Perspectiva narativ Perspectiva narativ este punctul de vedere al naratorului sau viziunea lui asupra lumii.

perspectiv narativ subiectiv(impreuna cu/avec ;N=P), a naratorului implicat afectiv n evenimentele prezentate. Naratorul joac i rolul unui personaj, iar faptele nu sunt prezentate cronologic, ci ntr-o ordine personal dictat de propria contiin. Naratorul comunic la persoana I i se concentreaz asupra propriului univers sufletesc, iar, din acest motiv, lumea prezentat se nfieaz cititorului dintr-un singur unghi. Aceast perspectiv e specific prozei psihologice i memorialistice. Perspectiva obiectiv, dindrt/ derriere" (N>P), presupune un narator ce tie mai multe dect personajele i red evenimentele fr s se implice. El este un narator omniscient. Acest gen de perspectiv este specific prozei realiste din secolul al-XIX-lea. Perspectiva impersonal, din afar/dehors (N<P), presupune un narator ce tie mai puin dect personajele, el fiind doar un martor al evenimentelor pe care nu le comenteaz, lsnd cititorului misiunea de a da semnificaie textului. N- naratorul P- personajul

Expresivitate. Reflexivitate. Ambiguitate. Sugestie Expresivitatea- capacitatea limbajului poetic de a reflecta, direct sau indirect, o realitate individuala, un relief psihologic,"fondul subiectiv al vorbitorului" capacitatea limbajului poetic de a exprima intr-o maniera plastica, diferita de cea a limbajului uzual, idei concentrate, cu maxim incrcatur afectiva si subiectiva. Se realiz.prin: - imagini artistice; - figuri de stil; - sintaxa poetica; - modul particular de utilizare a materialului lexical; - topica; - punctuatie; - prozodie. Reflexivitatea- caracteristica textului de a genera nevoia de lectur meditativ, mai putin afectiv si mai explicit speculativ. Lirismul reflexisiv are ca substan i surs a emoiei ideea filosofic, prin intermediul creia se nasc sentimentele i viziunea poetic. D.p.d.v.stilistic, limbajul reflexiv presupune confesiunea direct, prezena mrcilor lexicogramaticale ale eului liric, exploatarea sensurilor conotative ale cuvintelor prin care poetul se comunic(T. Vianu). Sugestia- caliatea particular a stilului de exprimare aluziv prin care ideea nu se ofer direct cunoaterii raionale, ci intuiiei, imaginaiei i sensibilitii. Modaliatati de realizare: - utilizarea cuvintelor polisemantice si a sensurilor conotative; -recurena unor cuvinte-cheie (laitmotivul, refrenul), titlul poate sugera tema operei; enunturi eliptice, ssuspendate; -prezenta elem. paratextuale ( motto, subtilu, dedicatie) Ambiguitatea-denota caracterul "deschis" al spatiului semantic al discursului1, valorificarea valentelor de semnificare multipla ale unui cuv/sintagme. Implica o "pluralitate de lecturi"2 - trstur a liricii contemporane (neomoderniste, postmod.)- presupune un efort sporit de decriptare a sensurilor. Limbajul artistic este aparent simplu, fr o evident ncrctur de fig. de stil. Invers proporional cu simplitatea limbajului crete dificultatea descifrrii ideii poetice.. Expresia este lapidar, foarte concentrat n sensuri simbolice. Mecanisme de producere a ambiguitatii: 1.la niv. viziunii artistice: referinta culturala (simboluri, concepte din dif. domenii ale culturii; ex. Galateea, Marcu, Luca etc); 2. la niv.lexical: utiliz. cuv. polisemantice, sensuri conotative, inovatii lexicale; 3. la niv. sintactic: dislocari topice, enunturi eliptice, ermetism sintactic; 4. niv. stilistic: alegorii, metonimii, metafore Subiectivitatea textului presupune prezena mrcilor lexico-gramaticale specifice si caracterul confesiv i afectiv. Romanul experientei3 (sau roman al conditiei umane) -cultivat in perioda interbelica de cativa romancieri preocupati de marile probleme existentiale ale fiintei umane, aflati sub influenta existentialismului (curent filosofic): Andre Gide, Andre Malraux, Albert Camus, Jean-Paul Sartre. 1 M.Got, Literatura romana 2 P.Ricoeur,Eseuri de hermeneutica 3 O. Soviany, Limba i literatura romana

In literatura romn: M. Eliade, (Maitreyi), Anton Holban (Ioana, O moarte care nu dovedeste nimic), Mihail Sebastian (Femei, De dou mii de ani). Trasaturi: - are in centrul lui marile probleme ale individului: cine sunt eu?, pr. autenticitatii (ce fac pt. a fi eu insumi?) si cea a libertatii.; -eroul , aflat in cautarea propriei identitati, respinge orice conventie/norm morala si social; -existena sa se transform intr-o suit de experimente prin care caut sa-i verifice curajul, voina, energiile sufleteti, cautand sa atinga libertatea absoluta; -se autoanalizeaz cu luciditate; -experient iubirii nu mai implica afectivitatea, ci voina (tema seduciei); -tehnici narative specifice: jurnalul, discursul fragmentarist (naratiune segmentata in secvente intre care nu exista o continuitate evident), flash-back-urile