P. 1
Mijloace de Transport Rutier

Mijloace de Transport Rutier

|Views: 48|Likes:

More info:

Published by: Liviu Ionuț Mălăele on Jun 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2014

pdf

text

original

COLEGIUL AUTO TRAIAN VUIA

PROFESOR COORDONATOR: TEOTOI ADRIANA

NUME SI PRENUME ELEV: PAULESCU PETRE MADALIN

-2013-

TEMA LUCRARII: MIJLOACE DE TRANSPORT RUTIER

Cuprins
Introducere 1.Mijloace de transport 2. Mijloace de transport rutiere 3.Importanta transportului rutier 4. Transporturi rutiere in Europa 5. Transporturile rutiere in Romania 6. Descrierea caracteristicilor participantilorla traffic 7. Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului rutier

Concluzii Bibiografie

in principal transportul rutier in Romania. pe o anumita portiune a drumului. . sau fiind construite pe viaducte peste vai sau cursuri de apa. transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transport. pentru a scurta traseele. transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transport. In primul capitol se prezinta transporturile in general.Introducere Prin transport rutier se inţelege orice operaţiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor chiar daca vehiculul rutier este. unele strapungand muntii prin tunele. iar in urmatoarele se abordeaza transportul rutier. Aceasta lucrare este structurata in 4 capitole. pe o anumita porţiune a drumului. Transporturile rutiere se fac pe sosele. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. S-au construit milioane de km de autostrade. Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor chiar daca vehiculul rutier este.

1. Mijloace de transport Mijloacele de transport folosesc la transportul persoanelor şi a marfurilor la distanţa. Mijloacele de transport se pot se pot imparţi in trei categorii principale: • Terestre (rutiere si feroviale) • Navale • Aeriene .

dimensiuni si functii variate. iar cele mai ieftine. avand avantajul gabaritului redus. dar şi lente. avand avantajul de a se strecura usor prin zone foarte aglomerate. 2. echipate cu roti mari. sunt cele navale. Masinile sport sunt joase si alungite. Cele mai simple si ieftine mijloace de transport rutiere sunt bicicletele. O masina break are mai mult loc pentru bagaje. servind transportului persoanelor pe distante mici. Astfel. inventata acum 5000 de ani (primele roti erau formate din bucati de lemn asamblate). pentru a fi mai rapide. In functie de necesitati. ori pot cere ajutor prin radio. Pentru a tracta o rulota e nevoie de un motor puternic. cu avantajul de a se strecur si gara usor. Au aparut astfel masinile de teren. cu motociclete rapide. Automobilele sunt rapide si confortabile. . Pentru transportul particular in orase se folosesc taxiurile. ele capata forme. Vitezele cu care ele se deplaseaza sunt similare celor cu care se deplaseaza un automobil. in timp ce automobilul de oras este mai mic. Mijloace de transport rutiere Prima revolutie in domeniul transporturilor a reprezentat-o roata. Motocicleta este o masina 'motorizata' pe doua roti. fiind destinate transportului de persoane pe distante medii.Mijloacele de transport cele mai rapide sunt cele aeriene. politistii se pot strecura prin blocajele de circulatie la locul unor eventuale accidente. pot deschide drumul masinilor de salvare.

Sunt si remorci supraetajate. Sunt remorci frigorifice. Exista astfel camioane-cisterna pentru transportul de produse petroliere. dar si a unor produse chimice ce necesita conditii speciale de transport fiind usor inflamabile. lapte ori produse chimice. Transporturile rutiere se fac pe sosele. compactoare cu cilindri (pentru tasarea asfaltului). unele strapungand muntii prin tunele. folosite in agricultura (diverse tipuri de tractoare ori masini agricole). Exista si masini construite special pentru alte destinatii. utilate cu remorci specializate in functie de tipul de marfa pe care trebuie sa-l transporte. autocamioane basculante. masini de asfaltat. destinate in special transportului de alimente. gaze lichefiate. autocare (pentru calatorii lungi). gredere (pentru nivelarea solului). screpere. utilate cu o macara proprie pentru incarcarea trunchiurilor copacilor transportati. pe care se pot transporta autoturismele de la fabrica la punctul de vanzare. Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor . tragand una sau mai multe remorci. Pentru transportul rutier de marfuri se folosesc camioanele. In lume exista acum peste 400 de milioane de masini. S-au construit milioane de km de autostrade. Asemenea vehicule grele pot fi utilate special ca masini de interventie: masini de salvare sau de pompieri. autobuze. sau in constructii: macarale. Exista camioane care pot transporta lemn. sau fiind construite pe viaducte peste vai sau cursuri de apa. pentru a scurta traseele. buldozere. Pentru traseele foarte lungi de marfa se folosesc autotrenuri.Pentru transportul in comun de persoane in orase si in afara acestora se folosesc troleibuze.

dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. cum ar fi petrolul. cauzata. in parte. a prafului.Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor. si la o crestere a poluarii aerului. de arderea combustibililor. Fata de transportul pe caile ferate. transportul rutier are o eficienta de doar o zecime. pe o anumita portiune a drumului. ele ducand. zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. insa. transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transport. a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens. . inclusiv pericolul incalzirii globale. locuite de cei care lucreaza in marile orase. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor Escaladarea permanenta a problemelor ecologice.chiar daca vehiculul rutier este. a zgomotului si a vibratiilor. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Traficul intens. a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata.

zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje.3. . Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens. Importanta transportului rutier Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. de arderea combustibililor. Fata de transportul pe caile ferate. cum ar fi petrolul. si la o crestere a poluarii aerului. dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. a prafului. inclusiv pericolul incalzirii globale. locuite de cei care lucreaza in marile orase. in parte. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice. cauzata. a zgomotului si a vibratiilor. insa. Tipurile de transporturi rutiere. transportul rutier are o eficienta de doar o zecime. a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. ele ducand. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. indeosebi pe distante mici si mijlocii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri.

sosele continentale . viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. drumuri nationale . sosele transcontinentale .Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. 2500m in M-tii Alpi. Exista mai multe categorii de cai rutiere. ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. . iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. tunele. autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. in functie de importanta lor : drumuri de interes local .

Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai pacifica . cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. .Magistrale rutiere exista pe toate continentele. deserturile Sahara. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. mai ales in Europa de V si America de N. Gobi si cele australiene. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa. La polul opus. podisurile Pamir si Tibet. intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. intins desert al Planetei. cum sunt : Siberia. unele avand dimensiuni impresionante : Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura Transamazonianul de 5500km . nordul canadian.

din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Primele dintre aceste forme de transport. cum ar fi petrolul.4. in termeni de tone de marfa sau numar de persoane. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. inclusiv pericolul incalzirii globale. cai ferate si sosele. sau Statele Unite ale Americii. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul. trebuie sa se tina seama. in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat. de arderea combustibililor. Japonia. o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Transporturi rutiere in Europa Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate. cum ar fi China. care se potriveste unui anumit scop. dar ele au aparut si in zonele mai indepartate. a determinat multa lume sa considere ca . cauzata. in parte. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale. India. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor.

. ele ducand.utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. a zgomotului si a vibratiilor. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens. si la o crestere a poluarii aerului. zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. suprafete netede si un drenaj eficient. a prafului. Unele guverne au introdus legi severe. a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late. Ei au construit drumuri cu fundatii bune. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. locuite de cei care lucreaza in marile orase. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor. cum ar fi monoraiurile. Fata de transportul pe caile ferate. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. insa. a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. transportul rutier are o eficienta de doar o zecime. care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii. de mare viteza. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani. care erau ingineri priceputi. in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati. Traficul intens. atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri.

In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. iar din altele au ramas doar urme. nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului.Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Unde este posibil. autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita. De obicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. iar planurile . Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei. Unele au disparut complet. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. In legatura cu proiectarea autostrazilor. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman. suprafetele agricole fertile. McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Pe langa constructia unor drumuri.

Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon. Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. drumurile care intra si ies de pe autostrada. din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. pasajele inferioare si alte structuri. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile.numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. . podul bolta si podul suspendat. Cablurile de turnuri sustin puntea. Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Pont Valentre Cahors. podurile. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele . Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda.

el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume. podul Sydney Harbour. care are o deschidere de 1410m. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Franta. fiecare lung de 518m. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. in functie de importanta lor : . fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. Roebling a construit podul suspendat Niagara.In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele. spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei. In anul 1855 John A. el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. El este sustinut pe doua cabluri. indeosebi pe distante mici si mijlocii. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri.8m. Tipurile de transporturi rutiere. Exista mai multe categorii de cai rutiere.

mai ales in Europa de V si America de N. drumuri nationale . tunele. cum sunt : Siberia. sosele continentale . ajungand la 40005000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. nordul canadian. primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. -Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. La polul opus. podisurile Pamir si Tibet. 2500m in M-tii Alpi.drumuri de interes local . autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. deserturile Sahara. Magistrale rutiere exista pe toate continentele. Un rol tot mai important il au autostrazile. iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa. apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania. -Transamazonianul de 5500km . Gobi si cele australiene. Si in prezent America de N si Europa de V . Italia. unele avand dimensiuni impresionante : -Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica . cea mai mare parte a Peninsulei Arabia. viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. mai intai in SUA. sosele transcontinentale .

la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia. intre care Japonia. şi care. Spania).031 km . s-a concretizat in refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totala de 1. masina. E79 . din Asia de sud-vest (Arabia saudita. Australia. trenul sau vaporul. Regiunea S-V Oltenia are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata. Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din Romania. Teritoriul Regiunii este strabatut de trei drumuri europene: E70 . 5.nordul tarii.cu avionul. Mexic si Coreea de sud. cu asistenţa acordata de principalele instituţii financiare europene. cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania. Transporturile rutiere in Romania Incepand cu anul 1992.Oradea (Bors) si face legatura cu sudul tarii. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule. Brazilia. Marea Britanie. Koreea de sud. E81 .Bucuresti . Varietatea si bogatia atractiilor turistice. Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta.tranziteaza judetul Valcea spre Ungaria. Emiratele Arabe Unite).concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi. pana in prezent.dinspre Iugoslavia (Moravita) . Australia.Timisoara . naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa.dinspre Ungaria . Italia. Franta. . la care s-a adaugat contribuţia Guvernului Romaniei. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile .

are o capacitate insuficienta de transport al bunurilor si pasagerilor. Cu toate acestea. ca si Europa de Nord cu cea de Sud. infrastructura rutiera necesita modernizare si reabilitare. drumuri nationale nemodernizate etc. Localizarea Romaniei la intersectia a numeroase drumuri care leaga Europa de Vest si cea de Est. accesul la coridoarele vest-europene. infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate si necesita investitii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. din care 10. Regiunea este traversata de 9. insa. Pe teritoriul Regiunii exista doua puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat si Bechet) si unul care asigura tranzitul la granita cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin).Drumurile judetene si comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80. in special in unele zone si in anumite perioade ale anului (sezonul de vara.951 km de drumuri publice. desi diversificat. din cauza capacitatii reduse de transport si a calitatii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrazi. imbunatatiri substantiale. sfarsitul de saptamana). precum si .0% sunt modernizate si 32.7% au imbracaminti usoare rutiere. care necesita. Comparativ cu statele membre UE si cu unele tari est-europene.488 km reprezinta drumuri nationale. ca si la cele din Europa de Est si de Sud-Est. In ultima decada s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativa si institutionala in domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene si pentru a se imbunatati infrastructura fizica. este limitat si dificil. din care 2. Romania are un sistem extins si diversificat de transport. sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de calitate slaba.6% din totalul drumurilor publice.). Analiza sistemului de transport romanesc duce la urmatoarele concluzii: transportul intern.

drumuri comunale si aproximativ 80.situarea tarii pe axele de tranzit intre Europa si Asia. 35. Acest Program a fost co-finantat de trei Institutii Financiare Internationale (BIRD. Avand o distributie uniforma pe teritoriul Romaniei. Cel de-al doilea Program de Reabilitare. din care 14.488 km.. cele mai importante fiind incluse in coridoarele de transport paneuropean. rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri nationale ale retelei de baza.572 km. Accesul Romaniei la Marea Neagra si la Dunare reprezinta o oportunitate si un argument pentru a creste volumul transporturilor pe apa.759 km. Guvernul Romaniei si Programul PHARE al Comisiei Europene. drumuri judetene. drumuri nationale. reteaua de drumuri publice insumeaza 158.3 % din totalul retelei de drumuri publice. care traverseaza Romania. in lungime totala de 5. Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat in 1993 a fost finalizat in 1997/1998.000 km strazi din intravilanul localitatilor. de autostrazi si 14. luandu-se in considerare costurile scazute ale acestui tip de transport. Reteaua rutiera de drumuri nationale se compune din 113 km. BERD si BEI). BERD si BEI – 245 MEURO). subliniaza importanta existentei unei infrastructuri dezvoltate..711 km. Cea mai importanta din punct de vedere economic si al traficului de tranzit este reteaua de drumuri europene (internationale). 27. avand o pondere de 9. Guvernul Romaniei si Programul PHARE a inceput in anul . de asemenea co-finantat de trei IFI (BIRD.824 km. sunt drumuri nationale.896 km. Reteaua drumurilor publice face parte din patrimoniul national si constituie infrastructura rutiera pe care se desfasoara majoritatea transporturilor de pasageri si marfa. constituita din 11 trasee. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.

488 mii pasageri in trafic international. iar cca. ponderea prestatiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. au fost stimulati pentru dezvoltarea unor activitati private. transportul rutier de persoane totalizand un numar de 205.000 operatori de transport.844 mii tone in trafic international si 267 mii tone in tranzit.000 activeaza si in transportul international de marfa. ca urmare a legislatiei moderne si libere existente in domeniul transporturilor. ca urmare a efortului investitorilor privati. Pentru transportul international. co-finantat de BEI. Guvernul Romaniei si.943 mii tone marfa. au fost achizitionate autovehicule noi si moderne care corespund nu numai unui trafic sigur si de calitate. 25. In transportul public de marfa isi desfasoara activitatea cca. iar in traficul de persoane cca. 1. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a co-finantat de BEI si Guvernul Romaniei a inceput in anul 1999 si este in curs de derulare. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfa si persoane sunt operatori privati.1997 si se afla inca in curs de derulare.500 operatori.transport interurban si international. . 500 in transportul international de persoane. In anul 2000. Programul de dezvoltare a autostrazilor Pitesti-Bucuresti-Constanta a inceput in 1997 cu proiectul de Dezvoltare si Reabilitare a Autostrazii Bucuresti-Pitesti. au fost transportate 262. achizitii de autovehicule. 6. potential. dar si cerintelor unui transport ecologic.979 mii pasageri . co-finantat de BERD si Guvernul Romaniei si se va continua cu constructia autostrazii Bucuresti-Constanta.operatori de transport -. din care 2. permanetizarea relatiilor comerciale si contractarea activitatii de transport. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA. din care 1. cca. Agentii economici . Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finantat de catre Banca Japoniei de Cooperare Internationala (JBIC) si Guvernul Romaniei si a inceput in 1999. 60%. Din acestia.

6 mii autovehicule pentru transportul marfurilor si 129. siguranta rutiera. conditiile de acces la profesie si la piata fiind asemanatoare cu cele din Uniunea europeana. in special in transportul international. O preocupare majora in ceea ce priveste transportul rutier o constituie dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonica. parcul de autovehicule a inregistrat o crestere permanenta. Organizarea transporturilor rutiere respecta in cea mai mare parte acquis-ului comunitar. 448.Pentru transportul international de marfa sunt utilizate peste 8.128. In prezent. .000 autobuze si microbuze. 48. In transportul rutier se aplica cu succes tehnicile de evidenta informatizata si. iar in transportul de persoane peste 3. Ca urmare.5 mii autovehicule mixte/speciale. Pentru realizarea nivelului actual de integrare. in Romania. dezvoltarea infrastructurii etc. se utilizeaza telefonia mobila GSM sau monitorizarea circulatiei prin sistemul GPS.8 mii autoturisme.000 autovehicule moderne. sunt inregistrate 3. In ultimii ani. normele de omologare pentru autovehicule si de inspectie tehnica periodica au fost aliniate la prevederile in domeniu din Uniunea Europeana.1 mii autobuze/microbuze. Romania a primit un sprijin substantial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii si lucrari de importanta majora in domeniul legislativ.

accesibilitatea şi complementaritatea lor .existenţa unei reţele diversificate de cai de comunicaţie şi mijloace de transport. unul intracarpatic şi unul extracarpatic. autoturisme-Colibaşi (Mioveni)-1968 . cu doua inele .predominarea traficului feroviar şi rutier . autoturisme de teren la Campulung-1958.prezenţa Marii Negre şi a Dunarii a asigurat dezvoltarea transporturilor navale Evoluţia reţelei de drumuri: . cu aceeaşi destinaţie.principalul nod de comunicaţie este capitala . autobuze la Bucureşti-1955. legate prin artere transcarpatice.marile magistrale rutiere şi feroviare au trasee paralele.unele dateaza din perioada daco-romana . condiţionate de aşezarea Romaniei. IX .Caracteristicile transporturilor din Romania sunt: . relief şi umanizarea teritoriului .in paralele cu refacerea şi reconstrucţia reţelei rutiere s-a trecut şi la producţia de mijloace de transport: camioane la Braşov1958. unele reprezentand sectoare ale coridoarelor de transport europene IV. toate converg in capitala . cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate.se extind şi sunt modernizate in prima jumatate a secolului XX .reţeaua feroviara şi rutiera are o dispunere radiar-concentrica.

sunt influenţate de caracteristicile cadrului natural şi factorilor socio-economici . Varşand.reţeaua de autostrazi masoara in prezent 113 km (Bucureşti-96 km. Arad.in prezent se urmareşte luarea unor masuri de intreţinere şi reparaţii in vederea racordarii reţelei rutiere naţionale la marile coridoare europene IV. Timişoara. Suceava.densitatea medie este de 31 km/ 100 km2 . Oradea. Delta Dunarii. drumuri naţionale. Piteşti. Craiova. Borş. drumuri judeţene.Caracteristicile reţelei rutiere . Ploieşti. Targovişte. Dobrogei. N Pod.prezinta doua şosele de mare altitudine Transfagaraşanul şi Transalpina . Carei . Turnu. Pod. iaşi.se impart in funcţie de importanţa in :autostrazi. drumuri comunale . preconizandu-se pentru viitor 1 300 km .IX .lungimea totala este de 73 400 km .nodurile rutiere (puncte de convergenţa a 4-6 drumuri naţionale) sunt: Bucureşti. Feteşti-Cernavoda-17 km). Satu Mare .sunt avantajoase pe distanţe scurte şi medii .regiuni cu densitaţi reduse: Carpaţii.patrund şi in zonele accidentate . drumuri europene (sectoare ale TEM-Autostrada Transeuropeana). Nadlac. Barladului .puncte rutiere de conexiune cu reţeaua europeana: • cu Ungaria: Cenad.VII.

Stanca Costeşti • cu Bulgaria: Vama Veche. Galaţi • cu Moldova : Albiţa. in executie se aflau tronsoane in lungime de aproximativ 434 km.[8] . Naidaş Din cele 10 şosele naţionale 4 reprezinta sectoare ale unor rute de importanţa europeana (E) TEM. Giurgiu. iar in perioada decembrie 1989 – iulie 2012 s-au inaugurat 406 km. Stamora Moraviţa. continuata prin ferryboat spre Istambul sau Samsun E60-Hamburg-Oradea-Braşov-Bucureşti –Constanţa E70-Belgrad-Stamora Moraviţa-Timişoara-Craiova-BucureştiGiurgiu-Sofia-Istambul E85-Varşovia-Plovdiv-Cernauţi-Siret-Suceava-Buzau-UrziceniBucureşti-Giurgiu-(E70) Autostrazi: Romania dispunea in iulie 2012 de 519 kilometri de autostrada. Jimbolia. sub conducere comunista. Siret. Inainte de decembrie 1989.pe ruta Nadlac-Arad-Sebeş-Piteşti-Bucureşti-Constanţa-in curs de completare şi modernizare. Negru Voda. La inceputul lui 2012.• cu Ucraina: Halmeu. Radauţi-Prut. Calafat (+) • cu Iugoslavia. s-au construit 113 km de autostrada.

E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Regiunea S-V Oltenia are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata.Constanta Autostrada A3: Bucuresti .Sibiu . Teritoriul Regiunii este strabatut de trei drumuri europene: E70 . E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).Principalele autostrazi din Romania sunt: • Autostrada A1: Bucuresti .Ploiesti .Arad .Deva Timisoara .Agigea • • • Coridorul IV european este format din autostrazile A1 si A2: Nadlac Constanta Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea). E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat).Oradea Autostrada A4 (Centura Constantei): Ovidiu . E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors). E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche).dinspre Iugoslavia (Moraviţa) .Nadlac Autostrada A2 (Autostrada Soarelui): Bucuresti .Brasov . E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu).Timişoara . E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret).Curtea de Arges .Targu Mures .ClujNapoca . E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad).nordul ţarii. .Zalau .Bucureşti .Pitesti .

comportamentul lor.488 km reprezinta drumuri naţionale. Operarea in siguranţa a sistemului rutier depinde. poate fi influenţat. biciclist sau pieton.Oradea (Borş) şi face legatura cu sudul ţarii. Regiunea este traversata de 9.dinspre Ungaria .7% au imbracaminţi uşoare rutiere. sistemul traficului rutier cuprinde patru elemente – omul.0% sunt modernizate şi 32. nu le interpreteaza.951 km de drumuri publice. Aşa cum se cunoaşte.tranziteaza judeţul Valcea spre Ungaria.6% din totalul drumurilor publice. Acest sistem este. control posibil doar prin modificarea comportamentului participanţilor la trafic. aptitudinilor şi caracteristicilor oamenilor constituie elemente esenţiale pentru inţelegerea modului in care. in mod natural. 6. sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slaba. un sistem instabil şi poate fi menţinut in echilibru . semnalele şi semnele de circulaţie pot fi inutile daca conducatorii auto nu le vad. De exemplu. Astfel. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţari est-europene. ingineria de trafic se loveşte de aspecte diverse privind controlul fluxurilor rutiere. vehiculul. E81 . Cu toate acestea. din care 10. de utilizatorul drumului – conducator auto. Descrierea caracteristicilor participanţilor la trafic Cunoaşterea performanţelor. in mod fundamental. in consecinţa. nu raspund şi nu se supun lor. Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80. din care 2. drumul şi mediul inconjurator.E79 . infrastructura rutiera necesita modernizare şi reabilitare.

vehiculele şi mediul inconjurator. de utilizatorii drumului . precum şi a modului in care acestea interacţioneaza cu echipamentele. Analiza factorului uman in transportul rutier urmareşte: • Explicarea nevoilor de informare. • Studierea interacţiunilor sistemului om – vehicul – drum – mediu. in consecinţa.este esenţiala pentru proiectarea şi operarea efectiva a drumului. fara manipulari suplimentare. dar care trebuie sa fie implementate intr-un mediu tolerant. Operarea in siguranţa a sistemului traficului rutier depinde. pieton sau biciclist). 7. • Imbunataţirea sistemului traficului rutier pe baza cunoştinţelor acumulate . . Studierea factorului uman presupune investigarea abilitaţilor şi caracteristicilor fizice. in egala masura. Aprecierea performanţelor conducatorului auto . caracteristicile şi abilitaţile utilizatorilor drumului. chiar incorecte.ca parte a sistemului traficului rutier .numai prin intervenţia frecventa a omului (de obicei conducator auto dar.conducatori auto. şansa apariţiei erorilor şi accidentelor rutiere creşte. locul productiei) iar descarcarea la punctul de destinatie. pietoni şi biciclişti – care genereaza o serie de decizii secvenţiale corecte sau. senzoriale (perceptuale) şi cognitive. Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului rutier Avantaje: σ incarcarea marfurilor se face direct de la locul de expeditie (magazie. Atunci cand proiectarea este incompatibila cu performanţele umane (atat conducatori cat şi orice alt utilizator al drumului).

Dezavantaje:  exploatarea autovehicolelor genereaza cheltuieli mai mari.   dezavantajele enumerate. Exista reglementari care se refera la substantele. . consum redus de combustibil etc.  autovehicolelor comparativ cu celelalte mijloace de transport.  autovehicol in parte). Functie de gradul de periculozitate. nu se pot transporta unele marfuri grele sau voluminoase. cheltuieli de transport acceptabile. precum si de prim ajutor. interzisa sau pot exista conditii speciale de vecinatate. incarcarea in comun a marfurilor poate fi permisa. protectie superioara a marfurilor fata de socuri si intemperii.σ pregatirea autovehicolelor este rapida. obiectele si materialele periculoase admise la transportul rutier (lista oficiala) si fise de siguranta ce dau indicatii privind riscurile pentru sanatate. masurile de ordin general. masurile de urgenta care trebuie luate. Dinamismul transportului rutier este datorat unor cauze conjugate: sistem modern de distribuire promta. σ σ σ viteze mari de deplasare. ca urmare a necesitatea existentei unui sofer si a echipei de servire (pentru fiecare poluarea mediului inconjurator este mai mare in cazul utilizarii uneori nu este indicat pentru distante foarte lungi. Avantajele transporturilor rutiere sunt insa mai mari decat consumului de combustibili superiori. ceea ce face ca ponderea acestora sa fie insemnata. perfectionarea autovehicolelor. existand posibilitatea rapide a directiei de deplasare si a volumului de marfa schimbarii transportate.

Prin Ordinul 1105/6.08. .2002 s-a realizat incadrarea vehicolelor rutiere care efectueaza transporturi internationale in categoria de poluare si siguranta circulatiei functie de reglementarilor europene.

• localizarea Romaniei la intersecţia a numeroase drumuri care leaga Europa de Vest şi cea de Est. . din cauza capacitaţii reduse de transport şi a calitaţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrazi.Concluzii Analiza sistemului de transport rutier duce la urmatoarele concluzii: • transportul intern. ca şi la cele din Europa de Est şi de Sud-Est. • infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate şi necesita investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. luandu-se in considerare costurile scazute ale acestui tip de transport. deşi diversificat. • accesul Romaniei la Marea Neagra şi la Dunare reprezinta o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apa. are o capacitate insuficienta de transport al bunurilor şi pasagerilor.). in special in unele zone şi in anumite perioade ale anului (sezonul de vara. • accesul la coridoarele vest-europene. drumuri naţionale nemodernizate etc. precum şi situarea ţarii pe axele de tranzit intre Europa şi Asia. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. este limitat şi dificil. sfarşitul de saptamana). subliniaza importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate.

com 2. Gattorna..Bibliografie 1.scribd. 1991 . Teora. www.John-’’ Managementul logisticii si distributiei’’ Ed. L. Caraiani. Gheorghe – ”Transportul si expeditiile rutiere” 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->