Sunteți pe pagina 1din 256

MANUAL PENTRU LIDERII de TEMERARI

CUPRINS

O metoda de educaie nonformala, pentru tinerii de la 11 la 15 ani

CAPITOLUL 1 : TINERII INTRE 11 SI 15 ANI Noiuni de baza Principalele cerine de dezvoltare intre 11 si 15 Un profil al fetelor si baieilor prin dimensiunile personalitaii Alte aspecte CAPITOLUL 2 : CADRUL SIMBOLIC Simboluri

Gustul pentru explorare Interesul de a cuceri un teritoriu Apartenena la un grup Cadrul simbolic in aciune CAPITOLUL 3 : PATRULA Noiuni de baza Patrula ca grup informal Patrula ca o comunitate in care se invaa CAPITOLUL 4 : ELEMENTELE METODEI SCOUT : VIAA DE GRUP Elementele Metodei Scout Viaa de grup CAPITOLUL 5 : UNITATEA SCOUT (n.t. :la noi, unitate de temerari) Natura unitaii scout Structura unitaii scout Identitatea unitaii scout CAPITOLUL 6 : LEGEA SI PROMISIUNEA Oferta educaionala a cercetasiei Legea Scout Cateva reflecii asupra Legii Scout Promisiunea Scout CAPITOLUL 7 : ROLUL LIDERILOR DIN SECIUNEA SCOUT Liderii din Seciunea Scout Liderii din Seciunea Scout, ca educatori CAPITOLUL 8 : ARIILE DE DEZVOLTARE Dimensiunile personalitaii Consideraii asupra ariilor de dezvoltare CAPITOLUL 9 : OBIECTIVELE EDUCAIONALE Natura obiectivelor educaionale Propunerile obiectivelor Etapele de progres CAPITOLUL 10 : ACTIVITAILE EDUCATIVE Obiective, activitai si experiene Tipuri de activitai Activitaile fixe Activitaile variabile Competene CAPITOLUL 11 : EVALUAREA DEZVOLTARII PERSONALE Perioada introductiva Monitorizarea progresului personal Concluziile evaluarii progresului personal

CAPITOLUL 12 : CICLUL DE PROGRAME Noiuni generale Analiza unitaii Propunerea si selectarea activitailor Organizarea, proiectarea si pregatirea activitailor Desfasurarea si evaluarea activitailor GLOSAR

CUM SE FOLOSESTE ACEASTA CARTE Aceasta carte are 12 capitole.Pe dosul primei pagini a fiecarui capitol este un sumar al coninutului lui, care prezinta subiectele care vor fi atinse in fiecare seciune si subseciune. Cititorul care doreste sa acceseze rapid coninutul carii poate citi aceste sumare sau poate parcurge rapid titlurile seciunilor. Textul in albastru conine conceptele de baza implicate intr-un anumit subiect. Textul in negru corespunde informaiilor de baza,care sunt cerute de un subiect. Textul in verde este considerat a fi complementar.Este recomandata citirea acestuia, deoarece completeaza subiectul, dandu-i o mai mare profunzime. INTRODUCERE De ce a avut cercetasia atata succes la nivelul diverselor culturi si de-a lungul generaiilor ?Ce fore au ajutat-o sa devina cea mai mare organizaie neguvernamentala educativa de tineret, cu 28 milioane de membri in 216 ari si teritorii ? Indubitabil, caracterul universal al valorilor cercetasiei si adaptabilitatea Metodei ei sunt parte a raspunsului.Oricum, mai sunt si alte cauze.Nu tanjeste orice adolescent sau adolescenta, din orice cultura, naionalitate sau clasa sociala, la prietenia dintr-un mic grup cu care sa descopere lumea din jurul lui sau ei ? Toi adolescenii isi doresc sa faca parte dintr-o echipa, sa exploreze noi teritorii si sa aiba parte de aventuri.Chiar de la inceput, cercetasia a raspuns acestor cerine, a fost capabila sa capteze esena spiritului tanar si sa satisfaca nevoile lui fundamentale.Sa nu uitam ca cercetasia s-a extins fara nici un ajutor si mii de tineri au devenit cititori avizi ai carii Cercetasia pentru baiei , cerand sa adere la aceasta.Doar dupa caiva ani, Baden-Powell a organizat primul camp la Brownsea, in august 1907, participanii avand varste intre 11 si 15 ani, cercetasia numarand deja peste 100000 membri in Marea Britanie.Cheia succesului sta in faptul ca tinerii au fost implicai prin propria lor voina.

Aceasta carte recapteaza acel spirit de inceput si il proiecteaza in afara si inainte.Ea redescopera cadrul simbolic original, pe care Baden-Powell l-a dezvoltat si oferit tinerilor - a fi cercetas inseamna a fi un explorator de noi lumi.Ea reface si inala adevarata semnificaie a Sistemului Patrulelor, ca proces prin care un grup informal de prieteni devine o mica comunitate educaionala, dand membrilor ei un rol efectiv si clar in luarea deciziilor.Ea reda ineles expresiei invaare prin aciune , oferind tinerilor posibilitatea de a-si folosi creativitatea, de a experimenta roluri autentice si de a creste prin propriile experiene.Propune un sistem atragator de progres personal, bazat pe preceptul daruirii fiecarui tanar a oportunitaii de a-si cladi si evalua propriile obiective educaionale.Ea restabileste Promisiunea si Legea Scout ca pori ale unui sistem de valori universale ce servesc la faurirea unor profunde relaii interumane si adancesc esena vieii in societate. Distribuirea publicaiei Handbook for Leaders of the Scout Section are o semnificaie in plus, deoarece Organizaia Mondiala a Miscarii Scout se pregateste sa adopte o noua si centrala strategie, bazata pe nevoile adolescenilor.In plus, ea continua procesul innoirii si modernizarii programului pentru tineret, sub auspiciile caruia ediia internaionala a Handbook for Cub Scout Leaders a fost publicata in 1999. Aceste manuale nu urmaresc sa impuna un program standard in toate organizaiile cercetasesti naionale, indiferent de cultura si tradiiile lor.Puterea cercetasiei sta in abilitatea ei de a se adapta multelor si diferitelor forme de exprimare.Manualele intenioneaza sa ofere unelte menite sa ajute fiecare Asociaie sa redescopere fora originala a cercetasiei, care poate oferi un efectiv si de necombatut raspuns la nevoile tinerilor in mileniul al treilea, asa cum a facut-o si in trecutul secol XX. Avem credina ca propagarea larga a acestei cari va contribui la nasterea de noi vocaii pentru educatorii Scout, ca proiectani de programe veritabile si care, astfel, sa promoveze mai bine cercetasia, pentru mai muli tineri in intreaga lume.

Jocelyn Gendrin-Ginebault, Director Regional, Biroul European Scout

Dominique Benard, Director, Serviciul de Programe Mondiale

Gerardo Gonzalez Erba. Director Regional, Biroul Interamerican Scout

AUTORII PREGATIREA CUPRINSULUI SI A REDACTARII Dominique Benard, Alberto Del Brutto, Felipe Fantini, Loreto Gonzalez, Gerardo Gonzalez, Gabriel Oldenburg, Juan Palacios si Luiz Cezar de Simas Horn CERCETARE BIBLIOGRAFICA Loreto Jansana

REVIZUIREA CUPRINSULUI SI TEXTELOR ORIGINALULUI IN LIMBA SPANIOLA Jorge Fernandez, Jose Accaputo, Hector Carrer, Isabel Amor si Monica Leiva ARGENTINA Jorge Fuentes - BOLIVIA Osny Camara Fagundes, Luiz Cccezar de Sima Horn si Mmarcos Carvalho - BRAZILIA Omar Rincon, Gabriel Merchan si Juan Francisco Maradei - COLUMBIA Maria Esther Lopez, Oscar Calderon si Mauricio Castro - COSTA RICA Jorge Becerra si Carlos Lamala - ECUADOR Danilo Bonilla si Manuel Romero - EL SALVADOR Madelyn Paiz - GUATEMALA Salvador Padilla si Omar Lugo - MEXIC Leonel Marin - NICARAGUA Fernando Sanchez, Julio Arosemena si Luis Arango - PANAMA Elena Ojeda de Ruiz Diaz - PARAGUAY Victor Cuestas - PERU Humberto Artiles, Julio Escoto si Dionisio Hernandez - REPUBLICA DOMINICANA Pedro Correa - VENEZUELA Melissa Martins Casagrande si Arturo Romboli - Interamerican Youth Network TRADUCEREA IN LIMBA ENGLEZA Sally Shaw REVIZUIREA CUPRINSULUI SI TEXTELOR VERSIUNII IN LIMBA ENGLEZA Jerome Roberts si Sandra Fahie - ANGUILLA Joseph Pickering - BAHAMAS Reinold McLean, Errol Green, Everton Mayers, Wayne Doenes, Nigel Taylor si V.Owen Springer -BAR BADOS Nephtali Palma - BELIZE Dean Tittley - INSULELE VIRGINE BRITANICE Gary Mendonca - GUYANA Bernadeth Dolphin -ST. KITTS si NEVIS John van Dillenburg - SURINAME Terrence Caesar - TRINIDAD si TOBAGO John Neysmith - CANADA Basil Forbes - BARBADOS Comitetul Interamerican Scout Dominique Benard si Jacqueline Collier Serviciul de Programe Mondiale Biroul Mondial Scout Jocelyn Gendrin-Guinebault Biroul European Scout

Alberto Del Brutto si Ron Richardson Biroul Interamerican Scout Jacques Moreillon Biroul Mondial Scout ILUSTRAII Mariano Ramos DESIGN GRAFIC Maria Pelz, Caterina Calderon FOTOGRAFII Jesus Inostroza LANSARE Procolor Limitada TIPARIRE Morgan S.A., Santiago, CHILE PRODUCIE Biroul Interamerican Scout REDACTARE SI INDRUMARE Gerardo Gonzalez CONSIDERATZIE SI RECUNOSTINTZA

Descrierea, in aceasta carte, a caracteristicilor adolescenilor este prezentata in Adolescentia y Education (a treia ediie, San Jose, 1997), de psihologa cileana Dina Krauskopf, Profesor Emerit al Universitaii din Costa Rica, precum si in studiul Universita ii Harvard, intitulat Raising Teens : A Synthesis of Research and a Foundation for Action , de A. Rae Simpson, Ph.D., Center for Health Communication, Harvard School of Public Health, Boston, Statele Unite, 2001. Relatarea despre modul in care patrula lucreaza ca un grup informal se bazeaza pe noiunile dezvoltate de psihologul Edgar Schein ( Organizational Psychology, Prentice-Hall Humanities / Social Science, a treia ediie, 1980). Cateva idei despre rolul liderilor, dezvoltarea organizaiilor si invaarea in echipa provin din The fifth discipline fieldbook, de Peter Senge si alii, publicata de Doubleday, 1994. Conducerea invaarii este o adaptare a taxonomiei stilurilor de invaare expuse de David Kolb, iar noiunea de cimp de invaare a fost dezvoltata de Margaret J. Wheatley (Leadership and the new science, Berrett-Koehler Publishers, San Francisco ; ediia spaniola publicata de Editorial Granica S.A., Barcelona, 1994). Cateva dintre fotografiile folosite au fost furnizate de Asociaia Dominicana Scout, iar unele au fost facute pentru informaii fotografice ISO, de fotografi amatori, in timpul celei de a 19-a

Jamboree Mondiala Scout (Picarquin, Chile, munca lui Jesus Inostroza.

1998-1999). Toate celelalte fotografii sunt

Cateva dintre timbrele cercetasesti au fost date cu imprumut de asociaii Scout si de Biroul Regional Asia-Pacific, in timp ce celelalte au fost imprumutate de la coleciile particulare ale lui Sergio Guim, Braulio Vera si Fernando Marchant. Cateva ilustraii au fost inspirate de desenele renumitului ilustrator francez Pierre Joubert. Mulumim Scouts Canada, care a furnizat fonduri pentru Seminarul condus pentru revizuirea textului in limba engleza, care a fost inut in Barbados, in ianuarie 2002, si pentru propagarea materialului in limba caraibeana. De asemenea, suntem recunoscatori faa de Boy Scouts of America pentru sprijinul financiar furnizat pentru propagarea acestei cari in engleza si spaniola, si pentru antrenarea liderilor aduli din America Centrala, America de Sud si Caraibe, ca si faa de Scouts de France, care a ajutat la finanarea ediiei in limba franceza. Biroul European Scout a contribuit la finanarea acestei ediii in limba engleza ; Biroul Interamerican Scout a contribuit la finanarea ediiilor in spaniola, portugheza, engleza si franceza, iar Biroul Mondial Scout a contribuit la finanarea ediiilor in spaniola si franceza. Aceasta carte este o publicaie comuna a Serviciului de Programe Mondiale, Biroului European Scout si a Biroului Interamerican Scout. Ea face parte din prioritaile stabilite in strategia Spre 2007 si mai departe . CAPITOLUL 1 : TINERII INTRE 11 SI 15 ANI CUPRINS 1.1) Noiuni de baza 1.1)a) Adolescena, o etapa de crestere si de progres personal 1.1)b) Durata si caracteristicile adolescenei variaza de la o persoana la alta 1.1)c) Pubertatea marcheaza inceputul adolescenei 1.2) Principalele cerine de dezvoltare intre varstele de 11 si 15 ani 1.2)a) Formarea unei imagini asupra corpului 1.2)b) Dezvoltarea respectului de sine 1.2)c) Afirmarea rolului sexualitaii 1.2)d) Dezvoltarea noilor forme de gandire 1.2)e) Cunoasterea controlarii schimbarilor emoionale 1.2)f) Invaarea de a se pune pe sine in locul cuiva si de a construi reguli prin consens 1.2)g) Inceperea cautarii identitaii, deschiderea faa de societate si construirea unui plan de viaa 1.3) Un profil al fetelor si baieilor prin dimensiunile personalitaii 1.3)a) Un corp nou 1.3)b) Idei care apar 1.3)c) Propria apreciere 1.3)d) Emoii contradictorii 1.3)e) Prieteni pe viaa 1.3)f) Credina personala 1.4) Alte aspecte

1.4)a) Doua grupe de varsta pot fi distinse in prima etapa a adolescenei : 11-13 ani si 13-15 ani 1.4)b) Baieii si fetele se aseamana, dar se si deosebesc 1.4)c) Educaie in condiii de egalitate, dar inand cont de deosebiri 1.4)d) Fiecare fata si baiat are propria lui poveste si propriul plan de viaa 1.1) NOIUNI DE BAZA 1.1)a) ADOLESCENA, O ETAPA DE CRESTERE SI DE PROGRES PERSONAL In sens general, prin adolescena inelegem perioada din viaa noastra, care incepe cu schimbarile biologice ale pubertaii si se incheie cu intrarea in lumea adulta. Acum doua sute de ani, aceasta perioada nu exista sau trecea neobservata. Cuvantul adolescena nici nu era folosit si singura distincie era facuta intre copii si aduli . Avantajul capacitaii fiziologice de a procrea, pe care noi il numim pubertate, marca grania dintre aceste doua etape. Necesitatea etapei adolescenei, de maturitate sexuala si sociala, a fost determinata de cresterea complexitaii societaii. Deoarece funciile sociale au devenit mai diversificate, ele au solicitat calificari mai pretenioase pentru lumea muncii si au ridicat nivelul de dezvoltare a scolilor. In paralel, prohibiia muncii de catre copii, cresterea asteptarilor de viaa si ali factori care au transformat societatea au contribuit la consolidarea adolescenei ca etapa de dezvoltare. Mult timp, adolescena s-a referit la o etapa de tranziie : nici mai mult, nici mai puin decat o parte a trecerii la maturitate, tulburata de neliniste si instabilitate. Desi adolescentul tulburat nu este reprezentativ pentru aceasta grupa de varsta, adolescena era foarte repede catalogata ca fiind o perioada de instabilitate emotionala si un excesiv accent a fost pus pe rebeliunea tinereii. Azi, avand cunostinte stiinifice mai mari legate de procesul evoluiei tineretului, adolescena este vazuta ca o perioada a cresterii viguroase si a progresului personal, crestere nu doar in sensul pur biologic al pubertaii, ci si al acelor schimbari mentale si sociale, care modeleaza personalitatea adulta. Adolescena este mai mult decat un rau necesar. Este o perioada a ciclului nostru de viaa, cu propriile ei caracteristici si trasaturi care o difereniaza de copilarie si de perioada adulta. Este o perioada plina de posibilitai care trebuie traite la maximum. Este atat de bogata in evenimente de viaa, incat nu poate fi trecuta cu vederea ca pe un simplu pas mai departe spre urmatoarea etapa. Tinerii au nevoie sa fie considerai ca atare, nu ca fosti copii sau viitori aduli . Rebeliunea pe care o atribuim tineretului este o apreciere, dintr-o perspectiva adulta, mai degraba decat o caracteristica obiectiva a grupei de varsta.In realitate, aceasta asa-zisa rebeliune nu este altceva decat o afirmare de catre tanar a ceea ce il difereniaza de ceilali si este indispensabila pentru formarea treptata a propriei lui personalitai. Principalele cerine de dezvoltare a adolescenei, cuprinzand toate varstele de la pubertate pana la intrarea in lumea adulta, pot fi concentrate astfel : ~ ajungerea la maturitate sexuala, in toate dimensiunile ei, nu doar biologic ; ~ consolidarea unei identitai ; ~ considerarea unui plan de viaa propriu.

Astfel, putem spune ca adolescena incepe cu biologia si se incheie prin cultura.Inceputul ei prin apariia schimbarilor corpului serveste ca indicator al masculinitaii si feminitaii biologice. Prin progresele adolescenei, noul mod de gandire ajuta tanarul sa ineleaga evenimentele intr-un mod mai global.Urmeaza cautarea de a fi el insusi intr-un mod coerent si sigur si etapa se incheie cand tanarul este integrat in lumea adulta, cu propriul lui plan de viaa sau, cel puin, avand convingerea ca e capabil sa aleaga in viaa. 1.1)b) DURATA SI CARACTERISTICILE ADOLESCENEI VARIAZA DE LA O PERSOANA LA ALTA Desi, in termeni generali, adolescena incepe intre varstele de 11 si 13 ani si se incheie in jurul varstei de 20 de ani, varstele exacte variaza foarte mult. Acestea depind foarte mult de caracteristicile individuale, de povestea de viaa a fiecaruia, ca si de caracteristicile sociale si culturale ale comunitaii in care el sau ea traieste. Adolescena este o perioada lunga, deoarece provocarile societaii contemporane impun cerine mai mari pentru tineret, care infrunta o foarte crescanda competiie, iar acest lucru ia timp. Lungimea foarte mare a perioadei face adolescenii sa incline spre ambiguitate si contradicie, avans si retragere, care sunt procese necesare pentru tineri, in scopul gasirii propriei identitai si a rostului lor in viaa. In plus, natura adolescenei nu este de neschimbat. Depinde de caracteristicile fiecarei persoane, de situaia din comunitate si, mai ales, de masura in care persoana tanara a fost capabila sa-si dezvolte resursele psihologice si sociale pe parcursul perioadelor anterioare. Calitatea vieii din timpul copilariei afecteaza foarte puternic experiena si rezultatul perioadei adolescenei. 1.1)c) PUBERTATEA MARCHEAZA INCEPUTUL ADOLESCENEI Debutul pubertaii nu poate fi identificat cu o varsta fixa si nu exista o definiie infailibila a acestei prime pari a adolescenei. Parile principale ale corpului si personalitatea se schimba , iar aceasta se intampla la varste diferite si in diferite etape. Mai degraba decat varstele cronologice, este de preferat sa consideram maturitatea personala si realizarile in dezvoltare. In mare, se poate spune ca pubertatea incepe intre varstele de 10 si 12 ani la fete si intre 11 si 13 ani la baiei. Cand anumii hormoni ai glandei hipofize sunt activai si devin prezeni intr-o mai mare concentraie, ovulele incep sa se maturizeze si sa fie eliberate in mod regulat, iar spermatozoizii incep sa fie produsi, caracteristicile sexuale primare si secundare apar, exista schimbari in unele functii fiziologice non-sexuale si schimbari in marime, greutate, proporii ale corpului, putere, coordonare si abilitate musculara. Caracteristicile sexuale primare se refera la dezvoltarea organelor sexuale implicate in copulaie si reproducere. In timpul copilariei, aceste organe sunt mai puin dezvoltate decat

celelalte sisteme de organe. In timpul pubertaii, penisul, testiculele, uterul, vaginul, clitorisul si labiile genitale mari si mici incep sa creasca. Capacitatea de a procrea nu este simultana cu debutul menstruaiei la fete sau cu prima emisie de sperma la baiei, care sunt faze foarte timpurii in procesul maturitaii sexuale. Oricum, capacitatea de a produce copii se dezvolta inainte ca dezvoltarea fizica sa fie completa, acesta fiind unul din motivele pentru care sarcina la adolescente este considerata a fi un serios risc atat pentru mama, cat si pentru copil. Caracteristicile sexuale secundare se refera la schimbarile organismului, care ajuta la indicarea masculinitaii si feminitaii biologice. Parul pubian (de la latinescul pubis ), insemnand par al corpului , care ii da pubertaii numele, apare in jurul organelor genitale si sub bra la ambele sexe, marcat mai mult la baiei. De asemenea, la baiei creste pe piept si pe faa. La fete, dezvoltarea sanilor este adesea primul semn al debutului pubertaii. La ambele sexe, laringele se modifica aproximativ intre varstele de 14 si 15 ani, cauzand tipicele schimbari de voce, care sunt mai usor de remarcat la baiei. Glandele sebacee si sudoripare, sau glandele de transpiraie, se dezvolta, de asemenea. Glandele sudoripare incep sa dea tinerilor mirosul caracteristic al transpiraiei de sub bra. Glandele sebacee dau cresterea cunoscutelor puncte negre datorate acumularii secreiei uleioase si reinerii de praf, care pot cauza acnee, daca porii sunt blocai si se infecteaza. Pielea incepe sa se pigmenteze, inchizandu-se la culoare pe anumite zone ale corpului, cum sunt mameloanele si organele genitale. In general, scheletul si structura musculara se intind si se lungesc, dar in diferite etape. Fetele tind sa creasca mai devreme, dar in jurul varstei de 15 ani, de obicei, baieii le depasesc in inalime. Cresterea scheletului alterneaza cu luarea in greutate.

1.2) PRINCIPALELE CERINE DE DEZVOLTARE INTRE 11 SI 15 ANI 1.2)a) FORMAREA UNEI IMAGINI ASUPRA CORPULUI Schimbarile corporale sunt cele mai evidente transformari pe care le suporta tinerii intre varstele de 11 si 15 ani. Imaginea lor asupra corpului, care este imaginea mentala pe care o avem despre propriul corp, este confuza datorita acestor schimbari. In timpul copilariei, modificarile au loc treptat si, astfel, copiii pot usor sa se recunoasca in imaginea lor corporala asa cum este ea. In adolescena, totusi, viteza si intensitatea schimbarilor fac dificila, pentru persoana tanara, asimilarea lor si meninerea unui sim al stabilitaii si al familiarizarii cu propriul corp. 1.2)b) DEZVOLTAREA RESPECTULUI DE SINE Schimbarile corpului urmeaza un tipar neregulat in anii copilariei. Deoarece imaginea asupra corpului nu este o apreciere obiectiva, ci abunda in aprecieri subiective, neregularitatea acestor schimbari influeneaza puternic imaginea pe care baieii si fetele o au despre ei insisi si, in consecina, respectul faa de ei insisi.In plus, daca in copilarie respectul de sine depinde mai mult de membrii familiei sau de ali aduli cu autoritate, acum el depinde de propria lor experiena si de parerile semenilor lor. Aceasta duce la nesigurana si la dorina de a se afirma prin atractivitate si prin acceptarea sociala si afectiva.

1.2)c) AFIRMAREA ROLULUI SEXUALITAII Schimbarile din corp sunt asociate cu procesul maturizarii sexuale. Pe parcursul copilariei, sexualitatea a fost aproape un joc. A fost exprimata mai ales ca o curiozitate si ca o stimulare a propriilor placeri, dar, cand impulsurile sexuale izbucnesc in adolescena, problemele de sex si iubire apar la nivel constient, iar tensiunile se acumuleaza ca rezultat al cerinelor dezvoltarii sexuale. Fermitatea acestor tensiuni depinde de taria impulsurilor, de iscusina in aprecierea realitaii si de masura in care mediul cultural le faciliteaza sau le interzice, de valorile care intruchipeaza caracterul, de mecanismele ce controleaza personalitatea, de istoria personala si de circumstanele particulare de viaa. De-a lungul acestei perioade, dezvoltarea sexuala duce la afirmarea treptata si propriu-zisa a rolului sexual. Aceasta inseamna eventualitatea unei identificari, puternice si pozitive, cu silueta paterna sau materna - daca persoana este parintele de acelasi sex sau un inlocuitor in funcie de experienele satisfacatoare cu sexul opus si de identificarea cu ceilali tineri de acelasi sex. Aceasta este perioada in care baieii cresc mai aproape de taii lor si de prietenii lor masculini, iar fetele aproape de mamele lor si de prietenele lor feminine. Numai cand depasesc varsta de 13 ani, incep sa-si faca legaturi si prietenii cu semeni de sex opus, la inceput ocazional, iar, mai tarziu, mai frecvent. Acest lucru este relevant pentru a alege intre patrula mixta si patrula uni-sex, ceea ce vom dezbate in detaliu mai tarziu. 1.2)d) DEZVOLTAREA NOILOR FORME DE GANDIRE In acelasi timp, de-a lungul adolescenei are loc o transformare intelectuala . Noi moduri de gandire fac posibila o mai mare inelegere a evenimentelor. Operaiile intelectuale formale, de generalizare si abstractizare, se dezvolta crescator si ferm. Castigand experiena si exerciiu, tinerii devin mai capabili sa faca raionamente logice, bazate pe motivari cauzale. Sa le dam posibilitatea sa ineleaga si sa coordoneze idei abstracte, sa gandeasca asupra posibilitailor, sa incerce ipoteze, sa gandeasca mai departe, sa gandeasca despre gandire si sa construiasca filosofii (Raising Teens :A Synthesis of Research and a Foundation for Action, A.Rae Simpson, PhD, Center for Health Communication, Harvard School of Public Health). Un copil de 7 ani se va juca cu chibrituri fara sa se gandeasca la faptul ca poate cauza un incendiu. Un copil la aceasta varsta nu este capabil sa stabileasca relaii cauzale si, de aceea, nu poate sa vada consecinele. Un tanar de 12 ani poate sa ineleaga reprezentarile simbolice, sa anticipeze o situaie si stie ca o casa poate lua foc in anumite condiii, chiar daca nu exista nici un foc atunci cand el sau ea face aceasta legatura. Daca un grup de copii cu varste intre 7 si 9 ani se joaca pe strada si mingea lor se duce de partea cealalta a unei intersecii, vor incerca sa o recupereze cu orice pre, fara a realiza riscul pe care-l implica. Tinerii cu varsta intre 11 si 13 ani, in aceleasi circumstane, sunt capabili sa masoare timpul si spaiul, distana si adancimea si, astfel, apreciaza riscul implicat in recuperarea acelei mingi. Cu toate acestea, aceste iscusine sunt capatate treptat, deci nu trebuie sa ii punem pe tinerii de aceasta varsta in situaii de a aprecia toate riscurile pe care le pot intampina. In orice caz, un jucator de tenis in varsta de 7 ani va face puin mai mult decat sa raspunda loviturilor pe care le primeste si va incerca sa trimita mingea inapoi, peste fileu.Incepand cu varsta de aproximativ 11 ani, el sau ea va incepe sa cunoasca regulile formale ale jocului si,

bazandu-se pe ele si pe observarea stilului celuilalt jucator, va percepe modul de joc si greselile si va fi capabil sa genereze un raspuns strategic. Copilul a invaat sa generalizeze, sa stabileasca legaturi cauzale si, astfel, sa produca raspunsuri mai valide. Aceste exemple ne ajuta sa inelegem ca ceva similar se intampla in domeniul conceptelor si valorilor abstracte.Iata de ce adolescenii vin adesea cu neprevazutul raspuns strategic , surprinzandu-si parinii si profesorii , asa cum jucatorul de tenis din exemplul nostru ne surprinde cu o lovitura remarcabila in mijlocul unei relaxari improvizate. 1.2)e) CUNOASTEREA CONTROLARII SCHIMBARILOR EMOIONALE Aceasta perioada este marcata si de modificarile emoionale tipice, care sunt asociate sau sunt consecina modificarilor hormonale si intelectuale. Este vremea sentimentelor confuze, cand tinerii vor sa fie mari si independeni si se departeaza de vechea sigurana si caldura a copilariei.Iniiative uluitoare apar, pentru ca apoi sa fie intrerupte de perioade de apatie, lenevie si melancolie. Momente de veselie nemasurata pot sa dea brusc cale tristeii si chiar lacrimilor. Perioade de intensa admiraie si grija, la inceputul propriei sexualitai, de multe ori se transforma in anxietate, inainte de a face schimb de curiozitai si de a descoperi procese similare la sexul opus. Tinerii, la aceasta varsta, nu progreseaza liniar spre varsta adulta.Impulsurile si nevoile copilaresti reapar si coexista cu dorina unei noi poziii in lume. Timpul si rabdarea sunt cerute mai ales de adulii din jurul lor, care prea des asteapta un raspuns rapid si esueaza foarte mult in comportamentul cu tinerii. Un minut spunem nu mai esti un copil si dupa aceea le reamintim inca nu ai crescut . Acest lucru poate genera foarte usor anxietate si ii incurajeaza pe ei sa caute soluii premature, de adaptare la tensiunile naturale din aceasta perioada. Totusi, anxietatea joaca un rol pozitiv, prin incurajarea invaarii, marind abilitatea de a face anumite lucruri si ridicand nivelul asteptarilor. Confuziile si contradiciile noastre personale, ca aduli, se reflecta in gandirea noastra, iar tinerii pot percepe acest lucru mai clar acum faa de cum il faceau in copilarie. Aceasta adauga un nou factor de incertitudine la anxietaile pe care le-au avut in incercarea lor de a interpreta si de a interactiva cu lumea intr-un mod coerent. De aceea, tinerii au tendina de a-i intrece pe adulii pe care ei i-au perceput ca avand un sistem de valori definit.

1.2)f) INVAAREA DE A SE PUNE IN LOCUL CUIVA SI DE A CONSTRUI REGULI PRIN CONSENS Adolescenii se dezvolta treptat si aplica un nivel mai complex de a vedea lucrurile, invaand sa se puna in pielea altuia (Harvard, idem)Aceasta noua si puternica abilitate de a inelege relaiile umane ii ajuta sa rezolve problemele si conflictele care apar in relaiile lor. Aceste noi iscusine sunt, de asemenea, reflectate intr-o trecere de la respectul unilateral pentru reguli pe care le-au facut adulii, la respectul mutual pentru reguli pe care le-au obinut prin consens cu semenii lor. De aceea, tinerii de aceasta varsta au nevoie sa li se dea libertate de a pune la indoiala si chiar de a respinge regulile care sunt impuse de adul i, astfel ei putand sa le reconstruiasca sau sa stabileasca altele noi, pe care sa le poata interioriza. Vom reveni cu

acest aspect in cap.6, cand vom vorbi despre formarea regulilor la tineri si Legea Scout (n.t. : la noi, Legea temerarilor). 1.2)g) INCEPEREA CAUTARII IDENTITAII, DESCHIDEREA FAA DE SOCIETATE SI CONSTRUIREA UNUI PLAN DE VIAA Aceasta abilitate de a gandi introspectiv, de a studia propriul mod de gandire si pe al celorlali, ii face pe tineri sa puna sub semnul intrebarii principiile calauzitoare primite in copilarie, in cadrul familiei. Acestea sunt primele semne ale pasului facut de la dependena din copilarie la autonomia omului adult, care vor spori in masura in care adolescena avanseaza. Oportunitaile si aprecierea celorlali depind crescator mai mult de lumea din afara, decat de cadrul familial. Astfel, ca in celelalte etape ale vieii, se dezvolta un conflict intre trecut si viitor. Opiniile prietenilor lor incep sa cantareasca mai mult decat cele ale familiei sau ale altor aduli.Schimbarile din organism, ca si cele intelectuale, obliga tinerii sa caute noi moduri de adaptare sociala. Ei incep sa-si construiasca identitatea printr-o sinteza intre identitatea din copilarie si noile impulsuri si abilitai, deoarece incearca sa stabileasca un sens de continuitate. Procesul construirii identitaii nu se incheie in aceasta perioada, oricum, nu pe parcursul adolescenei, ea continuind sa fie structurata si in perioada vieii de tanar adult. In aceasta perioada, baieii si fetele manifesta clar dorina de a nu fi considerai copii dependeni, ci individualitai capabile sa-si traiasca singure viaa, independent de adulii din jurul lor, bazandu-se pe propria constiena. In viaa sociala apar noi relaii interpersonale, iar fetele si baieii cauta sa se comporte intrun mod care sa le dea posibilitatea sa se exprime intr-o sfera sociala mai larga decat in cadrul familial. Oricum, sfera sociala nu se deschide inca larg, punand semne de intrebare si aducand preocupari legate de viitoarele etape ale adolesceni. In sfarsit, baieii si fetele incep sa faca trecerea de la un stil si un plan de viaa complementar vieii familiale la dezvoltarea propriului plan existenial. Doar pe parcursul ultimelor faze, ei il vor vizualiza clar si vor fi capabili sa incerce sa-l puna in practica, identitatea lor nefiind consolidata inca in aceasta perioada. Ne vom intoarce la tema dezvoltarii in cap.9, unde vom studia obiectivele educationale pentru aceasta grupa de varsta. Oricum, merita sa fie studiate toate aceste informaii intr-o mai mare masura, pentru a-i incuraja pe tineri in activitaile lor si, in special, pentru a evalua dezvoltarea lor personala. Multe subiecte de discuie vor fi de ajutor pentru a clarifica si a construi informaia coninuta aici. 1.3) UN PROFIL AL FETELOR SI BAIEILOR PRIN DIMENSIUNILE PERSONALITAII Aceasta seciune examineaza cateva caracteristici ale acestei perioade, in diferite arii de dezvoltare. Multe dintre acestea va vor fi familiare si va vor aminti de tinerii din unitatea voastra.

1.3)a) UN CORP NOU Ei isi descopera corpul in fiecare zi, iar corpul lor se reinnoieste zilnic. Se intampla diverse lucruri cu corpul lor, care ii deconcerteaza, dar acest lucru ii si incurajeaza sa exploreze, sa incerce sa-si atinga limitele. Schimbarile din corpul lor le dezvaluie frumuseea, ii fac sa se simta timizi, sa depaseasca toate proporiile, sa conteze prea mult sau prea puin, ii fac veseli sau tristi, ii ranesc sau le fac placere si sunt o parte a procesului prin care ei devin barbati sau femei. Par a fi tot timpul obosii si se invioreaza la vederea mancarii. Ordinea nu este punctul lor forte, sunt atrasi de sport, ii ingrijoreaza aspectul lor, imbracamintea nu le vine bine, iar ,daca le vine bine, nu le place. Ziua este prea scurta pentru a face tot ce si-au propus si prea lunga atunci cand au prea puine de facut. Totul este intr-o continua schimbare, crestere si dezvoltare, atat de mult incat este dificil pentru ei sa isi fixeze o parere despre ei insisi.

1.3)b) IDEI CARE APAR Lumea incepe sa se mareasca si sa se schimbe. Exista concepte noi, care nu trebuie neaparat sa fie ancorate in realitate. Ideile au propria lor viaa si pot fi combinate intre ele pentru a forma idei noi, iar aceasta lume a ideilor, incet-incet, inlocuieste, ca importana, lumea reala, practica si concreta. Este o provocare sa faci ca lucrurile sa se intample si sa-i determini sa fie cu ambele picioare pe pamant . Pentru ei, este dificil chiar sa exprime in cuvinte ceea ce simt si ceea ce gandesc. Intrebari pe care obisnuiau sa le puna altora, acum si le pun lor insisi. Cine sunt ? si Cu cine seman ? sunt intrebari la care nu se va putea raspunde complet cativa ani de acum incolo, dar ii imping pe tineri sa puna totul la indoiala, in special lucruri pe care obisnuiau sa le accepte ca fiind adevaruri de neclintit. 1.3)c) PROPRIA APRECIERE Lumea dreptaii si nedreptaii este, de asemenea, inta indoielilor si a intrebarilor. Tinerii analizeaza, creeaza, dau inapoi si pornesc din nou, se schimba cu rapiditatea cu care isi schimba ideile si concepiile. Dintr-o data, ei dezvolta o abilitate puternica de a se pune in locul altora si totul poate fi acum formulat si din punctul de vedere al altuia , intr-un exerciiu aparent fara sfarsit. Acesta este punctul de pornire pentru construirea unui cod comportamental, care incepe sa fie asimilat personal. Acest cod nu depinde prea mult de opinia familiei, care este rareori luata in consideraie acum, si se bazeaza pe propriile lor concepii si pe un continuu dialog cu tinerii de seama lor. 1.3)d) EMOII CONTRADICTORII lumea interioara creste in importana, senzaiile, emoiile si sentimentele vin unele dupa altele, in valuri care le incarca sau le fac sa se contrazica unele pe altele, tot timpul intense si mult mai trainice decat in copilarie. Sentimentele se revarsa, ii coplesesc, ii tulbura, ii fac sa-si piarda controlul si devin axa centrala a vieii lor.Invaarea de a recunoaste, stapani si controla aceste sentimente sunt unele dintre sarcinile dezvoltarii in aceasta perioada.

Dragostea de a iubi, ura de a uri, a fi prieteni cu prietenii lor si dusmani cu dusmanii lor sunt trasaturi ale tinerilor, care sunt prea mari pentru a fi copii si prea mici pentru a fi aduli. Pentru ca incearca sa se gaseasca pe sine si sa-si defineasca propria identitate, adolescen ii ne par uneori copii, alteori aduli. Aceasta dualitate ne face uneori sa ne pierdem rabdarea cu ei, dar, mai ales, ne arata cat de mult cresc ei de la o zi la alta si ne dau satisfac ia de a sti ca merita efortul nostru de a-i susine. 1.3)e) PRIETENI PE VIAA Prietenii sunt pentru a te increde in ei. Tinerii se bazeaza pe prietenii lor si isi reinnoiesc forele prin ei. Ei au mai puini prieteni acum, dar cei pe care ii au sunt mai apropiai. Ei formeaza un cerc strans, care ii ajuta pe toti sa creasca. Prietenii sunt ca o oglinda si ca un motor al dezvoltarii. Uneori, pare ca familia nu inelege cu adevarat, ca parinii sunt prea apropriai sau prea distani. Tinerii tind sa creada ca familia inseamna prea puina libertate si prea multe responsabilitai. Lupta continua dintre a fi cu ceilali si a fi cu sine, dintre companie si a fi singur, dintre interiorul si exteriorul fiecaruia este o batalie aparent fara sfarsit. Tinerii se misca inapoi si inainte intre familie si descoperirea societaii care ii inconjoara si confruntarile care se ridica de-a lungul acestor axe. Ei inca nu au nici un concept real despre tot ce inseamna societatea globala si, cu atat mai puin, o pun la indoiala. 1.3)f) CREDINA PERSONALA Trairea tranziiei de la credina de copil, data de familie, ca un dar care-i lumineaza copilaria, la credina de adult, care e personala, intima si consolidata de propriile-i aciuni, este un proces care incepe in aceasta etapa si nu se va incheia decat mai tarziu. Mult mai tarziu, in majoritatea cazurilor. Aceasta tranziie este marcata de dualitatea dintre critica necontenita a formei si cautarea constanta a inelesului, ca si de punerea sub semnul intrebarii a tuturor celor care incearca sa diferenieze credina adulta, care este impusa din afara , de propria lor credina, cladita din interior . Descoperirea ca transcendena este eseniala pentru existena umana este ceva ce ia timp si efort, in aceeasi masura pentru tineri si adulii care-i insoesc in acest proces. 1.4) ALTE ASPECTE 1.4)a) DOUA GRUPE DE VARSTA POT FI DISTINSE IN PRIMA ETAPA A ADOLESCENEI : 11-13 ANI SI 13-15 ANI Doua grupe de varsta pot fi distinse intre varstele de 11 si 15 ani, bazate pe maturizarea sexuala abrupta prin care trec tinerii, dezvoltarea rapida care urmeaza, schimbarile mentale care sunt asociate cu transformarile biologice si preteniile rezultate din ele, pe care societatea le are in ceea ce-i priveste.

In prima dintre aceste etape, de la aproximativ 11 la 13 ani, adolescentul este , de obicei, preocupat mai ales de problemele lui biologice. Tinerii au dificultai in a se adapta la incredibila viteza de maturizare biologica si devin introvertii. Pentru ca nu se simt in sigurana, ei nu prea sunt interesai de cei de sex opus, nu ii descopera si chiar au tendina de a-i evita. Aceasta atitudine se schimba in jurul varstei de 13 ani, cand, ca tineri adaptai la noile condiii, isi consolideaza imaginea despre propriul corp si castiga incredere, sigurana. Se intampla, ca dovada a dezvoltarii lor, sa aiba loc trecerea de la prieteni de acelasi sex la grupuri mixte de prieteni. Din punct de vedere fizic, trebuie sa ne amintim ca izbucnirea cresterii - cresterea rapida in inalime si greutate, care urmeaza maturizarii sexuale - se intampla la varste diferite, la fete si baiei. La fete, dezvoltarea incepe sa se accelereze intre varstele de 10 si 11 ani, in medie. Ele cresc mai repede in jurul varstei de 12 ani, iar, la aproximativ 13 ani, cresterea se incetineste simitor, pana la ritmuri similare cu cele vazute inainte de izbucnirea cresterii, dar ele vor continua sa creasca lent si constant timp de cativa ani.In contrast, cresterea la baiei se accelereaza de obicei doar inainte de varsta de 13 ani, este mai rapida in jurul varstei de 14 ani si se incetineste brusc, dupa aceea, pana la ritmuri atinse inainte de izbucnirea cresterii. Faptul ca fetele au tendina de a atinge inalimea si greutatea adulta cam cu doi ani mai devreme decat baieii alimenteaza ideea ca fetele se maturizeaza mai repede decat baieii . Aceasta este o presupunere eronata, deoarece procesul atingerii maturitaii implica intreaga personalitate, nu doar dezvoltarea fizica. Atat la fete, cat si la baiei, dezvoltarea musculara progreseaza in pas cu cresterea in inalime si este cea mai rapida dupa ce ei au atins inalimea maxima. La baiei, dezvoltarea musculara este mai rapida decat la fete. Cresterea totala a esutului si puterii musculare la baiei este mai mare, aceasta fiind o caracteristica ce ii poarta in lumea adulta. Este important sa inem cont de asta cand ne planificam activitaile si jocurile educative, in special cand lucram cu patrule sau unitai mixte. Maturitatea sexuala si schimbarile fizice sunt urmate de schimbarile psihologice. Pentru ca tinerii isi dezvolta identitatea, ei castiga o constiina de sine ca ceva distinct sau diferit de ceilali, in timp ce gasesc si savureaza un sentiment sigur de consecvena in timp, amandoua in relaie cu ei insisi si cu ceilali. Aceste aspecte de adaptare se intampla simultan cu maturizarea sexuala si izbucnirea cresterii, dar ia mai mult timp pentru a se integra, deoarece identitatea individuala se formeaza incet. Ritmul dezvoltarii fizice poate sa scada, aspectele psihologice, ca independena faa de familie si trecerea spre grupul de semeni, ca sursa sigura de securitate si statut, sunt, astfel, mai marcate de la varsta de 13 ani la 15 ani si chiar mai tarziu. Intre varstele de 13 si 15 ani, in general, dezvoltarea cognitiva, care este asociata cu schimbarile fizice, castiga teren. Tinerii se misca mai bine in etapa operaiunilor formale sau gandirii abstracte, care consta in capacitatea de a gandi ca afirmaiile nu sunt in relaie cu obiectele concrete din lumea reala. La aceasta varsta, tinerii demonstreaza o mai mare capacitate de a formula si de a incerca ipoteze, de a gandi despre ceea ce ar putea fi ca despre ceva ce este. Aceasta ii face mai introspectivi si mai analitici. Dorina lor de a demonstra noile lor indemanari cognitive se manifesta printr-o sporire a folosirii ironiei, prin abilitatea de a critica si chiar si prin gustul pentru dublele inelesuri. Ritmul in care se dezvolta aceste noi iscusine intelectuale se intensifica dupa cum societatea isi sporeste preteniile relativ la cei cu varste intre 13 si 15 ani, in special in termeni de

educaie, vocaie si independena. Aceasta modifica treptat relaia lor cu adulii si grabeste integrarea lor in grupul de semeni. Din punct de vedere al Programului Scout, aceste doua grupe de varsta genereaza doua coloane diferite de obiective. Desi sunt vizate de aceleasi obiective finale, aceste doua coloane in cont de trasaturile particulare ale fiecarei grupe de varsta, asa cum le-am descris. 1.4)b) BAIEII SI FETELE SE ASEAMANA, DAR SE SI DEOSEBESC Asa cum am mai discutat, schimbarile hormonale, care semnaleaza inceputul adolescenei, marcheaza diferene fizice si motorii si rate de crestere deosebite la baiei si la fete. De asemenea, sesizam schimbari afective si cognitive, care se refera la caracteristici, modele de comportamente, atitudini si interese ale baieilor si fetelor. Daca aceste deosebiri pot fi atribuite aspectelor non-fizice ale personalitaii, care au fost mult dezbatute, astazi este acceptata ideea ca barbaii si femeile capata formele lor de comportament mai ales ca rezultat al mediului in care au fost educai si al modelelor din jurul lor, care reprezinta modelul mostenit al barbaiei si feminitaii. Originea puternic culturala a acestor diferene este in stransa legatura de anumite stereotipii care predomina in societatea noastra. Desi un mare progres a fost facut, legat de egalitatea in drepturi si de oportunitai pentru femei si barbai, - mai ales la nivel teoretic stereotipii bine marcate, despre ce poate fi considerat feminin si masculin, sunt inca in mare masura predominante. Vrand sa isi afirme identitatea sexuala in aceasta perioada, tinerii tind sa descopere persoane de acelasi sex cu ei, pentru a stabili legaturi de prietenie : baiei cu baiei si fete cu fete. De aceea, grupurile tind sa fie uni-sex, mai ales in prima parte a acestei grupe de varsta - de la aproximativ 11 ani pana la 13 ani. Desi tinerii pot incepe sa simta un impuls de a incerca legaturi cu persoane de sex opus, acest lucru nu tinde sa se rezolve in aceasta etapa iniiala. Urgena de a se obisnui cu propriile schimbari interioare este mai puternica si chiar genereaza o anumita distana defensiva intre cele doua sexe. Incepand de la varsta de aproximativ 13 ani, in funcie de mediu si de caracteristicile personale, tinerii devin mai familiari cu noile lor impulsuri si le pot stapani mai bine. Astfel, ei sunt mai capabili sa-si orienteze interesul spre persoane de sex opus. De aceea, trebuie tinut cont de varsta si sexul tinerilor atunci cand se formeaza patrulele. Este, de asemenea, important sa ne dam seama de stereotipii, care tind sa se intareasca in grupurile uni-sex. Folosirea corecta a Metodei Scout ajuta la compensarea acestei tendine si la meninerea echilibrului in randul tinerilor. Chiar si in societai foarte libere, deschise, cum este cea scandinava, exista inca o tendina de propagare a stereotipiilor prin educarea fetelor in spiritul relaiilor personale, al consensului si negocierii, iar a baieilor - in spiritul competiiei, confruntarii si afirmarii. Trebuie incercata evitarea condiionarii de catre aceste stereotipii in unitatea noastra. De exemplu, trebuie sa ne ferim de tendina incurajarii doar a baieilor de a desfasura activitai care presupun competiie si conducere si antrenarii fetelor doar in activitai mai mult pasive si in sarcini de intreinere. Pe de alta parte, necesitatea afirmarii egalitaii nu trebuie sa ne faca sa uitam diferenele dintre sexe si complementaritaile lor naturale. Iata de ce spunem ca baieii si fetele se aseamana, dar se si deosebesc. 1.4)c) EDUCAIE IN ACELEASI CONDIII, DAR INAND CONT DE DEOSEBIRI

Procesul educaional trebuie sa educe in egalitate de condiii, asa incat tinerii sa poata invaa cu adevarat si sa simta egalitatea in drepturi a barba ilor si femeilor, garantand ambelor sexe aceeasi oportunitate de dezvoltare a intregului lor potenial. Aceasta inseamna sa ii incurajam sa se cunoasca recoproc, sa-i inva am sa respecte trasaturile particulare si natura complementara a celor doua sexe. In acelasi timp, trebuie sa educam inand cont de deosebiri, scoand in evidena infinitul potenial al existenei unui barbat sau unei femei. Aceasta inseamna ca fiecare tanar trebuie sa fie liber sa-si dezvolte propriile interese si iscusin e in unitate, fara a fi definit, in mod prematur, vreun fel de comportament, ca nepotrivit pentru sexul lor. Diferenele dintre sexe nu trebuie sa implice antagonism de nici un fel sau superioritatea uni sex faa de celalalt, dar egalitatea oportunitailor nu trebuie sa duca la uniformitate sau simetrie. Pentru a realiza un proces educaional care sa respecte atat egalitatea, cat si deosebirea, este esenial ca parinii, profesorii si liderii sa acioneze in consens unii cu ceilali. Este singurul mod de a invinge tendina sovinist masculina, care subzista in cultura noastra, si reac ia ideologica feminista, modul in care este starnita impotriva sovinismului masculin, ca varianta opusa lui.

1.4)d) FIECARE FATA SI BAIAT ARE PROPRIA LUI POVESTE SI PROPRIUL PLAN DE VIAA Este esenial, in munca noastra de educatori voluntari, sa cunoastem caracteristicile generale ale baieilor si fetelor cu varsta intre 11 si 15 ani si sa recunoastem ca se aseamana, dar se si deosebesc. Oricum, in ciuda similitudinilor, tinerii, evident, nu sunt toti la fel si nu fac toti fa a acelorasi cerine din mediul lor. Un tanar dintr-o zona economica modesta, care traieste in condiii de saracie sau intr-un cartier izolat, are probleme care sunt cu totul diferite de cele ale unui adolescent care provine dintr-o familie unita, protectoare, bine situata economic si care locuieste intr-un cartier privilegiat. Toi adolescenii au unele experiene si probleme comune. Toi trec prin schimbari fizice si psihologice, de pubertate si de crestere. Toi se confrunta cu necesitatea de a-si stabili identitatea si de a-si croi propria cale, ca membri independeni ai societa ii. Dar nu exista un model bine stabilit, pe care sa-l etichetam adolescentul sau tanarul de azi , in ciuda discursurilor care sunt frecvent auzite. Ambele referiri optimiste la viitorul arii si aluziile negative la tot ce e rau in societatea noastra sunt simplificari nedrepte si eronate. O imagine asupra trasaturilor adolescenilor nu este, de aceea, suficienta. Intr-o etapa a cresterii, marcata de schimbari individuale majore si neregulate, este, de asemenea, necesar sa cunoastem personal fiecare baiat si fata. Nu este suficient sa stim ce sunt adolescen a si pubertatea, si nici chiar care sunt provocarile acestei perioade. Pentru a invaa ce este baiatul sau fata ca persoana, este esenial sa observam trasaturile particulare, care fac unica personalitatea lui sau ei. Acestea depind de zestrea genetica, de casa in care s-au nascut, de locul lor in ordinea frailor vitregi, de scoala pe care o urmeaza, de prietenii lor, mediul lor si de modul in care li se desfasoara viaa. Fiecare fata si fiecare baiat are propria poveste si propria realitate.

Nici o carte, curs sau manual nu va fi suficient pentru a va da acest gen de informa ie despre baieii si fetele din unitatea voastra in special despre cei pe a caror dezvoltare o monitorizai si evaluai. Singura cale este sa va petrecei timpul cu ei si sa-i observa i, sa cunoaste i mediul lor, sa impartasii momente cu ei, sa asistai la reaciile lor, sa le in elege i frustrarile, sa le ascultai trairile, sa le talmacii visele, pe scurt, sa descoperii pe fiecare dintre ei, ca persoana. Acest efort este prima voastra sarcina si succesul vostru depinde de calitatea relaiei pe care ai cladit-o cu fiecare tanar o relaie educaionala, care necesita atenie, respect si iubire. CAPITOLUL 2 : CADRUL SIMBOLIC CUPRINS 2.1) Simboluri 2.1)a) Simbolurile reprezinta si educa 2.1.)b) Cadrul simbolic al Seciunii Scout (n.t : la noi, ramura de varsta Temerari) : explorarea de noi teritorii, impreuna cu un grup de semeni 2.1)c) Rolul cadrului simbolic 2.2) Gustul pentru explorare 2.2)a) Descoperirea unor lumi noi 2.2)b) Dezvoltarea iscusinelor fizice 2.2)c) Extinderea cunoasterii si folosirea ingeniozitaii 2.2)d) Formarea unei noi pareri despre viaa 2.2)e) Sa punem tot ce avem intr-un angajament 2.2)f) Sa facem din explorare o permanenta cautare 2.3) Interesul de a cuceri un teritoriu 2.3)a) Teren castigat 2.3)b) Sa facem din lume un loc mai bun 2.3)c) Aventura maturizarii 2.3)d) Descoperirea de sine si formarea propriei personalitai 2.4) Apartenena la un grup 2.4)a) Prietenii construiesc istoria noastra individuala 2.4)b) Intre 11 si 15 ani, semenii au rol de modele 2.4)c) Grupul joaca rol educativ 2.4)d) Patrula de cercetasi organizeaza grupul de semeni constituit in mod natural 2.5) Cadrul simbolic in aciune 2.5)a) Pastrarea spiritului de aventura viu 2.5)b) Evocarea eroului si transferarea simbolului 2.5)c) Povestitorul urzeste magia 2.1) SIMBOLURI 2.1)a) SIMBOLURILE REPREZINTA SI EDUCA Un simbol este o imagine sau o figura cu o anumita trasatura, care ii da posibilitatea sa reprezinte un obiect, o situaie, un concept sau un proces. Orice simbol cuprinde o reprezentare si un concept reprezentat. Reprezentarea este imaginea perceptibila a ceva, iar reprezentatul este conceptul la care se refera reprezentarea. Balana, de exemplu, este considerata un simbol al justiiei ; pentru ca scopul ei este de a echilibra, ea este aleasa sa reprezinte echitate, ceea ce este esenial pentru justiie. Balana este reprezentarea , iar justiia este conceptul reprezentat.

Limba pe care o folosim pentru a comunica unii cu alii, de exemplu, este un sistem de simboluri. Cuvintele reprezinta realitai si ne dau posibilitatea sa le identificam, inelegem si relaionam, dar ele nu sunt realitai prin ele insele. Abilitatea noastra de a funciona pe baza unui sistem simbolic ne da posibilitatea sa construim mental sau sa reprezentam realitatea chiar si atunci cand sensul la care se refera conceptul reprezentat nu este prezent . Floarea de crin este simbolul cercetasiei. Desenul ei variaza de la o organizaie na ionala la alta si deriva de la vechile hari in care reprezenta Nordul. Citandu-l pe Baden-Powell, ea reprezinta calea buna, pe care toi cercetasii ar trebui s-o urmeze La nivel educaional, existena unui simbol ajuta la formarea tendinei de miscare, necesara pentru a inainta spre devenirea a ceva cu care ne identificam. Un cadru simbolic ii incurajeaza pe tineri sa priveasca puin mai departe de ceea ce vad in faa ochilor, ii inspira sa faca din ceva obisnuit ceva extraordinar, din imposibi posibil si din ceva imperceptibil ceva ce poate fi simit intuitiv. Ii ajuta sa vada, sa gandeasca si sa simta lucruri si situaii pe care , in mod obisnuit, nu le-ar sesiza. Sunt necesare cateva condiii pentru a realiza aceasta transformare : # reprezentarea trebuie sa corespunda sau sa fie in ton - cu conceptul reprezentat.Trebuie sa nu existe ambiguitai. De exemplu, unele presupuse tradiii cercetasesti, pe care unele unitai, fara sa-si dea seama sau din neglijena, le-au adaugat la simbolul oroginal cum este folosirea prea mult a imaginilor sau emblemelor amerindiene ale cavalerismului medieval conspira impotriva identitaii simbolului, pe care intemeietorul l-a indicat foarte clar ca fiind explorarea ; # reprezentarea trebuie sa fie relevanta pentru nevoile psihologice ale grupei de varsta. O fata jucandu-se cu o papusa poate fi un simbol pozitiv, atata timp cat ea se identifica cu un posibil model de viaa si cu potenialul rol de maternitate, dar o femeie adulta jucandu-se cu o papusa ar putea fi un semn de identificare regresiva, deoarece jocul nu are nici o legatura cu nevoile de dezvoltare normala ale unei persoane de varsta ei. Din acelasi motiv, simbolul basmului Cartea junglei al lui Kipling nu poate fi folosit dupa varsta de 10 sau 11 ani, deoarece, dupa aceasta etapa, copiii isi modifica modul de gandire ; # reprezentarea trebuie sa fie prezenta continuu, pentru a aminti conceptul reprezentat. De sapte secole, pentru spanioli, imaginea lui Santiago de Compostela calarind in bataia vantului pe calul sau alb evoca lupta de recucerire a pamantului lor de la invadatori. Simbolul Seciunii Scout pierde din claritate si fora in unele unitai de cercetasi, fie din cauza rutinei, fie din cauza liderilor care ii dau prea mica importana. Simbolul nu va avea taria necesara pentru a inspira stiluri de comportament, daca este folosit doar ocazional, ca o referire plictisitoare in sarbatoriri oficiale . 2.1)b) CADRUL SIMBOLIC AL SECIUNII SCOUT : EXPLORAREA DE NOI TERITORII, IMPREUNA CU UN GRUP DE SEMENI Cadrul simbolic pe care il propune Metoda Scout pentru tinerii cu varste intre 11 si 15 ani explorarea de noi teritorii, impreuna cu un grup de semeni este in relaie stransa cu nevoile prin care trec in mod firesc si pe care le exprima in propriile activitai, la aceasta varsta. Este construit pe trei cerine eseniale, care sunt caracteristice pentru aceasta grupa de varsta : ~ gustul pentru explorare ;

~ interesul de a cuceri un teritoriu ; ~ apartenena la un grup de semeni . Aceste preocupari pot fi vazute si in alte grupe de varsta, dar, in adolescena timpurie, ele sunt mai importante.

2.1)c) ROLUL CADRULUI SIMBOLIC Cadrul simbolic este un cadru de referina, pe care se bazeaza viaa in patrula sau unitate, ajutand la a face totul mai bine. El ofera avantaje educaionale din cateva perspective : # stimularea imaginaiei si dezvoltarea sensibilitaii Una dintre virtuile simbolurilor este aceea ca ele dau lucrurilor inelesuri diferite de cele pe care le au in mod obisnuit sau aparent. Marturiile exploratorilor, descoperitorilor si oamenilor de stiina sunt departe in spaiu si timp iar noi avem o mica posibilitate de a le reproduce. Oricum, ele ne clarifica orizontul si servesc la a demonstra ca implinirea de sine este realizabila. Reprezentarea acestor marturii inseamna posibilitatea cladirii semnificaiei in propria realitate a cuiva. Realitatea ia, astfel, o dimensiune pe care s-ar putea sa nu o ia altfel sau o dimensiune pe care sensibilitatea de a percepe fara ajutorul simbolului s-ar putea sa nu o aiba. # intarirea sentimentului apartenenei la o comunitate care trage in aceeasi direcie Scopul cercetasiei este acela de a ajuta tinerii sa devina utili, responsabili si implicai, capabili sa participe la construirea unei lumi mai bune. Acest scop este implicit si, desigur, nu este probabil sa figureze printre interesele tanarului cand decide sa se alature cercetasiei, dar este facut explicit prin simbol. Pentru un tanar implicat in cercetasie, explorarea de noi teritorii este reprezentarea cu succes a cautarii de noi dimensiuni ale propriei personalitai, iar grupul de prieteni este reprezentarea valorii semenilor la aceasta varsta si, deci, a semnificaiei patrulei lor scout. # posibilitatea pe care o da liderilor de a prezenta intr-un mod atragator valorile cercetasiei si ajutorul dat tinerilor in identificarea cu ele Pentru o reala asimilare a valorilor, avem nevoie sa le vedem exemplificate de alii care au fost capabili sa le intruchipeze in propriile lor viei. Nu este nimic mai puternic decat o

persoana care sa traiasca prin ceea ce ea insasi gandeste. Acestia sunt adevaraii eroi. Cand nu exista eroi, tinerii nu pot face altceva decat sa-i inlocuiasca cu idoli. De la un erou ne inspiram, dar un idol doar serveste la imitarea apariiei lui. Un erou semnifica ceva ce este permanent, in timp ce un idol doar incurajeaja imitatorii. Un erou ii elibereaza pe oameni, un idol ii face sclavi. Un erou nu esueaza niciodata, doar daca el sau ea este idolatrizat sau transformat intr-un idol. Mai devreme sau mai tarziu, un idol se dovedeste a fi o mare dezamagire. In educaia cercetaseasca, exemplul celor care au trait pe baza unor principii este folosit pentru a prezenta si accentua valorile coninute de Lege si pentru a crea entuziasmul de care avem nevoie pentru a face ceva mai mult cu vieile noastre. # coeziunea pe care o produc activitaile Intr-un sistem de activitai, in care tinerii sunt intrebai, inainte ca programul sa fie pregatit, ce le-ar placea sa faca, de multe ori acest program termina prin a conine activitai foarte variate ca natura. Prezena unei reprezentari obisnuite explorarea de noi teritorii, cu un grup de semeni conecteaza si unifica inelesul a tot ceea ce facem. # incurajarea realizarii obiectivelor personale si aratarea importanei lor tinerilor Asa cum vom vedea mai tarziu, acumularea graduala si secveniala, din activitai, a experienelor personale, duce la realizarea obiectivelor propuse de Metoda Scout. Tinerii personalizeaza aceste obiective pentru a le adapta la nevoile si aspiraiile lor. Acest proces trebuie sa depaseasca riscul de a fi sec si scolastic, atata vreme cat aventura este cunoscuta in maniera unui joc. Cadrul simbolic furnizeaza acest sim al aventurii si umple de entuziasm si incantare viaa unei unitai. Nu este un joc trivial sau o distracie care aduce senzaii simple. Deoarece cadrul simbolic reprezinta genul de barbat sau femeie care ne dorim sa fim, el este in stransa legatura cu marturiile eroilor pe care ii intalnim, cu valorile Legii Scout si cu modul de comportament prin care fiecare tanar arata ca el sau ea a atins obiectivele propuse. 2.2) GUSTUL PENTRU EXPLORARE 2.2)a) DESCOPERIREA UNOR LUMI NOI La intrarea in lumea adulilor, unde sunt atat de multe lucruri de descoperit, inclusiv propria personalitate, explorarea si descoperirea sunt extrem de importante in viaa tinerilor. Uimii de transformarile produse in propriul corp, tinerii, treptat, se rup de sigurana data de caminul copilariei lor. Ei incep sa raspunda impulsului de a cauta noi surse de identificare,

care vor alcatui viitoarea lor identitate ca aduli si care vor coincide sau nu cu aspiraiile parinilor lor. In acest caz, aceasta schimbare treptata a modului de gandire si de abordare a vieii inseamna ca structura de referina in care s-au miscat pana acum devine dintr-o data prea ingusta. Chiar daca, mai tarziu, ei pot fi de acord cu planurile parinilor, acum acesti tineri au nevoie de orizonturi mai largi, care sa le permita sa-si exprime noile si mareele abilitai.Nimic nu le face mai multa placere, la aceasta varsta, decat sa descopere noi lucruri si sa fie surprinsi de imprevizibil. Metoda Scout propune aventura ca metoda de a lasa aceste dinamice si extraordinare nevoi si abilitai sa se dezvolte. Aceasta nu mai este o privire insistenta, cuprinsa de teama, din afara, la lucruri care s-au intamplat altora. Acum este timpul propriilor lor povesti. Un fundal inspirat, bazat pe o lume imaginara, nu mai este de ajuns pentru acest tip de experimentari. Nu mai este de ajuns sa aiba personaje fictive si grupari carora le sunt atribuite valori absolute, pentru a exemplifica tipuri de comportament si modele ale societaii. Acum trebuie sa intram in lumea reala, lumea trairilor reale si a oamenilor in carne si oase, lumea in care istoria se instaleaza si a realitaii care se intampla acum. Lumea junglei, potrivita pentru Cubs (n.t. : la noi, Spiridusi) in timpul copilariei lor, cu personajele ei imaginare, care au parasit hartia tipografica, este acum inlocuita cu atracia faa de marile explorari si conducatorii lor exemplari. Acele explorari si protagonistii lor nu doar starnesc entuziasm, ci ajuta, de asemenea, sa se dezvolte noi identificari, oferind un exemplu ce poate fi egalat sau intrecut aici si acum. Si, uite-asa, ne pregatim rucsacurile si plecam in calatorie, ca in marile explorari, ne indreptam spre necunoscut. Expediia obisnuita ajunge sa reprezinte mai mult decat este ea in realitate sau mult mai mult decat ne pare noua, ca aduli, si capata noi semnificaii in mintea si spiritul tanarului. Un tanar care porneste intr-o excursie construieste un pod intre propria realitate si aventurile marilor exploratori. El urmeaza, de exemplu, traseul lui Lewis si Clark, care au pornit in luna mai 1804, la cererea presedintelui Jefferson, intr-o calatorie istorica in susul raului Missouri, in incercarea de a gasi un traseu care sa faca legatura intre centrul Americii de Nord si oceanul Pacific. Asa cum Meriwether Lewis, William Clark si ceilali membri ai echipajului lor au calatorit aproape doi ani si jumatate in susul tumultuosului rau , suportand ploaia, vantul, curenii periculosi, bancurile de nisip, ameninarea bastinasilor ostili, foamea si muscaturile de sarpe si de anari, un tanar, barbat sau femeie, va face faa provocarilor in orice excursie. Acestea pot fi intr-o mai mare masura peste puterile lor , decat acelea carora le-au facut faa Lewis si Clark, dar nu mai puin atragatoare sau incitante. Si, ca si Lewis si Clark, ei vor fi in stare de eforturi mai mari si vor trai episoade care le vor face o impresie de neuitat in viaa lor de tineri. Posibilele disconforturi ale vieii in aer liber sunt aproape nimic pe langa legendara calatorie, intre 1914 si 1916, a lui Ernest Shackleton si a celor 27 de oameni ai lui. Expediia Imperiala Trans-Atlantica, ce si-a propus sa traverseze continentul Antarctica cu piciorul, a cuprins navigatori experi si oameni de stiina recunoscui de universitai renumite. Dupa ce a navigat 1500 de km printre iceberguri, vasul lui Shackleton a fost prins in blocul de gheaa doar la o zi distana de punctul de unde ei intenionau sa porneasca pe jos. Gheaa i-a tarat departe de continent timp de 10 lungi luni, inainte de zdrobirea vasului ca pe un ou.

Expediia a supravieuit inca 10 luni in Antarctica, cu un minim de echipament, campand si mergand sute de mile pe masive sloiuri plutitoare de gheaa sau navigand in ambarcaiuni fragile, pe care au reusit sa le salveze de pe nava lor, mancand maruntaie proaspete de animale , pentru a se feri de scorbut. Nimeni nu a avut idee unde sunt, pana cand rezistena lor era terminata si au fost salvai, in cele din urma, de Pilot Pardo si de remorcherul Yelcho al marinei chiliene. Exemplul lui Shackleton si al oamenilor lui nu intenioneaza sa plaseze tinerii intr-o situaie care sa le ceara sa parcurga acelasi fel de riscuri. Acest episod este, de fapt, un exemplu de cum se pot rezolva situaii dificile cu vitejie si integritate, asa cum este simbolizat si de numele vasului lor, Endurance . 2.2)b) DEZVOLTAREA ISCUSINELOR FIZICE Cautarea de noi urme, batatorirea de poteci care erau necunoscute, urcusul pe un deal, traversarea unui canal, caararea pe malul unui rau, dormitul afara, sub stele, preparandu-ne singuri hrana, facandu-ne un adapost si gasindu-ne linistea si siguran a, sunt activitai care ne permit sa ne folosim corpul pentru a descoperi lumea, pentru a ne explora propriile posibilitai, pentru a ne testa puterea in cazuri extreme, pentru a capata noi certitudini si a castiga increderea in noi insine. Sunt multe marturii de efort fizic printre marii exploratori ai Americii. In 1799, marele naturalist german, geograf si istoric Alexander von Humboldt a pasit pe armul venezuelan. Timp de 5 ani, insoit de naturalistul francez Bonpland, el a explorat campiile, a calatorit spre Orinoco si a ajuns la Raul Negru si la jungla ecuatoriala prin Raul Casiquiare. Ei au fost in Cuba si Columbia, au navigat in susul Raului Magdalena pentru a ajunge la Quito, de unde au pornit spre Anzi, urcand Chimborazo. Au traversat munii, au studiat varful Maranon, s-au intors la Lima si au vizitat Mexico, in 1804, inainte de a se intoarce in Europe. Inaintea, in timpul si dupa calatoriile lui Humboldt prin America, muli ali cercetatori au explorat continentul in condiii extrem de ostile.Jose Celestino Mutis era un doctor din Sevilia, stabilit in Bogota, care a realizat o expediie in secolul al 18-lea, cu oameni invaai si artisti, care au pregatit peste 24000 de dosare cu flora Americii, reprezentand peste 5000 de specii. Biblioteca pe care a lasat-o in Bogota a fost considerata de Humboldt ca fiind mai buna decat cea mai buna din lume . Francisco Jose de Caldas, un invaat columbian, nascut in Popayan, a devenit un bun prieten de-al lui Mutis. Caldas s-a prezentat mai intai lui Mutis cu un tren de 14 catari, trasi in jos de cufere coninand muzeul lui calator.In propriile cuvinte ale lui Caldas, multele si variatele obiecte, descrierile si observaiile din calatoriile lui includeau un ierbar respectabil, de cinci sau sase mii de schelete, uscate in mijlocul incercarilor si vitezei calatoriei . Antonio Raimondi, nascut la Milano, a fost un botanist italian, chimist, geograf, geolog, fizician, meteorolog, calator, naturalist, istoric, profesor, ilustrator, pictor, arheolog si antropolog, dar mai ales explorator. El si-a inceput explorarile stiinifice in Peru, la mijlocul secolului al 19-lea.Colecia lui include 595 de piese antropologice, 11575 de articole de

zoologie, 590 de exponate botanice si 7513 de fosile, minerale si roci, toate astea pe langa cele 20000 de specii din ierbarul lui. Adresandu-se tinerilor din Peru, carora le este dedicata munca lui, el a scris ca avand incredere in propriul meu entuziasm, am incercat sa fac ceva peste puterile mele.Ajutai-ma ! Facei apel la ceva ce sa opreasca focul pasiunilor voastre politice si devotamentul faa de voi insiva si, mai degraba, descoperii-va ara si imensele ei resurse . Acestea si multe alte dovezi de explorare in serviciul umanitaii nu ar fi posibile fara un efort din partea protagonistilor lor pentru a-si dezvolta potenialul fizic la maxim. Aceasta dimensiune a explorarii coincide perfect cu nevoia baieilor si fetelor de aceasta varsta de a-si dezvolta abilitaile fizice ! La bazele acestei coincidene educaionale a fost faptul ca Baden-Powell a descoperit cercetasii si le-a dat numele ei. Cuvantul cercetas inseamna explorator , acela care merge in faa, acela care aduce noutai despre ceea ce este inainte, ca Humboldt, Mutis, Caldas, Raimondi si muli alii care au explorat si au obinut cunostine despre America, in vremea lor. Dorina de a dezvolta potenialul fizic are la baza importana pe care cercetasii o atribuie vieii in aer liber. Explorarea inseamna, mai presus de orice, sa iesi, sa pornesti, sa acionezi, sa fii in miscare, sa calatoresti, sa caui. A explora vine de la latinescul explorare , care inseamna a porni in recunoastere, iar aventura vine de la venire, care inseamna miscarea spre un loc anume. Pentru muli tineri de azi, a caror perspectiva a aventurii se reduce la ecranul televizorului sau la jocurile video, marturiile marilor exploratori sporesc abilitatea de a visa, deschid noi orizonturi si imbogaesc lumea jocurilor lor. Ele devin reale prin activitai si proiecte si ii cheama sa acioneze, sa puna lucrurile in miscare, sa descopere potenialul propriului lor corp. 2.2)c) EXTINDEREA CUNOASTERII SI FOLOSIREA INGENIOZITAII Asa cum am vazut in acele marturii, explorarea pune la incercare si intelectul. Intr-adevar, folosim des expresia a explora ca sinonim al lui a investiga . De asemenea, cuvantul cercetas nu inseamna doar explorator . Originile lui sunt in cuvantul latin auscultare , care inseamna a asculta , a examina, sau a scruta, a cerceta. Ce oportunitate magnifica pentru tineri si capacitaile lor inalatoare, de gandire abstracta, deducie, generalizare si cercetare ! Nici o explorare nu este lipsita de probleme sau conflicte si nici un explorator nu poate sa acioneze fara abilitatea de a rezolva conflicte cu ingeniozitate, iar ingeniozitatea necesita cunoastere. Pentru ca explorarea sa fie relevanta, dezvoltarea si maturizarea mentala sunt necesare progreselor explorarii.

La 6 :00 a.m. GMT, duminica, 21 martie 1999, Bertrand Piccard si Brian Jones au devenit primii zburatori cu balonul cu aer, zburand fara oprire in jurul lumii, pilotand balonul timp de 19 zile, 21 de ore si 55 de minute, acoperind o distana de 41920 de km. Aceasta nu ar fi fost posibil fara uimitorul lor balon, inalt de 55 de metri, care a inut o cabina de presurizare lunga de 6 metri, cu ultima tehnologie susinuta de pe Pamant prin echipamentul meteorologic, care le-a permis sa prevada, cu trei zile in avans, curenii de aer. Si, nu doar in era tehnologiei , explorarea a cerut dezvoltarea intelectuala. Totul ar fi fost mult mai dificil pentru Lewis si Clark, pe raul Missouri, fara ajutorul lui Sacagawea, o tanara indiana Shoshon, care s-a alaturat expediiei impreuna cu soul ei francez. Pentru ca ea cunostea inutul, a servit ca ghid si, ca vorbitoare de alte limbi, a servit ca interpret cu indienii. Cunoscand ierburile si fructele de pe taramul ei natal, a putut prepara leacuri si mancare pentru camarazii ei. Sacagawae insasi ar fi fost in cumplita incurcatura daca Lewis n-ar fi fost iscusit in asistarea la dificila nastere a fiului ei, John Baptist. Secretul sta in transformarea cunoasterii in stiina si tehnica. Aplicarea stiinei potrivite confera legitimitate si valoare explorarii. Tot felul de fapte sunt vazute in zilele noastre, dar, fara stiina, ele nu pot fi descrise ca explorare ; fara stiina, nici o fapta nu este mai mult decat o calatorie intamplatoare. Ar fi ca si cum cercetasii ar campa fara tehnicile lor de pionierat, fara funii si noduri si fara caile istee, nascocite pentru a proteja mediul, sau ca si cum ar trebui sa descriem un grup de prieteni iesii la un picnic, ca exploratori . 2.2)d) FORMAREA UNEI NOI PARERI DESPRE VIAA Explorarea nu implica doar noi teritorii, exerciiul fizic si descoperirea stiinei. Ea inseamna si dobandirea de noi dimensiuni, de la care sa se observe faptele de zi cu zi, intr-un alt mod. Dupa fiecare expediie sau camp, parinii sunt surprinsi sa-si vada copiii intorsi usor schimbai. Din aceste noi locuri, ei se intorc puin mai autonomi, puin mai capabili sa intre intr-o discuie intre egali, si chiar transformai, cu o alta privire in ochi. Acest nou mod de a vedea lucrurile de zi cu zi este atat de important, incat scriitorul francez Marcel Proust, in lunga lui lucrare In cautarea timpului pierdut afirma ca singura calatorie reala pentru a descoperi nu este plecarea in locuri noi ci privirea lor cu ali ochi . In 1924, cand avea 83 ani, francezul Clement Ader a fost recunoscut ca fiind prima persoana care s-a aventurat in aviaie, deoarece in 1873 cu 30 ani inainte ca fraii Wright sa devina faimosi el deja fabricase o pasare mecanica, pe care a facut-o sa se ridice de la sol. Fiind copil, ceilali radeau de el, pentru ca petrecea ore intregi urmarind pasarile in zbor. Cand si-a inceput cercetarile, a calatorit la Strasbourg, pentru a studia zborul berzelor, si in Algeria, pentru a observa marile pasari africane de prada. In 1881, cand, cu mari emoii, a montat primul atelier de construcii de avioane pe strada pariziana Assomption, a instalat o imensa colivie, cu pasari care sa serveasca drept modele pentru muncitori

In 1891, cand avea doar 18 ani, Santos Dumond, un predecesor brazilian al aviaiei, a atarnat un automobil de un copac, in mijlocul unei piee din Paris, pentru a vedea daca motorul ar vibra fiind suspendat in aer. Vazand ca nu se intampla asta, a instalat motoare cu gazolina in baloane aerostatice. A ajuns sa construiasca 6 baloane si 8 dirijabile.In 1906 a reusit sa zboare 120 de metri, la o inalime de 6 metri, intr-un aeroplan construit de el, pe care l-a botezat 14 - bis .

2.2)e) SA PUNEM TOT CE AVEM INTR-UN ANGAJAMENT Desi se inelege de la sine, ar trebui sa menionam ca explorarea este mai mult decat o fapta de fora. Explorarea fizica si mentala aduce cu ea dezvoltarea caracterului, exprimarea sentimentelor si emoiilor, sensibilitatea sociala si o cautare spirituala. Cand Neil Armstrong un cercetas despre care Baden-Powell a prevazut ca va fi primul om care va pasi pe Luna a ajuns acolo pe 20 iulie 1969, a pus la incercare toate valorile care ii stapanisera caracterul. Annie Smith Peck, o profesoara latino-americana, care a cucerit cei 6768 de metri ai varfului nordic al Huascaran, in Anzii peruvieni, la varsta de 59 de ani, in 1908, nu-si incepuse cariera de alpinista pana la varsta de 45 de ani. Nu era experta, dar ceea ce i-a lipsit in experiena a inlocuit cu o considerabila tenacitate. Ea a atins inalimi pe care nici o alta femeie nu le atinsese inaintea ei, iar ultima ei caarare a fost pe muntele Madison, in New Hampshire, cand avea 82 de ani. Cand un grup de caaratori pe franghie urca spre un pervaz ingust, fiecare pas este o aventura si, in acelasi timp, un gest de iubire si de solidaritate cu ceilali caaratori, care sunt legai de ei prin sfori fragile. Cand, in laboratorul ei rudimentar din Paris, cercetatoarea poloneza Marie Curie s-a expus radiaiilor care i-au cauzat moartea, ca si atunci cand explora misterele stiinei, ea, fara indoiala, s-a gandit la vieile pe care le-ar putea salva descoperirile ei. La varsta de 56 de ani, a scris Nu putem spera sa construim o lume mai buna daca nu ne punem fiecare in valoare. Cu aceasta in minte, fiecare dintre noi trebuie sa munceasca pentru valorificarea proprie, pentru acceptarea parii noastre de responsabilitate in viaa umanitaii Candido Mariano Da Silva Rondon a petrecut ani explorand interiorul Braziliei, fixand linii de telegraf in zone vaste, fara drumuri, populate doar de amerindieni. Expediiile lui au parcurs peste 40000 de km, ceea ce este echivalentul distanei in jurul Pamantului.In ciuda meritelor acestei munci gigante, Rondon a fost cunoscut mai mult pentru respectul lui pentru culturile indigene si pentru apararea spirituala a drepturilor lor si a modului lor de viaa, care i-au castigat numele de maresal al pacii , datorita caruia este cunoscut si azi. Motto-ul lui era sa mori, daca e necesar, dar sa nu ucizi niciodata . Exista Grupuri Cercetasesti care ii poarta numele, in aproape toate regiunile Braziliei.

Cand Piccard si Jones si-au incheiat calatoria in jurul lumii si erau pe punctul de a ateriza cu balonul lor pe nisipul Egiptului, Piccard a scris de acum, las raceala taioasa a nopii sa imi aduca aminte ca inca nu am aterizat, ca inca experimentam unul dintre cele mai frumoase momente ale vieii noastre. Singurul mod in care pot face sa treaca acest moment este sa il impart cu ceilali. Am fost norocosi, datorita vanturilor Providenei. Fie ca vanturile speranei sa continue sa bata in jurul lumii . Toate aceste marturii arata ca explorarea este o activitate care se combina cu celelalte activitai umane, pentru a sarbatori spiritul uman si a valorifica toate faetele personalitaii.

2.2)f) SA FACEM DIN EXPLORARE O PERMANENTA CAUTARE Explorarea nu este doar o pornire. Intoarcerea este si ea o parte a aventurii. O data ce experiena s-a terminat, poteca - gasita, ne intoarcem si impartasim ceea ce am invaat. De la cuvantul latin venire deriva adventus , care inseamna sosire. Dar, dupa intoarcerea la baza si impartasirea experienei, ceva din interior ne indeamna sa plecam din nou. Adventus da calea spre explorare si, brusc, ne regasim in ajunul unei noi calatorii, fie ea in adancimile unei noi idei, in complexitatea unei cultiri diferite sau in propriul nostru interior. Avem nevoie de ea pentru a ne remonta, pentru a creste, pentru a fi mai mult, pentru a continua sa traim. Robert D.Ballard, un om de stiina al Institutului de Explorare a Misticului, Connecticut, care a gasit locul unde faimosul Titanic s-a scufundat, a spus viaa este o calatorie epica , iar pe o calatorie epica o incepi cu un vis sau concept, ceva se cristalizeaza in mintea ta si, dupa aceea, trebuie sa te pregatesti pentru acel ceva. Trebuie sa pleci si sa-i aduni argonauii, pentru a o face . Ballard, care-si descrie munca precum acele vechi si legendare cautari, adauga : spiritul explorarii este o parte integranta a inceputului umanitaii si concluzioneaza : Toi suntem exploratori. Cum ar putea cineva sa-si petreaca viaa privind o usa, fara sa o deschida vreodata ? Explorarea vine firesc la tineri. Ea venea firesc la ei inainte sa existe Metoda Scout si, chiar daca n-ar exista, ei oricum ar explora. Valoarea Metodei sta in faptul ca ea creeaza cele mai multe dintre caracteristicile spiritului tanar si transforma explorarea intr-o motivaie, intr-un simbol, un stil si o pasiune care se amesteca cu dorina noastra de a ne cauta originile, natura si destinul omenirii. 2.3) INTERESUL DE A CUCERI UN TERITORIU

2.3)a) TEREN CASTIGAT Explorarea este strans legata de aventura, iar aventura - de cautarea de noi teritorii sau spaii, care intotdeauna inseamna noi dimensiuni si perspective de viaa. In expediiile antice, explorarea era asociata cu cautarea de noi teritorii. Practic, toate explorarile au fost marcate de acest scop. Acest scop l-a condus pe Erik Thorvaldson, bine cunoscut ca Erik cel Rosu , sa paraseasca fiordurile si malurile Norvegiei, in secolul al 10-lea, si sa porneasca spre ingheatul Atlantic. Fragilul lui vas nu avea mai mult de 5 metri laime si nu avea drept busola altceva decat Soarele, Luna si stelele.La varsta de doar 20 de ani, Erik a organizat fuga familiei lui, ruinata fiind de taxele bogatasului Haarfager, care eliminase aproape toi regii norvegieni si inabusise drepturile proprietarilor de pamanturi. Erik si familia lui au ajuns in inutul gheii , sau Islanda, unde vikingul suedez Floki ajunsese inaintea lui si unde, mai tarziu, se formase o colonie. Dar Erik a pornit din nou, de data aceasta singur, meninand direcia Nord-Vest, mereu spre eterna gheaa a Cercului Polar. Intr-un imens ocean, fara zi si noapte, sub un palid Soare, care nu apunea niciodata, a atins, in sfarsit, o coasta verde, unde a cercetat cu atenie paduri de salcie si mesteacan, tufe de mure, cu fructe si pasuni perfecte pentru cresterea vitelor.Erik a numit acest loc inutul verde ( Green-land - Groenlanda). Cam prin anul 1000, Leif Erikson, fiul lui Erik, care mostenise temperamentul tatalui sau, a strans 40 de tineri si a construit o flota navala, cu care au pornit spre Sud-Vest, pe Atlantic. Au descoperit coaste cu inuturi impadurite cu foioase, pe care le-au numit Markland sau inutul padurii , precum si alte inuturi mai la sud, pe care le-au numit Vinland sau ara vinului . Dupa un an de calatorie, s-au intors in Greenland pentru a face cunoscute descoperirile lor, dar conlocuitorii lor nu au fost entuziasmai de noile inuturi. Istoricii moderni accepta faptul ca Leif a atins coastele Noii Scoii (Nova Scoia), ceea ce este Canada de azi, si, de aceea, recunosc ca el este primul european care a ajuns in continentul american, cu 500 de ani inainte de Cristofor Columb. Istoria este plina de explorari epopeice ca aceasta, in care un om sau un popor a visat la cucerirea unui nou teritoriu 2.3)b) SA FACEM DIN LUME UN LOC MAI BUN Datorita tenacitaii generaiilor de exploratori, nu prea a mai ramas pe Pamant vreun loc nestiut sau nenumit ; stim ca mai exista in adancimile oceanului si pe varfurile celor mai inali muni. Harile inregistreaza rocile aride ale desertului si ghearii celor mai

reci regiuni polare. Nici chiar fora de gravitaie a Pamantului nu i-a impiedicat pe exploratori sa patrunda in spaiul cosmic. Acum, pentru ca cele mai indepartate locuri ne-au devenit familiare, natura expediiilor s-a schimbat. Acum, provocarea nu este aceea de a descoperi inuturi necunoscute, ci de a inelege planeta, cu climatul si vieuitoarele ei. Timp de milioane de ani, ecosistemele au fost delicat echilibrate. Explorarea din interiorul lor nu le-a modificat. Dar cand oamenii emigreaza spre regiuni de curand descoperite, ei cauzeaza modificari permanente. Exploratorii din trecut au aratat stramosilor nostri minunaiile Pamantului si ne-au transmis dovezile lor. Este datoria noastra sa pastram aceste minunaii pentru generaiile viitoare. Traim in epoca explorarii de noi dimensiuni ale vieii de pe planeta noastra. Exploratorii au vizitat demult junglele tropicale indepartate, dar oamenii de stiina inca stiu prea puin, de exemplu, despre padurea baldachin - stratul de frunzis de 30 de metri deasupra etajului de padure. Multe dintre speciile de plante si animale care traiesc aici nu au fost inca identificate sau numite. Oricum, dezvoltarea comerciala distruge aproape 150000 de km patrai de padure in fiecare an. S-ar parea ca a mai ramas puin de descoperit in Amazon, dar, de fapt, cercetarea stiinifica este doar la inceput - cu mari dificultai - cercetarea in interiorul sistemului natural de reciclare al padurii, solul si apa ei, dezvoltarea padurii si viaa insectelor ce traiesc acolo. Antarctica a fost explorata si, aparent, este bine documentata, dar acoperisul de gheaa inselatoare, de 3,5 de km, este un masiv despre care nu prea exista informaii obinute cu ajutorul computerului , care are multe sa ne spuna despre cum au evoluat atmosfera si clima Pamantului in ultimii peste 160000 de ani . Sateliii care inconjoara Pamantul la inalimea de 900 de km nu mai sunt o noutate ; in fiecare minut ei ne trimit semnale, pe care computerele le transforma in fotografii de inalta precizie, care pot fi folosite pentru a trasa pe harta regiunile cele mai indepartate, pentru a localiza resursele minerale si a detecta poluarea si infestarile culturilor agricole. Explorarea desertului dateaza de mult, iar unul din opt locuitori ai Pamantului traieste in deshert sau in zone sarace in ploaie, dar studiul stiinific al acestor zone este doar la inceput. Mai mult de un milion de km patrai de pamant fertil se transforma in deshert la fiecare 5 ani. Provocarea de azi nu este aceea de a explora aceste desherturi, ci de a investiga ce putem face pentru a opri procesul de deshertizare cat mai curand posibil. 2.3)c) AVENTURA MATURIZARII Fie la prora unei nave vikinge, incercand identificarea de noi teritorii, fie privind printr-un microscop pentru a descifra misterele unei celule, de-a lungul secolelor,

explorarea a fost intotdeauna fructul aceluiasi spirit de aventura. Fara acest spirit nu am putea cunoaste noi teritorii si noi dimensiuni ale vieii. Nevazand cu ochiul stang si ramanand surda din cauza scarlatinei , pe cand avea doar 19 luni, la varsta de doar 13 ani, scriitoarea americana Helen Keller stapanea limba germana, putea traduce din limba latina, avea cunostine de greaca si incepuse sa vorbeasca limba franceza. Noul teritoriu al vieii ei consta in substituirea vazului si sunetului cu o lume a senzaiilor tactile si de miros si gust. Aceasta lume palpabila, a cantitailor si formelor, a senzaiilor si mirosurilor, i-a permis sa studieze, sa invee, sa comunice, sa scrie, sa iubeasca si sa-si dedice o mare parte din viaa ei mai mult celorlali decat ei insasi. Aceasta femeie, care este cunoscuta si admirata in lume, a scris din propria experiena a umbrelor viaa este o aventura sau nu este nimic . Pentru John Dewey, un filosof american care a influenat puternic educaia moderna, gustul vieii sta in aventura dezvoltarii. In cartea sa Filosofia reconstruciei , Dewey susine ca obiectivul vieii nu este perfeciunea ca o in finala, ci procesul continuu al perfeciunii, maturizarii si rafinamentului . Acest proces va fi mereu o aventura si va insemna intotdeauna explorarea de noi teritorii, dimensiuni si perspective. O marturie elocventa a explorarii de noi dimensiuni ne-a fost transmisa de poeta si umanista mexicana, sora Juana Ines de la Cruz, care a devenit una dintre cele mai remarcabile figuri ale literaturii latino-americane ale secolului al 17-lea. In 1667, la varsta de 16 ani, a abandonat viaa de curte de la Viceroy, din Noua Spanie, si s-a alaturat ordinului Carmelitelor. Asa cum ea insasi susinea, doar viaa monahala ii putea oferi ocazia de a-si atinge scopurile intelectuale. Pentru a fi capabila sa scrie frumoasa opera poetica, a trebuit sa apere egalitatea drepturilor educaionale ale femeilor, un teritoriu strict rezervat barbailor, in acele vremuri. 2.3)d) DESCOPERIREA DE SINE SI FORMAREA PROPRIEI PERSONALITAI Spiritul de aventura, simbolizat de cucerirea de noi teritorii si dimensiuni, este exprimat clar de imboldurile tinerilor, iar daca nu este exprimat, el este latent.Incercarea de a-l dezvolta este doar o problema de motivaie sau de modificare a factorilor ce-l condiioneaza, care sunt, de obicei, eseniali in mediul inconjurator. Asemenea exploratorilor, baieii si fetele de aceasta varsta isi indreapta spiritul de aventura catre cucerirea de noi teritorii sau dimensiuni, asa cum construirea unui nou domeniu a fost reflectarea sau proiectarea dorinei de a se descoperi pe sine si de a-si construi propria personalitate. Semnele cuceririi de noi teritorii incep sa apara firesc in viaa de familie, mai devreme sau mai tarziu, in funcie de principiile educaionale ale parinilor. Sa aiba propriul lor dulap, pentru a-si ine lucrurile lor , sa aiba propria lor cheie de la locuina, sa nu fie intrerupi sau verificai atunci cand sunt cu prietenii lor, sa aiba un program de masa mai flexibil, sa aiba propria lor camera, daca este posibil, sa doarma la un prieten si sa aiba o alocaie

saptamanala, pot parea lucruri banale, dar, cu toate acestea, ele inseamna sa paseasca peste grania existenta si sa intre intr-un nou teritoriu . Ele sunt semne ale autonomiei sau, cel puin, o recunoastere a independenei afirmate de propria imagine si personalitate a cuiva. Spre deosebire de scoala, care tot timpul pare sa descopere prea tarziu nevoile tinerilor pentru noi teritorii , programul Scout de activitai este, in mod cert, o sursa inepuizabila de noi dimensiuni. Viaa in unitate, organizata de baiei fara nici o manipulare din partea liderilor, secretele patrulei, cu strasnicie inute in jurnalul ei, locul sau colul de intalnire al patrulei, care este exclusiv pentru fiecare patrula, expediii la diverse distane sau noi locuri si acceptarea responsabilitailor individuale si de grup, care nu le-au mai fost date pana acum, sunt doar cateva dintre noile teritorii si dimensiuni care le dau lor posibilitatea de explorare si de a se cunoaste pe sine, de definire a propriei lor identitai si de a deveni parte a acestei lumi . Noile teritorii ale fetelor si baieilor din zilele noastre nu vor fi, probabil, la fel de infricosatoare cum a fost coasta Groenlandei, acum o mie de ani, pentru solitarul Erik, in fragila lui barca, nici ca tipul de sacrificii pe care Hellen Keller a trebuit sa le faca, nici nu vor pretinde interpretarea precisa a semnalului unui satelit, dar ceea ce conteaza este ca acestea sunt simboluri pentru baiei si fete si ca, pornind de la exemplul acestor marei exploratori, pot marca taria si valorile de care au nevoie pentru a intra si a fi in relaii cu aceste noi dimensiuni. Metoda Scout nu doar deschide frontiere spre noi teritorii, ci si implica stabilirea de noi inelesuri pentru cele cunoscute. Crescand tinerii, aceste noi teritorii vor deveni mai provocatoare. Aceasta este aventura dezvoltarii, de care vorbea Dewey. Nu e nevoie sa ne temem de folosirea educativa a puterilor imaginaiei lor. Asa cum arata Piaget, la aceasta varsta, tinerii nu au dificultai in imaginarea spaiilor abstracte, fara vreo legatura cu realitatea concreta. E timp suficient pentru realismul total. De altfel, cine dintre noi nu a fost modelat de perspectivele propriei imaginaii ? Marele scriitor englez William Shakespeare a spus: Ceea ce este interesant nu este noaptea insasi, ci visele pe care le avem tot timpul, oriunde, in orice moment al anului, dormind sau nu. Iar Goethe a adaugat Indiferent ce poi sa faci sau sa visezi ca poi, incepe. Indrazneala are in ea geniu, magie si putere . Acesta este impulsul despre care vorbim cand spunem ca unul dintre imboldurile de care sunt condusi tinerii este acela de a cuceri teritorii. Ceea ce este deosebit la cercetasie este faptul ca ea transforma acest imbold intr-un mod de viaa si intr-o strategie de educaie.

2.4) APARTENENA LA UN GRUP 2.4)a) PRIETENII CONSTRUIESC ISTORIA NOASTRA INDIVIDUALA Prietenia este unul dintre cele mai raspandite sentimente si virtui ale noastre si este unul dintre diferitele moduri de exprimare a iubirii. Nu este o iubire erotica sau filiala, si nici o pasiune. Este iubirea dezinteresata, care apare in relaiile noastre cu unele persoane - nu toate, si nici multe - bazata pe o anume identitate pe care o stabilim cu ele Afeciunea oferita liber nu este o indatorire, deoarece - ca iubirea - nu poate fi daruita la ordin. Afeciunea personala este lipsita de invidie, este reciproca si duce la un sentiment al comunitaii, fidelitaii si al impartasirii cu ceilali, si se dezvolta in timpul. Anne Sullivan, care a avut o copilarie trista si dificila, si a carei vedere a fost refacuta printro serie de operaii, a fost profesoara lui Hellen Keller si prietena draga a acesteia timp de peste 40 de ani.Ea a instrumentat ajutorarea lui Hellen pentru invingerea surzeniei si orbirii. Maria Montessori a numit-o creatoarea unui suflet , exclamand Sunt numita pioniera, dar ea este pioniera ! . Intr-adevar, in educarea lui Hellen Keller, Ann Sullivan i-a luat-o inainte cu 20 de ani marii educatoare italiene, in aplicarea principiului incurajarii autoeducaiei la copii.Hellen Keller insasi vorbeste despre valoarea prieteniei, cand spune Prietenii mei au construit povestea vieii mele, au facut un efort in transformarea limitelor mele in frumoase privilegii, facandu-ma capabila sa merg senina si increzatoare printre umbre .

Aristotel a spus ca fara prietenie, viaa este o greseala , iar Raissa Maritain, scriind despre prietenia dintre umanistii crestini francezi ai primei jumatai a secolului al 20-lea, adauga ca prietenii nostri formeaza o parte a vieii noastre, iar viaa noastra explica prieteniile noastre. . Daca stam sa ne gandim, experiena Raissei Maritain nu este foarte diferita de experienele pe care le avem cu toii. Oricare dintre noi poate vedea viaa noastra ca o parte si rod al comunitaii de prieteni. Ne construim pe noi insine traind printre prietenii nostri, iubindu-i si, ades, invaand de la ei, renascand prin ei Cand Meriwether Lewis a cautat un companion, impreuna cu care sa conduca explorarea raului Missouri, i-a scris prietenului sau William Clark, cu care se potrivea perfect, Daca exista cevacare te-ar putea determina sa participi cu mine la oboselile, primejdiile si

onorurile (calatoriei) , crede-ma ca nu exista alt om pe pamant cu care mi-ar face la fel de multa placere sa le impart Clark, care petrecuse mult timp la frontiera dintre Ohio si Kentucky, invaand sa se lupte si sa negocieze cu indienii, sa construiasca refugii in padure si sa gaseasca urme in terenuri necunoscute, era cu patru ani mai mare decat Lewis. Era mai puin educat, dar avea mult mai multa experiena practica si un caracter ferm. A raspuns imediat invitaiei prietenului sau, spunand Este o sarcina incarcata cu multe dificultai, dar, prietene, te asigur ca nu exista alt barbat cu care sa prefer sa intreprind asa o calatorie, decat tine . La intoarcere, cand Lewis i-a raportat presedintelui Statelor Unite, i-a scris despre prietenul lui William Clark Daca vreun palmares se poate datora succesului acestei dificile aventuri, [William Clark] este la fel de indreptait ca mine sa se bucure de consideraia d-voastra si a arii noastre . Departe de a-i separa, tensiunile celor doi ani de expediie au intarit prietenia dintre cei doi barbai. Oamenii lui Shackleton, pierdui in Antarctic, n-ar fi supravieuit fara o inelegere reciproca, de a se susine spiritual unii pe alii si de a-si pastra calmul la ananghie. Unul dintre membrii echipajului a scris ca Shackleton era popular printre oamenii lui nu pentru ca era uimitor in tot ceea ce facea, ci pentru ca el, personal, avea grija de cele mai mici detalii care ne afectau pe fiecare dintre noi . Mai mult decat capitan, el era un prieten.. In decembrie 1903, peste 100000 de oameni si-au exprimat veselia pentru ca vasul Uruguay a intrat in portul din Buenos Aires, sub comanda locotenentului argentinian Julian Irizar. Luand in consideraie pericolele implicare, doua luni mai devreme, micul vas din lemn pornise spre Antarctica pentru a salva membrii expediiei stiinifice a profesorului Nordenskjold. Avansand mai repede decat oricare alii spre Polul Sud, grupul stiinific fusese forat sa hiberneze timp de doi ani pe insula Cerro Nevado, cand, desi ei nu stiau asta, vasul in care calatorisera si care urma sa-i ia naufragiase. Datorita solidaritaii acelora care au riscat propriile viei pentru a-i salva, toi membrii expediiei au fost salvai. Ca si solidaritatea in aventura a camarazilor, solidaritatea prietenilor nostri in viaa de toate zilele este o fora care ne protejeaza si ne face capabili sa crestem intr-un cadru de intimitate emoionala si de incredere. 2.4)b) INTRE 11 SI 15 ANI, SEMENII AU ROL DE MODELE Desi ne construim si dezvoltam prieteniile in timpul vieii noastre de zi cu zi, ele capata o importana speciala in momente critice. Intre varstele de 11 si 15 ani, cand modificarile fizice sunt asociate cu sentimente de nesigurana, semenii nostri joaca un fundamental rol emoional si social. Ei sunt un public esenial, care ne ajuta sa ne afirmam propria activitate si sa obinem acceptarea sexuala si afectiva.

Semenii sunt, de asemenea, foarte importani pentru dezvoltarea dimensiunilor identitaii : imbogaire interpersonala, valori, recunoasterea iscusinelor, largirea opiunilor, identitate sexuala si participare sociala. Importana semenilor - si, mai mult, a celor care ne devin prieteni - este accentuata, pe parcursul acestei perioade de viaa, de limitarile percepute de familie, care, pana acum, reprezenta un cadru stabil si incontestabil de referina. Capacitatea crescanda de a reflecta si privi analitic la modul de gandire al unora si altora ii face pe tineri sa puna la indoiala acest cadru de referina si sa caute alte modele in afara caminului ; de aceea, influena semenilor devine mult mai puternica. Spre deosebire de cum era in trecut, azi, familia nu mai este in poziia de a-si sprijini copiii printr-un proces de dezvoltare sociala restrans la familie. Din diverse motive, familia da copiilor independena la o varsta destul de frageda, fara sa-i fi sprijinit cu autonomia de care au nevoie pentru a folosi aceasta responsabilitate a independenei (Jacques Moreillon, Secretar General al Organizaiei Mondiale a Miscarii Scout, al doilea summit al presedinilor, Republica Dominicana, 1999). Si astfel, mass-media si strada devin un cadru de interaciune si recunoastere, care este foarte influent pentru tineri. Puin cate puin, ei interacioneaza mai semnificativ cu cei de varsta lor decat cu adulii si sunt mult mai fericii si mai relaxai cu acestia.

2.4)c) GRUPUL JOACA UN ROL EDUCATIV Grupul informal de prieteni sau banda din cartier este locul unde fiecare tanar cauta asigurarea ca el sau ea nu este ciudat, ca acolo sunt alii care au aceleasi griji, aceleasi frustrari si aceleasi vise. In interiorul grupului de prieteni se dezvolta un fel de complicitate spontana. Departe de a ne ingrijora, ar trebui sa o evaluam ca pe o sursa de creativitate si maturizare personala. Intr-o zi de septembrie a anului 1940, patru zgomotosi si nedesparii baiei francezi Marcel Ravidat, Georges Angelot, Jacques Marsal si Simon Coencas - explorau provincia Perigold, ca de obicei, cu cainele lor, Robot. Pe cand urmareau iepuri si vulpi printre iarba neagra si pini, pe platoul Montignac, Robot a disparut intr-o gaura. Dupa ce au urmarit cainele cu grija si au petrecut cateva zile cu investigaii secrete, au descoperit ca aceasta gaura era, de fapt, o pestera gigantica, adanca de 30 de metri si larga de 10, inconjurata, de aproape, de pesteri si gropi, ai caror perei erau complet acoperii cu picturi de animale preistorice.

Tinerii prieteni descoperisera ceea ce azi este cunoscuta ca Grota Lascaux, una dintre cele mai mari comori paleolitice ale lumii. Ei i-au spus, cu multa grija, despre descoperirea lor, unui batran profesor de la scoala, care l-a informat pe abatele Breuil, un barbat cunoscut pentru cercetarile sale legate de preistoric. De-a lungul primelor investigaii, Marcel Ravidat si prietenii lui au muncit impreuna pentru sprijinirea si protejarea muncii abatelui Breuil, pentru ferirea ei de curiozitatea rau intenionata si au stabilit rapid coduri prin care sa ajute la pastrarea tainei aventurii. Fiecare tanar isi intareste identitatea prin similitudinile pe care le gaseste in grupul de semeni.Grupul nu cultiva diferene : acesti tineri sunt atrasi unii de alii pentru ca sunt ca ceilali. Ei nu imbraiseaza altceva decat ceea ce va intari aceasta identitate impartasita, cum sunt : nume, haine similare, insigne, ascunzisuri secrete, glume si rituri de iniiere. 2.4)d) PATRULA DE CERCETASI ORGANIZEAZA GRUPUL DE SEMENI CONSTITUIT IN MOD NATURAL Geniul lui Baden-Powell consta in inelegerea dinamismului din interiorul grupului de semeni, a atraciei care-i uneste pe tineri si a nenumaratelor oportunitai pe care le ofera acesta pentru dezvoltarea solida a autonomiei. Fondatorul a remarcat capacitatea de implicare a tinerilor in cadrul unui grup de semeni, in timpul razboiului anglo-bur, cand a observat cum si-au indeplinit sarcinile ca mesageri si cat de vigileni au fost, timp de 217 zile, la asediul de la Mafeking. Mai tarziu, cand a deschis prima tabara cercetaseasca, in august 1907, pe Insula Brownsea, primul lucru pe care l-a facut a fost sa organizeze primii 22 de cercetasi in 4 patrule :Wolves, Bulls, Curlews si Crows. O patrula de cercetasi este un grup de tineri, ca oricare altul, dar care da un ineles anume vieii tinerilor si se ghideaza dupa valorile cercetasiei. O banda de tineri unii de principii rasiale sau discriminare economica, pentru care prezentul este o strada inchisa si care risca sa se transforme intr-o banda de delincveni, difera fundamental de o patrula de cercetasi, atat de mult, deoarece ultima traieste dupa Legea Scout. Elementele sociologice care le susin identitatea ca grup sunt, practic, aceleasi. Nu are rost sa reprimam fora grupului constituit in mod natural. Mai degraba, ar trebui confirmat si ghidat, pentru a-i ajuta pe tineri sa-si construiasca personalitatea. Intregul sistem cercetasesc de grupuri mici se bazeaza pe aceasta convingere, dar este relevanta mai ales pe parcursul acestei etape a adolescenei. Felul in care lucreaza o patrula cercetaseasca va fi analizat in detaliu in capitolul urmator.

2.5) CADRUL SIMBOLIC IN ACIUNE 2.5)a) PASTRAREA SPIRITULUI DE AVENTURA VIU

Succesul incomparabil al cercetasiei in randul tinerilor, la fel de mare azi ca si la inceput, este atribuit faptului ca ea ii cheama spre activitai care sunt in stransa relaie cu aceste trei imbolduri eseniale : explorare, teritorii si grup de semeni. O unitate de cercetasi poate sa nu fie prea riguroasa in aplicarea tuturor elementelor Metodei Scout, asa cum vom vedea in capitolul 4, dar, daca pastreaza viu raspunsul la aceste trei imbolduri, interesul tinerilor nu va esua niciodata. Ideea simbolica de explorare de noi teritorii, impreuna cu un grup de prieteni ar trebui sa fie mereu prezenta in viaa de grup. Pentru a fi siguri ca acest lucru se intampla, liderii ar trebui sa revizuiasca continuu conceptele acestui cadru simbolic si sa le compare cu realitatea de zi cu zi a unitaii. Acest exerciiu va fi foarte util pentru pastrarea spiritului de aventura viu. 2.5)b) EVOCAREA EROULUI SI TRANSFERAREA SIMBOLULUI In unitate si in patrule exista anumite activitai de evocare a diferitelor episoade de viaa si activitate ale unor barbai si femei care au fost exploratori sau cercetatori: # povesti vesele in nopile de camp ; # expoziii ; # montaj documentar video ; # piese de teatru si schie, in jurul focului de camp ; # scurte povestiri, care sa furnizeze un fundal inspirat pentru un joc lung ; # vizite la locuri istorice si muzee ; # intalniri cu oameni care pot furniza informaii despre evenimente si personaje ; # discuii in unitate, cu invitai speciali ; # adunari si dezbateri bazate pe documentare sau texte ; # citirea de materiale sugerate tinerilor in mod individual; # activitai de cercetare cu patrula ; # seri tematice, in care totul este in legatura cu o poveste sau cu un personaj, inclusiv locul specific, imbracamintea si hrana ; # experimente, modele sau obiecte utile de montaj, care folosesc descoperirile faimosilor oameni de stiina ; # cate un cadru de inventatori , care sa stimuleze creativitatea tinerilor . Lista de idei este nesfarsita, iar activitaile vor varia in funcie de cadru, de iniiativa tinerilor si de resursele disponibile. Importanta este punerea in contact a tinerilor cu un erou sau o eroina reala : un explorator sau un cercetator, de a carui munca beneficiaza omenirea ; nu un

razboinic sau un colonist implicat in lucruri necurate, sau care a urmarit puterea sau o ideologie.Inelesurile alese ar trebui, de asemenea, sa fie atragatoare - este importanta evitarea realizarii prea intelectuale a abordarii. Ca si obinerea de informaii, tinerii trebuie sa fie capabili sa faca lucruri care sa-i ajute sa asimileze ceea ce au invaat. Pentru a face atragatoare aceste activitai si a capta interesul tinerilor, e necesar ca liderii sa aiba suficiente informaii, pentru a fi capabili sa susina ideile, sa ofere exemple si sa insufleeasca activitatea cu adevarat. Acest manual ofera multe marturii ale exploratorilor si cercetatorilor si multe alte exemple pot fi gasite in j u r n a l e l e tinerilor, pentru diferite etape de progres. Oricum, cercetarea manualelor specializate nu va fi niciodata un lucru rau Evocarea continua duce, in mod firesc, la transferul simbolic, dupa cum asimilam valoarea care este exemplificata de comportamentul eroului si gandim asupra impactului pe care-l poate avea aceasta valoare in viaa si comportamentul propriu. Astfel, simbolul joaca rolul lui educativ, indemnandu-ne sa devenim ceva cu care ne identificam. Cu alte cuvinte, reprezentarea duce la conceptul reprezentat. Liderii ar trebui sa incerce sa incurajeze acest schimb, cu un minim de interferena. Procesul de identificare a tinerilor cu exemplul eroului ar trebui sa devina o experiena care este unica pentru fiecare persoana si care nu poate fi manipulata. Rolul adultului este acela de educator, adica acela de a dezvalui ceea ce tinerii s-ar putea sa nu vada altfel, apoi de a evalua comportamentul lor personal si de a-l reflecta inapoi la acestia, ca o oglinda. Ne vom intoarce la acest subiect despre progresul personal in capitolul 11. 2.5)c) POVESTITORUL ESTE CEL CARE URZESTE MAGIA Cadrul simbolic presupune ca liderii de cercetasi sa aiba talentul de a fi buni povestitori, un dar care nu este intotdeauna preuit asa cum ar trebui. Daca un educator are aceasta iscusina, ea este puin preuita ; daca nu, el sau ea nu se asteapta sa o capete. Gabriela Mistral, profesoara de scoala primara si castigatoare a Premiului Nobel Pentru Literatura in 1945, a spus ca sa spui o poveste inseamna sa imprastii o vraja, care dezvaluie o lume a magiei. Intr-un articol publicat in orasul francez Avignon, in februarie 1929, ea a scris ca orice poate fi invaat prin arhitectura frumoasa a unei povesti , facandu-i pe tineri sa simta aceeasi incantare ca cea data de o fabula. Aceasta inseamna ca revizuirea marturiilor exploratorilor nu consta, pur si simplu, in inerea evidenei faptelor sau plictisirea tinerilor cu date, locuri si nume. Bunii povestitori recreeaza o atmosfera. Personajele din ea merg, gesticuleaza si acioneaza inaintea ochilor tinerilor si, asa cum poetesa chileana scrie, intra in sufletele lor, pentru a cuceri inima unde ei isi in toate celelalte lucruri familiare si dragi.

Nu trebuie sa fii artist, poet, povestitor profesionist sau comedian pentru a spune bine ceva. Taria povestirii consta in sentimentul real pe care il exprimi, asa incat povestea izvoraste din tine si vine din interior . Pentru a realiza aceasta, povestitorul trebuie sa aiba o bogaie a intimitaii, idei si experiene. Cu alte cuvinte, trebuie sa aiba ceva de comunicat celorlali. Aceasta se obine observand, ascultand pe ceilali, citind, experimentand si traind intens. Povestitorul poate selecta diferitele nuane de verde intr-un peisaj, pentru ca el sau ea priveste dincolo de aparena superficiala a lucrurilor. De asemenea, povestitorul trebuie sa ese cuvinte cu farmec si fluena, deoarece tinerii sunt foarte sensibili la graia gesturilor. Putem schia cateva sfaturi bune, provenite din scrierile Gabrielei Mistral si din experiena unor buni povestitori : ~ povestea trebuie sa fie directa si sa nu se abata de la elul propus. O poveste buna asneste ca o sageata spre centru si nu istoveste ochiul unui copil, nici al unui adult ; ~ o poveste are viaa daca are un stil simplu. E suficient ca realitatea magica sau extraordinara este ea insasi bine incarcata cu electricitate creatoare . Adjectivele greoaie sau expresiile pedante sau plictisitoare nu capteaza interesul. Atractivitatea trebuie sa izbucneasca cinstit si curat, din sufletul povestii . Ca un bun gimnast, o poveste buna nu are grasimea detaliilor inutile, doar carne macra ; ~ daca povestea urmeaza sa fie comunicata fara nici o infrumuseare sau condiment , povestitorul trebuie sa fie simplu si chiar umil , asa incat tinerii sa nu vada prea mult povestitorul si sa devina absorbii de evenimentele care sunt in desfasurare ; ~ povestitorul trebuie sa fie capabil sa aleaga momentul potrivit. El sau ea trebuie, de asemenea, sa invee sa transforme un timp aparent pierdut intr-o ocazie buna pentru o poveste. O zi ploioasa, o noapte fara lumina in camp sau un gol in programul de activitai pot fi transformate intr-un neasteptat si agreabil eveniment ; ~ relatarea ar trebui sa reduca povestea la ceea ce este posibil de imaginat, lasand doar ceea ce nu poate fi transpus in imagini sa se susina singur; ~ limbajul folosit trebuie sa fie relevant pentru mediul tinerilor si sa evoce situaii de zi

cu zi pentru ei ; ~ povestitorul trebuie sa-si antreneze vocea pentru a scoate dulceaa din ea , pentru ca ascultatorul este recunoscator pentru darul unei voci placute, care se drapeaza ca matasea in jurul subiectului ; ~ sa povestesti este mai mult decat sa pronuni cuvintele. Limbajul non-verbal comunica mult mai mult decat cel verbal.Deci - fara a exagera, bineineles- povestitorul trebuie sa-si faca faa, mainile, gesturile si privirile sa contribuie la frumuseea povestirii, deoarece tinerilor le place sa vada povestitorul cu o faa animata si vioaie . Gabriela Mistral isi incheie articolul despre educator comentand ca Nu as acorda calificarea de profesor nimanui care nu spune povesti cu agilitate, prospeime si chiar cu o doza de fascinaie .. Cu atat mai mult, trebuie sa spunem acelasi lucru despre liderul de cercetasi.

CAPITOLUL 3 : PATRULA CUPRINS 3.1) Noiuni de baza 3.1)a) Sistemul Patrulelor este axa centrala a Metodei in Seciunea Scout (n.t. : la noi, ramura de varsta Temerari) 3.1)b) Patrula de cercetasi are o dubla natura : formala si informala 3.2) Patrula ca grup informal 3.2)a) Metoda Scout da proeminena dimensiunii informale a patrulei 3.2)b) Tinerii se alatura patrulei in mod voluntar 3.2)c) Calitatea de mambru voluntar determina felul in care tinerii se alatura 3.2)d) Patrula este un grup permanent si bine angajat 3.2)e) Nu mai puin de 5 membri si nu mai mult de 8 3.2)f) Patrulele pot fi orizontale sau verticale, in funcie de varsta 3.2)g) Este necesar ca membrii patrulei sa aiba interese similare 3.2)h) Activitaile si sarcinile trebuie sa fie bine alese 3.2)i) Patrula are propria ei identitate 3.2)j) Structura interna este flexibila

3.2)k) Patrula are o singura structura formala : Consiliul Patrulei 3.2)l) Statutul pe care tinerii il acorda fiecaruia dintre ei defineste rolurile si sarcinile interne 3.2)m) Regulile implicite ale tinerilor creeaza cultura interne a patrulei 3.2)n) Regulile grupului de semeni coincid cu Legea Scout 3.2)o) Seful de patrula este ales si joaca un rol important 3.2)p) Patrula are simboluri ale apartenenei 3.2)q) Patrula este un loc al bucuriei de a fi cu prietenii 3.3) Patrula ca o comunitate in care se invaa 3.3)a) Modificarea comportamentala, care cuprinde, deopotriva, toata persoana si invaarea impreuna 3.3)b) Patrulele invaa prin aciune 3.3)c) Invaarea in patrula face posibil un raspuns la momentul potrivit 3.3)d) In patrula, tinerii invaa ca o echipa, printr-o succesiune de activitai 3.3)e) Tinerii invaa sa invee 3.3)f) Metoda Scout creeaza un cimp de invaare in patrula 3.3)g) Patrula incurajeaza tinerii sa se implice in comunitatea locala 3.3)h) Patrula este interesata si de comunitatea largita 3.3)i) Patrula poate fi uni-sex sau mixta 3.3)j) Criterii pentru o politica in patrulele mixte 3.3)k) Patrula lucreaza pe baza Metodei Scout si a interaciunii dintre patrulele existente in unitate

3.1) NOIUNI DE BAZA 3.1)a) SISTEMUL PATRULELOR ESTE AXA CENTRALA A METODEI IN SECIUNEA SCOUT Cand vorbim despre cele trei imbolduri de baza ale tinerilor, pe care se bazeaza cadrul simbolic, pe langa nevoia de explorare si interesul in cucerirea uni nou teritoriu, vorbim despre apartenena la un grup informal de prieteni, sau grup de semeni. Utilitatea acestei tendine pentru un scop educaional constituie inima Metodei Scout. In Aids to Scoutmastership (1919), se afirma clar ca Sistemul Patrulelor este trasatura eseniala, care deosebeste cercetasia de toate celelalte organizaii . Originalitatea lui BadenPowell a fost aceea de a fi descoperit oportunitaile pe care aceste grupuri de semeni le furnizeaza pentru stimularea dezvoltarii autonome a tinerilor. Fondatorul cercetasiei a folosit aceasta idee in timpul carierei sale militare, intr-un proces stiinific de experiena si eroare. Cand a publicat o colecie de idei legate de explorarea militara, intitulata Aids to Scouting , in 1899, cartea a inceput sa fie folosita in diverse moduri de catre profesori, ca un instrument in munca lor cu tinerii.

A fost o tehnica indrazneaa in acele timpuri si una care nu mai fusese niciodata folosita de vreo organizaie de tineret, cand insusi Baden-Powell a incercat Sistemul Patrulelor in 1907, cu tineri nemilitari, in prima tabara care a avut loc pe Insula Brownsea. La scurt timp, el a dezvoltat aceasta abordare in cartea sa Scouting for Boys si, din acest moment, patrulele cercetasesti au inceput sa rasara si sa creasca numeric in toata lumea. Ca si in 1907, tinerii de azi au tendina fireasca de a forma bande sau grupuri de prieteni. Prin folosirea Sistemului Patrulelor ca baza pentru activitaile cercetasesti, pur si simplu capitalizam aceasta tendina fireasca. Probabilitatea succesului cu aceasta metoda este aproape 100%, atata timp cat ea este folosita intr-o maniera potrivita, adica precum o modalitate de a da tinerilor posibilitatea de a avea iniiativa si responsabilitate , si nu ca un mod de a face mai usoara munca liderilor de cercetasi sau de a diviza unitatea in subgrupuri administrative. Insusi Baden-Powell ne-a avertizat in privina unei posibile folosiri gresite a Sistemului Patrulelor scopul principal nu este atat de a salva de incurcatura liderul de cercetasi, cat de a da responsabilitate tinerilor, atat timp cat aceasta este cea mai buna metoda pentru to i, in dezvoltarea caracterului (Aids to Scoutmastership, 1919). 3.1)b) PATRULA DE CERCETASI ARE O DUBLA NATURA : FORMALA SI INFORMALA Sistemul Patrulelor este o metoda de organizare si invaare bazata pe Metoda Scout, in care tineri prieteni formeaza, in mod voluntar, un mic grup cu propria lui identitate si cu intenia ca el sa fie pe termen lung, pentru a se bucura de prietenie, a se sus ine reciproc in dezvoltarea personala, a se angaja in impartasirea proiectelor si a interaciona cu grupuri similare. Patrula este, mai intai de toate, o fireasca forma de organizare . Studii ale organizaiilor definesc grupul ca un set de indivizi, in care comportamentul si performanele fiecarui membru sunt influenate de comportamentul si performanele celorlali. Este facuta o distincie intre grupuri formale si grupuri informale. Grupurile formale sunt create intenionat de autoritatea unei organizaii, in scopul atingerii obiectivelor care au fost predefinite de organizaie, ca o metoda de a-si atinge elurile. Grupurile informale , in orice caz, se nasc din eforturi individuale si se dezvolta in jurul intereselor impartasite si prieteniei, mai degraba decat pentru vreun scop intenionat. Tinerii se aduna laolalta pentru ca au ceva in comun. Diferena consta in faptul ca grupurile formale sunt create de o organizaie formala, ca mijloace pentru atingerea unui scop, pe cand grupurile informale sunt importante prin ele insele si satisfac nevoile asociative pe care le simim ca fiine umane. Patrula de cercetasi este, mai presus de orice, un grup informal. Pastrarea ei astfel este o sarcina fundamentala pentru liderii de cercetasi. Din punctul de vedere al tinerilor, cercetasia ii pune in grupuri fraesti, care sunt forma lor fireasca de organizare, indiferent daca pentru jocuri, nazbatii sau pierderea vremii (Baden-Powell, Aids to Scoutmastership , 1919).

Oricum, Metoda Scout foloseste patrula ca instrument in atingerea scopului educational. Aceasta face ca patrula sa fie un mediu de invaare, care ii da si o dimensiune formala. Fiind atat un grup formal, cat si unul informal, patrula capata o anumita complexitate. Ea este informala deoarece se naste din imbolduri asociative ale tinerilor insisi, dar este si formala, deoarece Metoda asteapta ca ea sa contribuie la dezvoltarea membrilor ei prin autoeducaie. Cu alte cuvinte, se poate spune ca este informala din punctul de vedere al tinerilor si formala din perspectiva educatorului adult. Acest dublu caracter ii da patrulei o foarte larga perspectiva, plasand-o la punctul de intalnire dintre nevoile personale si aspiraiile tinerilor, pe de o parte, si scopul educational al cercetasiei ca organizaie, pe de alta parte. Pentru a obine avantaje din aceasta poziie privilegiata, este esenial de ineles ca patrula isi va indeplini obiectivele ca grup formal in masura in care natura sa de grup informal este respectata. Patrula ca grup informal O organizare spontana, cu propria ei identitate, formata in mod voluntar de un grup de prieteni, cu intenii pe termen lung, pentru a se bucura de prietenia lor. Patrula ca grup formal O comunitate de invaare, bazata pe Metoda Scout, prin care un grup de tineri isi susin reciproc dezvoltarea personala, se angajeaza pe sine intr-un proiect comun si interacioneaza cu grupuri similare.

Cu cat protejam obiectivele informale ale grupului, cu atat mai bine pot fi atinse obiectivele lui formale . In acest mod, patrula isi atinge cele mai inalte nivele de loialitate, daruire si energie, in beneficiul scopurilor organizatorice, mult mai mult decat ar putea fi realizate daca am fi impovarat grupul cu reguli impuse din afara, cu instruciuni si reglementari, in incercarea de a o face sa-si joace rolul formal de comunitate de invaare. Inelegerea acestui lucru este cheia inelegerii Sistemului Patrulelor. 3.2) PATRULA CA GRUP INFORMAL 3.2)a) METODA SCOUT DA PROEMINENA DIMENSIUNII INFORMALE A PATRULEI Desi grupurile informale nu au specific, sarcini structurale proiectate, ele satisfac multe din nevoile noastre psihologice de baza, atat de mult, incat ele sunt o parte integranta a diferitelor medii in care se desfasoara viaa noastra de aduli . # Grupurile sunt, mai presus de orice, o metoda de satisfacere a nevoilor noastre de afiliere, acestea fiind nevoile noastre de apartenena, prietenie, de suport moral si afectiv.

Prototipul original al acestor grupuri este familia - cunoscuta si ca grupul primar care ne furnizeaza afilierea de baza. La orice varsta, ca tineri sau aduli, realizam ca avem nevoie de grupuri de prieteni, colegi, grupuri de recreere si multe altele, care satisfac aceste nevoi. Aceste grupuri sunt chiar mai importante intre varstele de 11 si 15 ani, cand, la invazia adolescenei, tineri baiei si fete au nevoie sa fie parte a ceva, sa se recunoasca pe sine si sa fie recunoscui. Ca membru al unei patrule, viaa unui tanar este in stransa legatura cu viaa celorlali ; el sau ea se ingrijoreaza pentru ceilali membri ai grupului lor si, chiar mai important, se ingrijoreaza pentru el insusi sau ea insasi. Absena oricarui membru poate fi simita, iar contribuia lor este apreciata. # Dezvoltarea grupurilor mareste si confirma simul nostru de identitate si pastreaza respectul nostru de sine. Familia este, de asemenea, grupul care iniiaza aceste procese de baza, pune grupul sa joace un rol important in determinarea sau confirmarea concepiei noastre despre cine suntem, cat de valorosi suntem si, prin urmare, cat de merituosi ne simim. Patrula de cercetasi ajuta la reafirmarea identitaii tinerilor si a sim ului propriei valori, nu doar prin mecanisme interne, ci si prin simbolurile, insignele, tradiiile ei, ca si prin alte exprimari externe. # Grupurile ajuta la stabilirea si confirmarea realitaii sociale. Putem reduce incertitudinile noastre despre mediul social, discutand cu ceilali problemele care ne dauneaza, cautand puncte de vedere comune si incercand sa ajungem la un consens despre cum le putem rezolva. Stilul patrulei, cu activitaile, jocurile ei si dialogurile interne continue, ii ajuta pe tineri sa-si dezvolte propriul lor mod de a participa fara teama si de a fi parte a acestei lumi. # Grupurile de semeni ajuta, de asemenea, la reducerea nesiguranei, anxietaii si sentimentelor de nesigurana. Cu cat sunt mai muli oameni de partea noastra, cu atat ne simim mai puternici si, cu atat mai puin, experimentam anxietatea si nesigurana cand dam de pericol sau de ceva nou sau necunoscut, cu atat mai mult cu cat suntem intr-o etapa in care cream noi moduri de adaptare la viaa, ca tineri adolesceni. # Grupurile furnizeaza o metoda pentru membrii ei, pentru a-si rezolva problemele sau a face faa anumitor sarcini pe care le au de dus la indeplinire. Grupul serveste la strangerea informaiilor, la ascultarea, ajutarea cuiva, furnizarea unei alte perspective, intalnirea cu diferite persoane si, cand urmeaza sa se decida ce sa faca, distribuie responsabilitai si ob ine rezultate prin talentele membrilor lui.. Toate aceste aspecte pot fi realizate daca protejam natura informala a patrulei, care este data de aderarea voluntara la ea,de caracterul permanent si de identitatea proprie ca grup de tineri care se bucura de prietenia lor. 3.2)b) TINERII SE ALATURA PATRULEI IN MOD VOLUNTAR Acesta este un element esenial al grupului informal ; apartenena - sau nu- la o patrula este o problema de alegere libera pentru un tanar sau o tanara, ca si acceptarea

de catre restul membrilor ei. Tinerii prefera sa fie cu oamenii care le plac, cu care se simt bine, cu prieteni avand interese similare. Fiecare cercetas ar trebui sa fie in patrula in care se simte acceptat si in care este capabil sa lucreze. Aceasta calitate de membru voluntar inseamna si faptul ca tinerii pot face schimb cu o alta patrula, daca ambele grupuri sunt de acord cu miscarea. Aceasta inseamna ca patrulele nu sunt intotdeauna unitai stabilite sau oficiale si ca o unitate poate adesea sa aiba patrule diferind numeric si ca tarie. Aceasta situaie dinamica si eterogena poate provoca disconfort pentru unii lideri. Cand incearca sa deruleze activitai din perspectiva unitaii de cercetasi, care, in general, este alcatuita din patru sau cinci patrule, ei au tendina de a incerca sa echilibreze patrulele, pentru a le face, mai mult sau mai puin, la fel unele cu altele, dar acest lucru nu este compatibil cu Sistemul Patrulelor. Ceea ce este important este faptul ca patrulele trebuie sa fie grupuri originale de prieteni, nu ca unitatea sa arate echilibrata sau distribuita uniform. Trebuie sa invaam sa privim unitatea ca o federaie de patrule diferite dar bine inchegate. 3.2)c) CALITATEA DE MEMBRU VOLUNTAR DETERMINA FELUL IN CARE TINERII SE ALATURA Dat fiind principiul aderarii voluntare, cand este creata o noua patrula sau o unitate este alcatuita dintr-o singura patrula, o buna metoda de a ac iona este aceea de a identifica in mod firesc o gasca sau un grup format si de a-l invita sa se alature cercetasiei si sa devina o patrula de cercetasi. Mai mult, aceasta este calea ideala de dezvoltare. Cand, din anumite motive, o patrula este in declin numeric si trebuie completata cu noi membri, firesc, cel mai bine este sa fie lasai tinerii sa-si invite ali prieteni sa se alature lor. Daca noii membri vin din lotul (n.t. :la noi, patrula de spiridusi ; lotul are, insa, mai muli membri ) aceluiasi Grup Cercetasesc (n.t. :la noi, Centru Local), patrulele trebuie sa fie informate inainte, asa incat sa aiba posibilitatea sa-i intalneasca , sa faureasca legaturi personale, sa discute posibilitatea alaturarii si sa trezeasca interesul candidailor. Acesta este un proces de recunoastere si negociere, care se continua printre tineri . In cazul in care un baiat sau o fata din afara Grupului Cercetasesc doreste sa se alature unitaii si nu este inca prieten cu nici unul dintre membrii patrulei, liderul adult ar trebui sa sugereze sau sa prevada cai prin care sa fie create aceste legaturi. Aceasta situaie apare cand un tanar este adus de parinii lui, ajunge aici la sugestia unui profesor sau chiar din proprie iniiativa. Tinerii pot incerca sa se alature din proprie iniiativa, datorita prestigiului unitaii in comunitatea locala sau pentru ca au vazut ce fac ce4rcetasii si le-ar placea sa fie unul dintre ei. Din fericire, tinerii se imprietenesc destul de repede, lucru care faciliteaza integrarea. Oricum, pentru ca integrarea sa se realizeze cu bine, trebuie indeplinite trei condiii :dorina parii interesate, o legatura de prietenie si acceptarea din partea patrulei. In toate aceste cazuri, ar fi o greseala ca liderii aduli sa restructureze si sa alcatuiasca patrulele din propria lor iniiativa, sa realizeze campanii de marire masiva a numarului

de membri la nivelul unitaii, sa desparta printre patrule pe cei care se deplaseaza din lotul uniform , sau sa reuneasca patrulele si sa le separe intr-o maniera aritmetica, la fiecare cateva luni. Toate aceste practici s-au dovedit a fi metode eficiente de distrugere a Sistemului Patrulelor, atata timp cat ele elimina aspectul de grup-informal-de-prieteni si - ceea ce este mai rau din punctul de vedere al obiectivelor cercetasiei - il impiedica sa acioneze ca o comunitate in care se invaa. Obiectivul principal al Sistemului Patrulelor este acela de a da tinerilor, pe cat posibil, responsabilitate reala, in scopul dezvoltarii propriului caracter. Daca liderul Scout da cu adevarat putere sefilor de patrula, asteapta o mare angajare din partea lor si le da mana libera in ducerea la bun sfarsit a muncii lor, atunci acest lider va fi facut, pentru dezvoltarea caracterului acestor tineri, mai mult decat ar putea face valoarea instruirii scolare. (Baden-Powell, Aids to Scoutmastership , 1919). 3.2)d) PATRULA ESTE UN GRUP PERMANENT SI BINE ANGAJAT In ciuda celor aratate privind alaturarea voluntara, patrula nu este un grup creat ad-hoc, pentru a atinge obiective imediate. Este un grup stabil, cu membri stabili, un grup care, prin experiena si aciunea membrilor sai, construieste o istorie, pune bazele unor tradiii si isi impartaseste angajamentele. Toate acestea sunt transmise treptat noilor membri ai patrulei. Stabilitatea grupului de prieteni depinde mai ales de angajarea lui. Angajarea este fora care ine impreuna membrii grupului si ii face mai puternici decat for ele care incearca sa-i separe. Angajarea este ceea ce-i face pe tineri sa se simta atrasi unii de al ii si mandri de apartenena la patrula lor. Faptul ca obiectivele patrulei coincid cu cele ale membrilor sai contribuie la angajarea grupului. Ali factori ai angajarii sunt : conducerea participativa, de catre seful patrulei, succesul grupului in sarcinile pe care si le asuma el insusi, rolurile interne care sunt realizate dupa cum au fost planificate, ascultarea opiniilor tuturor membrilor grupului, realizarea unor activitai atragatoare, sesizarea de catre tineri a faptului ca patrula ii ajuta sa isi atinga propriile obiective, impartasirea continua a intereselor, si al i asemenea factori. Cateva aspecte importante ale patrulei sunt redate de aceasta legatura sau coeziune : numarul membrilor, varsta lor, gradul de impartasire a intereselor si alegerea potrivita a activitailor si sarcinilor. 3.2)e) NU MAI PUIN DE 5 MEMBRI SI NU MAI MULT DE 8 Nu exista un numar ideal de membri pentru o patrula, dar experiena sugereaza ca intre 5 si 8 este cel mai bine. Intre aceste limite, cel mai bun numar este numarul de prieteni din grup sau numarul ideal pe care ei si l-au stabilit. Patrulele nu opereaza mai bine avand un anumit numar de membri, ci dupa cum funcioneaza legaturile lor interne. Aceasta este ceea ce ar trebui sa determine cel mai bun numar si nimeni nu stie mai bine asta decat insisi membrii patrulei.

3.2)f) PATRULELE POT FI ORIZONTALE SAU VERTICALE, IN FUNCIE DE VARSTA O patrula verticala consta in tineri cu varste variabile intre varstele din grupul de cercetasi, asa incat membrii grupului sunt la diverse etape de dezvoltare. Cu acest fel de mixtura pot fi intampinate dificultai in generarea impartasirii intereselor si in realizarea adaptarii activitailor la varstele tuturor membrilor patrulei. Totusi, diversitatea presupune ca membrii mai vechi sa-i poata ajuta pe cei mai noi, folosindu-si experiena pentru a-i ajuta pe cei mai tineri sa faca faa si sa depaseasca provocarile pe care le-ar putea simi dincolo de nivelul lor de inelegere. Aceasta genereaza o interaciune intre manifestare si intrecere si, astfel, faciliteaza invaarea, ii invaa ce este munca in echipa si contribuie la evoluia membrilor mai tineri. O patrula orizontala este formata din tineri care au varste similare si, de aceea, au sarcini de dezvoltare similare. Acest lucru faciliteaza integrarea in randul tinerilor si face mai usoara gasirea activitailor care sunt atragatoare pentru ei toi. Relaia de monitorizare, care este generata in patrula verticala, este mai puin vizibila aici si, deoarece toi membrii pleaca dupa o perioada relativ scurta, este mai dificila crearea de tradiii si asigurarea continuitaii patrulei prin noi membri. Multe unitai fac analize prea lungi pentru a stabili care dintre aceste doua modele li s-ar potrivi cel mai bine.Intr-un Sistem de Patrule, in care membrii se alatura voluntar, oricum, nu liderii aduli au, de fapt, prerogativele optarii intre cele doua posibilita i. Una sau cealalta va surveni simplu, in funcie de circumstane sau de modul cum se dezvolta patrulele, iar liderii aduli trebuie sa se descurce cu aceste realitai. Natura orizontala sau verticala a patrulei este relevanta doar in masura in care liderii aduli ar trebui sa-si dea seama de punctele ei tari si de aspectele in care ea are nevoie de mai mare susinere. Nu ar trebui sa existe refuzul unui lider de unitate, de a lasa un grup de prieteni de varste diferite sa formeze o patrula pe baza faptului ca noi avem doar patrule orizontale in aceasta unitate , si nici nu ar trebui ca el sa sporeasca o patrula bine inchegata, de tineri cu varste de 14 si 15 ani, cu membri care tocmai au parasit Seciunea Cub (n.t. : la noi, ramura de varsta Spiridusi), argumentand ca patrula are nevoie sa-si intareasca dimensiunea verticala Singura cale de rezolvare a dificultailor care au fost menionate mai sus este de a lasa patrula sa decida in legatura cu proprii ei membri ; adulii nu ar trebui sa intervina in coeziunea interna a grupului. In exemplul patrulei de tineri cu varste de 14 si 15 ani, un comentariu din partea liderilor aduli privind continuitatea istorica a patrulei poate fi suficient pentru tineri in a cantari acest lucru si pentru ca ei insisi sa caute sa atraga prieteni mai tineri. 3.2)g) ESTE NECESAR CA MEMBRII PATRULEI SA AIBA INTERESE SIMILARE Ca orice grup de prieteni, este firesc pentru patrula sa aiba un numar variat de membri de varste diferite. Acest lucru va sprijini inchegarea si stabilitatea grupului, daca tinerii au interese si experiene similare, ca si un minim de consens in privin a valorilor de baza si a obiectivelor care le vor conduce activitaile comune. Diferen ele in

aceasta privina vor stingheri sau incetini comunicarea in randul membrilor grupului si vor dilua eficiena ei. Fiind prieteni, este placut ca aceasta asemanare sa existe deja sau sa fi fost creata rapid, desi, de multe ori ne imprietenim si oferim afeciune unor oameni care sunt foarte diferii de noi insine. Cu toate ca istoria personala a fiecarui copil este de neschimbat, asemanarea in privina intereselor si a consensului privind valorile si obiectivele este capatata in cadrul patrulei, pe parcursul procesului de invaare. Oricum, acesta este un factor important, pe care liderul de unitate si de patrula trebuie sa-l aiba in vedere in munca sa cu micul grup. 3.2)h) ACTIVITAILE SI SARCINILE TREBUIE SA FIE BINE ALESE Alegerea activitailor pentru patrula, pentru a fi realizate, trebuie sa fie in stransa legatura cu resursele ei umane si cu materialele avute la dispoziie. Alocarea de sarcini printre mambrii patrulei trebuie sa fie legata de abilitaile si priceperile lor. Daca activitaile nu sunt suficient de provocatoare, iar sarcinile sunt minimale, atunci cercetasii vor fi lipsii de motivaie. Pe de alta parte, daca activitaile depasesc abilitatea patrulei sau sarcinile sunt foarte pretenioase, cercetasii se pot simi frustra i. Ambele sentimente vor afecta coeziunea grupului si, in consecina, stabilitatea lui. Acest echilibru intre activitai, sarcini si resurse este parte a procesului de invaare in cadrul patrulei si este realizat printr-un proces continuu de experiena si eroare. Daca nu este facut nici un progres in aceasta privina, este sarcina liderilor de unitate de a susine seful de patrula in crearea, pentru grup, a condiiilor de a realiza echilibrul corect. 3.2)i) PATRULA ARE PROPRIA EI IDENTITATE Identitatea patrulei ca grup informal este constientizarea ei asa cum este, care se definitiveaza in timp si prin confruntarea cu diferite situaii. Identitatea are de a face cu structura ei interna, statutul si rolurile ei, regulile ei, conducerea si simbolurile apartenenei. 3.2)j) ST RUCTURA INTERNA ESTE FLEXIBILA Toate patrulele au un fel de structura interna spontana, care evolueaza continuu. Tinerii difera ca varsta, experiena si temperament, si ei, toi, vin sa ocupe si sa adopte diferite poziii in grup, dupa cum incep sa se cunoasca reciproc, dupa cum evolueaza si dupa cum membrii mai vechi pleaca, sau noi membri se alatura lor. Modelul de relaie care exista intre diferitele poziii constituie structura micului grup. Orice propunere externa, legata de structura, nascuta, de altfel, din dorinele liderilor sau din tradiia unitaii , sau regulile instituionale, trebuie sa respecte aceasta situaie care este caracteristica grupurilor informale.Sugestiile din exterior trebuie sa fie flexibile, asa incat fiecare patrula sa poata sa le foloseasca sau sa le adopte daca structura lor spontana permite.

Cu cat este mai puin rigida structura formala propusa de unitate, cu atat mai mult va fi protejata structura informala a patrulei, ca grup. Deja am vazut ca, cu cat este protejata mai mult patrula ca grup informal de prieteni, cu atat mai bine ea poate sa-si indeplineasca misiunea pe care Metoda Scout i-a atribuit-o, ca o comunitate de invaare. Eficien a Sistemului Patrulelor depinde, in mare masura, de lideri, care nu trebuie sa uite niciodata acest aparent paradox. 3.2)k) PATRULA ARE O SINGURA STRUCTURA FORMALA : CONSILIUL PATRULEI Consilul Patrulei trebuie sa fie o platforma formala, pentru realizarea deciziilor relevante, la care toi membrii patrulei iau parte, sub indrumarea sefului patrulei. Consiliul Patrulei se poate intalni oricand considera patrula ca este necesar, desi aceste intalniri n-ar trebui sa fie prea dese, pentru ca se pot transforma in obisnuitele intalniri ale patrulei, care ar trebui sa fie mai operative. Hotararile Consiliului pot fi inregistrate in jurnalul patrulei. Indatoririle Consiliului trebuie sa fie relevante, ca de exemplu : ~ aprobarea activitailor patrulei pentru un ciclu de programe si activitai propuse unitaii spre realizare ; ~ evaluarea activitailor patrulei si a activitailor pe termen lung ; ~ contribuirea la propria evaluare a fiecarui membru al patrulei, cu comentarii constructive ; ~ alegerea sefului patrulei si a asistentului acestuia ; ~ definirea si marcarea rolurilor in patrula si evaluarea performanelor ; ~ administrarea resurselor patrulei.

3.2)l) STATUTUL PE CARE TINERII IL ACORDA FIECARUIA DINTRE EI DEFINESTE ROLURILE SI SARCINILE INTERNE Statutul este poziia pe care ceilali recunosc ca o are o persoana in interiorul grupului.In timp ce in grupurile formale statutul este, in general, bazat pe poziia pe care o ocupa o persoana in organizaia formala, in grupurile informale statutul poate sa se bazeze pe unele circumstane care sunt relevante pentru grup. In patrula, tinerii stabilesc printre ei statutul conform cu varsta, vechimea in grup, experiena, legaturile afective, abilitaile personale si deprinderile specifice. Statutul stabilit determina intotdeauna ierarhia formala. In stransa legatura cu aceasta, de obicei, patrulele desemneaza poziiile relativ stabile pentru toi membrii ei : ~ seful patrulei, care raspunde mai ales de conducere, coordoneaza patrula si o reprezinta in

Consiliul Unitaii ; ~ asistentul sefului de patrulei, care este delegat al sefului patrulei si, de asemenea, reprezinta patrula in Consiliul Unitaii ; ~ secretarul, care raspunde de pastrarea jurnalului patrulei, in care inregistreaza rezoluiile, amintind tuturor membrilor angajamentele lor si termenele limita ; ~ trezorierul,care administreaza resursele financiare ale patrulei ; ~ intendentul, care are grija de materialele patrulei si repartizeaza celorlali membri sarcinile de intreinere a acestora; ~ bucatarul, care asigura imbunatairea continua a calitaii si varietaii meselor patrulei; ~ sanitarul, care pastreaza echipamentul de prim-ajutor al patrulei si se asigura ca fiecare cunoaste principalele reguli de sigurana si de prim-ajutor; ~ animatorul, care stie multe jocuri si intotdeauna are unul bun de propus ; ~ responsabilul cultural, care raspunde de cantece si de buna realizare a tuturor activitailor artistice ; ~ alte responsabilitai, care se pot ivi din nevoile organizarii patrulei. Tinerii rotesc aceste poziii destul de des, desi ei pot fi realesi pentru aceleasi poziii, daca este de acord Consiliul Patrulei. Nu este o idee buna stabilirea din oficiu a atribu iilor. Mai degraba, patrula trebuie lasata sa regleze intern acest aspect, avand grija sa menina o relativa stabilitate intre poziii. In acelasi timp, sarcinile sunt stabilite in legatura cu activitaile in derulare. Poziiile si sarcinile ofera o oportunitate de exersare a responsabilitaii, de dobandire de noi cunostin e,de asimilare de atitudini si capatare de deprinderi. Practicarea acestor roluri, evaluarea lor continua si modificarea lor constituie un proces de invaare treptata. In orice caz, in interiorul patrulei apar multe dificultai atunci cand perceperea unora dintre aceste roluri este deformata sau inexacta. Acest lucru se poate intampla cand exista divergene intre cum se asteapta membrii patrulei sa se comporte o persoana (asteptarile privind acel rol), cum crede acea persoana ca ar trebui sa se comporte (perceperea rolului) si cum se comporta ea, de fapt (prezentarea rolului). Coeziunea patrulei, ca si stabilitatea si existena ei, depind de cum pot fi facute sa coincida aceste trei concepte de rol. Nepotrivirile dintre ele genereaza, in mod firesc, conflicte, iar Consiliul Patrulei trebuie sa faca modificarile si adaptarile care se cer, pentru a restabili funcionarea linistita a grupului.

3.2)m) REGULILE IMPLICITE ALE TINERILOR CREEAZA

CULTURA INTERNA A PATRULEI Regulile unui grup informal sunt principiile pe care le impartasesc membrii lui si care sunt percepute ca importante pentru ei. De obicei, ele privesc aspecte care sunt semnificative pentru membrii grupului. Toate grupurile informale de tineri au o mare varietate de reguli, care sunt comunicate verbal, nu in scris, si care, in multe cazuri, nu sunt definite explicit, dar, intr-un fel sau altul, sunt stiute de toi membrii grupului. Pe langa regulile de baza, trecute in Legea Scout, si acelea care sunt legate de aspecte transcendentale, patrula creeaza, firesc, multe alte reguli referitoare la modul ei de lucru. Regulile formeaza ceea ce am putea numi cultura interna a patrulei. Aceasta cultura se modifica dupa cum se dezvolta patrula, iar tinerii o exprima foarte clar cand spun asa procedam noi in patrula noastra . Cultura interna este reflectata, de exemplu, in modul in care sunt inute intalnirile, in timpul dedicat patrulei, in stilul registrului patrulei, in starea de reparare a echipamentului lor, in mandria lor de apartenena la patrula, in relaiile dintre seful patrulei si ceilali membri, in masura in care se imita unii pe alii, in punctualitatea si responsabilitatea, discreia pe care o acorda hotararilor lor, structura interna care e generata, lucrurile pe care ei le considera acceptabile sau inacceptabile, gusturile personale si relaiile dintre fete si baiei. Este important sa fim constieni ca in toate grupurile informale se intampla unele fenomene interesante legate de reguli, inclusiv cele cunoscute ca identificare, molipsire si inspiraie. Identificarea este un mecanism prin care membrii unui grup adopta in mod constient reguli si atitudini, pentru a fi acceptai de grup. Acestea ii fac sa se simta ca toi ceilal i si reduc teama de a fi respinsi ca straini . Molipsirea este ceea ce transmit regulile si atitudinile de la un membru la altul, prin imitare. O data ce doi sau mai muli membri se comporta intr-un anumit mod, este normal ca acest comportament sa fie adoptat si de ceilali. Inspiraia se refera la acceptarea fireasca a regulilor si atitudinilor manifestate de lider sau de aceia care au o pozi ie perceputa ca fiind superioara . Aceste fenomene au loc in patrula. Pentru a castiga sentimentul de apartenena la patrula, membrii ei fac lucruri similare cu restul grupului, imita si intrec exemplele prietenilor lor si asimileaza firesc regulile stabilite de lider. Aceste fenomene nu sunt nici bune, nici rele, ele doar sunt, dar este sarcina liderilor aduli de a se asigura ca sefii de patrula sa fie constieni de ele, sa invee sa le ina sub control si sa incerce sa evite producerea lor in exces, lucru care ar stanjeni generarea de reguli intr-o maniera libera, constienta si consensuala, proces care este parte a formarii constiinei si autonomiei individuale.

3.2)n) REGULILE GRUPULUI COINCID CU LEGEA SCOUT Cercetarea stiinifica a aratat ca regulile care sunt acceptate in interiorul grupurilor informale de tineri, chiar si al bandelor criminale, le includ pe acelea care incurajeaza increderea mutuala bazata pe adevar, loialitate si devotament in randul membrilor lor.

Este usor de vazut coincidena impresionanta dintre asemenea reguli si semnifica iile eseniale din diferite articole ale Legii Scout. De ce se intampla asta ? Deoarece fondatorul Miscarii a vizualizat Legea Scout nu doar din perspectiva principiilor Scout, ci si inand cont de aspiraiile tinerilor. Si, astfel, primul scop al Metodei Scout pentru patrule este de a-si insusi Legea si de a o include printre principiile lor fundamentale. In momentul in care membrii patrulei accepta Legea Scout in viaa lor, patrula va incepe sa-si joace dublul rol de grup de semeni si de comunitate de invaare. Se poate dovedi ca, prin determinarea asimilarii valorilor Legii Scout in cadrul regulilor patrulei, dimensiunea formala a organizarii se izbeste de informalitatea micului grup. Chiar asa este, iar acest lucru nu trebuie sa surprinda intr-o miscare educaionala. Oricum, Legea Scout coincide intr-un mare grad cu sentimentele si aspiraiile tinerilor , cu regulile pe care ei le admit spontan in grupurile lor informale si - asa cum arata cercetarile - aceasta interven ie este minima, in special comparata cu beneficiul de a avea un cod de baza, scris pentru a conduce vieile tinerilor membri. La fel de important ca a avea un cod este faptul ca el este autoimpus, lucru care face ca tinerii sa-si judece viaa prin propria lor constiina. Cu sigurana, acest cod da patrulei un avantaj imens, comparativ cu orice alt tip de grup informal. In orice caz, adoptarea Legii Scout este intotdeauna o experiena personala. Cand o experiena incanta, adica produce bune rezultate, are sanse sa fie repetata. Daca un tanar isi formeaza continuu atitudini pe baza valorilor Legii Scout si, facand asta, se simte satisfacut de a fi acionat in stransa legatura cu modul in care el simte si de a fi castigat recunoasterea celorlali, acele valori vor deveni treptat incorporate permanent in comportamentul lui. Prin acest proces, Legea Scout inceteaza sa fie ceva extern si devine un cod personal de viaa 3.2)o) SEFUL DE PATRULA ESTE ALES SI JOACA UN ROL IMPORTANT Conducerea interna a patrulei este stabilita de statutul pe care tinerii il acorda fiecaruia dintre ei. De aceea, seful patrulei este ales de tineri si, daca Consiliul Patrulei roaga seful sa numeasca un asistent al sefului, in loc sa il aleaga, seful ar trebui sa numeasca persoana careia patrula i-a incredinat firesc funcia de delegat. Seful si asistentul sau reprezinta patrula in Consiliul Unitaii. Un sef este esenial intr-un grup mic. Tanarul care devine sef este cel mai respectat membru al grupului, care continua sa fie un membru al patrulei, dar indeplineste anumite funcii critice . Seful patrulei : ~ ajuta patrula sa-si atinga obiectivele ; ~ da posibilitatea membrilor patrulei sa-si raspunda propriilor nevoi ; ~ acioneaza ca mediator in conflictele din interiorul micului grup ; ~ transforma valorile patrulei in realitatea vie : seful personifica valorile, motivele si aspiraiile celorlali tineri ;

~ iniiaza activitaile patrulei ; ~ se straduieste sa menina coeziunea grupului. Baden-Powell a scos in relief importana sefului de patrula si a subliniat faptul ca seful patrulei este responsabil de eficiena si abilitatea patrulei. Cercetasii din patrula il urmeaza pe seful acesteia nu din teama de pedeapsa, asa cum este des cazul in disciplina militara, ci pentru ca ei sunt o echipa, care se distreaza impreuna si care-si susine seful, pentru onoarea si succesul patrulei ( Scouting for Boys , 1908). Intr-o alta lucrare a sa, el a definit clar ca liderul Scout lucreaza prin sefii de patrula ( Aids of Scoutmastership , 1919). Baden-Powell accentuase deja aceasta idee intr-un articol aparut mai inainte, in care le-a spus liderilor Pentru a obine rezultate de prima calitate prin Sistemul Patrulelor, trebuie sa dai cu adevarat tinerilor sefi mana libera in privina responsabilitaii. Daca vei da doar responsabilitate pariala, vei obine doar rezultate pariale ( Headquarters Gazette, May 1914). Seful patrulei nu este un tanar incantator, care indeplineste dorinele liderului adult, si nici cineva care stie tot. Atat cat se poate astepta de la un tanar de aceasta varsta, seful patrulei trebuie sa aiba o viziune, obiective clare, bune abilitai de comunicare si dorina de a munci si de a aciona impreuna cu ceilali, la ambele nivele de sefi - Consiliul Unitaii si Echipa Liderilor Aduli - si la nivelul companionilor sai, de aceeasi varsta sau mai tineri. Seful patrulei se concentreaza pe iniierea dialogurilor care incurajeaza si menin angajamentele direcionate spre cooperarea pentru obinerea obiectivelor planificate. Seful patrulei trebuie, pe de o parte, sa fie suficient de deschis, pentru pastrarea spiritului de munca al grupului si, pe alta parte, sa aiba un caracter suficient de puternic ,pentru a men ine patrula pe drumul spre obiectivele ei. Trebuie inut seama de faptul ca seful patrulei nu este singurul care exercita conducerea.In funcie de atitudinile si abilitaile lor si de activitatea in discuie, unii membri ai patrulei pot sa-si asume conducerea in anumite imprejurari, a carei intindere va varia in funcie de situaie. 3.2)p) PATRULA ARE SIMBOLURI ALE APARTENENEI Simbolurile principale ale identitaii patrulei sunt numele ei, locul de intalnire si jurnalul patrulei. # Alegandu-si un nume, patrula isi afirma individualitatea, sentimentul de apartenen a, simit de membrii ei, si autonomia ei. In mod firesc, este ales numele unui animal, reprezentand anumite insusiri, prin care membrii patrulei ar vrea sa fie recunoscui. # Locul de intalnire sau colul patrulei este un loc care ar trebui sa fie exclusiv, ca expresie de baza a setei de teritoriu a acestei grupe de varsta. Colul este aranjat si decorat in funcie de gusturile si interesele membrilor patrulei si reflecta dedicarea lor acestui spaiu personal si privat. Acesta este locul unde sunt inute intalnirile patrulei si unde este pastrate echipamentul, ca si alte lucruri care aparin patrulei. Cand patrula campeaza cu intreaga unitate, nevoia pentru un spaiu propriu trebuie sa fie luata in consideraie in alegerea locurilor, care ar trebui sa fie suficient de independente de ale celorlali, pentru a permite puina intimitate si propria lor viaa de camp.

# Jurnalul patrulei este un caiet completat cu un anumit fler artistic si care este folosit pentru inregistrarea faptelor si evenimentelor importante din viaa patrulei si a membrilor ei. El pastreaza istoria patrulei, care se simte mandra de trecutul ei si vrea sa lase o inregistrare a prezentului ei si sa paseze experienele ei viitorilor membri. Este un caiet privat, care este inut intr-un loc special si aratat altora doar daca patrula doreste acest lucru. Responsabilitatea pentru completarea lui la zi este incredinata periodic unui membru al patrulei, desi to i pot scrie in el. # Patrulele pot stabili alte elemente simbolice din proprie iniiativa, cum este un strigat, o deviza, steag, cantec, culori, coduri secrete, un fluierat si multe altele. Respectand iniiativele tinerilor, liderii trebuie sa incurajeze stricteea si simplitatea in aceste lucruri, din partea patrulelor.Ideea este de a evita supraincarcarea simbolurilor lor de apartenena cu elemente artificiale, care ii fac sa para grupuri inchise sau copilaresti. 3.2)q) PATRULA ESTE UN LOC AL BUCURIEI DE A FI CU PRIETENII Pentru a concluziona in analizarea patrulei ca grup informal, trebuie sa subliniem faptul ca motivaia principala a tinerilor de a aparine unui grup este aceea de a fi cu un grup de prieteni. Aceasta este trasatura lui distinctiva si ea nu trebuie pierduta niciodata. Din diferite motive, unei patrule poate sa-i ia mai mult timp in atingerea obiectivelor educaionale decat ne asteptam noi, liderii aduli.Intr-adevar, performan a ei poate sa scada din cand in cand, dar, daca ea continua sa fie o comunitate de prieteni care sunt fericii sa fie impreuna, va fi oricand posibil sa mearga din nou pe drumul spre obiectivele ei. Nu ne putem astepta ca o patrula sa funcioneze ca un mediu de invaatura pana cand nu este o forma de organizare bazata pe prietenie. Patrula este un loc unde aspectele afective sunt pe primul loc si, pentru ca acest lucru sa fie real, sentimentele trebuie sa fie traite pur. Acest lucru va fi ajutat de liderii aduli, prin tratarea tinerilor cu afeciune, crearea unei atmosfere calde in unitatea de cercetasi, pentru ca patrulele sa interacioneze. Afeciunea poate fi invaata ca un comportament de apropiere de ceilali, intr-atat incat experienele unuia sa fie propriile experiene. Daca unitatea are o structura verticala si compartimentata, cu lideri care sunt distani si cu care tinerii nu sunt motivai sa interacioneze, sefii de patrula tind sa adopte un stil similar de conducere. Stilul sefului de patrula va influena restul patrulei, astfel erodand caracteristicile ei de grup de prieteni. Afeciunea este centrala in unitatea de cercetasi. Oamenii se asculta unii pe alii , umorul este spontan si suportabil, nu deranjant , tinerii se ajuta unii pe alii si sarbatoresc rezultatele bune ale fiecaruia , vizitatorii sunt primii cu zambete , exista un respect absolut pentru opiniile celorlali, chiar si cand acestea nu sunt impartasite, iar cordialitatea este pura, nu simulata. Intr-o asemenea atmosfera, tinerii pot sa-si consolideze si adanceasca prietenia in interiorul patrulelor, atingand primul obiectiv al Sistemului, pe care este construit cel de-al doilea : sa fie o comunitate in care se invaa.

3.3) PATRULA CA O COMUNITATE IN CARE SE INVAA In momentul in care un tanar se angajeaza faa de Legea Scout, patrula devine mai mult decat un grup de prieteni, cu care acestuia ii place sa fie ; ea devine si o comunitate de invaatura, care susine dezvoltarea personala a tanarului si il invita sa se angajeze intr-un proiect comun.

3.3)a) MODIFICAREA COMPORTAMENTALA, CARE CUPRINDE, DEOPOTRIVA, TOATA PERSOANA SI INVAAREA IMPREUNA Modul de invaare care este aplicat in patrula are scopul de a genera o schimbare de comportament, fie in termeni de cunostine (cunoastere), indemanari (sa stie cum sa faca) sau atitudini (sa stie cum sa fie). Nu este doar obinerea cunostinelor - ceea ce se intampla, de fapt, in clasa sau intr-un grup de studiu - ci si dezvoltarea din interior a persoanei, in toate dimensiunile personalitaii ei : inteligena, dorina, caracter, sentimente si emoii, solidaritate si spiritualitate. Este invaarea care cuprinde toata persoana. Deoarece invaam in foarte diferite moduri, aceasta dezvoltare interna se petrece ca parte a unei continuitai, care include ascultare, observare, intrebare, aciune, investigare, gandire, propria evaluare si ajutarea altora sa invee. Prin urmare, si invaarea are loc impreuna . 3.3)b) PATRULA INVAA PRIN ACIUNE Aceasta este, in mod esenial, invaarea activa, parial constienta, parial inconstienta, care se petrece, de fapt, pe trei nivele : # prin viaa in comun, intenii comune, invaand sa vezi si interpretand lucruri si evenimente impreuna, visand continuu, exemplificand valori prin comportament si proiectand si angajandu-te intr-un proiect, care este parial comun si parial individual. Acesta este aspectul in care patrula joaca rolul de comunitate de viaa, fondat pe afeciune impartasita si in interiorul cadrului valoros al Legii Scout ; # prin planificarea, executarea si evaluarea activitailor. Aici, patrula opereaza ca o micro-afacere, visand la o activitate, schiand-o, dobandind abilitaile si iscusinele tehnice necesare pentru a o duce la bun sfarsit, generand si obinand resursele, susinandu-si membrii in sarcinile lor, evaluind rezultatele si scoand la iveala punctele tari, punctele slabe si erorile.In patrula, erorile fac parte din procesul de invaare ; ele nu sunt vazute pentru a discredita pe cineva, ci ca oportunitai de a vedea cum s-ar fi putut face altfel ; # activitaile genereaza experiene, iar o secvena de experiene acumulate ii face pe tineri capabili sa dobandeasca acel comportament luat in considerare in obiectivele educaionale ale cercetasiei, pe care si l-au creat singuri adaptandu-le si completandu-le in concordana cu propriile lor interese. Aceasta parte a invaarii se bazeaza pe obiective, in care membrii patrulei joaca rolul de profesori particulari reciproci, ajutandu-se unii pe alii in dezvoltarea personala, incurajandu-se in realizarile lor, consolidandu-si imaginea de sine si propunand schimbari.

3.3)c) INVAAREA IN PATRULA FACE POSIBIL UN RASPUNS LA MOMENTUL POTRIVIT La toate aceste nivele, invaarea in cadrul patrulei sus ine raspunsul la momentul potrivit, ceea ce inseamna ca, in locul acumularii, in mintea lor, de fapte si date, pana in momentul in care le-ar putea folosi, tinerii pun in practica, la timpul potrivit, informaiile insusite. O data invaate, faptele si informaiile sunt uitate cu usurin a daca nu sunt folosite in rezolvarea unor probleme reale. In patrula, invaarea se produce cand un fapt, care este in legatura cu un subiect anume, este asimilat exact in momentul in care el este necesar. Daca un tanar este ajutat de cineva mai mare ca el, mai experimentat in cercetasie, prima data cand au de pregatit mancarea in camp, inva and sa imbine diferite ingrediente sub observarea de mare ajutor a celuilalt, predarea si inva area se unesc intr-o singura aciune. 3.3)d) IN PATRULA, TINERII INVAA CA O ECHIPA, PRINTR-O SUCCESIUNE DE ACTIVITAI Am spus ca invaarea in patrula este parial constienta si parial inconstienta, pentru ca invaarea in echipa, in special cand este legata de activitai, urmeaza o repetare ciclica, adeseori, care se transforma intr-o succesiune de la mai concret la mai abstract si de la mai multa aciune la mai multa gandire. mai concret Aciune coordonata Introspecie colectiva

Planificare comuna

Inelegere impreuna

mai abstract mai multa aciune mai multa gandire

# Prin introspecia colectiva , membrii patrulei devin observatori ai propriilor lor aciuni si ganduri.In general, aceasta faza incepe cu evaluarea unei activitai. Cum a mers ? Ce am gandit si am simit cand am facut asta ? Ce imprejurari ne-au afectat ? Ce a fost gresit ? Acum vedem lucrurile diferit ? A fost mai bine decat gandeam ca va fi ? De ce ? Aceasta este o faza

bogata in opinii divergente, in care membrii patrulei, care au abilitatea de a vedea lucrurile din diverse unghiuri - maniacii chiibusari in ale detaliilor - se vor evidenia. Acest mod de gandire ar trebui incurajat, deoarece, gandirea putand uneori sa para imprastiata, el este un pas necesar pe drumul spre creativitate si inovaie. # Intr-un mod foarte firesc, aproape imperceptibil, introspecia da cai de a inelege impreuna ce s-a intamplat, cautand legaturi si conexiuni intre ce s-a facut si ce ar trebui facut acum.Pe ce drum am putea sa o luam, de aici ? Ce am invaat ? Ce ar urma sa facem ? Acesta este momentul de a pune ideile in ordine, de a ne armoniza viziunea, de a gasi alternative posibile si de a descoperi similitudini intre fapte. Acesta este momentul descoperitorilor de conexiuni , al acelora care au abilitatea de a descoperi de ce lucrurile se intampla intr-un anume mod. # Urmeaza planificarea comuna, in care deciziile sunt luate pe baza posibilitailor reiesite din etapele anterioare, iar lucrurile care trebuie realizate de acum incolo sunt planificate impreuna. In general, aceasta etapa include modificarile in modul de aciune al membrilor grupului si ale rolurilor lor. Luarea deciziilor implica invaarea de a alege intre opiuni : iata ce ar trebui sa facem si de ce . Aici, tinerii buni la gandirea convergenta vin in faa ; sunt oameni remarcabili in a gasi soluii, le place sa experimenteze si sunt tot timpul nerabdatori sa treaca la subiect, cand incepe aciunea. # In sfarsit, etapa aciunii coordonate , in care fiecare persoana lucreaza pentru diverse sarcini, direcionate spre acelasi obiectiv, bazate pe analizele tuturor etapelor anterioare. Este etapa in care cei practici sunt cei mai buni, experi in adaptarea teoriei la realitate, iar daca vad ca teoria nu merge, au o abilitate naturala de a modifica metoda, ceea ce ii face eseniali. Cand activitatea sau sarcina este incheiata, procesul se intoarce la etapa gandirii reflexive, cu intrebarea Cum a mers ? , iar ciclul isi continua cursa fara sfarsit. Diferitele stiluri sau tipuri de inteligena, pe care le-am descris la fiecare etapa, nu intotdeauna sunt intalnite intr-o singura patrula. Oricum, folosirea constanta a ciclului invaarii va scoate la iveala si va crea cele mai multe dintre stilurile care sunt latente in patrula. Daca nu apar toate, seful patrulei va sti unde sunt punctele slabe, iar liderul unitaii il va ajuta sa compenseze ceea ce lipseste. Daca toate aceste aspecte ale inteligenei apar, patrula va avea foarte bune rezultate, dar climatul intern va fi agitat, iar seful patrulei va trebui sa invee cum sa orienteze discuiile intr-un grup care este foarte productiv , dar dificil de condus. Etapele in care inelegerea unei probleme este realizata impreuna, iar planificarea ei este facuta in comun, dezvolta capacitatea pentru gandirea abstracta, care este una dintre condiiile prealabile de formare a cunostinelor. Aciunea coordonata si introspecia colectiva dezvolta abilitatea de a fi concret, o componenta importanta a implinirii personale. In schimb, planificarea comuna si aciunea coordonata stau in terenul aciunii, in timp ce introspecia colectiva si inelegerea impreuna aparin terenului gandirii.Aceasta le da tinerilor ocazia de a invaa ca toate aciunile din viaa avanseaza pe acea linie ocupata , care vine si pleaca, in mod constant, intre gandire si aciune, teorie si practica 3.3)e) TINERII INVAA SA INVEE

Unul dintre avantajele acestei invaari ciclice este acela ca tinerii fac acest lucru fara sa-si dea seama. Daca liderii de unitate ii incurajeaza treptat pe sefii de patrula sa realizeze ca rolul lor principal este de a menine in funciune aceasta roata , atunci acest mod de a proceda va deveni un mod de viaa pentru tineri, asa cum metoda stiinifica este un mod de via a pentru cercetatorul de laborator. Devenind constieni de acest ciclu, tinerii nu doar invaa, ci si invaa sa invee. BadenPowell numeste aceasta auto-invaare , iar azi este cunoscuta ca potenial de invaare , sau metainvaare . Intr-un sistem instructiv bazat pe coninuturi, oamenii pot invaa, dar ei invaa intr-un mod static, cu iluzia ca au invaat o data si pentru totdeauna. Intr-un sistem de procese centralizate, prin contrast, invaarea este dinamica, pentru ca oamenii invaa sa invee. In lumea contemporana, a schimbarilor continue, in care ceea ce se schimba mai mult este viteza schimbarii, ne ajuta puin sa bazam invaarea pe coninut, pentru ca ceea ce invaam azi va fi invechit maine. Daca, pe alta parte, invaarea accentueaza procese, atunci invaam sa invaam, sa ignoram si sa reinvaam, stiind cum sa cautam sau sa generam coninutul, cand este nevoie de el. Acest lucru se intampla in patrula in privina invaarii, sau ce ar trebui sa se intample daca folosim corect Sistemul Patrulelor. Procesele nu sunt invaate ascultand discuii sau realizand experimente. Ele sunt invaate traindu-le si, de aceea, patrula, unde totul face parte din viaa, este un cadru ideal pentru invaarea proceselor. Pentru a face ca aceasta invaare sa se intample si sa se intample bine, trebuie, de asemenea, sa cream un cimp de invaare . 3.3)f) METODA SCOUT CREEAZA UN CIMP DE INVAARE IN PATRULA Un cimp de invaare este o structura intangibila dar reala, care strabate o unitate de cercetasi in toate direciile, influenand comportamentul tuturor membrilor ei si facilitand invaarea. Azi, stim ca aceste tipuri de cimpuri exista - cum este cimpul gravitaional, electromagnetic sau cuantic - nu pentru ca le putem vedea, ci pentru ca simim efectele lor. Cand comunicam prin telefonul mobil, folosim o reea de unde electromagnetice, pe care nu le putem vedea, dar care, fara indoiala, exista si traverseaza spaiul in diferite direcii. La fel se intampla cu undele sonore sau cu fora gravitaionala. Ca lideri Scout, noi insine am sesizat aceste cimpuri de invaare in aciune, in activitaile noastre. Pregatim cu grija atmosfera, ajutoarele audio-vizuale pentru prezentare, mecanismele dialogului, provizia de materiale necesare si parasim camera. Apoi, participanii incep dialoguri si stabilesc relaii pe care noi nu le-am fi generat niciodata sau chiar imaginat. Brusc, inelegem ca toi acesti factori au creat un cimp de invaare care,sub multe aspecte, ne face inutili. In mod similar, spaiile ocupate de patrule si de unitatea noastra de cercetasi nu sunt goale, ci sunt strabatute de o unda invizibila de atitudini si dialoguri inlanuite, care creeaza atmosfera ce configureaza comportamentul. Caiva dintre factorii care interacioneaza pentru a crea un cimp de invaare sunt :

~ interesul aratat in dezvoltarea personala a fiecarui tanar ; ~ un cadru fara critici distructive, pedepse sau masuri represive; ~ stimulente pentru participare, creativitate si inovaie ; ~ circulaia libera a informaiei ; ~ inelegerea provocarii ; ~ recunoasterea oportuna a realizarilor ; ~ acceptarea spontaneitaii; ~ bunavoina de a asculta; ~ atmosfera de experimentare ; ~ incurajarea opiniilor divergente ; ~ interaciunea continua ; ~ dorina de a invaa, din partea liderilor aduli ; ~ rabdare cu ritmurile individuale de invaare ; ~ abordarea flexibila a lucrurilor in derulare ; ~ mica reglare. A crea un cimp de invaare nu inseamna a vorbi despre el sau a face prezentari pentru a-l explica. Este suficient sa fie create condiiile, ca cele menionate mai sus, si cimpul de invaare se va dezvolta de la sine. Toi sefii de patrula care fac cu grija pregatiri pentru un camp, care aleg un loc potrivit, care impart sarcinile, care incurajeaza eforturile individuale ale membrilor patrulei, organizeaza colul lor in aer liber, se ingrijesc de activitai atragatoare, lasa pe fiecare sa participe si sa-si spuna parerea cu grija si in mod responsabil, urmeaza un program si creaza multe alte condiii, ca acelea menionate mai sus, vor vedea dintr-o data ca lucrurile decurg bine , ca tinerii se simt altfel si ca realizarile incep sa vina una dupa alta. Fara ca ei sa realizeze acest lucru, sau chiar stiind ca acel cadru de creare a aciunilor lor are un nume, ei s-au descurcat, nici mai mult, nici mai puin, in generarea unui cimp de invaare. Una dintre sarcinile principale ale liderilor - in special lideri de unitate, sefi de patrula si asisteni ai sefilor de patrula - este de a crea si menine cimpurile de invaare. Existena lor stimuleaza patrula ca o comunitate de invaare. Absena lor face ca Sistemul Patrulelor sa se deterioreze sau sa se transforme intr-o simpla diviziune administrativa a unitaii de cercetasi. 3.3)g) PATRULA INCURAJEAZA TINERII SA SE IMPLICE IN COMUNITATEA LOCALA

Sub pretextul ca tinerii sunt intr-o etapa de formare , multe unitai opereaza numai in interiorul graniei unitaii, iar patrulele fac la fel, ceea ce le face sa priveasca doar in interior.In primul rand, nu exista o singura etapa de formare. Mai mult, viaa noastra este o lunga etapa de formare, in care nu incetam sa invaam. In al doilea rand, parerea noastra este ca invaarea are nevoie sa fie proiectata spre o dimensiune mai mare, pentru a fi efectiva. Prima sfera de proiectare a unei patrule este comunitatea cea mai apropiata de ea, care este Grupul ei Cercetasesc (n.t. : la noi,Centrul Local), instituia-sponsor, scoala, camarazii, cartierul, parinii si familiile tinerilor. Deschiderea spre aceste medii aduce propria ei invaare, atata timp cat interaciunea cu ele are loc ca o oglinda care dezvaluie progresul in dezvoltarea lor personala. Pe langa aceasta, cadrul apropiat ofera o splendida oportunitate pentru serviciu. Multe organizaii din comunitaile locale nu invaa niciodata scopul Grupurilor Cercetasesti sau cred ca cercetasii sunt buni prin ei insisi, dar ca nu prea sunt de folos pentru alii. 3.3)h) PATRULA ESTE INTERESATA SI DE COMUNITATEA LARGITA Comunitatea largita incepe acolo unde se termina comunitatea locala. Prin comunitatea largita inelegem orasul, regiunea, ara si lumea. In cercetasie, aceasta inseamna districtul, asociaia si Organizaia Mondiala a Miscarii Scout. Intr-o lume globalizata si plina de interconexiuni, in care o mare parte din ceea ce se intampla pe plan local deriva din evenimente globale, patrula nu poate sa invee in condiii de izolare. Ea trebuie sa stie cum funcioneaza lumea cu reelele ei, influenele, problemele si participanii la ele. In mod inevitabil si necesar, tinerii au nevoie sa invee citind, avand acces la informaiile si la folosirea productiva a Internet-ului, dezvoltandu-si abilitatea de a descalci presupunerile si justificarile care stau la baza articolelor de stiri. Lucrurile se desfasoara in cercuri. Cum putem trai intr-un punct al cercului si sa nu ne intereseze sa aflam cum este acest punct conectat cu celelalte ? Tendina de curiozitate, care este latenta la tineri, isi gaseste exprimarea in dinamica Metodei Scout. Sa nu uitam de nevoia de explorare si de interesul de a cuceri noi teritorii . Interesul pentru comunitatea largita se va dezvolta viguros cu cat il incurajam mai repede. 3.3)i) PATRULA POATE FI UNI-SEX SAU MIXTA Daca patrulele ar trebui sa fie mixte sau nu, este un subiect controversat. In favoarea sau impotriva ambelor idei sunt enunate, de obicei, aceleasi cateva argumente, care nu sunt intotdeauna bine fondate sau dintr-o perspectiva potrivita. Dezbaterea este, aproape tot timpul, imbibata cu obiceiuri, tradiii, temeri, mode si concep ii culturale si ideologice. Pentru a clarifica acest lucru, propunem sa motivam prin cateva lucruri de baza, care sunt corespunzatoare dezvoltarii fiziologice a tinerilor si Sistemului Patrulelor, propus de Metoda Scout. # Problema daca o patrula ar trebui sa fie mixta, sau nu, ar trebui sa raspunda, in primul rand, tuturor structurilor naturale ale grupului de semeni. Daca susinem ca patrula va opera

ca o comunitate de invaare, in masura in care este respectata natura ei de grup informal, prima regula este cat se poate de clara : daca grupul de semeni, care devine patrula de cercetasi, este mixt, patrula trebuie sa fie si ea mixta, iar daca membrii grupului informal sunt toi de acelasi sex, , patrula trebuie sa fie si ea uni-sex. Daca trebuie sa fim consecven i cu propriile noastre argumente, nu mai este altceva de discutat in aceasta problema. # Acelasi criteriu ar trebui folosit cand se pune problema primirii de noi membri. Consiliul Patrulei este primul care trebuie consultat daca patrula doreste sa continue sa fie mixta sau uni-sex, sau daca accepta o schimbare sub acest aspect. # Cele doua puncte anterioare nu sunt in detrimentul preceptelor vreunei culturi sau al conceptelor educaionale ale unui cadru anume. Daca grupurile de semeni nu sunt mixte in culturile sau in conceptele in discuie, atunci patrula nu va fi mixta. Recomandarea este de a nu aciona contrar culturii respective, ci de a lasa patrula sa reflecte componena naturala a grupului de semeni. # Acestea fiind spuse, trebuie sa ne intrebam Care este tendina fireasca a tinerilor, la aceasta varsta ? . Intre 11 si 13 ani, cea mai biologica etapa a adolescenei, in care tinerii au tendina de a se interioriza, depasii fiind de schimbarile din corpul lor, in toate culturile exista o tendina de a forma grupuri uni-sex. Aceasta nu inseamna ca tinerii nu au prieteni de ambele sexe, ci ca ceea ce un tanar considera ca este grupul lui sau grupul ei este posibil sa fie format din tineri de acelasi sex. De la varsta de 13 sau 14 ani, in funcie de cultura sau subcultura lor si de situaia particulara a fiecaruia, tinerii, mai devreme sau mai tarziu, reincep sa accepte membri de ambele sexe in grupurile lor de apropiai, desi nu chiar in acelasi mod ca in copilarie. O data ce au depasit surpriza data de transformarile fizice, jena este invinsa, iar schimbarile sunt asimilate, interesul pentru sexul opus incepe sa iasa la iveala firesc si, aproape intotdeauna, cu ceva emoii amestecate si confuze. # Deoarece Seciunea Scout acopera grupele de varsta intre 11 si 15 ani si sunt bune motive pentru pastrarea acestui ciclu de dezvoltare ca prima etapa a adolescenei, marimea acestei dileme va depinde de faptul ca patrula este verticala sau orizontala. Daca patrula este mai mult orizontala decat verticala si conine in principal tineri din prima grupa de varsta, este improbabil sa mai fie vreun dubiu : patrula va tinde sa fie uni-sex. Daca ea este orizontala, iar membrii sunt, in principal, din a doua grupa de varsta, este probabil ca tinerii sa vrea ca ea sa fie mixta. Nu este nici o problema in ambele cazuri, exceptand situa ia cand o minoritate a membrilor patrulei este la o varsta diferita de cea a restului patrulei ; aceasta situaie trebuie rezolvata de la caz la caz, ideal fiind sa o rezolve patrula insasi, care va sti care este cea mai buna soluie . Dilema este mai mare in cazul unei patrule verticale, in care varstele membrilor ei sunt imparite, in egala masura, intre cele doua grupe de varsta. Aici, este posibil ca problema sa scoata in evidena tendine contrastante in favoarea ideii de mixt sau de uni-sex sau poate ca nu, deoarece fiecare patrula este diferita si raspunde in mod diferit mediului ei. Dupa cum tinerii cresc si noi membri se alatura, patrula poate sa se schimbe de la o structura orizontala la una verticala sau vice-versa. Aceste variaii pot afecta si ele structura privind sexele. In funcie de cum variaza grupele de varsta in interiorul patrulei, ea se poate schimba de la uni-sex la mixta, sau vice-versa. Nu exista nici un motiv de a evita acest fel de

flexibilitate in patrula, deoarece ea reflecta conceptul cercetasesc de a da prioritate dimensiunii informale a grupului de semeni. 3.3)j) CRITERII PENTRU O POLITICA IN PATRULELE MIXTE Dupa trecerea prin argumentele de mai sus si definirea ariilor unde se iveste dilema, va recomandam tratarea situaiei in concordana cu urmatoarele criterii . # Sugeram ca in Consiliul Unitaii sa se duca o politica flexibila, deschisa tuturor alternativelor, si sa se evite impunerea oricarei doctrine a priori . Aceasta inseamna ca o singura unitate poate avea patrule doar de fete, patrule doar de baiei si patrule mixte, in acelasi timp, in funcie de componena naturala a grupului de semeni. Aceasta mai inseamna si ca o patrula nu trebuie sa fie tot timpul uni-sex sau mixta, ci ca acest lucru va depinde de cum se dezvolta ea in timp, de caracteristicile membrilor ei si de modificarile din componena ei. Desigur, existena patrulelor mixte in locul celor uni-sex cere liderilor aduli sa aiba unele iscusine. Evident, Echipa Liderilor Aduli trebuie sa fie mixta, stilul conducerii sa se modifice si este recomandabil ca progresul personal sa fie monitorizat de un lider de acelasi sex cu tanarul. # Deoarece aceasta politica a deschiderii face parte din regulile unitaii, este o idee buna sa o supunem aprobarii Adunarii Unitaii. Asa cum a recomandat Baden-Powell, intreaba tanarul . Mai mult, prima data cand apare posibilitatea de patrule mixte intr-o unitate uni-sex sau o unitate mixta cu patrule uni-sex, sau intr-un mediu in care grupurile mixte nu sunt tiparul, este recomandabil sa fie analizata problema impreuna cu diferii participani implicai in Grupul Cercetasesc : parini, instituia-sponsor si Consiliul Grupului. O dezbatere educaionala potrivita, inuta in avans, in legatura cu aceasta problema, va face ca parinii sa fie informai cum trebuie, va prevedea o inelegere largita a raionamentului educaional si va evita neinelegerile. In funcie de mediu si de flexibilitatea celor implicai, decizia este posibil sa fie mai consensuala si mai bine suportata mai tarziu. In orice caz, pe cat este posibil, decizia ar trebui luata de Consiliul Unitaii # O data ce exista consensul intr-o politica flexibila, in concordana cu criteriile de mai sus, cazurile individuale care se ivesc ar trebui judecate dupa criteriile stabilite la inceput. Aceasta inseamna respectarea componenei naturale, pe care grupul de semeni o are sau ar vrea sa o aiba. # Ar trebui facuta o incercare pentru a ne asigura ca existena ca mixta sau uni-sex nu intervine in dinamica fireasca a micului grup, nu afecteaza legaturile lui interne sau, ca rezultat, dezvoltarea lui ca o comunitate de invaare. Daca patrula nu poate ajunge la un acord in aceasta problema, iar dezbaterea amenina coeziunea ei, problema ar trebui rezolvata printrun dialog intre patrula si Consiliul Unitaii. # In cazul patrulelor mixte sau al unei unitai mixte cu patrule uni-sex, trebuie data aten ie mare cerinelor de baza trecute in capitolul 5, pentru unitaile mixte.

# In sfarsit, este o idee buna consultarea materialului complementar de indrumare, cu care este inzestrat acest subiect de catre Asociaia noastra. 3.3)k) PATRULA LUCREAZA PE BAZA METODEI SCOUT SI A INTERACIUNII DINTRE PATRULELE EXISTENTE IN UNITATE Cand am definit patrula ca o comunitate de invaare, am menionat doua aspecte care, deocamdata, nu fusesera analizate in detaliu. Primul este acela ca patrula este o comunitate care opereaza pe baza Metodei Scout si cel de-al doilea se refera la interac iunea dintre patrule. Capitolul 4 analizeaza elementele Metodei Scout si modul in care ele conlucreaza pentru a da nastere vieii de grup , in timp ce capitolul 5 priveste unitatea de cercetasi ca pe un spaiu in care patrulele interacioneaza.

CAPITOLUL 4 : ELEMENTELE METODEI SCOUT : VIAA DE GRUP CUPRINS 4.1) Elementele Metodei Scout 4.1)a) Metoda Scout este o parte eseniala a sistemului educaional Scout 4.1)b) Metoda Scout opereaza ca un intreg 4.1)c) In primul rand, oamenii : tinerii, liderii si relaiile dintre ei 4.1)d) In al doilea rand, ce vor oamenii sa realizeze : obiectivele educaionale si activitaile care ii ajuta sa le atinga 4.1)e) In al treilea rand, cum isi propun ei sa le realizeze : celelalte elemente ale Metodei Scout 4.2) Viaa de grup 4.2)a) Viaa de grup rezulta din aplicarea Metodei Scout 4.2)b) Viaa de grup este ceea ce ii face pe tineri sa ramana 4.2)c) Viaa de grup ajuta la crearea unui cimp de invaare 4.2)d) Viaa de grup creeaza stiluri de viaa si formeaza constiina morala 4.2)e) Intensitatea vieii de grup depinde de lideri 4.1) ELEMENTELE METODEI SCOUT 4.1)a) METODA SCOUT ESTE O PARTE ESENIALA A SISTEMULUI EDUCAIONAL SCOUT Metoda Scout poate fi definita ca un sistem de educaie de sine, progresiva, care este complementara familiei si scolii, si care se bazeaza pe interaciunea catorva elemente. Elementele cheie ale Metodei Scout sunt : # sistemul progresiv de obiective si activitai

# # # # # # # #

stimularea prezenei adulilor invaarea prin aciune aderarea la Promisiune si Lege cadrul simbolic Sistemul Patrulelor invaarea prin servirea altora viaa in natura invaarea prin joc

Desi este posibil sa delimitam aceste elemente, pentru a in elege Metoda Scout trebuie sa inelegem cum lucreaza ele impreuna, in combinaie, si sa apreciem conexiunile si procesele dintre ele. Metoda este ceea ce este deoarece elementele care o compun sunt coordonate si echilibrate. Daca unele instrumente lipsesc dintr-o orchestra sau canta fals, sau prea tare, ansamblul nu va suna niciodata melodios si armonios. 4.1)b) METODA SCOUT OPEREAZA CA UN INTREG Adesea, elementele metodei sunt analizate izolat si fragmentat, lucru care impiedica inelegerea de catre noi a modului in care lucreaza intregul. Daca facem o abordare fgagmentata in aplicarea Metodei, ne putem astepta doar la rezultate slabe.

Ca orice alt sistem, Metoda Scout are o anumita complexitate dinamica, dar, daca inelegem legaturile dintre diferitele pari, ca lideri, putem sa ne familiarizam treptat cu aceste mecanisme si sa le incorporam firesc in modul nostru de a aciona. Aceasta figura care urmeaza arata elementele Metodei Scout ca un intreg. Putem distinge trei grupe de componente si un produs final, care rezulta din coordonarea lor :

tineri

legea si promisiunea jocuri cadrul simbolic

ACTIVITAI natura

viaa de grup

OBIECTIVE sistemul patrulelor

Serviciu

aduli

4.1)c) IN PRIMUL RAND, OAMENII : TINERII, LIDERII SI RELAII DINTRE EI

In varful diagramei sunt tinerii, iar la baza sunt liderii, care sunt aduli de diferite varste ; cu sagei sunt reprezentate doua cai de relaii intre ei.

tineri

aduli

Acest lucru reprezinta :

# rolul central al intereselor si nevoilor educaionale ale tinerilor, in Metoda Scout ; # stimularea prezenei adulte, adica a liderilor aduli, de diferite varste - care sunt la baza diagramei, simbolizand rolul lor educational si susinator, nu ierarhic; # contribuia pe care tinerii o au in viaa de grup, individual sau prin patrulele lor; # relaia interactiva, de cooperare educaionala si invaare reciproca, intre tineri si lideri.

4.1)d) IN AL DOILEA RAND, CE VOR OAMENII SA REALIZEZE : OBIECTIVELE EDUCAIONALE SI ACTIVITAILE CARE II AJUTA SA LE ATINGA In lateralele diagramei sunt activitaile, la stanga, si obiectivele de dezvoltare personala a tinerilor, la dreapta, unite prin sagei care arata relaia dintre ele.

ACTIVITAI

OBIECTIVE

Aceasta inseamna ca : # in patrule si in unitatea scout totul este facut prin activitai care reliefeaza descoperirea, in stransa legatura cu principiul invaarii prin aciune ; # tinerii sunt solicitai pentru a-si stabili obiectivele educaionale care, la aceasta varsta, sunt consimite intre fiecare tanar, ceilali membri ai patrulei si liderul care monitorizeaza dezvoltarea lui sau ei ; # activitaile dau tinerilor experiene personale care, puin cate puin, ii fac capabili sa-si atinga obiectivele, cu ajutorul si medierea prietenilor lor si liderilor.

tineri

ACTIVITAI

viaa de grup

OBIECTIVE

aduli

4.1)e) IN AL TREILEA RAND, CUM ISI PROPUN EI SA LE REALIZEZE : CELELALTE ELEMENTE ALE METODEI SCOUT

Legea si Promisiune

In centrul diagramei se afla viata de grup, iar toate celelalte aspecte ale

jocuri

cadrul simbolic

Metodei formeaza un cerc de elemente aflate in relaie, cerc ce se roteste continuu. natura

viaa de grup sistemul patrulelor

serviciu

# Legea Scout, un cod de conduita, care scoate in evidena principiile ce ne ghideaza , in limbajul ineles usor de tineri, iar Promisiunea, un angajament voluntar si personal de, a trai in acord cu Legea Scout # Cadrul simbolic, care, in unitatea scout, este aventura explorarii de noi teritorii, cu un grup de semeni # Sistemul Patrulelor, care organizeaza mecanismele grupului informal de semeni ca o comunitate de invaare # Serviciul faa de ceilali, care este alimentat de obisnuina amabilitaii individuale si consta in activitai si proiecte care ii apropie pe tineri de cei mai nevoiasi, generand o permanenta dorina de a ajuta # Viaa in natura, un cadru special, in care sa fie desfasurate multe dintre activitaile patrulei si unitaii scout # Invaarea prin joc, care este atragatoare pentru tineri, faciliteaza integrarea lor in grup, ii ajuta sa-si descopere abilitaile si incurajeaza interesul pentru explorare, aventura si descoperire 4.2) VIAA DE GRUP 4.2)a) VIAA DE GRUP REZULTA DIN APLICAREA METODEI SCOUT

Principalul rezultat al aplicarii Metodei Scout ca intreg este faptul ca in unitate si in patrule este creat un mediu special, o atmosfera aparte, pe care o numim viaa de grup. Aceasta atmosfera speciala este generata de combinarea urmatoarelor elemente : # bogata experiena de viaa in patrula # atitudinea binevenita a liderilor # activita ile atragatoare # provocarea data de obiectivele personale # valorile Legii si regulile spontane care guverneaza viaa in comun # angajamentul generat de Promisiune # inelegerea efectului furnizat de cadrul simbolic # activitatea vieii in aer liber # bucuria de a-i servi pe alii # procesele democratice de luare a deciziilor # sentimentul apartenenei, care vine de la simboluri # semnificaia sarbatoririlor # jocurile si cantecele ; pe scurt, tot ceea ce se intampla ca rezultat al aplicarii coordonate a Metodei Scout. 4.2)b) VIAA DE GRUP ESTE CEEA CE II FACE PE TINERI SA RAMANA Viaa de grup este ceea ce face cercetasia atragatoare pentru tineri. Aceasta atmosfera este atat de puternica, incat oricine vine in unitatea scout isi da seama imediat ca se afla intr-un cadru diferit, de care merita sa profite. Faptul ca inelege asta este ceea ce il face sa ramana. Bogaia vieii de grup il face sa prefere cercetasia in locul altor op iuni. Daca viaa de grup rasplateste, Sistemul Patrulelor dezvaluindu-si intregul sau poten ial, atunci tinerii se vor identifica puternic cu ea si nu le va trece niciodata prin minte sa o paraseasca.

4.2)c) VIAA DE GRUP AJUTA LA CREAREA UNUI CIMP DE INVAARE Nici o activitate nu poate singura sa isi atinga obiectivele educaionale ; acestea pot fi atinse doar prin aplicarea tuturor elementelor Metodei Scout. Si astfel, cand vorbim despre invaarea in patrula, spunem ca spaiile din unitatea noastra scout nu sunt goale, ci sunt strabatute de unde invizibile de conduite si dialoguri, care faciliteaza inva area. Acest cimp de invaare face parte din viaa de grup si apropie, inlanuie si armonizeaza toate elementele Metodei Scout. Cimpul de invaare contribuie la invaarea prin experiena, fara invaare frontala, cu clase sau discuii, memorare si note, premii si pedepse, fara figuri verticale si autoritare, ci cu participarea prieteneasca a liderilor care insoesc procesul de dezvoltare a tinerilor.

4.2)d) VIAA DE GRUP CREEAZA STILURI DE VIAA SI

FORMEAZA CONSTIINA MORALA Fiind exprimata printr-o atmosfera calda si participativa, care ii face capabili pe tinerii adolesceni sa-si exprime tendinele lor firesti, sa exploreze noi lumi si sa-si satisfaca setea de descoperiri si aventura, viaa de grup ii ajuta sa-si construiasca propria personalitate in compania unui grup de prieteni care au vise si anxietai similare, fiind monitorizai de adulii care exemplifica valorile ce le sunt oferite. In aceasta atmosfera, ei isi dezvolta o constiina morala si construiesc o scara personala de valori. Constiina morala este o facultate umana unica. Este ceea ce il face capabil pe un tanar sa recunoasca binele si raul si sa distinga acele reguli si valori care ii conduc ac iunile si care merita sa fie precepte pe care sa se bazeze un plan de viaa. Atmosfera din unitate ii ajuta pe tineri sa perceapa si sa identifice aceste valori, sa reac ioneze la ele si sa opteze pentru acelea cu care considera ca merita sa traiasca. In acelasi timp, ei invaa sa acorde fiecarei valori importan a pe care o merita, stabilind gradat si implicit o scara a valorilor , care va modela planul lor de viaa. De exemplu, productivitatea este o valoare tehnica utila, dar nu este in aceeasi categorie cu dreptul la un salariu corect, care constituie o datorie etica, sau respectul pentru via a, care este o valoare transcendentala. Nu trebuie sa uitam un lucru : calitatea educaiei este determinata de moralitatea, profunzimea si competena valorilor de care au fost inspirai tinerii, pentru a aprecia si decide cu care sa traiasca. Ceea ce este original in cercetasie, in termeni educaionali, este faptul ca tinerii adera la aceste valori participand la un proces veritabil, in care ei sunt actorii principali. Cufundai in aceasta atmosfera, tinerii traiesc prin valori si isi largesc constien a in mod neintenionat. Acesta este mult mai mult decat un angajament intelectual sau sentimental. Este un stil de viaa, pe care ei chiar il asimileaza si care le va forma personalitatea pentru totdeauna.

4.2)e) INTENSITATEA VIEII DE GRUP DEPINDE DE LIDERI Spuneam ca atmosfera speciala, care constituie viaa de grup, este generata de aplicarea Metodei Scout ca un intreg, in unitatea de cercetasi. Asa cum vom vedea in capitolul 7, aplicarea Metodei si asigurarea ca ea ramane credincioasa misiunii cercetasiei este o sarcina a liderilor.

Calitatea si bogaia vieii de grup depinde, de aceea, de lideri si este una dintre principalele lor responsabilitai.

CAPITOLUL 5 :UNITATEA SCOUT (n.t. : la noi, unitate de temerari) CUPRINS 5.1) Natura unitaii scout 5.1)a) Unitatea scout susine Sistemul Patrulelor 5.1)b) Unitatea scout este gardianul Misiunii 5.1)c) Unitatea scout este o comunitate care avanseaza spre o viziune comuna 5.1)d) Unitatea scout este un spaiu in care patrulele interacioneaza 5.1)e) Unitate scout ideala este compusa din 4 patrule si 32 de tineri 5.1)f) Tineri intre 11 si 15 ani, in funcie de ritmul individual de dezvoltare 5.1)g) Unitaile pot fi mixte sau uni-sex 5.2) Structuta unitaii scout 5.2)a) Ca si in cazul patrulelor, structura unitatii cuprinde trei elemente 5.2)b) Adunarea Unitaii face regulile de baza si decide asupra obiectivelor si activitailor acesteia 5.2)c) Consiliul Unitaii organizeaza funcionarea si conduce pregatirea 5.2)d) Echipa Liderilor Aduli furnizeaza indrumarea, sprijinul si evaluarea educaionala 5.3) Identitatea unitaii scout 5.3)a) Numele tinerilor 5.3)b) Numele unitaii 5.3)c) Uniforma 5.3)d) Floarea de crin 5.3)e) Baticul sau esarfa 5.3)f) Insemne 5.3)g) Salutul 5.3)h) O culoare 5.3)i) Jurnalul unitaii

5.1) NATURA UNITAII SCOUT 5.1)a) UNITATEA SCOUT SUSINE SISTEMUL PATRULELOR Metoda Scout este o abordare educaionala, care da tinerilor incredere in ei insisi si in propria lor educaie. In Seciunea Scout, aceasta incredere este manifestata datorita folosirii Sistemului Patrulelor, care incurajeaza si furnizeaza condiiile pentru ca dinamica grupului de semeni sa opereze ca o comunitate de invaare. De ce avem nevoie de o unitate scout, daca patrulele pot opera pe cont propriu ?

Deoarece : ~ o patrula cere un minim de organizare pentru a-si realiza dublul sau rol, de grup de semeni si de comunitate de invaare ; ~ patrula necesita un spaiu in care sa interacioneze cu celelalte patrule, care servesc ca modele si ca masuri ale propriilor lor performane ; ~ liderii grupurilor mici au nevoie de un mediu educaional, in care sa invee sa conduca ; ~ Metoda cere un mediu in care prezena stimulatoare a adultului este perceputa fara aceasta interferena in interiorul patrulei; ~ patrula are nevoie de un teritoriu sigur, in care sa acioneze, sa reduca la minim posibilele riscuri ale sistemului. Primul motiv pentru a avea o unitate scout este acela de a supraveghea intreaga si libera operare a Sistemului Patrulelor. Patrula este comunitatea de inva are, iar unitatea scout este suportul organizatoric. Unitatea trebuie sa aiba grija sa stapaneasca aceasta responsabilitate, fara a calca pe langa graniele rolului ei. Unitatea nu trebuie sa invadeze teritoriul patrulelor sau sa creeze condiii care, direct sau indirect, sa le inhibe, limiteze sau anuleze. 5.1)b) UNITATEA SCOUT ESTE GARDIANUL MISIUNII Misiunea, ce -ul, este echivalenta cu scopul cercetasiei. Este impartasita de cercetasii de peste tot si este exprimata in scopul educaional al Asociaiei noastre. Cea de-a 35-a Conferina Mondiala Scout, inuta la Durban, Africa de Sud, in iulie 1999, a stabilit ca misiunea noastra este aceea de a contribui la educaia tinerilor, printr-un sistem de valori, bazat pe principiile spiritual, social si personal, exprimate in Promisiune si in Legea noastra, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, in care oamenii se realizeaza ca indivizi si joaca un rol constructiv in societate. Misiunea se realizeaza prin Metoda Scout, care face ca fiecare individ sa fie principalul agent in propria-i dezvoltare ca persoana responsabila, devotata si de ajutor. Care este rolul unitaii scout in privina misiunii ? Toi cei care activeaza in cercetasie si toate structurile cercetasesti, la nivel local, naional si mondial, sunt legate unele de altele si stapanite de misiune, dar modul specific in care ea ii implica pe tinerii cu varste intre 11 si 15 ani este prin unitatea scout. Unitatea scout raspunde in totalitate de aplicarea elementelor Metodei intr-un mod echilibrat, cu alte cuvinte, de sigurana ca tinerii experimenteaza acea atmosfera pe care o numim viaa de grup. Spiritul misiunii se infiltreaza si in patrule, dar tinerii nu sunt propriii responsabili pentru pastrarea barcii noastre ferm, pe cursul spre ea.Ei sunt interesai, in primul rand, de aventura

de a explora noi teritorii, cu un grup de prieteni , asa cum am vazut in capitolele 1 si 2.Ar fi chiar ciudat daca ei s-ar alatura cercetasiei pentru a fi educai .Ceea ce ei invaa este un rezultat al vieii de grup, iar meninerea vieii de grup este responsabilitatea unitaii scout, care acioneaza ca gardian al misiunii, avand in centrul ateniei doua aspecte de baza : ~ inelegerea a tot ceea ce se face (contribuind la educaia tinerilor de a ajuta la construirea unei lumi mai bune) ; ~ procesul prin care se face (aplicarea Metodei Scout, care-i face pe tineri principalii ageni in propria lor dezvoltare).

5.1)c) UNITATEA SCOUT ESTE O COMUNITATE CARE AVANSEAZA SPRE O VIZIUNE COMUNA VIZIUNEA este raspunsul la intrebarea Incotro mergem?.Este imaginea pe care unitatea scout o are asupra propriului ei viitor.Viziunea este exprimata firesc prin formularea unuia sau mai multor obiective anuale, pe care si le propune unitatea, incluzandu-le in Planul Grupului Cercetasesc caruia aparine. O viziune consta in eluri cum ar fi anul acesta vom obine un loc de intalnire pentru toate patrulele ; rata retragerilor va scadea cu cel puin 10% ; vom petrece 20 de nopi de dezbateri si vom fi mai bine pregatii pentru campuri ; vom lua parte la toate evenimentele districtuale si naionale, organizate de Asociaie ; instituia care ne sponsorizeaza ne va evalua ca avand cel mai bun program educativ ; pana la sfarsitul anului, vom creste numeric cu 50%, 90% dintre tineri vor folosi jurnale si toate patrulele vor avea echipamente complete ; vom fi cea mai buna unitate din district si asa mai departe.Aceste scopuri vor depinde de nivelul de dezvoltare a unitaii, de asteptarile ei pentru viitor si de percepia membrilor ei, de abilitatea lor de a le transforma in realitate. Pentru a fi eficienta, o viziune trebuie sa fie impartasita de toti.Trebuie sa fie o viziune pe care fiecare - tineri si lideri aduli, de o potriva - sa o simta reprezentativa pentru ei si sa creada ca o pot realiza impreuna. O viziune impartasita de toi este mai mult decat o idee.Ea este o fora impresionanta in inimile tuturor membrilor unitaii.Poate sa creasca dintr-o idee, dar, daca este suficient de convingatoare pentru a castiga susinerea tuturor, atunci nu mai este o idee abstracta, ci devine palpabila si incepe sa fie perceputa ca si cum ar fi vizibila.Ea imbiba unitatea cu o percepere a angajamentului comun si, variind activitaile patrulelor, da sens tuturor lucrurilor pe care le fac acestea.

5.1)d) UNITATEA SCOUT ESTE UN SPAIU IN CARE PATRULELE INTERACIONEAZA Cand am vorbit despre patrula, am spus ca ea interacioneaza cu celelalte patrule.Unitatea de cercetasi este spaiul in care se intampla aceasta interaciune. Ea se intampla intr-un mod general si spontan, prin toate elementele vieii de grup, dar este marcata in mod special de cateva situaii specifice : # activitai variabile, comune pentru toata unitatea, care au loc atunci cand toate patrulele au decis sa duca la bun sfarsit aceeasi activitate in paralel sau cand isi asuma sarcini specifice, printr-o activitate care implica pe fiecare. Activitaile comune ar trebui sa fie suficient de esalonate in timp, pentru a evita interferena lor cu activitaile de patrula, care au prioritate ; # proiecte in care patrulele intreprind diferite activitai individuale, in cadrul unui set de activitai care formeaza o parte a unei iniiative mai largi ; # campuri, jocuri, focuri de camp, competiii si alte activitai fixe, in a caror pregatire patrulele au diferite responsabilitai ; # in cadrul Consiliului Unitaii, care este responsabil pentru impacarea diferitelor interese ale patrulelor, reprezentate prin sefii de patrula si asistenii acestora ; # in cadrul Adunarii Unitaii, unde toi membrii patrulelor isi exercita dreptul de a-si exprima opiniile si de a participa la luarea deciziilor . Aceasta interaciune permite patrulelor : ~ sa invee unele de la altele ; ~ sa evalueze propriile lor realizari si chiar sa incerce sa le imbunataeasca ;

~ sa experimenteze beneficiile cooperarii, solidaritaii si muncii in echipa ; ~ sa ia parte la viaa democratica, luind decizii si asumandu-si responsabilitaile ce rezulta din acestea ,respectand opinia majoritaii ; ~ sa exerseze priceperi sociale intr-un fel de cadru virtual, cu limite definite, unde-si pot pune la incercare iscusinele si pot gresi, fara riscuri exagerate sau consecine ireversibile.

5.1)e) UNITATEA SCOUT IDEALA ESTE COMPUSA DIN 4 PATRULE SI 32 DE TINERI Experiena a aratat ca 3-5 patrule intr-o unitate scout este numarul ideal pentru furnizarea oportunitailor de interaciune si pentru a face mai atragatoare activitaile comune. Intr-o unitate cu doar 2 patrule, interaciunea este redusa la minim, iar activitaile comune nu sunt atat de atragatoare. Un numar mai mare de 5 genereaza dificultai organizatorice si subiaza sprijinul personal pe care liderii aduli il pot da sefilor de patrule si asistenilor sefilor de patrule, ca si tinerilor a caror dezvoltare o monitorizeaza. Pe baza numarului de membri recomandat pentru o patrula, componena ideala a unei unitai de cercetasi ,formata din 4 patrule, va fluctua intre 20 si 32 de tineri. Oricum, aceste numere sunt pe locul doi ca importana, dupa grupul de semeni ; este esenial ca patrula sa fie compusa din grupuri de prieteni, independent de numarul lor. Nu trebuie uitat ca o unitate de cercetasi este o federarie de patrule diferite, dar, fiecare, cu o coeziune interna. Nu este o idee buna admiterea intr-o unitate a mai multor patrule decat pot fi asistate de liderii aduli pregatii, disponibili. Nu este ineleapta crearea unitailor gigant . Acestea dau impresia ca sunt capabile sa absoarba un numar mare de persoane si sa deina puterea, dar ofera posibilitai mici de individualizare a activitaii. Daca unitatea are mai mult de 5 patrule, in funcie de caracteristicile Grupului Cercetasesc (n.t.: la noi, Centru Local), probabil ca cel mai bine este sa fie formate 2 unitai a cate 3 patrule. Evident, aceasta va crea necesitatea recrutarii si antrenarii unui numar suficient de lideri aduli, pentru a menine ridicat nivelul ateniei personale.

5.1)f) TINERI INTRE 11 SI 15 ANI, IN FUNCIE DE RITMUL INDIVIDUAL DE DEZVOLTARE

Unitatea scout reuneste patrule cuprinzand tineri cu varste intre 11 si 15 ani. Acesta este un ciclu de dezvoltare, care corespunde primei etape a adolescenei, cu trasaturi comune, care o difereniaza de perioadele anterioare si urmatoare. Doua grupe de varsta pot fi distinse in interiorul acestei etape : 11-13 ani si 13-15 ani. Aceste grupe corespund la doua coloane diferite, de obiective care sunt propuse tinerilor in toate ariile de dezvoltare, dupa cum vom vedea in capitolul 9. Acestea sunt grupe generice de varsta si nu limite stricte de varsta, deoarece fiecare tanar are propriul lui ritm de dezvoltare, care este influenat de diferii factori. Varsta la care tanarul se alatura patrulei, cat timp sta in patrula si punctul in care o etapa de progres deschide cale alteia depind mai mult de etapa de dezvoltare a persoanei decat de varsta ei. Acest lucru este evaluat, de la caz la caz, de tanarul insusi, cu ajutorul patrulei sau al liderului care-i monitorizeaza evoluia. Aceasta inseamna ca un tanar nu este neaparat gata sa se alature unei patrule (n.t. : este vorba de o patrula din Seciunea Scout - in cazul nostru, patrula de temerari ) chiar cand implineste 11 ani. El poate fi gata cateva luni mai devreme, mai ales fetele, la care pubertatea incepe cu unul sau doi ani mai devreme decat la baiei. Fetele sau baieii mai tineri de 10 ani nu ar trebui admisi sub nici o forma, pana cand tipul de activitai si metoda folosita nu li se potrivesc. Copiii pot, de asemenea, sa se alature dupa varsta de 11 ani, in special aceia care au un ritm mai lent de dezvoltare. In orice caz, maturitatea tanarului este un considerent foarte important, dar admiterea in patrula si ramanerea in ea depind de prietenia si de acceptarea de catre ceilali membri ai acesteia. De asemenea, tinerii nu parasesc patrula exact in ziua in care implinesc 15 ani, ci atunci cand incep sa aiba preocupari si interese ce vor gasi un raspuns care sa-i satisfaca mai mult in urmatoartea Seciune. Tinerii dau semne firesti cum ca sunt gata, entuziasti sa mearga mai departe, iar liderii aduli trebuie sa invee sa perceapa aceste semne la momentul potrivit. 5.1)g) UNITAILE POT FI MIXTE SAU UNI-SEX Cand am vorbit despre patrula, am spus ca, in unele cazuri, patrulele pot fi mixte, in funcie de trasaturile grupului de semeni respectiv, de varstele tinerilor, de cat de repede se imprietenesc cu membrii de celalalt sex si de caracteristicile culturale. Am mai spus si ca faptul ca este mixta sau uni-sex nu ar trebui sa permita intreruperea dinamicii naturale a grupului de semeni sau afectarea coeziunii interne a patrulei, sau, in consecina, realizarile ei ca o comunitate de invaare. Pentru ca patrula poate fi mixta, unitatea de cercetasi poate fi si ea mixta.Ea poate conine patrule uni-sex si/sau mixte. Aceasta decizie este luata de Consiliul Unitaii si de Grupul Cercetasesc respectiv, prin prisma istoriei lui, a opiunilor educaionale si a caracteristicilor culturale ale cadrului mai larg.

Trebuie indeplinite anumite condiii de baza, pentru a funciona o unitate mixta : ~ patrulele feminine, masculine si mixte trebuie tratate la fel din punct de vedere al drepturilor si indatoririlor, fara nici un fel de discriminare ; ~ activitaile nu trebuie sa intareasca stereotipiile culturale vazute in societate. Nu trebuie facuta nici o distincie intre activitai pentru fete si activitai pentru baiei . Procesul alegerii activitailor propuse in ciclul de programe este cel mai bun antidot al acestei tendine, deoarece ofera fiecarei patrule ocazia de a alege autonom ceea ce vrea ea sa faca ; ~ unitatea de cercetasi ar trebui sa fie constienta de diferenele dentre sexe in cadrul climatului educaional, sa selecteze si sa reliefeze marele potenial al existenei ca barbat sau ca femeie ; ~ viaa de grup ar trebui sa garanteze faptul ca sexele se apreciaza , se recunosc reciproc si respecta intimitatea fiecaruia ; ~ interaciunea dintre patrule ar trebui sa promoveze natura complementara a celor doua sexe ; ~ Echipa Liderilor Aduli trebuie sa fie mixta si este recomandat ca monitorizarea obiectivelor, pentru fiecare tanar, sa fie condusa de un lider de acelasi sex . Acest lucru da tinerilor posibilitatea sa observe si sa invee din cooperarea pe care o vad in Echipa Liderilor Aduli si sa se identifice cu modele de comportament pentru propriul lor sex.

5.2) STRUCTURA UNITAII SCOUT 5.2)a) CA SI IN CAZUL PATRULELOR, STRUCTURA UNITAII CUPRINDE TREI ELEMEN Acestea sunt pari ale unitaii, ca suport organizatoric pentru Sistemul Patrulelor.Ele nici nu reprezinta o structura de comanda, si nici nu exista o ordine ierarhica intre ele. ~ Adunarea Unitaii ~ Consiliul Unitaii ~ Echipa Liderilor Aduli

Patrula

ghidare si susinere si evaluare

Echipa

Patrula

Patrula

Consiliul Unitaii

funcionare pregatire

educativa, Liderilor

Patrula

Adunarea Unitaii

reguli de baza si decizii privind obiectivele si activitaile unitaii

Asa cum este aratat in figura, aceste elemente orbiteaza Sistemul Patrulelor, fiecare jucand diferite roluri susinatoare, fara insa a se amesteca in activitatea patrulelor.

5.2)b) ADUNAREA UNITAII FACE REGULILE DE BAZA SI DECIDE ASUPRA OBIECTIVELOR SI ACTIVITAILOR ACESTEIA Adunarea este compusa din toi membrii unitaii, care participa individual, nu ca reprezentani ai patrulelor lor. Ea se intruneste cel pu in de doua ori in timpul fiecarui ciclu de programe sau ori de cate ori evenimentele o cer. Este prezidata de un tanar ales in acest scop, cand incepe intalnirea. Liderii aduli participa fara drept de vot. Adunarea fixeaza reguli de funcionare sau coexistena, ori de cate ori unitatea are nevoie de stabilirea acestora. Deoarece regulile ii afecteaza pe toi, toi au un cuvant de spus in luarea deciziei. Aceasta este contribuia principala a Adunarii, pentru ca sistemul sa funcioneze. De asemenea, ea are un rol in alte aspecte care ii afecteaza pe toi : ~ fixeaza obiectivele anuale ale unitaii, asa cum sunt ele exprimate in Planul Grupului. Cu alte cuvinte, ea stabileste viziunea ; ~ decide asupra activitailor comune, care vor fi realizate intr-un ciclu de programe, si aproba calendarul activitailor, de indata ce acesta a fost realizat de Consiliul Unitaii. 5.2)c) CONSILIUL UNITAII ORGANIZEAZA FUNCIONAREA SI CONDUCE PREGATIREA Consiliul cuprinde sefii de patrule, asistenii sefilor de patrule si Echipa Liderilor Aduli. El se intruneste cel puin o data pe luna. Este coordonat de seful unitataii sau membrii pot roti total sau parial aceasta coordonare intre ei, ca un exerciiu de conducere. Consiliul joaca un dublu rol : de organ de conducere si de cadru de invaare, pentru sefii de patrula si asistenii sefilor de patrula. Prin reprezentanii lor, toate patrulele sunt implicate in procesul de luare a deciziilor care vizeaza aciunile comune. Pentru ca aceasta reprezentare sa fie efectiva, patrulele trebuie sa stie din timp problemele ce urmeaza sa fie discutate in

Consiliul Unitaii si sa-si exprime opiniile. Indiferent de opiniile individuale, totusi, toi membrii Unitaii demonstreaza solidaritatea cu deciziile la care se ajunge. In privina rolului in coordonarea funcionarii, Consiliul se ocupa, in general, de toate aspectele care privesc interaciunea dintre patrule. Aceasta include anumite responsabilitai eseniale : ~ prepararea diagnosticului si prioritaii pentru fiecare ciclu de programe, si pre-selectarea a activitailor de unitate ; ~ organizarea activitailor de unitate, selectate de Adunare intr-un calendar al activitailor, si ajutarea la proiectarea si pregatirea lor ; ~ evaluarea programelor de activitai realizate in fiecare ciclu si stabilirea criteriilor pentru aprecierea progresului personal al tinerilor ; ~ hotararea asupra acordarii insemnelor de progres, la propunerea liderilor aduli care realizeaza monitorizarea ; ~ obinerea si administrarea resurselor necesare pentru conducerea si finanarea activitailor programate ; ~ susinerea patrulelor in funcionarea lor si in integrarea de noi membri, supravegherea alegerii sefilor de patrule si a asistenilor sefilor de patrule; ~ luarea iniiativei in recrutarea de noi patrule, atunci cand este necesar; ~ deciderea, impreuna cu Consiliul Grupului, la momentul potrivit, asupra problemei daca patrulele si unitatea ar trebui sa fie mixte sau uni-sex, fara prejudicierea principiilor discutate in capitolul 3. In privina invaarii, responsabilitaile eseniale ale Consiliului Unitaii sunt : ~ ilustrarea, pe masura, a faptului ca membrii sai traiesc conform Promisiunii si Legii ; ~ pregatirea sefilor de patrula si a asistenilor sefilor de patrula pentru indeplinirea responsabilitailor lor. Este esenial pentru Sistemul Patrulelor sa lucreze cum se cuvine.Ar trebui amintit ca liderii aduli acioneaza ca mediatori educaionali, aproape tot timpul prin sefii de patrule si asistenii sefilor de patrule. Liderul Scout (n.t. :la noi, liderul de temerari) lucreaza prin sefii de patrule (Baden-Powell, Aids to Scoutmastership, 1919) ~ asigurarea antrenarii specifice si a informaiilor tehnice pentru anumite activitai, prin membrii sai sau tere persoane; ~ recrutarea si indrumarea monitorilor externi, care supravegheaza competenele urmarite de tineri;

~ primirea de noi membri si organizarea perioadei introductive; ~ stabilirea aciunilor de recunoastere (n.t. : a meritelor cercetasilor) sau corectare , cand este necesar sau potrivit.

5.2)d) ECHIPA LIDERILOR ADULI FURNIZEAZA INDRUMAREA, SPRIJINUL SI EVALUAREA EDUCAIONALA Echipa cuprinde cate un lider adult pentru fiecare patrula din unitatea de cercetasi. O unitate cu 4 patrule, lucru destul de des intalnit, necesita 4 lideri : un sef de unitate si trei asisteni ai sefului de unitate. Echipa se intruneste o data pe saptamana si este coordonata de seful unitaii. In general, liderii acioneaza ca mediatori educaionali, in echipa sau individual, astfel : ~ proiecteaza condiiile in care funcioneaza unitatea de cercetasi; ~ pastreaza vie misiunea si promoveaza viziunea; ~ se asigura ca toate elementele Metodei sunt aplicate in scopul sprijinirii vieii de grup si creeaza condiiile in care cimpurile de invaare sa opereze in interiorul patrulelor ; ~ pregatesc informaiile de fond pentru intalnirile Consiliului si ale Adunarii si se asigura ca niciodata nu iau decizii care sunt, de fapt, responsabilitatea acestora doua ; ~ preiau, individual, responsabilitatea pentru monitorozarea si ajutarea la aprecierea progresului membrilor patrulei, asa cum vom vedea cand vom vorbi despre evaluarea progresului personal al tinerilor ; ~ pregatesc si realizeaza sesiuni de informare a parinilor, in privina rolului educativ pe care se asteapta sa-l joace acestia in legatura cu munca realizata in unitate ; ~ se susin reciproc in dezvoltarea personala. In funcie de caracteristicile lor personale, liderii aduli isi impart sarcinile ce deriva din aceste responsabolitai si din poziia lor ca membri ai Consiliului Unitaii. Este recomandat ca aceasta distribuire de sarcini sa fie flexibila si variabila, si nu subiectul unor reguli stricte. Descrierea poziiei si responsabilitailor Asociaiei ar trebui luata ca un ghid general si nu ca o lege. In capitolul 7 vom analiza mai pe larg responsabilitaile adulilor ca lideri educaionali. Una dintre principalele probleme in toate unitaile este gasirea unui numar suficient de lideri aduli corespunzatori. Uneori nu-i putem gasi deoarece cautam intr-un cerc prea mic. Este o idee buna largirea cautarii in alte locuri :

~ prieteni, colegi si rude ale membrilor Echipei voastre de Lideri, care sunt motivati de exemplul persoanei din cercetasie pe care o cunosc ;

~ lideri anteriori ai Grupului Cercetasesc, care doresc sa se intoarca la activitaile lor cercetasesti .O perioada de improspatare a pregatirii va evita tendina de a proceda ca pe vremea mea , care nu este intotdeauna un lucru bun ; ~ parini si rude ale tinerilor, care, adesea, sunt entuziasmai de rezultatele pe care le vad in privina copiilor lor sau a mai tinerelor lor rude ; ~ persoane ce in de instituia-sponsor a Grupului Cercetasesc, care sunt interesate de succesul Grupului, prin prisma intereselor propriei lor organizari ;

~ profesori si specialisti in profesii de predare si psihologie, sau ali profesionisti din cadrul scolilor pe care le frecventeaza tinerii ; ~ studeni ai universitailor sau instituiilor cu profil educativ sau tehnic, in special aceia care urmeaza cursuri legate de educaie. Ei sunt intr-o etapa a vieii in care, daca sunt motivai corespunzator, pot sa-si dedice o mare parte din timp muncii voluntare; ~ persoane care lucreaza in toate domeniile organizarii sociale si dezvoltarii comunitare, in organizaii neguvernamentale, sau in serviciul organizaiilor caritabile, a caror ocupaie ii dispune pentru munca educativa cu tinerii. Nu este necesar sa fi fost cercetas inainte de a fi lider. Pregatirea din cadrul Asociaiei, practica pe teren si sprijinul constant al Echipei Liderilor vor asigura cunostinele, experiena si dezvoltarea personala cerute de aceasta sarcina.

5.3) IDENTITATEA UNITAII SCOUT

5.3)a) NUMELE TINERILOR Tinerii sunt numii scouts deoarece, in 1907, cercetasia a inceput cu baiei din aceasta grupa particulara de varsta, care erau cunoscui prin acest nume chiar inainte ca cercetasia sa il adopte in mod oficial. Robert Baden-Powell a folosit acest cuvant deoarece era un termen general pentru exploratori, alpinisti, ghizi, marinari, misionari, descoperitori, investigatori, pe scurt, toi aceia care au intaietate pentru a deschide noi cai de urmat pentru ceilali.

5.3)b) NUMELE UNITAII Adesea, unitaile au un nume legat de cadrul simbolic al explorarilor, expediiilor si descoperirilor, sau de zona sau tradiia Grupului Cercetasesc caruia ii aparine unitatea. Daca este o singura unitate, ea poate lua numele Grupului. Numele poate, de asemenea, sa se refere la o figura istorica remarcabila sau la un loc sau eveniment semnificativ. O alegere potrivita si un bun gust ajuta tinerii sa se identifice cu unitatea.

5.3)c) UNIFORMA Cercetasii poarta o uniforma care ii identifica cu comunitatea. De-a lungul timpului, uniforma cercetaseasca a fost simplificata. Uniforma actuala a fost creata de Asociaie pentru a ne permite sa ne realizam activitaile confortabil. De asemenea, ea evita ca imbracamintea sa fie o sursa de diferene intre tineri. Unele unitai poarta un simplu tricou cu un insemn, pentru multe dintre activitaile lor non-formale. Alte cateva simboluri pot fi reprezentate pe uniforma noastra, cum sunt : floarea de crin, baticul sau esarfa, insemnele Grupului, Asociaiei, Promisiunii, insemnele de progres, ca si insemnele reprezentand competene si evenimente.

5.3)d) FLOAREA DE CRIN

Acesta este un simbol cercetasesc universal si provine de la vechile hari, in care ea reprezinta punctul Nord al busolei. Cum spunea Baden-Powell, ea reprezinta calea cea buna, pe care toi cercetasii ar trebui s-o urmeze .

5.3)e) BATICUL SAU ESARFA Este o bucata textila triunghiulara, care este pusa in jurul gatului, prinsa cu un inel ce poate fi facut din diferite materiale. Are culorile Grupului Cercetasesc caruia aparine unitatea si ajuta la identificarea cercetasilor din intreaga lume. Are si multe intrebuinari practice in activitai si afara, in aer liber.

5.3)f) INSEMNE Insemnele identifica Asociaia noastra si Grupul Cercetasesc caruia ii aparine unitatea, pentru a arata ca unitatea de cercetasi face parte din comunitatea locala si se integreaza in organizarea la nivel naional. Insemnul de Promisiune este purtat de toi cercetasii care au rostit Promisiunea, cu alte cuvinte, de aceia care s-au angajat sa traiasca conform Legii Scout. Iinsemnele de progres indica etapa pe care tanarul o urmeaza in atingerea obiectivelor personale. Insemnele de competena stau marturie pentru cunostinele si iscusinele specifice, pe care tanarul sau tanara le-a capatat in unitatea de cercetasi. Insemnele pentru un eveniment sunt purtate temporar pe uniforma, pana cand trece evenimentul si un anumit timp dupa aceea. Toate aceste insemne si poziia lor pe uniforma au fost stabilite de Asociaia noastra si pot fi gasite in manifestul insemnelor, impreuna cu alte insemne naionale autorizate. Nu este o idee buna purtarea mai multor insemne pe uniforma decat sunt stipulate. Altfel, insemnatatea lor se pierde, iar efectul general s-ar putea sa nu fie chiar atragator.

5.3)g) SALUTUL

Cercetasii se saluta cu mana dreapta, inand degetul mare peste cel mic si ridicand celelalte trei degete. Braul este inclinat usor inapoi si mana este inuta la inalimea umarului, cu faa palmei inainte. Multe unitai au alte tradiii, in funcie de ocazie, de cum sa ina braul si mana. Oricum, orice forma ce ar putea da salutului un aspect militar, cum ar fi ridicarea rapida a degetelor intinse spre frunte, ar trebui evitata. De asemenea, de obicei, cercetasii isi strang reciproc mana stanga. Sunt multe legende legate de originea acestui obicei. Cea mai convingatoare dintre ele vine din tradiia tribului Ashanti. Razboinicii Ashanti, in mod obisnuit, isi strangeau reciproc mana dreapta, pentru a nu da drumul scutului protector pe care il purtau in stanga, dar, cand salutau un prieten , puneau jos scutul si ii intindeau mana stanga, ca un gest de incredere.

5.3)h) O CULOARE Primele insemne pe care le-a facut Baden-Powell erau brodate cu galben, pe un fond verde, iar aceste doua culori au ajuns sa fie recunoscute ca fiind culorile cercetasiei. Deoarece Seciunea Scout (n.t. : la noi, ramura de varsta Temerari) a fost prima creata, a primit culoarea verde, iar Seciunea Cub (n.t. : la noi, ramura de varsta Spiridusi) a adoptat mai tarziu galbenul. Aceasta tradiie este pastrata azi in multe unitai din intreaga lume, care, adesea, utilizeaza un steag verde pentru unitate.

5.3)i) JURNALUL UNITAII Desi acesta nu este un element simbolic, este o idee buna ca unitatea sa aiba un caiet simplu, pentru rezoluii, in care sa inregistreze hotararile luate de Adunare si de Consiliu. Asa cum serveste ca marturie pentru ceea ce s-a stabilit, acest caiet serveste si pentru a inregistra in scris istoria unitaii, lucru care ajuta la pastrarea identitaii ei. CAPITOLUL 6 : LEGEA SI PROMISIUNEA CUPRINS 6.1) Oferta educaionala a cercetasiei 6.1)a) Cercetasia contribuie la educarea tinerilor printr-un sistem de valori 6.1)b) Valorile oferite sunt un proiect pe toata viaa, pentru toi cercetasii 6.2) Legea Scout 6.2)a) Stapanirea legii este o problema centrala la inceputul adolescenei 6.2)b) Copiii isi dau seama, cam de la varsta de 10 sau 11 ani, ca aceste reguli sunt o funcie a acordului mutual 6.2)c) Inainte de varsta de 10 sau 11 ani, morala este convenionala 6.2)d) Copiii incep sa faca trecerea la autonomia morala de la varsta de 10 sau 11 ani 6.2)e) Tinerii invaa valoarea regulilor din exemplul modelelor lor si din

experiena legata de semenii lor 6.2)f) Tinerii asimileaza Legea Scout in acelasi mod in care interiorizeaza regulile : prin lideri, care sunt exemple in ceea ce priveste Legea, si prin experiena vieii de grup, in cadrul patrulelor si unitaii 6.2)g) Legea Scout propune trairea prin valorile noastre 6.3) Cateva reflecii asupra Legii Scout 6.3)a) Cercetasul este demn de incredere 6.3)b) Cercetasul este loial 6.3)c) Cercetasul este de ajutor pentru ceilali 6.3)d) Cercetasul imparte cu ceilali 6.3)e) Cercetasul este bun 6.3)f) Cercetasul protejeaza viaa si natura 6.3)g) Cercetasul este organizat si nu face nimic pe jumatate 6.3)h) Cercetasul priveste viaa optimist 6.3)i) Cercetasul are grija de lucrurile lui si preuieste munca 6.3)j) Cercetasul este curat in gand, cuvant si fapta 6.4) Promisiunea Scout 6.4)a) Promisiunea este un angajament voluntar 6.4)b) Prin Promisiune, ne angajam sa fim cat mai buni 6.4)c) Primul nostru angajament este faa de Dumnezeu 6.4)d) Ne angajam faa de ara si pace 6.4)e) Promitem sa facem din Legea Scout o parte integranta a vieii noastre 6.4)f) Rostirea Promisiunii este un moment foarte important din viaa unui cercetas 6.4)g) Tinerii decid daca sunt pregatii sa faca acest angajament 6.4)h) Deviza ne aminteste de promisiunea pe care am facut-o 6.4)i) Schimbarea in bine este o demonstrare a angajamentului luat 6.4)j) Rugaciunea Scout cere fora pentru a ne indeplini angajamentul

6.1) OFERTA EDUCAIONALA A CERCETASIEI 6.1)a) CERCETASIA CONTRIBUIE LA EDUCAREA TINERILOR PRINTR-UN SISTEM DE VALORI Misiunea cercetasiei este aceea de a contribui la educarea tinerilor in asa fel incat ei sa poata ajuta la construirea unei lumi mai bune, in care oamenii sunt implinii ca indivizi si joaca un rol constructiv in societate. Misiunea este realizata prin folosirea Metodei Scout, care face din tanar principalul agent in propria dezvoltarea ca persoana increzatoare in propriile fore, responsabila si angajata.

Un aspect esenial al Metodei este invitaia facuta tinerilor de a adera la anumite principii spirituale, sociale si personale. Aceste principii constituie un sistem de valori, care este impartasit de cercetasii din intreaga lume, si pe care Asociaiile il exprima in diverse moduri, in ofertele lor educaionale.. 6.1)b) VALORILE OFERITE SUNT UN PROIECT PE TOATA VIAA, PENTRU TOI CERCETASII Aceste principii constituie o oferta care este preluata personal de fiecare, individual, si reprezinta o provocare pentru noi, toi, care suntem cercetasi. Ele invita tinerii si adulii, deopotriva, sa se straduiasca in mod constant pentru propria implinire. Unele asociaii naionale au diferite formulari pentru oferta educaionala, dar versiunile diferite exprima, toate, acelasi sistem de valori. Textul care urmeaza proclama valorile cercetasiei, folosind un ton care le da o anumita distincie, pentru a indica rangul idealului pe care cautam sa-l atingem. FIECARE BARBAT SI FEMEIE, CARE IMPARTASESTE EXPERIEN A CERCETASIEI, TINDE SA FACA TOT POSIBILUL PENTRU A FI : o persoana libera si integra, curata in cuget si sincera in simire, cu o voina puternica, responsabila si increzatoare in propriile fore, cu daruire personala pentru propria viaa, consecventa si sincera in cuvantul dat, gata sa-i slujeasca pe alii, implicata in comunitatea ei, aparatoare a drepturilor celorlali, angajata in democraie si devotata schimbarii, iubitoare de dreptate si promotoare a pacii, care preuieste munca omului si pentru care baza formarii familiei este iubirea, constienta de propria demnitate si de a celorlali, imparind cu ceilali cu placere si afeciune, o persoana creatoare, care lasa lumea mai buna decat o gaseste si se straduieste pentru integritatea lumii naturale, care invaa continuu si cauta cai inca neexplorate, care isi face bine munca si, lipsita de pofta de a poseda, este independenta de lucrurile materiale, o persoana spirituala, cu un sim transcendental de viaa, care-si deschide sufletul in faa lui Dumnezeu, traieste bucuroasa in credina si o face zilnic partasa a vieii ei,

si care, deschisa dialogului si inelegerii, respecta convingerile religioase ale celorlali. Aceste principii sunt coninute in Legea Scout, faa de care tinerii cu varste intre 11 si 15 ani se angajeaza prin Promisiune. 6.2) LEGEA SCOUT 6.2)a) STAPANIREA LEGII ESTE O PROBLEMA CENTRALA LA INCEPUTUL ADOLESCENEI Stapanirea legii constituie una dintre problemele majore ale primei etape a adolescenei. In aceasta etapa este importanta dezvoltarea unei atitudini pozitive si responsabile faa de reguli si construirea valorilor morale personale, ale fiecaruia. O trasatura iniiala a adolescenei este lipsa disciplinei si o tendina de a obiecta faa de autoritatea parinilor si a adulilor, in general, mai ales din perspectiva adulilor, care, la inceput, sunt adesea tulburai de noile atitudini ale tinerilor si reacioneaza inflexibil. Regulile pe care erau gata sa le accepte in copilarie sunt acum puse sub semnul intrebarii. Este o etapa necesara si folositoare in progresul personal al unui tanar, in drumul spre autonomia morala. Mai degraba decat incercarea de inabusire a acestei atitudini, rolul nostru, ca educatori, este de a incuraja si susine.O mare importana o are acceptarea acestui lucru in aplicarea Metodei in Seciunea Scout, deoarece esecul in stabilirea autonomiei morale in adolescena poate avea consecine serioase pentru echilibrul viitor al personalitaii. 6.2)b) COPIII ISI DAU SEAMA, CAM DE LA VARSTA DE 10 SAU 11 ANI, CA ACESTE REGULI SUNT O FUNCIE A ACORDULUI MUTUAL Simpla observare a modului in care copiii privesc si accepta regulile de joaca face puina lumina in dezvoltarea conceptului de reguli. La joaca, regulile sunt rezultatul unui compromis intre doua dorine contradictorii : pe de o parte, dorina de a invinge, de a fi cel mai puternic, de propria afirmare vis-a-vis de ceilal i si, pe cealalta parte, dorina de a continua joaca cu ceilali. Daca eu vreau sa inving tot timpul, ceilali copii vor deveni frustrai si nu vor mai vrea sa se joace cu mine. Pentru ca jocul sa continue, trebuie sa le dau si celorlali posibilitatea de a invinge. Trebuie sa fiu capabil sa ma pun in locul celorlali si sa accept regulile care definesc obiectiv drepturile si obligaiile fiecarui jucator si determina modul in care jocul este castigat. Pana la varsta de 2 sau 3 ani, copiii nu au deloc sim ul regulilor. Ei folosesc jucariile dupa capriciul lor, le arunca in jur, le dau uitarii, nu-i mai intereseaza, dupa care le ridica din nou. Copiii de varsta prescolara se joaca pe langa ceilali, dar nu cu ceilali. Acest lucru se vede clar in camine si gradinie de copii, unde copiii pot fi vazui jucandu-se alaturi de al i copii, dar jocurile lor nu sunt interactive cu adevarat.

De la varsta de 5 sau 6 ani si pana la 9 sau 10 ani, regulile sunt prezente in mintea copiilor ca ceva foarte sfant. Ele sunt privite ca venind de la aduli si, de aceea, de neschimbat. Copiii de aceasta varsta inca nu sunt capabili sa interiorizeze regulile, deoarece sunt inca prea prinsi de dorina de a se afirma si inca nu sunt capabili sa se puna in locul celorlal i, desi acest lucru se schimba cu trecerea varstei. Ei imita regulile impuse de cei mai mari, dar inca nu le respecta cu adevarat. Intotdeauna va exista un jucator care triseaza, deoarece dorina de a invinge este prea puternica. Cand se intampla acest lucru, fiecare se lupta, jocul se opreste, ei rezolva dezacordul si jocul este reluat doar pentru a se opri cateva minute mai tarziu, in mijlocul unei noi neinelegeri. De la varsta de 7 sau 8 ani, copiii devin, treptat, mai buni in cooperarea intr-o situa ie de grup si in impartasirea responsabilitailor implicate in urmarirea unor obiective comune, deoarece ajung sa recunoasca regulile. Procesul de invaare, la aceasta varsta, consta in ascultarea si urmarea regulilor. Datorita acestui lucru, legea cercetaseasca pentru Seciunea Cub (n.t. :la noi, ramura de vasta Spiridusi) incepe cu cerina de a asculta si respecta pe ceilali . Dar, deoarece inca nu exista o acceptare motivata a regulilor, inca nu poate exista o cooperare totala. De aceea, la nivelul lotului, cele sase cerine faciliteaza fundamental organizarea si monitorizarea grupului ; nu devine o comunitate de viaa , asa cum sunt patrulele si, intr-o extindere chiar mai mare, cum sunt echipele Seciunii Seniori. Doar de la varsta de aproximativ 10 sau 11 ani, acest lucru se schimba : copiii incep sa observe ca regulile izvorasc dintr-un acord mutual. Din acest moment, ei sunt de parere ca regulile nu vin de la aduli. Ei insisi inventeaza regulile si le pot schimba daca sunt toi de acord.

6.2)c) INAINTE DE VARSTA DE 10 SAU 11 ANI, MORALA ESTE CONVENIONALA De la regulile jocului trecem la regulile morale. Pana la varsta de 7 sau 8 ani, copiii nu judeca pentru ei insisi faptele. Ei se mulumesc sa le eticheteze ca bune sau rele , sau corecte sau gresite , pe baza normelor culturale. Copiii se supun autoritaii doar pentru un castig personal imediat si pentru a evita pedeapsa. Ei considera ca, de exemplu, cu cat e mai puin posibila o minciuna, cu atat este mai rea. A face ceva prost este un lucru serios doar raportat la daunele materiale pe care le cauzeaza. Intenia nu este ceea ce conteaza. Pedeapsa este privita ca ispasire : cel vinovat trebuie sa sufere o pedeapsa de o marime proporionala cu gravitatea greselii. Intervalul de varsta de 7 sau 8 ani pana la aproximativ 10 sau 11 ani constituie etapa moralei convenionale. Copiii isi adapteaza comportamentul la asteptarile parinilor lor sau ale grupului social, in concordana cu ceea ce ei considera un baiat bun sau o fata buna . Legea, ordinea si respectul pentru autoritate sunt privite ca absolute. Uneori, oamenii pot ramane blocai la acest nivel, in timpul varstei adulte, daca nu sunt expusi unei largimi adecvate de experiena sociala, sau daca sunt subiectul unei educaii excesiv de rigide sau autoritare. In termenii desenului care urmeaza, am putea spune ca acesti aduli sunt prinsi in comportamentul supus al copilariei si - fiind aduli, nu copii - comportamentul lor ar putea fi definit ca nevrotic.

6.2)d) COPIII INCEP SA FACA TRECEREA LA AUTONOMIA MORALA DE LA VARSTA DE 10 SAU 11 ANI De la varsta de 10 sau 11 ani, devenind capabili de raionamente logice, copiii trec treptat la stadiul autonomiei morale. Ei pot sa judece oamenii pe baza faptelor lor si disting trasaturi foarte personale ale caracterului lor. Pot sesiza deficiene si slabiciuni si nu mai au incredere oarba in autoritatea acestora. Astfel, incep sa judece pentru ei insisi propriile lor fapte si pe ale celorlali. Principiile morale sunt acceptate pe baza personala, ca un mod de impartasire a drepturilor si indatoririlor, in cadrul grupului caruia ei aparin. Spre varsta de12 ani, copiii accepta regulile ca pe un fel de contract intre indivizi. Regulile nu mai sunt de neatins, ci pot fi schimbate prin acord mutual. Puin cate puin - mai ales in a doua etapa a adolescenei, spre varsta de 15 ani - tanarul incepe sa ineleaga conceptul valorilor universale : dreptate, reciprocitate, egalitate si demnitate. Principiile morale sunt asociate cu un ideal social mai degraba decat cu realitatea sociala. Corect este definit pe baza aderarii personale si constiente la principiile morale. Este, in fond, pragul conceptului adult de lege, care determina respect cu discernamant si o atitudine democratica, dupa cum este aratat in desenul urmator. Hotararea mea este singura regula IMPUNEREA PROPRIILOR REGULI sociopatii de autoatribuire, comportament de tip fascist Ma supun legii fara discuie SUPUNERE MATURITATE COPILARIE FAA DE TOATE ADULTA REGULILE Toate regulile sunt rele Regulile bune ar trebui respectate, dar regulile rele trebuie schimbate RESPECT CRITIC PENTRU REGULI atitudine democratica

RESPINGEREA TUTUROR REGULILOR neadaptare, delincvena, conformare, nevroza anarhie

6.2)e) TINERII INVAA VALOAREA REGULILOR DIN EXEMPLUL MODELELOR LOR SI DIN EXPERIENA LEGATA DE SEMENII LOR Oricum, aceasta schimbare nu continua sa se completeze automat. Asa cum arata desenul anterior, exista multe puncte in care dezvoltarea poate fi blocata sau abatuta, impiedicand, de fapt, individul sa atinga autonomia morala si inelegerea adulta a regulilor si a legii. Anumi i indivizi pot sa-si accentueze la maxim aceste dificultai, cand sunt pusi in situaia de a fi educatori, deoarece ei insisi nu au un nivel de maturitate adecvat, in relaia cu legea. Asa cum am mai spus, autoritarismul si controlul strict, in exces, pot intemnia oamenii intr-o atitudine de supunere copilareasca : Ma supun tuturor legilor si intregii autoritai, fara discuie. Superprotejarea copiilor si limitarea interaciunii sociale cu semenii lor pot avea un efect similar. Autoritarismul si superprotejarea duc, adesea, pe tineri la violena rebela si la respingerea tuturor formelor de lege. Adolescenii rebeli pun in incurcatura autoritatea printr-un comportament provocator si asumandu-si riscuri. Convins ca toate legile sunt rele , individul aflat in aceasta situaie se indreapta spre neadaptare si chiar delincvena. Pe de alta parte, o atitudine prea toleranta priveaza tanarul de oportunitatea de a-si dezvolta structura. Acest tip de atitudine va ine persoana intr-o stare in care singurele reguli sunt impulsuri de baza si placerea personala. Parinii si educatorii care au suferit in tineree din cauza autoritarismului in educaie au tendina de a-si educa propriii copii si elevi intr-un mediu libertin, care poate duce la diferite sociopatii de autoatribuire si la comportament de tip fascist. Renumitul psiholog Jean Piaget a distins doua motoare care conduc tanarul spre autonomia morala, pentru a atinge un nivel adult de respect cu discernamant vis-a vis de reguli si de lege. Unul este respectul unilateral, care se refera la respectul pe care tinerii il au pentru cei superiori lor si la influena adultului asupra tanarului ; celalalt este respectul mutual, care se refera la influena reciproca pe care doua persoane cu acelasi statut o au una faa de cealalta. Dezvoltarea armonioasa a unui tanar, in special in timpul adolescenei, are nevoie de aceste doua influene : modele cu care sa se identifice, care sprijina valorile vieii, si oportunitatea de a progresa prin dezbaterea si dezvoltarea regulilor in cadrul unui grup de semeni . 6.2)f) TINERII ASIMILEAZA LEGEA SCOUT

IN ACELASI MOD IN CARE INTERIORIZEAZA REGULILE : PRIN LIDERI, CARE SUNT EXEMPLE IN CEEA CE PRIVESTE LEGEA, SI PRIN EXPERIENA VIEII DE GRUP, IN CADRUL PATRULELOR SI UNITAII Aceste doua motoare sunt eseniale in Seciunea Scout.Ele sunt reprezentate, pe de o parte, de Legea Scout, ca un cod de valori, susinut de marturia si exemplul adulilor, si, pe de alta parte, de sistemul de auto-conducere , oferit de Metoda Scout prin micile ei echipe autonome (patrulele), Consiliul Unitaii ( puterea executiva a societaii tinerilor) si Adunarea Unitaii ( puterea legislativa ), in care viaa de grup este evaluata pentru a defini si revedea regulile vieii in comun, prin prisma Legii Scout. Asa cum le-a prezentat Piaget, aceste doua elemente il fac capabil pe tanar sa invee din experiena, ceea ce inseamna sa se supuna legii, sa aparina unui grup social si sa accepte responsabilitatea personala . Promisiunea, de asemenea, intareste procesul experimentarii si interiorizarii valorilor prin viaa de grup. Promisiunea Scout este o decizie personala, prin care tinerii isi exprima aderarea lor la valorile pe care le-au deascoperit si angajarea lor pentru a face tot posibilul sa fie coreci faa de aceste valori si sa invee mai mult despre sensul acestora, cu trecerea timpului. 6.2)g) LEGEA SCOUT PROPUNE TRAIREA PRIN VALORILE NOASTRE Legea Scout asaza, intr-o maniera ordonata, valorile propuse in oferta educaionala a cercetasiei, pe care tinerii, la aceasta varsta, le pot inelege si experimenta. Dar legea este mai mult decat o aranjare ordonata a ideilor. Ea este un cod de conduita, oferit tinerilor pentru a alege si calauzi drumul lor in viaa. Mai mult, ea este o invitaie de a face ca aceste valori sa faca parte din personalitatea lor. Daca trebuie sa fim consecveni, atunci trebuie sa gandim si sa acionam in concordana cu propriile valori. Numai astfel pot valorile noastre sa devina instrumente prin care sa observam, interpretam si experimentam lumea. Legea Scout este propusa, nu impusa.Este o propunere pozitiva si nonarbitrara completa, exprimata intr-un limbaj cunoscut tinerilor si fondata pe argumente care sunt o invitaie atragatoare, in sine. Prin Promisiunea Scout, in momentul in care tanarul se simte pregatit sa faca o alegere, face un angajament faa de valorile propuse in Lege si promite ca ele sa faca parte din viaa lui. CERCETASUL este demn de incredere, este loial, este de mare ajutor celorlali, imparte cu ceilali, este bun, protejeaza viaa si natura, se organizeaza si nu face nimic pe jumatate,

abordeaza viaa cu optimism, are grija de lucrurile lui si preuieste munca, este curat in gand, cuvant si fapta. 6.3) CATEVA REFLECII ASUPRA LEGII SCOUT Vom continua sa discutam ofertele coninute in Legea Scout, care te pot ajuta : ~ sa-ti largesti capacitatea de inelegere a lor, ~ sa te gandesti la impactul lor in propria-i viaa, ~ sa gasesti cuvinte si imagini, prin care sa le prezini tinerilor din unitatea ta. 6.3)a) CERCETASUL ESTE DEMN DE INCREDERE O persoana este demna de incredere daca vorbele si faptele ei concorda cu ceea ce simte. Este un barbat sau o femeie in care putem avea incredere, care crede ceea ce spune si spune ceea ce crede. Inseamna o sinceritate interioara care ne da posibilitatea de a veni fa a in fa a cu persoana exact asa cum este ea. Inseamna sinceritate, naturalee, coerena, buna credina. Este opusul ipocriziei, minciunii, duplicitaii, inconsecvenei si relei credine. Pentru a fi demni de incredere, trebuie sa iubim adevarul si sa fim corec i cu ceea ce este adevarat. Inseamna sa traim si sa gandim - cat se poate de mult - in adevar, chiar daca acest lucru ar putea cauza durere sau nenorocire. Inseamna sa nu te mini nici pe tine, nici pe ceilali. Inseamna sa stii ca tristeea adusa de naturalee este mai buna decat fericirea adusa de falsitate. Un adevarat cercetas isi pune onoarea in slujba increderii, in sensul ca, atunci cand spune da , inseamna da , iar atunci cand spune nu inseamna nu . Onoarea lui nu se bazeaza pe bani, nume, succes, putere sau oricare dintre acele abibilduri de care, adesea, oamenii sunt mandri. Onoarea lui se bazeaza in totalitate pe faptul ca ceilali pot avea incredere in el, deoarece faptele lui concorda cu vorbele. 6.3)b) CERCETASUL ESTE LOIAL Loialitatea - sau fidelitatea, care inseamna acelasi lucru - este durabilitatea credin ei noastre in ceea ce este important. Inseamna viaa in recunoasterea a ceea ce este permanent si trainic. Inseamna perpetuarea la nesfarsit a luptei impotriva uitarii sau negarii. Prin loialitate, impacam propria existena cu istoria noastra si personalitatea noastra devine stabila, ferma si consecventa. Nu se pune problema increderii in absolut orice ; aceasta nu este loialitate, ci, mai degraba, rutina, incapaanare, sustragere sau lene. Loialitatea depinde de valorile carora le esti credincios. Credina in lucruri stupide este insasi perpetuarea prostiei. Nu-ti schimbi prietenii cum ii schimbi camasile si ar fi absurd sa fii credincios unei camasi, asa cum ar fi condamnabil sa nu le fii loial prietenilor.

Loialitatea nu iarta toate pacatele : a fi loial unui lucru rau este mai rau decat slabiciunea de a marturisi complicitatea. Torionarii isi jura unii altora loialitate in complicitatea muncii lor, dar fidelitatea lor in crima este criminala, deoarece fidelitatea in lucruri rele este rea fidelitate. Si nimeni nu poate spune ca resentimentul este o virtute, deoarece toate persoanele refractare influeneaza repede prin ostilitatea lor. Loialitatea este increderea energica in constana valorilor noastre. Este devotamentul, total si constient, pentru o cauza, in principiu si in practica, si pentru legaturile pe care le faurim cu alii, ca depunatori de valori impartasite. Este persistena in acelea dintre faptele noastre pe care le consideram importante. Pentru cercetasi,lucrurile care merita loialitate sunt exprimate in sinteza promisiunii noastre : dragoste pentru Dumnezeu, serviciu faa de ara noastra, pamantul si oamenii ei, precum si incercarea asteptata de a fi coreci faa de valorile coninute in Legea Scout, cum sunt : adevarul, solidaritatea, protejarea vieii si naturii, optimismul si curaenia sufletului. Identitatea noastra personala se bazeaza pe aceasta fidelitate. Fiinele umane se schimba in mod constant, iar noi nu suntem la fel tot timpul, dar, oricat de intense ar fi aceste transformari, ca cercetasi, identitatea noastra se bazeaza pe loialitatea pe care am promis-o faa de lume si faa de Dumnezeu. Doar prin loialitate este posibil sa avem un plan de viaa, sa planuim angajamentul prezent ca pe un mod de viaa, pe care vrem sa-l urmam totdeauna. 6.3)c) CERCETASUL ESTE DE AJUTOR PENTRU CEILALI Prin natura noastra, ca barbai si femei, suntem indivizi aflai in legatura, tot timpul, unii cu alii. In diverse moduri si in diverse masuri, vieile noastre sunt modificate in mod constant de prezena celorlali, asa cum faptele noastre au un impact in vieile celor din jurul nostru. Viaa in societate inseamna mai mult decat coexistena ; inseamna invitaia de a trai constructiv, depunand cele mai mari eforturi pentru a obine fericirea si pentru a-i ajuta pe ceilali sa-si construiasca propria fericire. Cercetasii cred ca aceasta experiena desavarsita, de a impari cu ceilali, este exprimata, in unul dintre cele mai pline inelesuri moduri, prin serviciu. Noi credem ca a-i servi pe ceilal i inseamna a avea grija de ceilali oameni si a-i respecta, a-i descoperi pe ceilali exact asa cum sunt ei, punandu-ne generos la dispoziia lor, asa incat fiecare sa poata fi ceea ce este chemat sa fie, pe baza propriei demnitai. Noi nu credem in acel mod de aservire, care umileste atat pe cel care da, cat si pe cel care primeste, si nici in dispreul travestit in falsa compasiune. Noi credem in dragostea nascuta din respect, canalizata intr-o constanta si adanc inradacinata atitudine de solidaritate, de existena cu ceilali si de existena cu noi insine. Suntem convinsi ca tot ceea ce facem in beneficiul celorlali ne ajuta sa crestem spiritual si sa fim mai implini i, ne ajuta sa privim viaa cu sperana si ne aduce mai aproape de misterul omenirii.

De aceea, noi, cercetasii, incurajam serviciul, deoarece inelegem ca, prin el, ii putem gasi pe ceilali si, prin ceilali, Il putel gasi pe Dumnezeu. 6.3)d) CERCETASUL IMPARTE CU CEILALI Servirea celorlali si imparirea cu toata lumea sunt, intr-un anumit sens, doua pari ale unei monede. Cum putem sa-i servim pe ceilali, in mod intenionat si generos, daca nu imparim cu ei ? Cum putem impari cu ceilali fara acea intalnire care ne conduce la o atitudine de serviciu si generozitate ? Sa impari cu ceilali inseamna sa fii generos. Pe de o parte, generozitate materiala, prin punerea bunurilor si posesiunilor noastre in serviciul celorlali, dar, intr-un sens mai adanc, sa impari cu ceilali inseamna sa ai o atitudine deschisa spre ceilali si spre modul lor particular de a vedea lumea si de a-si trai viaa. Sa imparim cu ceilali nu inseamna simpla dedicare a timpului, celorlali, ci sa le facem loc in viaa noastra. Barbaii si femeile care impart sunt oameni curajosi, care au indraznit sa-si depaseasca temerile, care au avut incredere in ceilali si au fost capabili sa priveasca dincolo de prejudecai, pentru a-i descoperi cu adevarat pe ceilali si a se descoperi pe ei insisi. Cel care imparte cu ceilali descopera ca noi, toi, avem ceva de comunicat, toi avem nevoie de spaii in care sa ne exprimam pe noi insine, toi meritam sa fim respectai si aprecia i. Cel care imparte cu ceilali traieste in tolerana, practica prietenia si cultiva iubirea. 6.3)e) CERCETASUL ESTE BUN La cel mai umil nivel al sau, bunatatea este bunavoina faa de ceilal i. Grecii antici vedeau bunatatea ca fiind sinonima cu omenia, opusul barbariei. Poate, insa, sa fie vazuta, intr-un context mult mai nobil, ca fiind capacitatea de a intinde mana si a-i imbraisa pe ceilali doar pentru ca ne dorim sa le fie bine. Bunatatea faa de saraci este ceva inrudit cu generozitatea ; bunatatea faa de ghinionisti este noroc, iar aratata faa de vinovai, poate fi exprimata ca iertare si ingaduina. Din aceasta perspectiva, bunatatea devine blandee si se dezvolta intr-o fora pentru pace, curaj fara violena, vitejie sensibila. Este opusul razboiului, brutalitaii si agresivitaii. Bunatatea este expresia clara a solidaritaii si dragostei. Cum am putea sa-i servim pe ceilal i si sa le intindem mana, fara sa fim buni ? Adevarata bunatate vine din interior ; nu este niciodata o strategie sau o poza. Nu exista nimic mai fals decat bunatatea carierista, cand unii sunt buni dintr-un interes propriu, deoarece vor sa seduca sau sa aiba succes. Aceasta nu este o bunatate reala - nu are blandee, ci doar narcisism si smecherie. Bunatatea este un dar in sine si nu poate fi imitata precum arta seduciei sau adulaia. Nu mai este bunatate, daca ea este o pretenie de a castiga puterea asupra celorlali.

Bunatatea este virtutea deschiderii, rabdarii, adaptabilitaii, o virtute aflata la baza cercetasiei, care aduna la un loc oameni din medii foarte diferite, o virtute care este o mostenire chiar din sufletul fondatorului si care, desigur, trebuie sa fie practicata fara a contrazice oricare dintre celelalte indatoriri aflate inaintea ei. Bunatatea este buna doar cand nu sacrifica cerinele dreptaii si iubirii. Cum am putea fi buni, fiind despotici si uitand drepturile unui persecutat ? Cum am putea sa zambim calaului si sa ignoram rugamintea victimei lui de a o proteja ? De asemenea, nu trebuie sa confundam bunatatea si blandeea cu politeea, care este mai mult o formalitate. Politeea este doar de suprafaa. Un mafiot politicos nu imblanzeste catusi de puin ororile Mafiei. Un escroc nu este mai puin escroc daca e politicos, sau chiar mai mult : un escroc politicos este tot ce poate fi mai rau, deoarece simuleaza ca este ceva ce nu e. Pe cand politeea poate fi doar o formalitate, o aparena de virtute si doar atat, bunatatea si blandeea sunt permanente si capabile sa transforme oamenii, deoarece ele sunt calitai profunde ale sufletului. 6.3)f) CERCETASUL PROTEJEAZA VIAA SI NATURA Viaa este un fenomen extraordinar, unic si care inspira respect. Viaa este spa iul si timpul viselor, speranelor, pasiunilor si eforturilor noastre. Viaa este inceputul povestii noastre, iar povestea noastra este intalnirea cu viaa. Viaa este in prospeimea dimineii. Este prezenta chiar si in durerea bolii si in oroarea razboiului. Viaa este prezenta la intalnirea noastra cu prietenii si in dorul de caldura lor, atunci cand sunt abseni. Viaa este sunetul si linistea oamenilor si naturii. Via a este in realizarile si esecurile noastre, in barbaii si femeile care merg inainte pentru a provoca misterele stiinei si tehnologiei. Viaa ii face pe oameni, iar oamenii sunt chemai sa respecte viaa. A respecta si proteja viaa inseamna a proteja si imputernici omenirea, barbai si femei, copii, tineri, aduli si varstnici, fara deosebire de origine, rasa, crez, gandire politica sau condiie sociala, recunoscandu-i ca posesori ai unei demnitai intrinsece si ai unor drepturi egale si inalienabile, care permit tuturor membrilor familiei umanitaii sa traiasca in libertate, dreptate si pace. A respecta si proteja viaa inseamna, de asemenea, a-ti da seama de relaia dintre omenire si speciile de animale si plante. Inseamna a respecta natura si a te devota activ integrita ii mediului. Inseamna a inelege ca dezvoltarea susinuta necesita oameni pe care ii preocupa viitorul si care manifesta dorina de a se solidariza cu destinul omenirii si al speciilor care fac parte din ecosistemul lumii. Pentru noi, cercetasii, protejarea vieii face parte din Promisiune si este o reflectare a principiilor care ne conduc. Ne-am angajat sa-L iubim pe Dumnezeu, Creatorul de viaa viaa umana si natura - si sa servim omenirea, facand din aceasta lume un loc mai bun pentru toi, pentru cei care sunt aici, acum, si pentru cei care vor locui planeta in viitor. 6.3)g) CERCETASUL ESTE ORGANIZAT SI NU FACE NIMIC

PE JUMATATE Uneori, consideram priceperile organizatorice ca avand o valoare mai puin importanta, avand de a face cu ordinea si fiind deinute de unele persoane. Din aceasta perspectiva, toi suntem prea doritori de a tolera promisiuni care nu sunt respectate niciodata, proiecte incomplete si declaraii iresponsabile. Declaraia cercetaseasca este, insa, mai mult decat atat : este o invitaie de a ne folosi capacitatea de angajare. Cand un cercetas face un angajament, el acioneaza conform lui. Aceasta inseamna sa ne inem de cuvant, deoarece suntem demni de incredere, ducand la bun sfarsit cea ce am inceput, deoarece preuim munca. Cercetasul stie ca angajamentele sunt ceva ce ne asumam in faa celorlali care cred in cuvantul nostru. Cine face un angajament, isi organizeaza timpul in scopul atingerii obiactivelor propuse. El respecta nevoile celorlali, doreste sa isi asume sarcina nerabdator si abordeaza munca la care s-a imbarcat, fara scuze. Numai pentru ca a zis ca o va face, el se lanseaza in rezolvarea sarcinii cu hotarare si energie, cu generozitate, stiind ca nu este nimic de laudat in indeplinirea unei sarcini asumate. Cercetasul este organizat deoarece apreciaza munca in echipa si inelege ca, pentru ca un proiect sa aiba succes, fiecare trebuie sa faca ceva. Ducerea la bun sfarsit a unui proiect, ca sarcina comuna, necesita, de asemenea, acceptarea faptului ca intotdeauna trebuie sa fie cineva care sa coordoneze sau sa conduca activitatea celorlali. Cooperarea pentru a garanta ca nimic nu este lasat pe jumatate facut inseamna stiina de a munci ca o echipa : ascultand, revazandu-si fiecare, mental, propriile modele, delegand responsabilitai, conducand munca, asumandu-si sarcinile promise si urmand recomandarile. O persoana care si-a demonstrat capacitatea de a se supune va avea mult mai multe unelte pentru conducere si, cu certitudine, va fi mai eficient cand ii va veni randul sa coopereze. Pentru cercetasie, valoarea de a fi organizat este ceea ce reflecta capacitatea unei persoane de a-si asuma angajamente, deopotriva faa de o sarcina si faa de cei care muncesc pentru realizarea ei. Aceia dintre noi care sunt cercetasi au un deosebit respect pentru cuvantul dat, iar cand se angajeaza sa faca ceva, incearca sa-l faca bine. 6.3)h) CERCETASUL PRIVESTE VIAA OPTIMIST Un copil normal si sanatos striga tare si vesel cand se termina orele de curs si incepe o noua parte a zilei. Copilul iubeste noutatea, surpriza, aventura. Copilul imbraiseaza viaa asa cum cineva musca infometat dintr-un mar. Asa merita viaa sa fie traita ! Bucuria de a trai nu exclude atitudinea serioasa faa de indatoririle si relaiile noastre, dar aceasta seriozitate nu trebuie confundata cu stilul morocanos. Viaa privita cu optimism are un anumit gust de triumf si transmite senzaia ca persoana profita de existena ei. Acest lucru se intampla poate pentru ca optimismul este o expresie a fericirii, iar cautarea fericirii este lucrul caruia ii dedicam toate eforturile noastre. Nu ne lipsesc motive pentru a fi tristi sau furiosi si sunt o mul ime de motive pentru a fi tulburai sau chiar disperai, uneori. Tristeea, furia, starea confuza si disperarea sunt adanc inradacinate in teama - teama de viitor sau teama de a nu fi capabili sa controlam tot ceea ce ni s-ar putea intampla, teama ca reaciile noastre nu vor raspunde asteptarilor si, poate, acea

teama provenita dintr-o mare vanitate, aceea de a ne considera prea importani sau prea puternici. Optimism nu inseamna sa rizi de ghinionul celorlali. Acesta este umor inutil, hohot de ris gol si iresponsabil. Cei care abordeaza viaa cu optimism incep prin a ride de propriile lor pretenii si de propriile lor absurditai. Ei ineleg nu numai ca puterea de a face faa dificultailor vine din voina, ci si ca voina funcioneaza mai bine daca este insoita de un zambet. Optimismul este mai mult decat un amuzament comic trecator, el este o permanenta dispoziie de a vedea partea luminoasa a lucrurilor si nu pe cea intunecoasa, asa cum BadenPowell ne-a cerut. Optimism nu inseamna sa rizi de ceilali. Acesta este sarcasm, batjocura sau ironie, care este dureros si neconstructiv, deoarece este ris pe seama celorlali. In schimb, optimism inseamna sa rizi cu ceilali si sa-i invii sa rida si ei, impartasind veselia. Sa stii sa rizi este, de asemenea, un semn de sanatate. Este sanatos sa fii capabil sa privesti, chiar si cea mai disperata situaie , cu zambetul pe faa. Este sanatos atat pentru corp, cat si pentru suflet. Este chiar un semn de inelepciune, deoarece poate cineva sa fie cu adevarat inelept fara o buna doza de umor ? Optimismul ne da un scut impotriva fricii, ne inala curiozitatea legata de nesiguran a, ne impinge sa ne asumam riscuri si sa ne imbarcam spre aventuri. Umorul bun este un motor binefacator nu doar noua, ci duce si la un entuziasm contagios si la bunavoina pentru cei din jurul nostru. Optimismul ne face mai buni si mai lucizi si ne sporeste capacitatea de a darui prietenie si de a-i servi pe ceilali. 6.3)i) CERCETASUL ARE GRIJA DE LUCRURILE LUI SI PREUIESTE MUNCA Umanitatea este chemata sa continue munca de creaie a lui Dumnezeu, in lume. Pentru aceasta, trebuie sa ne descoperim potenialul si sa-l folosim pentru a realiza partea ce ne revine in construirea lumii, dand ceea ce avem mai bun de dat, in mod creator si constieni pe deplin de diversitatea iscusinelor si formelor de exprimare umane. Istoria efortului uman - si profundele schimbari sociale si economice, stiinifice si tehnologice - ne-au dat falsa impresie ca progresul si dezvoltarea constau in avansul stiinei sau in stapanirea tehnologiei, inclusiv tehnologia informaiei. Desigur, bine folosite, stiina si tehnologia - ca si celelalte ramuri ale cunoasterii - ne ajuta sa ne imbunataim calitatea vieii, dar ele sunt nimic fara efortul uman. Schimbarea, progresul si dezvoltarea vin datorita gandurilor, inimilor si mainilor oamenilor. Foarte puine lucruri ar fi posibile fara munca si efortul omului. Munca omului ne-a facut capabili sa invingem bolile, sa construim orase, sa stabilim forme de comunicare rapide si eficiente si sa tehnologizam procesele de producie, cu alte cuvinte, sa facem ca visele noastre de progres sa devina realitate si sa ne imbunataim calitatea vieii. Noi, cercetasii, preuim munca, deoarece preuim umanitatea si respectam visele si utopiile miilor de barbai si femei care, zi de zi, au depus toate eforturile, iar cercetasii au grija de lucruri, deoarece lucrurile sunt nascute din efortul uman.

Nu ne intereseaza simpla acumulare de bunuri, deoarece stim ca ele nu sunt suficiente pentru a fi fericii. Nu ne permitem sa fim prinsi in societatea de consum, deoarece stim ca adevarul uman nu consta in a avea, ci in a fi. Iata de ce ne straduim zilnic si ne pregatim sa ajutam la construirea unei lumi care adaposteste speranele umanitaii si descopera potenialul fiecarui copil al ei. 6.3)j) CERCETASUL ESTE CURAT IN GAND, CUVANT SI FAPTA Aceasta parte a Legii Scout, care se refera la integritate si puritate, a fost o adaugare la textul original, scrisa mai tarziu de Baden-Powell.Ea insasi nu reprezinta o noutate faa de restul. Singurul ei scop este de a ne cere sa examinam spiritul in care acceptam si punem in practica, in viaa noastra, celelalte propuneri ale Legii Scout. Adesea, asociem puritatea cu aspecte de natura sexuala si este de ineles acest lucru, deoarece puritatea este in stransa legatura cu dragostea. Dragostea, sau lipsa ei, si puritatea sau impuritatea afecteaza, oricum, mult mai mult decat sexul. Ceva este pur atunci cand este liber de orice i-ar putea altera sau preface natura de baza. Deci, puritatea, ineleasa ca o curaenie sufleteasca sau corectitudine a simului etic, este opusul interesului, egoismului, avariiei si oricarui lucru sordid care ne-ar putea contamina cuvintele sau faptele. Tot ceea ce facem fara chef sau cu intenii rele este impur. Tot ceea ce profaneaza, degradeaza, corupe sau injoseste este impur, ca si tot ceea ce rasuceste sensul a ceea ce gandim sau facem. Este impur sa spunem adevarul doar atunci cand ne avantajeaza, sa simulam loialitatea, sa ne folosim de ceilali pretinzand ca ii ajutam, sa imparim doar cu cei de la care putem castiga ceva, sa deghizam batjocura in umor, sa facem ceva doar pentru ca trebuie. In viaa noastra sexuala, puritatea nu inseamna absena dorinei - care ar fi o boala - si nici nu este sinonima cu ignorana sau naivitatea. Nu este rau sa ne iubim unii pe al ii, dar este rau sa ne iubim doar pe noi insine, sa iubim pe cineva ca si cum ar fi un obiect, sa cautam sa savuram mai degraba decat sa iubim, primind placerea mai degraba decat bucurand, savurand asa cum cineva savureaza mancarea sau vinul, posedand si consumand. Impuritatea nu este un exces de iubire, ci o lipsa de iubire. Puritate inseamna sa iubesti pe celalalt sincer, ca pe o persoana, respectandu-l, aparandu-l, chiar si de propriile tale dorine ; este iubirea care da si protejeaza, iubirea in prietenie, in bunavoina, iubirea in caritate, iubirea pura. Din acest motiv, aceasta ultima propunere a Legii Scout ne invita sa ne privim cu atenie, sa ne punem constant problema daca suntem integri sufleteste, in ganduri, fapte si vorbe. Ea nu este o indicaie impusa din afara, de a ne comporta bine, si este chiar mai puin decat o interdicie asupra exprimarii urite ; este o intrebare arzatoare, care ne aduce faa in faa cu semnificaia angajamentului nostru : Sunt valorile care traiesc in noi chiar ceea ce credem noi ca sunt ?

6.4) PROMISIUNEA SCOUT 6.4)a) PROMISIUNEA ESTE UN ANGAJAMENT VOLUNTAR Promisiunea este un angajament benevol, facut faa de noi insine, faa de ceilali si faa de Dumnezeu, de a respecta Legea Scout. Cuvintele si ideile ei sunt simple si, oarecum, declara angajarea asa cum un tanar ar putea sa o spuna firesc. PROMIT SA FAC TOTUL PENTRU A-L IUBI PE DUMNEZEU, A-MI SERVI ARA, A ACIONA PENTRU PACE SI A FI LOIAL LEGII SCOUT. 6.4)b) PRIN PROMISIUNE, NE ANGAJAM SA FIM CAT MAI BUNI Promisiunea nu este un juramant, ci o oferire voluntara . Cand rostesc Promisiunea, baieii si fetele isi iau singuri un angajament. Ei nici nu renun a la ceva, nici nu rostesc un juramant militar sau religios. In plus, baieii si fetele nu promit sa nu esueze niciodata in angajamentul luat. Acest lucru ar fi imposibil si contrar firii umane ; ei doar promit sa faca tot posibilul pentru a-si pastra cuvantul dat. Este, insa, o promisiune facuta sincer, cu intenia ferma de a face tot posibilul. Din acelasi motiv, liderii ar trebui sa judece corect atunci cand se refera la angajamentul tinerilor. Menionarea Promisiunii ar trebui facuta, pe cat posibil, firesc si clar, fara ironie sau aluzii voalate. Ei nu trebuie sa foloseasca niciodata cuvinte sau gesturi care sugereaza ca au anumite indoieli legate de sinceritatea angajamentului. Nu trebuie sa reproseze niciodata unui tanar sau unui grup, in vreun fel legat de Promisiune, iar orice discuie cu un tanar, legata de ceva ce acesta incearca sa imbunataeasca, ar trebui dusa intr-o maniera personala si particulara. Referirea la Promisiunea tinerilor ar trebui rezervata folosirii ei ca o unealta educaionala de ajutor in momentele mai deschise si mai intime ale grupului. Este o metoda de a aduce in mijlocul comunitaii amintirea valorilor care-i justifica existena si faa de care menbrii acesteia au facut un angajament. Nu este recomandata folosirea acestei resurse prea des, deoarece isi va pierde puterea daca devine prea comuna. Oricum,daca liderii considera ca e necesara evocarea frecventa a Promisiunii, acesta poate fi un semn ca ceva este gresit in sistem.

6.4)c) PRIMUL NOSTRU ANGAJAMENT ESTE FAA DE DUMNEZEU Dumnezeu este totdeauna prezent in existena de zi cu zi a Unitaii Scout si este de asteptat ca El sa fie si in centrul noilor preocupari si proiecte ale tinerilor. De aceea, ca in oricare alta activitate, este firesc ca numele Domnului sa apara in Promisiune. Cum putem face un angajament atat de serios fara a-L invita pe Dumnezeu sa fie martor ? Oricum,Dumnezeu este mult mai mult decat un martor. El nu este aici doar pentru a garanta ca Promisiunea este facuta inaintea celei mai maree prezene din viaa unui tanar. Prezena Lui in Promisiune face parte din relaia personala pe care fiecare tanat o realizeaza cu El. Este un gest de recunoastere a legaturii dintre ei. Fiind Creatorul tuturor lucrurilor, Dumnezeu este primul destinatar al Promisiunii, care este facuta inaintea Lui si cu El. Pe deasupra, Promisiunea conine un angajament implicit, de adancire a relaiei noastre cu Dumnezeu. Astfel, primul lucru pe care il promitem este sa Il iubim pe Dumnezeu. Iubirea este un dar care vine de la Dumnezeu, este cea mai mare dintre virtu i, iar cercetasii considera ca este prezenta in tot ceea ce facem. Cum am putea sa nu Ii intoarcem acest dar lui Dumnezeu ? Cum am putea sa nu-I intoarcem iubirea in acelasi mod ? Cand tinerii promit sa-L iubeasca pe Dumnezeu, nu inseamna ca Dumnezeu este singurul receptor al iubirii lor, ci faptul ca ei au promis sa-si calauzeasca viaa cu iubire : iubire pentru ceilali, pentru familia lor, pentru prietenii lor, pentru lucrurile create si pentru ara lor. Iubirea este totul. Iubirea este suficienta. Iata de ce o persoana care iubeste creste ca individ si creste mai aproape de El. Bineineles ca viziunea tinerilor faa de iubirea pentru Dumnezeu va varia in funcie de religia lor. Oricum, in cele mai multe religii, dragostea de Dumnezeu este vazuta asa cum a fost prezentata in aceste paragrafe. 6.4)d) NE ANGAJAM FAA DE ARA SI PACE ara este, intai de toate, un teritoriu, o bucata de pamant, unde ne-am nascut sau care ne-a primit la un moment dat al vieii noastre, sau pe care am ales-o dintr-un motiv sau altul. A-mi servi ara inseamna, astfel, in primul rand, a servi pamantul pe care traiesc, spaiul natural pe care il ocup in aceasta lume. De aceea, sa ne servim ara inseamna sa protejam natura, sa facem solul mai fertil, sa pastram aerul pur si apa curata, sa eliminam risipa, sa nu murdarim, pe scurt, sa protejam imprejurimile in care traim. ara inseamna si poporul care traieste pe aceeasi bucata de pamant cu noi .Cum ne-am putea servi ara fara a ne angaja faa de poporul ei ? De aceea, servirea arii este si un angajament faa de justiie ca baza pentru pace, un angajament faa de aceia care sufera, faa de saraci, marginalizai, faa de aceia care sunt izolai sau lasai de o parte. Iata cum expresia servirea arii devine solidaritate cu poporul acesteia.

ara inseamna, de asemenea, o mostenire culturala, o cale prin care poporul si-a construit istoria in jurul bucaii de pamant pe care o locuieste. Nu ne putem iubi pamantul si oamenii lui daca nu iubim si radacinile si originile culturale. De aceea, servirea arii inseamna dragostea pentru muzica, limba, tradiiile si stilurile culturale, care formeaza o parte a identitaii noastre. Inseamna sa le recunoastem, sa le incurajam si sa ne mandrim cu ele. Exista intotdeauna riscul ca sentimentul de mandrie cu ara noastra sa fie construit ca un sentiment exclusiv, ca o iubire justificata prin ficiunea copilareasca potrivit careia ara noastra este cea mai buna sau ca rasa noastra este mai buna decat toate celelalte rase. Putem, insa, sa fim coreci faa de propriile noastre radacini, fara sa discriminam sau sa privim de sus cultura altor popoare. Promisiunea este si o angajare in lupta pentru pace. A lupta pentru pace inseamna a fi deschisi faa de realitaile internaionale, a preui diversitatea, a inelege celelalte culturi si a invinge rasismul si tendinele naionaliste. Cand rostesc Promisiunea, tinerii trebuie invitai sa incerce sa ineleaga toate dimensiunile acelor expresii si sa se angajeze faa de inelesul lor mai adanc. Persoana care isi serveste ara si lupta pentru pace nu este creata peste noapte. O asemenea persoana este formata in cadrul unei culturi care-i da posibilitatea sa experimenteze aceste dimensiuni inca din copilarie.

6.4)e) PROMITEM SA FACEM DIN LEGEA SCOUT O PARTE INTEGRANTA A VIEII NOASTRE In sfarsit, Promisiunea este calea prin care tinerii se angajeaza faa de Legea Scout. Angajarea lor nu consta in cunoasterea pe de rost a Legii sau in rostirea ei fara ezitare sau poticneli, sau in cunoasterea ordinii stricte a articolelor ei, sau chiar in respectarea sau doar pastrarea ei, ca si cum ar fi o regula externa, cum sunt regulile de circulaie. Angajamentul faa de Legea Scout este ceva mai mult. Inseamna sa traim Legea Scout, facand-o partasa la convingerile si deciziile noastre, ca si cum am avea-o in fibra musculara si in sange. Daca valorile sunt asimilate in acest mod, atunci Legea va fi o reflectare fireasca a personalitaii, atitudinilor si comportamentului nostru, fara a fi nevoie sa ne prefacem sau sa facem efortul de a ne ine de ea . Aceasta este realizarea trecerii de la morala convenionala la autonomia morala. Si despre aceasta este vorba in Legea Scout. De asemenea, sa traim in legea cercetaseasca nu este doar o promisiune facuta pentru perioada tinereii noastre sau pentru cat ramanem in cercetasie. Angajamentul este pentru toata viaa, in cercetasie sau in afara ei. Este pentru perioada tinereii noastre si pentru viaa noastra ca aduli. Asta ineleg muli cercetasi de pe vremuri, cand spun o data ce esti cercetas, esti cercetas pentru totdeauna

6.4)f) ROSTIREA PROMISIUNII ESTE UN MOMENT FOARTE IMPORTANT

DIN VIAA UNUI CERCETAS Promisiunea nu este rostita chiar oricand. Cererii tanarului trebuie sa i se dea importana cuvenita, rezervandu-i un anumit moment, un loc potrivit si pregatirile corespunzatoare. Unitatea, familia si prietenii sunt anunati unde urmeaza sa fie rostita Promisiunea si este organizata o mica ceremonie. Aceasta ceremonie nu trebuie sa fie excesiv de serioasa sau complicata. In orice caz, nu trebuie sa semene cu un ritual de iniiere. Este simpla si solemna. Este o sarbatorire originala, in care unitatea si ceilali din cadrul ei, implicai, sarbatoresc faptul ca un tanar doreste sa afirme si sa indeplineasca un angajament pe care singur a ales sa si-l asume. Uneori exista o tradiie a inmanarii esarfei doar dupa rostirea Promisiunii, dar aceasta nu este chiar o idee buna. Esarfa face parte din uniforma si nu simbolizeaza angajamentul. Singurul simbol potrivit pentru a fi dat in aceasta ocazie este insemnul de Promisiune, pe care tanarul il poarta pe uniforma pentru a semnala angajamentul facut.

6.4)g) TINERII DECID DACA SUNT PREGATII SA FACA ACEST ANGAJAMENT Nu exista un anumit moment, potrivit pentru a rosti Promisiunea. El nu este legat de etapele de progres personal ale tanarului. Tanarul rosteste Promisiunea atunci cand incheie perioada de acomodare, se simte pregatit si solicita Consiliului Patrulei sa ii accepte cererea. Liderii nu trebuie sa se indoiasca de scopul cererii. De asemenea, nu trebuie niciodata sa amane o promisiune care a fost propusa de Consiliul Patrulei, chiar daca ei simt ca exista un motiv intemeiat pentru a face asta.

6.4)h) DEVIZA NE AMINTESTE DE PROMISIUNEA PE CARE AM FACUT-O Deviza cercetaseasca este strans legata de Promisiune : FII PREGATIT ! Este aproape un ipat, un strigat de alerta, un lucru care aminteste de Promisiune, ceva ce le aminteste tinerilor ca au facut un angajament faa de Legea Scout.

Nu este o idee buna sa exageram cu deviza, facandu-i pe tineri sa o rosteasca tot timpul. Ea este pentru momente importante : o desparire, incheierea unei intalniri, desparirea de un camp, inceperea unei noi zile. Rostirea in cor a devizei este ca reinnoirea Promisiunii, iar acestei reinnoiri simbolice trebuie sa i se dea importana pe care o merita. 6.4)i) SCHIMBAREA IN BINE ESTE O DEMONSTRARE A ANGAJAMENTULUI LUAT Schimbarea in bine, pe care cercetasii incearca sa o faca zilnic, este strans legata de Promisiune si de deviza. Schimbarea in bine este o invitaie la aciune, la transformarea angajamentului in aciune concreta. Nu este suficient sa rostesti cu putere deviza si sa-i amintesti ca ai rostit un angajament. Trebuie si sa faci lucruri care sa arate ca acionezi conform angajamentului luat si devizei. Micile servicii pe care tinerii le fac celorlali si ajutorul modest pe care-l pot da zi de zi sunt o cale de a-si arata dispoziia pentru serviciu, o demonstrare a faptului ca traiesc in spiritul devizei FII PREGATIT ! Transformarile zilnice in bine pot sa nu para semnificative din punctul de vedere al adulilor, dar nu perspectiva adulta este in discuie. Nu s-a intenionat ca acest instrument educativ sa-i faca pe cercetasi sa rezolve probleme sociale complexe, ci, mai degraba, sa pastreze vie, in ei, dorina permanenta de a-i servi pe ceilali. Este vorba despre combaterea indiferenei si aratarea faptului ca ceilali oameni sunt importani. La inceput, poate parea puin artificial sa trebuiasca sa realizezi o schimbare in bine in fiecare zi. Acest lucru nu conteaza prea mult daca, puin cate puin, aceasta activitate genereaza o atitudine, iar cand acest lucru se intampla, dispoziia pentru serviciu devine expresia fireasca a caracterului tanarului, o parte integranta a personalitaii lui. 6.4)j) RUGACIUNEA SCOUT CERE FORA PENTRU A NE INDEPLINI ANGAJAMENTUL Independent de convingerile lor religioase, cercetasii din intreaga lume au facut aceasta frumoasa rugaciune a lor : Doamne, invaa-ne sa fim generosi, sa Te servim asa cum merii, sa dam fara a ine seama, sa luptam fara a ne teme de rau, sa muncim fara a cere odihna, si sa nu cautam alta recompensa decat cea data de faptul ca stim ca facem voia Ta. Cuvintele rugaciunii denota devotamentul total faa de ideea de iubire, cu care sunt imbibate toate propunerile Promisiunii si Legii, si Ii cer lui Dumnezeu fora de a reusi ceea ce am promis.

CAPITOLUL 7 : ROLUL LIDERILOR DIN SECIUNEA SCOUT CUPRINS 7.1) Liderii din Seciunea Scout (n.t. : lideri Scout ) 7.1)a) Dincolo de perspectivele tradiionale ale liderilor aduli 7.1)b) Liderii proiecteaza unitatea scout 7.1)c) Liderii Scout, ca gardieni ai misiunii 7.1)d) Liderii Scout administreaza viziunea 7.1)e) Liderii Scout motiveaza 7.1)f) Liderii Scout genereaza angajamente 7.1)g) Liderul Scout este un educator 7.2) Liderii din Seciunea Scout, ca educatori 7.2)a) Exista cateva cerine de baza 7.2)b) Cunoasterea tinerilor 7.2)c) Capacitatea de a stabili relaii empatice 7.2)d) Dorina de a invaa si de a evolua ca persoana 7.2)e) Cunoasterea modului in care se desfasoara si sunt evaluate activitaile 7.2)f) Ajutorul dat celorlali, pentru a evolua 7.2)g) Implicarea in problemele comunitaii 7.2)h) Munca in echipa 7.2)i) Dispunerea de timp liber 7.2)j) Perceperea si controlarea riscului 7.1) LIDERII DIN SECIUNEA SCOUT 7.1)a) DINCOLO DE PERSPECTIVELE TRADIIONALE ALE LIDERILOR ADULI Pe langa cadrul simbolic, Sistemul Patrulelor, viaa de grup, obiective, activitai, ciclu de programe si alte elemente prevazute in acest manual, pentru a fi produse efectele dorite, unitatea de cercetasi are nevoie de lideri aduli care sa fie capabili sa implementeze aceste elemente in mod creator si sa dea viaa unitaii scout. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem pentru a obine asemenea lideri este sa privim dincolo de perspectivele noastre tradiionale in conducere. De obicei, descriem liderul Scout ca pe o persoana deosebita, care arata calea, ia decizii cruciale, mobilizeaza trupele, rezolva probleme, dintr-o data si oriunde, si atrage dupa el o mulime de adepi. Acesti lideri ai viselor noastre au la baza comparaii imaginare cu neputinele celorlali oameni, cu lipsa lor de viziune personala, cu incapacitatea lor de a-si rezolva problemele, cu lipsa lor de iscusina in stapanirea proceselor de schimbare deficiene care ar putea sa apara si pe care doar marii lideri le pot remedia. Deoarece esuam in recunoasterea marilor lideri ai viselor noastre printre resursele umane pe care le avem la dispoziie, impunem un cod incomod de restricii si reglementari pentru aciunile liderilor nostri si apare riscul de a genera simpli operatori de programe , care au un mod banal de abordare si lipsa de creativitate. Acest lucru coboara nivelul liderilor pe care

ii recrutam, ii face mai dependeni de instruciuni , reduce relevana si entuziasmul programului de activitai si ii plictiseste pana si pe cei mai buni si mai entuziasti dintre acestia. CUM SUNT, DE FAPT, LIDERII DE CARE AVEM NEVOIE ? Sunt, pur si simplu, barbai si femei saritori la nevoie, aduli de diverse varste, care sunt maturi si echilibrai, cunoscatori ai Metodei Scout, suficient de bine pentru a se bucura de libertatea de a inova, capabili sa imparta cu alii un proiect de viitor, care-i pot motiva pe ceilali si genereaza angajamente, isi dau seama ca sunt raspunzatori pentru o sarcina educaionala in beneficiul tinerilor si ii ajuta pe lideri insisi sa evolueze ca oameni.

7.1)b) LIDERII PROIECTEAZA UNITATEA SCOUT Ce inelegem prin proiectarea unei unitai scout ? Metoda Scout nu este o grila de casue si sagei. Nu este ca manualul pentru o masina automata de spalat, cu programe de pre-setare, care ne arata ce buton sa apasam pentru ciclul de spalare pe care-l dorim. Ea este un set de principii insufleitoare si tehnici utile, care necesita sa fie inelese in totalitate si sa fie, apoi, adaptate si integrate in viaa de zi cu zi a unei unitai scout, inand seama de particularitaile unitaii si de indivizii care intra in componena ei. Esena proiectarii consta in a vedea cum se potrivesc parile pentru a munci ca un tot unitar, intr-o anumita situaie. Este, prin natura ei, o activitate integratoare, deoarece scopul ei este de a face ca ceva sa mearga bine in practica. Ea face apel la cunoastere, imaginaie si libertate. O masina care are cel mai bun motor, cel mai bun echipament si cele mai bune scaune, dar care nu poate fi condusa in sigurana pe drumuri umede, nu este bine proiectata. Scopul proiectarii unitaii este acela de a face ca Metoda Scout sa lucreze bine pe drumuri umedesau rute in serpentina, pe pietris nefixat sau intr-un trafic dificil. Doar sefii de unitate dein cheia acestei informaii de teren . Asa - inarmai cu o buna cunoastere a Metodei si a modului in care ea lucreaza - ei trebuie sa-si foloseasca singuri imaginaia si sa aplice Metoda pentru a corespunde realitaii. Nu exista nici doua situaii identice si nici doua unitai exact la fel. De aceea, nu putem sa ne asteptam la reete pentru un succes imediat sau la formule magice de la oameni care nu cunosc aceasta realitate. Cea mai magica formula a tuturor unitailor este cea proiectata si cladita de proprii ei lideri.

Ce sarcini sunt implicate in proiectarea unei unitai ? Este imposibila realizarea unei liste exhaustive, atata timp cat realitatea ne ofera provocari care se schimba mereu. Putem da cateva exemple, care ajuta la inelegerea acestui prim rol al liderilor Scout. ~ Proiectarea include, de exemplu, procesele de iniiere si producere a schimbarilor. Intr-o unitate mica, care a fost creata recent, nu poate fi o prioritate alocarea unui timp prea mare pentru a ne asigura ca fiecare element funcioneaza cum trebuie. Aceste lucruri pot fi consolidate treptat, o data cu evoluia unitaii, dar este important sa ne asiguram ca Sistemul Patrulelor funcioneaza bine din start, pentru a crea o cultura care respecta autonomia grupurilor mici. Intr-o unitate mai veche si mai numeroasa, despre care liderii isi dau brusc seama ca intotdeauna a funcionat ca o patrula uriasa, Sistemul Patrulelor va trebui infiinat treptat, altfel socul ii poate amenina stabilitatea. Nici o carte cu reguli nu ne poate spune cum sa facem acest lucru ; mai degraba, el este un proces care trebuie condus de lideri cu viziune. ~ Proiectarea inseamna adaptarea asteptarilor noastre la condiiile sociale, economice si culturale in care activam. O scoala de stat, intr-o comunitate marginalizata a unui oras slab dezvoltat, nu e de asteptat sa furnizeze locuri de intalnire a patrulelor imediat dupa formarea unitaii, chiar daca locul de intalnire este un element esenial al identitaii patrulei. Este necesara proiectarea unei metode de a castiga acel spaiu, de a cladi increderea in cadrul comunitaii si de a gasi alternative intre timp. ~ Proiectarea unei unitai necesita capacitatea de a percepe subtilitai, care pot conta in anumite situaii. De exemplu, liderii unei unitai scout dintr-o parohie catolica, ce se plang de lipsa sprijinului din partea preotului, pot sa-si dea seama ca au programat cele mai multe dintre excursii exact in zilele in care comunitatea sarbatoreste festivaluri religioase importante. ~ Proiectarea include evaluarea actorilor si nevoilor in fiecare situaie si implementarea strategiilor care se potrivesc in ceea ce priveste timpul si locul. Va fi dificil de implementat Sistemul Patrulelor intr-o categorie culturala superioara celei de mijloc, daca sefii de patrula sunt prea influenai de competitivitatea mediului social si prea ageri sa vada rezultatele faptului ca au esuat in alegerea ocaziei de a permite patrulei sa devina o comunitate in care se invaa. ~ Proiectarea implica pregatirea si imbunatairea procedeelor de invaare ale sefilor de patrule, adaptarea procedeelor la situaia fiecaruia, pentru a-i ajuta sa invee sa se ocupe, in mod productiv, de situaiile critice. Altfel, liderii aduli vor crea, din start, o relaie de dependena, in care ei vor duce la indeplinire sarcinile pe care ar trebui sa le indeplineasca tinerii, ca parte a procesului lor de invaare. Manualele si cursurile nu pot substitui acest aspect al muncii de proiectare ; oricat de bun ar fi coninutul lor, ele nu pot ine cont de nevoile particulare ale sefilor de patrule dintr-o anumita unitate. ~ Proiectarea inseamna elaborarea si implementarea modificarilor cuprinse in decizia unei patrule de a fi mixta sau uni-sex, sau anticiparea efectelor unei asemenea decizii, sau reglarea dezechilibrelor cauzate adesea de schimbarile din componena patrulelor, fie cand noi membri se alatura, fie cand vechi membri pleaca pentru a se alatura urmatoarei Seciuni.

Proiectarea este o responsabilitate pe care liderii aduli adesea o neglijeaza. Responsabilitaile proiectarii sunt in spatele scenei si au un profil relativ slab. Asa cum modul in care unitatea lucreaza azi este rezultatul deciziilor luate sau sarcinilor indeplinite in trecut, ceea ce facem astazi va produce beneficii doar pe termen mediu. Aceia carora le place sa vada rezultate imediate vor gasi linistita si rabdatoarea munca de proiectare mai degraba neatragatoare. Dar nu exista inlocuitor pentru proiectare si ea ii rasplateste pe aceia care sunt staruitori, iar in proiectare trebuie sa fii staruitor, deoarece nu este ceva ce faci o data pentru totdeauna ; este o sarcina permanenta, care ne obliga sa regandim si sa reproiectam ori de cate ori situaiile o cer. Am spus ca inelegerea totala a Metodei Scout este eseniala pentru succesul procesului continuu de adaptare, implicat in proiectare. In caz contrar, aceste adaptari pot usor sa devina diversiuni . Teama de aceste diversiuni este cea care, uneori, impinge autoritaile Scout sa transforme Metoda intr-un set greoi de reglementari, tras in jos de reguli despre ce putem si ce nu putem face. Acesta ii inhiba pe lideri, ii plictiseste pe tineri si restric ioneaza libertatea proiectarii ; el pune unitatea in pericolul de a deveni demodata. Prin urmare, prima responsabilitate a Echipei Liderilor Aduli este proiectarea, iar sarcina este p e r m a n e n t a. Pentru a proiecta bine, este necesara : ~ inelegerea Metodei Scout in intregime ; ~ masurarea realitaii cadrului, in scopul adaptarii in mod eficient; ~ cunoasterea membrilor unitaii, pentru integrarea cu succes a tuturor componentelor Metodei. 7.1)c) LIDERII SCOUT, CA GARDIENI AI MISIUNII Cand am discutat despre unitatea scout, am spus ca si tinerii sunt implicai in misiunea cercetasiei, dar nu in mod constient, deoarece ei nu se alatura unitaii pentru a gasi ajutor in construirea propriei lor personalitai ; ei se alatura cercetasiei deoarece sunt atrasi de aventura explorarii de noi teritorii, cu un grup de prieteni. Deoarece experimenteaza aceasta aventura in atmosfera unitaii, procesul de invaare - care este misiunea cercetasiei - se desfasoara ca o consecina fireasca a acestui cadru, cu alte cuvinte, a vieii de grup. Stim deja ca viaa de grup este realizata prin aplicarea elementelor Metodei Scout in mod complet. Am spus, de asemenea, ca viaa de grup este responsabilitatea unitaii scout, care, in mod constant, puncteaza sensul a ceea ce este facut si cum este facut. A spune ca unitatea raspunde de viaa de grup este acelasi lucru cu a spune ca liderii raspund de acest lucru, deoarece, in structura unitaii, ei sunt cei raspunzatori de sprijinul educaional. Nici un alt agent din unitate nu-si poate asuma aceasta sarcina. De aceea, spunem ca liderii sunt gardienii misiunii. A fi gardian al misiunii nu inseamna a o predica, a o promova prin afise pe perei, sau a o da tinerilor sa o recite. Ar fi plictisitor, nepotrivit si nu ar aduce nici un fel de invaatura, in nici un caz. Supravegherea misiunii inseamna supravegherea ca toate elementele Metodei sa fie aplicate complet, creind condiiile care genereaza viaa de grup.

A supraveghea misiunea inseamna si a fi un exemplu in ceea ce o priveste. Nici un lider Scout nu poate crede ca Legea Scout este aplicabila doar tinerilor. Liderii Scout nu pot impune activitai dupa bunul lor plac sau rezuma viaa in aer liber la cateva picnicuri, deoarece lor nu le plac campurile sau nu au timp de ele.

7.1)d) LIDERII SCOUT ADMINISTREAZA VIZIUNEA In capitolul 5 am vazut ca viziunea - care este exprimata prin obiectivele anuale ale unitaii este imaginea unitaii scout asupra propriului ei viitor. Am mai spus ca, atunci cand este impartasita de toi, ea devine o fora impresionanta in inimile tuturor membrilor ei, creind o legatura comuna care impregneaza unitatea si ofera consistena tuturor lucrurilor pe care le face. Viziunea creste si se intinde ca o spirals de comunicare si energie, auto-intaritoare. Deoarece vorbim despre viziune si din ce in ce mai muli oameni adera la ea, ea devine mai clara iar entuziasmul creste. Primele succese privind realizarea viziunii sporesc entuziasmul, dar procesul vizionar nu este lipsit de obstacole, ci este subiectul anumitor situaii dificile . ~ Deoarece mai muli oameni se alatura unitaii sau se schimba lideri, mai multe idealuri de viitor sunt adaugate, focarul devine mai neclar si pot fi generate conflicte. Lideri si patrule se intreaba daca viziunea comuna nu poate fi modificata, daca viziunile personale sau ale patrulei sunt lipsite de importana, sau daca aceia care nu sunt de acord si-ar putea schimba punctul de vedere. ~ Existena tuturor acestor posibilitai incetineste procesul adoptarii viziunii, mocneste conflicte si inseamna ca oamenii doar accepta decizia grupului, mai degraba decat sa o impartaseasca cu adevarat. Cea mai buna abordare consta in a investiga diversele viziuni, a le acorda atenie si a permite viziunii comune sa fie emisa si adancita, incercand armonizarea diversitaii. ~ Golul care incepe sa fie perceput intre viziune si realitate este un alt factor limitator. Consiliul Unitaii poate incepe sa se descurajeze din cauza aparentei dificultai in a face din viziune o realitate, ceea ce inseamna ca liderii aduli trebuie sa-si ridice nivelul capacitailor individuale, pentru a sprijini aderarea la viziune. ~ Viziunea poate, de asemenea, sa se ofileasca atunci cand liderii se simt depasii de realitatea de zi cu zi si o pierd din vedere. In acest caz, ei trebuie sa petreaca mai puin timp cu problemele de rutina si sa participe la mai multe discuii despre proiecte de viitor. In toate aceste cazuri, liderii acioneaza ca administratori ai viziunii. Ei se asigura ca viziunea creste puternica si pareaza factorii care amenina cu erodarea ei. Daca liderii neglijeaza viziunea, exista riscul ca patrulele sa uite de angajamentele lor mutuale, lucru care se intampla cand oamenii incep sa influeneze in favoarea punctelor de vedere personale, sau activitatea devine rutina sau birocraie.

Pentru a-si indeplini rolul de administratori ai viziunii, sefii de unitate trebuie sa se asigure ca niciodata nu vor pierde din vedere istoria scopului, ineleasa ca fiind explicaia generala a cauzei pentru care facem ceea ce facem, cum are unitatea nevoie sa se implice si cum este aceasta evoluie o parte din ceva mai mare, o parte a unei istorii mai indepartate . Acest lucru da viziunii profunzime si creeaza un orizont, unde visele si elurile personale se disting precum bornele kilometrice intr-o calatorie mai lunga. Istoria scopului nu porneste doar de la valorile universale ale cercetasiei. Ali factori care fac parte din ea includ : istoria Grupului Cercetasesc caruia aparine unitatea, valorile preluate de la instituia-sponsor, stilul comunitaii in cadrul careia activeaza, stradaniile si victoriile trecutului, legendele preluate in legatura cu marile momente ale unitaii sau Grupului Cercetasesc si mai multe alte lucruri care sunt relevante pentru dezvoltarea ei. Istoria scopului contextualizeaza motivul pentru ceea ce facem si menine stabilitatea unitaii.

7.1)e) LIDERII SCOUT MOTIVEAZA Prin exemplul lor si prin intermediul multor dialoguri cu tinerii, liderii ii invita pe acestia sa isi dezvolte comportamentul intr-un anumit mod si sa adopte cu entuziasm viziunea unitaii si explorarea de noi teritorii, intarind patrulele, completand programele de activitai si devotandu-se dezvoltarii lor personale. Prin comunicare, ineleasa ca un proces de impartasire a gandurilor, exista o incintare treptata, care genereaza acord (de la acordis, o singura inima) si care ii motiveaza pe tineri sa acioneze intr-un anumit mod (de la moto, a misca) ; cu alte cuvinte, sa se miste ca o singura inima. Unul dintre domeniile in care este foarte important rolul liderilor in motivare este promovarea activitailor. Tinerii gandesc si propun activitai ale unitaii sau patrulei, dar, adesea, liderii trebuie sa le stimuleze imaginaia, sa le strecoare idei, sa le sugereze iniiative si sa ajute la meninerea entuziasmului, pentru ca activitaile sa fie atragatoare, pline de aventura si emoie. Si trebuie sa faca toate astea fara a iesi in evidena, lasand loc tinerilor si facandu-si apariia doar cand este nevoie de ei. Ii este prea puin de folos unui lider sa fie expert in psihologia grupului de varsta si in Metoda Scout, daca nu si-a dezvoltat iscusina de a stimula activitaile. Pentru a aciona ca motivator, este necesar sa dea prioritate relaiilor interumane, ajutandu-i cu adevarat pe ceilali sa ineleaga si sa descopere lucruri legate de ei insisi, dandu-le libertate deplina de a alege. Liderul Scout arata, dezvaluie, invita si netezeste calea pentru ca ceilali sa descopere pentru ei insisi. Pentru a exista o relaie autentica, nu trebuie sa existe nici o dorina de a impune. Aceasta inseamna motivare fara controlare sau demagogie. Inseamna motivare fara manipulare, fara urzirea unei capcane emoionale, in scopul de a face ca celorlali sa le fie imposibil sa spuna

nu. Inseamna motivare fara adulare si fara sarbatorirea unor succese fictive numai pentru a castiga aderena. Imaginea care contrasteaza categoric cu ceea ce ar trebui sa fie motivarea este cea a lui Pied Piper din Hamelin, care a vrajit sobolanii cu muzica lui, atragandu-i afara din oras pentru a se arunca intr-un rau. Ideea care arata cel mai bine cum poate fi motivator un lider Scout a fost exprimata de poetul libanez Kahlil Gibran. Vorbind despre parini si copii, el comprima sensul special al responsabilitaii fara posesivitate : Copiii vostri nu sunt copiii vostri. Ei sunt fii si fiicele vieii insesi. Ei vin prin voi, dar nu din voi, si prin ei sunt cu voi, desi nu va aparin voua. Putei sa le dai dragostea voastra, dar nu si gandurile voastre, deoarece ei au propriile lor ganduri. Putei sa le gazduii trupurile, dar nu si sufletele, deoarece sufletele lor locuiesc in casa zilei de maine, pe care voi nu o putei vizita nici macar in vis. Va putei stradui sa fii ca ei, dar nu sa cautai sa-i facei sa fie ca voi. deoarece viaa nu merge nici inapoi si nici nu ramane cu ieri. Voi suntei arcurile din care copiii vostri, ca niste sagei vii, sunt trimisi inainte. Arcasul vede inta pe calea infinitului si va indoaie cu puterea Lui, prin care sageile Lui pot sa porneasca repede si departe. Fie ca indoirea voastra in mana arcasului sa fie pentru bucurie ; asa cum iubeste sageata care zboara, tot asa El iubeste si arcul care este ferm.

7.1)f) LIDERUL SCOUT GENEREAZA ANGAJAMENTE Motivarea sta pe primul loc in activitate liderilor cu tinerii, dar ea nu este suficienta. Obiectivul motivarii este acela de a-i face pe tineri sa aleaga liber.

Posibilele opiuni pentru tineri apar la diferite nivele. ~ Unele opiuni sunt obiective si colective, cum este opiunea cu privire la viziunea comuna, de acum inainte, a unitaii, prin care viziunea personala a fiecarui tanar contribuie la viziunea comuna adoptata de Adunarea Unitaii. ~ Alte opiuni sunt subiective si personale, cum ar fi cand sa rosteasca cineva Promisiunea, care implica un angajament faa de Legea Scout. Aceasta este o opiune eseniala in cadrul participarii tinerilor in cercetasie. O alta opiune de acest gen este savarsirea obiectivelor educaionale, care-l vor ajuta pe tanar sa se dezvolte ca persoana. Aici, Metoda Scout propune tinerilor o serie de obiective, care au la baza valorile cercetasesti si acopera toate ariile personalitaii lor. Ei au posibilitatea de a modifica sau largi aceasta oferta, pana la potrivirea ei cu ceea ce tinerii vor sa realizeze. Ei fac aceasta alegere dupa analizarea ei cu patrula si cu liderul adult care le monitorizeaza progresul. Vom privi acest lucru in detaliu cand vom discuta despre obiectivele educaionale. ~ De asemenea, tinerii exprima opiuni operaionale, cum ar fi activitaile pe care vor sa le realizeze. Acestea sunt cele mai simple opiuni si ele sunt facute in cadrul patrulei si in Adunarea Unitaii. Intreaga Metoda Scout reprezinta o incurajare constanta a tinerilor, de a-si exersa capacitatea de a face opiuni si de a lua decizii, cum ar fi carei patrule sa se alature, alegerea autoritailor patrulei, sarcinile pe care sa si le asume intr-o activitate si competenele pe care sa le urmareasca. O data facuta o opiune, liderul incearca sa-l determine pe tanar sa faca legatura intre motivare si angajament, incurajandu-l sa asimileze aceasta opiune ca parte a vieii lui. Pentru a realiza acest angajament, liderii ii ajuta pe tineri sa revina constant la inelesul opiunii facute. O treaba care nu are nici un ineles nu genereaza nici un angajament ; ea ar putea, cel mult, sa obina acceptarea. Precum Sisif, care, in mitologia greaca, a fost condamnat sa impinga, etern, un bolovan de piatra spre varful unui deal, doar pentru ca acesta sa se pravale iar si iar, de fiecare datya cand ajungea in varf. In sfarsit, angajament este un cuvant care implica reciprocitate. El se refera la crearea reciprocitaii intr-o relaie. Etimologia cuvantului - impreuna intr-o misiune - se refera exact la aceasta reciprocitate. Liderul Scout nu este un profesionist in incheierea de angajamente , care poate sa stea de o parte in angajamentul generat. Din contra, a invita pe cineva sa-si ia un angajament inseamna a ti-l asuma tu insui. Cel care angajeaza pe altul isi ia angajamentul de a fi un exemplu in ceea ce priveste inelesul acestui angajament. Daca cerei cuiva sa adere la o viziune, in acel moment voi insiva va exprimai, implicit, propria voastra angajare faa de acea viziune. Cand invitai tinerii sa se angajeze in realizarea

obiectivelor educaionale pentru care au optat, va angajai sa-i sprijinii in dezvoltarea lor. Cand cerei ca o sarcina sa fie dusa la bun sfarsit, in mod responsabil, va angajai sa va alaturai muncii de indeplinire a acelei sarcini. Angajamentul tinerilor si exemplul liderilor sunt unul si acelasi lucru.

7.1)g) LIDERUL SCOUT ESTE UN EDUCATOR Acesta este rolul liderului Scout cel mai bine stiut, central si cel mai evident, dar nu este singurul si nu este realizat izolat de celelalte roluri. Liderul Scout acioneaza ca educator precum o culminare a rolurilor sale de proiectant, gardian al misiunii, administrator al viziunii, motivator si generator de angajamente. Invaarea nu este posibila intr-o unitate prost proiectata, in care dezbaterile sunt intrerupte la fiecare cinci minute, deoarece lucrurile nu au fost bine gandite sau nu au fost facute cum trebuie. Nu poate exista invaare intr-o unitate lipsita de un sens al misiunii si de un spaiu educaional generat de viaa de grup, cu alte cuvinte, de interaciunea dintre toate elementele Metodei Scout. Procesul educaional cercetasesc nu va funciona daca nu va exista o viziune comuna pentru viitorul pe care il construim impreuna. De asemenea, nu poate exista invaare daca tinerii nu sunt motivai si nu se angajeaza benevol faa de propria lor dezvoltare . Astfel, liderul Scout isi indeplineste rolul de educator in combinaie cu toate celelalte roluri. De asemenea, rolul de educator al liderului Scout nu poate fi exersat in maniera clasica, pe care suntem obisnuii sa o vedem in alte medii educaionale. Cand am analizat patrula ca o comunitate de invaare, am spus ca invaarea este un proces de schimbare. Iata de ce activitatea de educator face din liderul Scout un agent al schimbarii.

Cum face educaia cercetaseasca legatura cu schimbarea ? Participarea si anticiparea sunt, ambele, trasaturi de baza ale invaarii prin Metoda Scout. # Participarea este ineleasa ca fiind un proces voluntar si permanent, de cooperare si dialog intre tineri, in problemele comune ale patrulei sau unitaii, in care ei invaa descoperind impreuna lucrurile. # Anticiparea implica o perspectiva asupra viitorului, o privire inainte, asupra evenimentelor care se apropie. Este exprimata, in colectiv, ca o viziune, iar individual, ca un set de activitai direcionate spre atingerea anumitor obiective personale

Acest gen de invaare genereaza atat integrare, cat si autonomie, care sunt doi poli ai aceleiasi axe. Prin integrare tanarul invaa sa traiasca in societate, iar prin autonomie el invaa sa se deosebeasca de ceilali, in sensul unui proiect personal care sa duca la autoimplinire. Spre deosebire de invaarea tradiionala, care este indreptata, in mare masura, spre adaptarea tinerilor la mediul lor si pregatirea lor pentru a rezolva situaii date, invaarea cercetaseasca se invarteste in jurul schimbarii, reinnoirii, restructurarii si reformularii problemelor. Acest lucru ii pregateste pe tineri sa acioneze in situaiile noi, care apar intr-o lume aflata intr-o continua schimbare ; de aici, stransa relaie dintre schimbare si invaarea cercetaseasca. Dand nastere acestei invaari inovatoare, precum si incurajand angajarea tinerilor, liderul Scout genereaza o anumita tensiune intre realitate si idealul de viitor. Aceasta tensiune impinge tanarul sa acioneze in urmarirea unei viziuni legate de un viitor mai bun, de un mod de viaa mai bun. Aceasta tensiune creatoare este prezenta in tot ceea ce incearca sa miste fiinele umane intro anumita direcie. Nu exista schimbare fara claritatea misiunii si viziunii. Daca nu exista nici o misiune, de ce sa fie schimbare ? Daca nu exista nici o viziune, unde ne-ar putea duce schimbarea ? Pe 28 august 1963, la mitingul drepturilor civile de masa, la Lincoln Memorial, in Washington, pastorul baptist Martin Luther King si-a inceput istoricul discurs cu cuvintele Am un vis . A continuat sa-si dezvaluie viziunea privind societatea egalitara americana, la care a visat. Tensiunea pe care King a creat-o intre realitatea de atunci si visul lui impartasit a condus la trecerea, de catre guvernul Statelor Unite, a Actului Drepturilor Civile in favoarea minoritailor rasiale, in 1964. Cu ajutorul tensiunii creatoare, pe care o genereaza in randul tinerilor, liderii Scout le arata viitorul si il prezinta ca pe un lucru posibil. Folosind cuvintele lui Martin Luther King, el consta in a dramatiza atat de mult problemele, incat sa nu mai poata fi ignorate . Educarea consta in a da importana problemei dezvoltarii personale. Educarea consta in a arata posibilitai de viitor si in a-i insoi pe tineri pe drumul spre ceea ce pot si vor sa fie. Consta in a le transmite valorile de care au nevoie pentru a-si castiga accesul la viitor, a schimba realitatea prezenta. Generand aceasta tensiune creatoare in tineri, liderul seamana in ei capacitatea de a intra in viitorul dorit de ei insisi. Nu e nevoie sa fie impinsi, grabii sau presai spre acel viitor, ci doar sa fie insoii. In acest sens, rolul liderului Scout este de a transcende, determinandu-i pe tineri sa faca progrese ca rezultat al condiiilor care au fost create, dar prin propriile lor eforturi. Daca trebuie sa educe prin anticipare si prin generare a unei tensiuni creatoare intre prezent si viitor, Echipa Liderilor nu poate sa fie compusa doar din persoane apropiate, ca varsta, de

cercetasi. Ea trebuie sa includa aduli de diferite varste, care au suficienta experiena de viaa pentru a le oferi o avanpremiera pentru ceea ce urmeaza.

Oricum, daca echipa este formata exclusiv din lideri mai in varsta, activitaile pot fi mai puin dinamice si poate fi dificil de stabilit o relaie orizontala, cu tinerii. De aceea, este indicat sa se formeze echipe constand in mai multe generaii, pentru a genera un echilibru intre diversele iscusine care se cer.

7.2) LIDERII SCOUT, CA EDUCATORI 7.2)a) EXISTA CATEVA CERINE DE BAZA Pentru a fi capabili sa-si indeplineasca responsabilitaile, liderii trebuie sa indeplineasca anumite condiii de baza, de natura educativa, care sa le permita sa incerce indatoririle pe care le-am descris. Administreaza viziunea supravegheaza misiunea ROLUL LIDERULUI SCOUT proiecteaza educa sa cunoasca tinerii sa stabileasca relaii empatice SI NECESITAILE IMPERIOASE PENTRU UN LIDER SCOUT Sa doreasca sa invee si sa evolueze ca persoana sa munceasca in echipa sa prevada si sa controleze riscul sa dispuna de timp liber genereaza angajamente motiveaza

sa cunoasca modul in care sa desfasoare si sa evalueze activitaile

sa se implice in problemele comunitaii

sa ajute pe alii sa evolueze

7.2)b) CUNOASTEREA TINERILOR Cunoasterea tinerilor implica doua aspecte : in primul rand, caracteristicile generale ale fetelor si baieilor avand varste intre 11 si 15 ani si toate dimensiunile personalita ii lor, iar in al doilea rand, modul de a fi, individual si unic, al fiecarui tanar, care depinde de nenumarai factori legai de natura lor, familia lor, modul in care traiesc si istoria lor personala. 7.2)c) CAPACITATEA DE A STABILI RELAII EMPATICE Empatia este capacitatea de a simi trairile altcuiva si, astfel, inelegerea atat a sentimentelor, cat si a persoanei, prin punerea in locul ei . O relaie bazata pe empatie presupune, in primul rand, liniste interioara, timp si dorina de a asculta. De asemenea, ea necesita maturitate si echilibru personal, pentru a inelege si preui ceea ce auzi. Necesita capacitatea de a observa si, in primul rand, de a controla anxietatea si de a lasa pe celalalt sa ia iniiativa. Empatia cu tinerii implica, de asemenea, capacitatea de a impartasi cu ei uimirea, de a te entuziasma de proiectele lor si de a le patrunde in suflet , identificandu-te cu ei si petrecand in atmosfera explorarii, care stapaneste unitatea de cercetasi. Aceasta capacitate este necesara pentru a fi capabil sa intri in joc fara a-ti pierde statutul de adult si fara a incepe sa fii confundat cu tinerii. In timp ce imparte cu ei aventura, liderul ii ajuta sa vada lucruri pe care s-ar putea ca ei sa nu le fi vazut altfel. Empatie mai inseamna si sa le lasi tinerilor timpul de care au nevoie pentru a progresa. Trebuie sa nu te lasi prada frustrarii sau agresivitaii, sau sentimentului ca ai dat gres. Trebuie sa-ti doresti sa o iei de la inceput si sa incerci iar si iar. Asa cum am vazut, trebuie sa stii cum sa dispari cand nu e nevoie de tine si sa fii gata sa reapari la momentul potrivit. 7.2)d) DORINA DE A INVAA SI DE A EVOLUA CA PERSOANA Intr-un sistem centralizat de invaare, cum este Metoda Scout, aceia care il aplica ar trebui sa fie primii care sa-si manifeste dorina de a invaa tot timpul. Din fericire, nu incetam niciodata sa invaam si orice lucru din viaa ne ofera aceasta oportunitate, deci de noi depinde, in mare masura, sa invaam continuu, gandindu-ne autocritic la sarcinile noastre.

Atitudinea invaarii treptate formeaza priceperea educativa, care nu este reflectata doar de ceea ce stim, ci si de iscusina de a impartasi inelesuri, a asculta, a coordona procese si a face lucrurile bine; nu doar a face treaba mai bine, ci a evolua ca persoana, de dragul tinerilor si al tau insui. Invaarea continua este realizata prin invaarea chiar de la tineri, de la ceilali lideri, de la parini, din sistemul de pregatire al Asociaiei, de la comunitate, din realitaile sociale, din ceea ce citesti si din propria experiena. 7.2)e) CUNOASTEREA MODULUI IN CARE SE DESFASOARA SI SUNT EVALUATE ACTIVITAILE Cand am vorbit despre rolul de motivatori al liderilor, am spus ca acestia trebuie sa-i incurajeze pe tineri sa ia iniiativa in generarea activitailor. Trebuie, de asemenea, sa fie capabili sa desfasoare si evalueze activitaile tinerilor, alaturi de ei. Acest lucru adauga cerina iscusinelor de organiza si analizare. In particular, nu sunt necesare doar aceste iscusine, ci si capacitatea de a-i ajuta pe alii sa se organizeze si sa invee sa-si conduca si evalueze activitaile. Aceasta implica invaarea de a susine eforturile tinerilor in timpul generarii capacitailor individuale si de echipa, pentru a-i face, treptat, mai autonomi. 7.2)f) AJUTORUL DAT CELORLALI, PENTRU A EVOLUA Activitaile pe care le realizeaza tinerii le dau acestora experiene personale. In timp, aceste experiene duc, treptat, la atingerea obiectivelor educaionale, intr-o maniera secveniala si cumulativa. Dar acest proces nu este nici automat, nici inconstient. Tinerii au nevoie de dialog, de compania si sprijinul grupului de semeni, al familiei si al liderilor Scout. Aceasta inseamna ca liderii trebuie sa aiba capacitatea de a-i ajuta pe tineri in multe sarcini, cum sunt stabilirea obiectivelor personale, susinerea efortului de a le atinge, cunoasterea modului in care sa primeasca si sa recunoasca deficienele si progresul, tolerarea esecurilor si meninerea dorinei de a o lua de la inceput. Pe scurt, liderii trebuie sa aiba anumite atitudini si iscusine care sa-i ajute pe tineri sa-i recunoasca si sa-i accepte ca interlocutori carespunzatori, cu respect pentru evoluia lor personala. E limpede ca acest lucru necesita dezvoltare personala din partea liderului.

7.2)g) IMPLICAREA IN PROBLEMELE COMUNITAII Cand am vorbit despre patrule, am spus ca nu invaa izolate, ci sunt invitate, prin Metoda Scout, sa se implice in problemele comunitaii din care fac parte si sa se intereseze si de comunitatea largita, de lumea globalizata in care traim. Liderii care servesc ca modele pentru aceste patrule trebuie sa fie exemple pentru aceasta afirmaie. Cum ne putem astepta de la tineri sa fie interesai de lumea in care traim si sa joace un rol constructiv in societate, daca liderii insisi nu sunt implicai activ in problemele comunitaii ?

Cei care au esuat in atingerea maturitaii si se folosesc de statutul de lideri Scout pentru a compensa frustrarile personale nerezolvate, nu au nimic de oferit cercetasiei ; nici aceia care nu sunt deloc angajai in dezvoltarea societaii. Si mai puin se potriveste statutul de lider Scout acelora care nici macar nu joaca un rol activ in societate, oricat de mic, si care par sa aiba nevoie de a scapa de responsabilitaile lor, refugiindu-se in ceea ce ei percep ca fiind cadrul protector al cercetasiei. 7.2)h) MUNCA IN ECHIPA Echipa este un grup in care comportamentul si performana unei persoane sunt influenate de comportamentul si performana celorlali. Cand doi sau mai muli isi unesc eforturile, ei genereaza sinergie, ceea ce inseamna ca acea performana este sporita, iar rezultatul este mai mult decat suma a doua performane individuale. Dinamica echipei taie de-a curmezisul intreaga Metoda Scout. Astfel, un lider Scout trebuie sa fie capabil sa munceasca cu ceilali, contribuind cu propriile lui talente si acceptand si preuind contribuiile celorlali. Munca in echipa nu este munca pe langa ceilali, ci munca intr-o maniera integratoare, cu ei. Acest lucru necesita capacitatea personala de a tolera si a face faa diferenelor, si, in final, de a face ca punctele de vedere individuale sa convearga. 7.2)i) DISPUNEREA DE TIMP LIBER Sarcinile unui lider intr-o unitate scout cer timp. Acesta trebuie sa fie timp de calitate, oferit cu generozitate. Incearca sa nu ai alte lucruri in minte si vei fi capabil sa dai tot ce ai mai bun in tine, fara a face lucruri pe jumatate, a ramane in urma sau a face lucruri in graba sau nepregatite. Un lider ar trebui sa faca un angajament pentru postul respectiv, pe o perioada prestabilita, de preferina 3 ani. Acest lucru va da muncii continuitate, va produce rezultate palpabile si va face posibila o mai buna observare a dezvoltarii personale a tinerilor pe care ii monitorizeaza si evalueaza. La nivel personal, va da posibilitate liderului insusi sa creasca in munca si sa-i placa sa o faca din ce in ce mai bine. O stabila Echipa a Liderilor da stabilitate unitaii. 7.2)j) PERCEPEREA SI CONTROLAREA RISCULUI Ca in orice alta activitate umana, activitaile unitaii sunt subiectul unui anumit nivel de risc, cu atat mai mult intr-un sistem de incredere, care incurajeaza tinerii sa invee, lasandu-i mai mult sa-si foloseasca libertatea. In afara limitelor controlului lor normal, tinerii devin mai independeni, dar acest lucru nu inseamna ca ei au autonomia de a manevra aceasta independena. Desigur, nu poate fi nici o problema de experimentare cu invaare prin incercare si eroare, in orice situaie care ar putea implica un risc fizic sau de ameninare a vieii.

Liderii Scout trebuie sa aiba timp pentru a-si imagina si detecta posibilele riscuri in activitaile lor, identificand conduite cu risc minim si stabilind limite clare. Limitele trebuie definite clar in unitatea scout, in scopul reducerii la minim a riscului. Pentru a realiza acest lucru, liderii trebuie sa le transfere tinerilor capacitatea de a percepe si controla ei insisi riscurile si de a respecta limitele in totalitate. Baden-Powell a spus ca rolul liderului este de a se pune pe sine la nivelul fratelui sau surorii mai mari, ceea ce inseamna sa vada lucrurile din punctul de vedere al tinerilor si sa conduca, sa indrume si sa entuziasmeze in direcia potrivita (Aids to Scoutmastership, 1919) Ar fi dificil de gasit o mai buna imagine decat fratele sau sora mai mare pentru a reprezenta rolul educativ al liderului Scout : incurajand aventura, stabilind un exemplu de valori si insoind cresterea. Un frate mai mare sau o sora mai mare impartaseste aventura cu fraii sai mai mici, fara a pretinde ca este mai tanar decat in realitate, fara a fi copilaros si cu admirabila capacitate de a-si reduce propriile fore in asa fel, incat fraii lui mai tineri sa si le dezvolte pe ale lor. Fra ii mai mari intotdeauna vor tot ceea ce este mai bun pentru fraii mai mici, in timp ce indruma, protejeaza si corecteaza fara a pedepsi ; iar sora sau fratele mai mare este intotdeauna admirat datorita modelului pe care il reprezinta : cel tanar aspira sa impartaseasca aventuri cu el, il iubeste, respecta ceea ce spune si simte ca poate sa-si deschida sufletul in faa lui. Nu trebuie sa uitam niciodata ca tinerii nu vin in unitatea scout nici pentru a inva a un obiect de studiu, nici pentru a primi note ; pentru asta, ei merg la scoala. Nu vin pentru a primi dragoste parinteasca sau caldura afeciunii materne ; pentru asta, ei au un camin. Nu vin pentru a primi instruire religioasa ; ei au locul lor pentru asta. Nu se alatura unitaii de cercetasi pentru a-si dezvolta iscusine fizice competitive ; pentru asta, pot sa se inscrie la un club sportiv. Nu vin pentru a invaa discipline rigide sau pentru a se supune ordinelor ; daca ar fi vrut acest lucru, s-ar fi inscris intr-o organizaie militara. Iata de ce Baden-Powell a spus ca rolul liderului Scout nu este acela de profesor, nici de parinte, nici de preot, nici de instructor de sport si, cu atat mai puin, de ofier de armata. El seamana mult mai mult cu acela de frate sau sora mai mare. Oamenii care lucreaza cu tineri nu sunt raspunzatori doar din punct de vedere educativ. Ei sunt obligai prin lege si sa respecte anumite drepturi si indatoriri. Tinerii scouts sunt, din punct de vedere legal, minori si au drepturi care trebuie respectate. Acela care violeaza aceste drepturi sau este neglijent in vreun fel sau altul trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate pentru propriile fapte, in faa legii. De aceea, membrii Echipei Liderilor Aduli trebuie sa aiba toi varsta de cel puin 18 ani. Inainte de a aduce pe cineva in Echipa Liderilor, trebuie facute verificari adecvate in ceea ce priveste : a)sanatatea mintala ; b)stabilitatea emoionala ; c)comportamentul moral ;d)control asupra agresivitaii ;e)lipsa tendinelor autoritare ; f)tratarea celorlali cu respect si tact, in special a tinerilor.

CAPITOLUL 8 : ARIILE DE DEZVOLTARE CUPRINS 8.1) Dimensiunile personalitaii 8.1)a) Metoda Scout propune dezvoltarea personalitaii tinerilor sub toate aspectele 8.1)b) Oamenii se comporta ca un intreg indivizibil 8.1)c) Cadrul simbolic intareste evoluia tinerilor prin prisma diferitelor arii de dezvoltare 8.2) Consideraii asupra ariilor de dezvoltare 8.2)a) Dezvoltarea corpului 8.2)b) Stimularea creativitaii 8.2)c) Formarea caracterului 8.2)d) Calauzirea emoiilor si sentimentelor 8.2)e) Grija pentru ceilali 8.2)f) In cautarea lui Dumnezeu 8.2)g) Liderii aduli trebuie sa cunoasca diverse marturii si sa stie cand sa le foloseasca 8.2)h) Obiectivele educaionale sunt grupate dupa aria de dezvoltare 8.1) DIMENSIUNILE PERSONALITAII 8.1)a) METODA SCOUT PROPUNE DEZVOLTAREA PERSONALITAII TINERILOR SUB TOATE ASPECTELE Cu debutul pubertaii, tinerii pornesc pe lunga cale spre dezvoltarea propriului lor plan de viaa, desi nu il consolideaza pana cand adolescena lor nu este completa , iar ei sunt tineri aduli. Pentru a ajunge la acest plan de viaa, va trebui ca ei sa treaca treptat de la dependena din copilarie la autonomia adulta, sa-si formeze o imagine clara despre ei insisi si sa-si dezvolte propria identitate. Acestea sunt sarcini care nu depind doar de istoria lor individuala si familiala, de capacitaile lor individuale si de circumstanele lor, ci si de valorile pe care le-au ales.Astfel, cercetasia ofera tinerilor un set de propuneri relevante pentru ei, pentru a alege liber. Una dintre ele, probabil cea mai relevanta, este coninuta de Legea Scout, care exprima valorile eseniale ale ofertei educaionale a cercetasiei. O alta propunere, la fel de importanta, este invitaia facuta tinerilor de a dezvolta toate dimensiunile personalitaii lor, in mod echilibrat. este invitaia de a explora bogaia posibilitailor lor si de a deveni femei si barbai implinii. Pentru a ajuta la atingerea acestui scop, distingem arii de dezvoltare care in cont de marea varietate a dimensiunilor umane si le aranjeaza pe baza structurii personalitaii :

DIMENSIUNE A PERSONALITAII Corp Inteligena

ARIA DE DEZVOLTARE Dezvoltare fizica Creativitate

Voina Sentimente si emoii Integrare sociala Sensul existenei

Caracter Dezvoltare afectiva Dezvoltare sociala Dezvoltare spirituala

INTERESUL EDUCAIONAL PENTRU ACEASTA RAMURA DE VARSTA Imagine asupra corpului si afirmarea rolului sexual Dezvoltarea de noi forme de gandire,raionament cu discernamant si o mai larga inelegere a lumii in care traim Respect de sine, alegerea valorilor, formarea constiinei morale si cautarea identitaii Stapanirea si calauzirea sentimentelor si emoiilor si experimentarea prieteniei Invaarea de a respecta opiniile celorlali, stabilirea regulilor prin consens si integrarea in societatea inconjuratoare Credina personala, care vine din interior

Unitatea scout furnizeaza un cadru in care tinerii se joaca, organizeaza aventuri si invaa pe langa prietenii lor din patrula. Aceste activitai ii inzestreaza cu suportul de care au nevoie pentru a se dezvolta in toate dimensiunile personalita ii lor. Nici un aspect nu este neglijat si nici unul nu este favorizat faa de celelalte. Din acest punct de vedere, viaa de grup in unitatea scout este mult mai atragatoare decat oricare alta propunere pe care ar putea s-o primeasca tinerii la aceasta varsta. Este mai larga decat propunerea unui club de fotbal, care este preocupat aproape exclusiv de performana sportiva ; este mai completa decat o formaie muzicala, care se concentreaza pe exprimarea artistica ; este mai profunda decat un partid politic, care are tentina de a-i determina pe tineri sa vada lumea din perspectiva unei anumite ideologii si a unui set de interese. Ceea ce este special la oferta cercetasiei este faptul ca nici clubul de fotbal, nici grupul artistic, nici chiar partidul politic nu sunt excluse din opiunile de dezvoltare ale tinerilor, dar diferena este aceea ca ei sunt situai in interiorul unei perspective mai largi si mai captivante : dezvoltarea lor ca persoane complete.

8.1)b) OAMENII SE COMPORTA CA UN INTREG INDIVIZIBIL Este educativ si foarte folositor sa luam in consideraie aceste diferite arii de dezvoltare, deoarece acest lucru ne permite :

~ sa ne asiguram ca, in general, activitaile patrulelor noastre si unitaii sunt bine echilibrate si nu favorizeaza anumite aspecte ale personalitaii tinerilor, in detrimentul celorlalte ; ~ sa ii ajutam pe tineri sa distinga treptat, in aceasta etapa a dezvoltarii identita ii lor, diferite dimensiuni ale propriei lor personalitai si, prin prisma obiectivelor, sa se dezvolte in cadrul fiecareia dintre ele ; ~ sa evaluam dezvoltarea lor in aceste diverse dimensiuni. Oricum, in viaa noastra zilnica, cateva sau toate aceste dimensiuni ale personalitaii noastre lucreaza ca una, iar de-a lungul vieii noastre se intrepatrund in asa fel incat nu putem trasa o linie intre ele, deoarece se influeneaza reciproc si se combina, pentru a determina ceea ce suntem ca oameni. DEZVOLTARE FIZICA DEZVOLTARE SPIRITUALA CREATIVITATE

DEZVOLTARE SOCIALA DEZVOLTARE AFECTIVA

CARACTER

8.1)c) CADRUL SIMBOLIC INTARESTE EVOLUIA TINERILOR PRIN PRISMA DIFERITELOR ARII DE DEZVOLTARE Ariile de dezvoltare sunt legate de cadrul simbolic, pentru a-i incuraja pe tineri sa munceasca in scopul atingerii obiectivelor educaionale. Stim deja ca simbolul, corespunzator indemnului de a explora si spiritului de aventura tipic tinerilor de varsta intre 11 si 15 ani, consta in explorarea de noi teritorii, cu un grup de semeni. Exemplele de viaa ale barbailor si femeilor care au deschis noi dimensiuni pentru umanitate sunt, astfel, de mare importana.

De reinut ca, pentru a prezenta ariile de dezvoltare celor din Seciunea Cub (n.t. :la noi, ramura de varsta Spiridusi), care sunt la varsta gandirii fanteziste, am folosit personaje luate din povesti fictive, excepie facand pentru aria dezvoltarii spirituale. In cazul Seciunii Cub putem folosi fabule, in care animalele, inzestrate cu atitudini umane, le arata copiilor modele de comportamente, care sunt acceptate si preuite in societate, si sunt legate de obiectivele educaionale ale ariei de dezvoltare respective. Personaje asemanatoare acestora populeaza basmele din carticelele folosite de copii si propun obiective educaionale pentru fiecare dintre ariile de dezvoltare. In etapa Scout, cand tinerii incep sa-si formeze gandirea abstracta, se schimba noiunea de simbol si este intruchipata de personaje reale si de evenimente din viaa reala, in care ei sunt implicai. La aceasta varsta nu mai sunt simboluri exclusive pentru fiecare arie de dezvoltare, iar numeroasele si variatele marturii vin de la barbai si femei care au existat in realitate, barbai si femei care au lasat in urma tot ceea ce cunosteau si s-au expus la un moment dat, pentru a descoperi noi dimensiuni. Acestia erau cautatori de noi inuturi, cercetatori pentru cunoasterea misterelor cele mai adanci ale fenomenelor nainelese inca, pentru explorarea spaiului sau a noilor dimensiuni sociale, culturale sau spirituale. Acestia au fost barbai si femei cu adevarat scouts . Simbolul cauta sa faca in asa fel incat acesti barbai si femei sa intruchipeze idealul care este nutrit de tineri la aceasta varsta. Asemenea exploratorilor si descoperitorilor, ei sunt intr-o etapa in care trebuie sa lase in urma mediul familial confortabil si sa porneasca in cautarea lor insisi, printr-o explorare sociala si o intalnire cu noi dimensiuni ale identitaii lor si cu planul de viaa. Jurnalele de calatorie pentru diferitele etape de progres prezinta nenumarate marturii si povesti, care reprezinta modele pentru tineri. Ramanand in aria personajului, de exemplu, cand un tanar ajunge la obiectivul care spune Incerc sa fiu credincios faa de ceea ce cred, faa de mine insumi si faa de ceilali , textul ofera o justificare pentru tanarul Abraham Lincoln, care, in ciuda faptului ca era foarte sarac, o data a lucrat timp de trei zile pentru un colonist din Indiana, pentru a-i plati pentru o carte despre viaa la Washington. El imprumutase cartea de la fermier si fusese deteriorata de ploaie in timpul cat fusese la el. Fiind ireprosabil de cinstit in privina banilor, acest episod si multe altele ca acesta i-au castigat lui Lincoln porecla de cinstitul Abe . Cu alta ocazie, calatorind pe Mississippi cu un feribot, pe care muncea ca pilot si bucatar, a asistat la o licitaie de sclavi si a vazut, pentru prima data, negri inui in lan uri si biciui i. Lea jurat companionilor sai ca, daca va avea vreodata ocazia sa opreasca aceste practici, o va face cu toata fermitatea. Ca presedinte al Statelor Unite, nu doar a dat o lovitura mortala sclaviei, ci a trait credincios ideilor lui, chiar si cu preul vieii. Evenimente ca acestea ii pun pe tineri in contact cu oameni adevarai, care au aratat ca putem trai increzatori in valorile noastre - tocmai acele valori care sunt coninute in Legea Scout si in obiectivele propuse tinerilor in diferitele arii de dezvoltare.

8.2) CONSIDERAII ASUPRA ARIILOR DE DEZVOLTARE 8.2)a) DEZVOLTAREA CORPULUI Deoarece corpul uman se dezvolta si funcioneaza dupa legi naturale, adesea se crede ca o persoana nu are nici o influena asupra proceselor prin care trece propriul corp. Acest lucru este doar parial adevarat, deoarece in fiecare zi apar dovezi stiinifice care ne arata ca putem sa facem mult pentru a ne proteja viaa, a ne dezvolta trupul si a ne ingriji de sanatatea noastra. Astfel, cand ne propunem sa contribuim la dezvoltarea unei persoane, prima sarcina este dezvoltarea corpului, care are o influena majora asupra trasaturilor personalitaii. Tinerii cu varste intre 11 si 15 ani trebuie sa invee treptat sa isi asume responsabilitatea pentru sarcinile care se ivesc in faa tuturor indivizilor, in legatura cu corpul lor, cum sunt : ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ cunoasterea proceselor biologice care le regleaza corpul ; protejarea sanataii proprii; ingrijirea de igiena personala si a celor din jur; folosirea echilibrata a timpului ; respectarea unei diete echilibrate ; buna folosire a timpului liber ; practicarea sporturilor si savurarea iesirilor in aer liber.

Oricum, ceea ce ii preocupa mai mult la aceasta varsta sunt acele aspecte legate de transformarile din corpul lor, care incep la pubertate. Printre altele, ei trebuie, de aceea, sa invee: # # # # # # # # # # sa cunoasca ce se intampla cu corpul lor ; sa-si formeze o imagine asupra propriului corp ; sa stapaneasca neplacerile legate de izbucnirea cresterii sau de intarzierea ei ; sa accepte dificultaile motorii, care fac parte din dezvoltarea lor ; sa-si stapaneasca si concentreze impulsurile si forele iesite la iveala ; sa-si respecte propriul corp si pe al celorlali ; sa-si preuiasca propria infaisare ; sa-si controleze agresivitatea ; sa perceapa exact riscul fizic ; sa-si menina un stil activ de viaa.

Multe marturii din jurnalele folosite de tineri ilustreaza aceasta relaie speciala dintre o persoana si propriul ei corp. Jacques Cousteau, marele explorator francez al lumii subacvatice, cunostea limitele capacitaii sale fizice si totusi si-a dorit sa coboare in adancuri la fel de usor ca orice peste. Probabil acesta a fost lucrul care l-a inspirat pentru a inventa aparatul de respirat sub apa, in 1943, care i-a dat posibilitatea sa respire sub apa la fel de usor ca atunci cand statea la biroul

sau, acasa. Inaintea lui Cousteau, explorarea subacvatica implica pantofi de plumb, casca de cupru si imbracaminte extrem de grea si trebuia ca scafandrii sa tarasca dupa ei franghii de sigurana si furtune pentru aer. Datorita cunostinelor sale referitoare la corpul uman, Ernest Shackleton a fost capabil sa se salveze de scorbut pe sine si pe oamenii venii in expediia lui, cand au fost prinsi in ghea a Antarcticii timp de 20 de luni. Ei au preparat mancaruri inabusite, din carne de pinguin, si au mancat maruntaie proaspete de animale, pentru a le da vitamina C, de care aveau nevoie corpurile lor. Annie S. Peck a practicat alpinismul pana la varsta de 82 de ani si, cand avea 59 de ani, a urcat cu succes pana la varful nordic al muntelui Huascaran, in Peru, la a sasea tentativa a sa. Sase tentative la acea varsta cer pregatire intensa si un puternic control al propriului organism. William Conrad Roentgen, omul de stiina german care a descoperit razele X in 1895, a fost si el un alpinist pasionat. Candido Mariano Rondon, marele explorator brazilian, iubea viaa in aer liber, inotul si miscarea zilnica. Si Baden-Powell obisnuia sa recomande tinerilor ceea ce el insusi practica zilnic :o dieta sanatoasa, odihna si multa miscare.

8.2)b) STIMULAREA CREATIVITAII O fiina umana este mai mult decat un corp. Oamenii au inteligena. Inteligena ne face capabili sa descoperim adevarul, indiferent daca este exprimat deschis sau inut inchis mai departe, sa stabilim conexiuni, sa schi am concluzii, sa facem deducii, sa inmagazinam informaii si sa realizam multe alte funcii care, pu in cate puin, alcatuiesc bagajul nostru de cunostine. Cunostinele, pe care tinerii le capata, in mare masura, la scoala, difera de capacitatea de a folosi aceste cunostine in mod original si relevant , creind idei noi si soluii originale. Aceasta capacitate este ceea ce noi numim creativitate, care nu este intotdeauna capatata in scoala, deoarece insasi viaa este cea care ne face creativi. Toi ne putem dezvolta creativitatea. Nu trebuie decat sa o facem sa infloreasca, sa-i facem loc in viaa noastra. Pentru aceasta, trebuie sa cream un cadru stimulator, care sa ne rasplateasca cu idei noi si sa ne faca sa ne simim in sigurana si apreciai. Trebuie, de asemenea, sa eliminam obstacolele din calea dezvoltarii creativitaii : ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ lipsa de cunostine ; neclintirea in faa vechilor reguli ; teama de greseli sau esecuri; incapacitatea de aventurare; un mediu strict ; tendina de conformare ; cenzura sistematica.

Nimeni nu poate invaa peste noapte sa fie creator. Devenirea ca persoana creatoare este un proces lung. Perioada de varsta dintre 11 si 15 ani, in care tinerii exploreaza lumea, isi dezvolta gandirea abstracta si descopera relaii cauzale, este timpul ideal pentru ei, pentru :

# # # # # # # #

a-si dezvolta interesul pentru invaatura ; a manui informaiile ; a capata obisnuina de a lectura ; a incerca opiuni profesionale ; a-si exprima interesele si capacitaile ; a se familiariza cu procesele tehnice ; a-si permite sa viseze si sa-si imagineze ; a-si recunoaste greselile, ca o ocazie de a invaa.

In unitatea scout, viaa de grup intemeiaza un cimp de invaare, iar activitaile si proiectele, pe care tinerii si le asuma cu patrula lor, le stimuleaza interesul pentru invaare, le dezvolta capacitatea de a se aventura, de a gandi si de a inova, si le ofera ocazia de a incerca soluii la problemele care se ivesc atunci cand ei incep sa faca ceva. La un congres de fizica, inut in Germania, in 1893, un om de stiin a eminent, al carui nume poate ar fi mai bine sa nu fie menionat, s-a ridicat si a spus, printre altele, ca studiul fizicii era complet si ca toate descoperirile care trebuiau facute in domeniu erau deja facute. El a rezumat istoria stiinei in maniera necrologului cuiva pierdut pentru totdeauna. Si-a incheiat discursul exprimandu-si mila faa de fizicienii viitorului, care nu vor mai avea nimic de facut in afara de a repeta experienele trecute. Raspunsul nu s-a lasat asteptat prea mult. La doi ani dupa aceasta declara ie oficiala asupra sfarsitului stiinei, Conrad Roentgen a descoperit razele X intr-un umil laborator, la Institutul de Fizica al Universitaii din Wurzburg. Un an mai tarziu, cand aceste raze speciale erau inca la debutul lor, Henri Becquerel a anun at intreaga lume ca descoperise o misterioasa radiaie de la sarurile de uraniu. Doi ani mai tarziu, in 1898, soii Curie au descoperit radiul. Intre timp, la Universitatea din Zurich, Albert Einstein pregatea faimoasele sale 1905 de articole, care puneau baza teoriei relativitaii, care ii aparine. Dupa declararea oficiala a studiului complet al fizicii, in mai pu in de 10 ani, omul de stiina din povestea noastra a fost martor la patru dintre cele mai importante descoperiri ale timpurilor noastre si la totala transformare a conceptelor stiin ifice ale fizicii. Roentgen, Becquerel, soii Ccurie si Einstein nu si-ar fi putut face descoperirile lor fara creativitate. Jurnalele tinerilor menioneaza aceste episoade si altele si cauta sa stimuleze atitudinile si capacitaile cerute de creativitate. Jurnalele includ povestea lui Santiago Ramon y Cajal, un om de stiina spaniol, care a descoperit principiul transmisiei impulsului nervos prin contiguitate, care demonstreaza faptul ca exista cai clare si precise de transmisiuni nervoase de la creier, care sunt specifice fiecarui stimul senzorial. Copil fiind, Ramon y Cajal obisnuia sa ia carile care-l intersau din biblioteca unui vecin, ceea ce implica expediii periculoase peste varfurile acoperisului, coborand, printr-o l u c a r n a ingusta, intr-o mansarda. Intre timp, tatal sau, un barbat energic, cu aspiraii zadarnicite, il credea inchis in camera lui, absorbit de traduceri latinesti si ecuaii matematice.

In timpul celei de-a 29-a luni a aventuroasei expediii pe Raul Missouri, Lewis si Clark au facut faa situaiilor care le-au solicitat fiecare picatura de creativitate. O data, au intalnit un trib Salish, care nu mai vazuse albi niciodata si care vorbea o limba atat de dificila si ciudata, incat exploratorii au crezut ca aveau un defect de vorbire. Pentru a se inelege unii pe alii, au stabilit un lan bizar de limbi : cei din tribul Salish vorbeau in limba salish unui copil Shoshone, care traia pe langa ei ; copilul traducea in limba shoshone pentru Sacagawea, o femeie indigena, care se alaturase expediiei cu puin timp inainte ; ea traducea in limba hidata pentru soul sau francez, care traducea in franceza pentru alt francez din grupul care vorbea limba engleza, care, apoi, traducea in engleza pentru Lewis si Clark si pentru ceilali membri ai expediiei. Raspunsurile lor urmau aceeasi ruta, invers. Cand Erik cel Rosu a plecat cu familia lui, de pe coasta Norvegiei, in secolul al noualea, indreptandu-se spre Nord-Vest, a luat la bord trei ciori pentru a-i conduce spre destinul lor . Ei au eliberat prima pasare in zorii primei diminei pe mare, iar ea a zburat drept inapoi spre inutul de unde veneau ei. Erik a spus simplu Inca nu am navigat suficient de departe . In ziua urmatoare a fost eliberata a doua cioara. Dupa ce s-a rotit in jurul vasului de cateva ori, ea s-a indreptat inapoi, spre coasta pe care o parasisera cu o zi in urma. Acest lucru l-a facut pe Erik sa declare prompt, cu mare incredere Suntem la mijlocul drumului spre destinaia noastra . In zorii zilei urmatoare, a treia cioara a pornit in aceeasi direcie cu vasul si s-a pierdut la orizont. Cu mare satisfacie, Erik si-a anunat familia Suntem pe punctul de a atinge noi inuturi , ceea ce au si facut la scurt timp dupa aceea. Alfred Hitchcock, marele creator de suspans in cinematografie, obisnuia sa sublinieze valoarea creativitaii, spunand Exista ceva mai important decat logica, iar aceasta este imaginaia . Pentru a dezvolta creativitatea, Metoda Scout face, in mod constant, uz de resursele imaginaiei, invitandu-i pe tineri sa priveasca dincolo de convenional, in general acceptat si doar util. Heitor Villa Lobos, marele muzician contemporan brazilian, ar spune muzica este la fel de utila ca painea si apa , iar Louis Pasteur ar adauga ca este de datoria noastra sa privim lucrurile in profunzime, deoarece trebuie sa incercai toate combinaiile . Procesul formarii creativitaii ii transforma pe tineri in protagonisti. Marshall Mc Luhan, extraordinarul canadian ale carui profunde teorii privind comunicarea contemporana a avut un puternic impact in educaie, obisnuia sa spuna Nu exista pasageri in lumea navei cosmice. Noi, toi, suntem echipajul. . 8.2)c) FORMAREA CARACTERULUI Pe langa inteligena, fiinele umane au voina. Acestea doua se completeaza una pe cealalta, in masura in care ar fi puin de folos sa fim inteligeni daca nu ne-am folosi voina. Inteligena ne permite sa descoperim adevarul, iar voina ne conduce spre ceea ce consideram ca este corect. De aceea, o persoana cu caracter este o persoana capabila sa-si foloseasca voina. Prin caracter inelegem voina de a ne guverna forele si impulsurile in conformitate cu principiile si valorile despre care credem ca sunt corecte. A fi o persoana cu caracter este chiar o realizare. Perioada de varsta cuprinsa intre 11 si 15 ani, in care tinerii incep sa puna la indoiala statutul provenit din familie si sa-si alcatuiasca

treptat propriile reguli de comportament, este cea mai buna etapa in care sa invee sa-si foloseasca voina si sa decida pentru ei insisi. Comunitatea patrulei, formata din prieteni, si viaa in unitatea de cercetasi ii ajuta in acest exerciiu, oferindu-le fetelor si baieilor experiene care le dau posibilitatea sa-si educe voina. Aceasta este perioada in care ei trebuie sa invee : ~ sa-si cunoasca posibilitaile si limitele ; ~ sa se accepte pe sine, avand capacitatea de a fi autocritici si, in acelasi timp, meninandu-si o parere buna despre ei insisi ; ~ sa-si echilibreze starile sufletesti ; ~ sa-si formeze simul umorului ; ~ sa-si dezvolte sensibilitatea in asa fel incat sa poata detecta inconsecvena si sa aprecieze valoarea consecvenei personale. Trairea cu adevarat in Legea Scout este o parte fundamentala a formarii constiinei morale si caracterului. Tinerii isi formeaza propria scara de valori, pe care o vor consolida pe parcursul adolescenei si imediat dopa aceea. Urmatorii factori sunt fundamentali in acest proces : # # # # # # # dorina de a asculta ce spun ceilali devotamentul pentru adevar o permanenta perspectiva optimista afeciune pentru prietenii lor aprecierea locului pe care il au in familie servirea celorlali respectul pentru natura

Pentru formarea constiinei morale si judecaii critice sau cu discernamant , cuvintele si exemplul liderilor aduli sunt eseniale. Asa cum am spus mai devreme, ei se comporta ca modele cu un anumit rol pentru tineri. Contrar unor concepii meninute in general, tinerii sunt oricand pregatii sa primeasca indrumari de la adulii bine intenionai si pregatii, chiar daca uneori par sa nu asculte. Pentru aceasta, insa, este necesar sa fim apropiai lor, sa avem ceva in comun cu ei, sa le meritam increderea si, desigur, este esenial sa sprijinim cuvintele indrumatoare cu propriul nostru exemplu, altfel ele nu valoreaza prea mult. Jurnalele de calatorie ale tinerilor ii sprijina pe liderii aduli in aceasta sarcina a lor, prin prezentarea marturiilor unor barbai si femei care au invaat sa-si formeze caracterul. Albert Einstein, un fizician si matematician german, care, ca evreu, a cunoscut asprimea exilului - si care, dupa opinia revistei Time, este cea mai importanta figura a secolului 20 - a avut dificultai de invaare la scoala, mai ales la matematica ! Atunci cand a venit timpul sa munceasca, a fost dificil pentru el sa-si gaseasca o ocupaie, deoarece oamenii de stiina de la Universitate au considerat ca nu era prea destept. De aceea, prima lui slujba a constat doar in arhivarea documentelor, dar acest lucru nu i-a tocit voina si i-a dat timp pentru a-si gandi si dezvolta teoriile.

Jose Celestino Mutis, un tanar medic spaniol din Sevilia, pasionat de stiinele naturii, care a lasat o mostenire de peste 24000 de dosare cu plante americane, a fost trimis in America pentru ca autoritaile sa nu aiba de suportat critica lui legata de modul in care Academia Spaniei lancezea. A trebuit sa astepte nu mai puin de 20 de ani pentru a-i fi autorizata Misiunea Botanica. Charles Darwin si-a petrecut anii adolescenei sub ochii ateni ai unui tata de temut, ai unei surori autoritare si ai unui frate mai mare pizmas. Tu niciodata nu vei realiza ceva , ii spunea tatal sau, pentru ca ie nu-i pasa decat de animale . La scoala a antipatizat sala de clasa, intrebarile banale si raspunsurile din manual. A abandonat studiile madicale, pe care tatal sau il obligase sa se urmeze, dupa doar doi ani, si a fost trimis la Cambridge, pentru a studia teologia. Invaatura disciplinata de acolo aproape ca i-a frant spiritul, dar a manifestat interes pentru stiina in aceasta perioada si si-a dezvoltat obiceiul de a face cercetari. Cand s-a imbarcat pe Beagle, in 1831, avand destinaia unei expediii stiinifice in America de Sud, tatal sau s-a impotrivit cu fermitate - calatoria era, cu greu, cea mai buna pregatire pentru o viaa in amvon. Comandantul vasului, de asemenea, s-a opus participarii lui Darwin deoareceavea oroare de forma nasului tanarului. In ultimul moment, Darwin s-a imbarcat pe vas. Avea 22 de ani. Viaa pe vas oferea confort puin, acomodarea nu a fost prea buna, hrana era proasta, iar el a suferit de rau de mare aproape in tot timpul calatoriei. Expediia i-a ruinat sanatatea si l-a lasat invalid pentru tot restul vieii, dar barbatul care urma sa revoluioneze lumea cu aceasta teorie asupra originii speciilor si a omului a scris mai tarziu ca timpul petrecut de el pe vas a fost fara discuie, cel mai important eveniment din viaa mea ; am crezut tot timpul ca datorez minii mele, in primul rand, invaatura sau educaia veritabila data de acea calatorie . Implinirea personala niciodata nu ne asteapta linistita, dupa col. Trebuie sa ne-o cladim pas cu pas. Sa vrei e mare lucru , a scris Louis Pasteur surorii sale, pe cand avea 19 ani, dar trebuie sa urmeze aciunea si munca, mai presus de voina. Voina deschide usi, munca le traverseaza, iar succesul ne asteapta pentru a ne incorona eforturile . 8.2)d) CALAUZIREA EMOIILOR SI SENTIMENTELOR Sentimentele si emoiile fac parte din viaa la fel de mult ca si trupul, inteligen a si voina, iar ele ajuta la formarea personalitaii noastre . Emoiile, sentimentele, motivaiile si pasiunile formeaza, toate, o parte a laturii afective a personalitaii noastre si afecteaza tot ceea ce facem. Le putem descrie destul de vag, dar sunt atat de importante incat au un efect permanent in fiina noastra interioara. Experienele afective sunt generate de evenimente din viaa noastra de zi cu zi. Cand le interiorizam, ele provoaca reacii in corpul nostru, ne afecteaza comportamentul si sunt exprimate prin ideile si gandurile noastre, influenandu-ne, in final, pe noi, ca oameni. Orice proces educativ ar trebui sa inteasca transformarea acestei laturi a vieii noastre intr-o parte integranta a comportamentului nostru si, astfel, sa favorizeze dezvoltarea echilibrata.

Dezvoltarea laturii afective este o sarcina eseniala in aceasta perioada a vieii si, intr-o mare masura, capacitatea tinerilor de a-si forma o identitate sanatoasa depinde de ea. Pentru realizarea acestei sarcini, o serie de provocari si riscuri trebuie sa fie in relaie cu : ~ nesigurana in privina modului in care sa reacioneze la cerinele de dezvoltare ale adolescenei, care adesea genereaza anxietate. Acest lucru este temporar si nu-i impiedica pe tineri sa-si indeplineasca indatoririle si sa se adapteze, dar au nevoie de prilejuri favorabile, care sa genereze sigurana pe ei insisi ; ~ faptul ca trebuie sa invee cum sa se descurce cu tendina de insingurare si rezerva, care este cauzata de teama de transformarile sexuale care au loc ; ~ faptul ca trebuie, de asemenea, sa invinga frustrarile continue, cauzate de deteriorarea respectului de sine si de timpul luat de modelarea rolurilor autonome si mulumitoare. Pusi faa in faa cu aceste provocari, cu ajutorul comunitaii care este formata in patrula si prin viaa de grup din unitatea scout, tinerii : # gasesc ocazii pentru a-si identifica, exprima si concentra emoiile si sentimentele, ca prim pas spre o identitate pozitiva ; # impart cu grupul de semeni si primesc cuvintele si indrumarile adulilor, maturi si echilibrai ; # scapa de temeri, ingroapa obsesii si capata certitudini ; # invaa sa controleze hipersensibilitatea si sa invinga timiditatea, nesigurana si stilul rebel ; # invaa sa-si cunoasca, accepte si respecte propria sexualitate si pe cea a celuilalt si sa o asocieze cu iubirea ; # inving miturile, discriminarea si stereotipiile despre barbai si femei, stabilind relaii normale, echilibrate si de egalitate cu celalalt sex ; # realizeaza o trecere mai pasnica spre autonomia personala, preuind contribuia familiei lor si evitand ciocnirile intre dependena si emancipare. Sentimentele si emoiile sunt prezente pe parcursul intregii noastre viei si pot fi manifestate in cele mai incredibile condiii. Alvar Nunez Cabeza de Vaca, unul dintre cei patru supravieuitori ai unei expediii in Florida, care a esuat in 1528, a cutreierat timp de opt ani in vastele intinderi ale regiunii Mississippi. In acest timp, el a castigat increderea indienilor si a lucrat ca medic pentru ei, acceptandu-le obiceiurile. El a constatat ca populaia indigena este chiar mai prietenoasa decat compatrioii sai. Povesteste ca, atunci cand naufragiasera in Florida, iar el si oamenii sai erau flamanzi, plangand si implorandu-l pe Dumnezeu sa-I fie mila de ei, au aparut caiva indieni. Vazandu-i intr-o situaie atat de grea, indienii s-au asezat printre noi si, cu mare durere si mila, au inceput toi sa planga zgomotos. A durat o jumatate de ora. I-am implorat sa ne ia acasa la ei. Au facut cateva focuri mari pe parcursul drumului, asa ca am putut sa ne incalzim. Blocat fiind in Antarctica, cu expediia sa, Ernest Shackleton stia ca cel mai mare pericol pentru cei 27 de oameni ai sai era depresia, asa ca a dat atenie fiecaruia in parte. El a trebuit sa incerce sa-l faca sa se simta mai bine pe unul care mai degraba era orgolios, consultandu-l in particular, in legatura cu o problema importanta. Altuia, care era gata sa renune si sa moara, i-a dat anumite responsabilitai care trebuia sa fie indeplinite zilnic, pentru a-l distrage si a-l ine ocupat. Pe doi dintre companionii sai, care erau deosebit de singuratici si vulnerabili, i-a repartizat in propriul lui cort, pentru a-i avea aproape de el si a-i proteja. Daca

vedea pe cineva suferind mai mult decat de obicei , cerea ca masina de gatit pe baza de gaz sa fie aprinsa, pentru a prepara o bautura calda pentru toata lumea. N-ar fi lasat niciodata pe cineva sa-si dea seama ca un lucru a fost facut de dragul aceluia, pentru ca nu voia sa-l nelinisteasca. , a scris unul dintre membrii echipajului, in jurnalul sau. In centrul dimensiunii noastre afective este iubirea. In toate formele ei, este atat de puternica, incat poate chiar sa ne inspire sa ne dam viaa pentru cei pe care-i iubim. In 1645, cand Quito si alte orase din Ecuador au fost lovite de ciuma si cutremure, Mariana de Jesus Paredes y Flores, o tanara locuitoare a orasului Quito, care s-a dedicat muncii caritabile in folosul saracilor, si-a oferit viaa, in timpul unei ceremonii religioase, in schimbul sfarsitului ciumei care ii asediase poporul. Povestea continua cu faptul ca, atunci cand Mariana a facut oferta, cutremurele si ciuma s-au sfarsit. La scurt timp dupa aceea, nu a mai ramas in oras nici urma de boala sau de moarte. Totusi, Mariana a inceput sa aiba primele simptome ale ciumei pe cand parasea locul de rugaciune. A suportat dureri teribile si a murit doua luni mai tarziu. Esena povestii nu este, in orice caz, daca a fost chiar un miracol ; ceea ce este cu adevarat important este faptul ca Mariana a dorit sa renune la averea si la timpul ei pentru ceilali si chiar sa-si dea viaa pentru cei pe care i-a iubit. La un nivel pur si simplu uman, iubirea pentru ceilali a fost sentimentul care a calauzit intreaga munca de creaie a lui Alexander Graham Bell, scoianul care a inventat telefonul in 1876. Soia lui, Mabel Hubbart, ramasese surda din cauza scarlatinei, in copilarie, iar Bell si-a asumat sarcina de a o ajuta sa auda. El a lucrat la o diafragma pentru vorbit , care n-a reusit sa produca rezultatul dorit. Oricum, cand vibraiile de la aceasta diafragma treceau de-a lungul unui fir electric, ele faceau o alta diafragma sa vibreze la o anume distana, care reproducea vocea. Bell inventase telefonul ! Dar inca nu-si atinsese obiectivul, deci a mers mai departe, inventand un sistem de comunicare prin semne. Soia lui Bell a fost printre primii care au folosit aceasta metoda de comunicare, in Statele Unite. Toate inveniile lui Bell - si a inventat multe lucruri - au raspuns unei necesitai umane si nu unei nevoi obsesive de a inventa dispozitive doar de dragul lor. Dupa o furtuna care a impiedicat telegramele telefonice sa ajunga pe coasta, el a inventat fotofonul, cu alte cuvinte, telefonul fara cablu. Suparat de suferina unei fete care inghiise un ac, in New Jersey, a pus la punct un dispozitiv pentru localizarea metalelor din corpul uman. Vazandu-i pe acei marinari care avusesera de indurat caldura sufocanta de la bordul unui submarin, el a creat principiile fundamentale a ceea ce este stiut azi ca aer condiionat. Cutremurat de povestea a doi naufragiai care murisera de sete in barca in care scapasera, a inventat un dispozitiv pentru distilarea apei de mare, pentru a obine apa potrivita consumului uman. Medicina si dentistica sunt pline cu dispozitive electrice pentru care niciodata nu a cerut un cent, dar pe care le-a dezvoltat, dupa cum el insusi a spus, pentru a alina umanitatea. 8.2)e) GRIJA PENTRU CEILALI inta oricarui proces educaional este libertatea individului si orice persoana aspira la folosirea acestei libertai pentru a obine fericirea. Pe aceasta baza, Baden-Powell a spus intotdeauna ca adevaratul succes este fericirea. Si a adaugat ca cea mai buna cale pentru a obine fericirea este sa-i faci pe ceilali fericii.

Libertatea umana duce la fericirea profunda si trainica, daca o folosim pentru a ne implini, intinzand mana celorlali. In acest fel, libertatea devine un raspuns, o acceptare a celorlali, un angajament faa de comunitate, un ajutor dat celor care sufera, descoperire reciproca si dialog plin de interes intre culturi si naiuni. Iata de ce nu putem vorbi despre dezvoltarea in totalitate a personalitaii daca nu ne ingrijim de educarea dimensiunii sociale a individului. Aceasta este aria in care Metoda Scout coincide cat se poate de exact cu nevoile psihologice si educaionale ale tinerilor avand varsta intre 11 si 15 ani. ~ Ca raspuns la cerina tinerilor adolesceni de a fi ei insisi si de a se integra in societate, patrula ofera un cadru sigur, in care sa invee si iar sa invee ce inseamna viaa cu ceilali. ~ Prin activitai si proiecte, tinerii si tinerele experimenteaza atitudini de integrare si serviciu, ca si valoarea solidaritaii. Ei invaa sa exerseze democraia si sa recunoasca si respecte autoritatea. ~ Prin multiplele procese de luari de decizii in patrula si unitate, tinerii incep sa ineleaga nevoia de a respecta acordurile pe care le-au facut in comun si sa manifeste atitudini de colaborare cu reprezentanii lor alesi. ~ Patrula si unitatea ofera oportunitatea de a dezvolta constiina critica, tipica pentru aceasta varsta, dar, in acelasi timp, ele dezvolta capacitatea si responsabilitatea fauririi regulilor comune. Regulile descoperite iau locul regulilor impuse, lucru care incurajeaza construirea unei discipline interne, care sa inlocuiasca disciplina impusa din afara. ~ Integrarea sociala favorizata de Metoda Scout ii aduce pe tineri mai aproape de valorile poporului si arii lor, ceea ce ii ajuta sa aprecieze cultura acestora si sa se identifice cu ea, si sa castige o constiena a contribuiei pe care o pot avea in conservarea si ingrijirea mediului. ~ In acelasi fel, ei invaa sa preuiasca pacea ca rezultat al dreptaii intre indivizi si inelegerii intre naiuni. Cercetasia nu inseamna nimic fara serviciu sau integrare sociala. Acest lucru ar trebui reflectat puternic in activitaile pe care le fac tinerii si in atitudinile liderilor faa de ceilali. Jurnalele de calatorie pentru tineri conin marturii care ilustreaza aceasta atitudine. Mohandas Gandhi si-a dedicat viaa eliberarii conaionalilor sai, mai intai in Africa de Sud, unde a practicat avocatura si a luptat, timp de doua decenii, pentru drepturi egale pentru hindusi, care erau tratai ca inferiori acolo. Desi avea doar 25 de ani cand a inceput aceasta misiune, avea o influena considerabila asupra oamenilor, datorita claritaii viziunii sale si a hotararii sale nealterate. Taria sa in faa nedreptaii i-a incurajat pe ceilali sa faca ceea ce singuri nu ar fi facut niciodata. La varsta de 46 de ani, Gandhi s-a intors in India, intenionand sa elibereze ara de dominaia britanica. Singurele lui arme erau Satyagraha, sau fora adevarului , si nesupunerea civila

nonviolenta, care reprezenta una dintre cele mai indraznee si mai de efect experiene in istoria politica. Gandhi a fost frecvent criticat, insultat, batut si inchis, dar reacia sa la toate formele de violena, posturile sale continue si lupta cu foamea, riscul considerabil la care era expus permanent si exemplul sau de viaa, care inlocuiau neincrederea si resentimentul cu iubirea si cooperarea, i-au castigat treptat iubirea poporului sau si au slabit Imperiul Britanic, pana cand, in sfarsit, India a devenit o democraie independenta. Gandhi a predicat respectul pentru toate clasele si castele, deoarece a vrut sa vada India eliberata nu numai de legile straine, ci si de lanurile propriilor ei tradiii. Dupa Gopal Gokhale, un inelept hindus, Gandhi avea minunata putere spirituala de a transforma oamenii obisnuii din jurul lui in eroi si martiri. . De-a lungul unor direcii istorice similare cu ale lui Gandhi, Nelson Mandela, marele lider contemporan sud-african, s-a aflat timp de muli ani in inchisoare pentru a pune capat politicii arii sale de discriminare faa de nagri. Mandela a visat la ziua in care fiecare se trezeste si inelege ca au fost facui pentru a trai ca fraii . Cu doua sute de ani inainte, Benjamin Franklin, care s-a aventurat curajos in diferite domenii ale cunoasterii si a devenit unul dintre arhitecii independenei Statelor Unite, a spus Niciodata nu a existat un razboi bun sau o pace rea . Nu cu mult timp inainte de a muri, inventatorul Alexander Graham Bell, despre care am vorbit deja, s-a confesat unui ziarist : Cred ca sunt cel mai bogat barbat de pe Pamant. Am doua fiice, noua nepoi si nouasprezece stranepoi. Puini barbai sunt la fel de norocosi ca mine ! . Ziaristul l-a intrebat daca averea sa nu il face fericit. Ea nu ma face nici pe mine, nici pe altcineva, cu adevarat, fericit ! a raspuns Bell. Fara pace nu poate exista fericire, oricat de muli bani ai avea ! Imi place sa imi asez stranepoii pe genunchi si sa le spun : Daca nu putei sa facei un bine, cel puin nu facei nimanui nici un rau, nu rani i pe nimeni, iar acesta este singurul secret al fericirii umane. 8.2)f) IN CAUTAREA LUI DUMNEZEU Chiar din primul moment in care fiinele umane au inceput sa duca grija propriei lor existene, ele au cautat raspunsul la intrebarile privind originea, natura si destinul omenirii : De unde vin ? , Cine sunt ? , Incotro merg ? . In diferite culturi sau perioade, oamenii isi pot pune intrebari in mod diferit. Barbatul care incearca sa-si traiasca viaa in armonie cu propria constiina isi pune intrebari in mod diferit de barbatul care nu aude acea voce interioara. Femeia care suporta dureri isi pune intrebari diferit de femeia care este sanatoasa. Credinciosul isi pune intrebari diferit de sceptic, studentul - diferit faa de lucratorul manual, copilul - diferit de adult. Esenial e, insa, faptul ca este vorba de aceeasi enigma, care cere sa fie dezlegata. Tot ceea ce facem devine o cautare importanta, frumoasa si necesara, a sensului existenei noastre. Asa cum nu putem impari net persoana in componentele sale (fizica, intelectuala, etica, emoionala si sociala ), nici nu putem exclude din viaa atracia pentru spiritual, fascinaia pentru misterul vieii, cautarea lui Dumnezeu. Deci, aceasta inseamna ca dezvoltarea persoanei ca un intreg include dezvoltarea dimensiunii spirituale.

De la varsta de 11 ani pana la cea de 15 ani, in special spre sfarsitul acestei perioade, adesea, tinerii pun la indoiala credinele lor religioase, sau cel puin manifesta o atitudine mai degraba apatica faa de ele. Acest lucru face parte din procesul punerii la indoiala a statutului provenit din familie si este exacerbat de apariia gandirii justificative si de confruntarea dintre constientizarea sexuala si ecourile credinei lor. Este o tranziie care face parte din pasul de la o credina primita, copilareasca, la o credina personala, asimilata si adulta. Ca in toate celelalte sfere, viaa de grup a unitaii : # face o invitaie deschisa, la explorare, descoperire si dezvoltare a inelegerii religioase, la gasirea lui Dumnezeu in ceilali, in cei care sufera, in lucrurile create, in umanitate si in istorie ; # ii provoaca pe tineri sa faca trecerea de la o religie culturala, aproape sociala, la credina lucrurilor maree, credina vie, credina fiecarei zile ; asta inseamna trecerea de la religia ca dependena linistitoare la o credina autonoma, avand puterea de a transforma lucrurile ; # ii incurajeaza sa se alature vieii propriei lor comunitai religioase si ii cheama sa-si susina cu bucurie propria lor credina si sa fie un exemplu in ceea ce o priveste ; # de asemenea, le cere sa nu fie inchisi si defensivi in legatura cu credina lor, ci deschisi la ideea de tolerana, interes, inelegere si dialog intre credine. Liderii aduli, care sunt prezeni si participa la acest proces prin cuvintele lor si exemplul entuziast, dezvaluie, intaresc si sprijina cautarea si descoperirea acestor opiuni. Era anul 1509. Un soldat spaniol avand 24 de ani, care plecase la Universitatea din Sevillia, asculta predica parintelui Montesinos, in biserica din Santo Domingo. Preotul catolic denuna pe conchistadorii spanioli, care incercau sa profite de inuturile pe care le descoperisera, in cautarea aurului si norocului. Vorbea despre oameni cu pasiuni violente, carora puin le pasa de propria viaa si mult mai puin de viaa celorlali, in special de a acelora pe care ii considerau infrani : indigenii din cele doua Americi, carora nu le aratau nici un pic de mila. Dar si indienii, spunea preotul, sunt copiii Domnului. Soldatul era Bartolome de las Casas si nu diferea cu mult de conchistadorii pe care ii denunase preotul. Sufletul sau a fost atat de tulburat si de miscat, incat s-a hotarat sa devina un om religios. Si-a eliberat sclavii si, doi ani mai tarziu, pana atunci fiind hirotonisit preot, sa dedicat unei lupte care a durat pana la sfarsitul vieii sale : apararea indienilor. A insoit neobosit expediii, cu scopul de suflet de a evita abuzurile. Practic, nu exista ara din America Latina care sa nu-si aminteasca de el. Renumele sau a crescut ; a fost poreclit parintele indienilor . A scris scrisori si cari, care i-au miscat pe monarhii spanioli, pe care el i-a vizitat personal in multe ocazii, si a ob inut decretarea catorva legi protectoare. Deoarece legea nu era studiata foarte riguros, el a instruit preoii sa refuze iertarea pentru aceia care nu inapoiau bunurile furate sau nu isi eliberau sclavii.Precum muli dintre inovatorii sociali, a fost acuzat ca este tradator, om rau si sarlatan, dar vehemena sa a castigat sprijinul regelui Spaniei. La vasta de 80 de ani era aproape paralizat si nu se mai putea intoarce in America, dar a continuat, din manastirea sa din suburbiile Madridului, unde a murit la varsta de 92 de ani, sa scrie si sa denune violena.

Asa cum parintele de las Casas a luptat pentru indieni in secolul al saisprezecelea, maica Javouhey a luptat pentru negrii din coloniile franceze, in prima jumatate a secolului al nouasprezecelea. Ca femeie-pionier, ea a deschis scoli si seminarii, a fondat spitale, a construit colonii model, a infiinat o congregaie si a calatorit in toata lumea. La moartea sa, a lasat 900 de calugarie sa-i continue munca. Obiectivul ei era sa obina acelasi tratament pentru toi, fara deosebire de rasa. O misiune similara a fost urmarita de teologul Raimundo Lulio, in secolul al treispezecelea, care, desi era catolic, a depus mari eforturi pentru a stapani limbajul arab, in scopul comunicarii cu musulmanii din Spania si ajutarii acestora sa castige o viaa mai demna in teritoriile care fusesera recucerite de crestini. Aceste exemple ne vorbesc despre oameni care au fost peste masura de generosi si care au purtat dovada credinei lor in Dumnezeu. Ei ne-au aratat ca si Dumnezeu ne vorbeste noua prin ali oameni, mai ales prin aceia care sufera, chiar daca nu sunt de aceeasi rasa cu noi sau nu impartasesc credina noastra. Aceasta este increderea in ceilali, pe care Gandhi a predicato. Uneori, Dumnezeu ne vorbeste prin intermediul naturii - creaia Sa - sau prin propriile noastre inimi. Nu avem nevoie decat de puina liniste interioara pentru a ne da seama cand El insusi ni se dezvaluie. De asemenea, Dumnezeu ni se arata prin diferitele cai prin care putem ajunge la El. Marco Polo, marele explorator veneian al secolului al treisprezecelea, a admirat tolerana religioasa pe care a vazut-o pe parcursul lungii sale sederi in China. Crestini, nestorieni, musulmani, confucionisti, evrei, budisti si taoisti traiau in pace si Il adorau pe Dumnezeu, fiecare in felul lui, in contrast cu lupta necontenita din Europa. Din motive necunoscute, nu este prea usor pentru unii sa-L vada pe Dumnezeu, desi Il cauta toata viaa. Asa cum am vazut, Charles Darwin a dezvoltat teoria evoluiei tuturor speciilor, inclusiv a omului, care pune la indoiala toate explicaiile religioase cu privire la timpul si originile vieii. Cand Darwin a trecut in nefiina, fiica sa era neconsolata, deoarece el murise fara a-L cunoaste pe Dumnezeu. Nu te teme, copila mea , i-a spus mama sa, el se poate sa nu-l fi cunoscut pe Dumnezeu, dar Dumnezeu l-a cunoscut pe el foarte bine.

8.2)g) LIDERII ADULI TREBUIE SA CUNOASCA DIVERSE MARTURII SI SA STIE CAND SA LE FOLOSEASCA In fiecare arie de dezvoltare am menionat marturii care fac ca ideile sa fie palpabile. Aceleasi povesti pot fi folosite pentru a-i motiva pe tineri. Nu sunt singurele si, oricum, putei gasi multe alte marturii, povesti si anecdote. Vei gasi exemple foarte bune in jurnalele tinerilor, stand de vorba cu liderii mai experimentai, cercetand Asociaia, librariile bune, internet-ul si publicaiile Organizaiei Mondiale a Miscarii Scout. Depinde de voi sa alegei cuvintele, modalitatea si timpul pentru a folosi aceste marturii cu cel mai bun efect, sa va imbogaii conversaiile cu tinerii sau intalnirile cu grupurile mici. In afara de a insista pe aceasta problema, nu putem face prea mult pentru a va ajuta. Voi suntei

cei care ii cunoastei pe baieii si fetele din unitatea voastra si, asa cum Ernest Shackleton isi cunostea oamenii, voi stii cine sunt cei care trebuie sa fie incurajai si sus inui si cum, cand si unde trebuie sa facei acest lucru. Intr-o unitate scout, in care povestile sunt spuse tot timpul, atmosfera este mai bogata, iar simbolul lucreaza cu putere : magia reprezentarii face palpabil conceptul reprezentat. Asa cum am amintit cand am vorbit despre cadrul simbolic, sa spui o poveste inseamna sa imprastii o vraja care dezvaluie o lume a magiei . Acestea sunt cuvintele Gabrielei Mistral, care a mai spus : Nu as acorda calificarea de profesor nimanui care nu spune povesti cu agilitate, prospeime si chiar cu o doza de fascinaie . 8.2)h) OBIECTIVELE EDUCAIONALE SUNT GRUPATE DUPA ARIA DE DEZVOLTARE Ariile de dezvoltare servesc la organizarea obiectivelor care sunt propuse tinerilor si pe care ei le transforma in obiective personale, in inelegere cu patrula sau liderii lor. Vom continua sa analizam obiectivele din fiecare dintre ariile de dezvoltare, modul in care ele sunt prezentate tinerilor si cum le modifica si completeaza acestia continuu, pentru a face din ele propriile lor obiective.

CAPITOLUL 9 : OBIECTIVELE EDUCAIONALE CUPRINS 9.1) Natura obiectivelor educaionale 9.1)a) Cercetasia ofera tinerilor obiective pe care sa le realizeze 9.1)b) Obiectivele sunt o propunere si nu intenioneaza sa infaiseze oameni model perfeci 9.1)c) Obiectivele educaionale sunt realizate prin tot ceea ce fac tinerii in cercetasie sau in afara ei 9.1)d) Obiectivele nu sunt notate, ca si cum ar fi teste sau examene 9.1)e) Trebuie sa avem in vedere doua tipuri de obiective : obiective finale si obiective ale grupei de varsta 9.1)f) Obiectivele educaionale sunt rezultative si compatibile 9.1)g) Obiectivele educaionale sunt prezentate in acest manual si in jurnalele tinerilor 9.2) Propunerile obiectivelor 9.2)a) Dezvoltarea fizica 9.2)b) Creativitatea 9.2)c) Caracterul 9.2)d) Dezvoltarea afectiva 9.2)e) Dezvoltarea sociala 9.2)f) Dezvoltarea spirituala 9.3) Etapele de progres

9.3)a) Realizarea obiectivelor este recunoscuta cu ajutorul sigiliilor care sunt adaugate in jurnale 9.3)b) Insemnele de progres urmaresc stimularea si sunt acordate la inceputul unei etape 9.3)c) Promisiunea este independenta de etapele de progres 9.3)d) Acordarea unui insemn de progres este un motiv de sarbatorire 9.1) NATURA OBIECTIVELOR EDUCAIONALE 9.1)a) CERCETASIA OFERA TINERILOR OBIECTIVE PE CARE SA LE REALIZEZE Orice activitate umana este direcionata spre atingerea unor obiective, chiar daca nu este exprimata astfel si chiar daca nu suntem constieni de acest lucru. Ca tot ceea ce facem, educaia are si ea obiective. Oricum, spre deosebire de activita ile de rutina, care pot avea obiective desi nu ni se pare necesar sa le specificam, nu putem aborda activitaile educative fara definirea clara a obiectivelor pe care acestea intenioneaza sa le realizeze. In plus, procesele educaionale nu doar au propriile lor obiective, ci si cer celor care participa la ele sa incerce sa realizeze anumite obiective personale, sa faca un efort constient pentru a ajunge la un model de comportament dorit, care sa le permita dezvoltarea. Acest efort constient, de a realiza obiective personale, este cel care face procesul cu adevarat educativ. Tocmai de aceea, in unitatea scout avem un set de obiective - proiectat ca o grila - pe care il propunem tinerilor. Aceste obiective au urmatoarele scopuri : ~ sa dezvolte toate dimensiunile personalitaii ; ~ sa stabileasca un cadru prin care fiecare tanar sa poata sa-si realizeze acest scop, in concordana cu varsta si caracterul individual ; ~ sa serveasca drept baza pentru evaluarea dezvoltarii personale. 9.1)b) OBIECTIVELE SUNT O PROPUNERE SI NU INTENIONEAZA SA INFAISEZE OAMENI MODEL PERFECI Valorile cercetasiei, asa cum au fost prezentate inainte, in propunerea educaionala si in Legea Scout, pot fi vazute clar in setul de obiective care sunt oferite tinerilor. Oricum, acest set de obiective nu intenioneaza sa infaiseze o persoana model sau un fel de a fi. Scopul nu este acela de a produce oameni identici pe baza unui prototip evaluat ca perfect, deoarece fiecare tanar este unic, cu nevoi, aspiraii si abilitai unice. De aceea, setul de obiective este o propunere care le ofera tinerilor posibilitatea de a-si dezvolta propriile obiective de dezvoltare personala. Cu ajutorul unei influene reciproce intre propunere si ceea ce vrea fiecare tanar de la el insusi, el asimileaza sau adapteaza obiectivele educaionale ale grupei de varsta si le transforma in propriile lui obiective.

Desigur, diferitele grupe de varsta isi vor adapta obiectivele intr-o masura mai mare sau mai mica. Dupa cum tinerii devin interesai de ceea ce vor face in viaa, ei devin mai activi in croirea si definirea propriilor lor obiective, iar cadrul propunerii iniiale devine mai puin conturat. Intre varstele de 11 si 15 ani, o etapa in care tinerii incep sa fie mai autonomi, propunerea cadrului si propriile lor opinii par sa atarne la fel de greu in deciziile lor. Dupa cum ei se dezvolta, propunerea va deveni, treptat, doar un punct de referina. Gradul in care ei isi personalizeaza obiectivele este, de asemenea, diferit de la un tanar la altul, deoarece ei au modele de dezvoltare diferite. Caracteristicile si circumstanele lor personale au o influena in cat de mare este rolul pe care le place sa-l joace in definirea propriilor obiective. Influena reciproca dintre propunere si aspiraiile fiecarui tanar nu inceteaza niciodata : propunerea este intotdeauna acolo, obiectivele sunt totdeauna personale, iar procesul educaional este totdeauna direcionat spre asigurarea ca - toate motivate de aceleasi valori fiecare tanar, unic si de neinlocuit, sa devina tot ceea ce este capabil sa fie. Cand tinerii studiaza obiectivele educaionale ale grupei lor de varsta si decid sa le faca modifucari, ei pot adauga obiective sau pot modifica metoda sau incadrarea in timp luata in consideraie pentru obiectivele existente, in scopul croirii lor mai bine, in funcie de nevoile individuale. Oricum, nu trebuie omis nici un obiectiv, deoarece fiecare corespunde unei valori cercetasesti sau unui lucru pe care tinerii trebuie sa-l realizeze ca parte a procesului de maturizare.

9.1)c) OBIECTIVELE EDUCAIONALE SUNT REALIZATE PRIN TOT CEEA CE FAC TINERII IN CERCETASIE SAU IN AFARA EI Cu excepia achiziionarii sistematice de cunostine, care este responsabilitatea de baza a scolii, setul de obiective educaionale se refera la tot ceea ce fac tinerii si implica toate dimensiunile personalitaii lor. De aceea, el este un program de obiective pentru viaa, nu doar pentru cercetasie ca atare. Astfel, tinerii vor atinge aceste obiective printr-o varietate larga de activitai si experiene ; unele dintre ele vor implica patrula sau unitatea scout, iar altele nu. Deoarece liderii aduli raspund de motivarea progresului tinerilor scout si de indrumarea si evaluarea dezvoltarii lor pe baza setului de obiective, ei trebuie sa fie constieni de toate activitaile tinerilor si de felul in care acestea contribuie sau impiedica realizarea obiectivelor acestora. Acelasi lucru in cazul patrulei ; pentru ca ea sa-si joace rolul de comunitate de invaare, viaa ei interna trebuie sa-l implice pe fiecare tanar si tot ceea ce este el in cercetasie sau in afara ei. Precum ceea ce se intampla in patrula si in unitate, la fel trebuie sa luam in consideraie si cadrul emoional din caminul tinerilor, din scoala lor, prietenii lor necercetasi si sporturile pe care le practica. Trebuie, de asemenea, sa inem cont de mediul lor socio-cultural, de situaia

financiara a familiei lor, de starea lor psihica, de influena pe care o are televiziunea asupra lor si de muli ali factori care au o influena constanta asupra personalitaii lor. Din acest motiv, fiecare lider adult trebuie sa fie responsabil pentru monitorizarea si evaluarea dezvoltarii doar a unei patrule sau a cel mult opt tineri. Acesta este singurul mod in care un lider poate spera sa-si faca treaba asa cum trebuie. Un lider trebuie sa aiba aceasta responsabilitate cel puin un an, pentru ca astfel sa-si poata petrece cu tinerii suficient timp pentru a reusi sa-i cunoasca bine, sa-i incurajeze si sa duca la indeplinire un exerciiu eficient de monitorizare. Acest mod de abordare a progresului personal -care se bazeaza pe propriile recomandari ale lui Baden-Powell - este usor de folosit cand aplicam toate elementele Metodei Scout. Cadrul intim, generat de Sistemul Patrulelor, si increderea creata de viaa de grup ii ajuta pe tineri sa fie deschisi, sa-si impartaseasca preocuparile si sa se dezvaluie sincer. Completarea dintre viaa cercetaseasca si viaa lor ca intreg este ceva ce sa intampla firesc. Aplicarea Metodei Scout in acest mod reprezinta o problema pentru anumite pareri privind progresul cercetasesc, care au devenit frecvente in unele unitai. De fapt, daca ar trebui sa privim progresul doar ca pe o serie de sarcini ce trebuie indeplinite in patrula sau in unitate, liderii aduli si sefii de patrula ar trebui doar sa observe realizarea acestor sarcini si sa ignore efectul pe care viaa, in rest, o are asupra dezvoltarii tinerilor. Dar, cand lucrai pe baza obiectivelor care implica toate dimensiunile personalitaii, nu este suficient sa urmarii cum progreseaza tinerii in interiorul granielor patrulei sau unitaii. Trebuie sa va preocupe si daca activitaile lor necercetasesti, acasa, in vecinatate si la scoala, ajuta la aproprierea lor de comportamentul intrezarit in obiective. 9.1)d) OBIECTIVELE NU SUNT NOTATE , CA SI CUM AR FI TESTE SAU EXAMENE Obiectivele educaionale sunt evaluate de tineri insisi, de semenii lor si de liderii aduli care le observa progresul pe o perioada lunga de timp. Practic, patrula si liderul adult responsabil cu monitorizarea observa si evalueaza tot timpul. La sfarsitul unui ciclu de programe - despre care vom discuta puin mai tarziu - toi cei implicai isi impartasesc opiniile. Parerea tanarului este rezultatul propriei lui auto-evaluari, care este comparata, in cadrul Consiliului Patrulei, cu parerile semenilor lui (evaluarea semenilor). Liderii aduli isi formeaza opinia pe baza propriilor lor observaii si a impresiilor celorlali lideri aduli, ca si a parinilor, profesorilor si a altor factori legai de dezvoltarea tanarului. Numim intregul proces evaluare de 360 de grade , deoarece el traseaza un cerc intreg, strangand la un loc opinia tuturor celor implicai, asa cum este aratat in figura de la capitolul 11, in ceea ce priveste evaluarea progresului personal. Opinia liderului adult care monitorizeaza si cea a tanarului pot sa coincida sau sa nu coincida. Prin urmare, este importanta ajungerea la un consens. Daca discrepana ramane, iar tanarul ramane neclintit in privina punctului sau de vedere, va fi acordata prioritate autoevaluarii.

Dupa ce este realizat acordul sau este confirmat punctul de vedere al tanarului, recunoasterea obinuta este inregistrata in jurnalul tanarului, ca un mod de incurajare, cu un sigiliu al obiectivului respectiv. Sigiliile sunt difereniate dupa aria de dezvoltare, asa cum este descris la sfarsitul acestui capitol. In mod clar, nu se intenioneaza ca evaluarea realizarii obiectivelor sa fie un act de autoritarism sau control. Nu este un proces mecanic de notare, ca si cum ar fi un examen sau un test. Din contra, este un proces permanent, prietenesc si relaxat, in care parerile tanarului sunt cele mai importante. El urmeaza o succesiune fireasca, precum ceva ce face parte din viaa de grup. 9.1)e) TREBUIE SA AVEM IN VEDERE DOUA TIPURI DE OBIECTIVE : OBIECTIVE FINALE SI OBIECTIVE ALE GRUPEI DE VARSTA Obiectivele propuse de cercetasie iau doua forme : obiectivele finale si obiectivele educaionale pentru grupa de varsta, sau obiectivele intermediare. # Obiectivele finale etaleaza tipul de comportament pe care tanarul ar trebui sa se astepte sa-l fi atins in fiecare arie de dezvoltare, atunci cand vine timpul sa paraseasca cercetasia, cam pe la varsta de 20 de ani. Acestea marcheaza sfarsitul potecii cercetasesti , deoarece, desi beneficiile ei sunt pentru toata viaa, contribuia pe care cercetasia o poate aduce la dezvoltarea unei persoane dureaza doar o anumita perioada. De aceea, aceste obiective sunt finale pe baza a ceea ce are de oferit cercetasia, dar ele nu sunt sfarsitul procesului de dezvoltare personala. Indivizii nu inceteaza niciodata sa invee si sa evolueze ; acesta este un proces pe toata viaa. Obiectivele finale servesc la stabilirea obiectivelor intermediare pentru toate Seciunile cercetasiei. Aceste obiective intermediare corespund unul celuilalt si sunt corespunzatoare obiectivelor finale, astfel incat toate parile procesului educaional lucreaza impreuna, ca un intreg coordonat. Desi, ca lideri aduli, nu lucram direct cu obiectivele finale in unitatea scout, ar trebui ca ele sa ne preocupe ca un cadru de referina. Ele explica atat scopul obiectivelor intermediare pe care le propunem tinerilor scout, cat si scopul oricaror altor obiective pe care tinerii scout ar putea dori sa le adauge. # Obiectivele educaionale pentru grupa de varsta sunt o succesiune de pasi spre fiecare dintre obiectivele finale si propun modele de comportament pe care tinerii scout sa le realizeze conform cu varsta lor. Ca si obiectivele finale, obiectivele pentru grupa de varsta acopera toate ariile de dezvoltare, cautand sa ajute dezvoltarea, intr-un mod echilibrat, a tuturor dimensiunilor personalitaii tinerilor.

Sunt doua coloane de obiective educaionale in unitatea scout : una pentru etapa adolescenei intre varstele de 11 si 13 ani, iar alta pentru grupa de varsta dintre 13 si 15 ani. In ambele, varstele sunt un ghid aproximativ, ca in toate cazurile in care varsta este folosita ca referire pentru comportament. Obiectivele educaionale pentru grupa de varsta sunt prezentate tinerilor, discutate si armonizate cu fiecare individ in parte. Procesul este relativ scurt, dar necesita un anumit interval de timp, pe care il numim perioada introductiva. Acest proces ii implica pe tinerii insisi, Consiliul Patrulei si pe liderul adult care monitorizeaza. Impreuna, activitaile care sunt realizate in unitatea scout le dau tinerilor experiene care-i ajuta sa-si atinga obiectivele. Interesul lor in atingerea acestor obiective este stimulat prin discuiile cu liderii aduli, prin marturiile exploratorilor care sunt prezentai ca modele ale ariilor de dezvoltare, prin viaa interna a patrulei ca o comunitate de invaare, prin jurnale, prin sigiliile de recunoastere si prin dobandirea insemnelor pentru diferitele etape de progres. Cand vom vorbi despre ciclul de programe, vom dezvolta ideile menionate aici, in descrieri mai mari.

9.1)f) OBIECTIVELE EDUCAIONALE SUNT REZULTATIVE SI COMPATIBILE Inelegerea acestor doua trasaturi de baza ale setului de obiective va va ajuta sa inelegei obiectivele, sa le folosii si sa vorbii despre ele cu tinerii a caror dezvoltare o monitorizai si evaluai. # Obiectivele sunt rezultative. Ele urmeaza unul din celalalt, in scopul de a da continuitate procesului dezvoltarii. Un tanar nu poate sa respecte regulile coexistenei, de exemplu, daca nu stie , mai intai, aceste reguli. Nici nu poate sa exprime fara agresivitate ceea ce crede despre opiniile celorlali, fara sa fi ascultat cu respect, mai intai, aceste opinii. # De asemenea, setul lucreaza ca un intreg, deoarece sunt obiective care urmeaza unul din altul sau se completeaza unul pe altul, desi sunt localizate in arii de dezvoltare diferite. De exemplu, daca un tanar spune sincer ca este capabil sa accepte si sa aprecieze criticile facute la adresa comportamentului lui (11-13 ani, caracter), va fi apoi in masura sa impartaseasca sentimente si emoii, cu patrula lui (13-15 ani, dezvoltare afectiva). Aceste doua trasaturi - rezultativ si armonizat - inseamna ca nu putem sa lasam de o parte sau sa omitem obiective, sau sa le alegem pe unele intr-un an si sa le lasam pe celelalte pentru mai tarziu. Tinerii cu varsta intre 11 si 13 ani interacioneaza cu toate obiectivele coloanei respective. Eforturile lor de a progresa, auto-evaluarea si

evaluarea facuta de ceilali se bazeaza pe toate obiectivele. Acelasi lucru pentru tinerii cu varsta intre 13 si 15 ani, cu privire la a doua coloana. Daca o unitate scout a oferit opiunea alegerii doar a unor obiective care sa fie realizate in timpul anului, iar tanarul nu a ales, de exemplu, obiectivul referitor la preocuparea pentru infaisarea personala si curaenia corporala, ar insemna ca acesta sa fie indreptait sa ignore curaenia pe tot parcursul anului, iar liderii nu ar trebui sa evalueze acest aspect particular al comportamentului acestuia ? Ar fi absurd, deoarece obiectivele lucreaza ca un intreg, pentru a reflecta intreaga personalitate a tanarului, care se dezvolta sub toate aspectele, in acelasi timp. Multe alte exemple pot fi menionate. Ce s-ar intampla daca, pe baza acestei presupuse posibilitai de desparire a obiectivelor in grupe anuale sau bi-anuale, un tanar a decis sa lase pentru alta perioada obiectivele care privesc loialitatea faa de Legea Scout ? Valorile cercetasiei nu ar mai constitui, o perioada de timp, parametri pentru comportamentul tanarului, ceea ce ar lasa intregul sistem lipsit de sens sau logica. 9.1)g) OBIECTIVELE EDUCAIONALE SUNT PREZENTATE IN ACEST MANUAL SI IN JURNALELE TINERILOR In setul de obiective din urmatoarele pagini, fiecare obiectiv final - impreuna cu obiectivele educaionale intermediare corespunzatoare - este precedat de un paragraf care ne aminteste de principiul din spatele lui si de relevana lui pentru aceasta grupa de varsta. Aceasta scurta descriere ii ajuta pe liderii aduli sa explice tinerilor intenia fiecarui grup de obiective, folosind cuvinte simple si exemple pe care ei le vor inelege cu usurina. De asemenea, obiectivele educaionale pentru grupa de varsta au fost scrise la persoana intaia, folosind un limbaj care se potriveste cu nivelul de dezvoltare al tinerilor carora se adreseaza. Obiectivele finale sunt exprimate la persoana a treia, intr-o versiune care se intenioneaza a fi ineleasa de liderii aduli si de tinerii cu varsta de peste 17 ani, care lucreaza direct cu aceste obiective. Obiectivele educaionale sunt grupate dupa aria de dezvoltare si sunt localizate in coloane separate, conform cu grupa de varsta. Evident, coloanele de obiective pentru celelalte Seciuni nu apar aici. Singura adaugare este coloana obiectivelor finale, dupa cum este aratat mai jos. 11-13 ani Obiective educaionale care sunt propuse tinerilor de aceste varste. Aceste obiective sunt aplicate primelor doua etape de progres si figureaza in jurnalele pentru etapele URMA si POTECA 13-15 ani Obiective educaionale care sunt propuse tinerilor de aceste varste. Aceste obiective sunt aplicate urmatoarelor doua etape de progres si figureaza in jurnalele pentru etapele DRUMUL si TRAVERSAREA OBIECTIVE FINALE Comportament la care ne putem astepta cand tanarul paraseste cercetasia, exprimat in limbaj potrivit pentru un adult.

9.2) PROPUNERILE OBIECTIVELOR 9.2)a) DEZVOLTAREA FIZICA Pubertatea este o metamorfoza. Dezvoltarea fizica se grabeste, caracteristicile sexuale secundare apar si, intr-un timp foarte scurt, baieii si fetele noastre arata ca adulii. Cei din jurul lor au dificultai in a-i recunoaste, asa cum se intampla si cu ei insisi. Acceptarea acestui nou corp, asa cum este el, si invaarea de a-l stapani sunt sarcini eseniale in adolescena. 11-13 ani Iau parte la activitaile care ma ajuta sa-mi menin corpul puternic si sanatos. 13-15 ani Respect corpul meu si pe al celorlali. OBIECTIVE FINALE Accepta propria parte de responsabilitate pentru dezvoltarea armonioasa a corpului lor.

Modificarile fizice rapide ii fac adesea pe tineri sa fie obosii si anxiosi. Au nevoie sa identifice, sa experimenteze si sa stapaneasca noi impulsuri si toate felurile de noi poten iale pe care incep sa simta ca le au. Stangaci si necoordonai, adesea ei se tem ca nu sunt normali . Necunoasterea posibilitailor lor fizice si a proceselor corporale, in combinaie cu instabilitatea lor emoionala, pot sa-i faca sa se comporte imprudent sau sa manifeste reacii agresive faa de ei insisi sau faa de ceilali. Este foarte important ca adolescenii sa ineleaga ca aceste manifestari sunt normale, sa-si recapete relaia cu propriul corp, sa-si puna la incercare capacitaile si limitele si sa ineleaga cum afecteaza aceste modificari ceea ce sunt ca oameni. 11-13 ani ~Observ schimbarile care au loc in corpul meu. ~Incerc sa evit situaiile care pot deteriora sanatatea mea sau a prietenilor mei. ~Stiu ce pot si ce nu pot face cu corpul meu. ~Incerc sa nu fiu agresiv la jocuri si activitai. 13-15 ani OBIECTIVE FINALE

~Ineleg ca modificarile Il preocupa procesele biologice care au loc in corpul meu care ii regleaza corpul, isi proteafecteaza ceea ce sunt ca jeaza sanatatea, isi accepta capapersoana. citaile fizice si isi direcio~Stiu ce sa fac in caz de neaza impulsurile si forele. boala sau accident. ~Incerc sa depasesc dificultaile fizice cauzate de cresterea mea. ~Vorbesc cu prietenii mei, pentru a rezolva problemele care apar intre noi.

Adolescena este varsta sexualizarii . Adolescentul isi da seama ca modificarile fizice iau dat corpului lui o noua forma si isi construieste o noua imagine asupra corpului, ca barbat sau femeie. Adolescenii isi descopera corpul ca fiind in legatura cu relaiile interumane si cu seducia, dar sunt si educai imediat prin reguli culturale si prin teama de a fi judeca i de ceilali. Unii adolesceni se judeca dur si resping imaginea de sine pe care au descoperit-o : cred ca sunt prea slabi sau prea grasi, prea inali sau prea scunzi, sau sunt deprimai de alte trasaturi ale trupului lor. Pot reaciona aratand un interes exagerat pentru felul cum arata sau, din contra, pot sa para a-si fi pierdut tot interesul si a respinge standardele de igiena si curaenie.

11-13 ani ~Am grija de infaisarea mea si ma pastrez curat. ~Ajut la curaenia si ordinea din casa mea si din locurile in care studiez si ma joc.

13-15 ani

OBIECTIVE FINALE

~Am grija de infaisarea mea Preuieste propria infasi incerc tot timpul sa fiu curat isare si se ingrijeste de si ordonat. igiena personala si de cea ~Imi menin camera si lucrurile a lucrurilor inconjuratoacurate si ordonate. re. ~Ingrijesc, cura si fac ordine in locurile in care campez.

Grija cuiva pentru propriul corp include asumarea unui grad corespunzator de responsabilitate pentru dezvoltarea sa echilibrata. In timpul adolescenei, cand tinerii cresc repede, obiceiurile privind mancatul sunt foarte importante. Zilnic invaam mai multe despre alimente si despre substanele pe care le conin, stim ce scop este servit de diferite alimente si in care cazuri sa evitam excesul. Trebuie sa folosim aceste cunostine pentru a-i ajuta pe adolesceni sa aiba o dieta sanatoasa si echilibrata, deoarece exista riscuri considerabile de a manca dezordonat la aceasta varsta. 11-13 ani ~Consum alimente care ma ajuta sa cresc si mananc atunci cand trebuie. ~Stiu de ce curaenia este importanta cand preparam si consumam alimente. In timpul primei etape a adolescenei, in special intre 13 si 15 ani, cu atat de multe griji si activitai noi, adesea, tinerii isi pierd obiceiul din copilarie de a-si folosi timpul in mod ordonat. Acum, ei trebuie sa asimileze si sa accepte pentru ei insisi regulile care obisnuiau sa fie impuse de parinii lor, pentru a menine un echilibru : ore de plimbare si somn, timp pentru lucru si studiu, efort si odihna, activitai recreative, timp liber si altele. 11-13 ani ~Dedic o cantitate de timp rezonabila si suficienta pentru studiu. ~Imi place sa iau parte la diferite activitai recreative. 13-15 ani OBIECTIVE FINALE 13-15 ani OBIECTIVE FINALE

~Stiu care alimente ma ajuta Respecta o dieta simpla sa cresc si care nu. si potrivita. ~Pot sa pregatesc mese simple si sa fiu curat si ordonat in acest timp.

~Imi organizez bine timpul Realizeaza o distribuire pentru a studia, a petrece echilibrata a timpului intre timpul cu familia mea si diferitele lui obligaii, a fi cu prietenii mei. practicand forme potrivite ~Pot alege intre diferite de petrecere a timpului activitai recreative. liber.

Pus in faa sarcinii de recapatare a relaiei cu propriul corp, care a fost pierduta ca rezultat al dezvoltarii fizice rapide, adolescentul are nevoie sa-si defineasca proporia noilor sale abilitai fizice si sa invee sa le stapaneasca. Viaa in aer liber, activitaile fizice obisnuite si sporturile si jocurile, toate ajuta in aceasta sarcina si contribuie la dezvoltarea armonioasa. Dobandirea

iscusinelor si imbunatairea performanelor lor in aceste activitai ii ajuta, de asemenea, pe tineri sa-si imbunataeasca imaginea de sine si sa faca progrese in definirea propriei lor identitai. 11-13 ani ~Iau parte la jocurile, iesirile si campurile pe care le organizeaza patrula mea. ~Practic un sport in mod regulat. ~Cunosc si practic diferite sporturi si le respect regulile. 13-15 ani OBIECTIVE FINALE

~Ajut la pregatirea jocurilor, Ia parte frecvent la viaa in iesirilor si campurilor pentru aer liber, impreuna cu ceilali, patrula si unitatea mea. si participa la activitai spor~Depun eforturi pentru a-mi tive si recreative. imbunatai performanele in sportul pe care il practic si stiu cum sa castig si cum sa pierd. ~Pregatesc jocuri pentru diferite ocazii. 9.2)b) CREATIVITATEA

Intre varstele de 12 si 15 ani, adolescenii ajung la o noua etapa de dezvoltare intelectuala : ei sunt capabili de raionament in idei abstracte, prin ipoteza si deducie. Devin curiosi si setosi de cunoastere, aceasta fiind o tendina pe care trebuie s-o incurajam si susinem. Cautarea de noi informaii, in special prin lectura, si abilitatea de a le analiza pentru ei insisi ar trebui aplaudate si ajutate. Unii tineri, care au probleme cu rezultatele lor scolare, se considera a fi nu prea istei , isi reprima dorina fireasca de a invaa mai mult si de a incerca noi soluii. Cadrul non-formal al activitailor scout le poate da ocazia de a-si recastiga increderea in propriile abilitai si de a reincepe sa progreseze. 11-13 ani ~Inva lucruri noi pe langa ceea ce sunt invaat la scoala. ~Ma intereseaza sa stiu mai multe despre ceea ce se petrece in jurul meu. ~Imi gasesc singur materiale de citit si le pot pune in legatura cu ceea ce mi se intampla. 13-15 ani OBIECTIVE FINALE

~Depun eforturi pentru a Isi largeste continuu cuafla mai multe despre nostinele, citind sistemalucrurile care ma intereseaza. tic pentru el insusi. ~Imi schiez propriile concluzii despre ceea ce se intampla in jurul meu. ~Ma intereseaza sa citesc despre diferite subiecte.

Raionamentul logic experimental - formularea unei ipoteze, verificarea ei prin experiment si ajungerea la o soluie - este o forma da gandire pe care adolescentul o capata treptat. Aceasta operaie intelectuala, iniial, este in legatura cu obiecte concrete, iar mai tarziu - cu concepte abstracte. Aceasta metoda experimentala ascute inteligena si creativitatea si largeste cunoasterea. Planificarea si organizarea activitailor reprezinta, in special, un teren fertil pentru dezvoltarea abilitaii de a gandi inainte. Munca in echipa ii ajuta sa adune informaii si sa compare si analizeze idei.

11-13 ani ~Spun ceea ce gandesc despre ce mi se intampla. ~Ajut la pregatirea subiectelor despre care vorbim in patrula mea. ~Iau parte la organizarea iesirilor cu patrula mea.

13-15 ani ~Pot sa analizez o situaie din mai multe puncte de vedere. ~Propun subiecte despre care sa discutam in patrula mea. ~Organizez activitai originale, pe care sa le fac cu patrula mea.

OBIECTIVE FINALE Acioneaza cu agilitate mentala in cele mai variate situaii, dezvoltandu-si capacitatea de gandire, inovare si aventura.

Creativitatea practica - ea fiind cea care implica activitatea manuala si investigarea, ca si aplicarea in practica a soluiilor tehnice - este o nevoie tipica, simita de tineri, si o trasatura a stilului scout care nu trebuie neglijata. Ea dezvolta abilitatea de a studia probleme si a gasi soluii pentru acestea, si genereaza o delectare a tehnicii. Raionamentul logic abstract este sporit si intarit de raionamentul legat de idei practice si concrete. 11-13 ani ~Imi imbunataesc iscusinele manuale. ~Cunosc si folosesc cateva tehnici de campare si explorare. 13-15 ani ~Ajut la intreinerea si repararea echipamentului si locului de intalnire al patrulei mele. ~Iau parte la proiectarea si instalarea infrastructurii de camp. In timpul adolescenei, personalitatea si interesele tinerilor sunt structurate. Adolescenii descopera ca au un potenial neasteptat. Trebuie sa-i ajutam sa aiba grija de acest potenial si sa-l dezvolte, asa incat sa poata descoperi treptat cum pot contribui personal la patrula lor si, mai tarziu, la societatea largita. Descoperirea acestor aptitudini si interese si compararea, apoi, cu posibilitaile sociale ii ajuta sa faca opiuni in legatura cu viitoarea profesie si, in acelasi timp, sa ineleaga si sa respecte opiniile celorlali. 11-13 ani ~Imi aleg si desavarsesc o competena. ~Imi folosesc competenele pentru a rezolva problemele 13-15 ani ~Inva mai mult despre competenele pe care le-am ales. ~Imi folosesc competenele OBIECTIVE FINALE Isi alege profesia inand cont de aptitudinile, posibilitaile si interesele proprii, si le preuieste pe ale celorlali fara OBIECTIVE FINALE Combina cunostinele teoretice si practice, prin aplicarea constanta a iscusinelor sale tehnice si manuale.

de zi cu zi.

in activitaile de serviciu in in folosul celorlali.

prejudecai.

Dezvoltarea cunoasterii de sine si abilitatea de a ne exprima fac parte din largirea cunoasterii. Creativitatea nu este doar pentru lucruri tehnice, ci si pentru arta. Stapanirea progresiva a diferitelor tehnici de exprimare il fac pe adolescent capabil sa se descopere pe sine si sa-si comunice ideile si sentimentele intr-o maniera estetica placuta. 11-13 ani ~Iau parte cu entuziasm la activitaile artistice din unitatea mea. ~Imi exprim gandurile si experienele in jurnalul patrulei. 13-15 ani ~Imi exprim interesele si iscusinele artistice prin diverse tehnici. ~Imi place sa cant si stiu o mulime de cantece. ~Ajut la pregatirea materialelor pentru sketch-urile artistice. Din copilarie, tinerii au fost absorbii de o lume a tehnologiei. Exista pericolul ca ei sa priveasca aceasta lume ca simpli utilizatori sau consumatori care apasa pe un buton pentru un rezultat imediat, fara sa incerce sa ineleaga si sa stapaneasca lucrurile si sa cunoasca vreodata procesele tehnice care genereaza rezultatul. Scopul nostru, ca educatori, este de a-i ajuta pe adolesceni sa sape mai adanc si sa invee mai mult despre tehnologia care face munca lumii moderne, asa incat ei sa se comporte ca protagonisti - nu doar consumatori - capabili sa critice constructiv si sa inoveze. Trebuie sa-i mai ajutam si sa descopere semnificaia tehnologiei ca unealta pentru crearea unei societai mai umane si a unei lumi mai bune. 11-13 ani ~Pot sa identific parile principale ale unei probleme. ~Cunosc diferite metode de comunicare si le pot folosi pe unele dintre ele. 13-15 ani ~Stiu cum lucreaza principalele servicii pe care le folosesc, ca telefonul, electricitatea, radio-ul, televiziunea si alte cateva. ~Am luat parte la un proiect care aduce o soluie noua la o problema tehnica frecventa. OBIECTIVE FINALE Preuieste tehnica si stiina, ca moduri de inelegere si ajutare a omenirii, societaii si lumii. OBIECTIVE FINALE Exprima, prin diverse cai, ceea ce gandeste si simte, creind o atmosfera placuta in jur, acolo unde traieste si munceste, pentru a usura imbogairea comunicarii intre oameni.

9.2)c) CARACTERUL Adolescentul este rupt de lumea copilariei printr-o multitudine de schimbari fizice, intelectuale si sociale, de care se izbeste. In copilarie s-a bucurat de stabilitate si familiaritate. Intr-un timp foarte scurt, acestea sunt puse la indoiala si tinerii sunt aruncai intr-o lume a confuziei, sunt asaltai de atat de multe solicitari si interese, incat aproape ca nu izbutesc sa se recunoasca pe ei insisi. Acest pas poate fi dureros, dar este necesar pentru cladirea identitaii lor viitoare. Pe langa a-i ajuta pe tineri sa ineleaga ce se intampla, misiunea adultului responsabil este de a-i incuraja sa invee sa se cunoasca, a le da incredere si a-i ajuta sa invee a fi auto-critici si sa accepte critica. Acest sprijin ii va ajuta sa-si reconstruiasca identitatea. 11-13 ani ~Imi place sa iau parte la activitai care ma ajuta sa inva sa ma cunosc. ~Ascult criticile celorlali la adresa mea si ma gandesc la ele. ~Stiu ca pot sa progresez zilnic. La inceput, adolescenii tind sa fie pasivi la schimbarile care dau navala peste ei. Se poate chiar sa le fie dor de paradisul pierdut al copilariei si sa incerce sa-l recupereze, pentru a castiga puina sigurana. Trebuie sa-i ajutam sa evite aceasta tendina regresiva si sa-i incurajam sa exploreze noua lume care li se deschide larg. Este timpul ca ei sa intinda mana sa apuce viitorul si sa fie raspunzatori pentru propria lor dezvoltare ! Sistemul de progres personal, rolurile preluate in patrula si recunoasterea progresului realizat sunt doar cateva dintre uneltele pe care ni le da Metoda Scout, pentru a-i incuraja si sprijini in asumarea acestei responsabilitai. 11-13 ani ~Imi stabilesc eluri pentru a progresa. 13-15 ani ~Incerc din rasputeri sa-mi inving lipsurile. OBIECTIVE FINALE Isi asuma responsabilitatea fundamentala pentru propria 13-15 ani ~Ma gandesc la felul meu de a fi si zilnic incerc sa fiu mai bun. ~Pot fi auto-critic. ~Stiu ca pot face unele lucruri si ca le fac bine. OBIECTIVE FINALE Isi recunoaste posibilitaile si limitele, are o atitudine critica faa de el insusi, isi accepta felul sau de a fi si isi menine o buna imagine despre sine.

~Fac lucruri care ma ajuta sa-mi ating elurile. ~Ma ofer sa ajut in patrula mea si acasa.

~Perseverez cu lucrurile pe care vreau sa le realizez. ~Cand ma angajez sa fac ceva, fac.

dezvoltare si face eforturi sa exceleze tot timpul.

Iniial, adolescentul este nedisciplinat si pune la indoiala autoritatea si regulile parinilor si ale adulilor, in general. Aceasta este o etapa necesara si decisiva pentru atingerea autonomiei morale. Daca tanarul esueaza in construirea valorilor morale personale, consecinele pot fi grave pentru echilibrul sau viitor. Educatorii nu trebuie sa incerce sa reprime aceasta atitudine de punere sub semnul indoielii ; din contra, ei trebuie sa o incurajeze si sa o sprijine. Metoda Scout ofera o unealta originala, completa, pentru ajutorul in aceasta privina : Legea Scout un cod de valori, prin care tanarul este invitat sa faca un angajament voluntar. Departe de a fi un set de interziceri, ea este o indicaie exprimata in termeni pozitivi. Ea permite tinerilori sa aprecieze si sa determine viaa de grup si regulile de coexistena impreuna cu semenii lor. 11-13 ani ~Cunosc si ineleg Promisiunea si Legea Scout. ~Am promis sa incerc sa raman loial faa de Promisiunea si Legea Scout. 13-15 ani ~Ineleg ca ceea ce Promisiunea si Legea cer de la mine este important pentru viaa mea. ~Ma straduiesc sa raman loial faa de Promisiunea si Legea Scout. Deoarece tanarul devine apt de raionament logic si de autonomie morala, el dobandeste si abilitatea de a-i evalua pe ceilali pe baza faptelor lor, recunoaste anumite caracteristici personale si percepe lipsurile si inconsecvenele. De la varsta de aproximativ 12 ani, principiile morale incep sa fie asimilate personal, ca mod de impartasire a drepturilor si indatoririlor in cadrul grupului de semeni, pe baza loialitaii reciproce. Tinerii incep sa judece faptele celorlali pe baza acestei loialitai. Scopul educaional consta in asigurarea ca tinerii invaa sa judece si propriile lor fapte, ca pretind de la ei insisi consecvena si ca sunt un exemplu relativ la regulile pe care le-au acceptat si la valorile faa de care au facut un angajament. 11-13 ani ~Stiu ce inseamna sa fii loial. ~Incerc sa fiu loial faa de 13-15 ani ~Ineleg ca este important OBIECTIVE FINALE Este consecvent cu valorile care OBIECTIVE FINALE Isi fondeaza planul de viaa pe valorile coninute in Promisiunea si Legea Scout.

sa fiu consecvent in modul il inspira.

ceea ce cred, faa de mine si faa de ceilali. ~Iau parte la activitai care arata importana atitudinii loiale.

de gandire. ~Ma straduiesc ca ceea ce fac sa concorde cu modul meu de a gandi. ~Contribui, in patrula mea, la asigurarea ca suntem devotai lucrurilor in care credem.

Construirea propriei identitai, castigarea autonomiei morale si consecvena faa de valorile acceptate - toate acestea contribuie la definirea treptata a unei anumite atitudini faa de viaa. Este o atitudine care izvoraste din obiectivitate si din increderea de sine, din spiritul de aventura si descoperire, din responsabilitatea faa de cuvantul dat si din simul umorului in depasirea dificultailor si esecurilor. Adolescenii au aceasta atitudine in mod firesc. Ei iubesc noul, neprevazutul si aventura, si ataca viaa cu entuziasm . Trebuie sa-i ajutam sa isi consolideze si dezvolte bucuria de a trai. 11-13 ani ~Fac faa problemelor si le rezolv cu optimism. ~Contribui la garantarea existenei unei atmosfere optimiste in unitate. ~Ma arat optimist, fara a face haz de ceilali. 13-15 ani ~Sunt optimist. ~Imi impartasesc optimismul cu prietenii si familia mea. ~Contribui la garantarea faptului ca putem fi optimisti in unitatea mea, fara a ofensa pe cineva. OBIECTIVE FINALE Abordeaza viaa optimist si cu simul umorului.

Sistemul de auto-conducere pe care il propune Metoda Scout - cu patrulele lui (mici grupuri autonome), Consiliul Unitaii (conducerea societaii tinerilor) si Adunarea Unitaii (puterea legislativa ), in care viaa de grup este apreciata in definirea si revizuirea regulilor coexistenei prin prisma Legii Scout - este principala unealta a educaiei pentru autonomie si responsabilitate, dar este si un tip de invaare care-i face pe tineri constieni de importana de a face parte dintr-o echipa si de a contribui la lucrarile unui grup democratic. 11-13 ani ~Apreciez sfaturile care mi se dau in patrula. ~Respect deciziile care se 13-15 ani ~Ii ajut pe companionii ~Dau idei si imi asum OBIECTIVE FINALE Recunoaste ca grupul caruia pentru dezvoltarea lui personala

mei din patrula sa progreseze. aparine este o sursa de ajutor

iau in patrula mea, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu ele.

responsabilitai in Consiliul si pentru realizarea planului sau Patrulei. de viaa.

9.2)d) DEZVOLTAREA AFECTIVA Adolescena timpurie este o perioada a sentimentelor foarte confuze. Pe langa punerea sub semnul indoielii a autoritaii adulilor si razvratirea faa de regulile impuse, tinerii pierd sigurana din copilarie. In timp ce incearca sa se afirme si sa fie tratai ca oameni mari , sunt nesiguri pe ei si simt nevoia sa fie tratai cu vechea afeciune familiala. Ei oscileaza cu usurina intre activitatea febrila si totala inactivitate, intre furie si lacrimi, intre razvratirea deschisa si dorul de sigurana emoionala. Pentru realizarea unei mai mari stabilitai, tinerii trebuie sa invee sa-si recunoasca si accepte sentimentele si sa-si impartaseasca emoiile, sa realizeze treptat o stare de echilibru emoional. 11-13 ani ~Imi dau seama cand ceva ma face sa ma tem si pot sa vorbesc despre asta. ~Imi dau seama de ce reacionez uneori intr-un anume fel. ~Caut sprijin in patrula mea atunci cand ma simt trist sau confuz. 13-15 ani ~Incerc sa-mi controlez reaciile, chiar si in situaii dificile sau neasteptate. ~Stiu ca e normal ca uneori sa prefer sa fiu singur sau sa nu indraznesc sa fac ceva, sau sa ma simt nesigur sau suparat, si incerc sa fac faa acestor sentimente. ~Imi impart sentimentele si emoiile cu patrula mea. In scopul progresarii spre o mai mare definire a identitaii personale si spre o mai mare stabilitate emoionala, este important ca tinerii sa invee sa-si exprime opiniile si sentimentele fara inhibiie sau agresivitate. Viaa de grup in patrula si in unitate ar trebui sa-i incurajeze sa se exprime deschis, fara ranirea sentimentelor cuiva, dandu-le astfel posibilitatea si celorlali sa se exprime si sa le accepte opiniile si sentimentele. Adolescena este si varsta prieteniilor. Tinerii se aleg uni pe alii in interiorul micilor grupuri, mai intai pe baza intereselor comune, apoi pe baza afinitaii. Aceasta afinitate este adesea exclusiva si de natura foarte afectiva. Trebuie sa fie ajutai sa descopere ca prietenia cu unii oameni nu trebuie neaparat sa excluda o relaie cu ceilali. OBIECTIVE FINALE Ajunge la o stare interioara de familiaritate, echilibru si maturitate emoionala, si o menine.

11-13 ani ~Ascult opiniile celorlali si, daca nu sunt de acord, spun asta respectuos. ~Pot spune nu atunci cand consider ca ceva este gresit. ~Sunt loial prietenilor mei, fara a-i omite sau a fi rau cu cei care nu-mi sunt prieteni speciali.

13-15 ani ~Spun ceea ce cred, aratand respect pentru ceilali. ~Raman neclintit in opinia mea atunci cand sunt sigur ca este corecta. ~Imi apreciez prietenii si nu ma cert cu ei din cauza unor lucruri marunte.

OBIECTIVE FINALE Se comporta pozitiv si este afectuos cu ceilali, fara a fi inhibat sau agresiv.

Nevoia de afeciune si emoie, care este fireasca la aceasta varsta, furnizeaza o oportunitate de redescoperire, preuire si asimilare a sentimentului de iubire. Iubirea este ineleasa ca daruire de sine si in multele ei forme : in familie, cu prietenii, in relaia cu un partener, prin solidaritatea cu aceia care sufera. Identificarea acestor sentimente contribuie la invingerea tendinei de a fi egocentric, la aprecierea celorlali si preuirea lor pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce au. Tinerii descopera generozitatea, invaand sa dea mai mult decat sunt strict obligai sa dea, si recunostina care nu asteapta nimic in schimb. 11-13 ani ~Imi place sa iubesc si sa fiu iubit. ~Ma intereseaza ceilali oameni si sunt generos. 13-15 ani ~Ineleg importana iubirii in viaa mea. ~Doresc tot timpul sa-i ajut pe ceilali din patrula. ~Ii apreciez pe oameni pentru ceea ce sunt ei. Descoperirea sexualitaii merge mana in mana cu recunoasterea diferenei dintre sexe. Acest lucru determina doua sarcini educaionale. In primul rand, tanarul trebuie sa ineleaga ca sexualitatea umana este mult mai mult decat un set de impulsuri si procese biologice sau o ocazie de placere fizica, iar aceasta inelegere nu este doar o problema de educaie sexuala si de experiena precauta. Ea inseamna si o invaare despre sine - ca barbat sau ca femeie - si descoperirea celuilalt sex, cu toate similitudinile si deosebirile care imbogaesc relaia dintre ele. In al doilea rand, preocuparea pentru sine, ca barbat sau femeie, nu ar trebui sa fie confundata cu rolurile sexelor, create de societate, care sunt adesea imbibate de stereotipii si prejudecai. Fiecare tanar trebuie sa fie ajutat sa recunoasca demnitatea umana in celalalt sex, in acelasi timp asemanator si diferit. OBIECTIVE FINALE Isi cladeste fericirea pe iubire, servindu-i pe ceilali fara sa astepte recompensa si preuindu-i pentru ceea ce sunt.

11-13 ani ~Descopar, intr-o maniera potrivita, ce inseamna sa fii barbat sau femeie. ~Ineleg ca sexualitatea umana este legata de iubire. ~Impart in mod egal, cu fraii si surorile mele, treburile pe care suntem rugai sa le facem acasa.

13-15 ani ~Impartasesc celorlali ceea ce stiu despre sexualitatea masculina si feminina, fara a fi incurcat sau a face haz. ~Ma pregatesc ca sexualitatea mea sa faca parte din iubire. ~Cred ca barbaii si femeile sunt egali in demnitate.

OBIECTIVE FINALE Cunoaste, accepta si respecta propria sexualitate si pe a celorlali, ca pe o expresie a iubirii.

Punerea la indoiala a autoritaii propriilor parini este un pas necesar spre realizarea autonomiei morale si a identitaii personale. Tulburai si ingrijorai de noile atitudini pe care le vad la copiii lor, parinii pot fi uneori tentai sa reacioneze intarindu-si autoritatea, esuand in inelegerea a ceea ce este, mai exact, pus la indoiala si de ce. Liderul scout ii poate ajuta pe parini sa ineleaga mai bine reaciile copiilor lor, iar pe tineri - sa-si puna la indoiala propriile reacii. Liderii aduli din cercetasie sunt in masura sa contribuie la stabilirea unei mai bune comunicari, a inelegerii reciproce si a unei relaii reinnoite. Bunastarea emoionala, de care adolescenii se bucura in relaiile lor de familie, si sprijinul pe care il primesc azi vor influena, mai devreme sau mai tarziu, tipul de familie pe care si-o vor forma ca aduli. 11-13 ani ~Povestesc familiei mele despre ceea ce facem ca cercetasi si incerc sa-i determin sa ia parte la activitaile la care sunt invitai. ~Imi place sa realizez unele lucruri cu familia mea si sa contribui la organizarea lor dupa cum mi se cere. 9.2)e) DEZVOLTAREA SOCIALA 13-15 ani ~Sunt afectuos cu familia sunt luate acasa. ~Discut cu parinii mei despre ceea ce considera ei ca este bun pentru mine si pentru fraii si surorile mele. ~Doresc tot timpul sa-mi ajut fraii si surorile. OBIECTIVE FINALE Recunoaste ca mariajul si familia propria familie o comunitate de iubire conjugala, filiala si fraterna.

mea si accept deciziile care sunt baza societaii, facand din

Cand copiilor li se cere parerea despre cineva, ei se limiteaza, in general, la descrierea unor trasaturi superficiale. Adolescenii devin, treptat, capabili sa judece personalitatea, deoarece incep sa descopere oamenii ca indivizi si cu o mai mare profunzime. Ei incep sa se puna pe sine in locul celorlali si sa perceapa lucrurile din punctul de vedere al celorlali. Castiga treptat o inelegere a conceptului de valori morale asociate cu un ideal social. Aceasta dezvoltare care ii insoeste de-a lungul drumului de la libertate la solidaritate - si care poate fi blocat de experiene negative - inseamna invaarea faptului ca exercitarea drepturilor merge mana in mana cu obligaiile indeplinirii si ca toi avem aceleasi drepturi, indiferent de statutul economic si social, de cultura, origine etnica sau religie. 11-13 ani ~Incerc sa ma asigur ca ne respectam companionii, indiferent cum sunt ei ca oameni. ~Imi duc la indeplinire angajamentele pe care mi le asum. ~Discut cu patrula mea despre drepturile omului. 13-15 ani ~Ii respect pe toi, indiferent lor de viaa. asumate. ~Nu-mi place cand nu sunt respectate drepturile omului si spun acest lucru. ~Iau parte la activitai despre drepturile omului. Pactul social , care sta la baza oricarei societai democratice, prevede ca toata autoritatea vine de la oameni si este exercitata in beneficiul lor. Obiectivul nostru este de a-i ajuta pe tineri sa descopere, in serviciul comunitaii, aceasta noiune de autoritate si de a-i ajuta sa o experimenteze in cadrul patrulei si al unitaii, prin sistemul de auto-conducere prevazut de Metoda Scout. Invaarea despre autoritate in serviciul bunului comun include participarea critica si constructiva, luarea de decizii responsabile, posibilitatea de dezacord, exerciiul propriei autoritai a cuiva, cooperarea cu autoritatea si, de asemenea, respectul pentru autoritatea legitim stabilita. 11-13 ani ~Ineleg care-mi sunt responsabilitaile cand susin o atitudine. ~Iau parte la alegerile din patrula mea si colaborez 13-15 ani ~Stiu cum sunt luate decizile in ara mea si cine este implicat in luarea lor. ~Sunt respectuos atunci cand imi exprim parerea despre OBIECTIVE FINALE Recunoaste si respecta formele de autoritate stabilite in mod legal si le foloseste in serviciul celorlali. OBIECTIVE FINALE Isi traieste libertatea cu grija drepturile, indeplinindu-si tul celorlali de a face la fel.

de ideile, clasa sociala si modul pentru ceilali, exercitandu-si ~Imi ajut patrula in angajamentele obligaiile si aparand drep-

cu cei care sunt alesi. ~Lucrez cu ceilali la realizarea elurilor pe care ni le-am fixat.

oamenii aflai in poziia de autoritate. ~in cont de opiniile celorlali atunci cand trebuie sa iau decizii care ii afecteaza.

Adolescentul ajunge sa ineleaga treptat ca, daca toi si-ar folosi libertatea pentru a face ceea ce le place, nu ar mai fi, de fapt, nimeni liber cu adevarat. S-ar intampla ca unii, in mod normal - cei mai puternici, sa-si foloseasca libertatea pentru a-i impiedica pe ceilali sa si-o foloseasca pe a lor. Tinerii incep, astfel, sa accepte regulile ca pe un mod tacit de pact intre oameni, pentru a regla, ordona si facilita integrarea libertailor individuale. Aceasta motivare ii face capabili sa invee ca regulile nu sunt imuabile, ci pot fi modificate prin consens mutual. Aceasta inelegere a regulilor - care este baza coexistenei intr-o societate democratica - nu are loc neaparat firesc si trebuie sa fie stimulata prin viaa de grup. Evaluarile din cadrul patrulei si unitaii le dau posibilitatea sa discute despre viaa in comun si sa decida care reguli sunt necesare pentru a risipi tensiunile si a rezolva problemele. 11-13 ani 13-15 ani OBIECTIVE FINALE Se supune regulilor pe care societatea le-a creat pentru ea, apreciindu-le responsabil si avand in vedere posi-

~Cunosc si respect principalele ~Respect regulile coexistenei reguli ale coexistenei. ~Spun ceea ce gandesc atunci cand stabilim reguli in patrula, cu prietenii sau la scoala. in diferite locuri in care fac ceva, chiar si daca nu sunt intotdeauna de acord cu ele. place legat de reguli, acolo unde fac anumite lucruri.

~Spun ce-mi place sau ce nu-mi bilitatea de modificare a lor.

Viaa in societate nu este doar o chestiune de inelegere conceptuala a solidaritaii, drepturilor, rolului autoritaii si a scopului regulilor. In aceasta etapa a adolescenei, aceste concepte sunt evideniate in sferele mai mici ale vieii personale, in vecinatate, scoala sau pe un teren apropiat. Acestea sunt locurile unde tinerii isi arata integrarea sociala si se dedica celorlali prin aciuni concrete. In primul rand, ei trebuie sa stie cum lucreaza comunitatea locala, sa isi dezvolte o atitudine de serviciu si sa ia parte la activitaile sociale ale patrulei. La sfarsitul acestei etape vor ajunge sa ineleaga mai mult fenomenele universale si interpretarea lor politica, insa, la inceput, tanarul invaa sa gandeasca local si sa acioneze global . 11-13 ani ~Stiu ce fac pompierii, poliia, spitalele, Consiliul Local si celelalte servicii 13-15 ani ~in o lista cu adrese utile. ~Fac zilnic o schimbare in bine. OBIECTIVE FINALE Serveste activ in comunitatea sa locala, contribuid la crearea unei societai

publice din comunitatea mea. ~Incerc sa fac zilnic o schimbare in bine. ~Iau parte la activitaile de serviciu faa de comunitate, pe care le organizeaza patrula mea. ~Cunosc diferite situaii sociale care exista acolo unde traiesc eu.

~Propun activitai de serviciu drepte, participative si faa de comunitate, pentru patrula si unitatea mea, si ajut la organizarea lor. ~Imi place sa iau parte la activitaile care contribuie la depasirea diferenelor sociale. ~Cunosc diferite situaii politice care exista in ara mea. cooperante.

Din cauza comunicarii electronice, cultura adolescenta - exprimata prin muzica, imbracaminte, limbaj si stil - este, din ce in ce mai mult, o cultura uniforma, globalizata. Standardizarea universala poarta un numar de riscuri, incluzand pericolul pierderii culturii personale a cuiva. Adoptand modele standard, tinerii pot sa piarda stabilitatea radacinilor lor, lucru care ii face mai vulnerabili si mai usor de manipulat. La o varsta care este cruciala pentru integrarea sociala, este important sa-l ajutam pe tanar sa se preocupe de mostenirea sa culturala, fara a lasa pe dinafara descoperirea interculturala. Societatea buna si dreapta la care cu toii aspiram poate fi atat moderna, cat si loiala radacinilor ei, cu condiia ca oamenii sa recunoasca si sa aprecieze aceste radacini, cu mandrie si fara discriminare faa de oamenii care au diverse origini.

11-13 ani

13-15 ani

OBIECTIVE FINALE Adopta valorile arii,po-

~Cunosc principalele realizari ~Cunosc geografia arii mele ale culturii arii mele. ~Imi place sa contribui la cultura arii mele. ~Iau parte, in patrula, la activitaile care prezinta cultura arii mele. cultura noastra. ~Apreciez cultura arii mele si ma identific cu ea. ~Propun activitai care prezinta valorile culturii arii noastre, in patrula si unitatea mea.

si modul in care ea influeneaza porului si culturii lui.

Apartenena la o Miscare mondiala reprezinta o oportunitate speciala pentru tineri. Reeaua cercetaseasca din intreaga lume ar trebui folosita ca pe o unealta educaionala, pentru a invaa despre realitaile internaionale, a preui diversitatea si a elimina prejudecaile rasiste sau naionaliste. Acestia sunt anii cei mai frumosi ai vieii, in care tinerii incep sa fie preocupai de valorile universale care stau la baza drepturilor umane. Cercetasia, care este atat mondiala,

cat si inradacinata in nenumaratele comunitai locale, da posibilitate tinerilor sa descopere inegalitai si nedreptai, si sa-si ia un angajament pozitiv de a promova dezvoltarea si a susine pacea. 11-13 ani ~Cunosc principalele simboluri ale cercetasiei. ~Iau parte la activitaile organizate de Asociaia mea. ~Cunosc principalele culturi autohtone ale continentului meu. ~Iau parte la activitaile si atelierele in care inva despre importana pacii si inelegerii internaionale. 13-15 ani ~Stiu despre cercetasie si ara mea. ~Iau parte la intalnirile din alte ari. ~Ma intereseaza sa inva in detaliu despre o cultura autohtona de pe continentul meu. ~Imi place sa inva despre cum traiesc oamenii pe alte continente. Cu cat fiinele umane si societatea devin mai dezvoltate, mai autonome si mai complexe, cu atat mai mult ele depind, in nenumarate moduri, de delicatul echilibru dintre milioanele de specii de plante si animale care exista in orice mediu dat. Acest echilibru sau acest sistem ecologic a fost grav afectat de dezvoltarea industriala, care a poluat foarte mult apa, aerul si solul. Viaa noastra in viitor si supravieuirea ca specii atarna de gasirea unei soluii la aceasta problema. Toi putem si ar trebui sa ne aducem contribuia in acest sens. 11-13 ani ~Cunosc diferite ecosisteme din ara mea. ~Contribui la curaarea si imbunatairea locurilor in ~Iau parte, cu patrula mea, la intreinerea unei parcele cu legume sau la un proiect similar. 13-15 ani ~Stiu care sunt principalele probleme de mediu din ara mea. OBIECTIVE FINALE Contribuie la protejarea vieii prin conservarea integritaii lumii naturale. OBIECTIVE FINALE Lupta pentru pace si inelegere prin cooperare internaionala, prietenie mondiala si descoperi-

Grupului meu cu cercetasi rea celorlalte naiuni.

~Folosesc tehnici care contribuie evitarea deteriorarii locurilor in care campez. ~Iau parte, cu patrula mea, la proiecte de conservare a mediului.

care merg, in iesiri si campuri. la imbunatairea mediului si la

9.2)f) DEZVOLTAREA SPIRITUALA Adesea, tinerii incep sa treaca printr-un conflict intre imaginea lor despre Dumnezeu, de obicei legata de fantezia si de interzicerile din copilarie, si aspiraiile lor la autonomie. Se pot indeparta de Dumnezeu sau, cel puin, de imaginea pe care o au despre El. Pus in faa acestui conflict, sarcina educatorului Scout nu este nici de a dirija o indoctrinare religioasa, nici de a supraincarca activitaile cu ritualuri religioase. Este suficient sa acorde importana cailor de dezvoltare spirituala in cadrul vieii de grup, in special acelor activitai in care tinerii pot sa exploreze si sa admire natura si viaa, ca si acelora care sunt intite pentru exprimarea de atitudini care sunt strict umane : intampinare, reflectare, ascultare, impartasire, cooperare cu ceilali, manifestarea solidaritaii cu cei slabi si oropsii. Astfel, tinerii pot sa Il descopere pe Dumnezeu in diverse feluri, ca pe o prezena in toi oamenii si in lume, exact in sufletul noilor lor aspiraii. 11-13 ani ~Imi acord un anume timp pentru a medita cu patrula mea, cand facem iesiri sau mergem in campuri. ~Ascult ce spun ceilali si inva de la ei. 13-15 ani ~Pregatesc si desfasor unele activitai care ne ajuta sa-L descoperim pe Dumnezeu in natura. ~Incerc sa ma asigur ca in patrula mea ne ascultam unii pe alii si invaam unii de la alii. O alta sarcina eseniala este de a-l ajuta pe tanar sa lege descoperirea lui Dumnezeu, din timpul cercetasiei, cu mostenirea spirituala primita de la familie si comunitate. Dupa firescul proces de mirare, neincredere si punere la indoiala, vine o perioada in care tanarul asimileaza personal mostenirea spirituala. Cum se intampla acest lucru depinde de individ sau de dorina lui Dumnezeu. Nimeni nu stie acest lucru cu certitudine. In mijlocul cautarii, mai devreme sau mai tarziu, ca o chemare sau ca o brusca certitudine profunda, care da vieii noastre sens, Dumnezeu Isi face simita prezena in existena noastra zilnica. In acel moment, tanarul poate face trecerea spre o credina mai matura, creind legaturi personale cu Dumnezeu, acceptandusi credina si facand-o partasa la tot ceea ce face. 11-13 ani ~Cunosc principiile de baza ale credinei mele. 13-15 ani ~Citesc carile sfinte ale OBIECTIVE FINALE Adera la principiile spirituale, OBIECTIVE FINALE Il cauta pe Dumnezeu tot timpul, personal si impreuna cu comunitatea sa spirituala, invaand sa-L recunoasca in omenire si in Creaie.

credinei mele si stau de este loial religiei care le exprima

~Sunt consecvent in angajamentele facute faa de religia mea. religioase pe care le inem in unitatea mea.

vorba cu adulii care ma si accepta indatoririle rezultate pot ajuta sa inva mai multe despre acestea. religioase si la activitaile religiei mele. ~Imi impartasesc gandurile despre carile sfinte ale credinei mele patrulei din care fac parte. din acestea.

~Imi asum sarcini la sarbatoririle ~Iau parte la sarbatoririle

O a treia preocupare a liderului Scout, la nivel spiritual, este de a propune momente de evaluare si sarbatorire, adica activitai care ii fac pe tineri sa-si analizeze experiena, pentru a descoperi si reliefa inelesul si valoarea acesteia. Prin acest tip de activitai, care implica momente de liniste, meditaie si exprimare, tinerii pot simi nevoia de a se ruga si preamari. Treptat, ei vor invaa sa intinda mainile spre Dumnezeu si sa stea in faa Lui cu mintea si sufletul, sa-L laude si sa-I mulumeasca, sa-I aduca rugamini si daruri, in diverse momente si in diverse moduri. Putem sa-I vorbim in momente de fericire sau tristee, entuziasm sau boala. Putem sa vorbim cu Dumnezeu mergand pe strada sau intr-un loc anume, singuri sau impreuna cu alii, recitand o binecunoscuta rugaciune sau folosind propriile noastre cuvinte. Putem sa ne rugam in liniste sau cantand, cand Soarele rasare sau ziua se sfarseste. Varietatea ajuta la cladirea unei relaii firesti si spontane cu Dumnezeu. 11-13 ani ~Imi place sa ma rog si incerc sa fac acest lucru zilnic. ~Intotdeauna gasesc motive in ceea ce fac pentru a-L ruga pe Dumnezeu si pentru a-I mulumi. ~Adesea, ma rog impreuna cu patrula mea. 13-15 ani OBIECTIVE FINALE

~Ineleg ca rugaciunea este o Practica rugaciunea personala cale de a vorbi cu Dumnezeu. si rugaciunea impreuna cu ~Ma rog pentru a vorbi cu Dumnezeu, Il laud si Ii aduc mulumiri, Ii ofer ceea ce fac si Ii cer ajutorul in ceea ce mi se intampla. ~Organizez si impart cu patrula si cu familia mea momente de rugaciune. comunitatea sa, ca expresie a iubirii lui pentru Dumnezeu si ca o cale de legatura cu El.

Dezvoltarea spirituala are sens doar ca parte a unui proces de interiorizare si angajare personala. De aceea, unul dintre criteriile eseniale in ceea ce priveste progresul este punerea in practica, in viaa de zi cu zi, a valorilor spirituale si religioase pe care cineva le-a descoperit

si despre care a invaat mai mult. A face ca credina sa faca parte din viaa noastra este mai mult decat a ne intoarce spre Dumnezeu in momentele de nevoie, reflecie sau sarbatorire. Este acceptarea a ceea ce ne spune credina noastra, ca raspuns la intrebarile noastre despre existena. Este ceva mai puternic decat o religie pe care o acceptam pentru ca ne-am nascut in ea sau pentru ca ideologia ei ni se potriveste, pentru ca este acceptata social sau linistitoare din punct de vedere psihologic. A face schimbarea credinei primite, copilaresti, cu credina personala, matura, inseamna a avea o credina veridica si a purta, in faptele noastre de zi cu zi, dovada a ceea ce credem. 11-13 ani ~Incerc sa fiu corect faa de invaaturile credinei mele, in tot ceea ce fac. ~Ineleg de ce credina mea imi cere sa-i ajut pe ceilali. 13-15 ani ~Sunt bucuros cand ceilali ma privesc ca pe o persoana corecta in credina sa. ~Imi invit patrula sa contribuie la activitaile pe care comunitatea mea religioasa le OBIECTIVE FINALE Face ca principiile sale religioase sa fie partase la viaa sa, realizand o constana intre credina personala, viaa personala si participarea in cadrul societaii.

realizeaza pentru a-i ajuta pe alii. Una dintre convingerile eseniale ale cercetasiei este ca dezvoltarea spirituala ar trebui sa traverseze distanele dintre oameni, sa-i ajute sa stabileasca apropierea si nu sa-i separe sau sa-i aae pe unul impotriva celuilalt. Societaile moderne sunt societai de comunicare si schimb de informaii si idei, societai multiculturale si multiconfesionale, deci este esenial ca tinerii sa fie pregatii pentru aceasta diversitate. Ei trebuie sa fie eliberai de prejudecai si sa dezvolte o atitudine de deschidere si respect pentru credinele diferite de a lor. Imbucuratoarea certitudine in Dumnezeu ne da pacea profunda a minii. Nimic nu-l clinteste pe credincios si, astfel, credina lui este exprimata in iubirea pentru Dumnezeu si in deschiderea faa de aceia care nu cred, in tolerarea credinelor celorlali si in interesul pentru dialogul cu celelalte credine. 11-13 ani ~Ma asociez cu oricine, indiferent daca este sau ~Stiu care sunt principalele religii din ara mea. 13-15 ani ~Incerc sa ma asigur ca patrula mea respecta convingerile OBIECTIVE FINALE Comunica cu oricine, indiferent de convingerile religioase, incercand sa stabileasca

nu de aceeasi religie cu mine. religioase ale oamenilor. alte religii. ~Sunt respectuos faa de ideile, sarbatoririle si activitaile celorlalte religii.

~Ma intereseaza sa inva despre comuniunea intre oameni.

9.3) ETAPELE DE PROGRES 9.3)a) REALIZAREA OBIECTIVELOR ESTE RECUNOSCUTA CU AJUTORUL SIGILIILOR CARE SUNT ADAUGATE IN JURNALE La sfarsitul unui ciclu de programe, cand sunt schiate concluziile privind evaluarea progersului tinerilor, iar anumite obiective se considera ca au fost realizate, aceasta realizare este recunoscuta prin adaugarea unui sigiliu in jurnal, alaturi de obiectivul in cauza. Sigiliul semnifica recunoasterea ca progresul in explorarea de noi teritorii a fost facut. El leaga, intr-o maniera vizuala, dezvoltarea personala de cadrul simbolic. Adesea, unitaile de cercetasi stampileaza sigiliul cu stampila unitaii sau a Grupului. Acest lucru da jurnalului infaisarea unui pasaport, ceea ce este foarte potrivit pentru aceia care traverseaza frontierele pentru a explora noi teritorii. Fiecare arie de dezvoltare are un sigiliu diferit desenat. DEZVOLTAREA FIZICA Locuitor al apelor, de unde au izvorat formele primitive de viaa, pestele este un simbol al vieii si reprezinta starea nativa fizica ce ne susine personalitatea. Imaginea aleasa vine de la un pergament din secolul al unsprezecelea, din Novgorod, Rusia. CREATIVITATEA Pasarea, care se ridica si aluneca peste noi teritorii, simbolizeaza dorina de a cuceri orizonturi mai largi, aspiraia spre cunoastere si puterea gandirii creatoare. Aceasta reprezentare straveche a unei pasari este o sculptura de fildes, din Benin, Africa. CARACTERUL Broasca estoasa cheama la fora, hotarare tacuta si stabilitate. In multe culturi, ea figureaza ca un simbol care arata lumea si reprezinta totalitatea valorilor, precum caracterul. Imaginea aleasa este o emblema japoneza foarte veche.

DEZVOLTAREA AFECTIVA Floarea, un semn al frumuseii, armoniei si bunului gust, este folosita, din timpuri stravechi, pentru a simboliza sentimentele. Florile alese vin de la olaritul din Egiptul antic, una dintre primele civilizaii cunoscute. DEZVOLTAREA SOCIALA Constructor al organizarilor, prin felul ei de a fi, albina evoca ideea muncii neobosite in beneficiul comunitaii. Desenul a fost luat de pe o moneda antica, din Efes, Grecia. DEZVOLTAREA SPIRITUALA Copacul este ceva ce aparine la doua lumi. Adanc inradacinat in pamant, ramurile lui se ridica spre vazduh si eternitate, unind cerul si pamantul. Simbol al dorinei fierbini de Dumnezeu, imaginea reprezinta copacul vieii, portretizat intr-o pictura huichol, din Mexic.

9.3)b) INSEMNELE DE PROGRES URMARESC STIMULAREA SI SUNT ACORDATE LA INCEPUTUL UNEI ETAPE Cand un tanar a realizat un anumit numar de obiective si i-au fost recunoscute, se considera ca acesta este in masura sa inceapa o noua etapa de progres. Scopul etapelor de progres este de a-i incuraja pe tineri - prin recunoastere - sa inainteze spre obiectivele lor personale. Fiecare etapa este identificata printr-un insemn purtat pe uniforma. Dupa cum indica criteriile etalate in paginile urmatoare, insemnele sunt acordate la inceputul unei etape si nu la sfarsit, deoarece se intenioneaza ca ele sa fie o incurajare, nu o rasplata. Sunt patru etape de progres. Numele fiecareia are o semnificaie simbolica, iar insemnele sunt acordate de Consiliul Unitaii, la sugestia liderului adult care monitorizeaza. Ar trebui sa existe flexibilitate in stabilirea momentului in care sa fie acordate insemnele, folosind ceea ce urmeaza doar ca linii calauzitoare generale.

ETAPA U R M A

Prima etapa a oricarei explorari este de a urmari semnele, urmele, imprimarile si dovezile lasate de oameni, animale si evenimente. Aceste semne pot fi ascunse in lucrurile zilnice, ne provoaca sa le urmarim si impodobesc aventura descoperirii de noi teritorii. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa invaam sa vedem si sa fim ateni. Acest insemn poate fi dat atunci cand un baiat sau o fata incepe sa lucreze la obiectivele personale ale grupei de varsta 11-13 ani, pe baza varstei la care se alatura unitaii scout si a numarului de obiective pe care se considera ca le-a realizat deja. Acest lucru este clarificat de indicaiile despre urmatoarea etapa. ETAPA P O T E C A Urmele ne conduc spre descoperirea de noi rute sau cai pe care alii le-au calcat inaintea noastra, dar care, pentru noi, sunt noi. Ele pot fi cai inca inguste, abrupte si serpuitoare, care ne fac sa strabatem cu greu suisul sau coborasul, dar care sa isi ina promisiunea ca dincolo de urmatoarea curba putem sa ajungem deasupra campiilor larg deschise, care ne vor arata mai clar unde suntem si incotro ne indreptam. Acest insemn este dat atunci cand un baiat sau o fata a realizat in jur de jumatate dintre obiectivele personale ale grupei de varsta 11-13 ani. Acest lucru se poate intampla inaintea alaturarii - in acest caz, el sau ea va incepe cu aceasta etapa - sau dupa ce a petrecut ceva timp in unitate, lucrand pentru etapa anterioara. ETAPA D R U M U L Cand poteca se deschide spre vale si ne putem vedea mai clar calea, consultam compasul si ne trasam drumul la orizont. Acum, calea se largeste, iar noi stim pe unde sa o luam pentru a realiza scopurile pe care ni le-am stabilit. Acest insemn este dat atunci cand o fata sau un baiat a realizat, mai mult sau mai puin, toate obiectivele personale ale grupei de varsta 11-13 ani. Ca si in etapa anterioara, acest lucru se poate intampla inainte ca el sau ea sa se alature. Daca aceasta este situaia, ea sau el va incepe cu aceasta etapa imediat dupa perioada introductiva. ETAPA T R A V E R S A R E A Pentru barbaii si femeile care simt chemarea de a continua sa exploreze noi teritorii, cautarea nu se termina niciodata, iar misiunea lor nu este niciodata incheiata, desi trebuie sa escaladeze cei mai inali muni, sa traverseze cele mai aspre deserturi sau sa strabata cele mai intinse oceane, in cautarea de noi experiene si noi cunostine, tot timpul straduindu-se sa fie cat mai buni.

Aceasta etapa incepe atunci cand un baiat sau o fata a realizat cu succes aproximativ jumatate dintre obiectivele personale ale grupei de varsta 13-15 ani. Desi este mai puin obisnuit ca un tanar sa inceapa cu aceasta etapa atunci cand se alatura unitaii, acest lucru se poate intampla, pe baza varstei acestuia, daca pe parcursul perioadei introductive se considera ca a realizat numarul necesar de obiective. Dupa cum am vazut, cand un tanar avand varsta de 11 ani se alatura unitaii scout, el nu incepe neaparat cu etapa URMA , ci cu oricare etapa a fost stabilita de perioada introductiva, ca fiind cea mai buna pentru nivelul de maturitate al acestuia si in conformitate cu liniile calauzitoare generale, etalate mai inainte. Trebuie sa ne amintim ca setul de obiective este un program pentru toata viaa, nu doar pentru cercetasie. De aceea, este firesc ca unii membri noi sa fi realizat multe dintre obiectivele educaionale chiar fara a fi scouts (n.t. : la noi, temerari). Ar fi lipsit de sens ca, de exemplu, un membru nou, avand varsta de 13 ani, sa inceapa cu etapa URMA , la fel ca un cercetas cub (n.t. :la noi, spiridus), care a parasit lotul, doar pentru ca este nou pentru unitatea scout. Acesta este unul dintre avantajele perioadei introductive. Capitolul 11, care se refera la evaluarea progresului personal, relateaza despre perioada introductiva si explica criteriile generale mai in detaliu. Dupa cum am vazut, jurnalele pentru etapele URMA si POTECA conin obiectivele pentru grupa de varsta 11-13 ani, in timp ce jurnalele pentru DRUMUL si TRAVERSAREA conin obiectivele pentru grupa de varsta 13-15 ani. Etapele de progres intenioneaza sa motiveze prin recunoastere, ceea ce-i face pe tineri sa se straduiasca mai mult, tot timpul, in ceea ce priveste dezvoltarea personala, dar insemnele si obinerea lor nu sunt finaluri, in sine.

9.3)c) PROMISIUNE ESTE INDEPENDENTA DE ETAPELE DE PROGRES Promisiunea nu este legata de progresul in realizarea obiectivelor si nu exista nici un moment specific in progresul personal al tinerilor, in care acestia pot sau ar trebui sa o rosteasca. Dupa cum am discutat si vom discuta din nou mai tarziu, un tanar poate sa rosteasca Promisiune oricand dupa incheierea perioadei introductive. Singura condiie eseniala este ca tanarul sa vrea sa rosteasca Promisiunea si sa ceara Consiliului Patrulei sa accepte acest lucru.

Faptul ca tanarul este la inceputul etapelor de progres sau ca s-a alaturat unitaii doar de curand nu sunt motive pentru a amana o Promisiune care a fost propusa de Consiliul Patrulei.

9.3)d) ACORDAREA UNUI INSEMN DE PROGRES ESTE UN MOTIV DE SARBATORIRE Insemnul ar trebui acordat cat mai curand dupa alaturarea tanarului la etapa respectiva. Acest lucru cere o mica ceremonie, in care tema centrala este recunoasterea progresului facut. Ar trebui sa fie o sarbatorire simpla, scurta si personala, restransa la membrii unitaii. Poate fi inuta la finalul unei intalniri sau in timpul unei iesiri sau al unui camp. Insemnele de progres sunt acordate, de obicei, la sfarsitul perioadei introductive sau dupa o evaluare a progresului personal, la finalul unui ciclu de programe. Insemnele pot fi inmanate la ceremonie catorva tineri, dar ei trebuie sa aiba un moment individual pentru a-si primi recunoasterea. Cateva cuvinte de incurajare din partea liderului adult respectiv, care monitorizeaza, vor fi mult apreciate, iar, dupa aceea, o mica petrecere este, cu sigurana, in ordine.

CAPITOLUL 10 : ACTIVITAILE EDUCATIVE CUPRINS 10.1) Obiective, activitai si experiene 10.1)a) Desfasuram activitai pentru a ne atinge obiectivele 10.1)b) Tinerii invaa din experienele pe care le castiga prin activitai 10.1)c) Experienele sunt personale 10.1)d) Activitaile contribuie la realizarea, treptat, rezultativ si cumulativ, a obiectivelor educaionale 10.2) Tipuri de activitai 10.2)a) Exista activitai interne si activitai externe 10.2)b) Principala distincie pe care trebuie sa o facem este intre activitai fixe si activitai variabile 10.2)c) Programul trebuie sa reuseasca un echilibru intre activitaile fixe si cele variabile 10.2)d) Activitaile variabile pot fi imparite in activitai de patrula, activitai de unitate si proiecte 10.3) Activitaile fixe 10.3)a) Activitaile fixe tind sa se produca intr-o maniera complet standardizata 10.3)b) Intalnirile patrulei 10.3)c) Intalnirile unitaii 10.3)d) Campuri si iesiri 10.3)e) Jocuri si joaca 10.3)f) Povesti, anecdote, basme 10.3)g) Cantec si dans

10.3)h) Focul de camp 10.4) Activitaile variabile 10.4)a) Activitaile variabile trebuie sa fie incitante, utile, recompensatoare si atragatoare 10.4)b) Fishele de activitai si apendicele tehnice ajuta la gasirea si elaborarea activitailor 10.4)c) Activitaile variabile difera ca durata 10.4)d) Activitaile variabile pot urma una dupa alta sau se pot desfasura in paralel 10.4)e) Activitaile sunt desfasurate, de obicei, in grup, dar unele pot fi individuale 10.5) Competene 10.5)a) Competenele dezvolta iscusine innascute 10.5)b) Competenele sunt benevole, individuale si sunt sprijinite de un monitor 10.5)c) Obiectivele, aciunile si cerinele competenelor sunt flexibile 10.5)d) Competenele implica explorare, descoperire, aciune si serviciu faa de alii 10.5)e) Competenele intregesc progresul personal 10.5)f) Competenele sporesc nevoia tanarului de atenie personala 10.5)g) Competenele pot fi grupate in seturi : ~ stiina si tehnica ~ arta, exprimare si cultura ~ sporturi ~ serviciu faa de alii ~ viaa in natura

10.1) OBIECTIVE, ACTIVITAI SI EXPERIENE 10.1)a) DESFASURAM ACTIVITAI PENTRU A NE ATINGE OBIECTIVELE In cercetasie, tinerii invaa prin aciune, deoarece totul este facut sub forma unor activitai. In patrule si in unitate, tinerii sunt principalii jucatori in activitai. Ei sunt aceia care le propun, le aleg, le pregatesc, le dezvolta si le evalueaza, cu sprijinul liderilor aduli. Activitaile le furnizeaza tinerilor experiene care ii ajuta sa dezvolte modelele de comportament dorite, luate in consideraie in obiective. Construirea infrastructurii de camp este o buna modalitate de a invaa despre cateva dintre legile fizicii, plantarea unui copac si ajutarea lui sa creasca este cea mai buna cale de a ajunge sa preuim natura, imparirea cu ceilali a ceea ce avem ne permite sa experimentam solidaritatea, pregatirea hranei proprii si curaarea vaselor dupa aceea incorporeaza iscusine zilnice de baza in suma totala a ceea ce ne place sa fim ca oameni. Invaarea prin aciune duce la invaarea prin descoperire, ca rezultat al faptului ca acele cunostine, atitudini sau iscusine pe care le invaam sunt asimilate profund si trainic. In acelasi timp, aceasta s-a dovedit a fi mai de efect decat celelalte sisteme, pentru determinarea tinerilor sa fie interesai de propria educaie.

10.1)b) TINERII INVAA DIN EXPERIENELE PE CARE LE CASTIGA PRIN ACTIVITAI Daca activitaile furnizeaza tinerilor experiene personale, atunci trebuie sa facem distincie intre activitatea pe care toi o realizeaza si experiena pe care fiecare tanar o are pe parcursul activitaii. ACTIVITATEA ~ Ceea ce se intampla in exterior, aciunea care ii implica pe toi ~ O unealta care genereaza diferite situaii EXPERIENA ~ Partea interioara ; se intampla in interiorul fiecarei persoane.Este ceea ce fiecare persoana invaa din aciune. ~ Rezultatul expunerii la aceste diverse situaii, pentru fiecare tanar

Partea cu adevarat educativa este experiena, deoarece aceasta este relaia personala pe care fiecare tanar o are cu realitatea. Aceasta este cea care il ajuta pe fiecare tanar sa isi observe si analizeze propriul comportament si sa asimileze si practice comportamentul prevazut in obiective.

10.1)c) EXPERIENELE SUNT PERSONALE O singura activitate poate genera diferite experiene tinerilor care iau parte la ea, pe baza unei largi varietai de imprejurari care, de obicei, au de a face cu felul de a fi al fiecarei persoane. O activitate se poate desfasura, intr-adevar, foarte bine si poate avea foarte mare succes pentru grupul ca intreg, desi poate sa nu genereze rezultatele dorite in cazul unora dintre tineri. Pe de alta parte, se poate ca o activitate sa fie evaluata ca nu indeajuns de reusita, dar ea sa fi generat, totusi, experiene care sa-i ajute pe unii dintre tineri sa capete comportamentul dorit. Deoarece experiena este o relaie personala intre fiecare tanr si realitate, ca lideri, nu o putem afecta, manipula sau prevedea cu certitudine. Putem, totusi, influen a activita ile, pentru a incerca sa le facem sa genereze sau sa faciliteze experiene care sa duca la achiziionarea comportamentului luat in consideraie in obiective. Cum afecteaza acest lucru programul de activitai al unitaii noastre ? ~ Programul fiecarei patrule si al unitaii scout trebuie sa includa o larga varietate de activitai. ~ Activitaile nu pot fi improvizate. Ele trebuie selctate, pregatite, conduse si evaluate corespunzator. ~ Nu este suficient sa realizam activitai si nu este suficient nici ca ele sa fie

reusite. Trebuie sa fim ateni si la experiena personala pe care fiecare tanar o dobandeste din ele si facem asta monitorizand progresul individual. 10.1)d) ACTIVITAILE CONTRIBUIE LA REALIZAREA, TREPTAT, REZULTATIV SI CUMULATIV, A OBIECTIVELOR EDUCAIONALE Nu exista nici o relaie directa, imediata, cauza-efect, intre activitai si obiective. Activitatea nu duce automat la realizarea obiectivelor dorite. Activitaile de patrula si de unitate ii ajuta pe tineri sa-si realizeze obiectivele personale, prin generarea unor experiene succesive si variate. Prin urmare, la sfarsitul unei activitai, tot ce putem evalua este insasi activitatea. Doar uneori putem evalua dezvoltarea personala a tinerilor - cu alte cuvinte, progresul lor. Cand evaluam obiectivele educaionale, evaluam maturitatea, iar maturitatea individuala este o stare de inelegere, care este atinsa printr-un proces de dezvoltare treptata, rezultativa si cumulativa. 10.2) TIPURI DE ACTIVITAI 10.2)a) EXISTA ACTIVITAI INTERNE SI ACTIVITAI EXTERNE In ultimul capitol am menionat ca obiectivele personale traverseaza intreaga viaa a tinerilor, implicand o mare varietate de activitai, multe nefiind in legatura cu patrula sau unitatea. De aceea, putem face distincie intre activitaile interne si activitaile externe. Activitaile interne sunt acelea care sunt provocate de programul de activitai, indiferent daca au loc in patrule, in unitate sau in afara lor. Activitaile externe sunt acelea pe care tinerii le intreprind in afara patrulei si unitaii lor si care nu se refera la nici o relaie directa cu acestea. Aciunile educatorilor scout sunt fundamental interesate de activitaile interne, dar ar fi o greseala sa credem ca putem neglija complet pe cele externe. Asa cum sunt cercetasi, tinerii sunt si elevi, sunt copiii unei familii si membri ai unei comunitai religioase. Probabil ca practica un sport, pot canta la un instrument muzical, au frai necercetasi si interacioneaza cu diferite grupuri sociale. Deoarece patrula si liderii aduli incurajeaza progresul, calauzesc dezvoltarea si contribuie la evaluarea tuturor obiectivelor educaionale pe care tinerii si le-au asumat, ei trebuie sa ina minte ca tinerii scout se dezvolta prin toate aceste roluri, deoarece ele toate le influen eaza personalitatea. Desigur, nu putem evalua fiecare si toate activitaile care ii implica pe tineri in afara cercetasiei si, cu atat mai puin, putem sa le influenam sau afectam. Totusi, trebuie sa fim constieni, in general, de efectele pe care le au asupra tinerilor si de cum privesc ei rolul lor in fiecare activitate, atunci cand ajungem sa le evaluam progresul personal.

10.2)b) PRINCIPALA DISTINCIE PE CARE TREBUIE SA O FACEM ESTE INTRE ACTIVITAILE FIXE SI ACTIVITAILE VARIABILE Activitaile pot fi imparite in activitai fixe si activitai variabile, in funcie de forma pe care o iau, de cat de des sunt realizate si de felul in care contribuie la aplicare Metodei si la realizarea obiectivelor educaionale. ACTIVITAILE FIXE ~ De obicei, iau o singura forma si, in general, sunt legate de acelasi subiect. ~ Trebuie sa fie realizate continuu, pentru a crea atmosfera potrivita pentru Metoda Scout. ~ Contribuie, in general, la realizarea obiectivelor educaionale. ACTIVITAILE VARIABILE ~ Iau multe forme diferite si se refera la foarte diverse subiecte, in funcie de interesele tinerilor. ~ Nu sunt repetate decat daca tinerii doresc acest lucru, iar atunci - doar dupa o anumita perioada de timp. ~ Contribuie la realizarea unuia sau mai multor obiective educaionale specificate clar.

Activitaile fixe sunt, de exemplu, diferitele ceremonii pe care le inem in unitate. O ceremonie este intotdeauna similara, oricat de multe ori o inem, iar repetarea ei contribuie la crearea atmosferei de viaa de grup in unitatea scout. Ceremoniile nu intenioneaza sa realizeze vreun obiectiv educaional sau grup de obiective, dar ele sunt, cu toate acestea, legate de cateva aspecte ale personalitaii si, astfel, contribuie, in general, la realizarea obiectivelor de-a lungul ariilor de dezvoltare. Ceea ce am spus despre ceremonii este adevarat pentru toate activitaile fixe care sunt desfasurate in patrule si in unitate, cum sunt intalnirile, iesirile si campurile, intreinerea si imbunatairea colului patrulei si al locului de intalnire al unitaii, jocurile, cantecele, felul in care lucreaza Sistemul Patrulelor si multe altele. Activitaile variabile pot include, de exemplu, invaarea cum se recicleaza hartia si cum cresc plantele, instalarea unui teatru de papusi pentru un centru de copii, realizarea unei producii audio-vizuale, a unei relatari fotografice sau a unui camp de calatorii in diferite zone rurale, de interes cultural. Pentru a fi inclusa in programul patrulei sau al unitaii, o activitate variabila trebuie sa fie : ~ ~ ~ ~ incitanta, utila, atragatoare, recompensatoare.

Orice activitate, care reprezinta o provocare, este utila pentru dezvoltarea personala a tinerilor, ii atrage si ii face sa simta ca au realizat ceva, este o activitate educativa si, de aceea, de interes pentru patrula si unitate. 10.2)c) PROGRAMUL TREBUIE SA REUSEASCA UN ECHILIBRU INTRE ACTIVITAILE FIXE SI CELE VARIABILE Una dintre cheile imbogairii vieii de grup in unitatea scout consta in cladirea unui program de activitai - cu participarea activa si responsabila a tinerilor - care sa fie bine echilibrat intre aceste doua tipuri de activitai. ACTIVITAILE FIXE ~ Intaresc Metoda, prin asigurarea participarii tinerilor, luarea deciziilor in colectiv si prezena palpabila a valorilor. ~ Contribuie la crearea atmosferei in unitate si dau tinerilor experiene tipic cercetasesti . Acest echilibru este planuit mai intai atunci cand sunt preselectate activitaile, iar apoi, cand sunt organizate, dupa cum vom vedea cand vom discuta despre ciclul de programe. De fapt, activitaile fixe si cele variabile nu sunt nici separate, nici in antiteza. Ele sunt unite, iar o singura activitate poate include ambele tipuri. Un camp, de exemplu, este, in esena, o activitate fixa, dar, de obicei, implica si cateva activitai variabile. UN PROGRAM CU PREA MULTE ACTIVITAI FIXE SI INSUFICIENTE ACTIVITAI VARIABILE : ~ poate promova o unitate inchisa , care este egocentrica si izolata de evenimentele din jurul ei ; aceasta nu-i pregateste pe tineri pentru viaa, ci doar pentru cercetasie.Ar fi program Scout pentru scouts , nu program Scout pentru tineri ; ~ poate afecta dezvoltarea armonioasa a tinerilor, facand dificila evaluarea progresului lor in diverse arii de dezvoltare, lucru care este facut mai ales prin experienele generate de activitaile variabile ; ~ poate face ca acesta sa fie mai degraba plictisitor si sortit sa devina foarte repede PE DE ALTA PARTE, UN PROGRAM CU PREA MULTE ACTIVITAI VARIABILE SI INSUFICIENTE ACTIVITAI FIXE : ~ risca sa depersonalizeze unitatea scout.Ea poate ramane inca un grup de tineri atragator si folositor, dar va avea puina savoare Scout , ceea ce ar amenina coeziunea grupului si sentimentul de apartenena al tinerilor ; ~ diminueaza impactul educaional general al aplicarii tuturor elementelor Metodei Scout laolalta, deoarece va lipsi atmosfera creata de continuitatea activitailor fixe ; ~ poate sa se transforme intr-o activitate de de dragul ei insasi, in care tinerii nu reflecACTIVITAILE VARIABILE ~ Asigura faptul ca programul raspunde intereselor si preocuparilor tinerilor si le proiecteaza pe acestea in diversitatea lumii. ~ Sunt direct legate de nevoile comunitaii.

demodat.

teaza asupra a ceea ce fac, iar grupul are dificultai in realizarea stabilitaii.

10.2)d) ACTIVITAILE VARIABILE POT FI IMPARITE IN ACTIVITAI DE PATRULA, ACTIVITAI DE UNITATE SI PROIECTE Activitaile de patrula sunt cele desfasurate de o patrula, care nu au neaparat vreo legatura cu ceea ce fac celelalte patrule. Activitaile de unitate sunt comune intregii unitai, fie pentru ca toate patrulele au hotarat sa desfasoare aceeasi activitate in paralel, fie pentru ca ele isi asuma anumite sarcini in cadrul unei activitai care implica toate patrulele. Proiectul este un set de activitai care formeaza o parte a unei activitai mai largi - si, de regula, pe termen lung. Patrulele isi asuma diferite activitai complementare, in efortul de a realiza un obiectiv comun. Aceasta distincie este importanta pentru echilibrul dintre viaa interna a fiecarei patrule si interaciunea ei cu celelalte patrule. Este, de asemenea, importanta pentru selectarea si evaluarea activitailor. Patrula selecteaza si evalueaza propriile activitai, in timp ce activitaile unitaii, cum sunt proiectele, sunt pre-selectate de Consiliul Unitaii, apoi selectate de Adunarea Unitaii, apoi, in final, evaluate de fiecare in parte. 10.3) ACTIVITAILE FIXE 10.3)a) ACTIVITAILE FIXE TIND SA SE PRODUCA INTR-O MANIERA COMPLET STANDARDIZATA In practica, activitaile fixe tind sa se produca intr-o maniera complet standardizata. Pot sa apara variaii, deci este bine sa revizuim frecvent modul in care le desfasuram, sa ne intrebam cum le-am putea imbunatai, varia si, in general, cum am putea evita ca ele sa devina simpla rutina si sa-si piarda valoarea educativa si atractivitatea. In continuare, vom studia principalele activitai fixe. 10.3)b) INTALNIRILE PATRULEI Patrulele se intalnesc, fiecare, cel puin o data sau de doua ori pe saptamana, nu doar la sfarsit de saptamana, deoarece tinerii scout se aduna laolalta in func ie de interesele lor personale si de nevoile fiecarei activitai. Una dintre aceste ocazii coincide cu intalnirea unitaii.

Intalnirile pot avea loc in colul patrulei, in locul de intalnire al unitaii, acasa la unul dintre membrii patrulei, la scoala, intr-un loc al comunitaii religioase, in locul in care se desfasoara o activitate, in camp sau in orice alt loc ales de tineri, care se potriveste cu imprejurarile. O intalnire a patrulei nu trebuie neaparat sa presupuna prezena tuturor membrilor. Uneori, doar doi sau trei dintre ei trebuie sa se intalneasca pentru o anume sarcina. Aceasta fac, in mod firesc, tinerii cu prietenii lor. Intalnirile patrulei variaza mult in coninut, de la una la alta. Scopul lor poate fi de a preselecta, selecta, pregati sau evalua activitai, de a desfasura o activitate sau o parte din ea, de a lucra la o etapa a unui proiect, a ine o intalnire a Consiliului Patrulei sau a evalua progresul. De asemenea, membrii patrulei se pot intalni pentru a aranja colul patrulei, a aduce la zi jurnalul patrulei, a depista dificultaile interne sau, pur si simplu, din placerea de a fi impreuna, stand de vorba despre tot si nimic, fara o ordine de zi formala, asa cum se intampla in orice grup informal. 10.3)c) INTALNIRILE UNITAII Intalnirea unitaii scout este inuta, de obicei, la sfarsitul de saptamana si poate dura cam trei ore. Este inuta in locul de intalnire al unitaii sau Grupului, daca exista unul, sau intr-un loc de intalnire furnizat de o instituie a comunitaii. Ea incepe, scrupulos, cu un salut sau cu cateva gesturi simbolice scurte : ridicarea steagurilor, rostirea unei rugaciuni, cantarea unui cantec sau facand sa se auda strigatele patrulelor. Apoi, este auzita principala informaie si tinerii se imbarca la programul de activitai caruia ii este dedicata intalnirea. Cea mai mare parte a timpului disponibil este dedicata pregatirii, desfasurarii sau evaluarii catorva dintre activitaile fixe sau variabile din calendarul ciclului de programe respectiv. Intalnirea alterneaza intre activitaile de patrula si activitaile de unitate, desi, de obicei, este petrecut mult timp cu intalnirile sau activitaile de patrula, in funcie de ceea ce este stabilit in calendar. Liderii aduli ar trebui sa fie disponibili in timpul dedicat intalnirilor patrulei sau activitailor, pentru a asigura sprijinul si a monitoriza tinerii, individual si ca grup. In aceste cazuri, ei pot participa la activitai, pe langa cercetasi. Deoarece patrulele difera ca nivel de experiena, dezvoltare, numar de membri, varsta si, probabil, sex, activitaile lor pot sa fie foarte variate si sa difere ca incadrare in timp si ca ritm. De aceea, este posibil, de exemplu, ca o patrula sa nu poata fi prezenta la o anumita intalnire a unitaii, deoarece este intr-o excursie de sfarsit de saptamana. De asemenea, o patrula poate foarte bine sa se retraga dupa ce a inceput intalnirea, pentru a completa o activitate care se desfasoara intr-un alt loc de intalnire din comunitate. Liderii aduli trebuie sa reziste tentaiei de a incerca sa standardizeze intalnirile unita ii. Trebuie amintit ca unitatea este, in mod esenial, o organizare de sprijin pentru Sistemul Patrulelor. Modul ideal de a conduce o unitate scout este departe de a ine o adunare in care

grupurile mici opereaza la unison, sub ochiul atent al unui lider adult si, cu atat mai pu in, in ritmul impus de un fluier. Aceasta nu inseamna ca toi fac ce vor la intalniri si nici nu-i scuteste pe liderii adul i de dirijarea, stimularea si asigurarea sprijinului sau supravegherea linistii. Ideea este ca structura intalnirii sa fie flexibila si sa fie adaptata la calendarul activitailor, aprobat de Adunarea Unitaii pentru respectivul ciclu de programe. Cand activitaile sunt incheiate si inainte ca intalnirea sa fie incheiata, trebuie dedicat ceva timp lucrurilor de rutina si sarcinilor administrative, cum ar fi curaarea locului de intalnire, incheierea procesului verbal sau aducerea la zi a insemnarilor si cotizaiilor. Intalnirea poate fi incheiata in mod similar cu deschiderea. Trebuie reinute cateva lucruri, pentru a evita ca intalnirea sa-si piarda importana : ~ intalnirea unitaii nu se limiteza la o anumita durata. Uneori - ideal, o data pe luna poate dura o zi intreaga, pentru a gazdui o activitate variabila care are nevoie de mai mult timp ; ~ in unele ocazii - cum ar fi o activitate variabila pe termen lung sau un proiect - aproape tot timpul disponibil va fi petrecut cu acea activitate. Mai mult decat o intalnire, ea va fi o zi de lucru ; ~ cerinele activitailor variabile presupun ca, uneori, intalnirea sa nu fie inuta la locul de intalnire al unitaii, ci afara, in natura sau in alta parte, in apropiere sau in oras. Aceasta poate implica fiecare patrula sau toata unitatea laolalta, in funcie de cerinele calendarului activitailor ; ~ activitaile si sarcinile administrative ar trebui imbinate pe parcursul intalnirii. Incerca i sa nu le separai in doua blocuri, deoarece acest lucru ar putea avea efectul de a diviza intalnirea in doua pari : partea interesanta si partea plictisitoare ; ~ in orice caz, intalnirile unitaii ar trebui sa fie intotdeauna foarte active. Intalnirile care sunt pasive sau au pauze lungi ii vor face pe participani sa-si piarda interesul ; ~ intalnirile unitaii ar trebui sa se limiteze la sfarsiturile de saptamana, dar pot avea loc si in zilele sarbatorilor oficiale. Unitaile sponsorizate de scoli ar trebui sa evite inerea intalnirilor doar la scoala, la sfarsitul zilei de scoala sau chiar in timpul orelor de curs, deoarece acest lucru ar putea risca sa dea falsa impresie ca cercetasia este o indatorire scolara sau doar un alt obiect de studiu, la

scoala. Ca si in cazul tuturor activitailor cercetasesti, n-ar trebui sa se permita niciodata scaderea entuziasmului intalnirilor. Ele trebuie sa creeze un zumzet pe care tinerii sa si-l aminteasca pana la urmatoarea intalnire sau activitate. 10.3)d) CAMPURI SI IESIRI Campul este cea mai importanta activitate fixa dintr-un program Scout de activita i. Metoda Scout nu are sens fara viaa in aer liber. De obicei, tinerii scout organizeaza campuri intre 3 si 6 ori pe an, incercand sa acumuleze un total de cel puin 15 zile. In funcie de anotimp, campurile pot sa dureze intre 2 si 5 zile, excepie facand campul care finalizeaza un an de activitai, care poate dura cam 10 zile. Un calendar de campuri pentru un an ar putea arata cam asa : ~ Un camp de 2 zile sau o excursie pe parcursul fiecarui ciclu de programe ~ Un camp de 3-5 zile intr-una dintre perioadele neprincipale de vacana, pe care tinerii scout le au in timpul unui an. Aceasta poate surveni in acelasi timp cu o supraincarcare in ciclul de programe. ~ Un camp de aproximativ 10 zile, in timpul verii sau in cea mai lunga vacana a tinerilor. De reinut ca acest camp incheie anul cercetasesc si, de aceea, inchide un ciclu de programe , deci trebuie sa includa timpul pentru diferite sarcini de evaluare. Camparea este o activitate care implica alte activitai ; activitaile fixe si variabile care au fost programate in calendarul ciclului de programe respectiv sunt desfasurate in timpul campului, cum ar fi jocuri de mari proporii, adunari de seara, focuri de camp, sarbatoriri, activitai de serviciu, explorare si multe altele. Un camp nu este doar o versiune extinsa a unei intalniri obisnuite, nici nu ar trebui impovarat cu un program de activitai agitat. Ar trebui sa existe ocazii de liniste si de contact cu natura, timp pentru observare, odihna si chiar lenevie. Este o ocazie de a trai cu adevarat. Excursiile, in contrast, sunt iesiri mai scurte - durand 1 sau 2 zile - si, de aceea, nu sunt considerate campuri in inelesul cu adevarat cercetasesc. Excursiile sunt, de regula, organizate de patrula, oricand in timpul anului, dupa cum au fost programate in respectivul ciclu de programe. Campurile si excursiile : # au loc intr-un cadru natural, care reinnoieste importana cadrului simbolic : explorarea de noi teritorii, cu un grup de prieteni. Aventurile pe care le au tinerii in camp si in excursii ii pun in contact cu dimensiuni care sunt noi pentru ei. # ii ajuta pe tineri sa-si dezvolte autonomia personala, prin exersarea responsabilitailor si

depasirea dificultailor departe de cadrul familiei lor sau de imprejurimile obisnuite ; # intaresc coeziunea interna a patrulelor ; # creeaza un cadru special, care faciliteaza realizarea obiectivelor personale ale fiecarui tanar, in toate ariile de dezvoltare . Campurile permit tinerilor sa experimenteze viaa in aer liber, care este un element fundamental al Metodei Scout. Viaa in aer liber are un impact educaional atat de mare asupra tinerilor, incat nimic nu poate inlocui experiena campurilor cercetasesti. In excursiile-camp, cercetasii : ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ redescopera ritmurile naturii ; isi folosesc simurile si isi dezvolta imaginaia ; isi pierd teama de necunoscut ; descopera importana manifestarii solidaritaii si a lucrului in echipa, intr-un cadru cu resurse limitate ; experimenteaza viaa in condiii simple si rudimentare ; au experiene care sunt departe de cele ale unui locuitor dintr-un orasel sau oras, mai ales din zonele puternic urbanizate ; vin faa in faa cu ei insisi ; se minuneaza de Creaie si reinnoiesc intrebarile sau certitudinile lor despre Dumnezeu.

Nu exista inlocuitor pentru experiena unei nopi sub stele, paza in jurul unui foc de camp, ciripitul pasarelelor in zorii unei zile, observarea vieii in salbaticie, impresia placuta a somnului in cortul patrulei sau sunetul vantului in padure. Campul unitaii este organizat pentru a permite patrulelor sa fie cat se poate de autonome. # Patrulele campeaza in acelasi loc, dar destul de departe unele de altele si cu suficient spaiu pentru a-si desfasura activitaile independent. Patrulele isi stabilesc, aranjeaza si menin propriile zone de campare, isi prepara hrana si isi desfasoara propriile activitai, in perioadele de timp alocate lor. Referindu-se la asezarea patrulelor intr-un camp al unitaii, Baden-Powell a recomandat cu fermitate ca ele ar trebui sa fie fiecare intr-un cort separat si pe un teren separat, in asa fel incat cercetasii sa nu se simta ca parte a unei mari turme, ci ca membri ai unor unita i responsabile si independente. Patrulele ar trebui pastrate intacte in orice situaie (Headquarters Gazette, iunie, 1910) Din acest motiv, alegerea locului este cheia succesului campului. Locul ar trebui sa furnizeze zone independente si sigure si ar trebui sa fie el insusi o momeala pentru descoperire si imbarcarea pentru aventuri, in mijlocul imprejurimilor naturale, generoase si variate, care incurajeaza explorarea. # Liderii aduli ar trebui sa campeze intr-o seciune proprie, echidistanta - situaia ideala faa de toate sectoarele in care campeaza patrulele. La orele de masa, ei accepta, pe rand,

invitaiile din partea patrulelor. In campurile lungi, Echipa Liderilor Aduli poate si sa se ocupe de aspectele transportului principal de ingrediente pentru mesele patrulelor. # Pe perioada unui camp lung, fiecare patrula va face cel puin o excursie in afara zonei in care campeaza intreaga unitate. Aceasta iesire poate dura intre 24 si 48 de ore. Ea nu este doar o plimbare lunga, ci implica multa explorare a naturii si observarea mediului, cunostine despre regiune si locuitorii ei si, evident, un anume efort fizic. Aceasta provocare inseamna ca fiecare membru al patrulei trebuie sa se pregateasca din timp si sa-si foloseasca unele cunostine si iscusine. Planuirea si excursia in sine ar trebui sa fie supravegheate cu grija de catre lideri, care trebuie sa se asigure ca riscurile sunt minime si, mai ales in cazul patrulelor care au membri mai tineri sau neexperimentai, ei pot insoi expediia. In camp sau in iesiri, nu este permisa nici o activitate care ar putea sa supuna riscului sanatatea sau sigurana tinerilor, sa-i sperie sau sa-i faca sa se simta inhibai, chiar si sub pretextul incurajarii iscusinelor sau stapanirii de sine. 10.3)e) JOCURI SI JOACA Jocurile si joaca pot fi privite din doua perspective. In primul rand, joaca poate fi considerata ca atitudine. Din aceasta perspectiva, joaca este un mod de abordare, un stil personal si o cale de a face lucrurile. Este un punct de vedere din care sa observi si sa judeci lucrurile, nu grav, ci cu optimism si umor, permiandu-i ie insui sa fii surprins de viaa. Dat fiind faptul ca aceasta atitudine se potriveste firesc cu tinerii, Metoda Scout este pentru ei un joc urias, care devine propriul lor joc si care constituie cea mai mare atracie a cercetasiei. Aceasta atitudine jucausa este ceea ce-i face pe baiei si fete sa fie deschisi si sa fie ei insisi, fara inhibiie, ceea ce le permite liderilor aduli sa-i poata cunoaste mai bine si sa identifice cea mai buna cale de a-i sprijini. In al doilea rand, jocurile pot fi privite ca o activitate, ca o metoda spontana de descoperire de sine, a celorlali si a lumii. Joaca atrage dupa sine experimentarea, observarea cat de departe poi merge, aventurarea, straduirea si sarbatorirea. Joaca impreuna cu ceilali implica participare, ajutor reciproc, organizare, invaarea felului in care sa castigi si sa pierzi. Din aceasta perspectiva, joaca este o metoda de introducere in viaa societaii, deoarece, ca si in viaa de zi cu zi, exista reguli carora fiecare trebuie sa se supuna. Jocurile organizate ii atrag cel mai mult pe tineri si determina cel mai mult invaatura. In jocurile organizate, fiecare participant are o responsabilitate de care sa se achite, folosindu-si inteligena si talentul. Fiecare participant trebuie sa se concentreze la ceea ce face, deoarece, daca nu este atent, echipa lui poate pierde. Prin joaca, tinerii invaa ca nu putem invinge intotdeauna, ca uneori trebuie sa ne punem in locul altora, sa ne controlam impulsurile fizice, sa ne stapanim pe noi insine si sa stapanim impulsul de a interpreta regulile in folosul nostru. De asemenea, cei mai

talentai jucatori trebuie sa imparta cu cei mai puin capabili, care, in schimb, invaa de la mai practicii lor colegi. In jocuri, fiecare, chiar si cei mai netalentai, stralucesc la ceva, in mod deosebit. In adolescena, jocurile solicita fora fizica si un grad de complexitate, care le permite tinerilor sa gandeasca si sa ia propriile decizii. Iata de ce este obisnuit pentru jocuri sa aiba o tema, deoarece, impreuna cu activitatea fizica, ele cer iscusina tehnica si aspecte tactice, pentru a elabora un plan si a-l pune in practica. Pentru cele mai bune rezultate educative, jocurile ar trebui sa genereze, alternativ, senzaiile de castig si pierdere. Este necesara o varietate de stiluri de jocuri, cu diferite tipuri de cerine, pentru a asigura ca fiecare sa aiba ocazia de a experimenta emoia victoriei. Pentru ca jocurile sa aiba succes, trebuie ca noi : ~ sa cunoastem multe jocuri sau sa avem o mulime de materiale cu acestea ; ~ sa alegem jocul potrivit ocaziei ; ~ sa pregatim inainte lucrurile de care avem nevoie ; ~ sa stabilim reguli simple, care sa nu permita nici un prilej de interpretari alternative, si sa le explicam clar, la momentul potrivit ; tinerii trebuie sa stie de la inceput cum se joaca jocul si, condiie necesara, cum se castiga sau se pierde ; ~ sa furnizam o incurajare constanta, fara a ne implica in joc ; ~ sa nu lasam pe nimeni pe dinafara, decat daca sunt afara si, in acest caz, prevazand ca regulile jocului sa permita, sa se cuvina ca ei sa fie reprimii repede in joc ; ~ sa lasam jocul sa-si urmeze cursul si sa nu-l intrerupem fara un motiv serios ; ~ sa incheiem jocul inainte ca participanii sa inceapa sa-si piarda interesul, prevazand ca finalul sa poata fi controlat (unele jocuri trebuie sa se termine in propriul lor timp, altfel nusi mai au rostul). Un joc care se incheie la momentul potrivit va fi reinut cu placere, iar oamenii vor astepta cu nerabdare sa-l joace din nou ; ~ sa ne asiguram ca aceluia care pierde ii este aratat respect, iar invingatorului i se da crezare ; ~ sa nu se joace acelasi joc prea des ;

~ sa evaluam jocul, prestaia participanilor si pe cei carora le-au fost repartizate sarcinile organizatorice. Multe manuale si publicaii ofera diferite tipuri de jocuri pentru tineri, pe care cercetasii le pot juca : pentru interior si in aer liber, scurte si lungi, care implica ingeniozitate sau efort fizic, jocuri vaste, pentru oras, sau jocuri care sa fie jucate afara, noaptea. Totusi, nici unul dintre acestea nu poate inlocui caietul personal de jocuri, in care liderii aduli si sefii de patrula in, fiecare, inregistrate, cele mai bune jocuri pe care le-au intalnit. 10.3)f) POVESTI, ANECDOTE, BASME Nu exista un moment special pentru a spune povesti cu adolescenii, dar, intre varstele de 11 si 15 ani, tinerii, in mod tipic, sunt curiosi, le place sa se aventureze si se distreaza dupa voie pierzandu-se in necunoscut si mister. Vor aprecia intotdeauna o relatare istorica, o anecdota savuroasa sau o legenda impresionanta, mai ales daca are vreo legatura cu ceea ce au deja in minte datorita cadrului simbolic. Povestile sunt precum condimentul intr-o reeta buna : prea puin este rau, ca si prea mult. De aceea, liderii trebuie sa fie ateni la ocaziile care apar in viaa de zi cu zi a grupului : cand incepe sau se incheie o intalnire, inainte de a porni intr-o excursie, in camp, inainte de a ne duce la culcare, in timpul unei opriri dintr-o plimbare lunga, in timpul unei calatorii lungi, cu autobuzul sau cu trenul. Sunt multe ocazii in care un larg repertoriu de povesti, anecdote, basme si experiene va da unui lider capabil ocazia de a aprinde imaginaia tinerilor si de a arata valori prin marturii, modele sociale si situaii pe care ei, tinerii, le pot intrece sau respinge. Tinerii insisi pot inventa povesti pentru acest repertoriu. Acest lucru ii incurajeaza sasi dezvolte obiceiul creator de a concepe situaii si a permite magiei sa se instaleze. Marturiile exploratorilor, inventatorilor si oamenilor de stiina sunt aproape intotdeauna povesti adevarate, dar nu exista nimic care sa ne impiedice sa facem apel la ficiunea din vasta comoara a bunei literaturi universale, in special scrierile care se adreseaza tinerilor. In sfarsit, este bine sa mai privim o data la ceea ce am spus despre povestitor, la sfarsitul capitolelor 2 si 8, in privina cadrului simbolic si a ariilor de dezvoltare, respectiv. 10.3)g) CANTEC SI DANS Cantecul si dansul sunt foarte importante in ajutarea tinerilor sa-si dezvolte priceperile artistice, sa invee sa-si comande corpul si sa socializeze ca grup. Cantul si dansul sunt activitai care ne aduc pe noi, oamenii, laolalta, ne ajuta sa ne depasim inhibiiile si ne

inala spiritul. La aceasta varsta, de obicei, exista cineva care canta la un instrument muzical si care poate, de asemenea, sa acompanieze cantarea. Unitaile scout invecinate, activitaile Asociaiei si liderii mai experimentai sunt surse bune de cantece si dansuri cercetasesti. Exista si cateva cari de cantece, care pot contribui la largirea repertoriului vostru. Un lider care incepe un cantec in cel mai neasteptat moment ii incurajeaza pe cei din unitatea lui sa cante spontan oricand simt nevoia. Corespondentul la acest lucru este ca, daca intr-o unitate nu se canta niciodata, aceasta se intampla, de obicei, pentru ca liderii nu canta. Cantecele si dansurile nu trebuie sa aiba neaparat teme cercetasesti . Regiunea si ara noastra au o bogata mostenire de materiale populare pe care sa le scoatem la iveala. Tinerii insisi vor aparea spontan cu cantece populare, care sunt in ton cu ceea ce-i intereseaza pe ei si cu ceea ce simt. Si, deoarece isi petrec timpul cu ei, liderii aduli ii pot indruma, pentru a-i ajuta sa preuiasca muzica si sa aprecieze esena acestor teme. La varsta adolescenei, tinerii sunt receptivi mai ales la festivaluri si competiii , deci este intotdeauna convenabil sa incurajam activitaile cu unitaile vecine sau la nivel districtual, in care diferite unitai se prezinta si se intrec in cantece si dansuri. 10.3)h) FOCUL DE CAMP In unitate, focul de camp consta intr-o adunare artistica in jurul focului, care, de obicei, dureaza cam o ora o ora si jumatate. Este distracie planuita , care pune laolalta cantece, mici schie, povesti scurte, dansuri si alte activitai artistice prezentate de tineri. Focul de camp este organizat, de obicei, cu ocazia unei aniversari importante pentru toi, la sfarsitul unui ciclu de programe, in ultima noapte de camp - in timpul campurilor lungi, trebuie inut mai mult de unul - si alte ocazii similare. Cateva recomandari privind coninutul activitailor focului de camp ~ Programul trebuie pregatit inainte. Toi tinerii si patrulele lor ar trebui sa participe la aceasta, urmand indicaiile asupra carora s-a cazut de acord in Consiliul Unitaii. ~ Fiecare cercetas ar trebui sa aiba un rol in activitaile focului de camp, indiferent daca in organizare, in meninerea atmosferei generale sau in numerele artistice prezentate de patrula sa. ~ Numerele artistice ale patrulelor ar trebui sa fie scurte, variate si de bun gust. ~ Fiecare unitate tinde sa desfasoare propriul ei ritual pentru adunarea participanilor, aprinderea focului si lansarea activitaii. Acest lucru da sarbatorii savoare, tradiie si un sentiment de apartenena. Unele unitai variaza aceste ritualuri de fiecare data.

~ Precum ritmul unei zile, care incepe plina de veselie si miscare, iar apoi incetineste si se linisteste spre seara, ritmul unui foc de camp progreseaza de la veselia expansiva la cugetare chibzuit exprimata. Astfel, cele mai festive activitai ar trebui sa fie programate la inceput, iar cele mai linistite - la sfarsit, incheind cu un moment de reflecie si rugaciune. ~ In camp, finalul focului de camp coincide cu retragerea tinerilor in zona patrulei lor, pentru a dormi, afara de cazul cand exista un scurt moment pentru a impari o bautura calda sau o trataie, in jurul jeraticului. ~ Parinii si membrii familiei pot fi invitai atunci cand focul de camp este inut aproape de casa. Uneori, focul de camp trebuie sa fie o sarbatoare privata, a unitaii. ~ Focul de camp poate avea o tema centrala, in jurul careia sa se intample diverse lucruri : o legenda, un eveniment istoric sau rememorarea anecdotelor din camp, de exemplu. Asa cum am spus, focul de camp este inut cu ocazii speciale si implica un anume ritual. Daca tot ce se intenioneaza este placerea de a ne bucura de compania celorlali, atunci este suficienta o adunare de seara. Aceasta poate implica patrula sau toata unitatea si nu are nici o cerina speciala, nu are nevoie de un foc si poate chiar sa fie folosita pentru a pregati o activitate de foc de camp. Asa cum ne-a avertizat Baden-Powell, marsurile si paradele nu sunt activitai cercetasesti. Unii cititori pot fi surprinsi sa vada ca anumite activitai fixe, care sunt frecvente in unele Grupuri Cercetasesti, nu sunt menionate aici ; de exemplu, marsurile si paradele, care erau obisnuite candva. Mai inainte de 1935, fondatorul cercetasiei i-a avertizat clar pe lideri in privina acestor activitai. Textul de mai jos reflecta recomandarea lui Baden-Powell ca un program de activitai sa fie centrat pe aspiraiile tinerilor si pe educaia acestora. Am fost rugat adesea, de liderii aduli - nu de catre tineri - sa includ in programul cercetasesc mai mult antrenament de instrucie, dar, desi, dupa 34 de ani de experiena militara, recunosc valoarea disciplinara a instruciei, sunt si foarte ingrijorat de deficienele ei. Pe scurt, acestea sunt : Antrenamentul de instrucie le da liderilor lenesi si lipsii de imaginaie ceva cu care sai ina ocupai pe tineri, indiferent daca acest lucru este atragator pentru ei sau nu, sau daca chiar ii face cu adevarat buni. Salveaza acest gen de lideri de o groaza de probleme. Instrucia este o chestiune de pregatire varata in tineri si nu este in nici un caz o instruire in care sa invee pentru ei insisi.

Instrucia tinde sa distruga individualitatea, in timp ce, in cercetasie, noi vrem sa dezvoltam personalitatea individuala. O data ce instrucia a fost invaata, ea il plictiseste pe tanarul care e nerabdator sa fie sfasiat de dorina de a face ceva mai interesant ; ea ii toceste entuziasmul. ( Luat din Notes for Instructors , anexat la a 17-a ediie britanica a publicaiei Scouting for Boys , 1935 )

10.4) ACTIVITAI VARIABILE 10.4)a) ACTIVITAILE VARIABILE TREBUIE SA FIE INCITANTE, UTILE, RECOMPENSATOARE SI ATRAGATOARE Am spus ca activitaile variabile pot implica cele mai diverse subiecte, in funcie de interesele tinerilor si de nevoile comunitaii in care activeaza unitatea scout. Temele sau grupele de teme care apar cel mai des printre activitaile variabile ale unitaii scout sunt : # # # # # # # # # # tehnici si iscusine manuale reflecie, cunoastere de sine si a celorlali sport diverse tipuri de arta cunoasterea si protejarea naturii serviciu in folosul comunitaii viaa de familie inelegere interculturala drepturile omului si democraia educaia pentru pace si dezvoltare

Faptul ca acestea sunt cele mai raspandite teme de activitai variabile nu exclude in nici un fel celelalte domenii care pot fi de interes pentru tineri sau relevante pentru mediul lor inconjurator. Totusi, trebuie sa ne amintim ca, prin prisma metodei ei de educaie, cercetasia acorda prioritate acelora care sunt in legatura cu jocul, serviciul si natura. Singura cerina este ca activitaile pe care le propunem sa fie incitante, recompensatoare,utile si atragatoare. # Incitante, pentru ca ele trebuie sa implice o provocare proporionala cu abilitaile tinerilor, care sa ii stimuleze sa acioneze mai bine.

O activitate care cere mai puin efort decat sunt capabili tinerii sa depuna nu le sporeste abilitaile si nici nu incurajeaza dezvoltarea de noi cunostine, atitudini sau iscusine. Daca, pe de alta parte, provocarea le depaseste abilitaile si nivelul de maturitate, atunci este posibil ca tinerii sa-si piarda curajul si sa nu capete comportamentul dorit # Utile, pentru ca activitaile trebuie sa inteasca generarea unor experiene care sa determine cu adevarat invaatura. Activitaile facute sub impulsul momentului, o data ce sunt doar amuzante, repetitive sau pline de aciune, nu sunt de ajuns pentru a fi considerate educative. Ele trebuie sa inteasca dezvoltarea personala, cu alte cuvinte, ele trebuie sa ofere oportunitatea de a experimenta unul dintre modelele de comportament dorite, propuse in obiectivele personale ale tinerilor. # Recompensatoare, pentru ca ele ar trebui sa le dea tinerilor sentimentul ca vor realiza ceva prin activitate, fie pentru ca exista unele avantaje de castigat, fie pentru ca vor satisface anumite nevoi sau dorine. # Atragatoare, pentru ca fiecare activitate trebuie sa trezeasca tinerilor interesul si entuziasmul. Acest lucru s-ar putea intampla, pur si simplu, pentru ca le place, pentru ca e originala sau pentru ca sunt devotai unei valori implicate in activitatea respectiva. Atunci cand pre-selectam si selectam activitaile, trebuie sa verificam aceste patru condiii, dupa cum vom vedea in capitolul 12.

10.4)b) FISHELE DE ACTIVITAI SI APENDICELE TEHNICE AJUTA LA GASIREA SI ELABORAREA ACTIVITAILOR Asociaia furnizeaza o gama larga, continuu reinnoita si actualizata, de fishe de activitai si apendice tehnice. Liderii aduli si sefii de patrula le vor considera foarte folositoare pentru gasirea ideilor de activitai variabile, care reunesc cele patru cerine prezentate mai sus. In scopuri organizatorice, fisha de activitate are un nume si indica aria de dezvoltare care beneficiaza cel mai mult in privina tipurilor de comportament la a caror dezvoltare contribuie activitatea. Apoi, fisha de activitate indica unde este cel mai bine de desfasurat activitatea, cat dureaza, cai participani implica, cum iau ei parte si de ce au nevoie pentru aceasta. De asemenea, ea indica obiectivele pe care activitatea intenioneaza sa le realizeze si obiectivele educaionale specifice, la care contribuie. Apoi, fisha descrie activitatea in sine si da cateva sugestii care sa fie folosite din plin. Cand activitatea solicita cunostine tehnice particulare, pe care liderii s-ar putea, in mod normal, sa nu le aiba, acestea sunt rezumate in unul sau mai multe apendice tehnice. Acestea

furnizeaza informaii intr-un mod accesibil si ii scuteste pe lideri de consultarea unor volume mari de materiale sau de cercetarea diferitelor surse. Fishele de activitai si apendicele tehnice sunt unelte de sprijin, care stimuleaza imaginaia si ofera o varietate de alternative posibile. Uneori, apare cate o publicaie, intr-un singur volum, cu multe fishe si apendice, oferind un repertoriu larg de activitai. Aceste instrumente nu intenioneaza in nici un fel sa se lipseasca de creativitatea tinerilor si a liderilor aduli, care trebuie sa nu se opreasca niciodata din realizarea de activitai inspirate de mediul lor inconjurator. Dar chiar si cei mai creativi oameni stiu ca, pentru a face lucruri noi, este esenial sa ai o mulime de informaii din care sa te inspiri. 10.4)c) ACTIVITAILE VARIABILE DIFERA CA DURATA Cat dureaza o activitate variabila este foarte relativ. # Exista activitai spontane sau instantanee , care sunt aproape intotdeauna activitai surpriza si care intenioneaza sa capteze atenia tinerilor, sa creeze un moment de amuzament sau sa umple unele pauze neprevazute. Toi sefii de patrula si liderii aduli trebuie sa aiba pregatit un stoc de asemenea activitai, deoarece experiena arata ca intotdeauna este nevoie de ele. Unele pot lua forma unui joc sau pot fi acompaniate de muzica. # Activitaile de scurta durata, de obicei, ocupa o singura intalnire a patrulei sau unitaii (de exemplu, fiecare patrula face o reclama TV, pentru a promova un articol al Legii, si il joaca live , printr-un mare ecran simulat) ; activitaile de durata medie pot dura doua-trei saptamani (de exemplu, dupa invaarea unei metode de a recicla hartia, tinerii confecioneaza jurnalul patrulei, din foi de hartie facute de ei insisi). # Activitaile de lunga durata pot ine o luna sau un intreg ciclu de programe sau cateva zile dintr-un camp (de exemplu : alegerea unei melodii, compunerea unui cantec, realizarea instrumentelor care sa-l interpreteze, organizarea unui festival, prezentarea cantecelor si alegerea celui castigator). In acest caz, toate patrulele sunt angajate in aceeasi activitate, dar lucreaza separat. # Proiectele sunt tipuri de activitai de durata medie sau lunga, care implica un set de activitai complementare, asumate de patrule pentru a realiza un obiectiv comun (de exemplu, pregatirea unei petreceri de Craciun intr-un camin de batrani, care implica realizarea de cadouri, pregatirea numerelor artistice, decorarea locului de desfasurare, coordonarea cu managementul lacasului, obinerea resurselor si multe alte sarcini). In acest caz, patrulele realizeaza diferite activitai care contribuie impreuna la succesul aceluiasi proiect. Durata unei activitai este relevanta pentru planuirea ei si pentru participarea tinerilor si liderilor la propunerea, selectarea si planificarea acesteia. ~ Activitaile spontane nu trebuie sa fie planificate sau incluse in calendarul ctivitailor. Ele sunt, in mod normal, propuse de seful de patrula , de asistentul sefului de patrula sau de liderul adult care conduce intalnirea.

~ Activitaile de scurta durata trebuie sa fie luate in consideraie in planificarea ciclului de programe, dar o activitate de acest tip poate fi stabilita si pentru a inlocui o alta care nu poate fi realizata datorita unor imprejurari neprevazute. In acest caz, participarea tinerilor la propunerea si selectarea ei este, evident, mai mare decat in al doilea caz, in care seful de patrula, asistentul sefului de patrula sau liderul adult responsabil scoate activitatea din stocul lui pentru aceste situaii. ~ Activitaile de durata medie sau lunga sunt cele mai frecvente in unitatea scout. Acestea se nasc din propunerile tinerilor prin patrulele lor si cer mult sprijin in planificare, din partea liderilor, care trebuie facuta cu foarte mare grija. ~ Activitaile de durata medie sau lunga se pot transforma in proiecte, daca acestea cer o combinaie de diferite tipuri de activitai complementare.

10.4)d) ACTIVITAILE VARIABILE POT URMA UNA DUPA ALTA SAU SE POT DESFASURA IN PARALEL Activitaile variabile se pot desfasura succesiv, inelegand prin aceasta ca urmatoarea activitate nu este inceputa decat dupa ce s-a incheiat cea anterioara. Dar, data fiind natura unor activitai de durata medie sau lunga, adesea, se desfasoara in acelasi timp doua sau mai multe activitai. Acest lucru s-ar putea intampla, de exemplu, daca patrula desfasoara o activitate care cere ca aciunea sa fie realizata, anterior sau in acelasi timp, de catre celelalte patrule sau de un al treilea participant. Se mai poate intampla si atunci cand o activitate cere un anume interval de timp intre etape ; de exemplu, daca patrulele experimenteaza cultivarea plantelor, care are nevoie de timp pentru ca acestea sa germineze. In timp ce asteapta sa creasca plantele, patrulele vor desfasura, firesc, si alte activitai. Coexistena activitailor variabile simultane in timpul unui ciclu de programe da muncii diversitate si continuitate si face parte din atracia vieii de grup in unitatea scout. Intotdeauna exista ceva in desfasurare , ceea ce inseamna ca exista o mica posibilitate ca tinerii sa se plictiseasca, iar ei au tot timpul alternative pentru timpul si energia lor. Singura dificultate cu acest sistem este ca liderii aduli si sefii de patrula trebuie sa aiba o mai mare grija cu procesul de planificare. De aceea este atat de important ciclul de programe.

10.4)e) ACTIVITAILE SUNT DESFASURATE, DE OBICEI, IN GRUP, DAR UNELE POT FI INDIVIDUALE

Desi experienele si realizarea obiectivelor personale sunt lucruri fundamental individuale, activitaile fixe si cele variabile sunt aproape intotdeauna facute in grupuri si implica intreaga patrula sau unitatea laolalta. # Totusi, anumite activitai fixe sunt realizate individual, cum ar fi alaturarea la unitatea scout, indeplinirea unei responsabilitai in patrula, rostirea Promisiunii, primirea unui insemn pentru o etapa de progres, infaptuirea unei schimbari in bine, pastrarea jurnalului, trecerea la Seciunea urmatoare si alte cateva pe care le-am menionat deja sau pe care le vom discuta in paginile urmatoare. # Anumite activitai variabile sunt, de asemenea, realizate individual, cum ar fi activitaile de acoperire, sarcinile personale din cadrul unei activitai de grup si competenele. ~ Activitaile de acoperire sunt sarcini specifice, in cadrul sau in afara patrulei, care sunt sugerate unui tanar de catre patrula sau de liderul adult care monitorizeaza, in scopul acumularii de experiene care il vor ajuta sa intareasca un tip de comportament care a fost dificil de realizat. Aceste activitai, in mod normal, nu sunt legate de celelalte activitai ale patrulei sau unitaii si nu cer sa fie planificate sau desfasurate in cadrul unui anume ciclu de programe. Ele se ivesc din dialogul continuu dintre tanarul in cauza si ceilali membri ai patrulei, seful de patrula sau liderul adult care monitorizeaza. ~ Sarcinile personale din cadrul unei activitai de grup sunt acele sarcini individuale mici, pe care fiecare tanar este solicitat sa le indeplineasca, pentru a contribui la realizarea unui obiectiv comun, si nu mai sunt necesare alte explicaii. ~ Competenele sunt destul de importante pentru a le studia in detaliu.

10.5) COMPETENE 10.5)a) COMPETENELE DEZVOLTA ISCUSINE INNASCUTE

O competena este o sfera particulara de cunostine sau iscusine. Pentru a deveni competent, trebuie sa dedici si sa petreci timp studiind si exersand. Dar fiecare trebuie sa inceapa de undeva si, adesea, incepem graie cuiva sau a ceva care ne stimuleaza intr-o anumita direcie. Din pacate, nu toi tinerii au oportunitatea sau pot avea acest avantaj si este un lucru obisnuit sa auzim oameni spunand ca le-ar fi placut sa faca sau sa fie ceva anume, dar ca nu au avut niciodata oportunitatea de a incerca sau ca imprejurarile nu le-au permis. Competenele intenioneaza sa furnizeze acest punct de pornire. Ele intenioneaza sa incurajeze tinerii sa realizeze si exerseze iscusine in anumite domenii, sa-si dezvolte abilitai innascute si sa exploreze noi hobby-uri. Ca rezultat, ele sporesc respectul de sine al tinerilor, prin increderea adusa de posedarea unei iscusine.

10.5)b) COMPETENELE SUNT BENEVOLE, INDIVIDUALE SI SUNT SPRIJINITE DE UN MONITOR In unitatea scout, tinerii sunt incurajai sa dezvolte si sa capete competene, dar decizia de a face asa este in intregime a acestora. De asemenea, ei sunt liberi sa aleaga subiectul pe care pot sa si-l sugereze pe baza propriilor lor interese sau sa-l aleaga dintr-o lista furnizata de Asociaie sau de unitatea scout. Competenele sunt urmarite individual, indiferent cand, in afara intalnirilor obisnuite ale unitaii. Durata lor depinde de subiectul ales, dar pot ine intre 2 si 6 luni. Aceasta perioada este independenta de ciclul de programe al unitaii si nu e nevoie sa coincida cu el. Monitorul furnizeaza pentru tanar sprijinul in dezvoltarea unei competene. Acesta poate fi unul dintre liderii aduli care cunoaste suficiente lucruri despre subiectul respectiv sau o persoana calificata, care este desemnata de Echipa Liderilor. Liderii trebuie sa fie informai despre pregatirea profesionala, care trebuie sa fie corespunzatoare, si despre integritatea morala a oricarei persoane din afara, care este aleasa pentru aceasta sarcina. Monitorii au o relaie directa cu tinerii, iar liderii trebuie sa fie foarte siguri ca aceasta relaie va fi una strict educaionala.

10.5)c) OBIECTIVELE, ACIUNILE SI CERINELE COMPETENELOR SUNT FLEXIBILE Dupa ce tanarul a ales o competena si a fost gasit un monitor, monitorul, tanarul si liderul adult responsabil cu urmarirea progresului acestuia se pun de acord cu privire la obiectivele

pentru competena, la aciunile implicate in desfasurarea ei si la condiiile pentru recunoasterea ei. Chiar si atunci cand competena este aleasa dintr-o lista pre-stabilita, in care aceste lucruri sunt definite, este bine sa fie revazute prin prisma fiecarui caz individual. Obiectivele, aciunile si condiiile din aceste liste, care definesc nivelul de realizare ce se asteapta sa fie atins de tanar, ar trebui folosite doar ca un element de referina. Ele pot fi adaptate la diferite considerente geografice, culturale, sociale, financiare sau de alta natura, care se ivesc din situaia particulara a tanarului. Echipa Liderilor Aduli si monitorul care supravegheaza competena trebuie sa se gandeasca la ce se poate si ce nu se poate astepta de la un tanar sa realizeze in anume circumstane. Cercetasii care isi desfasoara cu succes competenele primesc un fel de distincii speciale, de regula un insemn. Insemnul poate fi specific competenei respective sau poate fi unul generic pentru un grup de competene. Pot fi folosite pentru competene insemnele furnizate de Asociaie sau cele la nivel internaional.

10.5)d) COMPETENELE IMPLICA EXPLORARE, DESCOPERIRE, ACIUNE SI SERVICIU FAA DE ALII O competena furnizeaza oportunitatea de a explora un nou domeniu al cunoasterii, de a invaa despre subiectul ales, de a pune in practica si de a realiza vreun serviciu, folosind noile cunostine. Cel mai important lucru este sa ai oportunitatea de a face ceva si sa invei din experiena castigata astfel. Deoarece este nevoie de o anume cantitate de informaii pentru a face ceva, tanarul este incurajat mai intai sa descopere informaiile pentru el insusi. Tinerii sunt, astfel, incurajai sa invee pentru ei insisi prin ceea ce fac sau au de gand sa faca. Monitorul incurajeaza aceasta cautare de informaii, prezentand subiectul, stimulandu-l pe tanar sa faca noi descoperiri si ajutandu-l sa traga concluziile din acest proces. In mod excepional si doar daca procesul de auto-informare s-a dovedit insuficient, monitorul poate furniza cunostine direct. Din acelasi motiv, condiiile de recunoastere a competenei pot fi evaluate doar pe baza a ceea ce a facut tanarul. Un fotograf ,care expune fotografiile pe care le-a facut, sau o actria, care prezinta un sketch la focul de camp, demonstreaza mult mai mult ceea ce au realizat decat ar face-o prin raspunsul corect despre masurarea luminozitaii sau despre tehnicile limbajului corpului.

Evaluarea este si mai buna daca tanarul poate demonstra, pe langa modul in care competen a i-a permis sa faca anumite lucruri, si moduri in care aceste lucruri constituie un serviciu util faa de ceilali. Fotograful ar putea ilustra problema litierei in zona locala, iar actria ar putea lua parte la o piesa de teatru, intr-un camin de batrani. Acest lucru ii ajuta pe adolesceni sa experimenteze senzaia de adancire a integrarii lor sociale, prin invaarea pentru ei insisi si pentru ceilali. Insemnul de competena poarta, astfel, marturia dorinei tanarului expert de a-i servi pe ceilali in domeniul competenei lui.

10.5)e) COMPETENELE INTREGESC PROGRESUL PERSONAL Obiectivele educaionale ale fiecarui tanar sunt precum o axa centrala de-a lungul careia se dezvolta personalitatea, in timp ce competenele sunt ca o spirala in jurul acestei axe. In orice punct al axei, o competena adauga profunzime procesului de dezvoltare : un efort suplimentar din partea tanarului, care intregeste si sporeste valoarea intregului proces educaional. Deoarece exista o varietate aproape nesfarsita de competene, ele pot fi folosite pentru a intari obiectivele educaionale din toate ariile de dezvoltare, nemaivorbind ca cele mai multe dintre competene dezvolta atitudini si iscusine care traverseaza mai multe arii de dezvoltare. De exemplu, un tanar ar putea decide sa realizeze o competena in plus, pentru a obine insemnul gradinarului, inspirat de o activitate care reliefeaza valoarea vieii plantelor pentru mediul inconjurator. Procesul de realizare a iscusinelor care se potrivesc cu aceasta competena il duce pe tanar mai adanc in obiectivele educaionale ale dezvoltarii sociale, care au de-a face cu conservarea mediului, dar, in acelasi timp, realizarea competenei cere dedicaie, care va avea influena asupra caracterului, iar petrecerea timpului in aer liber va avea un impact pozitiv asupra dezvoltarii fizice.

10.5)f) COMPETENELE SPORESC NEVOIA TANARULUI DE ATENIE PERSONALA Pentru a-i ajuta pe tineri sa se hotarasca asupra unei competene si sa o dezvolte, liderii adul i trebuie sa stie mai multe despre interesele, iscusinele si posibilitaile acestora, ceea ce inseamna sa petreaca si mai mult timp cu ei, sa-i asculte chiar mai mult decat de obicei si sa faureasca legaturi mai apropiate cu familia si cu ceilali lideri aduli implicai in educaia lor. Relaia stransa intre o patrula si liderul adult responsabil cu monitorizarea dezvoltarii personale a membrilor sai este cheia sporirii acestei cunoasteri despre fiecare tanar. Ramanand in aceeasi idee, faptul ca cei mai muli dintre cercetasii din unitatea scout vor lucra oricand la o competena sporeste nevoia urmaririi cu perseverena a fiecaruia si a

folosirii din plin, de catre liderii aduli, a timpului, toate astea cerand o buna planificare in prealabil.

10.5)g) COMPETENELE POT FI GRUPATE IN SETURI Deoarece competenele se ocupa de sferele cunoasterii obiective, ele pot fi grupate in seturi, dupa domeniile cunoasterii sau dupa activitate. Mai jos sunt cateva exemple de seturi si cate trei competene care ar putea fi incluse in fiecare. Coninutul general al fiecarei competene este descris pe scurt. De asemenea, pentru fiecare set sunt date exemple de alte posibile competente.

STIINA SI TEHNOLOGIE ELECTRONICA Incurajarea si dezvoltarea abilitaii de a realiza sau repara echipament electronic obisnuit, pentru muzica, fotografie, video, calcul, masurare si control, folosind cele mai raspandite unelte si instrumente ale acestei stiine. LEGATORIA DE CARTE Dobandirea iscusinelor necesare pentru a lega cari, brosuri sau documente si a recondi iona cari care sunt intr-o stare precara, folosind cele mai raspandite unelte si materiale ale acestei profesii si servindu-se de diferite metode. PREGATIREA DESERTULUI Invaarea iscusinelor cerute de respectarea unei reete culinare si prepararea desertului si dulciurilor pentru diferite situaii, acasa sau in camp. ALTE POSIBILITAI : astronomie, intreinerea barcilor, mecanica auto, tamplarie, chimie, calcul, electricitate, geologie, sticlarie, reparaii casnice, zidarie, mineralogie, fotografie, instalaii sanitare, tipografie, shelarie. ARTA, EXPRIMARE SI CULTURA MUZICA

Dobandirea iscusinei de a canta la un instrument muzical, cladirea unui repertoriu variat si folosirea acestei iscusine pentru a anima activitaile din unitate, precum si din alte imprejurari. CIOPLIRE IN LEMN Dezvoltarea iscusinei de a se exprima prin cioplirea de obiecte tridimensionale sau de lucrari in relief, utilizand cele mai raspandite unelte de cioplit , contribuind la decorarea unui spaiu de locuit sau de munca. VIDEO Acumularea iscusinelor de a produce, inregistra, edita si prezenta documentare sau simple povesti unei audiene tinere, folosind aceste metode de exprimare. ALTE POSIBILITAI : modelare arhitectonica, impletire de cosuri, colecionare de monede, desen si pictura, folclor, design grafic, jurnalism, tricotaj si broderie, oratorie, radiofonie, lectura (interpretare), arta religioasa, sculptura, canto, filatelie, teatru si joc actoricesc. SPORTURI AEROMODELISM Dobandirea iscusinei de a construi modele de avioane la scara mica, inalandu-le si prezentandu-le la expoziii sau activitai competiionale.

ALPINISM Insusirea conducerii de excursii in zone montane sau stancoase, pe terenuri impadurite, inzapezite sau acoperite de gheaa, participarea la calatorii in muni de inalime medie si la caarari simple, folosind procedee sigure si corecte.

PESCUIT Dobandirea abilitaii de a folosi echipamentul de pescuit, pentru a prinde diferite specii din regiunea proprie, aplicand reguli pentru sigurana personala si pentru conservarea mediului. ALTE POSIBILITAI : tras cu arcul, atletism, baseball, baschet, cricket, ciclism, scrima, fotbal, handbal, echitaie, netball, vaslit, navigaie, patinaj, schi, inot, tenis, volei.

SERVICIU FAA DE ALII INGRIJIREA COPIILOR Dezvoltarea abilitaii de a avea grija de copii mici in diferite situaii, ocupandu-se cu hrana lor de baza, igiena, imbracamintea si necesitaile de recreere. AC SI AA Dobandirea iscusinei de a fi de ajutor acasa si in patrula, folosind unelte de croitorie si materiale, pentru a confeciona sau repara articole din esatura, obisnuite. SIGURANA CIRCULAIEI Insusirea iscusinei de a preveni riscuri in timpul calatoriilor pe jos sau cu bicicleta si ajutarea in situaii de aglomeraie sau risc. ALTE POSIBILITAI : ingrijirea parcurilor naturale, ingrijirea persoanelor infirme, ingrijirea batranilor, prevenirea si combaterea incendiilor, prim-ajutor, interpretare, iscusine de aparare a vieii, protejarea muntelui, sanatate si igiena publica, reciclare, iscusine de salvare, sigurana, semnalizare si transmisie, turism, orientare urbana. VIAA IN NATURA PREPARAREA HRANEI Dobandirea iscusinelor de a prepara mese simple, gustoase si hranitoare pentru propria patrula, mai ales in iesiri si campuri. CRESTEREA ANIMALELOR Insusirea hranirii si ingrijirii speciilor care pot fi inute in spaii mici si incercarea de a creste puiul uneia dintre aceste specii, o perioada de timp. ORIENTAREA IN NATURA Dezvoltarea iscusinelor de a determina cu precizie asezarile si traseul in excursii, folosind hari, busola si metodele de orientare obisnuite. ALTE POSIBILITAI : ingrijirea albinelor, botanica, iscusine de campare, conservare, pregatirea laptelui, entomologie, silvicultura, gradinarit, horticultura, viaa maritima, ornitologie, ingrijirea animalelor de casa, cresterea pasarilor domestice, urmarirea vanatului, viaa in salbaticie, prelucrarea lemnului, zoologie.

Paragrafele de mai sus menioneaza peste o suta de competene posibile, dar acestea sunt doar cateva alternative. Exista mult mai multe pe lista competenelor, publicata de Asociaie. Orice lista poate fi extinsa si adaptata, conform cu interesele, nevoile si posibilitaile tinerilor, precum si cu condiiile lor geografice, culturale si sociale. CAPITOLUL 11 : EVALUAREA DEZVOLTARII PERSONALE CUPRINS 11.1) Perioada introductiva 11.1)a) Tinerii vin in unitate prin diverse cai 11.1)b) Cand un nou membru se alatura individual, responsabilitatea pentru perioada introductiva aparine deopotriva patrulei si liderului adult care monitorizeaza 11.1)c) Tinerii provenii din lotul Grupului Cercetasesc, care se alatura unitaii scout, au, de asemenea, o perioada introductiva 11.1)d) Cand se alatura unitaii un tanar, obiectivele sunt prezentate de patrula 11.1)e) Deciziile privind obiectivele sunt luate prin acord intre tanar si liderul adult care monitorizeaza 11.1)f) Exista un numar de variaii ale perioadei introductive, atunci cand se alatura o noua patrula 11.1)g) Cand se alatura o noua patrula unitaii, liderul adult care monitorizeaza raspunde de prezentarea obiectivelor 11.1)h) Perioada introductiva este incheiata de ajungerea la un consens privind obiectivele 11.2) Monitorizarea progresului personal 11.2)a) Evaluarea progresului personal este permanenta si face parte din viaa in unitatea scout 11.2)b) Monitorizarea progresului personal ii insoeste pe tineri in calatoria dezvoltarii lor 11.2)c) Dezvoltarea unui tanar este evaluata prin observare 11.2)d) Evaluarea prin observare cere timp, rabdare si dedicare 11.2)e) Un lider adult monitorizeaza cel mult opt tineri, pentru cel puin un an 11.2)f) Evaluarea facuta de lider ine cont de evaluarea facuta de ceilali ageni educaionali 11.2)g) Opinia tanarului are cea mai mare importana in evaluarea acestuia 11.2)h) Semenii contribuie la parerea tanarului despre propriul progres 11.3) Concluziile evaluarii progresului personal 11.3)a) Consiliul unitaii stabileste criteriile pentru incheierea evaluarii progresului personal pe parcursul unui ciclu 11.3)b) In Consiliul Patrulei, auto-evaluarea este comparata cu opinia semenilor 11.3)c) Evaluarea culmineaza prin consensul intre tanar si liderul adult care monitorizeaza 11.3)d) O schimbare de etapa inseamna o schimbare de jurnal 11.1) PERIOADA INTRODUCTIVA Incepem sa lucram la sistemul de obiective si la evaluarea progresului personal al tinerilor, atunci cand ei se alatura unitaii. Primul pas este o perioada introductiva, care incepe atunci cand tanarul se alatura unitaii, si se incheie atunci cand acesta primeste insemnul pentru etapa la care va incepe sa lucreze. Chiar daca sunt caiva tineri care s-au alaturat unitaii in acelasi timp, aceasta perioada este personala si fiecare individ va trece prin ea in mod diferit.

11.1)a) TINERII VIN IN UNITATE PRIN DIVERSE CAI # Un membru nou poate proveni din Seciunea Cub, din propriul lot al Grupului Cercetasesc. In acest caz, noul membru cunoaste unitatea si pe cei mai muli dintre cercetasii ei. # El sau ea poate fi un prieten al unui membru al uneia dintre patrule, care ine legatura cu patrula si, in inelegere cu ceilali, ia decizia de a se alatura ei. Acesta este un membru nou, care se alatura unei patrule existente, care stie puine lucruri despre cercetasie, dar are prieteni in patrula. # Un membru nou poate fi adus de parinii acestuia, la sugestia unui profesor sau din propria lui iniiativa. Acest lucru s-ar putea intampla datorita prestigiului pe care Grupul Cercetasesc l-a capatat in comunitatea locala sau pentru ca tanarul vede ce fac cercetasii scout si i-ar placea si lui sa fie unul dintre ei. Aceasta situaie este similara cu cea anterioara, excepie facand faptul ca noul membru inca nu are, probabil, prieteni in patrula sau in unitate. # El sau ea poate fi un membru al unui grup informal de prieteni, care, la invita ia unita ii sau din propria lor iniiativa, s-au hotarat sa devina cercetasi . In acest caz, avem de-a face cu o noua patrula, care este lipsita de experiena cercetaseasca. In oricare dintre aceste situaii, tinerii se alatura imediat activitailor care sunt in desfasurare, fara deosebiri de vreun fel in relaia cu ceilali si indiferent de punctul din ciclul de programe la care este unitatea. Ideea este ca noul membru sa simta ca face parte din patrula si din unitate cat mai curand posibil. Oricum, natura perioadei introductive variaza in funcie de situaie : daca este o alaturare individuala (un nou membru, indiferent daca din Seciunea anterioara sau din afara Grupului Cercetasesc) sau de grup (o noua patrula). 11.1)b) CAND UN NOU MEMBRU SE ALATURA INDIVIDUAL, RESPONSABILITATEA PENTRU PERIOADA INTRODUCTIVA APARINE DEOPOTRIVA PATRULEI SI LIDERULUI ADULT CARE MONITORIZEAZA In paralel cu participarea lui la activitai, noul membru incepe un dialog cu patrula, unitatea si liderii aduli, care este, intr-o oarecare masura, mai intens ca de obicei. Acest dialog are o anumita durata, pe care o numim perioada introductiva, care nu este o etapa de progres. Dureaza cam 2-4 luni, iar principalele ei obiective sunt : ~ sa integreze tanarul in patrula ; ~ sa descopere ce etapa de obiective a atins tanarul si sa determine etapa la care acesta ar trebui sa inceapa sa lucreze, deoarece tinerii nu se alatura neaparat la

varsta de 11 ani, ci la orice varsta intre 11 si 15 ani. Dupa cum am vazut, cand un individ se alatura, responsabilitatea pentru perioada introductiva aparine deopotriva Consiliului Patrulei si liderului adult care monitorizeaza. # Integrarea tanarului in patrula si prezentarea propunerilor obiectivelor sunt sarcini ale Consiliului Patrulei, sprijinit de liderul adult care monitorizeaza. # Determinarea obiectivelor care se poate considera ca au fost realizate este responsabilitatea liderului adult care monitorizeaza, de comun acord cu tanarul. # Decizia asupra etapei la care tanarul ar trebui sa-si inceapa progresul este luata de Consiliul Unitaii, la propunerea liderului adult care monitorizeaza, dupa ajungerea la un acord cu tanarul in cauza. CE SE INTAMPLA PE PARCURSUL ACESTEI PERIOADE, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TANARULUI ? ~ Tanarul se imprieteneste cu membrii patrulei, invaa despre structura, rolurile si cultura interna a ei si isi gaseste locul printre ceilali. Acest proces poate fi incetinit atunci cand noul sosit nu are inca prieteni in patrula si, in acest caz, liderii vor acorda mai mare atenie situaiei si vor contribui la inlesnirea procesului de integrare. ~ El sau ea stabileste o relaie mai profunda cu liderul adult care monitorizeaza. ~ El sau ea incepe sa experimenteze viata de grup din unitate, cu structura, viziunea, numele, simbolurile si tradiiile ei. ~ Tanarul incepe sa se familiarizeze cu sistemul de obiective, etape, insemne si jurnale. CE SE INTAMPLA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PATRULEI ? ~ Patrula il include pe noul membru in activitai si il incurajeaza sa ia parte la Consiliul Patrulei. ~ Isi adapteaza echilibrul intern la prezena unui nou membru, intareste legaturile de prietenie existente si le extinde la noul tanar. ~ Da noului venit informaiile de baza despre Patrula, Unitate si Grupul Cercetasesc , de care acesta are nevoie.

~ Prezinta sistemul de obiective si il ajuta pe tanar sa-si formeze o parere despre propriul lui progres cu privire la obiectivele propuse conform cu vasta. CE SE INTAMPLA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL LIDERULUI ADULT CARE MONITORIZEAZA DEZVOLTAREA MEMBRILOR PATRULEI ? ~ El faureste legaturi de prietenie cu tanarul si se prezinta familiei acestuia, iniiind contactul cu parinii. ~ Liderul adult incearca, pe cat este posibil, sa cunoasca tanarul si mediul acestuia, observandu-i comportamentul si inand legatura cat mai des. Acest proces este important mai ales atunci cand tanarul nu este inca prieten cu ceilali tineri din patrula sau unitate. ~ Liderul il ajuta pe seful patrulei sa-l integreze pe tanar in patrula si furnizeaza informaii despre sistemul de obiective. ~ Liderul isi formeaza propria parere despre poziia tanarului cu privire la realizarea obiectivelor. 11.1)c) TINERII PROVENII DIN LOTUL GRUPULUI CERCETASESC, CARE SE ALATURA UNITAII SCOUT, AU, DE ASEMENEA, O PERIOADA INTRODUCTIVA Cand un nou membru provine din lotul Seciunii Cub (n.t. : la noi, ramura de varsta Spiridusi), procesele schiate mai sus sunt, probabil, mai facile, deoarece tanarul aparine deja aceluiasi Grup Cercetasesc. Dar, chiar si asa, cu excepia informarii despre sistemul de obiective - cu care tanarul a fost obisnuit in cadrul lotului - la fel de multa grija trebuie avuta cu aceasta perioada ca si in cazul oricarui alt membru nou. Uneori, procesul poate fi chiar mai complex, cum este, de exemplu, atunci cand caiva cercetasi cub (n.t. :la noi, spiridusi) vor sa se alature aceleiasi patrule scout, datorita prestigiului generat in Grupul Cercetasesc sau afinitailor pe care copiii au putut sa le stabileasca deja cu unii dintre membrii acesteia. Poate exista si situaia opusa, cand o patrula a castigat reputaia de a fi dificila sau plictisitoare si, astfel, este neatragatoare pentru noii scouts. Unele Grupuri Cercetasesti au perioade de tranziie inainte ca un tanar sa paraseasca o Seciune pentru a se alatura alteia, in scopul evitarii posibilelor rupturi . Aceste perioade sunt individuale si pregatesc atat pentru plecare, cat si pentru sosire. In acest caz, perioada de tranziie scurteaza perioada introductiva sau cele doua sunt combinate in una singura.

Cand pasul de la lot la unitatea scout implica un mare grup de cercetasi cub, toi in acelasi timp, nu este bine sa distribuim tinerii dupa numere sau in proporii egale. Chiar si cand este o intrare mare, trebuie sa respectam natura patrulei ca grup informal de prieteni si sa evitam intreruperea afinitailor firesti ce izvorasc intre copiii care se alatura, precum si amestecul periculos in coeziunea patrulelor existente. Daca exista o intrare relativ mare de cercetasi cub in unitate, este posibil sa fie o plecare de marime similara spre urmatoarea Seciune. Acest lucru afecteaza patrulele la ambele finaluri ale sistemului si poate sa le destructureze. O cale de a evita aceasta este de a separa procesul de intrare de procesul de plecare (din Seciunea anterioara), lasand timp pentru ca schimbarile sa fie asimilate, iar coeziunea sa fie recladita treptat. Regula de baza in acest caz este ca sosirile si plecarile ar trebui sa aiba loc cu acordul patrulelor sau chiar din propria lor iniiativa. Tinerii vor gasi intotdeauna cea mai buna soluie. 11.1)d) CAND SE ALATURA UNITAII UN TANAR, OBIECTIVELE SUNT PREZENTATE DE PATRULA Prezentarea si discutarea despre obiective sunt lucruri care se intampla in cadrul patrulelor, cu sprijinul ocazional din partea liderului adult care monitorizeaza patrula. Liderul adult nu ia locul patrulei in aceasta sarcina, ci intervine doar pentru a furniza sprijinul pentru seful patrulei, a clarifica unele aspecte si a evita dezechilibrele. Prin alaturarea la patrula, noul membru se alatura si comunitaii in care se invaa, care opereaza in cadrul ei : el sau ea va lua parte la Consiliul Patrulei, va observa cum se realizeaza evaluarea reciproca, va vedea jurnalele celorlali si sigiliile care sunt plasate in acestea. Noii membri vor intreba, probabil, despre insemnele de progres si despre uniforme, si se vor interesa, nu doar o data, cand pot si ei sa faca aceste lucruri. Astfel, nu este nevoie de nici o discuie formala sau sesiune, pentru a prezenta obiectivele sau a vorbi despre ele. Prezentarea obiectivelor si discutarea despre ele sunt lucruri care se intampla spontan, prin observare si printr-o serie de conversaii scurte, intrebari si raspunsuri, care se intampla ca un lan firesc de evenimente, pe parcursul acestei perioade. Este un subproces spontan, in cadrul procesului introductiv, si duce, firesc, la o inelegere a sistemului de obiective. 11.1)e) DECIZIILE PRIVIND OBIECTIVELE SUNT LUATE PRIN ACORD INTRE TANAR SI LIDERUL ADULT CARE MONITORIZEAZA La un moment dat, care va necesita o intalnire speciala sau o conversaie, discuia despre obiective va produce apariia consensului intre tanar si liderul adult care monitorizeaza. Un consens este atins in doua lucruri : # personalizarea obiectivelor de dezvoltare coninute in propunere, facuta de noul

membru. Baieii si fetele trebuie sa adapteze coloanele respective de obiective la nevoile, interesele, aspiraiile, abilitaile si potenialul lor. Aceasta adaptare implica acceptarea obiectivelor coninute in propunere si modificarea lor sau adaugarea altora. Tanarul scrie modificari si adaugari, cu propria mana, in jurnalul corespunzator. O data facuta aceasta adaptare, obiectivele unitaii devin obiectivele personale ale acelui tanar. # acordul privind etapa la care tanarul isi va incepe progresul. Aceasta depinde de numarul de obiective ale coloanei respective, despre care noul membru si liderul adult care monitorizeaza considera, de comun acord, ca au fost realizate. Cateva criterii generale pentru acest lucru sunt date in capitolul 9, cand discutam despre insemnele pentru etapele de progres. Acest acord este atins prin impartasirea opiniilor si, daca apar unele discrepane, liderul responsabil cu monitorizarea accepta auto-evaluarea tanarului. In funcie de numarul de obiective despre care se considera ca au fost realizate si de caracteristicile individuale ale tanarului, liderul adult propune Consiliului Unitaii etapa la care tanarul ar trebui sa-si inceapa progresul si este dat insemnul corespunzator.

11.1)f) EXISTA UN NUMAR DE VARIAII ALE PERIOADEI INTRODUCTIVE, ATUNCI CAND SE ALATURA O NOUA PATRULA In acest caz, procesul introductiv este singura responsabilitate a liderului adult care monitorizeaza dezvoltarea tinerilor. Celelalte variaii sunt dupa cum urmeaza : # daca este un grup informal de prieteni, provocarea nu este aceea de a-i integra pe tineri intr-o patrula, ci de a integra grupul, ca patrula, in unitatea scout ; # perioada introductiva implica, de asemenea, sfatuirea patrulei pentru a o ajuta sa se structureze ca : roluri, nume, loc de intalnire, jurnal si alte elemente ale identitaii ei. O abordare cu gruja este ceruta si de elementele de identitate preexistente, ale grupului informal, unele dintre ele nefiind in intregime compatibile cu stilul unitaii ; # implica, de asemenea, supravegherea interaciunii treptate a patrulei cu ceilali. In aceasta privina, sefii si asistenii sefilor celorlalte patrule joaca un rol cheie in crearea unei bune atmosfere de intampinare. Puin cate puin, liderul adult este inlocuit in aceste sarcini de catre seful patrulei, pe care patrula il va alege la un moment dat. Din momentul alegerii lui, acest tanar va fi mai intens instruit decat ceilali tineri.

11.1)g) CAND SE ALATURA UNITAII O NOUA PATRULA, LIDERUL ADULT CARE MONITORIZEAZA RASPUNDE DE PREZENTAREA OBIECTIVELOR Cand se alatura o noua patrula, este urmarita tot observarea a cate dintre obiective a realizat deja fiecare tanar. Deosebirea este ca acest proces nu are loc in interiorul patrulei, ci printr-un dialog cu liderul adult responsabil cu monitorizarea. Liderul adult este relativ liber sa conduca acest proces dupa cum crede el ca este mai bine, in funcie de experiena lui, de caracteristicile grupului informal care s-a alaturat si de modul in care acesta reacioneaza. Liderul poate primi ajutor din partea Consiliului Unitaii sau poate cere ajutorul celorlali lideri aduli, sefilor de patrula si asistenilor sefilor de patrula, in anumite sarcini. Noii membri au, probabil, foarte multe intrebari de pus si, deoarece iau parte la activitai, dobandesc continuu bucaele si pari de informaii, asa incat va fi dificil de impus o succesiune logica a procesului. Aceasta lipsa de structura, oricum, ii va ajuta pe tineri sa asimileze informaiile firesc si va evita necesitatea prezentarilor teoretice in grup. Trebuie sa nu incercam sa marim viteza fireasca a procesului. Cel mai important lucru este participarea la activitai si integrarea in unitatea scout. Dupa cum tinerii vor incepe sa fie motivai de acest lucru si devotai lui, ei insisi vor fi interesai de sistemul de obiective.

11.1)h) PERIOADA INTRODUCTIVA ESTE INCHEIATA DE AJUNGEREA LA UN CONSENS PRIVIND OBIECTIVELE O data ce este atins consensul privind obiectivele, perioada introductiva poate fi considerata incheiata. Cateva evenimente importante si palpabile sunt asociate cu aceasta : # tanarul inregistreaza in jurnalul lui obiectivele care se considera ca sunt realizate. Acest lucru este facut prin plasarea unui sigiliu pentru aria respectiva, in locul corespunzator, asa cum este explicat la 9.3)a) ;

# o inregistrare similara este facuta in fisha progresului personal, pe care liderii aduli o in in dosarul personal al fiecarui tanar ; # obiectivele realizate pot fi notate si in diagrama progresului. Aceasta este o diagrama opionala, pe care unele patrule sau unitai o pun pe perete, pentru a avea o evidena vizibila a progresului fiecaruia, folosind aceleasi sigilii. Ea ar putea lua forma unei hari uriase de-a exploratorilor ; # Consiliul Unitaii ii da tanarului insemnul de progres pentru etapa pentru care s-a cazut de acord ca va incepe sa lucreze ; # o scurta ceremonie, la care pot fi invitai parinii, poate fi inuta oricand in perioada introductiva, pentru a-i da tanarului esrfa care e folosita de Grupul Cercetasesc caruia aparine unitatea scout. Acesta ceremonie nu este necesara daca noul membru si-a primit deja esarfa in cadrul lotului. Aceasta ceremonie poate fi condusa intr-o maniera simpla, la sfarsitul unei intalniri obisnuite sau mai formal, cu participarea parinilor tanarului care este primit. Unele unitai fac din aceasta sarbatorire o ocazie pentru intregul Grup Cercetasesc de a se reuni in cadrul unei petreceri. Ele sarbatoresc investituri nu prea des, ci doar atunci cand este vorba de intrarea mai multor membri in diverse Seciuni (n.t. : la noi, ramuri de varsta). In acest caz, sarbatorirea capata proporii mai mari, parinii tuturor membrilor noi iau parte, iar invitaiile sunt extinse la nivelul autoritailor instituiei-sponsor si ale Asociaiei. Este ales si decorat un loc de desfasurare special, iar inmanarea simbolurilor poate sa faca parte dintr-o ceremonie religioasa. Evenimentul se incheie cu o petrecere in care totul este o sarbatorire a dezvoltarii Grupului Cercetasesc. Chiar daca, in cadrul aceleiasi ceremonii, sunt investii mai muli tineri, momentul investiturii este individual si trebuie avut grija ca acesta sa fie personal. Tanarul poate rosti Promisiunea oricand dupa perioada introductiva. Singura condi ie este ca el sa-si doreasca acest lucru si sa ceara acceptul Consiliului Patrulei. Asa cum este aratat la 6.4)f) si 9.3)c), Promisiunea nu este legata de etapele de progres, iar o cerere de rostire a Promisiunii nu trebuie niciodata pusa sub semnul indoielii. In ciuda tuturor acestor lucruri care se intampla la finalul perioadei introductive, trebuie sa ne amintim ca tinerii sunt membri ai unita ii din momentul alaturarii si ca participa cu drepturi depline in Consiliul Patrulei si in Adunarea Unita ii. Singura deosebire este ca aceia care vin din afara Grupului Cercetasesc isi poarta uniforma fara esarfa, pana cand sunt investii formal.

11.2) MONITORIZAREA PROGRESULUI PERSONAL

Dupa ce tinerii si-au incheiat perioada introductiva, isi incep progresul personal cu etapa asupra careia s-a cazut de acord ca este cea mai potrivita. Cu exceplia stabilirii etapei in cauza, pentru tanar nimic nu se schimba din momentul in care el se alatura unitaii. El continua sa ia parte la activitai in cadrul patrulei, ca toi ceilali.

11.2)a) EVALUAREA PROGRESULUI PERSONAL ESTE PERMANENTA SI FACE PARTE DIN VIAA IN UNITATEA SCOUT In timp ca urmarim cum se desfasoara o activitate, in mod inevitabil urmarim si cum evolueaza tinerii si suntem ateni la orice schimbare legata de ei. Astfel, evaluarea progresului personal este un proces continuu, un subsistem in cadrul sistemului pe care il folosim : face parte din tot ceea ce se intampla si este dus la bun sfarsit simultan.

11.2)b) MONITORIZAREA PROGRESULUI PERSONAL II INSOESTE PE TINERI IN CALATORIA DEZVOLTARII LOR Prin progres personal inelegem progresul treptat al unui tanar spre tipurile de comportament avute in vedere de obiectivele acestuia. El implica toate dimensiunile personalitaii si conine variaii ale ideilor similare de crestere si dezvoltare. Desi cresterea si dezvoltarea au, in mod subtil, diferite inelesuri, ele sunt folosite uneori ca sinonime pentru progresul personal. Monitorizarea consta nu numai in strangerea si prelucrarea informaiilor, in scopul determinarii gradului in care comportamentul unui tanar se apropie de obiectivele acestuia. Este un proces prietenesc, care insoeste dezvoltarea, incurajeaza participarea tinerilor in cadrul unitaii, sporeste respectul lor de sine si ii ajuta sa-si imbuna easca nivelul de realizare a obiectivelor. Insoeste, nu controleaza.

11.2)c) DEZVOLTAREA UNUI TANAR ESTE EVALUATA PRIN OBSERVARE

Am spus ca obiectivele tinerilor propun realizarea tipurilor de comportament care se refera la toate dimensiunile personalitaii lor. Aceasta implica faptul ca dezvoltarea armonioasa a unui tanar consta si in componente subiective, care in seama de o larga sfera de apreciere. Evaluarea factorilor subiectivi este mult mai complexa decat masurarea greutaii sau demonstrarea unei teoreme matematice. Multe masuratori sunt simple si practicabile, iar altele necesita instrumente tehnice sau personal specializat. De aceea, evaluam dezvoltarea unui tanar prin observare. Aceasta este compatibila nu numai cu natura subiectiva a progresului personal, ci si cu scopul complementar al Metodei Scout, cu privire la ceilali ageni educaionali si cu statutul voluntar al resurselor noastre umane. Acest lucru nu inseamna in nici un caz ca evaluarea prin observare este o metoda inferioara de evaluare. Din contra, este cel mai potrivit mod de evaluare in cadrul unui proces educativ care priveste persoana ca intreg. In cadrul unitaii, tinerii dau semnale care indica progresul lor spre realizarea obiectivelor si problemele cu care se pot confrunta. Daca liderii aduli sunt pregatii sa acioneze ca educatori pentru timpul liber, vor sti cum sa perceapa aceste semnale. Observarea facuta de ei va fi ferma si suficienta, si vor fi capabili sa furnizeze sprijinul care le este solicitat.

11.2)d) EVALUAREA PRIN OBSERVARE CERE TIMP, RABDARE SI DEDICARE Evaluarea prin observare cere timp ; timp pentru a fi impreuna cu tinerii si a cladi relaii, a le vizita familia, a-i intalni pe prietenii lor, a aranja intalniri cu profesorii lor sau a practica impreuna un sport sau un hobby. Este vorba de timpul pentru discuii despre tot ceea ce trebuie sa discutam, pentru a asculta tot ceea ce e nevoie sa fie ascultat, pentru a gandi asupra a ceea ce trebuie spus si a spune ceea ce este corect, la momentul potrivit si cu respect. Un timp pentru asigurarea companiei, deoarece procesul este la fel de important ca si rezultatul : nu este doar o chestiune de stabilire daca un obiectiv a fost sau nu realizat, ci si de cunoastere a felului in care a fost realizat sau a motivului din cauza caruia nu a fost realizat. Avem nevoie si de rabdare. In scopul formarii de judecai valabile, care sa ne dea posibilitatea de a le asigura tinerilor un sprijin mai solid, trebuie sa ascultam calm, sa observam fara graba si sa analizam lucrurile pe baza solida. Trebuie sa nu ne descurajam cu usurina sau sa ne asteptam la un proces rapid, care, oricum, este improbabil in educaie. In sfarsit, evaluarea prin observare include dedicare. Pentru a da un examen sau a trece un test, ai nevoie de anumite iscusine tehnice, dar, pentru a insoi un tanar in calatoria dezvoltarii, este o chestiune de dedicare voluntara si generoasa.

11.2)e) UN LIDER ADULT MONITORIZEAZA CEL MULT OPT TINERI, PENTRU CEL PUIN UN AN Din motive pe care le-am stabilit deja, este recomandabil ca un lider adult sa isi asume monitorizarea a maxim opt tineri. Este improbabil ca el sa fie capabil sa duca la bun sfarsit sarcina de monitorizare a unui numar mare de tineri. In plus, nu este potrivit ca liderii sa evalueze fara discernamant toi tinerii din unitate. Acest lucru ar fi facut prin impresii mult prea generalizate pentru a fi suficient de exacte pentru determinarea obiectivelor care au fost realizate si stabilirea tipului de sprijin de care este nevoie la un moment dat. De asemenea, unii tineri nu vor primi atenia particulara de care au nevoie. Daca este posibil, cei opt tineri pe care ii monitorizeaza liderul ar trebui sa aparina aceleiasi patrule. Acest lucru usureaza sarcina liderului, deoarece nu este necesar ca el sa cunoasca in detaliu ce se intampla, in acelasi timp, in cateva patrule. Sarcina de monitorizare ar trebui dusa la bun sfarsit de-a lungul unei perioade de timp relativ lungi. Pentru a face o treaba buna, liderul trebuie sa stranga informaii si sa castige increderea tanarului, lucru care nu va fi posibil daca liderii se schimba constant sau alternativ, pentru scurte perioade de timp. Liderii ar trebui sa-si menina responsabilitatea pentru cel puin un an si pot sa faca acest lucru chiar mai mult timp, daca nu sunt motive de recomandare a inlocuirii lor. Cand este facuta o schimbare, ea trebuie sa aiba loc treptat, iar sentimentele fetelor si baieilor trebuie luate foarte serios in calcul.

11.2)f) EVALUAREA FACUTA DE LIDER INE CONT DE EVALUAREA FACUTA DE CEILALI AGENI EDUCAIONALI Diferiii ageni educaionali, care sunt implicai in viaa tanarului, pot furniza liderilor informaii foarte valoroase. PATINII Parinii sunt principalii educatori ai copiilor lor. Dat fiind faptul ca tinerii isi realizeaza obiectivele prin tot ceea ce fac si nu doar in cadrul unitaii, parinii au o contribu ie esen iala in procesul evaluarii. In schimb, ei ar trebui sa preuiasca si sa aiba incredere in educaia pe care copiii lor o primesc in cadrul unitaii.

In scopul realizarii unei relaii optime intre lider si parini, liderul ar trebui sa-i abordeze pe parini, sa incerce sa-i cunoasca si sa le dea posibilitatea sa-l cunoasca pe el, sa creeze legaturi si sa se integreze treptat in mediul familiei. Parinii nu vor consimi usor sa vorbeasca despre copiii lor cu cineva care inca nu le-a castigat increderea. PROFESORII Profesorii tanarului pot fi in masura sa furnizeze informaii importante despre comportamentul acestuia. Acest lucru cere ca liderul sa fi stabilit anterior o relaie cu acestia, mai ales daca Grupul Cercetasesc nu este o parte a colectivitaii scolii. Profesorii pot avea dificultai in acceptarea faptului ca un voluntar, care nu este neaparat educator de profesie, are un rol educativ in dezvoltarea tanarului. Liderii trebuie sa incerce sa invinga rezistena si sa castige recunoasterea ca interlocutori valabili in raporturi educaionale. ALI AGENI Aceasta categorie include persoane cum sunt autoritaile comunitaii religioase careia ii aparine tanarul, monitorii pentru competene, ceilali lideri aduli din unitate si prietenii necercetasi. Parerea acestora este importanta daca ei au contact regulat cu tanarul sau daca au o influena semnificativa asupra educaiei si dezvoltarii acestuia.

Toate aceste pareri sunt complementare. Ele il ajuta pe lider sa-si formeze o viziune mai larga, dar in nici un caz nu substituie consensul care este realizat intre lider si tanar.

11.2)g) OPINIA TANARULUI ARE CEA MAI MARE IMPORTANA IN EVALUAREA ACESTUIA Tinerii de aceasta varsta se gandesc adesea la ei insisi - in majoritatea cazurilor, fara sa-si dea seama - si isi examineaza faptele, viaa, visele, precum si atitudinile prietenilor lor. Adesea, se judeca dur, mai ales pentru ca intre varstele de 11 si 15 ani au tendin a de a cere foarte mult de la ei insisi. Acest lucru le poate amenina respectul de sine, iar liderii trebuie sa compenseze aceasta tendina, prin sprijinirea pozitiva, pentru a ajuta fiecare tanar sa-si dea seama cat de valoros este el in sine si cat de important este pentru restul grupului. Metoda Scout se bizuie, intr-o mare masura, pe tendina tinerilor de a-si pune intrebari. Nu prea des, de obicei in timpul unei activitai individuale sau al unei intalniri, tanarul adult care monitorizeaza il invita pe tanar sa arunce o privire peste obiectivele pe care acesta si le-a asumat si sa se gandeasca la felul in care acestea se coreleaza cu propria percepere. Concluziile trase din acest exerciiu pot fi impartasite mai tarziu patrulei sau liderului adult care monitorizeaza. De asemenea, le este util tinerilor ca ei sa scrie aceste concluzii in

jurnalele lor, care vor servi la marcarea progresului lor, atunci cand exerciiul va fi repetat ulterior. Tinerii ar trebui sa fie constieni de interesul binevoitor al liderului adult de a asculta ce cred despre ei insisi. Acest lucru inlesneste auto-evaluarea si face din aceasta un proces mai constient, care ii ajuta pe tineri sa fie principalii ageni in propria lor dezvoltare. Nu trebuie sa uitam ca Metoda Scout este, in fond, un sistem de auto-educaie. In afara de sugestiile ocazionale si de dialogul frecvent, nu mai este necesar sa se faca altceva in timpul precesului. Restul depinde de tineri insisi, de aciunea spontana a semenilor lor si de rezultatele firesti ale metodei aplicate. Ar trebui ca tinerii sa nu fie facui sa se simta presai si nu exista nici un avantaj educaional in a fi atrasi in generarea tendinelor obsesive. Auto-evaluarea tinerilor formeaza baza consensului care va fi realizat cand vor fi trase concluziile, la sfarsitul unui ciclu de programe. 11.2)h) SEMENII CONTRIBUIE LA PAREREA TANARULUI DESPRE PROPRIUL PROGRES Asa cum am discutat in capitolul 1, parerile semenilor au un impact puternic asupra felului in care tinerii se privesc pe ei insisi. Intr-un grup de prieteni, aceasta parere este exprimata fara formalitai, in diverse moduri, de la glume pana la conversaii mai personale. Tinerii sunt excesiv de sensibili si, chiar daca nu arata intotdeauna acest lucru, percep cu usurina parerile exprimate implicit prin gesturile si atitudinile companionilor lor. Prin intermediul vieii din interiorul patrulelor, Metoda Scout urmareste sa asigure ca aceste opinii sa fie exprimate sub forma de sprijin, sa reduca agresivitatea la minim si sa contribuie la cunoastere, asa cum este explicat in detaliu, in capitolul 3. Deoarece liderii aduli nu participa la viaa interna a patrulelor, ei pot doar percepe opinia semenilor, observand cum tinerii stabilesc raporturi intre ei. Singura metoda mai formala de cunoastere a acestei opinii consta in discutarea cu seful patrulei si in analiza care este facuta in Consiliul Patrulei. Prin aceasta si prin contactul direct cu tanarul, liderul adult care monitorizeaza incearca sa se clarifice in privina opiniilor semenilor si il incurajeaza pe tanar sa-si analizeze obiectiv interesele, incercand intre timp sa compenseze posibilele efecte negative sau sa consolideze impactul pozitiv al acestor opinii.

11.3) CONCLUZIILE EVALUARII PROGRESULUI PERSONAL 11.3)a) CONSILIUL UNITAII STABILESTE CRITERIILE PENTRU INCHEIEREA EVALUARII PROGRESULUI PERSONAL PE PARCURSUL UNUI CICLU

Cu puin inainte de finalul unui ciclu de programe, Consiliul Unitaii reflecteaza asupra principiilor generale pentru incheierea evaluarii progresului personal si a momentului in care aceasta va avea loc. In mod excepional, de exemplu, cand ciclul este foarte lung sau cand devine clar ca acesta va trebui prelungit, concluziile pot fi trase in doua ocazii : la mijlocul ciclului si la sfarsit. Oricum, dupa cum am vazut, trebuie sa treaca un anume timp, ca sa putem stabili daca activitaile l-au ajutat pe tanar sa inainteze spre obiectivele lui. Stabilirea criteriilor pentru evaluare nu inseamna recrearea regulilor sistemului. Singurul ei scop este de a decide asupra unei singure metode de a merge mai departe si de a evita diferenele dintre liderii aduli care monitorizeaza sau pe cele din interiorul patrulelor. Aceasta sarcina este in stransa legatura cu analiza unitaii scout si, mai ales, cu dezvoltarea echilibrata a tinerilor in diferite arii de dezvoltare, cu atenia personalizata pe care fiecare a acordat-o si cu nivelul general de realizare a obiectivelor. Cateva exemple ajuta la ilustrarea naturii acestor criterii : ~ daca, in timpul ciclului de programe care este incheiat, accentul a fost pus pe activitaile de serviciu, in evaluare ar trebui data o atenie deosebita obiectivelor din aria dezvoltarii sociale. Acest lucru va face posibila masurarea nivelului rezultatelor generate in tineri, prin accentul pus in cadrul ciclului ; ~ daca ciclul include activitai lungi, care au acaparat mult din atenia liderilor si nu a fost dedicat suficient timp monitorizarii tinerilor, atunci va trebui sa fie petrecut mai mult timp cu concluziile, deoarece acestea vor solicita conversaii mai lungi sau mai profunde, cu tinerii ; ~ daca este vazuta o realizare a obiectivelor in progresul major general, concluziile evaluarii vor tinde spre recunosterea eforturilor implicate in acesta. In mod paradoxal, daca a existat o lipsa de motivaie, poate fi pus un accent pe eforturile depuse, dar, in acest caz, doar ca metoda de sporire sigura a respectului de sine al tinerilor Intalnirea la care Consiliul Unitaii stabileste aceste criterii ar trebui inuta inaintea intalnirii destinate sa conduca la analiza unitaii scout si la stabilirea prioritaii pentru ciclul urmator. Acest lucru va da sigurana ca exista sufucient timp pentru incheierea evaluarii progresului personal inaintea aranjarii propunerii de activitai pentru urmatorul ciclu, asa cum vom vedea in capitolul urmator.

11.3)b) IN CONSILIUL PATRULEI, AUTO-EVALUAREA ESTE COMPARATA CU OPINIA SEMENILOR Dupa ce sunt stabilite criteriile pentru concluzii, fiecare sef de patrula solicita o intalnire a Consiliului Patrulei lui, avand ca singur scop schimbul de opinii privind progresul membrilor acesteia. La aceasta intalnire, progresul tinerilor este evaluat individual, pe baza auto-evaluarii fiecaruia dintre membri. Forma, durata si intensitatea acestei intalniri depind de cultura interna a fiecarei patrule. In orice caz, se poate presupune ca va fi necesara o atmosfera intima, de sprijin reciproc. In particular, seful patrulei stabileste ritmul, controleaza agresivitatea, ii incurajeaza pe membrii mai timizi si atenueaza orice intervenii care sunt prea entuziaste sau ostile. Rezultatele acestei evaluari sunt reinute de fiecare tanar si folosite pentru a-si reconsidera auto-evaluarea iniiala.

11.3)c) EVALUAREA CULMINEAZA PRIN CONSENSUL INTRE TANAR SI LIDERUL ADULT CARE MONITORIZEAZA In scopul stabilirii acestui consens, este recomandat ca tanarul si liderul adult care monitorizeaza, exclusiv, sa aiba o intalnire pentru a determina care obiective se poate considera ca au fost realizate pe durata ciclului. Aceasta intalnire este doar una dintre multele ocazii cu care liderii si tinerii se intalnesc, deci nu va fi dificila realizarea unei atmosfere relaxate. Pentru tanar, aceasta conversaie incheie procesul de evaluare a obiectivelor personale pentru acest ciclu. CONSILIUL UNITAII ( RECUNOASTE ETAPELE, LA MOMENTUL POTRIVIT ) PARINII EVAL UAREA FACU TA DE EVALUAREA FACUTA SEMENI AUTO-EVALUAREA

PROFESORII ( CONSILIUL ALI PATRULEI ) AGENI

DE LIDERUL ADULT

TANARULUI

CONSENS ASUPRA OBIECTIVELOR REALIZATE

In cadrul acestei conversaii, tanarul isi prezinta auto-evaluarea care a fost alimentata de opiniile celorlali membri ai patrulei si indica obiectivele pe care el le considera realizate pe durata ciclului care se incheie. Liderul isi impartaseste tanarului opinia care, in schimb, a incorporat observaiile celorlali ageni evaluatori. Pe langa stabilirea unui acord asupra obiectivelor care au fost realizate, aceasta intalnire serveste si la sprijinirea si incurajarea tinerilor in dezvoltarea lor personala, incluzand sugestii care sa-i ajute sa-si imbunataeasca participarea in cadrul unitaii si sa le ridice nivelul de realizare a obiectivelor. Intalnirea serveste si la a evalua cat din progresul facut in ciclurile anterioare a rezistat incercarilor timpului. In cursul acestei conversaii, liderul adult poate ajunge la un oarecare consens in privin a a ceea ce el vede potrivit pentru dezvoltarea tanarului, prevazand ca acesta sa se incadreze in criteriile stabilite de Consiliul Unitaii Parerea liderului adult este importanta pentru tanar, dar nu ar trebui niciodata considerata mai importanta pentru simplul fapt ca este parerea unui lider. Din contra, ca lideri, trebuie sa fim tot timpul pregatii sa ne indoim de propriile noastre puncte de vedere, neuitand ca probabil ii vom incuraja mai mult pe tineri acceptand concluziile auto-evaluarii lor, decat insistand ca ei sa le accepte pe ale noastre. Auto-evaluarea este intotdeauna determinanta, in eventualitatea unor discrepane care nu pot fi rezolvate. Este de preferat ca tinerii sa-si supraestimeze realizarile, decat sa-si piarda respectul de sine sau sa se descurajeze deoarece liderul si-a impus propriul punct de vedere. La sfarsitul intalnirii, liderul il invita pe tanar sa lipeasca in jurnalul sau sigiliile corespunzatoare obiectivelor care au fost realizate, dupa care le stampileaza cu stampila grupului sau unitaii scout, asa cum este scris in 9.3)a). Sigiliile pot fi aduse de lider sau de tanar, dupa cum este obiceiul in unitatea respectiva. Daca numarul obiectivelor aprobate justifica un pas spre urmatoarea etapa, conform cu criteriile generale stabilite la 9.3)b), atunci liderul adult va face Consiliului Unitaii propunerea corespunzatoare. 11.3)d) O SCHIMBARE DE ETAPA INSEAMNA O SCHIMBARE DE JURNAL Cand un tanar trece de la etapa URMA la etapa POTECA sau de la etapa DRUMUL la etapa TRAVERSAREA , obiectivele sunt aceleasi, dar e un nou jurnal. De aceea, tanarul trebuie sa fie aprovizionat cu suficiente sigilii, pentru a inregistra - de data aceasta, in noul jurnal - obiectivele care au fost notate ca realizate in cel anterior.

Cand un tanar trece de la etapa POTECA la etapa DRUMUL , nu este doar un nou jurnal, ci sunt si noi obiective. Este recomandat sa se discute cu tanarul noua coloana de obiective in acest moment, deoarece, desi sunt intite pentru aceleasi tipuri de comportament, obiectivele sunt usor mai pretenioase. Conferirea , de catre Consiliul Unitaii, a unui insemn de etapa se cere sarbatorita, asa cum este explicat la 9.3)d). CAPITOLUL 12 : CICLUL DE PROGRAME CUPRINS : 12.1) Noiuni generale 12.1)a) Ciclul de programe este calea prin care sunt coordonate activitaile 12.1)b) Un ciclu de programe are patru faze succesive 12.1)c) Intr-un an sunt realizate aproximativ trei cicluri 12.1)d) Ciclul de programe este o unealta educaionala, prin care tinerii sunt consultai in cadrul unui sistem 12.2) Analiza unitaii 12.2)a) Analiza este realizata in Consiliile Patrulelor si in Consiliul Unitaii 12.2)b) Analiza realizata de patrule difera de analiza realizata de Consiliul Unitaii 12.2)c) Analiza este facuta la modul general 12.2)d) Analiza se refera la viaa de grup, la obiective si activitai, si la realizarile liderilor aduli 12.2)e) Dupa ce este incheiata analiza, este stabilita o prioritate educaionala pentru ciclul care incepe 12.2)f) Dupa ce este stabilita prioritatea, sunt pre-selectate activitaile 12.3) Propunerea si selectarea activitailor 12.3)a) Propunerea conine prioritatea, cateva activitai de patrula si toate activitaile de unitate 12.3)b) Propunerea este analizata in Consiliile Patrulelor 12.3)c) Adunarea Unitaii selecteaza activitaile comune tuturor patrulelor 12.3)d) Jocurile democratice nu sunt altceva decat activitai care furnizeaza o metoda de stabilire a opiniei majoritaii 12.3)e) Multe activitai pot fi folosite ca jocuri democratice 12.3)f) Rezultatul jocului democratic determina activitaile de unitate 12.4) Organizarea, proiectarea si pregatirea activitailor 12.4)a) Activitaile sunt organizate intr-un calendar 12.4)b) Adunarea Unitaii aproba calendarul 12.4)c) Dupa ce este aprobat calendarul, sunt proiectate activitaile 12.4)d) Definirea obiectivelor activitailor este o parte eseniala a proiectarii lor 12.4)e) O data ce sunt definite obiectivele, proiectarea este incheiata 12.4)f) Dupa ce este proiectata activitatea, ea este pregatita pentru a fi realizata la o anumi data 12.5) Desfasurarea si evaluarea activitailor 12.5)a) Activitaile de patrula si de unitate sunt conduse in acelasi timp 12.5)b) Intotdeauna este necesara crearea motivaiei pentru activitai 12.5)c) Desfasurarea activitailor trebuie sa genereze entuziasm 12.5)d) Cei care raspund de o activitate ii menin elanul 12.5)e) Ducerea la bun sfarsit a activitailor ne ajuta sa devenim persoane responsabile

12.5)f) Activitaile trebuie sa reduca posibilele riscuri 12.5)g) Activitaile sunt evaluate dupa nivelul de realizare a obiectivelor definite in prealabil 12.5)h) Activitaile sunt evaluate prin observare 12.5)i) Activitaile sunt evaluate pe parcursul lor si la final, si sunt implicate cateva pari 12.5)j) Evaluarea activitailor furnizeaza date pentru evaluarea dezvoltarii personale

12.1) NOIUNI GENERALE 12.1)a) CICLUL DE PROGRAME ESTE CALEA PRIN CARE SUNT COORDONATE ACTIVITAILE Ciclul de programe este o perioada in care sunt pregatite, realizate si evaluate activitaile, intr-o succesiune de faze, este analizata calea prin care aplicam Metoda Scout si este observata si recunoscuta dezvoltarea personala a tinerilor. Viaa de grup si ciclul de programe sunt in stransa legatura : in timp ce viaa de grup este rezultatul a tot ceea ce se intampla in unitate, ciclul de programe este calea prin care este organizat tot ceea ce se intampla. Ciclul de programe este o unealta de planificare, deoarece este folosit pentru a evalua situaia curenta din unitate, a planui schimbarile si aranjamentele de viitor, a desfasura programul si a evalua rezultatele lui. De asemenea, este si o unealta de planificare participativa, deoarece toate aceste etape sunt conduse cu participarea activa a tinerilor si a patrulelor lor. 12.1)b) UN CICLU DE PROGRAME ARE PATRU FAZE SUCCESIVE Fazele unui ciclu sunt coordonate asa incat fiecare faza sa fie continuarea fireasca a celei anterioare si precursoarea fireasca a celei care urmeaza.

1 Concluzia evaluarilor personale, analiza unitaii si pregatirea propunerii de activitai

4 Desfasurarea si evaluarea activitailor si monitorizarea progresului personal

2 Propunerea si selectarea activitailor

3 Organizarea, proiectarea si pregatirea activitailor Faza 4 ia cel mai mult din timpul disponibil intr-un ciclu, iar fazele 1, 2 si 3 nu presupun intreruperea activitailor pentru a ne devota exclusiv planificarii . Aceste faze sunt conduse ca orice alta activitate, intr-o succesiune care reflecta o continuitate corespunzatoare pentru tot ceea ce se petrece in unitate.

12.1)c) INTR-UN AN SUNT REALIZATE APROXIMATIV TREI CICLURI Intinderea unui ciclu de programe variaza intre trei si patru luni, asa incat vor fi aproximativ trei cicluri intr-un an. Cel care determina intinderea fiecarui ciclu este Consiliul Unitaii, in funcie de experiena trecuta, de situaia unitaii si - cel mai influent dintre toi factorii - de tipul de activitai ales de tineri. Mai mult, durata planuita la inceput poate fi modificata in cursul unui ciclu, daca acesta este suficient de flexibil. Un ciclu cu o mulime de activitai de durata scurta sau medie este mai flexibil decat unul cu doar cateva activitai de lunga durata. In orice caz, ciclul n-ar trebui sa fie mai scurt decat timpul minim sugerat, deoarece : ~ conducerea inlanuita a activitailor de patrula si de unitate cere timp pentru organizare si pentru ca ambele tipuri de activitai sa se deruleze lin ; ~ adolescenii tind sa prefere activitai de durata medie si lunga, care nu pot fi adaptate usor la un ciclu prea scurt ; ~ formarea unei impresii in ceea ce priveste realizarea de catre tineri a modelelor de comportament prevazute in obiective ia timp, deoarece in aceasta evaluare sunt implicai caiva ageni, dupa cum am discutat in capitolul anterior.

Ciclul n-ar trebui sa dureze mai mult decat timpul maxim sugerat, deoarece : ~ un ciclu foarte lung nu se potriveste cu schimbarile rapide de interese ale tinerilor, in special ale membrilor mai tineri ; ~ tinerii au nevoie de incurajare constanta in dezvoltarea lor personala, lucru pe care il primesc prin sigiliile de recunoastere si prin insemnele de progres. Intr-un ciclu mai lung, acestea ar fi esalonate la distana, deoarece, de obicei, sunt conferite la sfarsitul unui ciclu.

SUMARUL CICLULUI DE PROGRAME S saptamana ; F- faza CONSILIUL PATRULEI CONSILIUL UNITAII ADUNAREA UNITAII ~Auto-evaluarea si evaluarea ~Consens cu liderul adult facuta de semeni care monitorizeaza.Sunt date sigiliile de recunoastere S1 ~Consiliul Unitazii da F1 insemnele de progres, cand este cazul Petrecere.Finalul unui ciclu ~Analiza facuta de patrula si ~Analiza unitaii de unitate ~Stabilirea prioritaii ~Avansari de idei de activi- ~Pre-selectarea activitatai ilor ~Pregatirea propunerii lor ___________________________________________________________________________ ~Analizarea propunerii ~Decizie privind activitaile de patrula ~Pegatirea propunerii pentru activitaile de unitate Patrulele :instiineaza cu privire la activitaile paS2 trulei ; propun activitaile F2 de unitate Adunarea : ia nota asupra activitailor de patrula; alege activitaile de unitate ___________________________________________________________________________ S3 ~Organizarea tuturor acti-

F3 ~Proiectarea si pregatirea activitailor de patrula

vitailor intr-un calendar ~Proiectarea si pregatirea activitailor de unitate

Aprobarea calendarului

Timpul disponibil Desfasurarea si evaluarea activitailor. ramas pentru Evaluarea dezvoltarii tinerilor. ciclu F4 ___________________________________________________________________________ ~Auto-evaluarea si evaluarea ~Consens cu liderul adult S1 facuta de semeni care monitorizeaza F1 ~Consiliul Unitaii Petrecere.Finalul unui ciclu Incepe urmatorul ciclu da insemnele de progres 12.1)d) CICLUL DE PROGRAME ESTE O UNEALTA EDUCAIONALA, PRIN CARE TINERII SUNT CONSULTAI IN CADRUL UNUI SISTEM Ciclul de programe nu este doar o cale de organizare a tot ceea ce se intampla in unitate. El este si o unealta educaionala, care faciliteaza tipul de invaare propus de Metoda Scout. Prin intermediul ciclului de programe, tinerii : ~ invaa sa aiba si sa-si exprime opiniile, si sa ia decizii in legatura cu acestea ; ~ folosesc mecanismele participarii, care in cont de opiniile lor si ii invaa sa respecte si sa preuiasca opiniile celorlali ; ~ invaa sa dezvolte, sa prezinte si sa susina o propunere ; ~ dobandesc abilitai organizatorice si-si dezvolta iscusine de negociatori . Diferitele faze ale unui ciclu de programe - in special primele trei, care dureaza, de obicei, trei saptamani - coordoneaza diferitele momente si situaii care dau tinerilor ocazia de a participa la viaa democratica si de a o practica. La inceput, acesti pasi pot parea sa reprezinte o abordare mai complicata decat cea facuta de obicei de unele unitai scout, dar ei sunt doar o succesiune care ordoneaza si numeste ceea ce este necesar pentru a-i incuraja pe tineri sa participe firesc. Baden-Powell obisnuia sa spuna ca Sistemul Patrulelor ii ajuta pe scouts sa ineleaga ca ei dein o influena considerabila asupra a ceea ce face unitatea lor. Acest sistem este ceea ce creeaza unitatea scout si, de aceea, cercetasia, in general, coopereaza cu naturalee (Aids to Scoutmastership, 1919) Cooperarea cu naturalee cere un anume timp. Timp pentru a vedea ce se intampla, a asculta si a gasi o cale de a o face mai bine. In Aids to Scoutmastership , Baden-Powell a mai recomandat : Cand un lider Scout se simte in intuneric in ceea ce priveste caracterul sau preferinele unui tanar, multa lumina poate fi revarsata asupra subiectului, prin ascultare.

Ascultand, poi sa descoperi cel mai ascuns caracter al fiecarui tanar si sa afli cum sa-i trezesti acestuia interesul . Ciclul de programe este o eficienta unealta pentru ascultare, iar pentru tineri - o unealta prin care sa faca din aceasta atitudine o parte a personalitaii lor. Noi idei ies la suprafaa atunci cand ascultam, iar cand nu exista idei noi, riscam sa ii determinam pe cercetasi sa faca activitai care credem noi ca le-ar placea . (Baden-Powell, Aids to Scoutmastership, 1919) Fondatorul si-a exprimat aceasta neliniste in diferite texte, in mod repetat. Chiar a atras atenia asupra ei in discursul sau de ramas bun, la Conferina Mondiala de la Haga, in 1937, cand a spus ca inainte de a lua o decizie de acest gen [alegerea activitailor], intreb cea mai buna autoritate : tinerii insisi. Ciclul de programe este o cale foarte eficienta de a le cere tinerilor parerea.

12.2) ANALIZA UNITAII In timp ce un ciclu se incheie cu concluziile privind evaluarile progresului personal si sunt facute cunoscute realizarile, un alt ciclu incepe cu analiza unitaii, care include stabilirea unei prioritai, pre-selectarea activitailor si pregatirea propunerii care trebuie facuta patrulelor. Deoarece in capitolul anterior am vorbit despre evaluarea progresului, aici incepem sa examinam ciclul de programe, pornind de la analiza unitaii. 12.2)a) ANALIZA ESTE REALIZATA IN CONSILIILE PATRULELOR SI IN CONSILIUL UNITAII Prima parte a acestei analize are loc in cadrul uneia sau catorva intalniri ale Consiliului Patrulei. Aceasta poate fi intalnirea inuta pentru a auzi auto-evaluarea fiecarui membru si elementele adaugate la ea de ceilali, sau urmatoarea intalnire. Consiliul Patrulei conduce o analiza a modului in care patrula si unitatea si-au indeplinit sarcinile in ciclul care se incheie si prezinta idei anticipate despre activitaile patrulei si unitaii, pe care membrii ar vrea sa le desfasoarte pe durata ciclului urmator. Consiliile Patrulelor sunt urmate de o intalnire a Consiliului Unitaii, in care : ~ sunt luate in consideraie analizele facute de patrule si este realizata o analiza generala, incluzand aspecte despre care vom discuta mai tarziu ; ~ pe baza analizei, este definita o prioritate pentru noul ciclu, cu referire, in particular, la ariile de dezvoltare la care trebuie sa se lucreze mai mult ; ~ conform cu prioritatea si cu ideile prezentate de patrule, Consiliul Unitaii

pre-selecteaza idei pentru activitaile de patrula si de unitate, pentru ciclul urmator ; ~ o data pre-selectate activitaile, propunerea care trebuie facuta patrulelor este pregatita. Realizarea acestor pasi este foarte simpla. Nu este nevoie ca acest proces sa fie foarte lung. Cand analiza unitaii a fost incheiata, prioritatea de care este nevoie pentru ciclul urmator va deveni, automat, clara. O data definita prioritatea, trebuie sa ne imaginam activitai care corespund acesteia. Dupa generarea ideilor de activitai, trebuie sa ne gandim la o cale prin care sa le propunem pe acestea tinerilor. Din punctul de vedere al Consiliului Unitaii, toate acestea pot fi realizate intr-o singura intalnire bine esalonata : in timpul discuiei, acesti pasi au legatura si urmeaza unul din celalalt in mod natural.

12.2)b) ANALIZA REALIZATA DE PATRULE DIFERA DE ANALIZA REALIZATA DE CONSILIUL UNITAII Analizele realizate de patrule tind sa se concentreze mai mult pe patrula decat pe unitate si se refera la subiecte de interes mai apropiat tinerilor. Ele tind sa vorbeasca despre activita i viitoare, despre atmosfera din patrula, relaiile dintre membrii ei, rolurile interne, progresul realizat, probleme care au fost depasite si sarcini nerezolvate. Nu este necesar ca aceste analize sa urmeze un plan prestabilit. Experiena ne arata ca sunt obinute rezultate mai bune atunci cand tinerii discuta punctele lor de vedere fara sa fie legai de o forma particulara. Evaluarea facuta de ei va scoate la iveala, firesc, preocupari care constituie chei valoroase pentru realizarile unitaii. Analiza realizata de Consiliul Unitaii ine cont de aceste evaluari, dar face o abordare concentrata mai mult pe latura educaionala, bazata pe aplicarea Metodei Scout, dezvoltarea activitailor, realizarea de catre tineri a obiectivelor personale si indeplinirea sarcinilor liderilor aduli. Diferena dintre cele doua analize consta in faptul ca tinerii sunt interesai de organizarea de aventuri cu grupul lor de semeni, in timp ce Consiliul Unitaii si liderii aduli sunt preocupai de rezultatele educaionale ale acestora. 12.2)c) ANALIZA ESTE FACUTA LA MODUL GENERAL Analiza facuta de Consiliul Unitaii examineaza patrulele si unitatea ca intreg, incercand sa determine cat progres a fost realizat in ciclul anterior si cat ar trebui realizat in viitorul apropiat. Consiliul Unitaii nu examineaza rezultatele vreunei activitai anume sau situaia particulara a vreunei patrule sau a vreunui membru, desi analiza generala va trage clar concluziile unor asemenea evaluari. 12.2)d) ANALIZA SE REFERA LA VIAA DE GRUP, LA OBIECTIVE SI ACTIVITAI, SI LA REALIZARILE LIDERILOR ADULI

In stransa legatura cu natura sa educaionala, analiza Consiliului Unitaii trebuie sa raspunda la cateva intrebari de baza . ~ Viaa in cadrul patrulelor si in unitatea scout reflecta aplicarea tuturor elementelor Metodei Scout ? ~ Exista un echilibru bun intre activitaile fixe si cele variabile ? ~ Activitaile noastre fixe sunt interesante si semnificative pentru tineri ? ~ Activitaile variabile, desfasurate in patrule si in unitate, au fost atragatoare, incitante, utile si recompensatoare ? ~ Activitaile le-au furnizat tinerilor oportunitai pentru o dezvoltare echilibrata, in diferite arii de dezvoltare ? ~ Dezvoltarea personala a fiecarui tanar este monitorizata adecvat ? ~ Tinerii par sa fi realizat modelele de comportament prevazute in obiective ? ~ Liderii aduli isi duc la bun sfarsit rolul, in mod eficient ? Fiecare dintre aceste intrebari are cateva aspecte care pot sau nu pot fi luate in consideraie, in funcie de cat de profunda se intenioneaza sa fie analiza. Fiecare Consiliu de Unitate va avea de-a face cu aceste intrebari, dupa cum se crede ca e mai bine. Le poate modifica sau poate adauga alte intrebari, deoarece nu exista o singura modalitate corecta de a realiza aceasta analiza. Coninutul nu va varia prea mult, oricum, deoarece o analiza educaionala e preocupata de misiunea de baza a unitaii scout. 12.2)e) DUPA CE ESTE INCHEIATA ANALIZA, ESTE STABILITA O PRIORITATE EDUCAIONALA PENTRU CICLUL CARE INCEPE Prioritatea este un anume accent care va fi dat noului ciclu, care se naste dintr-o comparaie intre analiza unitaii si obiectivele pe care unitatea le stabileste pentru ea insasi, in acel an. Deoarece obiectivele anului sunt expresia concreta a viziunii de viitor a unitaii, prioritatea este o cale de a indrepta aciunile spre viziune, prin intarirea aspectelor pozitive care au fost identificate, incercand atenuarea sau eliminarea celor negative, si prin dirijarea aciunii care corecteaza, pentru ciclul care incepe. Prioritatea reprezinta un cadru prin care ciclul de programe va opera. Patrulele sunt implicate in definirea prioritaii prin sefii lor de patrula si asistentii sefilor de patrula, care sunt membri ai Consiliului Unitaii. Exemple de analize si prioritaile respective

ANALIZA ~ Tinerii gasesc atragatoare activitaile. Exista un bun echilibru intre activitaile fixe si cele variabile.Toate ariile de dezvoltare sunt acoperite. ~ Sunt prea multe activitai de unitate si nu suficiente pentru fiecare patrula ~ Viaa patrulelor nu este intensa.

PRIORITATEA # Sporirea varietaii activitailor si meninerea lor atragatoare.

# Reducerea numarului activitailor de unitate si incurajarea activitailor de patrula. # Intarirea culturii interne a patrulelor si lucrarea la pregatirea sefilor de patrula si a asistenilor sefilor de patrula.

~ Monitorizarea individuala nu este constanta.

# Fiecare lider adult sa intensifice contactul personal cu tinerii pe care ii monitorizeaza.

~ Nu exista contacte cu ali ageni educaionali. # Stabilirea de legaturi cu familiile si profesorii tinerilor. In unitatea din acest exemplu, activitaile merg bine, dar Sistemul Patrulelor manifesta unele slabiciuni, iar monitorizarea personala este inadecvata. Ambele sunt lipsuri serioase, iar prioritatea stabileste imediat linii calauzitoare pentru a le corecta. ANALIZA ~ Unitatea lucreaza bine, dar patrulele au de indeplinit prea multe activitai la locul lor de intalnire si in oras, iar progresul tinerilor arata ca le lipseste experiena vieii in natura. In acest caz - care este mai puin descriptiv decat primul - unitatea si-a dat seama ca este foarte urbanizata si si-a propus sa corecteze aceasta situaie in urmatorul ciclu. Faptul ca aceasta analiza este succinta la extrem nu o face mai puin valida. Poate exista o unitate noua, care sa-si limiteze analiza la subiectul vieii in natura. Alternativ, poate exista o unitate mai experimentata, care sa opteze pentru rezumarea celorlalte aspecte ale analizei in expresia unitatea lucreaza bine si sa se concentreze pe o singura arie, considerata a fi mai bogata in lipsuri. PRIORITATEA # O mai mare incurajare a activitailor de patrula in aer liber, pe durata noului ciclu.

12.2)f) DUPA CE ESTE STABILITA PRIORITATEA, SUNT PRE-SELECTATE ACTIVITAILE Indata ce este stabilita prioritatea pentru noul ciclu, Consiliul Unitaii pre-selecteaza activitaile care vor fi propuse patrulelor. Acestea sunt activitai atat pentru insesi patrulele (activitai de patrula), cat si activitai pe care sa le ia in consideraie in propunerea lor catre Adunarea Unitaii (activitai de unitate). Aceasta pre-selecie include cat de multe idei posibile, prezentate de patrule la intalnirile Consiliului lor, prevazand ca acestea sa nu fie contrare prioritaii si sa nu implice, dupa parerea Consiliului Unitaii, nici un risc pentru tineri, la varsta aceasta. In principiu, sunt pre-selectate doar activitaile variabile. In mod excepional, pot fi preselectate si unele aspecte ale activitailor fixe, cum ar fi locul ales pentru campare. Activitaile fixe sunt incorporate in calendar atunci cand sunt organizate activitaile in acesta, dupa cum vom vedea mai tarziu. Cand pre-selectam activitai, ar trebui sa avem in vedere anumite lucruri : # trebuie facuta legatura intre activitai si prioritate, iar activitaile trebuie sa contribuie la realizarea obiectivelor in toate ariile de dezvoltare, chiar daca prioritatea ofera, la randul ei, prioritate uneia sau catorva arii ; # ar trebui sa selectam mai multe activitai de patrula decat activitai de unitate ; # activitaile de patrula trebuie sa se potriveasca cu varsta membrilor patrulei ; # pre-selecia trebuie sa fie variata si trebuie sa nu repete activitai care au fost desfasurate recent ; # activitaile alese ar trebui sa fie de durate diferite ; # este recomandata pre-selectarea a de doua ori mai multor activitai decat pot fi realizate pe durata unui ciclu. Acest lucru sporeste opiunile si incurajeaza crearea de alte idei. O data pre-selectate activitaile, propunerea care trebuie facuta patrulelor este pregatita. 12.3) PROPUNEREA SI SELECTAREA ACTIVITAILOR Prioritatea este prezentata patrulelor, impreuna cu propunerea de activitai care au fost pre-selectate de catre Consiliul Unitaii. Fiecare patrula isi selecteaza activitaile de patrula pe care le va desfasura si pregateste o propunere de activitai comune pentru intreaga unitate. Patrulele informeaza unitatea scout cu privire la

activitaile de patrula pe care le-au ales si prezinta propunerea lor pentru activitaile de unitate, care apoi sunt selectate prin metoda diferitelor jocuri democratice. In acest scop, este inuta o noua runda de intalniri ale Consiliului Patrulei, urmata de o Adunare a Unitaii. 12.3)a) PROPUNEREA CONINE PRIORITATEA, CATEVA ACTIVITAI DE PATRULA SI TOATE ACTIVITAILE DE UNITATE Patrulele sunt informate in legatura cu prioritatea, deoarece, daca nu o cunosc, nu vor sti in ce direcie sa ia decizi si sa propuna activitai. Este neproductiv sa admii ca patrulele sa genereze activitai care, apoi, sa fie respinse, deoarece se afla in afara cadrului prioritaii. Este prezentata doar partea de prioritate care are legatura cu activitaile. Nu va fi in beneficiul patrulelor sa stie despre concluzile Consiliului Unitaii privind aplicarea Metodei Scout sau despre modul in care este evaluata dezvoltarea lor personala. Activitaile de patrula pre-selectate, care au fost generate de tineri, pot fi returnate patrulelor care le-au conceput, afara de cazul cand au fost propuse sa fie desfasurate de intreaga unitate. Activitaile de patrula, care au fost generate de Consiliul Unitaii, pot fi prezentate tuturor patrulelor sau doar catorva dintre ele, in funcie de caracteristicile si de nevoile fiecareia. Activitaile de unitate pre-selectate sunt propuse tuturor patrulelor, fara excepie, indiferent de cine le-a generat. 12.3)b) PROPUNEREA ESTE ANALIZATA IN CONSILIILE PATRULELOR O data aranjata propunerea, este convocata o noua runda de intalniri ale Consiliului Patrulei. La aceste intalniri : # seful de patrula si asistentul sefului de patrula : ~ prezinta prioritatea stabilita de Consiliul Unitaii, explicand motivele acesteia ; ~ prezinta activitaile pre-selectate ; ~ incurajeaza membrii patrulei sa discute diverse idei care au aparut pentru activitaile de patrula : cele sugerate de tineri insisi la intalnirea anterioara a Consiliului Patrulei, cele sugerate de Consiliul Unitaii si cele care pot sa apara atunci si acolo, dupa cum considera ei definita prioritatea ;

# aceste discuii conduc la o decizie asupra activitailor pe care patrula le va realiza pe durata urmatorului ciclu ; # in sfarsit, patrula pregateste propunerea sa de activitai de unitate, pentru a o prezenta Adunarii. 12.3)c) ADUNAREA UNITAII SELECTEAZA ACTIVITAILE COMUNE TUTUROR PATRULELOR La o Adunare a Unitaii, care este inuta pentru a incheia aceasta faza : ~ fiecare patrula prezinta activitaile de patrula pe care ea le-a ales pentru a le realiza, incluzand ordinea lor de prioritai si durata estimata pentru fiecare ; ~ apoi, patrulele prezinta propunerea lor pentru activitaile de unitate, folosind un joc democratic ales din timp ; ~ ca parte a jocului democratic insusi, unitatea alege activitaile comune pentru ciclu, care sunt date in ordinea prioritailor, conform cu preferinele inregistrate. 12.3)d) JOCURILE DEMOCRATICE NU SUNT ALTCEVA DECAT ACTIVITAI CARE FURNIZEAZA O METODA DE STABILIRE A OPINIEI MAJORITAII Jocurile democratice sunt simulari in care tinerii joaca un rol dat si incearca sa obina sprijinul unitaii pentru propunerea lor, acionand in concordana cu regulile cadrului ales. Jocurilor democratice le este dat acest nume deoarece ele sunt un mecanism prin care opinia majoritaii este exprimata prin joc de rol, chiar daca simularea nu reprezinta intotdeauna o instituie sau o activitate privata care sa faca parte din viaa democratica. Prin joc, tinerii avanseaza idei, apara poziii, invaa sa dezbata, fac opiuni si isi dezvolta multe alte iscusine si atitudini care sunt inerente intr-un proces democratic de luare a deciziilor. Astfel, in comun cu celelalte faze ale ciclului de programe, selectarea activitailor nu este altceva decat o activitate care se amesteca cu toate celelalte activitai care sunt desfasurate, in mod normal, in unitate. 12.3)e) MULTE ACTIVITAI POT FI FOLOSITE CA JOCURI DEMOCRATICE

Jocul democratic poate fi o dezbatere parlamentara, un proces electoral, o audiere la tribunal, o licitaie publica, o tura de cumparaturi prin piaa, o bursa de valori, o sedina de cabinet sau orice situaie similara. JOCURI DEMOCRATICE CONINUTUL CARE CALEA PRIN CARE SUNT DESCRISE ACTIVITAILE PROPUSE ZIUA ALEGERILOR Membrii unei organizaii din comunitate trebuie sa fie alesi : fiecare patrula isi prezinta candidaii si isi desfasoara campania. Fiecare idee este un candidat care se intrece pentru a fi pe placul electoratului. Numarul de voturi obinut de fiecare candidat VARIABILA DETERMINA SELECTAREA LOR

SESIUNEA ESTE DESCHISA ! O sedina a Parlamentului, in care fiecare patrula reprezinta banca ministrilor unui partid politic imaginar. Ideile sunt proiecte de legi, prezen- Numarul de voturi obinut tate de ministri care incearca sa ob- determina aprobarea ideiina aprobarea pentru ele. lor si ordinea prioritaii lor. MIZAND PE TOT, PE PIAA BURSEI Cercetasii sunt aprovizionai cu un anume capital si devin investitori care cumpara si vand aciuni. Ideile sunt aciuni care sunt schim- Aciunile care aduc cele bate la diferite preuri. mai mari profituri

MERGE, MERGE, S-A DUS ! O licitaie la care patrulele au un mic capital, pentru a cumpara si a vinde. Picturi sau lucrari de arta, care sunt licitate. Obiectele sunt plasate in ordinea prioritaii dupa valoare, in funcie de suma platita pentru fiecare.

SEDINA DE CABINET Presedintele si ministrii acestuia examineaza diferite proiecte care Ideile de activitai sunt proiecte de dezvoltare pentru ara (unitatea scout). Proiectele care au primit cele mai multe voturi din partea ministrilor (toi

concureaza pentru a fi implementate. O DIMINEAA LA PIAA Cercetasii sunt aprovizionai cu bancnote special facute si devin proprietari de pravalii si cumparatori, intr-o piaa improvizata. NE VEDEM LA TRIBUNAL ! Unitatea scout devine un tribunal. Ideile de activitai sunt supuse judecaii, cu aparare si acuzare, argumentandu-se in favoarea sau impotriva lor, respectiv. Ideile sunt produsele de zi cu zi, care sunt cumparate si vandute intr-o piaa.

tinerii)

Produsele cel mai bine vandute

Numarul de voturi prin care Curtea (Adunarea Unitaii) declara nevinovata o idee

Fishele de activitate utilizate de Asociaie includ cateva activitai care descriu in detaliu aceste simulari, precum si alte activitai care pot fi folosite ca jocuri democratice. Jocul ales poate fi completat prin puneri in scena, folosire de materiale si de costume pentru jucatorii implicai. Ideea este de a profita cat mai mult de simulare, atat ca exerciiu de participare, cat si ca activitate atragatoare in sine.

12.3)f) REZULTATUL JOCULUI DEMOCRATIC DETERMINA ACTIVITAILE DE UNITATE Jocul democratic - care constituie o intalnire a Adunarii Unitaii - determina activitaile care vor fi desfasurate pe durata ciclului si le plaseaza in ordinea prioritailor, in concordana cu preferinele inregistrate. Liderii aduli sunt inlesnitori, asumandu-si roluri de sprijin, care variaza in funcie de jocul ales. Ei nu trebuie sa intervina niciodata in favoarea vreunei anume alternative. Chiar daca ei considera ca rezultatul nu este cea mai buna opiune, trebuie sa respecte decizia luata. Daca deciziile lor nu sunt recunoscute, tinerii nu vor avea niciodata experiena confruntarii cu consecinele propriilor lor decizii, in condiiile unor masuri de protecie rezonabile. Daca organizarea activitailor intr-un calendar - o sarcina ce corespunde Consiliului Unitaii - face necesara amanarea sau adaugarea unei activitai de unitate, amendamentul are nevoie de acordul Adunarii Unitaii, dupa cum vom discuta mai tarziu.

12.4) ORGANIZAREA, PROIECTAREA SI PREGATIREA ACTIVITAILOR In aceasta faza, activitaile de patrula si cele de unitate, care au fost selectate, sunt organizate intr-un calendar. De indata ce Adunarea Unitaii aproba calendarul, fiecare activitate este proiectata si pregatita.

12.4)a) ACTIVITAILE SUNT ORGANIZATE INTR-UN CALENDAR Toate activitaile de patrula si de unitate, care au fost selectate, sunt aranjate si coordonate intr-un calendar pentru ciclul de programe. Realizarea unui calendar este o sarcina care necesita anumite iscusine, pentru a programa diferite activitai, de variate intinderi, in mod armonios, hotarand variabile ca timpul, resursele si echilibrul dintre activitaile de patrula si cele de unitate, si dintre activitaile fixe si cele variabile. Calendarul este aranjat de Consiliul Unitaii, in care toi tinerii sunt reprezentai prin sefii lor de patrula si asistenii sefilor de patrula. Modul in care este organizat calendarul determina durata ciclului. Recomandari pentru aranjarea calendarului ~ Toate activitaile - atat cele de patrula, cat si cele de unitate - care au fost selectate, sunt incluse in calendar. In scopul coordonarii tuturor activitailor, probabil va fi necesara amanarea sau modificarea unora dintre activitaile selectate, mai ales a acelora care implica intreaga unitate. Acest lucru ar trebui facut in concordana cu ordinea prioritailor, stabilita in timpul procesului de selectare, iar modificarile trebuie aprobate de Adunarea Unitaii. ~ Este recomandata includerea activitailor care furnizeaza oportunitai pentru progres in toate ariile de dezvoltare, fara a scadea din valoarea prioritaii stabilite pentru ciclu.

~ Pe cat este posibil, activitaile ar trebui sa se refere la o sfera larga de subiecte si trebuie gasit un echilibru intre activitaile fixe si cele variabile, ca si intre activitaile de patrula si cele de unitate. ~ Uneori, din anumite motive, diversitatea si echilibrul pot fi pierdute pe durata procesului de selecie. Pentru a corecta acest lucru, Consiliul Unitaii poate incorpora cateva activitai de unitate, asigurand ca acestea sa nu modifice substanial selecia facuta de tineri. Activitaile de patrula adaugate in acest scop necesita consimamantul anterior din partea respectivului Consiliu de Patrula. ~ Este recomandata punerea in calendar mai intai a activitailor fixe. Sa ne amintim ca unele dintre ele trebuie desfasurate la anumite date (de exemplu, aniversarea Grupului Cercetasesc), iar ca altele pot dura cateva zile (cum este un camp). ~ Apoi, sunt introduse in calendar activitaile variabile, neuitand ca multe dintre ele se vor desfasura simultan si ca unele activitai fixe (intalniri si campuri) pot include cateva activitai variabile. Cel mai bine este sa fie programate mai intai cele mai lungi, deoarece cele mai scurte sunt usor de introdus la sfarsit. ~ Activitaile fixe de scurta durata, cum sunt jocurile, cantecele, dansurile si alte activitai spontane, nu e nevoie sa fie incluse in calendar. Prevazand ca intalnirile, campurile si activitaile de durata medie si lunga sa fie programate cu un anume spaiu de manevra, acestea pot fi potrivite cand este necesar. ~ Activitaile de acoperire si competenele nu sunt nici ele introduse in calendar, deoarece sunt desfasurate individual. Din nou, daca un calendar are suficient spaiu de miscare, acestea pot fi

potrivite in diferite momente. ~ Activitaile trebuie sa fie planuite si trebuie dedicat timp planificarii si pregatirii lor. In masura in care echilibrul intre activitai o permite, este bine ca activitaile care necesita mai multe pregatiri sa fie programate pentru a doua jumatate a ciclului, iar cele simple sa fie pastrate pentru primele saptamani. ~ Fara a nglija celelalte activitai, este necesar un anume timp, la sfarsitul ciclului, pentru concluziile privind procesul evaluarii progresului personal. ~ Procesul de aranjare a calendarului va ajuta la stabilirea daca sunt suficieni lideri aduli pentru a duce la bun sfarsit sarcina in discuie, la nivelul cerut. Daca nu, exista cateva opiuni : reducerea numarului de activitai, incetinirea programului sau extinderea echipei. ~ Calendarul trebuie sa fie flexibil, asa incat activitaile sa poata fi redistribuite sau inlocuite in situaii neprevazute.

12.4)b) ADUNAREA UNITAII APROBA CALENDARUL Indata ce calendarul este gata, Consiliul Unitaii il pune in discuia Adunarii Unitaii, care da aprobarea finala. Este bine ca patrulelor sa le fie prezentat calendarul cu cateva zile inainte de Adunare, mai ales daca au fost facute modificari la selecie sau au fost adaugate activitai.

12.4)c) DUPA CE ESTE APROBAT CALENDARUL, SUNT PROIECTATE ACTIVITAILE Prin proiectarea unei activitai inelegem identificarea tuturor elementelor implicate si analizarea interaciunii dintre ele. Activitaile de patrula sunt proiectate si pregatite de patrule, cu sprijinul unui lider adult, atunci cand acesta este solicitat. Activitaile de unitate sunt proiectate si pregatite de Consiliul Unitaii sau de o echipa speciala, care este desemnata, cu sprijinul patrulelor.

Aceasta sarcina este mai simpla - desi nu poate fi niciodata evitata cu desavarsire cand activitaile au mai fost desfasurate inainte sau au fost luate din una dintre fishele de activitate furnizate de Asociaie. In aceste cazuri, sarcina este inlesnita de experiena anterioara sau de sugestiile furnizate, in special de fisha de activitate, ale carei variaii au fost elaborate si testate de o echipa specializata. Dar acest lucru nu va putea fi aplicat in toate cazurile, iar cele mai multe dintre activitai vor fi contururi generale, de idei care trebuie sa fie foarte bine reglate. Chiar daca ar fi luata dintr-o fisha de activitate, trebuie date cateva idei activitaii, pentru a o adapta la caracteristicile tinerilor, la patrule si la condiile in care opereaza unitatea scout. Munca de proiectare poate incepe cu activitaile programate devreme in ciclu, pentru ca cele care vin mai tarziu pot fi proiectate cand se apropie data - oricum, fara a cadea in capcana lasarii acestei sarcini pentru ultima clipa. De obicei, activitaile sunt proiectate in diferite momente ale ciclului deprograme. Totusi, trebuie sa ne amintim ca e necesar ca activitaile mai lungi sau mai complexe sa fie proiectate cu mult inainte decat cele mai scurte sau mai simple. Trebuie ca acele activitai care necesita multe materiale sa fie gandite mai devreme decat celelalte. Activitaile care reclama resurse umane externe au nevoie sa fie planuite inainte decat cele care folosesc doar resurse interne, iar activitaile pe care patrula sau unitatea le desfasoara pentru prima data au nevoie de o studiere mai atenta decat cele care au mai fost facute.

12.4)d) DEFINIREA OBIECTIVELOR ACTIVITAILOR ESTE O PARTE ESENIALA A PROIECTARII LOR Probabil ca o activitate este selectata si introdusa in calendar avand o idee implicita sau generala despre ce se intenioneaza sa realizeze. Nu este suficient acest lucru - trebuie sa-i specificam obiectivele mai exact. Aceasta definire, care ar trebui facuta in scris, este eseniala pentru evaluarea pe urma a activitaii, deoarece evaluarea consta in stabilirea daca au fost realizate obiectivele propuse. Daca nu a fost definit nici un obiectiv, nu exista nimic pe care sa se bazeze evaluarea, iar daca s-a considerat ca obiectivele sunt evidente, evaluarea va fi confuza si ambigua. Obiectivele unei activitai sunt rezultatele pe care speram sa le obinem cu grupul de participani, la sfarsitul activitaii. EXEMPLE DE OBIECTIVE ALE UNEI ACTIVITAI

# PATRULA A PRINS RITMUL ! Alegerea unei melodii, compunerea unui cantec, realizarea instrumentelor necesare pentru a-l interpreta, organizarea unui festival, prezentarea cantecului si alegerea unui numar artistic castigator - sunt cateva dintre provocarile acestei activitai, care pun la incercare talentele muzicale, creativitatea si umorul tinerilor. OBIECTIVE Tinerii ~ sa se familiarizeze cu instrumente muzicale simple si sa invee sa le realizeze ; ~ sa-si dezvolte iscusine artistice si muzicale ; ~ sa-si dezvolte iscusine de munca in echipa. # SARBATOAREA FOCULUI Membrii fiecarie patrule examineaza dificultaile pe care le au ca grup. Defectele sunt prezentate in mod creativ, prin figuri din carton, care sunt arse noaptea, la focul de camp, in timp ce patrulele se angajeaza sa-si indrepte greselile. OBIECTIVE Tinerii ~ sa-si exprime propriul punct de vedere intr-o maniera creativa ; ~ sa critice in mod constructiv aspecte ale patrulei, care ar putea fi imbunataite ; ~ sa invee sa faca figuri simbolice din carton ; ~ sa mareasca valoarea tradiiei focului de camp.

12.4)e) O DATA CE SUNT DEFINITE OBIECTIVELE,

PROIECTAREA ESTE INCHEIATA Proiectand o activitate, ne putem astepte la rezultate mai bune si putem evita surprizele atunci cand ajungem sa o desfasuram. Ca si definirea obiectivelor, alte rezultate ale proiectarii includ raspunsurile la cateva intrebari. # Ce fel de loc ar fi cel mai bun pentru activitate ? # Cat timp va dura ea ? # Daca este o activitate de unitate, care va fi rolul patrulelor ? Iar daca este o activitate de patrula, ce rol vor avea tinerii ? # De ce fel de resurse umane si materiale avem nevoie si in ce numar ? # Cat costa aceste materiale si de unde pot fi obinute ? # Activitatea este realizata dintr-o data sau are cateva etape ? # Implica ea anumite riscuri de care ar trebui sa ne ferim ? # Exista posibile variaii ? # Cum este evaluata ? # Ce criterii sunt folosite pentru evaluarea ei ?

12.4)f) DUPA CE ESTE PROIECTATA ACTIVITATEA, EA ESTE PREGATITA PENTRU A FI REALIZATA LA O ANUMITA DATA Sarcinile de pregatire variaza in funcie de tipul de activitate implicata : pregatirea pentru o activitate de o ora este foarte diferita de pregatirea pentru un camp de sapte zile.

Oricum, cand pregatizti orice activitate, este foarte util sa aruncai o privire peste fisha de drum care urmeaza. FISHA DE DRUM Desi in pregatirea unei activitai sunt implicai lideri aduli, tineri si chiar experi externi, intotdeauna trebuie sa fie cineva responsabil cu activitatea, caruia toi ceilali se raporteaza. Orice activitate, oricat de atragatoare, are nevoie sa fie promovata, iar acest lucru trebuie planuit din timp. Cum urmeaza sa fie promovata activitatea ? Cine va face acest lucru ? Ce materiale sunt necesare ? Cine le va obine sau le va realiza ? Locul unde este inuta activitatea este o cheie a succesului ei. Rezultatul activitaii este afectat de marimea, intimitatea, imprejurimile, ordinea, curaenia si nivelul de zgomot ale locului de desfasurare. Acesta este chiar mai important cand activitatea este inuta in afara locurilor de intalnire obisnuite. In cazul campurilor si excursiilor, este importanta vizitarea anterioara a acestuia si asigurarea ca toate activitaile planuite pot fo duse la bun sfarsit acolo. Unele activitai scurte au loc intr-o singura etapa, in timp ce altele, in special cele mai lungi, au cateva faze, de diferite durate si cu diferite cerine. Aproape toate activitaile au variaii care pot fi implementate una dupa alta sau simultan. Ai parcurs cu privirea diferitele faze ale activitaii si ai desemnat cate un responsabil pentru fiecare dintre ele ? Ai pregatit materialele de care avei nevoie pentru diferitele variaii pe Au fost identificate tipul de loc si persoana responsabila cu gasirea si pregatirea acestuia ? Ai vizitat locul, pentru a verifica daca este cel mai potrivit ? A fost obinuta permisiunea de a-l folosi ? Stiu toi cine raspunde de activitate ?

care intenionai sa le folosii ? Activitaile de patrula sunt pregatite de tineri, iar activitaile de unitate sunt pregatite de Consiliul Unitaii, cu participarea tinerilor. Cand avem nevoie de resurse umane externe, trebuie sa le starnim entuziasmul din timp si sa le angajam in aciune. Nu putem avea un pescuit dis-de-dimineaa fara un expert in pescuit sau un scurt curs de fotografie fara sprijinul unui fotograf. O noapte intunecata, pe un deal in afara orasului, fiecare este gata si asteapta sa observe stelele. Dar persoana responsabila cu obinerea telescopului, care ajunge tarziu, isi aminteste doar la sosire ca trebuia sa il obina pe drum. Toi care au avut o asemenea experiena nu vor uita niciodata importana sprijinului material.. Multe activitai nu costa nimic, dar altele, care dureaza mai mult sau folosesc mai multe materiale, cum sunt campurile sau activitaile variabile mai lungi, necesita fonduri ce trebuie obinute si administrate corect. Persoana care raspunde de activitate ar trebui sa supravegheze continuu, verificand daca au fost duse la bun sfarsit sarcinile repartizate, pana cand activitatea este complet pregatita. Cand pregatii o activitate, se prea poate sa fie nevoie sa aducei modificari la calendarul iniial, asa cum este cand stabilii definitiv de cat timp avei nevoie pentru fiecare activitate. Daca este flexibil calendarul, va fi usor de facut ajustari. A fost oprit un buget pentru activitate ? Au fost obinute resursele necesare ? Este cineva in masura sa le administreze ? Au fost stabilite reguli de contabilizare? Ai verificat daca totul este gata inainte de a incepe activitatea ? Ai verificat daca materialele de care avei nevoie pentru activitate au fost obinute sau realizate ? Sunt cei din afara unitaii in grija cuiva si ai obinut participarea lor ? Tinerii iau parte cum se cuvine la pregatirea activitaii ?

12.5) DESFASURAREA SI EVALUAREA ACTIVITAILOR Dupa ce unitatea a dedicat timp luarii de decizii si organizarii, inainteaza spre faza centrala a ciclului, care raspunde de cea mai mare parte a timpului disponibil. Aceasta faza implica ceea ce tinerilor le place cel mai mult : aciunea ! Ea implica, de asemenea, ceea ce ii intereseaza cel mai mult pe liderii aduli : sa ii ajute pe cercetasi sa se dezvolte prin intermediul a ceea ce fac. De aceea, in aceasta faza este necesar sa facem o distincie intre desfasurarea si evaluarea activitailor, si monitorizarea dezvoltarii personale. Deoarece am discutat despre dezvoltarea personala in capitolul 11, aici vom examina calea prin care activitaile sunt conduse si evaluate.

12.5)a) ACTIVITAILE DE PATRULA SI DE UNITATE SUNT CONDUSE IN ACELASI TIMP In concordana cu calendarul stabilit, fiecare patrula isi desfasoara activitaile independent, sub conducerea sefului de patrula, cu sprijinul liderilor aduli, cand este necesar, si supravegheata de Consiliul Unitaii. Activitaile de patrula sunt coordonate cu activitaile de unitate, care pot fi suscesive sau simultane. Aceste activitai sunt coordonate de Consilul Unitaii, direct, prin caiva lideri aduli, sau prin desemnarea unor echipe speciale, formate din lideri aduli si sefi de patrula sau asisteni de sefi de patrula. Aceste echipe sunt create pentru o anume activitate si dizolvate dupa incheierea ei. Coordonarea si conducerea activitailor de patrula si de unitate - fixe sau variabile, lungi sau scurte - este precum realizarea unui gigant puzzle din traforaj. Fiecare piesa in sine poate parea fara importana, dar, impreuna, ele formeaza o imagine care nu ar fi la fel daca ar lipsi oricare dintre piese. Consiliul Uunitaii raspunde de asamblarea pieselor de puzzle activitaile - prin verificarea, in fiecare saptamana, daca programul se desfasoara asa cum este prevazut in calendar.

12.5)b) INTOTDEAUNA ESTE NECESARA CREAREA MOTIVAIEI PENTRU ACTIVITAI Desi insisi tinerii selecteaza activitaile, intotdeauna ete necesar sa-i motivam, deoarece interesele lor se pot schimba intre momentul in care este selectata activitatea si momentul in care este inceputa. Motivaia determina cat de pasionai sunt tinerii sa se lanseze in ceva si sa se angajeze in intirea unor rezultate bune. Motivaia nu incepe cu cateva momente sau zile inainte de inceperea unei activitai, ci cu mult timp inainte. Ea ia diferite forme si creeaza o atmosfera de expectativa, care dureaza pana in ziua sau momentul in care incepe activitatea. Motivaia trebuie sa continue si in timpul activitaii, pentru a menine entuziasmul si sigurana de sine, care tind sa descreasca atunci cand se ivesc dificultai, iar rezultatul pare mai nesigur decat la inceput.

12.5)c) DESFASURAREA ACTIVITAILOR TREBUIE SA GENEREZE ENTUZIASM Tinerii trebuie sa traiasca activitatea ca pe o sarbatoare. Ea trebuie sa creeze un zumzet in ei, care ii va incuraja sa sara in urmatoarea cu un entuziasm reinnoit .Daca ei nu vad activitaile scout ca pe una dintre prioritaile lor principale, atunci este improbabil ca acestea sa genereze experiene capabile sa le influeneze dezvoltarea si sa-i ajute sa progreseze spre obiectivele lor. Pentru a fi siguri ca activitaile sunt incitante pentru toi, trebuie reinute cateva probleme : # toi tinerii trebuie sa aiba ceva interesant de facut in cadrul activitaii. ; o activitate are participani, nu spectatori ; # sarcinile implicate intr-o activitate trebuie distribuite corect, inand cont de abilitaile personale ale participanilor ; # nu trebuie sa ne permitem sa fim influenai de stereotipiile culturale legate de sexe. De exemplu, nu trebuie sa dam sarcini provocatoare doar baieilor, iar pe cele mai pasive - doar fetelor ; # desi rezultatul unei activitai este important, liderii ar trebui sa-i incurajeze pe tineri sa se bucure de activitate de dragul acesteia, indiferent de rezultatul care este obinut. Acest

lucru va contribui la dezvoltarea unei stabilitai emoionale, care sa nu depinda de succes sau de esec ; # trebuie sa ne asiguram ca aceia care nu obin rezultatele la care au sperat nu sunt umilii, ca acei membri care lucreaza intr-un ritm mai lent nu sunt dai la o parte si ca fetele si baieii mai puin populari nu sunt ignorai ; # daca un tanar nu doreste sa ia parte la o activitate sau sa o continue, aceasta dorina trebuie respectata. Ar trebui sa ii observam comportamentul mai indeaproape, sa incercam sa vorbim cu el, pentru a afla care este problema, si sa ii acordam sprijinul, daca este necesar. Acest lucru poate fi facut in cadrul patrulei sau prin liderul adult care monitorizeaza.

12.5)d) CEI CARE RASPUND DE O ACTIVITATE II MENIN ELANUL Intotdeauna, activitaile au un anumit elan. Liderii aduli care raspund de activitate - sau seful de patrula, sau asistentul sefului de patrula, in cazul activitailor de patrula - raspund de meninerea elanului. Experiena arata ca anumite situaii pot deranja elanul unei activitai. ~ O activitate poate fi puin rece la inceput, dar entuziasmul si interesul vor spori treptat, deoarece incep sa fie obinute rezultatele, iar aciunea genereaza experiene noi. Daca persoana care raspunde de activitate revarsa entuziasm, curand, ceilali vor fi contaminai de acesta. ~ Nu e nevoie sa creezi un cantec sau un dans, sau sa devii o vedeta atragatoare, pentru a genera entuziasm. Incurajarea discreta, sprijinul care dispare si reapare dupa cum e necesar sunt cel puin la fel de eficiente. ~ Persoana care raspunde de activitate nu rezolva toate problemele care se pot ivi. Este mai bine sa nu dea prea multe instruciuni sau sugestii, ci, mai degraba, sa-i lase pe participani sa depaseasca obstacolele, sa studieze alternative sau sa inventeze soluii

pentru ei insisi. ~ Ar trebui sa evitam golurile care, de obicei, sunt un rezultat al slabei pregatiri a activitaii. Cand au fost cauzate de situaii neprevazute, trebuie sa facem toate modificarile necesare si sa folosim orice aciuni acoperitoare putem, pentru a redobandi elanul activitaii. In cazul activitailor scurte, este intotdeauna util sa avem la indemana o umplere de gol sau inlocuitor, ca alternativa, cum este o activitate-surpriza, un joc de evaluare, o variaie a aceleiasi activitai sau, pur si simplu, o alta activitate. ~ In timpul activitailor mai pasive, este foarte bine sa presaram cantece, dansuri, mici jocuri sau alte activitai mici, care implica miscare. ~ Cand sunt implicate in activitai persoane din afara unitaii, ele ar trebui sa intervina la un moment potrivit, devenind astfel parte a contextului, nu sa cauzeze o intrerupere a elanului activitaii. Aceasta inseamna ca persoanele care isi ofera serviciile trebuie sa-si cunoasca din timp rolul si sa nu poata sa transforme evenimentul in propriul lor spectacol, separat. ~ Cei responsabili cu activitatea trebuie sa fie primii pe scena si sa fie gata pentru activitate, mai ales la intalnirile obisnuite. Fiind acolo din timp, pot sa reduca nivelele de anxietate, sa se asigure ca totul este gata si sa creeze motivaia.

12.5)e) DUCEREA LA BUN SFARSIT A ACTIVITAILOR NE AJUTA SA DEVENIM PERSOANE RESPONSABILE O activitate scout nu este o intalnire intamplatoare pe strada, iar cei insarcinai cu ea trebuie sa-i faca pe cercetasii scout constieni de acest lucru. Activitaile constituie o oportunitate speciala pentru dezvoltarea obiceiurilor care ne fac persoane mai responsabile. A fi punctuali, a avea grija de locurile care ne-au fost imprumutate si ale inapoia mai curate decat le-am primit, a returna echipamentul la data stabilita de comun acord, a pastra in buna stare uneltele unitaii si patrulei, a ne indeplini sarcinile incredinate si a cere acelasi lucru in schimb sunt atitudini care formeaza obiceiuri si iscusine sociale, care sunt foarte importante pentru dezvoltarea personalitaii.

Persoanele care nu se comporta in acest fel vor da, curand, doar de usi inchise. Cei care vor da dovada de o atitudine responsabila vor castiga o buna reputaie, care va fi un mare dar si cea mai buna carte de vizita, in cercetasie si in afara ei.

12.5)f) ACTIVITAILE TREBUIE SA REDUCA POSIBILELE RISCURI In toate activitaile noastre exista posibile riscuri. Este de datoria celor care raspund de activitaile cercetasesti sa se asigure ca acestea nu cauzeaza accidente. Echipamentul nostru, materialele noastre, itinerariul pe care il alegem pentru o excursie, mijloacele de transport, tipul de activitate, locul in care este desfasurata, asezarea bucatariei, manuirea focului de gatit, alimentele pe care le consumam, hainele pe care le purtam, asezarea corturilor - tot ceea ce facem si tot ceea ce folosim implica un grad de risc si ar putea cauza o imbolnavire sau un accident. De aceea, trebuie sa acordam acestor lucruri la fel de multa atenie ca si promptei sigurane a tinerilor. Mai jos sunt cateva recomandari aplicabile oricarei situaii sau cadru. Liderii aduli trebuie sa cunoasca si sa urmeze aceste recomandari. # Prevenii : acordai-va timp pentru a va imagina si a identifica toate riscurile posibile pe care le implica ceea ce facei, perfecionai-va in gasirea mijloacelor de reducere a acestora si stabilii limite clare. # Informai : toi trebuie sa fie informai, clar si direct, , care sunt riscurile, in scopul evitarii comportamentului periculos. Apoi, realizai un sistem de atenionari si semne care pot fi folosite. # Fii constani in prevenire si informare : prevenirea este o cerina permanenta. Repetai frecvent informarea despre riscuri si meninei in bune condiii semnele. # Fii pregatii pentru a acorda asistena eficienta : in ciuda masurilor constante de prevenire si comunicare, pot sa aiba loc accidente si pot sa se iveasca situaii riscante. Trebuie sa fim pregatii : ~ sa stim ce sa facem in fiecare caz ; ~ sa avem truse si ustensile de prim ajutor ;

~ sa stim ce masuri sa luam pentru a acorda la timp asistena si sa nu lasam neacoperite alte arii de potenial risc, intre timp.

12.5)g) ACTIVITAILE SUNT EVALUATE DUPA NIVELUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DEFINITE IN PREALABIL Evaluarea unei activitai consta in : # observare pe parcursul activitaii, pentru a vedea daca este posibil sa fie imbunataita modalitatea in care este desfasurata. Aceasta inseamna urmarirea aciunii , pentru a incerca optimizarea rezultatelor ; # analizarea rezultatelor, in scopul stabilirii daca au fost realizate obiectivele care au fost stabilite la inceput. Aceasta inseamna determinarea daca grupul de participani a dobandit de la activitate ceea ce se inteniona. Pentru a ne ocupa de aceste doua aspecte ale evaluarii activitaii, trebuie sa fi stabilit din timp obiectivele si sa le fi exprimat in scris. Daca nu exista obiective, nu poate exista evaluare. Daca obiectivele nu sunt in scris, evaluarea are sanse sa fie ambigua, deoarece fiecare persoana va inelege diferit cum se astepta sa fie realizata activitatea. Daca obiectivele sunt vagi, in mod inevitabil va exista tentaia de a reduce distana dintre ele si rezultatele reale, exagerand astfel realizarile si incurajand mulumirea de sine. Obiectivele ar trebui intotdeauna notate pentru activitaile variabile, dandu-le o sfera larga de scopuri si coninuturi. Excepie fac : ~ activitaile instantanee, pentru care nu ar avea sens notarea obiectivelor, dat fiind caracterul lor de surpriza ; ~ activitaile de acoperire, individuale, deoarece ele sunt sugestii date unui tanar de catre liderul adult care monitorizeaza si nu este necesara notarea obiectivelor ;

~ sarcinile individuale, din cadrul unei activitai de grup, care echivaleaza cu repartizarea responsabilitailor ; ~ competenele, pentru care obiectivele pot sa fie notate sau nu, aceasta fiind o chestiune asupra careia decid liderul adult si monitorul de competena, in funcie de inelegerea la care s-a ajuns cu tanarul. Prin contrast, activitaile fixe, in general, nu au nevoie de obiective notate in scris, deoarece coninutul lor este intotdeauna similar si sunt realizate intr-un mod destul de standardizat. Acesta este cazul intalnirilor obisnuite, jocurilor, povestilor, cantecelor, ceremonialelor si asa mai departe. Totusi, ar trebui sa notam in scris obiectivele pentru cateva activitai fixe, cum sunt campurile si excursiile, care au coninuturi variate si cuprind un numar de activitai variabile.

12.5)h) ACTIVITAILE SUNT EVALUATE PRIN OBSERVARE Activitaile sunt evaluate prin observare. Tinerii, liderii aduli, parinii si celelalte persoane care joaca un rol in evaluarea unei activitai observa in mod firesc : urmarind, ascultand, simind, percepand, analizand, comparand si formand opinii. In capitolul 11 am explicat ca realizarea obiectivelor este evaluata in acelasi fel. Este meritorie dezvoltarea obiceiului de a inregistra observaiile intr-un carneel, deoarece este usor sa le uitam. Evaluarea prin masuratoare - care corespunde sistemului de educaie formala si care ne da posibilitatea sa masuram relativ exact, prin teste, ce au invaat tinerii despre anumite cunostine sau iscusine - nu este chiar aplicabila activitailor cercetasesti, deoarece acestea nu prea au de a face cu dobandirea cunostinelor formale. Pe noi ne intereseaza persoana ca intreg, iar acest lucru ne plaseaza ferm in domeniul atitudinilor. In mod excepional, oricum, anumite iscusine manuale si tehnici specifice pot fi evaluate prin masuratoare.

12.5)i) ACTIVITAILE SUNT EVALUATE PE PARCURSUL LOR SI LA FINAL, SI SUNT IMPLICATE CATEVA PARI IN TIMPUL ACTIVITAII

Este recomandabila evaluarea activitaii pe parcursul ei, atunci cand este de durata medie sau lunga si are cateva faze. Acestea sunt, de obicei, activitai de unitate, deci evaluarea ii va implica pe tineri, pe liderii aduli si, cand este cazul, pe o a treia parte, ocazional. Cu aceste activitai, evaluarea de-a lungul lor intenioneaza sa determine daca sunt necesare unele corecii sau aciuni acoperitoare. Daca nu iau parte toi tinerii, trebuie sa gasim o cale prin care sa-i implicam pe toi. Daca activitatea incepe sa se prelungeasca fara rost, trebuie sai intensificam ritmul de desfasurare. Daca interesul este prea mic, trebuie sa elaboram motivaia. Daca decurge tangenial, trebuie sa gasim o cale de a o repune pe cursul ei sau de a o transforma in doua activitai paralele. Pentru a lua orice masura corectiva, care este considerata ca necesara pe baza acestei evaluari, cei care raspund de activitate trebuie sa fie flexibili si pregatii pentru a o reinventa. LA FINALUL ACTIVITAII Toate activitaile trebuie evaluate cand se apropie de sfarsit. Chiar si cele mai scurte ar trebui sa aiba o evaluare, insa la fel de scurta ca activitatea in sine. Activitaile de patrula sunt evaluate de Consiliul Patrulei. Seful de patrula sau asistentul sefului de patrula informeaza, apoi, Consiliul Unitaii cu privire la rezultate. Activitaile de unitate sunt evaluate mai intai in patrule, apoi in Consiliul Unitaii. In mod excepional, poate fi convocata o Adunare a Unitaii pentru a incheia evaluarea unei activitai, daca activitatea a fost foarte semnificativa pentru toi sau daca este necesara stabilirea unor reguli, ca rezultat al experienelor de pe parcursul activitaii. Parinii sunt implicai in evaluare doar in masura in care au luat parte la activitate sau au ajutat ; de asemenea, atunci cand au fost martori la impactul activitaii, cum este atunci cand tinerii au desfasurat o parte a activitaii acasa sau cand parinii au avut ocazia de a vedea ce fac acestia, sau atunci cand vad felul in care copiii lor au fost implicai intr-o activitate de lunga durata, sau la intoarcerea dintr-un camp lung, sau la inceputul unui an, in legatura cu activitaile perioadei precedente. Evaluarea facuta de o a treia parte, cum este cea facuta de parini, este posibila doar atunci cand acea parte a avut un rol in activitate sau este in masura sa isi dea seama de impactul ei ; de exemplu, un specialist care a luat parte la o activitate care a fost direcionata spre invaarea unei anumite iscusine, sau profesori, atunci cand activitatea implica scoala. Liderii aduli evalueaza intotdeauna activitaile pe parcursul lor si la final, dupa toate celelalte evaluari. Scopul evaluarii facute de ei este de a trage concluzii despre modul in care

programul este pus in practica si de a examina propria lor contribuie, pentru a stabili daca sau achitat in mod satisfacator de responsabilitai, asa cum se astepta din partea lor.

12.5)j) EVALUAREA ACTIVITAILOR FURNIZEAZA DATE PENTRU EVALUAREA DEZVOLTARII PERSONALE Pe tot parcursul acestui manual, am scos in relief diferena dintre evaluarea unei activitai si evaluarea dezvoltarii personale a tinerilor. Oricum, desi cele doua procese au obiective diferite, ambele fac apel la aceleasi imprejurari de observare. Cand observam o activitate in plina desfasurare, nu putem evita sa vedem, in acelasi timp, felul in care un baiat sau o fata realizeaza si observa modificarile care au loc in el. De aceea, observarea unei activitai ne furnizeaza si informaii legate de dezvoltarea personala a tinerilor. La finalul unui ciclu de programe, cand au trecut cateva luni si au fost realizate cateva activitai, aceste informaii ne permit sa ajungem la o concluzie privind progresul pe care un baiat sau o fata l-a facut in drumul spre obiectivele sale personale. Liderul adult care monitorizeaza va impartasi, apoi, aceste concluzii tanarului, atunci cand ei se afla in procesul ajungerii la un consens, asa cum este explicat in capitolul 11. GLOSAR A abilitate stapanire a unei cai de a face ceva. Solicita capacitatea de a percepe stimuli externi si de a-i folosi efectiv, castigand viteza si precizie. In acest manual, a fost folosit ca sinonim pentru iscusina. Pe langa alte modele comportamentale dorite, obiectivele educaionale implica, de obicei, realizarea unei iscusine (sa stii cum sa faci). abilitate educaionala aptitudine si iscusina, care contribuie la educarea unei alte persoane. Ea este una dintre cerinele calitaii de lider Scout, in special in lucrul direct in programul pentru tineret. activitai de acoperire sarcini specifice in interiorul sau exteriorul unitaii scout, sugerate tinerilor de catre liderul adult care monitorizeaza. Intenia este ca ele sa-i ofere tanarului experiene care vor contribui la susinerea unui tip particular de comportament care s-a dovedit a fi dificil de obinut.

activitai educative toate activitaile desfasurate in cadrul sau in afara unitaii scout, care ofera tinerilor experiene ce ii fac capabili sa capete si sa practice tipul de comportament prevazut in obiectivul respectiv. activitai externe acele activitai pe care tinerii le desfasoara in afara cadrului patrulei sau unitaii scout si care nu au nici o legatura directa cu programul de activitai al acesteia. activitai fixe acelea care trebuie desfasurate continuu, intotdeauna cam in acelasi fel, pentru a crea cadrul prevazut de Metoda Scout. Activitaile fixe din unitatea scout includ campuri, focuri de camp, intalnirile obisnuite si ceremoniile. activitai instantanee denumite si activitai surpriza , sunt activitai spontane, care nu sunt programate in calendarul activitailor unitaii si prin care se intenioneaza captarea ateniei tinerilor, crearea unui moment de amuzament sau folosirea unui timp liber neprevazut. activitai interne acelea care sunt prevazute in programul de activitai al patrulei sau unitaii. Ele pot sa aiba loc in unitatea scout sau in afara ei. activitai variabile - activitai cu diferite coninuturi, care contribuie intr-un anume fel la realizarea obiectivelor. Nu sunt repetate des, ci doar daca tinerii doresc acest lucru. aderarea la Promisiune si Lege un element al Metodei Scout, care consta intr-o invitaie personala facuta fiecarui tanar, pentru a-si rosti Promisiunea Scout si, astfel, a-si asuma liber, in prezena grupului de semeni, angajamentul de a-si tine cuvantul dat si a face tot posibilul pentru a respecta Legea Scout. adolescena perioada sau etapa din viaa unui tanar, pe parcursul careia are loc maturizarea sexuala si sociala. Ea incepe, de obicei, cu modificarile biologice ale pubertaii si se incheie cu intrarea in lumea adulta. Adunarea Unitaii una dintre cele trei componente ale structurii unitaii scout, alaturi de Consiliul Unitaii si de Echipa Liderilor Aduli. Ea stabileste reguli de coexistena, decide asupra activitailor de unitate si conine toti membrii unitaii, desi liderii aduli sunt participani fara drept de vot. ageni educaionali indivizi, grupuri, instituii sau medii care sunt implicate in procesul educaional. Ei pot fi ageni premeditai, cum sunt familia si scoala, sau ageni incidentali, cum sunt media, grupurile de semeni etc. ageni evaluatori toi cei care sunt sau este posibil sa fie in masura sa furnizeze o opinie valabila despre desfasurarea si rezultatul unei activitai, sau despre progresul personal al unui tanar. In unitatea scout, agenii evaluatori sunt insisi tinerii, liderii aduli, parinii si celelalte persoane care sunt implicare ocazional in activitai, cum este un expert solicitat sa ajute in cazul unui subiect anume, sau persoane care sunt in masura sa faca judecai valabile, cu privire la realizarile tinerilor, cum sunt, de exemplu, profesorii lor. analiza unitaii faza a ciclului de programe, care uneste un ciclu cu urmatorul, si care este dedicata analizarii rezultatelor ciclului de programe care se incheie.

antrenor personal lider Scout, care monitorizeaza si sprijina alt lider adult, pe durata procesului de antrenament. Aceasta persoana trebuie sa opereze in aceeasi parte a organizaiei, sau cat mai aproape posibil de cel antrenat ; trebuie sa aiba mai multe cunostine sau experiene legate de aceeasi activitate in cadrul cercetasiei, decat cel antrenat, sa aiba cu acesta un nivel similar de educaie, sa fie mai matur sau cu mai multa experiena de viaa si sa fie desemnat de Asociaie pentru aceasta responsabilitate. apartenena la un grup de semeni unul dintre cele trei imbolduri eseniale, care sprijina cadrul simbolic in unitatea scout, impreuna cu gustul pentru explorare si interesul in cucerirea de noi teritorii. apendice tehnic un document care insoeste o fisha de activitate, atunci cand activitatea solicita informaii tehnice specifice. aptitudine disponibilitate a unui individ de a duce la bun sfarsit o anume sarcina sau a realiza o activitate, sau iscusina de a face astfel. arie de dezvoltare fiecare dintre dimensiunile personalitaii, care formeaza impreuna fiina umana ca intreg. Ele sunt abordate separat, datorita scopurilor metodologice ale ofertei educaionale a cercetasiei. Ariile de dezvoltare sunt : dezvoltare fizica, creativitate, caracter, dezvoltare afectiva, dezvoltare sociala si dezvoltare spirituala. asistentul sefului de patrula un tanar care este ales direct de catre ceilali membri ai patrulei, a carui principala sarcina este de a-l asista pe seful de patrula in responsabilitaile de coordonare ale acestuia. asistentul sefului unitaii un adult sau un tanar cu varsta de peste 18 ani, care este membru al Echipei Unitaii si participa la conducerea programului de activitai, ii incurajeaza pe tineri, contribuie la monitorizarea dezvoltarii personale a acestora si ia parte la sarcinile educaionale si administrative ale liderilor aduli. atitudine o predispoziie relativ stabila spre un anumit tip de comportament. In general, toate obiectivele educaionale includ, printre alte eluri comportamentale dorite, dezvoltarea unei anumite atitudini (sa stii cum sa fii). atitudine educaionala o predispoziie la a contribui la educarea celorlali. Ea cuprinde un aspect cognitiv sau intelectual (sa stim ce vrem sa-i invaam pe alii ), un aspect afectiv (implicare personala si angajare in procesul educaional ) si o componenta reactiva (abilitatea de a ajunge la diferite situaii intr-o maniera potrivita ). auto-evaluare aciune efectuata de un individ pentru a-si evalua munca, faptele sau activitaile si rezultatul acestora. Auto-evaluarea cere capacitatea de a analiza propria abilitate de realizare a obiectivelor propuse, ca si participarea la procesele de invaare, necesare obinerii lor. auto-educaie strict vorbind, ea se refera la educarea unei persoane, singura, prin propriile ei aciuni, in contrast cu hetero-educaia, care este realizata cu participarea agenilor externi.

In sens absolut, auto-educaia este imposibil de atins, dar termenul a fost folosit pentru a accentua participarea si responsabilitatea fiecarui individ in propria invaare, centrandu-se pe experiena celor care invaa mai degraba decat pe procesul predarii, condus de profesor sau de alt agent extern. autonomie acesta este unul dintre scopurile educaiei si se refera la abilitatea unui individ de a se guverna pe sine, de a obine sigurana de sine, si de a-si determina propriul comportament. B banda desi cuvantul este folosit pentru a se referi la grupuri care se formeaza in scopuri criminale sau ilicite, unul dintre sensurile lui se refera la grupul informal de prieteni care se intalnesc pentru a se bucura de prietenia lor si a se ajuta reciproc. C cadru simbolic resursa metodologica, de natura simbolica, exprimata, pentru aceasta varsta, prin expresia explorarea de noi teritorii, cu un grup de prieteni . Cadrul simbolic acioneaza ca o reprezentare a imboldului tinerilor de a se misca in noi dimensiuni ale vie ii si personalitaii lor, impreuna cu semenii lor. In practica, el este exprimat prin evocarea continua si prin transferul simbolic al marturiilor marilor exploratori si al protagonistilor acestora. Marii exploratori sunt toi aceia care au deschis noi poteci pentru umanitate. Cadrul simbolic este unul dintre elementele Metodei Scout. capacitate aptitudine si iscusina de a duce la bun sfarsit un act fizic sau mental, fie ca este innascuta sau invaata. De obicei, facem distincie intre capacitai generale, care sunt in legatura cu toate tipurile de sarcini, dar mai ales in domeniul cognitiv sau intelectual, si iscusinele specifice, care au de a face cu un anume tip de sarcina. caracter una dintre ariile de dezvoltare definite in sistemul educaional Scout, care se refera la dorina de a stapani forele si impulsurile in concordana cu principiile despre care credem ca sunt corecte. Caracterul este ceea ce face din comportamentul nostru ceva tipic noua. caracter pe termen lung una dintre trasaturile grupului de semeni, alaturi de principiul formarii voluntare si de nevoia de propria identitate. Aceasta trasatura se refera la faptul ca grupul de semeni este un grup stabil, cu membri stabili, care, prin experiena si aciunile membrilor sai, cladeste o istorie, stabileste tradiii si impartaseste un angajament. caracteristici sexuale trasaturi morfologice si fiziologice prezente in organism, care sunt in legatura cu sexualitatea lui, sau, pur si simplu, cu activitatea lui de reproducere. Caracteristicile sexuale primare afecteaza glandele sexuale, testiculele si ovarele, cu alte cuvinte organele care sunt direct implicate in procesele de copulaie si reproducere.. Caracteristicile sexuale secundare se refera la modificarile fizice care sunt in legatura cu sexul sau reproducerea, cum este parul pubian si de sub bra, schimbari ale tonului vocii, transpiraia mirositoare etc. cimp de anvaare o structura intangibila dar reala, care strabate o unitate scout in toate direciile, influenand comportamentul tuturor membrilor ei si facilitand invaarea. Factorii care interacioneaza pentru a genera un cimp de invaare includ : relevana Metodei, interesul

avut in dezvoltarea fiecarui tanar, stimulente pentru participare, creativitate si inovaie, un flux de informaii nerestricionat, recunoasterea realizarilor, incurajarea opiniilor divergente, dorina liderilor aduli de a respecta Sistemul Patrulelor si de a asculta. ciclu de programe perioada de aproximativ trei-patru luni, in care este analizat programul unitaii, sunt selectate, organizate, desfasurate si evaluate activitaile, este evaluata si recunoscuta dezvoltarea personala a tinerilor. cicluri de dezvoltare perioade determinate prin trasaturile de dezvoltare ale copiilor si tinerilor. Ciclurile de dezvoltare formeaza baza Seciunilor in cercetasie. Perioada dintre varstele de 11 si 15 ani este considerata un ciclu de dezvoltare si formeaza baza Seciunii Scout. colul patrulei spaiul sau locul - personal, in cazul ideal - pe care il foloseste patrula pentru a-si ine intalnirile si a-si pastra ce-i aparine. Este unul dintre principalele simboluri ale identitaii patrulei, si este o expresie de baza a nevoii de a cuceri teritorii, lucru caracteristic acestei grupe de varsta. Cand patrula campeaza cu unitatea, aceasta nevoie de un spaiu al ei trebuie reflectata in alegerea de catre ea a locului, care ar trebui sa fie suficient de independent de ceilali, pentru a oferi intimitate si o viaa pe cont propriu. Comitetul Grupului organ de luare a deciziilor importante in Grupul Cercetasesc (n.t. : la noi,in Centrul Local). El cuprinde liderii Grupului, reprezentanii parinilor, reprezentanii instituiei-sponsor si Sfatuitorul Religios al Grupului. Principalele sarcini ale Comitetului Grupului sunt sa intocmeasca planul Grupului, sa coordoneze activitatea unitailor, sa-i sprijine pe lideri si sa evalueze rezultatele. competene activitai complementare, individuale si voluntare, pe care le desfasoara tinerii in paralel cu calendarul de activitai al unitaii. Scopul lor este de a-i incuraja pe tineri sa capete si sa foloseasca iscusine in contextul unui subiect anume, a stimula dezvoltarea abilitailor innascute, a incuraja explorarea de noi hobby-uri, a sprijini respectul de sine si a-i ajuta sa devina mai bine calificai pentru a-i servi pe ceilali. comportament inelegere tradiionala pentru felul in care oamenii acioneaza si reacioneaza, asa cum se observa de catre ceilali. Astfel definit, comportamentul este extern si obiectiv, dar astazi cuvantul este ineles intr-un sens mai larg, incluzand procesele interne, cum sunt motivaia si scopul, care sunt asociate cu manifestarile externe ale oamenilor. In acest manual, termenul a fost folosit cu acest sens mai larg, impreuna cu cunoasterea, atitudinile si iscusinele propuse in obiectivele referitoare la tipuri de comportament sau modele comportamentale . Consiliul Patrulei organ de luare a deciziilor in patrula, acesta fiind singura ei structura formala. El cuprinde toi membrii patrulei si este condus de seful de patrula. Raspunde de cateva probleme importante, cum sunt : hotararea asupra activitailor patrulei, stabilirea propunerii pentru activitaile unitaii, pe care patrula o va prezenta Adunarii, evaluarea activitailor, ascultarea evaluarii membrilor sai in legatura cu propriul lor progres si contribuirea la aceasta, alegerea unui sef de patrula si al unui asistent al sefului de patrula, si desemnarea celorlalte poziii in patrula. Consiliul Unitaii una dintre cele trei componente ale structurii unitaii scout, alaturi de Adunarea Unitaii si Echipa Liderilor Aduli. El cuprinde sefii de patrula, asistenii sefilor de

patrula si Echipa Liderilor Aduli, si se intruneste cel puin o data pe luna. Acest Consiliu este coordonat de obicei de catre seful unitaii si are un dublu scop : este un organ de conducere, responsabil cu aciunile, si un cadru de invaare pentru membrii sai. constiina morala facultate doar umana, care ii face capabili pe barbai si femei sa distinga binele de rau si care implica perceperea regulilor si valorilor etice, care le conduc faptele si planul de viaa. creativitate una dintre ariile de dezvoltare ale sistemului educaional Scout, care se refera la abilitatea de a gandi, inova si folosi informaii in mod original si relevant. crestere termen folosit in sens biologic, care se refera la aspectele cantitative ale sporirii masei corpului, datorita trecerii individului prin etapele succesive de la nastere la maturitate. cucerirea unui teritoriu unul dintre cele trei imbolduri care susin cadrul simbolic al Seciunii Scout, impreuna cu gustul pentru explorare si cu nevoia de a apar ine unui grup de semeni. Ea reflecta nevoia tinerilor de a descoperi si genera noi sfere, care sunt mai largi decat orizontul copilariei lor, in care sa se exprime si sa se proiecteze pe ei insisi. cultura interna a patrulei regulile pe care patrula le creeaza pentru sine, care sunt in legatura cu modul in care acioneaza ea. Cultura se schimba dupa cum evolueaza patrula. cunoastere folosit in acest manual cu sensul pedagogic, care este : inelegere dobandita, a ceva real, care, prin actul invaarii, trece de la necunoscut la cunoscut. In general, toate obiectivele educaionale conin, pe langa alte tipuri de comportament dorit, obinerea cunoasterii. Tot ceea ce este in acest domeniu se refera la ea in sens cognitiv. D desfasurarea activitailor una dintre fazele centrale ale ciclului de programe, realizata impreuna cu evaluarea, care consta in ducerea la bun sfarsit a planului de activitai stabilit. deviza o fraza care exprima pe scurt Promisiunea si le aminteste tinerilor de ea. Deviza scout este fii pregatit. dezvoltare evoluie a individului si a funciilor comportament care se considera ca sunt mai bune. si abilitailor acestuia spre tipuri de

dezvoltare afectiva una dintre ariile de dezvoltare definite in sistemul educaional Scout, referitoare la abilitatea de a atinge si menine o stare interioara de libertate, echilibru si maturitate emoionala, facand din dimensiunea afectiva o parte fireasca a vieii noastre. dezvoltare completa unul dintre scopurile cercetasiei, care inteste dezvoltarea simultana si echilibrata a tuturor ariilor personalitaii copiilor si tinerilor, furnizand personalita ii oportunitai pentru a se desfasura din plin in toate dimensiunile. dezvoltare fizica una dintre ariile de dezvoltare definite in sistemul educaional Scout, care se refera la responsabilitatea individuala pentru dezvoltarea si funcionarea propriului corp.

dezvoltare sociala una dintre ariile de dezvoltare din sistemul educaional Scout, care se refera la relaia a individului cu societatea, cu un accent special pe invaarea de a folosi libertatea si pe dezvoltarea grijii pentru ceilali. dezvoltare spirituala una dintre ariile de dezvoltare ale sistemului educaional Scout. Se refera la stabilirea legaturilor personale, intime si reciproce cu Dumnezeu, facandu-le sa faca parte din viaa zilnica, precum si la respectarea convingerilor religioase ale celorlali. dosar personal un dosar individual, pe care liderii il in pentru fiecare membru al unitaii, care include fisha personala si fisha de progres, ca si oricare alte informaii sau lucrari care sunt considerate importante, cu privire la acel tanar din unitate. E Echipa Liderilor Aduli sau Echipa Unitaii grup de lideri aduli, care isi asuma diferite sarcini ce corespund educatorului adult intr-o unitate scout, cum sunt : proiectarea unitaii, apararea misiunii, administrarea viziunii, motivarea, generarea de angajamente si monitorizarea dezvoltarii tinerilor. Echipa Unitaii ar trebui sa cuprinda cel puin un lider adult pentru fiecare opt tineri. educaie formala o activitate premeditata si organizata, condusa de o instituie educaionala, in cadrul unui sistem de educaie legal stabilit, al carei scop este incurajarea copiilor si tinerilor sa-si schimbe comportamentul, atitudinea, temperamentul si abilitaile, prin metode de predare si invaare a coninuturilor lor. educaie non-formala activitate educaionala, premeditata, care lucreaza independent de sistemul educaional formal, sau se desfasoara in paralel cu acesta. Scopul ei poate fi conturarea unui anumit aspect al vieii individului, dezvoltarea armonioasa a tuturor laturilor personalitaii sau dobandirea de iscusine pentru dezvoltarea profesionala si sociala, in general, prin procesele de invaare active si cu o prioritate in relaiile personale. educaie permanenta parte a misiunii cercetasiei, care implica promovarea invaarii individuale, auto-invaarea si incercarea continua de a ne da silina, cu credina ca invaam continuu de-a lungul intregii noastre viei. elementele Metodei Scout componentele Metodei Scout. Elementele cheie sunt : invaarea prin aciune, stimularea prezenei adulilor, sistemul progresiv de obiective si activitai, aderarea la Promisiune si la Lege, cadrul simbolic, Sistemul Patrulelor, viaa in natura, invaarea prin joc si prin servirea celorlali. empatie abilitatea cuiva de a simi ceea ce simte o alta persoana si, astfel, de a inelege atat persoana, cat si sentimentul, prin punerea ei insasi in locul celeilalte . etape de progres etape care recunosc progresul tinerilor, pe baza realizarii obiectivelor lor personale. Unitatea scout are patru etape de progres : Urma, Poteca, Drumul si Traversarea. evaluare activitate sistematica si permanenta, al carei principal scop este de a aduna informaii despre procesul educaional, in scopul intensificarii procesului si ridicarii calita ii invaarii de catre tineri. Se poate referi la tineri (evaluarea dezvoltarii personale), la instrument (evaluarea activitailor), sau la liderul adult (evaluarea realizarilor).

evaluarea activitaii observarea desfasurarii si a rezultatului unei activitai, in scopul stabilirii daca ar putea fi condusa mai bine si daca setul de obiective stabilit anterior a fost realizat. evaluare prin masuratoare o forma de evaluare des folosita in educaia formala, care consta in compararea unei marimi date cu un standard statistic sau comportamental stabilit. Puin folosita in unitatea scout. evaluare prin observare o forma de evaluare, care consta in a face un raionament de apreciere, legat de o descriere calitativa. In scopul obinerii ei, tinerii insisi, liderii aduli si ceilali ageni evaluatori observa, asculta, analizeaza, compara si trag concluzii pe baza informaiilor primite prin aceste cai. evaluarea progresului personal proces sistematic si permanent, care face parte din viaa de grup in unitatea scout si care aduna si prelucreaza informaii in scopul imbunata irii participarii tinerilor, ridicarii nivelului lor de realizare a obiectivelor si determinarii gradului in care comportamentul lor coincide cu obiectivele propuse sau difera de acestea. experiena perceptiile pe care le au tinerii atunci cand iau parte la activitaile educative. Repetata, de obicei, experiena ii face capabili sa capete si sa practice tipul de comportament (cunoastere, atitudine sau iscusina) prevazut in obiectivul educaional respectiv. Experiena personala este un concept cheie in sistemul educaional Scout, bazat pe invaarea prin aciune. F fisha de activitate o resursa metodologica, ce prezinta pas cu pas o activitate educativa, descriindu-i componentele si diferitele cai prin care pot fi facute sa lucreze impreuna. Aceste fishe ofera liderilor aduli si tinerilor o sfera larga de posibile activitai care sa fie propuse patrulei si unitaii, exact asa cum sunt sau cu modificari sau variaii. fisha personala document coninand informaii personale despre un tanar din unitate, incluzand detalii individuale si familiale, precum si informaii medicale eseniale. fisha progresului personal document folosit de liderul adult responsabil cu monitorizarea si evaluarea dezvoltarii unui tanar, pentru a inregistra obiectivele personale asupra carora ambii au cazut de acord ca au fost realizate, etapele de progres atinse si observaii privind dezvoltarea personala a tanarului in cauza, obinute din diferite surse si printr-o varietate de mecanisme de evaluare. formare voluntara formare voluntara sau calitate voluntara de membru - este una dintre trasaturile cheie ale grupului informal si se refera la faptul ca opiunea de a face parte dintrun grup anume - sau nu - este o chestiune de alegere personala pentru fiecare tanar si de acceptare din partea restului grupului. G grup in termeni de teorie organizaionala, prin grup se inelege un cerc de indivizi, in cadrul caruia comportamentul sau realizarile unuia sunt influenate de comportamentul sau realizarile celorlali.

(grup de semeni - grup de persoane care au varste apropiate si, astfel, posibile interese si aspiraii comune. ) grup formal un grup creat in mod deliberat, prin autoritatea unei organizaii, pentru a realiza obiective care sunt predefinite de catre organizaie, in scopul realizarii elurilor ei. grup informal un grup care se dezvolta prin eforturi individuale si care vadeste interese comune si prietenie, mai degraba decat un scop premeditat. grupe de varsta sunt distinse in cadrul unui ciclu de dezvoltare, in scopuri metodologice. In ciclul de dezvoltare 1115 ani sunt doua grupe de varsta : 1113 ani si 1315 ani. Obiectivele educaionale sunt stabilite pentru fiecare dintre acestea. gustul pentru explorare unul dintre cele trei imbolduri eseniale care susin cadrul simbolic al Seciunii Scout. Este o reacie la nevoia tinerilor de a explora modificarile din ei insisi, de a-si descoperi potenialul si de a gasi noi identificari care le vor cladi identitatea viitoare, ca aduli. I identitate in latina, acest cuvant inseamna natura a ceea ce este la fel , adica fara a avea deosebiri sau variaii. In termeni psihologici, identitatea se refera la a fi noi insine, a fi ceea ce spunem ca suntem. Ea subanelege statornicie in constiena de sine, in diferite situaii si in timp : recunoasterea faptului ca cel care a fost prezent la un moment dat sau intr-un anume loc este acelasi cu cel care este aici si acum. imaginea asupra corpului o imagine interioara a unui individ, asupra propriului corp. Intre varstele de 11 si 15 ani, aceasta imagine este modificata de schimbarile care au loc in prima etapa a adolescenei. imbolduri eseniale expresie folosita pentru a denota centrele de interes predominante ale tinerilor, in prima etapa a adolescenei : gustul pentru explorare, interesul in cucerirea unui teritoriu si nevoia de a aparine unui grup de semeni. Acestea sprijina structura cadrului simbolic in unitatea scout. instituie-sponsor asociaie a comunitaii, care promoveaza crearea Grupului Cercetasesc, furnizeaza diferite feluri de servicii pentru a-i sprijini activitaile si care, de obicei, intreine cladirea in care opereaza Grupul. investitura recunoastere formala a a intrarii unui tanar in unitatea scout, printr-o ceremonie la care ii este data esarfa, ca simbol al Grupului si al apartenenei la Miscarea Scout. iscusina abilitate, arta sau stapanire a unui mod de a face ceva. O iscusin a este asociata de obicei cu o activitate anume si, astfel, implica stapanirea unor modalitai specifice de a indeplini o sarcina data. In acest manual, este folosita adesea ca sinonima cu abilitatea. istoria scopului explicaie generala a cauzei pentru care unitatea scout are nevoie sa evolueze si a modului in care aceasta evoluie este o parte a ceva mai larg, parte a unui tablou mai mare . Istoria scopului vine de la valorile universale ale cercetasiei, de la istoria

Grupului Cercetasesc caruia ii aparine unitatea scout, de la valorile instituiei-sponsor, de la luptele si cuceririle trecutului si de la legendele care sunt transmise despre marile momente ale unitaii scout. Aceasta creeaza un orizont, pe care visele si elurile personale raman in picioare precum bornele kilometrice intr-o calatorie lunga, si menine stabilitatea unitaii scout. I insemn de competena insemn care arata o competena, pe care un tanar si-a insusit-o pe o perioada de timp. Este acordat atunci cand competena este realizata. insemn de progres insemn care arata etapa de progres la care lucreaza un tanar. Este dat la inceputul etapei respective. insemnul Asociaiei insemn care arata ca cel care il poarta face parte din Asociaia Naionala Scout, care este recunoscuta de Organizaia Mondiala a Miscarii Scout. In unitatea scout, el poate fi dat cat de curand dupa alaturarea tanarului, cand acesta incepe sa poarte uniforma, sau la ceremonia de investitura, impreuna cu esarfa. insemnul de Grup insemn reprezentand Grupul Cercetasesc caruia aparine unitatea scout. Este dat cand tanarul incepe sa poarte uniforma. insemnul de Promisiune insemn care arata ca tanarul a rostit Promisiunea. Este dat la Ceremonia de Promisiune. insemnul unui eveniment insemn care indica faptul ca un tanar a luat parte la un anume eveniment. Este purtat temporar pe uniforma, in timpul evenimentului si puin timp dupa aceea. invaare proces prin care un individ asimileaza coninuturi, dobandeste iscusine practice, isi schimba o atitudine sau adopta noi strategii de aciune si/sau achiziie de cunostine. invaare prin aciune element al Metodei Scout, care se refera la educaia activa, prin care tinerii invaa pentru ei insisi, prin observare, descoperire, aciune, inovare si experiment. invaare prin joc element al Metodei Scout, care promoveaza invaarea prin incurajarea tinerilor de a avea o atitudine jucausa si prin folosirea jocului ca pe o activitate, pentru a contribui la integrarea sociala. invaare prin serviciu element al Metodei Scout, care, fiind o proiecie a principiului social ale Miscarii, incurajeaza tinerii sa isi arate solidaritatea, sa desfasoare activitai specifice de serviciu faa de ceilali si sa se implice din ce in ce mai mult in dezvoltarea propriei lor comunitai. J joc de evaluare mecanism de evaluare rapida, care serveste la stabilirea opiniei participanilor despre o activitate, in timp ce ea inca se desfasoara.

jocuri democratice jocuri de simulare, in care tinerii joaca diferite roluri, in funcie de cadrul care este imitat ; principalul scop este de a castiga o decizie a majoritaii asupra activitailor care sa fie desfasurate pe parcursul ciclului de programe urmator. jurnal publicaie pentru tineri, care completeaza programul realizat in unitatea scout si faciliteaza monitorizarea si evaluarea progresului personal. Sunt patru jurnale, cate unul pentru fiecare etapa de progres. jurnalul patrulei caiet folosit pentru a inregistra toate evenimentele si faptele importante din viaa unei patrule si a membrilor ei. Este un caiet particular, inut intr-un loc special si aratat celorlali doar daca patrula doreste acest lucru. Responsabilitatea pentru inerea la zi a caietului este desemnata periodic unui membru al patrulei, desi toi membrii pot scrie in el. jurnalul unitaii un simplu caiet de rezoluii, folosit pentru a inregistra deciziile la care ajung Consiliul Unitaii si Adunarea Unitaii. L Legea Scout unealta educaionala, prin care valorile ofertei educaionale a cercetasiei, care pot fi inelese si asimilate de tineri, sunt exprimate intr-un limbaj accesibil. Tinerii fac un angajament faa de Lege atunci cand rostesc Promisiunea. lider Scout adult sau tanar cu varsta de cel puin 18 ani, care reprezinta un exemplu pentru oferta educaionala si care este caracterizat de integritate personala, maturitate emoionala, integrare sociala si de abilitatea de a aciona pozitiv si de a lucra intr-o echipa cu alii. Exista diverse linii in care o persoana poate lucra ca lider Scout : conducerea tinerilor, in direct contact cu tinerii si copiii, in oricare dintre Seciunile Miscarii, management instituional, acordand servicii administrative si manageriale in Asociaie, si antrenare, pregatind lideri pentru aceste trei linii diferite. M maturitate un el al procesului de dezvoltare ; cuvantul este des folosit cu sensul de ultima stare a realizarii personale. Este aplicabil individului ca intreg, cu sensul de personalitate matura, anumitor dimensiuni ale individului, cum este maturitatea sociala, sau unor funcii sau iscusine, cum este maturitatea lecturii. In acest manual a fost folosit mai mult pentru referirea la dimensiunea afectiva, cand vorbim despre echilibru si maturitate emoionala. maturitatea ( biologica) perioada in care corpul uman atinge dezvoltarea completa. Aceasta etapa incepe in jurul varstei de 25 de ani, ca o prelungire a tinere ii, si dureaza pana cand persoana este considerata a fi adulta. Diviziunile dintre cele trei etape nu sunt distincte si in de fiecare individ in parte. maturitate sexuala stare in care este atinsa abilitatea biologica maxima de a indeplini funciile de procreere ale speciei. maturizare ( biologica) apariia modificarilor biologice specifice si de comportament, care nu sunt legate de nici un proces de invaare. Interaciunea dintre maturizare si invaare are ca rezultat dezvoltarea..

mediere educaionala aciune a unui agent educaional care serveste ca intermediar intre persoana care invaa si lucrul care este invaat. In cercetasie, medierea educaionala se refera la aciunea liderilor aduli care supravegheaza valoarea educativa a activitailor si stabilesc legaturi personale, care ii ajuta pe tineri sa-si realizeze obiectivele. Metoda Scout sistem de auto-educaie progresiva, bazat pe interaciunea mai multor elemente, dintre care cele mai importante sunt : sistemul echipelor, stimularea prezenei adulilor, sistemul progresiv de obiective si activitai, invaarea prin aciune, aderarea la Promisiune si la Lege, cadrul simbolic, viaa in natura, invaarea prin joc si servirea celorlali. misiunea cercetasiei echivalenta cu scopul cercetasiei. Este aceeasi pentru toi cercetasii din intreaga lume si este stabilita in oferta educaionala a asociaiilor. Misiunea cercetasiei este de a contribui la educarea tinerilor, printr-un sistem de valori bazat pe trei principii - personal, social si spiritual - pastrate cu evlavie in Promosiunea si in Legea Scout, pentru a contribui la construirea unei lumi mai bune, in care oamenii sa fie implinii ca indivizi si sa joace un rol constructiv in societate. Acest lucru este realizat prin Metoda Scout, care face din fiecare individ principalul agent in propria dezvoltare, ca persoana sigura pe sine, de ajutor, responsabila si devotata. modulul de antrenament o activitate de antrenament, care ofera liderilor aduli oportunitatea de a invaa si de a pune in practica iscusine specifice, solicitate pentru realizarea sarcinilor lor, adaptata propriei lor situaii. Sistemul flexibil de antrenament pe baza de module este foarte diferit de o schema rigida, bazata pe o serie de cursuri care sunt identice pentru toi participanii. motivaie set de variabile care activeaza comportamentul si/sau il conduc intr-o direcie data, pentru a realiza un obiectiv. N nevoia de afiliere nevoie a tuturor fiinelor umane, care este manifestata ca o dorina de a simi ca fac parte dintr-un grup si ca sunt recunoscute de acesta. O obiectiv in sens general, caracterul hotarat si intenionat al tuturor activitailor umane, care este direcionat, intr-o mai mica sau mai mare masura, spre realizarea unui rezultat. Nu se poate concepe ca activitaile educative sa fie intreprinse fara definirea obiectivelor pe care se intenioneaza sa le realizeze. obiective educaionale sunt abilitai, atitudini si iscusine cognitive generale, pe care procesul educativ intenioneaza sa le realizeze in cazul individului care este educat. obiectivele educaionale ale unitaii scout set de cunostine, atitudini si iscusine, stabilite in concordana cu anumite obiective finale, pe care tinerii pot si ar trebui sa le realizeze intre varstele de 11 si 15 ani. Ele constau intr-o succesiune de pasi intermediari, care sunt defini i pentru fiecare grupa de varsta, acopera toate ariile de dezvoltare si sunt exprimate intr-un limbaj pe care tinerii il pot accepta ca fiind propriul lor limbaj

obiective educaionale personale sunt obiectivele educaionale ale unitaii scout, dupa ce tanarul le-a personalizat, prin inelegerea adaptarea si completarea lor. obiective finale acestea descriu tipurile de comportament pe care tinerii se pot astepta sa le atinga in fiecare arie de dezvoltare, cand vine timpul sa paraseasca cercetasia, la varsta de aproximativ 20 de ani. Sunt finale in sensul a ceea ce poate oferi cercetasia, dar ele nu sunt finale pentru persoana, deoarece continuam sa invaam pe tot parcursul vieii noastre. Obiectivele finale au la baza oferta educaionala a cercetasiei si sunt expresia concreta si detaliata a profilului ei de viaa. obiectivele unei activitai rezultate specifice, mai ales observabile, care se asteapta sa fie generate de o activitate, atat in sensul producerii concrete, cat si in sensul comportamentului pe care il capata copiii, ca o consecina a participarii la ea.

oferta educaionala a Miscarii Scout o declaraie privind natura, principiile si Metoda cercetasiei, scrisa pentru aduli si tineri. Valorile propuse pentru scouts sunt exprimate in Legea Scout. organizarea activitailor organizarea activitailor intr-un calendar coerent, pentru un ciclu de programe. Trebuie realizat un echilibru intre ariile de dezvoltare, intre activitaile fixe si cele variabile,ca si intre activitaile de durata scurta, medie si lunga. P patrula o forma de organizare si invaare, in unitatea scout, prin care tineri prieteni formeaza in mod voluntar un mic grup care are propria lui identitate, cu intenia ca el sa fie pe termen lung, pentru ca tinerii sa se bucure de prietenia lor, sa se sprijine reciproc in dezvoltarea personala, sa se angajeze intr-un scop comun si sa interacioneze cu celelalte grupuri similare. patrula mixta o patrula cu membri de ambele sexe. patrula orizontala o patrula ai carei membri sunt de varste similare. Ea faciliteaza integrarea tinerilor si face mai usoara desfasurarea activitailor, deoarece sunt atragatoare pentru toi. Monitorizarea in cadrul patrulei se realizeaza intr-o masura mai mica decat in patrulele verticale si, deoarece toi membrii pleaca din patrula dupa o relativ scurta perioada de timp, este mai dificil de nascocit tradiii si de asigurat continuitatea patrulei, cu noi membri. patrula uni-sex o patrula ai carei membri sunt toi fete sau toi baiei. patrula verticala o patrula ai carei membri au varste ce variaza intre 11 si 15 ani. Dat fiind amestecul de varste dintr-o patrula verticala, poate fi mai dificil de stabilit convergena eseniala de interese in randul membrilor si de desfasurat activitai potrivite fiecaruia. Oricum, aceasta diversitate inseamna ca membrii mai mici beneficiaza de experiena celor mai mari.

perioada introductiva un proces de durata variabila, care incepe atunci cand un tanar se alatura unitaii scout si se incheie cand acesta primeste insemnul pentru etapa de progres la care va incepe sa lucreze. In aceasta perioada, tanarul este integrat in unitate si se familiarizeaza cu sistemul de obiective si activitai. personalitatea un fel de a fi, specific fiinelor umane, care include toate trasaturile sau dimensiunile lor. plan de antrenament personal un plan care este nascocit de liderul adult si de antrenorul sau personal, impreuna. El consta in modulele si activitaile de antrenament, asupra carora ambii au cazut de acord ca vor fi de folos pentru sarcinile liderului. plan de avansare expresie tradiionala, folosita pentru un set de teste sau condiii pe care tinerii le-au avut de trecut sau intalnit, in scopul avansarii in progresul lor personal. Nici termenul si nici conceptul de teste sau condiii stabilite nu au fost folosite in metoda propusa in acest manual, deoarece sunt incompatibile cu un sistem de progres bazat pe obiective educaionale personale. potenial de invaare in teoria de organizare, acesta este un proces prin care un individ sau o organizaie invaa sa invee. In educaie, este cunoscut ca metacunoastere, iar Baden-Powell l-a numit auto-educaie . pregatirea activitailor pregatire necesara ducerii la bun sfarsit a unei activitai, la o anumita data. Sarcinile variaza in funcie de tipul activitaii, dar, de obicei, includ stabilirea cuiva care sa raspunda de activitate, determinarea modului in care vor fi motivai participanii, pregatirea locului de desfasurare, luarea in considerare a variatelor etape ale activitaii si a posibilelor variaii, ca si procurarea materialelor. pre-selectarea activitailor defineste o prima selectare a activitailor. Consiliul Patrulei pre-selecteaza activitaile de patrula, in timp ce Consiliul Unitaii pre-selecteaza atat activitaile de patrula, cat si activitaile de unitate. pricepere abilitatea de a duce la bun sfarsit activitaile si sarcinile stabilite. principiile cercetasiei un cadru de referina al valorilor eseniale ale cercetasiei, care conin ideologia ei si formeaza baza ofertei educaionale. Sunt imparite in patru grupe, cuprinzand relaia noastra cu noi insine, cu ceilali, cu lumea si cu Dumnezeu. prioritate educaionala ton sau accent care este dat ciclului de programe. Este stabilita folosind metoda comparaiei intre concluziile analizei conduse de unitatea scout si obiectivele pe care aceasta si le-a stabilit. Este o metoda de apropiere de viziune, prin intarirea aspectelor pozitive, atenuarea sau inlaturarea celor negative si direcionarea aciunii corective pe parcursul ciclului de programe care se aproprie. programul pentru tineret strict vorbind, tot ceea ce fac copiii si tinerii in cercetasie. Adesea, este ineles intr-un sens mai larg, ca incluzand modalitatea in care ei fac ceva (Metoda) si motivul pentru care fac acele lucruri (misiunea, scopul sau principiile). In acest manual, termenul a fost folosit in sensul strict, pentru a se inelege set de activitai . Cuvantul tineret accentueaza faptul ca tinerii insisi propun si aleg programul care acorda prioritate laturii dinamice si plaseaza adulii intr-un rol de inlesnitori. Expresia programul

pentru tineret , ca opusa a celei programul Scout , scoate in relief faptul ca se adreseaza tuturor tinerilor, nu doar celor din Seciunea Scout, iar acesta este un program pentru via a, nu doar pentru activitatea Scout ca atare. progres personal progresul tanarului in realizarea obiectivelor educaionale personale. Progresul personal este observat si monitorizat permanent si, la finalul fiecarui ciclu de programe, tanarul si liderul adult ajung la un acord cu privire la obiectivele care au fost realizate pe durata ciclului. Desi exista vagi diferene intre termeni, progresul personal este folosit in acest manual ca un sinonim al dezvoltarii personale. proiect in programul de activitai, un proiect este un set de activitai care formeaza o parte a unei iniiative mai largi, de obicei pe termen lung, in care patrulele isi asuma diferite activitai, care conlucreaza pentru un obiectiv comun. proiectarea unitaii scout ineleasa ca o sarcina a Echipei Liderilor Aduli, cu privire la modul in care sa fie coordonate elementele Metodei Scout, pentru a lucra ca un intreg coerent, intro situaie data. Sarcinile implicate in proiectarea unei unitai scout variaza mult si cer o inelegere patrunzatoare a Metodei Scout, o abilitate de a aprecia ambiana si de a cunoaste tinerii care constituie unitatea scout. Promisiunea un element fundamental al Metodei Scout, constand in angajarea voluntara si libera a unui tanar, faa de sine si faa de ceilali, de a-L iubi pe Dumnezeu, a-si servi ara, a aciona pentru pace si a fi corect faa de Legea Scout. propria identitate una dintre trasaturile grupului informal, pe langa formarea voluntara si caracterul pe termen lung. Se refera la grija ca felul de a fi al grupului sa ramana constant in timp si in diferite situaii. propunerea de activitai propunere atragatoare, de activitai care sa fie desfasurate pe durata unui anume ciclu de programe. Consiliul Unitaii prezinta patrulelor propunerea, care o accepta, ii aduc amendamente sau o completeaza, dupa care o prezinta, la randul lor, unitaii. pubertate perioada de timp in care se dobandeste abilitatea fiziologica de a procrea. Ea este punctul de plecare al adolescenei si este marcata de apariia caracteristicilor sexuale secundare. Varsta la care incepe pubertatea variaza in funcie de sex, rasa, consideraii ereditare, habitat si ali factori. R reguli ale grupului informal principii pe care le impartasesc membrii grupului si care sunt importante pentru ei. Aceste reguli sunt stabilite, de obicei, pentru a se ine cont de acele aspecte care sunt foarte semnificative pentru membri. Ele sunt transmise verbal, nu in forma scrisa ; nu sunt definite explicit, dar, cu toate acestea, intr-un fel sau altul, sunt cunoscute de intregul grup. Principalele reguli prezente in aproape toate grupurile de semeni tineri includ principii care incurajeaza increderea reciproca, bazata pe adevar, loialitate si devotament. relaie educaionala in sens larg, relaia care se dezvolta intre tinerii care participa la un proces educaional. In cercetasie, ea este o relaie interactiva, de comunicare si colaborare intre tineri si liderii lor aduli, in care tinerii iau parte activ la castigarea de experiene si la realizarea obiectivelor lor, iar liderii acioneaza ca inlesnitori, insoindu-i in dezvoltarea lor.

respectul de sine consideraie pozitiva sau negativa, in care un individ se menine, sau atitudinea cuiva faa de propria persoana. Respectul de sine se formeaza printr-un proces de asimilare si reflectare, in care tinerii asimileaza treptat auto-evaluarile si opiniile celorlali, si le folosesc drept criterii pentru propriul lor comportament. rol in stiinele sociale, acesta denota setul de asteptari privind comportamentul pe care un individ este chemat sa-l etaleze intr-o situaie particulara sau in asociere cu statutul sau. Se poate referi la comportamentul la care ceilali se asteapta de la o persoana intr-un rol dat (rol de asteptat), la comportamentul pe care persoana care are un rol dat crede ca ar trebui sa-l manifeste (rol ineles), sau la comportamentul manifestat, de fapt, de catre persoana care prezinta un rol dat (rol prezentat). S sarbatorire termen folosit in acest manual pentru a se referi atat la petreceri, cat si la ceremoniile unitaii scout. scopul cercetasiei obiectivul central al cercetasiei, sau misiunea, care consta in dezvoltarea completa si educarea permanenta a tinerilor, ajutandu-i sa devina increzatori in ei insisi, de ajutor, responsabili si devotai, capabili sa participe la construirea unei lumi mai bune. Seciune include toi membrii tineri ai unei Asociaii Cercetasesti, ale caror varste ii plaseaza in acelasi ciclu de dezvoltare, pe langa structurile carora aparin sau care ii sprijina si liderii aduli care ii ajuta la toate nivelele. Seciunilor le sunt date diferite nume, dar corespund Seciunii Cub sau Junior (7-11 ani), Seciunii Scout sau Intermediate (n.t. : intermediara) (11-15 ani) si Seciunii Senior (15-21 ani). Seciunea Scout include baiei si fete cu varste intre 11 si 15 ani, care sunt membri ai Asociaiei Scout, structurile carora aparin ei sau care ii sprijina, si liderii aduli care ii ajuta la toate nivelele. selectarea activitailor stabilirea activitailor care sa fie desfasurate pe durata unui ciclu de programe. Activitaile de patrula sunt selectate de Consiliul Patrulei, iar activitaile de unitate - de Consiliul Unitaii. serviciu ca principiu al Miscarii, el este o valoare, deoarece ii invita pe tineri sa adopte o atitudine permanenta de solidaritate cu comunitatea. Ca element al Metodei Scout, invaarea prin serviciu este incurajata ca modalitate de explorare a realita ii, de castigare a autocunoasterii si de construire a imaginii de sine, de descoperire a altor dimensiuni culturale si sociale si de incurajare a iniiativelor de schimbare si imbunataire a vieii de grup. sexualitate in sens larg, sexualitatea este un set de condiii anatomice si fiziologice, care caracterizeaza fiecare sex. La oameni, ea implica si un set de fenomene psihologice si sociale, care sunt destul de semnificative pentru persoana si pentru societate. De asemenea, este strans asociata cu sfera de sentimente si emoii si cu domeniul valorilor, extinzandu-se dincolo de funcia reproducatoare si genitala.

simbol o reprezentare a realitaii, care poate fi perceputa senzorial, deoarece are trasaturi care sunt asociate cu realitatea printr-o convenie acceptata social. Toate simbolurile sunt compuse dintr-o reprezentare si un element reprezentat. Reprezentarea este imaginea perceptibila a ceva, iar elementul reprezentat este conceptul la care se refera reprezentarea. sistem de grupuri mici un element al Metodei, care incurajeaza formarea de grupuri mici, de tineri avand varste similare, ca metoda de a facilita socializarea si identificarea cu obiective comune, de a-i invaa pe tineri sa stabileasca legaturi puternice cu ceilali, de a le incredin a, treptat, responsabilitai mai mari, de a sprijini increderea de sine si de a crea o situaie care conduce, intr-un mod particular, la dezvoltare. sistem de obiective si activitai analog cu programul pentru tineret sau cu programul Scout , dar care se refera mai mult la setul de obiective educaionale si activitai educative, pe care cercetasia le ofera copiilor si tinerilor, si care formeaza samburele a tot ceea ce fac ei. Activitaile dau tinerilor experiene personale, care ii conduc treptat spre realizarea obiectivelor propuse pentru diferitele etape ale dezvoltarii lor. sistem educaional in cel mai larg sens, prin sistem educaional se inelege sinteza instituita prin autoritate, a principiilor legale si pedagogice, ale acelora care guverneaza un stat. In sens mai concret, este calea particulara si obiectiva prin care o ara planifica si conduce educaia poporului sau, la un moment dat din istoria ei. In acest manual, termenul se refera la oferta educaionala a cercetasiei in intregul ei, care cuprinde misiunea, principiile, Metoda Scout si programul de activitai. Sistemul Patrulelor unul dintre elementele Metodei Scout, care se bazeaza pe unul dintre imboldurile eseniale ale tinerilor : nevoia de a aparine unui grup informal de prieteni sau unui grup de semeni. Prin organizarea unui grup de semeni, Sistemul Patrulelor il transforma intr-o comunitate de invaare. statut o poziie pe care o are un individ intr-un grup, recunoscuta de ceilali membri ai acestuia. In grupurile formale, statutul se bazeaza pe poziia deinuta in organizarea formala. In grupurile informale, prin contrast, statutul poate sa se bazeze doar pe circumstanele pe care grupul le percepe ca relevante. Patrula este un grup informal, in care tinerii isi atribuie statutul intre ei, pe baza varstei, a timpului petrecut in patrula, a experienei, a legaturilor afective, a respectului personal si a iscusinelor specifice. stimularea prezenei adulilor element al Metodei, care implica educatorul adult - ca o marturie a valorilor cercetasiei - in evoluia tinerilor, ajutandu-i sa descopere lucruri pe care ei s-ar putea sa nu le fi descoperit singuri. structura interna a patrulei unul dintre elementele aflate in legatura cu propria identitate a grupului informal. Structura interna, care se dezvolta spontan, si care are un flux continuu, se refera la tipul de relaie dintre diferitele poziii din interiorul grupului. S, sef de patrula un tanar care este ales direct de catre ceilali membri ai patrulei si a carui principala sarcina este de a coordona munca patrulei.

seful unitaii membru al Echipei Liderilor Aduli, care coordoneaza echipa, pe langa sarcinile pe care le are impreuna cu asistentul sefului unitaii. U unitate mixta o unitate cu membri de ambele sexe. Ea poate avea diferite forme : unitate cuprinzand patrule mixte, unitate compusa din patrule uni-sex, in care sunt patrule de fete si patrule de baiei, sau atat patrule mixte, cat si patrule uni-sex, in cadrul aceleiasi unitai. unitate scout nume dat, in Grupul Cercetasesc, seciunii care cuprinde baiei si/sau fete cu varste intre 11 si 15 ani. O unitate scout este o federaie de patrule, deosebite dar cu o coeziune interna. V valori in sens general si simplu, tot ceea ce nu ne lasa indifereni, care satisface nevoile noastre sau este meritoriu. Valorile cercetasiei sunt coninute in Legea Scout propusa tinerilor. viaa de grup atmosfera din unitatea scout, creata de activitaile care sunt realizate si de relaia care se dezvolta intre membrii sai. Depinde de gradul in care sunt aplicate elementele Metodei Scout. viaa in natura este atat unul dintre principiile cercetasiei, cat si un element al Metodei. Ca principiu, este o invitaie facuta copiilor si tinerilor ca viaa in aer liber sa faca parte din stilul lor de viaa si sa se angajeze in ajutarea la conservarea, meninerea si reinnoirea lumii naturale. Dar si Metoda Scout considera ca viaa in aer liber este un instrument educaional, deoarece ii face pe tineri capabili sa descopere lumea, sa-si dezvolte corpul, sa-si exerseze libertatea in felul lor, sa-si foloseasca iscusinele creatoare, sa descopere si sa se minuneze de Creaie si sa se bucure de celelalte beneficii educaionale, care ar fi dificil de experimentat in oricare alt mod. viziunea unitaii este imaginea pe care o are unitatea scout asupra propriului viitor, ca si o replica la intrebarea Incotro ne indreptam ? .Este o viziune comuna, exprimata prin intermediul obiectivelor anuale, care sunt stabilite in planul Grupului Cercetasesc caruia aparine unitatea.