Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Problema relaiilor dintre cadrul didactic i prini reprezint, probabil, unul dintre cele mai importante subcapitole ale "lucrrii"managerului colar. Cercetrile arat c cei mai muli profesori nu sunt prea optimiti atunci cnd sunt rugai s aprecieze acurateea i eficiena comunicrii cu prinii. Barierele n calea unei comunicri eficiente cu prinii sunt mult mai mari dect i le nchipuie majoritatea cadrelor didactice i, n special, cadrele didactice tinere. Regulile cunoscute i acceptate, privind relaia cu colectivul de prini, sunt cele clasice, ns multe dintre ele rmn acum depite de investigaiile educaionale moderne. .n calitatea sa nou, de manager,pe care o promovm i prin demersurile noastre de studiu, cadrul didactic trebuie. s conduc cu maximum de eficien relaiile cu prinii, transformndu-i n aliai i colaboratori prezumtivii "inamici". Identificarea principalelor cauze ale unei comunicri ineficiente cu prinii sunt: problemele de ascultare, lipsa conexiunii inverse, falsa conexiune invers, rezistena la critic, percepia selectiv i subiectivitatea, obinerea informaiei prin manipulare discret, ascultarea afectiv, inadvertene de limbaj, bariere culturale etc. Iat ntr-o prezentare detaliat defectele, nsoite de sugestii pentru corecia lor imediat: a. Problemele de ascultare provin din faptul c profesorul are falsa impresie c ntotdeauna comunicarea cu prinii este nevoia sa de a-i informa pe scurt pe acetia despre diverse probleme. Realitatea este c profesorul i petrece cea; mai mare parte din timpul relaiilor cu prinii sau, mai degrab, ar fi recomandabil s i-o petreac, n receptarea i primirea mesajelor ,din partea acestora Dorina cadrului didactic de a ayea numai el iniiativa (fapt conferit prin statutul instituional al funciei) poate conduce la o falsa impresie i chiar presupunere c. o bun:,comunicare este sinonim",cu transmiterea informaiilor i a prerilor. Ascultarea activ" subiect abordat ntr-un capitol viitor~i reprezint o ,soluie deosebit pentru managerul colar. b. Lipsa conexiunii inverse are n vedere faptul c profesorul pornete n relaia cu prinii de la premisa comunicrii corecte cu acetia, ntruct ci numai ei au datoria de a nelege i de a asculta orice fel de mesaj din partea educatorului. Sunt muli prini inhibai n a pune ntrebri, chiar dac nu au neles prea multe din mesajul cadrului didactic (i chiar i n cazul-unui context relaional calm i echilibrat cu acetia). Un cadru didactic eficient las nu numai spaiu ntrebrilor, n comunicarea cu prinii, ci i i provoac s fac ei acest lucru; c. Falsa conexiune invers are n vedere faptul c foarte muli prini, dintr-o multitudine de puncte,de vedere, las, prin tcere ori prin alte semnale de tip nonverbal, impresia c au neles i c sunt i de acord cu tot ceea ce a transmis cadrul didactic respectiv, numai c, de foarte multe ori,. disimularea este reuit i poate prejudicia o comunicare eficient. i performant. Cadrul didactic,cunoscnd faptul c printele are, de cele mai multe ori interesul de a nu-l contrazice, trebuie s se asigure, prin mijloace verbale dar mai ales nonverbale suplimentare c printele. este n posesia. informaiilor corecte ; d. Rezistena la critic poate constitui unul dintre obstacolele cele mai frecvente dar i mai dificil de depit deoarece sunt ocazii n care feed-back-ul este cutat, dar se dovedete a fi nefavorabil. Controlul mndriei personale i apelul la efectul de prestigiu, solicitate de anumite situaii manageriale foarte dificile, cnd aciunile noastre se dovedesc a fi criticate de unul sau mai muli prini, trebuie s reprezinte elemente normale, pentru ca o relaie fructuoas s se instaleze ntre prini i cadrul didactic. Continuitatea i dezvoltarea acestor relaii nu se pot ntemeia pe duplicitate, pe minciuni i pe linguiri, ci pe adevr, comunicat cu realism i cu bun-sim 1
e. Percepia selectiv i subiectivitatea se refer la faptul c simplul volum al datelor accesibile implic faptul c trebuie s avem o oarecare baz pentru a decide ce mai trebuie s cutm i la ce s reacionm. Din acest volum mare de informaii transmise de prini, cadrul didactic are tendina de a le vedea numai pe acelea pe care dorete el s le vad, ignornd faptul c poate elementele concrete nu se potrivesc preconcepiilor cu care managerul colar intervine n "ecuaia relaional". Abilitile cadrului didactic n interaciunile cu prinii trebuie s constea i n a recunoate zonele problematice ale unor abordri pline de subiectivism ; f. Obinerea informaiei prin manipulare discret prezint necesitatea ca, uneori, cadrele didactice, mai ales dac au o discuie cu unii prini inhibai, s prezinte un anumit caz sau o anumit problem, ,comun ntregului colectiv de prini. Lamentarea trzie a cadrului didactic, "Mie de ce nu mi-a spus nimeni", atunci cnd este pus n fata unei probleme de interes general, reproat ntr-un cadru organizat, rec1am din partea acestuia o conduit informaional mai atent n viitor; g. Ascultarea afectiv este o alt barier n calea actului de comunicare i se exprim prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj, transmis de un printe; formulat de o manier puternic afectiv, poate determina o recepie viciat a ideilor eseniale, n favoarea printelui i n defavoarea cadrului didactic; h. Alegerea momentului i a locului pentru a-i invita pe prini s se exprime, spaiul, contextul, participanii sunt tot attea variabile ale unei .situaii de comunicare supus uneori obnubilrii i. Inadvertenele de limbaj pot constitui bariere grave n calea comunicrii dintre profesor i prini. Un limbaj cutat, cu elemente psihopedagogice i de ordin tehnic, ori plin de neologisme i de preiozitate la nivel pe stil, poate constitui un factor de blocaj al comunicrii prini-cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, n termeni normali, adaptat interlocutorului constituie soluia acestei situaii de blocaj; j. Barierele culturale constituie, de asemenea, factori frecveni ai nenelegerilor~prini-cadre didactice, cu att mai mult cu ct prinii se consider inferiori la acest capitol cadrului didactic. Ascendentul de cultur constituie un factor de asimetrie normal a relaiei amintite. Profesorul ns nu trebuie s exacerbeze rolul acestei eventuale discrepane, fcnd tot posibilul ca dezechilibrul de cultur s se transforme, printr-o chibzuit cumptare, ntr-un raport echitabil. Toate fenomenele anterior amintite trebuie s reprezinte, la nivelul pregtirii iniiale a cadrului didactic, elemente de formare i dezvoltare profesional pentru un bun management al clasei de elevi, din perspectiva relaiilor cu colectivul de prini.
sursa imaginii : law.msu.edu
Intreaba-i si pe alti parinti. Nu barfi. In vreme ce unii vor fi de parere ca invatatorul este foarte critic, aspru cu cei mici si dificil, altii vor fi placut impresionati de cat de mult au invatat copiii lor. In acelasi timp, trebuie sa te asiguri ca increderea in sine si confortul copilului nu au de suferit! Implica-te Mergi periodic pe la invatator, apropie-te de el. Ofera-te voluntar in cazul in care exista evenimente in care e nevoie de sprijinul parintilor. Fii empatic cu invatatorul Incearca sa intelegi ca a avea grija de peste 20 de copii de varsta respectiva este destul de greu si poate deveni enervant in anumite momente. Unii copii nu pot sta potoliti pur si simplu si pentru oricine ar fi dificila acest gen de relationare. Fa-l pe copil sa inteleaga ca nici o situatie nu e numai in alb si negru. De fiecare data cand copilul tau povesteste lucruri urate despre invatator, roaga-l sa-ti povesteasca si ceva frumos din ziua respectiva, din clasa. Astfel vei capata o perspectiva mai ampla asupra evenimentelor si il vei invata pe copil sa priveasca si lucururile pozitive. Actioneaza la nevoie Va deveni evident in timp ca anumite plangeri din partea copilului sunt intemeiate si altele nu. Daca exista anumite cauze si simti ca invatatorul nu se poarta corect fata de copil, nu ezita sa soliciti o intalnire cu acesta si sa iti exprimi clar punctul de vedere. Vei afla poate ca si cel mic are anumite probleme de comportament, caz in care fii corect pana la capat si poarta o discutie in care sa-i explici cum ar trebui sa se poarte. Fa complimente cu fiecare ocazie posibila Cu ocazia intalnirii cu invatatorul, spune-i acestuia cat de mult apreciezi lucrurile bune pe care le face si dedicarea sa. Fii explicit cu lucrurile care-ti plac si accentueaza-le. Rezultatul? Iti vei consolida relatia cu invatatorul, vei privi lucrurile si din perspectiva sa, il vei face sa inteleaga unde greseste. Iar pe copil il vei invata cat de important este sa se adapteze si sa inteleaga principii de baza ale relationarii.
3.Incearca sa nu-ti lauzi copilul in fata profesorul! Bineinteles ca, pentru tine, copilul tau este cel mai destept, cel mai frumos si ca nu poate gresi nicicum, dar daca iti lauzi prea mult odrasla, risti sa faci profesorul sa se gandeasca ca nu ai incredere in capacitatile sale de a-ti educa copilul. Este important sa-i vorbesti profesorului despre pasiunile copilului tau, dar nu sa-i spui impui parerea ta in legatura cu ceea ce ar trebui sal puna sa faca. 4.Incearca sa nu amesteci problemele de acasa cu cele legate de scoala! In momentul in care mergi sa discuti despre situatia scolara a copilului tau, evita dai prea multe detalii despre viata ta personala. In fond, mergi sa afli cum se descurca cel mic la scoala, nu sa iti cauti pe cineva care sa te asculte!