Ritul si ritualul funerar spatiul est Carpatic in sec IV-III a. HR.

Elaborat de Buimestru Carolina

Gradul de cercetare

Istoricul cercetarilor asupra sistematizarii informatiilor despre fenomenul mortii,asupra perceperii compartamentului mental al comunitatilor nord-trace, a constituit domeniul de interes frecvent in arheologia funerar. Prima incercare in acesta privinta a facut-o V. Pirvan, care mentiona ca, de la Herodot si pina la Iulian Apostatul, antichitatea e unanima in a recunoaste getilor o adinca si severa religiozitate . a urmat studii de sinteza si cu character monographic , semnate de Al Vulpe, D. Potase, M. Babes, I. Niculita, G.Simion, V. Sarbu s.a., care au contribuit, mai ales in ultimile decenii, la o mai buna cunoastere a ceremonialelor funerare si la definirea mai clara a imaginii societatii puternic sacralizata a getilor.

Vasile Pirvan

Ion Niculita

Esenta vetii spirituale , atitudinea fata de moarte

Sufletul e nemuritor . Trupul e o mpiedecare pentru suflet de a se bucur de nemurire: deaceea el nu are nici un pre; poftele lui nu trebuie ascultate; la rsboiu,-''el trebuie jertfit fr prere de ru. Omul nu poate ajunge la nemurire dect curindu-se de orice fel de patim; carnea, vinul, femeile, sunt o murdrire a sufletului4. Mai ales vinul aduce ticloirea omului: n numele divinitii marele preot al naiunii cere distrugerea viei n ntregul regat. Nimic deci din nebunia dionysiac thraco-phrygic nu e admis ori tolerat la Gei. Oameni sfini vor fi la ei asceii, cari nu vor s mai tie nici de lume, nici de femei, ci n renunare la orice bucurie a trupului, se devoteaz gndului bun despre nemurirea de dincolo de viaa trupului . Cci abi prin moarte omul nviaz la viaa cea vecinic . (V. Pirvan)

Riturile practicate (Generalizare)

Riturile

Ritul funerar era caracterizat prin incinerare, ca la majoritatea popoarelor indo-europene. La inceput, ins, fusese inhumarea, care a continuat in cazul copiilor. Exista credina c dup moarte omul se duce la un zeu subpmantean, inlocuit de aceea c se inal la cer, dup cum indic Hadrian Daicoviciu419. Ca dovad a credinei in viaa de dup moarte, geto-dacii jeleau la naterea unui prunc i fceau banchete i chefuiau la inmormantri

MONUMENTE FUNERARE

Tumulii

nlarea tumulilor de pmnt este tradiie specific doar regiunilor de step. Prin esena sa, ea i trage originea din ideea monumentalizrii memoriei stramoilor defunci. n acest sens,putem distinge anumite similitudini n-tre tumulii de step i piramidele vechilor egipteni.

Comuna Lalova
Tumulul I Este situat la 5 km N-V de sat , pe linia de despartire a apelor, la 150 m la S de coltul de S-V a cringului de padure Tipova H=2m d=20m Partea centrala este sadita cu tufari partea rasariteana a se distruge de un drum de tara

(foto a tumului la fata locului de Carolina Buimestru

Tumulul 2

Este situat la s-v de sat, in locul numit La Hirtop la intersectia drumului de tara LalovaSercani si Linia de despartire a apelor si la 400 m la S-V de brigada de tractoare h=2m d=25m

Tumulul 3

Este situat la 4 km la v de sat , pe linia de despartire a apelor, cu 750 m la N-V de intersectia ei cu drumul de tara Lalova.-Izvoare si la 1,3 km la S-V de brigada de tractoare in locul numit Crucea Stodolne (h=2m d=20m) Suprafata se ara starea- se deterorizeaza

Bibliografie
Getica de V. Pirvan Credinta si practici religioase in preistorie si antichitate Curs R. Ursu T. Arnaut Vestigii ale sec VII-III a Chr. In spatiul la rasarit de Carpati Repertoriul arheologic din Rezina Istoria Moldovei Epoca preistorica si antica

Elaborat de Buimestru Carolina

Grupa de arheologie anul I