Top 10 Destinatii cosmice

Initial, titlul acestui articol era Cerul unei nopti de vara. Suna poetic. Imi placea foarte mult. Dar, uitandu-ma din intamplare pe statisticile forumului de pe www.descopera.ro, am observat un lucru foarte interesant: cele mai citite articole, indiferent de sectiunea din care provin, sunt cele cu Top 10 in titlu. Lumea se da in vant dupa topuri si imi plac si mie, de ce sa mint , asa ca m-am gandit sa fac la randul meu un soi de clasament al obiectelor ceresti care vor putea fi privite de-a lungul celor doua luni de vara pe care le va acoperi acest numar al revistei. Marea problema este ca ordinea in care vor fi pozitionate astrele, nebuloasele, roiurile stelare si ce veti mai gasi prin top va fi aleatorie, pur subiectiva, urmand preferintele autorului. Asadar va ofer zece privelisti din cer, numai una si una, toate pregatite pentru Premiul cel Mare.

10. Grupul nebuloaselor din Sagetator

Constelatia Sagittarius contine cele mai multe obiecte Messier, 15 la numar. Traversata de Calea Lactee, regiunea abunda in roiuri stelare si nebuloase de toate felurile. Primul roi globular a fost descoperit aici. M22, desi mai putin faimos decat M13, poate fi vazut usor cu ochiul liber. Intr-o zona cu cer negru, departe de luminile orasului, puteti observa, pe o arie de cer destul de restransa, cateva nebuloase difuze extraordinare: M8, M17 si M20. Cred ca sunt obiectele cele mai fotografiate dupa nebuloasele din Orion si, desigur, dupa galaxia Andromeda.

9. Centrul galaxiei

La granita dintre constelatiile Sagetator, Ofiuc si Scorpion, se afla un obiect cosmic nemaipomenit. Este vorba despre centrul galaxiei noastre. Bine camuflat de milioane de stele, aflat la 25.000 de ani-lumina de noi, miezul Caii Lactee nu este vizibil in lumina perceputa de ochiul uman. Poate fi studiat insa in unde gamma, X, infrarosii si radio. In fapt, veti privi spre o sursa radio complexa, Sagittarius A, si, daca vreti, spre gaura neagra care troneaza in mijlocul galaxiei noastre.

8. Jupiter

Planeta care domina noptile de vara este si cel mai usor de studiat cu instrumentele astro pentru amatori. Jupiter, caci despre el vorbim, poate fi observat in constelatia Sagetator. Datorita altitudinii mici la care se afla (sub 24 de grade), va sfatuiesc sa folositi puteri mici de pana la 200x, pentru ca turbulentele atmosferei sa nu afecteze imaginea. Cu alte cuvinte, o luneta de 10 cm diametru va va fi suficienta, dar nu neglijati observatia cu un binoclu puternic, daca dispuneti de asa ceva.

7. Vega si vecinatatea ei

Cea care va deveni in cateva mii de ani noua stea polara este tinta preferata a majoritatii astronomilor amatori. Vega a fost prima stea fotografiata vreodata (cu exceptia Soarelui), eveniment petrecut in vara anului 1850. Spuneam ca este tinta preferata in primul rand pentru ca in regiunea pe care o lumineaza se afla cea mai observata nebuloasa planetara: M57. Pornind de la Vega, pe care o gasiti in lunile de vara, la miezul noptii, chiar deasupra capului, coborati telescopul spre sud cu 5 grade, pana dati de o pata luminoasa difuza. Pentru a studia inelul nebuloasei, aveti nevoie de un telescop de cel putin 200 mm diametru.

6. Perseidele

Curentul meteoric cel mai urmarit, Perseidele, reprezinta pentru persoanele care se uita prima oara la cer sansa de a se indragosti de astronomie. Generata de resturile cometei Swift-Tuttle, ploaia de stele se produce an de an in intervalul 8-15 august, cu maximul in noaptea de 12 august. Numele de Perseide ii vine de la constelatia Perseu, unde se nasc darele luminoase ale meteorilor.
. Carul Mic si Carul Mare

Popular numita Carul Mic, constelatia Ursa Minor se mandreste cu cea mai importanta stea de pe bolta cereasca de la miazanoapte: Steaua Polara. Chiar si in secolul 21, atunci cand li se strica GPS-ul, comandantii de nava ies pe punte sa se orienteze dupa astrul care indica nordul. Minunile ceresti le gasim insa in constelatia-sora, Ursa Major. Aici avem sapte obiecte Messier, printre care trei galaxii celebre: M81, M82 si M101 si o nebuloasa planetara extrem de frumoasa, Bufnita sau M97. Un singur lucru va poate nelinisti, totusi: indreptarea unei lunete spre steaua din capul oistei Carului Mare. Asta daca va amintiti ca o cheama Alkaid.

4. Albireo

Daca privim stelele cum le priveau stramosii nostri nomazi, ca pe niste perle aruncate in cositele Reginei-Noapte, in constelatia Lebada, cu putina rabdare, putem gasi insusi diamantul Coroanei. Chiar in ciocul Lebedei, pe linia ce uneste Deneb de Sadr si Eta Cigni, a patra stea este binara Albireo. Initial, s-a crezut ca aceasta nu constituie un sistem binar. S-a dovedit insa ulterior ca steaua mai stralucitoare are un companion care se afla atat de aproape de ea, ca nu poate fi distins cu telescoape obisnuite. In orice caz, daca vreti sa va uitati spre o stea, v-o recomand pe Beta Cigny sau Albireo cum o stie toata lumea. Nu va veti dezlipi privirea de pe ocularul telescopului multa vreme.

3. Luna cu-al sau crater Platon

Daca exista pe cer un obiect spectaculos, care poate fi vazut de oricine, in orice anotimp, indiferent de turbulentele atmosferei, apoi acela trebuie sa fie Luna. La toate star-partyurile, daca aveti la indemana un telescop, il veti indrepta invariabil catre Luna, pentru a-i admira craterele. Este atat de simplu. The next level, insa, este sa cautati printre sutele de cratere unul special, pe care sa-l studiati si sa-l luati acasa. Va recomand craterul Platon. Daca iubiti astronomia, platonic, desigur, cu siguranta veti fi curiosi sa gasiti o harta a Lunii, iar mai apoi, prin telescop, celebrul crater.

2. M13

In noptile de vara, undeva deasupra capului, in constelatia Hercules, stelele se inghesuie mai ceva decat albinele in stup. Daca va aflati intr-un loc plin de stele, va puteti testa acuitatea vizuala incercand sa distingeti roiul globular M13 cu ochiul liber. Este la limita vizibilitatii. Printr-un telescop, veti fi uimiti de priveliste: sute de mii de stele se ingramadesc atrase parca de un magnet urias. Descoperit de Edmund Halley in urma cu aproape 300 de ani, roiul M13 merita studiat nopti la rand daca dispuneti de un telescop sau de o luneta cu diametrul de peste 100 mm.

1. Eclipsele din august

Desi am promis ca nu va exista un numar 1 sau un numar 10 in acest top, trebuie sa recunosc faptul ca, pentru un astronom amator sau pentru un privitor obisnuit al cerului, exista ceva ce le intrece pe toate. Dupa parerea mea, eclipsa totala de Soare este cel mai spectaculos fenomen natural, intrucat poate fi vazut direct cu ochiul liber, este extrem de rar si, nu in ultimul rand, poate fi experimentat cu toate simturile. Vom incerca sa aducem in paginile numarului nostru din septembrie imagini cu eclipsa din Siberia, unde ne vom aventura pe 1 august, pentru a asista la spectacolul umbrelor. Din Romania, aceasta eclipsa va fi una partiala. Pe 16 august, vom avea inca o eclipsa, de data asta de Luna, dar nu una totala, cum s-a intamplat in februarie, ci una partiala.
Q&A

Merita o calatorie pana la capatul Pamantului pentru o eclipsa? Auzi tu, daca merita!? Este o obligatie! Pentru pasionatii de astronomie, desigur. In primul rand, o calatorie de tipul celei pe care o vom intreprinde la sfarsitul lui iulie pana in inima Siberiei ofera o experienta unica fie si numai daca te uiti la traseul pe care il vom urma: Bucuresti Moscova Fluviul Volga Muntii Ural Taigaua Siberiana Fluviul Obi Novosibirsk. Aproape 6.000 de kilometri si patru fusuri orare de parcurs in doar doua zile si jumatate pentru doua minute de noapte in timpul zilei. Iar daca va fi innorat, nu se va vedea nimic. {i va urma drumul de intoarcere Sper sa avem noroc de cer senin, pentru a aduce in paginile revistei un reportaj de exceptie, prilejuit de un spectacol natural exceptional. Fenomenul va putea fi vazut si din Romania, dar numai sub forma unei eclipse partiale de Soare, cu Luna acoperind discul solar in proportie de 20%, pe 1 august, la ora 13.07. Cand a incetat sistemul solar sa fie centrul Universului? Nu a trecut nici un secol de cand sistemului nostru solar i s-a retras calitatea de centru al Universului. S-a intamplat in anul 1918, iar faptul a fost sesizat de catre astronomul american Harlow Shapley, in timp ce studia distributia roiurilor stelare. Ideea circula inca din secolul al XIX-lea, dar ipoteza a fost confirmata pe deplin abia prin studiul celui mai mare astronom al secolului trecut: Edwin Hubble. Cu ajutorul unui telescop de 2,5 metri, acesta a descoperit ca Andromeda este o galaxie de sine statatoare, nu o nebuloasa apartinand galaxiei noastre. In loc sa fie ars pe rug, precum Giordano Bruno, pentru asa o erezie, Hubble a primit recunoastere internationala, in 1990 fiind lansat in spatiu cel mai de succes telescop din cate exista, Telescopul Spatial Hubble.

Sky Facts

Intre 8 si 15 iulie 2008, la Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu), va avea loc o foarte interesanta expozitie despre istoria

astronomiei. Pe langa zeci de planse cu imagini spectaculoase captate de Telescopul Hubble, veti putea viziona astrii in direct, intr-una dintre serile evenimentului. De asemenea, veti avea parte de un show de planetarium digital, de proiectii de filme si, nu in ultimul rand, de conferinte publice pe teme astronomice si mitologice. Pentru detalii, accesati site-ul Observatorului Public, www.astro-urseanu.ro. In seara de 13 august, imediat dupa apusul Soarelui, va avea loc o apropiere intre planete asa cum nu s-a mai vazut de mult. Saturn se va afla la numai 15 minute de arc de Venus. Privita cu ochiul liber, conjunctia nu se va distinge din cauza stralucirii Luceafarului, dar daca va veti uita prin binoclu sau telescop, privelistea va fi grozava. Totusi, nu va va fi usor, intrucat, la ora 20.25, cand se va putea declansa observatia, duetul planetar va fi situat la numai 7 grade si 45 de minute deasupra liniei orizontului. De la asolizarea sondei Phoenix pe Marte, cercetatorii de la NASA nu mai au somn. Ei se afla in fata unei posibile dovezi clare in legatura cu prezenta apei in stare solida chiar sub bratele motorizate ale robotului spatial, dar nu au cum sa declare oficial lucrul acesta de vreme ce nu au intrat in posesia fizica a bucatii de gheata martiana. In plus, poate fi vorba doar de o iluzie optica, generata de reflexiile in lentilele sofisticatei camere cu care se iau imagini. Nu vom sti adevarul decat dupa sosirea probelor. Poate ca extraterestrii exista pe o planeta nou-descoperita sau poate ca sunt deja prezenti in sistemul nostru solar. La asta s-or fi gandit europenii cand au inceput contructia unei retele compuse din nu mai putin de 25.000 de antene, amplasate in Olanda, Germania, Suedia, Franta si Anglia. Radiotelescopul va scana Universul pe frecvente radio joase, neutilizate pana acum pentru cautarea vietii inteligente din spatiu.