Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea Finante Banci si Contabilitate Dumanoiu Dan-Florin, An III FR, Seria A

"Putem vorbi de un esec al matematicii in investitii?"

Matematica este una dintre siintele cu cea mai larga raspandire in toate domeniile de activitate. Este stiinta care poate fi aplicata in multe alte stiinte cum ar fi fizica, chimie, informatica, economie, in concluzie in toate stiintele reale, care fara ajutorul matematiciii nu ar putea fi deslusite. Matematica are un rol determinant in managementul investitiilor n msura n care permite calcularea / msurarea / cuantificarea unor aspecte legate de derularea afacerilor (n contabilitate de exemplu putem folosi matematica pentru a analiza evoluia vnzrilor, dinamica stocurilor). In momentul n care dorim s facem o predictie (a vanzarilor) folosind aparatul matematic n acelai mod n care fizicienii il folosesc n cercetarile lor incepem s avem probleme. Probleme si mai mari apar atunci cnd predictiile se fac nu pe vanzari la nivelul unei companii ci pe vanzarile agregate ale intregii economii (aceste probleme apar atat din maniera de agregare a datelor cat si din relevana rezultatelor). Fiecare antreprenor este liber s cread n puterea de predictie a modelelor econometrice si s accepte ca cu probabilitate de 95% sau 99% vanzrile de maine s fie de valoarea X. Problema apare atunci cand pe proprietatea noastra (banii din buzunar) cineva face niste calcule de la centru pe date agregate, ia niste msuri si nu isi asum deloc costul erorii predictiei sale. Politicile publice se iau pe

date agregate care se comport total diferit fa ta de datele individuale, costul esecului fiind intotdeauna transferat n spinarea celor care sunt vizati de aceste politici publice.

Investitiile joaca rolul de impuls n orice afacere economica, de element generator, care face ca aceasta sa se initieze, sa se dezvolte n conditiile impuse de mediul concurential al economiei de piata. Precizia evaluarii eficientei economice depinde de metodele si modelele matematice. Aplicarea acestora permite determinarea tendintelor de dezvoltare a dimensiunilor si structurilor optime de productie, lund n considerare

interdependentele dintre factorii de crestere. n calculele si analiza eficientei economice a investitiilor si regasesc aplicarea o multime de metode matematice, statistico-matematice econometrice si modele de simulare, pe baza carora se stabilesc cele mai bune variante de repartizare a resurselor, alegera tehnologiilor de finantare etc. Dupa toate afirmatiile despre matematica si rolul ei enumerate in randurile de mai sus , rezulta ca pentru a investii este esentiala cunoasterea sa la nivele superioare, ceea ce se pune in contradictoriu cu spusele lui Peter Lynch: Pentru a face o investitie buna nu trebuie sa fii un geniu, trebuie doar sa stii matematica de clasa a cincea, asa ca matematica nu are nicio legatura cu a fi un investitor foarte bun.. P eter Lynch a fost de manager de fond in 1990, fondul detinea active de 14 miliarde de dolari cu peste 1.000 de actiuni in portofoliu, dintre care cele mai importante erau: Fannie Mae, Ford, Philip Morris, MCI, Volvo, General Electrica, General Public Utilities, Student Loan Marketing, Kemper si Loews. In privinta unui esec al matematicii in investitii nu este concludent, ci mai degraba denota o insuficienta de pregatire sau chiar lipsa uneia in cazuri a oamenilor desemnati sa o aplice. Matematica nu are cum sa duca spre esec aplicata corect daca toate datele sunt corect introduse. Esecul apare datorita factorului uman, care spre deosebire de matematica care este o stiinta exacta , factorul uman care o aplica este inexact (Mult lume greete la adunare, dar matematica rmne matematic citat

Istrate Micescu ), influentat de neinstruire, stres , oboseala , boli, acestea influentandu-i capacitatile in mod negativ, dar mai este si intrebarea: ....cu intentie sau fara?

Un exemplu al unei erori matematice de amploare, care a aruncat in aer economia unei tari este acela in care FMI-ul si U.E in urma calculelor savante si modelelor matematice de care dispun au inventat un coeficient multiplicator al

masurilor de austeritate. Acest coeficient a fost stabilit la 0.5 , astfel incat orice masura de austeritate in valoare de 50 de miliarde de euro ar fi trebuit sa duca la pierderea a 25 de miliarde , dar economisirea a altor 25 de miliarde de euro. Incepand din 2009, cu un an inainte de primul imprumut al Greciei de la FMI coeficientul multiplicator era de 1, cea ce denota ca toate masurile dure de austeritate nu au dus la economisirea nici macar a unui euro, lucru dovedit de ministrul de finante al tarii. Dar acest exemplu este supus iar intrebarii : . cu intentie sau fara? Deci putem oare sa vorbim de un esec al matematicii in investitii? Esec ? cu intentie sau fara ? ..de catre cineva.