fragmentele de fractura.

Placute de inox sau Titan - element suport pentru cuplarea fragmentelor osoase

Placuta mediana din Nitinol destinata asigurarii biocompatibilitatii biologice si tensionale necesare procesului de refacere a structurii osoase

Ansamblul cuplat al celor 3 placute

Aceasta prima varianta constructiva a fost supusa unor experimente utilizand mediile software specializate (SolidWorks, ANSYS, Catia, ProEngineering) fapt ce a relevant modul in care acestea reactioneaza in conditiile unor solicitari normale sau extreme (vezi Anexa 5 ). Dezavantajul central al acestei solutii este legat de costul ridicat al placii mediane construita complet din Nitinol, alaturi de complexitatea metodei de decuplare a placii centrale. O a doua varianta a concentrat efortul de proiectare pe realizarea de module identice, complet interschimbabile, din Titan si elemente de conectare realizate din Nitinol. Elementele din Nitinol asigura flexibilitatea si elasticitatea structurii modulare asamblate modular dintr-un numar de module in functie de dimensiunea dorita, in timp ce structura identica a modulelor asigura prinderea implantului de fragmemtele osoase suport cu un element de prindere in zona superioara, respectiv doua elemente de prindere in zona inferioara. Desigur ca optiunile de prindere difera atat de starea osului fracturat, de dimensiunile fracturii, de varsta si constitutia pacientului. Pentru evidentierea solicitarilor la care acest ansamblu este supus au fost realizate simulari numerice cu produse soft specializate (vezi Anexa 5). Chiar daca aceste implanturi prezinta avantajul unei posibile interventii chirurgicale mult mai putin invazive, comparativ cu solutiile clasice, faptul ca sunt elemente de tip corp strain, reactiile de respingere pot apare, generand astfel posibile focare de infectie.

Modul implant intern varianta 2 Element Nitinol cuplare module Ansamblu module implant intern varianta 2 Desigur ca sunt situatii de fracturi sau interventii osoase care pot fi tratate numai prin intermediul acestor implanturi. In Anexa 6 este anexat un studiu al ultimei solutii pentru situatia folosirii implantului intr-o fractura transversala a unui os lung. Rezultatele simularii sunt extrem de promitatoare si se impune realizarea de experimente fizice pe structuri osoase, experimente destinate testarii efectelor impanturilor. Implanturi exterioare A doua directie de studiu s-a concentrat asupra subsistemelor care asigura protectia si refacerea oaselor traumatizate prin preluarea externa a fortelor si momentelor la care este supus osul normal. Aceasta categorie a implanturilor se incadreaza in subsistemele numite fixatoare externe. Aceasta selectie are la baza urmatoarele avantaje: Interventie minimala, dublata de dimensiunile reduse ale corpurilor externe implantate sunt introduse in structura osoasa numai tijele de incarcare mecanica Inciziile de mici dimensiuni implica si risc de infectii scazut Incarcarea mecanica a sistemului se poate distribui dupa o harta tensiometrica optim favorizanta procesului de vindecare. Posibilitatea modificarii dinamice a hartii de incarcare prin interventie exterioara , fara a mai necesita interventii traumatizante asupra pacientului Toate aceste avantaje sunt specifice implanturilor externe. Cele mai cunoscute implanturi externe sunt: Fixatoare numai prin suruburi;Fixator extern cu suruburi Schanz; Fixatorul Iliazarov; Fixatorul hybrid; Fixatorul pinless (Zangenfixateur) Se observa ca, pentru toate cazurile de fixatoare, sistemul de tensionare este asigurat prin tije filetate sau suruburi paralele In cadrul proiectului s-a apelat la folosirea sistemului de penetrare a osului si fixare a tijelor suport utilizand aceleasi tehnici ca in cazurile clasice, efortul de proiectare fiind concentrat spre inlocuirea tijelor, suruburilor de tensionare cu structuri modulare pretensionate diferit. Ansamblul acestor structuri modulare realizeaza un bandaj tensional corector si protector pentru zona contuzionata. Totodata studiile realizate pe cadavre au relevant faptul ca in cazul fixatoarelor externe supuse unor solicitari tensionale mari distrugerea fixatorului si a ansamblului de corectie se datoreaza in special datorita elementelor de tensionare coloane sau suruburi filetate. Aceste observatii indica faptul ca solutia propusa de aceasta activitate de cercetare are un potential deosebit, deoarece prin structura sa modular adaptiva poate impiedica aparitia unor asemenea situatii. Eforturile de cercetare s-au indreptat in primul rand asupra identificarii unei forme optime care sa permita nu numai pretensionarea mecanica, dar si o rapida ischimbare a modulelor pretensionate la o anumita valoare cu alte module cu un modul de elasticitate superior sau inferior celui precedent, in functie de harta de pretensionare protectiva sau recuperatorie urmarita. Au fost proiectate si experimentate numeric si fizic o serie de module atat individual cat si conectate in retea. In figurile urmatoare sunt prezentate principalele tipuri de module experimentate, in ordinea relativa la imbunatatirile conceptuale si de proiectare:

Varianta 1

Varianta 2

Varianta 3

Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Variantele intermediare care au condus catre varianta optima sunt prezentate in Anexa 5. Varianta 1, varianta triunghiulara a constituit baza de plecare a cercetarii experimentale. Acest lucru s-a datorat solutiilor existente de fixare a oaselor fracturate prin utilizarea a 3 suruburi de fixare. Aceasta varianta de modul poate fi folosita nu numai ca suport protector de tip bandaj harta tensionala, dar si individua, ca placa de fixare a unor segmente mari ale unei fracturi de oase mari. Aceasta abordare s-a mentinut si in cazul variantelor urmatoare, orficiile de cuplare putand fi folosite la introducerea suruburilor de fixare al modulului utilizabil si ca element de tip implant intern cu prindere prin suruburi. Biocompatibilitatea Nitinolului si supereleasticitatea acestuia permit de departe performante superioare altor

placi de fixare existente. In figura 12 sunt prezentate modele experimentale realizate fizic cu ajutorul infrastructurii realizate pe baza suportului financiar al acestui proiect, respectiv din surse externe atrase datorita interesului pe care aceasta tematica il reprezinta si pentru alti colaboratori. In Anexa 7 sunt prezentate variante de retele obtinute prin imbinarea modulelor obtinute prin tehnologia de prototipare rapida cu imprimanta 3D tip Zcorp.
Fig.12. Prototipurile de module

2.2. Studiul cuplajului inteligent si studiul sistemelor de prindere a implantului


Utilizarea structurilor modulare comporta o serie de caracteristici particulare care trebuie avute in vedere in cazul sistemelor proiectate. Abordarea acestui proiect fiind concentrate pe cele doua directii ale implanturilor interne si al celor externe si problematica cuplajului inteligent intre module va fi abordata in conjunctie cu aceasta bifurcare: 1)Cuplajul inteligent si sistemul de prindere in cazul implanturilor interne. Prima varianta proiectata, formata din cele 2 placi cuplate intre ele, prezinta dezavantajul utilizarii unei placi realizate in intregime din Nitinol, fapt care conduce la un pret ridicat. Avantajul posibilitatii incalzirii externe a placii, fapt care conduce la decuplarea acesteia de la placile suport si, apoi, indepartarea prin tehnici minim invazive, poate fi implementat prin realizarea niturilor de cuplare din Nitinol. Incalzirea profilului evazat al axului de cuplaj va permite eliberarea placii conectoare, oferind, astfel, posibilitatea manevrarii separate a placilor. A doua varianta de implant intern a fost conceput ca avand elemente de cuplaj de tip cleme de Nitinol. Extragerea acestora se va realize cu usurinta, prin incalzirea lor. Canalele placilor modulare au o mica panta, sesizabila din desenele inserate in acest proiect, fapt care favorizeaza alunecarea clemei la incalzire pentru extragere rapida. 2)Cuplajul inteligent si sistemul de prindere in cazul implanturilor externe Implanturile externe, fiind realizate din Nitinol, au avantajele specifice acestui material. Asa cum am amintit, fiecare modul dezvoltat in cadrul acestui proiect este realizat din Nitinol. Costul aliajului cu memorie a formei a fost motivul pentru care s-a trecut la optimizarea formei modulului, astfel incat acesta sa fie cat mai usor, cu o geometrie cat mai simpla, dar biocompatibila (prezinta similitudine cu structura osului) si un pret cat mai scazut. Incalzirea locala a bratelor modulului va duce la contractarea acesora si decuplarea rapida in vederea deconectarii totale sau in vederea inlocuirii respectivului modul cu un altul pretesionat diferit. Dupa cum se observa din Anexa 5, optimizarea design-ului modulului a condus la o forma optima, nu numai din punct de vedere al ansamblului de module care constituie bandajul protector cuplat cu tijele de fixare din partile support ale oaselor traumatizate, dar, totodata, la un optim din punct de vedere al uzurii mecanice si al supratensiunilor la care aceste module pot fi supuse in timp sau accidental. Toate observatiile, simularile numerice si experimentele de pana acum nu ar fi putut constitui o baza corecta de dezvoltare a proiectului fara realizarea unor teste si experimente destinate studiului Nitinol-ului de care dispun cercetatorii din cadrul acestui proiect. Totodata, un aspect deosebit de important pentru implanturi si, mai ales, pentru costul acestora este gradul de reutilizare al lor, concomitent cu asigurarea corespunzatoare a sterilizarii necesare. Sterilizarea, realizanduse la temperaturi ridicate, se pune problema modului in care aceste temperaturi afecteaza proprietatile modulelor realizate din SMA si utilizate in cadrul structurilor propuse de proiect. Se observa ca temperaturi extrem de ridicate, de pana la 6000C nu au efecte majore asupra implantului, fapt care este un argument in plus in continuarea cercetarilor (Anexa 8). 2.3. Studiul structurii de energizare minim invaziva pentru decuplarea modulelor implantului, respectiv a implantului, in final, si determinarea solutiilor constructive optime Testele realizate asupra Nitinolului au avut drept scop identificarea compatibilitatii acestuia cu regimul termic impus de procesul de sterilizare, in paralel cu problematica energizarii/decuplarii modulare. Analizele si experimentele realizate in aceasta directie sunt prezentate in Anexa 8. Pentru identificarea solutiilor constructive optime au fost analizate solutiile de energizare/decuplare pentru fiecare dintre implanturile propuse de colectiv. Implanturile interne. Tehnica minimal invaziva permisa de aceste tipuri de implant consta in practicarea unor incizii care sa ofere spatiul necesar inserarii /evacuarii ansamblului de placi ce trebuie introduce/extrase. Daca, de cele mai multe ori, introducerea acestor placi se realizeaza relativ usor, marea majoritate a fracturilor fiind deschise, problematica extragerii acestora dupa procesul de vindecare al osului, impune, in cazul clasic, o noua incizie, redusa, de dimensiunea implantului si extragerea placilor. Problema majora a acestui tip de interventie consta in necesitatea practicarii de incizii la ambele capete ale placii pentru indepartarea suruburilor de prindere. Utilizarea de cleme de Nitinol pentru cuplarea placilor nu reprezinta solutia optima datorita faptului ca pentru extragerea respectivelor cleme trebuie practicata, totusi, o incizie. O prima solutie a constat in folosirea unor cleme de Nitinol in vederea prinderii terminalelor placilor. Cleme de nitinol utilizate in osteosinteza. Se observa forma literei S a conexiunii acestora, pentru a permite ca la energizare clema sa se deformeze si, astfel, sa ofere posibilitatea extragerii terminalelor din structura osoasa refacuta. Avantajul acestor cleme este ca asigura o forta de elasticitate constanta pe toata durata procesului de vindecare. Solutia, desi implementabila, este limitata deoarec marea majoritate a cazurilor in care se folosesc placi, acestea au rolul de a suporta forte si incarcari mecanice mari, caz in care nu se poate apela la cleme, in ciuda avantajelor lor si se apeleaza la holsuruburi, in ciuda efectului lor invaziv.

Prima varianta de implant intern, bazat pe existenta a 3 placi: o placa de conexiune si doua placi de conectare cu zonele osului fracturat, ofera posibilitatea energizarii si asigurarea detensionarii structurii prin profilul in trepte descrescatoare al cilindrilor de conectare. Clemele de contact din material cu memorie a formei, din structura celui de-al doilea implant intern propus, pe langa faptul ca sunt introduse prin canalul in panta al placilor componente, dispun de o structura mecanica aparte. Dispun de un profil danturat care la incalzirea clemei de prindere si, implicit, la contractarea clemei, permit inaintarea cu un pas, urmand ca la racire clema sa se blocheze in pasul urmator corespunzator pe placile cuplate. Aceasta miscare conduce la o detensionare a cuplajului placilor conectate de clema, asigurand, astfel, o tensiune variabila in functie de energizarea indusa de medic, intre capetele fixe de conectare ale osului fracturat. Faptul ca aceasta miscare conduce numai la detensionarea ansamblului nu constituie un impediment, deoarece, clinic vorbind, initial este necesara o forta de compactare mai mare pentru formarea calusului, urmand ca ulterior, prin detensionare, dimensiunea acestuia sa creasca treptat pana la recuperarea aproape totala a zonei lipsa sau distrusa. Miscarile realizate datorita energizarii clemei sunt micrometrice, fapt care este dimensional compatibil cu viteza procesului de refacere al osului. Pentru realizarea acestei cleme se va apela la aliaje cu memoria formei biocompatibile si la nivelul temperaturilor suportate de organismul uman.Decuplarea placilor implantului se va realiza insa prin tehnici traditionale minimal invasive. Implanturile externe. Pozitia acestor implanturi fiind in afara organismului uman, ofera un mare avantaj legat de faptul ca materialul cu memorie a formei nu mai trebuie sa fie compatibil termic cu organismul uman gazda, fapt care conduce direct la o reducere drastica a costului de implementare a implantului. Structura modulara poate fi energizata extern prin folosirea unui sistem de incalzire punctuala a terminalului unui singur /mai multor modululele componente. Structura terminalelor fiind danturata, acestea, prin contractie, vor implica miscari relative de mica amplitudine, care insa vor duce la tensionarea retelei dupa o anumita directie dorita/impusa de medic. Forma stelara a implantului optim va putea asigura incarcarea/descarcarea corespunzatoare a bandajului tensionabil realizat din aceste implanturi, atat dupa directia transversala, cat si dupa cea longitudinala, corespunzator stadiului de tratament al pacientului. 2.4. Diseminarea rezultatelor prin participare la manifestari stiintifice ntrega activitate de cercetare a urmrit s asigure o abordare ct mai eficient a resurselor materiale i umane alocate proiectului, fr a se neglija diseminarea acestor preocupri, n vederea cooptrii de noi colaboratori i mai ales de tineri cercettori, studeni n anii terminali, studeni la master, doctoranzi. Rezultate tiinifice In anul 2008 au fost publicate (sau sunt in curs de publicare) de catre membrii echipei de cercetare 5 articole in reviste si proceedingsuri cotate sau indexate ISI, 11 artciole in reviste indexate in baze de date interna ionale, 17 articole in volumele unor conferinte internationale si 6 articole publicate in volumele unor manifestari stiintifice nationale cu participare internationala (Anexa 1). De mentionat ca lucrarea elaborata de N. Bzdoac, D.N.Tarni, D.Tarni, -Application of smart materials: bionics modular adaptive implants in Advances in Mobile Robotics, (Proceed. of the 11th International Conference on Climbing and Walking RobotsCLAWAR 2008) ISBN-13 978-981-283-576-5ISBN-10 981-283-576-8 World Scientific Publishing Co.Pte.Ltd pp.190-198a fost premiat cu The Industrial Robot Innovation Award 2008 Highly Commended Rezultate tehniceDotarea a fost realizat in conformitate cu tema proiectului si in limitele sumei alocate cheltuielilor de logistic pentru acest an. A fost achizitionat un sistem de prototipare rapida 3D marca Z Corporation, tip 310 plus. Rezultate formativeDirectorul de contract, conduce in prezent patru doctoranzi (dintre care, Cismaru Florin este membru al colectivului de cercetare), iar ceilalti trei sunt admisi din sept.2008. Temele tezelor reprezinta directii de cercetare cu legatura directa cu tema grantului. Un alt membru al echipei, prof.dr.ing.Dumitru Nicolae, coordoneaza elaborarea a trei teze de doctorat in domeniul biomecanicii, avand legatura directa cu tema grantului. Ing. Copilusi C. Membru al echipei, a sustinut teza in luna octombrie in catedra, urmand ca ea sa fie sustinuta public in perioada imediat urmatoare. Un alt membru al echipei, prof.dr.ing. Nicu Bizdoaca, a fost confirmat in luna octombrie 2008 in calitate de conducator de doctorat in domeniul Mecatronica. Ing. Cismaru Florin si-a sustinut toate examenele si referatele corespunzatoare anului de pregatire doctorala si isi elaboreaza teza Cercetari privind optimizarea implanturilor ortopedice utilizate la fracturile oaselor lungi, iar medicul stagiar Dita Razvan, elaboreaza teza Managementul politraumatismelor cu interesare lezionala a membrelor inferioare si bazinului. In 2008-2009, 10 studeni in anul terminal si 4 studenti la Master la facultile de Mecanic i Medicin elaboreaz lucrri de licen cu teme ce decurg din tematica i obiectivele acestui grant. In perioada 19 martie-9 iunie, 2008, prof.univ. dr. ing. Daniela Tarni si conf.univ.dr. Tarni Dnu Nicolae au efectuat un stagiu de documentare-cercetare in domeniul temei grantului la Universitatea Harvard din SUA.

Concluzii si directii viitoare de cercetare


Activitatea desfasurata in cadrul acestui proiect a realizat in totalitate obiectivele si activitatile propuse, asigurand totodata premisele realizarii activitatilor si obiectivelor din anul urmator: Validarea experimentala si definitivarea formei optime a implantului, respectiv Studiul aplicabilitatii implanturilor optimal adaptive la subiectii umani. A fost respectata diagrama timp a proiectului, primul obiectiv din 2009 fiind deja demarat. Acest lucru este evidentiat de realizarea practica a prototipurilor conform cu rezultatele de pana acum. Din analiza activitatii de studiu a implanturilor clasice si a implanturilor realizate cu materiale inteligente, un loc aparte in cadrul studiului l-au ocupat si tijele intramedulare cu sau fara alezaj, blocate, respectiv tijele intramedulare elastice. Acest studiu a relevant o noua directie care va fi abordata in urmatorul an al finantarii. Materialele inteligente constituie o promisiune extrem de serioasa in realizarea de structuri inteligente de tip tije reglabile/acordabile cu facilitati de control a lungimii prin tehnici noninvasive. Tijele intramedulare sunt implanturi interne, dar care sunt inserate intr-o zona neutra din punct de vedere al cerintelor biocompatibilitatii canalul intramedular. Tehnicile chirurgicale specifice inserarii acestor tije sunt extrem de minim invasive, fapt care a atras interesul membrilor colectivului proiectului. Discutiile au permis schitarea unui astfel de dispozitiv - tija intramedulara bazata pe actuator realizat din materiale cu memorie a formei - cu potential in rezolvarea superioara a unor probleme de tip fractura pentru o larga gama de oase.

S-ar putea să vă placă și