Profesor coordonator:Paulet Cristina Elev:Grozea Madalina

Delta Dunrii repezint un ansamblu de ecosisteme :

-Ecosisteme acvatice cu ap dulce sau srat
- ecosisteme de grind ( maritim sau fluvial ) - canale tiate artificial -erenuri inundabile - ecosisteme de srtur - ecosisteme mltinoase

Relieful Dunrea ajuns la Ptlgeanca se bifurc n dou brae, Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe. Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su de o lungime de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dunrii. Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei, i spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Braului Sfntul Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput de delt secundar.Delta Dunrii (cu excepia deltei secundare a braului Chilia) face tradiional parte din Dobrogea, dar n Antichitate i Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche i Murighiol pe vremea lui Strabon, ntre Periprava i Lacul Dranov n epoca bizantin), astfel nct hrile istorice care reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false. Delta Dunrii este caracterizat prin forme de relief pozitive numite grinduri i forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu ap (lacuri). n prezent, delta se prezint sub forma unei suprafee plane cu o pant de 0,006 , strbtut de un pienjeni de ape: brae de fluviu, canale i grle, punctat de lacuri i jape. Diferenele de altitudine, fa de nivelul mrii, sunt de 8-10 m n zona grindurilor i -2 - -4 m n zona depresiunile lacustre. Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice i anume: Delta propriu-zis ce ocup o suprafa de 4.250 km2, aflat ntre braele fluviului, i zona complexului Razim, cu o suprafa de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se mparte transversal pe braele fluviului n dou mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta maritim.

Clima
Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spaiile acvatice plane i foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetaie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurilor marine, alctuiesc o suprafa activ specific deltei i lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafa activ reacioneaz fa de radiaia total recepionat i de circulaia general a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiaia total variaz ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarn i un maxim de 17 Kcl./cmp, n luna iulie. n funcie de intesitatea activitii centrilor barici principali se instaleaz condiii specifice de vreme: zile de iarn blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarn geroase, cu vnturi puternice (cnd acioneaz anticiclonii nord-atlantici), zile de var calde i uscate (cnd acioneaz anticiclonii tropicali atlantici), zile de var ploioase (cnd interacioneaz aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafaa deltei. Mediile multianuale indic creterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C, pe rmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

. Hidrografie
Hidrografia este formata din Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini. La Palageanca debitul Dunarii este de 6470 mc/sec (egal cu al Vogai). Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel: Chila 58 %; Sulina 18,8 % si Sfantu Gheorghe 23,2%. Debitul solid este de 58,7 mil.t. aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt tranportate in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin. De asemenea, exista, in interiorul Deltei, o retea hidrografica secundara formata din balti, mlastini, canale, garle, brate secundare. Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din delta propriu zisa), Rucsca, Merhei, Matita, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 kmp.), format din lacurile Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta, de 48 m, care este o rezervatie de fauna si insula Gradistea). In prezent laguna este un domeniu de pescuit.

Fauna Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Pasari -Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin). Pasari - monumente ale naturii Capitolul cuprinde monumente albe (pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si monumente policrome (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb). Pesti Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul; prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica, mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii), scrumbiile (Alosa pontica).

Peste 300 specii de psri se ntlnesc n Delta Dunrii; din avifauna deltei sunt nelipsii pelicanii,strcul cenuiu, lebda, egreta, cormoranii, ignuul

Att n ap, ct i pe insulele de pe plauri se ntlnesc broate, estoase de ap i erpi.

Dintre mamiferele ntlnite n pdurile i tufiurile deltei, amintim :

Lacurile ofera conditii ideale pentru cuibaritul lebedei mute si pentru hrana speciilor limicole, abundente si pe insula Sacalin unde se afla si cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis). Atat luciile de apa cat si grindurile si plaja litorala sunt locuri de maxima concentratie a ornitofaunei in timpul migratiei de primavaratoamna. Insula Sacalin reprezinta zona cea mai importanta de cuibarit, premigratie si migratie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibaresc aici.

 Zona

include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, garle naturale, terenuri inundabile, zavoaie de salcii etc.).

Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim precum si biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (Insula Bisericuta) ca si a laridaelor si sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas si hranire pentru oaspetii de iarna. De asemenea, este refugiul preferat in timpul migratiei diurne pentru populatia de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).

Padurea, care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor, este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris s.a.).