PRINCIPIUL LUI FERMAT

APLICAT IN OPTICA GEOMETRICA

1 Formulari echivalente. Echivalenta celor doua formulari.
Intr-un mediu optic dat, lumina parcurge acel traseu pe care timpul de propagare este minim.
Intr-un mediu optic dat, limina parcurge acel traseu corespunzator drumului optic minim.
Unde:
Drumul optic este drumul parcurs de lumina intr-un mediu cu indice de refractie diferit de unitate egal cu
produsul dintre lungimea drumului geometric strabatut de lumina cu viteza v si indicele de refractie absolut
al mediului:
nd ) d (
, unde d-drumul geometric
n-indicele de refractie (absolut) al mediului
v
c
n
, unde c-viteza de parcurgere a luminii in vid, s / m 10 3 c
8

v-viteza de parcurgere a luminii in mediul respectiv
Echivalenta celor doua formulari
Fie 2 puncte conjugate s si s situate in 2 medii cu indici de refractie
2 1
n , n separate de o suprafata

,
ca in desen:
S'
S
I'
I
v1
v2
n1
n2
S
Cu: SI raza incidenta, IS raza refractata, 2 , 1
v
vitezele de parcurgere a luminii in cele 2 medii.
Drumul optic strabatut de lumina intre cele 2 puncte S si S este egal cu suma drumurilor optice:
2 1 2 1
n S I SIn ) d ( ) d ( ) d ( + + .
1
Dar
v
c
n
,

'

S I
ct
n
SI
ct
n
d
ct
n .) u . r . m legea (
t
d
v
2
2
1
1
) t t ( c
S I
ct
' IS
SI
ct
SI ) d (
2 1
2 1
+

+
drumul optic minim timp de parcurgere minim.
Sa presupunem ca ar exista un alt drum SIS, lumina ar avea atunci de parcurs drumul:
2 1 2 1
n S I n I S ) d ( ) d ( ) d ( + +
.
Cerinta exprimata in prima formulare, de timp minim de parcurgere, va determina alegerea acelui drum
dintre (d) si (d) pe care timpul de parcurgere este minim.
Deoarece indicii de refractie sunt aceeiasi, rezulta ca vom alege drumul pe care
2 1
d si d , respectiv
2 1
d si d
reprezinta distantele geometrice cele mai mici, deci distanta cea mai scurta dintre 2 puncte.
Observatii:
Intr-un mediu optic omogen si izotrop, drumul cel mai scurt este o linie dreapta (intr-un camp gravitational
slab, cum este cel al Pamantului), sau o geodezica (in campurile gravitationale puternice, cum sunt cele ale
stelelor).
Datorita propagarii in linie dreapta, raza de lumina a fost luata ca modul de linie dreapta pentru geometrie,
inca din antichitate, facand din aceasta o axioma matematica.
Pe aceasta baza, conform postulatelor lui Euclid, s-a dezvoltat Geometrica Euclidiana (Geometriile
neeuclidiene se aplica la spatiile curbate de campuri gravitationale intense).
Alinierea terestra a bornelor, a tunelelor, cu ajutorul fasciculului LASER (care produce o raza foarte
ingusta) este o realizare tehnica mai noua a unui principiu foarte vechi.
2.Demonstrarea legilor reflexiei si refractiei luminii folosind principiul lui Fermat
Legea a doua a reflexiei
Enunt: Unghiul de incidenta i este egal cu unghiul de reflexie r: r i .
Demonstratie: Consideram ca lunima emisa intr-un punct A aflat intr-un mediu omogen si izotrop ajunge
intr-un punct B dupa reflexia pe oglinda plana si orizontala AIB (vezi desen):
2
B
B'
a
b
d
N
x
A
I
A'
r
i
Unde AI este raza incidenta, I punctul de incidenta, i unghiul de incidenta, IB raza reflectata, iar r este
unghiul de reflexie (presupunem ca raza AIB se afla in planul figurii, conform primei legi a reflexiei)
Timpul necesar luminiii pentru parcurgerea drumului AIB este:
v
IB
v
AI
t t t
2 1
+ +
, in care v este viteza de parcurgere a luminii.
Din figura rezulta:
2 2
x a AI + ,

2 2
) x d ( b IB +
[ ]
2 2 2 2
) x d ( b x a
v
1
t + + +
Aceasta expresie reprezinta functia
) x ( f t
care determina valoarea timpului parcurgerii distantei AIB
(unde v,a,b,d const).
Principiul lui Fermat afirma faptul ca lumina strabate drumul AIB in timpul minim, deci extremul functiei
) x ( f t
este un minim.
Pentru a determina extremele functiei
) x ( f t
vom deriva si apoi anuma aceasta derivata:
0
dx
dt

( ) ( ) ( ) [ ] ( )( )
( )
0
x d b
x d
x a
x
v
1
1 x d 2 x d b
2
1
x 2 x a
2
1
v
1
dx
dt
2 2 2 2
2
1
1
2 2
2
1
1
2 2

1
1
]
1

'

+ + +

( )
2 2 2 2
x d b
x d
x a
x
+

Dar din formula se observa ca:

( )
r sin
IB
B I
x d b
x d
, i sin
AI
I A
x a
x
2 2 2 2

+
( )
r i
90 , 0 r , i
r sin i sin
0

(legea a doua a reflexiei) (q.e.d.)

Observatie:
Pentru a determina natura extremului dat de conditia
0
dx
dt

, avem:
( )
( )
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( )( )
( )

+
+ + +

'

+
+ +

2 2
2
1
2 2 2 2
2 2
2
1
2 2 2 2
2
2
x d b
1 x d 2 x d b
2
1
x d 1 x d b
x a
x 2 x a
2
1
x x a
v
1
dx
t d
3
( )
( ) ( )
( ) [ ]

+
+

'

+
+
+

2
3
2 2
2 2 2
2
3
2 2
2 2 2
2
2
x d b
x d x d b
x a
x x a
v
1
dx
t d
( ) ( ) [ ]

'

+
+

2
3
2 2
2
2
3
2 2
2
2
2
x d b
b
x a
a
v
1
dx
t d
Se observa din formula ca:
i cos
a
x a
x a
a
i cos
2
2
2 2
2 2
+
+

( )
( )
r cos
b
x d b
x d b
b
r cos
2
2
2 2
2 2
+
+

b
r cos
a
i cos
r cos
b
b
i cos
a
a
dx
t d
3 3
2
3
2
2
2
2
3
2
2
2
2
2
+

,
_

,
_

Dar ( ) ( ) ( ) ( ) x f t functia 0
dx
t d
1 , 0 r cos , 1 , 0 i cos 90 , 0 r , i
2
2
0
> prezinta un minim.
Legea a doua a refractiei
Enunt: Raportul dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie este egal cu indicele
de refractie relativ al mediului doi fata de primul mediu: 12
1
2
n
n
n
r sin
i sin

.
Demonstratie: Fie 2 medii izotrope si omogene ( )
1
M si ( )
2
M separate prin planul orizontal AIB, ca in
desen.
O raza de lumina trece din mediul ( )
1
M in care are viteza de propagare
1
v in mediul ( )
2
M in care are
viteza de propagare
1 2
v v <
Ca si in exemplul precedent, consideram:AI raza incidenta, I punctul de incidenta, i unghiul de incidenta,
IB raza refractata, r unghiul de refractie., 2 , 1
n
indicii de refractie ai celor 2 medii,
1
1
v
c
n
,
2
2
v
c
n
4
I
r
b
n2
B
i
n1
a
x
B'
b
A'
A
N
d
Durata drumului parcurs de lumina:
( )
2
2 2
1
2 2
2 1
v
x d b
v
x a
v
IB
v
AI
t
+
+
+
+ .
Studiind extremele functiei
) x ( f t
, avem:
( )
( )
2 2
2
2 2
1 x d b
x d
v
1
1
x a
x
v
1
dx
dt
+

+
+

.
Tot din conditia
0
dx
dt
( )
2 2
2
2 2
1 x d b
x d
v
1
x a
x
v
1
+

.
Din triunghiurile dreptunghice AAI si IBB
i sin
x a
x
2 2

+
,
( )
r sin
x d b
x d
2 2

+

2 1
v
r sin
v
i sin

Dar
1
1
n
c
v
,
2
2
n
c
v
r sin n i sin n
2 1
(q.e.d.) (legea a doua a refractiei)
Observatii:
-
n
n
n
1
2

reprezinta indicele de refractie relativ al mediului ( )

2
M fata de mediul ( )
1
M
n
r sin
i sin
r sin n i sin n
2 1

(legea a doua a refractiei exprimata in forma invariantului Descartes)
-legea a doua a refractiei luminii este una din principalele legi ale opticii geometrice. Ea a fost dedusa pe
aceasta cale pentru prima data de Fermat pe baza principiului timpului minim care-i apartine.
5