Strtatul 3 din zona abatajului frontal cu banc subminat pan.5, str.3, bl.

IV S in general prezinta variatii pe intreg perimetrul din punct de vedere al grosimii si al frecventei intercalatiilor de steril. In urma unor serii de foraje executate pe galeria de cap pan.5si gal de baza pan .5, s-a constatat prezenta unei intercalatii sterile (marne grezoase) cu o grosime intre 3-12 m care imparte stratul 3 in doua bancuri: partea superioara este mai neomogena, predominand intercalatiile sterile; partea inferioara este in general omogena, predomina carbunele si are cea mai

mare extindere; Bancul inferior a stratul 3 n zona abatajului frontal cu banc subminat pan. 5 are o grosime medie de 6 m in zona galeriei de cap pan.5,str.3,bl.IVS , iar in zona galeriei de baza cca. 10 m, cu o nclinare de la Est la Vest de 8-10 grade. Masa crbunoas este relativ compact, ponderea sterilului n raport cu grosimea total a stratului fiind sczut spre medie. Acoperiul stratului 3 este constituit din marne, marne argiloase, marne grezoase cu grosimea de 1-2,5 m caracteristic stratului 3. Culcuul stratului 3 este constituit din gresie, gresie argiloas, cu benzi de argil uneori crbunoas. Argila prezinta o compozitie mineralogica monotona, formata dintr-o masa predominant pelitica in care sunt incluse paiete de sericit si granule fine de cuart.In masa unor argile apar cuiburi de carbonati, in functie de procentul acestora se face trecerea de la argila la argile marnoase. Gresiile sunt alcatuite din granule de cuart, cristale de feldspat, lamele de muscovit si clorit, paiete de sericit, fragmente de roci si alte minerale accesorii, prinse intr-un ciment , in general argilo-calcaros. Marnele sunt construite dintr-o asociatie intinsa de minerale argiloase si carbonati, sporadic apar paiete de minerale micacee, granule fine de cuart, fragmentate si praf carbunos, precum si resturi de fosile.

1. Calculul de dimensionare a parametrilor susinerii metalice Calculul de dimensionare a parametrilor susinerii metalice se rezum la determinarea distanei dintre armturile de susinere (L), n funcie de portana susinerii i mrimea presiunii miniere ce se manifest asupra lucrrii. Pentru calcul se folosete relaia: L=
q ,m P

(1)

n care: q portana susinerii metalice; A ac q= , N/m2 Bs K

(2)

A - aria seciunii transversale a laminatului utilizat pentru execuia armturilor; ac = 4.200 daN/cm2 = 42 104 kN/m2, rezistena la curgere a oelului utilizat pentru execuia laminatului (valoare minim); Bs - deschiderea lucrrii miniere n spare; Bs = 4 m n cazul ambelor tipuri de profile miniere; K = 2,5 3, coeficient de siguran a susinerii; P presiunea minier asupra susinerii P = 8 a 3 U 2 R s , N/m2 unde: a = 1,5 t/m3, greutatea volumetric a crbunelui; U deformarea rocii care trebuie contracarat de susinerea galeriei
e U = 0,241 Rs
k1k 2 a H / lld 1

(3)

(4)

Rs = 2 m, raza n spare a lucrrii; k1 coeficient n funcie de durata de serviciu a lucrrii; k1 = 0,8 pentru durate de pn la 2 ani; k2 coeficient n funcie de repartizarea tensiunilor pe conturul lucrrii (k2 = 1,3); H - adncimea de amplasare a lucrrilor miniere fa de suprafa, m; lld rezistena de lung durat a crbunelui lld = (0,7 0,85) rc, N/m2 unde: rc - rezistena medie de rupere la compresiune monoaxial a crbunelui. Indiferent de rezultatele obinute din calcul, n baza experimentelor efectuate se va adopta ca distan de montare a armturilor metalice, n cazul ambelor galerii direcionale de pregtire ale abatajelor, L = 0,5 0,8 m. (5)