MONEDA Abordarea conceptuala: Ce este moneda? 1.

. un bun economic: Daca bunul indeplineste numai functii monetare, moneda este un bun specific. Daca bunul se utilizeaza si in scopuri nemonetare, este un bun marfa 2. institutie: Moneda ca institutie este legata indisolubil de piata. Este o institutie a pietei. Participantii sunt condusi de proprile lor interese, ceea ce inseamna ca au adoptat institutia moneda pt a le facilita schimburile. 3. un activ: Este parte componenta a patrimoniului oricarui ag ec alaturi de alte active si este utilizata in calculul ec, in operatiuni de arbitraj intre A monetare si cele nemonetare. Abordarea monedei ca activ permite identificarea acesteia in 3 ipostaze: -moneda ca activ de lichiditate maxima, randamentul nulk si fara costuri tranzactionare -moneda ca rezerva de avere -moneda ca activ negenerat de venituri, de dobanzi, de castig Abordarea formala: Criterii in raport de care clasificam: 1. -Dupa forma de existenta: - moneda de cont; -moneda scripturala 2. -Dupa emitent: -moneda emisa de ag ec; -de trezoreria statului; -de banci 3. -Dupa obligatiile pe care si le asuma emitentul: -m. convertibila -neconvertibila 4. -Dupa valoarea pe care o incorporeaza moneda -intinsecra -reprezentativa 5. -Dupa puterea ei circulatorie: -legala -facultativa -fractionala Abordarea functionala: Moneda ca functie de plata: Intr-o ec de schimb, moenda este instrum unic al tranzactiilor. Ea serveste drept contrapartida intre cererea si of tuturor bunurilor si servicilor tranzactionale 2. Functia de etalon: Moneda masoara valoarea bunurilor si serviciilor. Calitatile sale fac din moneda un numitor comun pt bunurile eterogen, acestea fiind erarhizate pe baza unui etalon. Ca orice etalon, moneda este invariabila, deci cand preturile scad puterea monedei de cumpararea creste si invers. 3. Moneda ca rezerva: Intre doua tranzactii moneda serveste ca rezerva a valorii, a puterii ei de cumparare. In aceasta calitate, moneda face parte din patrimoniul oricarui ag ec, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate. In structura patrimoniului unui ag ec includem: -moneda= activul cu cel mai ridicat gr de lichiditate -activele vasimonetare- depozitele la termen constituite la banci= gr ridicat de lichiditate -active financiare(actiuni, obligatiuni)=activ cu gr scazut de lichiditate -active reale/imobilizari corporale= gr ft scazut de lichiditate 4. Moneda ca unitate de cont: In aceasta calitate, moneda face posibila realizarea de comparative in timp, in ceea ce priveste evolutia preturilor. Aceasta functie este indeplinita de moneda fara a mai fi nevoie de existenta ei materiala. 5. Moneda ca standard: Moneda se foloseste si pt exprimarea valorica a contractelor pe termen lung. Se stabileste un mom actual t0, o suma ce urmeaza a fi platita sau incasata la o data viitoare. Dezvoltarea spectaculoasa a pietelor financiare in ultimele decenii a repr un factor important de manifestarea a monedei in aceasta functie. Caracteristicile monedei: stabilitatea monedei, acceptabilitatea, lichiditatea si legalitatea. 1.

MASA MONETARA =totalitatea mijloacelor de plata, de lichiditati existente la un moment dta in economie sau ca medie pt o anumita perioada. Masurarea masei monetare: 1. Masa monetara se det luand in calcul sumele banesti existente in conturile clientilor, dar si numerarul in circulatie. Altfel spus, se iau in calcul anumite posturi din pasivul bancilor comerciale si anumite posturi din pasivul BC 2. Se insumeaza cantitatea de moneda care apare in activul bilantier al ag care insumeaza sectorul nebancar, cantitatea de bani care apare in activul bilantierilor bancilor comerciale Indicatorii de structura ai masei monetare: Exista mai multe criterii in raport de care putem delimita comp MM: 1. Calitatea utilizatorilor: numerarul si moneda de cont 2. Calitatea detinatorilor de moneda: moneda ce apartine sectorului public si moneda ce apartine sectorului privat 3. Rolul si rotatia diferitelor comp ale masei monetare: mijloace banesti cu circulatie curenta si mijloace banesti economisite, alte mijloace banesti cu circulatie lenta

4.

Dupa gr de lichiditate: mijloace banesti cu cel mai inalt gr de lichiditate, cu grad mediu si gr scazut

AGREGATELE MONETARE= un ansamblu omogen de activ subsceptibile de a fi utilizate ca mijloc de plata in economie. Masa monetara regrupeazsa activele in functie de gr lor de lichiditate in mai multe etape, pt fiecare stabilindu s ecate agregat simbolizat cu M1, M2, M3 Arhitectura agregatelor monetare: pana in 1999 fiecare tara utiliza propria definire a agregatelor monetare. Din 99 s-a construit o arhitectura unica la nivelul uniunii europene. In constructia agregatelor monetare, Banca Centrala Europeana utilizeaza anumite principii si criterii. Principii: -omogenitatea; - lichiditatea descrescatoare Criterii: -Eficacitatii= capacitatea acestora de a se constitui in tinte monetare pt asigurarea stabilitatii preturilor, pt controlul fluctuatiei -Carcaterul controlabil -Disponibilitatea statistica: orice agregat trebuie sa fie rapid disponibil pt ca BC sa reactioneze imediat daca apar abateri de la atingerea obiectivelor stabilite prin programul monetar. Structura agregatelor monetare: BCE defineste urm tipuri de agregate monetare: M1= numerar+depozite la vedere M2=M1+depozite la termen+depozite cu preaviz M3=M2+ianumite instrumente negociabile emise de de institutii financiar monetare In SUA pana in 2005, componentele masei monetare erau grupate in 5 categorii Agregatele Monetare in RO: Din 2007, Banca Nationala utilizeaza pt masurarea masei monetare aceleasi agregate ca si BCE, in ordine descrescatoare a lichiditatilor: M1= numerar in circulatie+depozite over night M2= M1+depozite cu rata inferioara de 2 ani + depozite cu preaviz >3 luni M3= M2+imprumuturi din operatiuni repo+ Unitati emise de institutii monetare si financiare Indicatorii de analiza ai masei monetare: Banca Nationala Romana utilizeaza si alti indicatori in analizele sale monetare: Baza monetara este formata din elemente care pot fi controlate direct de BC prin utilizarea unor instrumete specifice de politica monetara. Baza monetara (M0)= numerar in circulatie+numerar in caseriile bancilor+disponibilitati in conturi curente ale bancilor comerciale la Banca Nationala, Mo se determina numai pe baza informatiilor cuprinse in bilantul Bancii Centrale. M0, printr un proces de multiplicare se regaseste in economie sub forma masei monetare prin agregatele M1,M2,M3 Multiplicatorul monetar se calculeaza ca raport intre un agregat si baza monetara. m 1=M1/M0 Multiplicatorul monetar permite masurarea gradului in care o modificare a M0 are efecte la nivelul masei monetara masurata prin M1, M2, M3. Baza monetara se modifica in 2 situatii: -cand BC modifica cantitatea de numerar din circulatie, fie in sens de descrestere sau reducere -cand BC modifica disponibilitatile din conturi curente deschise de Banca Comerciala la BC 2. Gradul de monitorizare si viteza de circulatie. (Gm)=M3/PIB. Acest indicator exprima evolutia masei monetare in stransa corelare cu cea a activ ec. Viteza de circulatie= PIB/M3 3. Rata lichiditatii Rl=AnALn(ansamblul activ lichide)/PIB 1.

CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE: Daca masa monetara apare in pasivul celor doua verigi ale sistemului bancar, at contrapartidele se vor evidentia in activul lor bilantier. Contrapartida externa = expresia contabila a inflatiei tranzactilor comerciale (import, export) asupra masei monetare. Deficitul de balanta de plati influenteaza nivelul masei monetare din economie si implicit lichiditatea interna, Contrapartida interna = se concretizeaza fie in credite acordate de BC trezorerie statului pt finantare, fie in credite acordate bancilor din sistem xcare se confrunta temporar cu o lipsa de lichiditati, dra sunt solvabile.

INFLUENTA MODIFICARII MASEI MONETARE ASUPRA PRINCIPALELEOR VARIABILE MACROECONOMICE: inflatia si PIB Abordarea Clasica face legatura dintre masa monetara si valoarea nominala a bunurilor M*V=P*Y Abordarea Monetarista sustine ca inflatia este un fenomen pur monetar. Deci cresterea masei monetare va antrena si o crestere a nivelurilor preturilor, deci a inflatiei. Aceasta teorie a fost vehiculata in deosebi in perioada in care majoritatea bancilor centrale au utilizat agregatele monetare cu strategie de politica monetara pt controlul inflatiei, pt asigurarea stabilitatii preturilor. Literatura de specialitate ne ofera multiple analize bazateb pe modelel econometrice. In urma acestor analize, s-a ajuns la urm concluzii: 1. In tarile cu rate mici la inflatie, legatura dintre ritmul de crestere de crestere a masei monetare si inflatie s-a diminuat 2. In tarile cu rate mari ale inflatiei, aceasta legatura este destul de puternica Abordarea Neokeynisista sustin ca banii nu au niciun rol in fundamentarea nivelului de inflatie. Pe baza unor analize econometrice ajung la concluzia ca nu exista o relatie de cauzalitate intre evolutia masei monetare si ratei infaltiei, deci nu se poate vorbi de faptul ca o creste si o reduce a masei monetare determina o inflatie mai mare sau mai mica.

 Abordarea Bancii Centre Europene se apropie de cea clasica. Ea sustine doua aspecte: -pe termen lung sustine ca modificarea masei monetare se reflecta doar in nivelul preturilor si nu in evolutia PIB-ului si chiar a somajului -in fundamentarea politicii sale monetare BC foloseste 2 tipuri de analize: una economica si una monetara.