Sunteți pe pagina 1din 9

NOT, IUNI DE FIZIOLOGIE

Revolutia cardiaca: Trecerea sangelui din atrii in ventriculi s i apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca. Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, contractia ventriculilor sau sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde, relaxarea (repausul) intregii inimi. Sau diastola generala care dureaza circa 0,4 secunde. NIMA este o pompa aspiratoare respiratoare, circulatia

sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice. Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriul drept, iar sangele din venele pulmonare, in cel stang. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi. Acumularea sangelui in ventricul duce la cres terea presiunii intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare ( contractia se ventriculilor). In timpul sistolei ventriculare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta, inchid valvulele atrioventriculare s i se deschid valvulele sigmoide. Dupa expulzarea sangelui din ventriculi, peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara cand, datorita presiunii scazute din se inchid valvulele sigmoide si se deschid cele ventriculi,

atrioventriculare. La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. La sfarsitul diastolei ventriculare, contractia atriala

(sistola atriala) contribue la varsarea in ventriculi a restului de sange din atrii. Rezulta ventriculele ca, in timpul revolutiei cardiace, atriile si

prezinta sistole (contractii) si diastole (relaxari) succesive,

care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile drepte si cele stangi. Diastola generala, adica relaxarea intregii inimi, se suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat aceasta, din cauza sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculre. La individul normal au loc 70-80 de revolutii cardiace pe minut, care reprezinta defapt bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta extracardiac. Mecanismul intracrdiac este datorat tesutului specific. Se stie ca proprietatile miocardului sunt: Automatismul,adica posibilitatea de a-i crea singur stimuli excitatori; Excitabilitatea,care este de altfel o proprietate generala a materiei vii; Conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul; Contractilotatea, proprietatea de a raspunde la excitatii prin contractii;
Automatismul si conductibilitatea se datoresc tesutului specific si explica activitatea ritmica, regulata a inimii. Frecventa batailor cardiace (70-80) este realizata de nodul Keith s i Flack, denumit s i nodul sinuzal, care emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama s i ritm sinuzal.

a doua

mecanisme reglatoare-

unul

intracrdiac,

altul

Mecanismul extracardiac
simpatic si parasimpatic. substantele simpatico-mimetice)

este datorat accelereaza

stimulului Efedrina si

nervos toate iar

Simpaticul(Adrenalina,

ritmul

cardiac,

parasimpaticul il rareste. Fiziologia vaselor: sistemul vascular este alcatuit dintr-un

segment arterial, unul venos si altul limfatic.

Arterele au rolul de a conduce sangele de la inima spre

periferie.

Peretii arterelor

sunt mai grosi

decat ai venelor si sunt

formati dintr-o tunica interna (intima), alcatuita din celule endoteliale, o tunica medie formata din fibre musculoelastice dispuse circular si o tunica externa alcatuita din fibre conjunctive si elastice.

Datorita

structurii

lor

elastice,

aorta si vasele

mari

inmagazineaza o parte din energia dezvoltata de cord in sistola s i o restitue in diastola, transformand undele de sange trimise de cord

intermitent intr-o curgere continua. Sangele circula in vase in virtutea legilor hidrodinamicii. Pentru a se asigura circulatia, pompa cardiaca trebuie sa invinga rezistenta vasculara, deci sa functioneze ca o pompa cu presiune. As adar, pentru

circulatie, presiunea este factorul principal. Ea este rezultatul unui factor centralforta de contractie a cordului- si a unui factor periferic -

rezistenta vasculara.

Circulatia in vene are loc ca o consecinta a circulatiei sangelui in artere si capilare. Actiunea ca pompa a inimii este suficienta pentru a asigura intoarcerea sangelui.

Notiuni de semiologie cardiaca

La un bolnav care prezinta o afectiune cardio-vasculara, anamneza trebuie sa precizeze indeosebi: In antecedentele personale-existenta unor crize de reumatism

articular acut, a unor infectii de focar, in special angine, in copilarie sau adolescenta, a unei bronsite cronice, a unui astm, emfizem sau a unei pneunoconioze-cauze frecvente de cord pulmonar cronic; In antecedentele heredocolatrale existenta eventuala a unor boli cu descendenti: hipertnsiunea arteriala,

rasunet 'cardio-vascular la

ateroscleroza (accidente coronariene, vasculare, cerebrale,arterite), diabet; Printre tulburiirile functionale recente existenta dispneei, a

durerilor precardiace, palpitatiilor;