VALOAREA APRECIERILOR

INSTITUTOR:TURBACEANU DANA GRADINITA NR.1 BAIA DE FIER,GORJ Daca suntem copi,fie ca suntem adulti avem nevoie de recunostinta si incurajare pe tot parcursul vietii .Cu atat mai mult copilul are nevoie permanenta de incurajarea adultilor ,deoarece ei nu stapanesc un system de valori ,ei abia acum invata sa se comporte. Aprecierea este o forma de incurajare sau de intarire sociala utilizata pentru a rasplatii conduita deezirabila a copiilor si activitatea lor de invatare .Referindu-ne la gradinita ,prin apreciere intelegem acel raspuns pozitiv al educatoarei fata de o activitate buna sau o comportare adecvata a copiilor . Aprecierea este mai mult decat o simpla afirmatie aprobativa (,,bine, ,,correct,,,da)implicand o reactie prin care se evidentiaza si comportamentul si activitatea copiilor .pentru a functiona in mod eficient ,aprecierea trebuie sa fie pronuntata cu un ton sincer si in termini adecvati situatiei . In activitatea cu grupa ,folosim cel mai adesea aprecierea ca pe un factor systematic de intarire .Dar pentru a-I atribui correct aceasta valenta ,aprecierea trebuie sa atribuie depunerea efortului motivatiei intrinseci .pentru ca un copil sa se bucure de laudele indrumatorului lui adult ,in speta ,educatoarea ,la o sarcina de indeplinit care solicita concentre nu este de ajuns sa I se spuna ,,fi atent ci trebuie sa I se creeze trebuinta de afi atent ,trebuie sa se faca astfel incat sa gaseasca el insusi resursele necesare rezolvarii respectivei sarcini :placerea ,curiozitatea ,spiritual de competitie in dorinta de a fi cel mai bun etc.Atunci atentia se va trezi de la sine si va persista atata timp cat trebuinta va persista .Apoi firesc aprecierea isi poate afirma rolul. Folosim aprecierea si ca factor de incurajare in fortele proprii ,precum a atrage atentia copilului asupra propriilor lui realizari sau progrese . Pe de alta parte ,in masura in care un enunt apreciativ comunica explicit motivul pentru care copilul a muncit(de pilda depunerea unui efort ,placerea de a ajunge la un rezultat),el va contribui si la o mai buna intelegere de catre copil a ceea ce a realizat .Atunci cand aprecierea se constituie si printr-o recompensea(bulina etc.),se va observa si cresterea solicitarii copiilor de a participa sau repeat tipul de sarcina .

Toti copiii,in general isi dezvolta o percepere si o intelegere pozitiva asupra realitatii experimentate daca sunt incurajati si sustinuti sa incerce ,dac se comunica cu ei cu empatie cand trebuie rezolvata o problema ,daca se manifesta incredere in ceea ce priveste rezultatele pe care le vor obtine. Dar aprecierea este eficace si asupra copiilor care nu sesizeaza fara aprecierile noastre valoarea propriilor lor realizari ;este vorba de copiii care se subevalueaza ori cei care se indoiesc de sine .Incurajandu-le acestora ideile creative ,desenele povestile create ,lucrarile practice munca lor in general-le putem comunica ,implicit sau explicit ,criterii de evaluare pentru asi putea autoaprecia activitatea si a se raporta la ceilalti .Acest lucru este fundamental pentru a nu-si forma o imagine de sine gresita ,negative sau carentiala . Utilizam aprecierea si ca element de stabilire a comunicarii cu cei timizi sau izolati ,pentru care o aprecire in fata colectivului obtine educatoarei activarea lor la lectii,iar ei ii poate propulsa in microgrupurile formate in gradinita. Cu eficacitate deosebita este folosirea aprecierii pentru restabilirea relatiilor normale cu copiii care au fost criticati sau pedepsiti.In aceste cazuri este preferabil ca aprecierea sa se refere la elementele exterioare (imbracaminte cu gust,jucarii frumoase aduse de acasa). Un parametru important al aprecierii il reprezinta concordanta dintre aprecierea primita de copil si situatia reala,adica adecvarea .Scopul enunturilor appreciative este de ai orienta pe copii spre o mai justa evaluare a sarcinilor de indeplinit si a realizarilor obtinute. Copiii simt nevoia unei aprecieri positive a comportamentului sau realizarilor lor ,in special in invatare ,iar ofrirea acesteia este una dintre cele mai importante responsabilitati permanente ale educatoarelor.