I. ECOLOGIE, PROTECTIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILA, MANAGEMENT I.

1 Definitii Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea sistemelor biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme). De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala, agricola, comerciala, de transport). Protectia mediului este ansamblul actiunilor de ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale. Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Conceptul de dezvolatare durabila este strans legat de utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare. Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui management de mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei organizatii. Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi). Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune. Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera. Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si

atmosfera, unde hidrosfera reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta gazoasa). I.2 Cadrul institutional international specific protectiei mediului si conservarii naturii I.2.1 Institutii semnificative la nivel global O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa Organizatia Natiunilor Unite. Un organism important il constituie:

Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD). Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP sau PNUE in franceza). Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului. Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective. Fondul Mondial pentru Mediu (GEF)

In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante organizatii non-guvernamentale internationale. Un astfel de exemplu este

Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN)

I.2.2 Institutii europene in domeniul protectiei mediului

Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila (DGXI). Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga. Consiliul Europei. Comisia Economica pentru Europa (CEE).
2

Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica sa orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de Mediu. Pe langa Comisie functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale.

Centrul Regional pentru Mediu de la Budapesta (REC).

I.3 Politicile si strategiile de mediu ca instrumente de management la nivel national si local I.3.1 Politici de mediu in Romania Prin politica de mediu intelegem in general obiectivele si prioritatile stabilite de conducerea statului pentru exercitarea puterii si conducerea societatii respectiv a activitatii publice. Fiecare guvern isi prezinta politica in cadrul programului de guvernare pentru fiecare domeniu important de activitate. Pentru a atinge aceste obiective principalele masuri sunt :

internalizarea graduala in costurile de productie, a cheltuielilor aferente diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului inconjurator; utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural; alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene, in special in domeniul apei, aerului si administrarii deseurilor; dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor neguvernamentale; facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.

I.3.2 Strategia protectiei mediului in Romania Prin strategie se intelege arta coordonarii actiunilor si a stabilirii sarcinilor fundamentale pentru atingerea scopului sau a obiectivelor politice. In Romania au fost elaborate mai multe strategii dupa 1989 vizand protectia mediului incepand cu Tezele in domeniul protectiei mediului (6) (1990), Strategia protectiei mediului elaborata cu sprijinul Bancii Mondiale (7) (1992), sau Strategia protectiei mediului in Romania (8) elaborata in 1995. Aceasta din urma ramane pana in prezent lucrarea cea mai coerenta si sistematica elaborata in exclusivitate cu ajutorul specialistilor
3

romani Strategia cuprinde trei parti importante. O prima parte se refera la starea mediului in Romania ( de unde plecam si ce probleme exista). A doua parte cuprinde obiectivele prioritare pe termen scurt, mediu si lung, precum si caile si mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective. Prioritatile au fost corelate cu cele europene. I.3.3 Programul National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului La cea de a doua reuniune a ministrilor mediului din Europa de la Lucerna (1993) s-a adoptat Planul de Actiune in domeniul Mediului pentru Europa Centrala si de Rasarit. O sarcina stabilita cu aceasta ocazie a fost aceea ca pentru fiecare tara in tranzitie sa se elaboreze un Program National de Actiune corelat cu cel european. Daca in Strategia Protectiei Mediului sunt cuprinse obiective generale si cai de atingere a acestora, in PNAPM au fost detaliate aceste obiective prin programe de investitie concrete. In fiecare judet al tarii Agentiile Teritoriale pentru Protectia Mediului au elaborat Strategii locale de mediu care au armonizat prioritatile la nivel de judet cu cele la nivel national. I.4 Cadrul Legislativ in domeniul Mediului Legislatia internationala a mediului Romania este parte la un numar important de astfel de conventii. Printre acestea le vom aminti numai pe cele mai importante:

Conventia cadru a modificarilor climatice. Conventia cadru Biodiversitatii. a

Natiunilor Natiunilor

Unite Unite

privind privind

prevenirea Conservarea

Conventia de la Bassel privind transportul transfrontalier al deseurilor toxice. Conventia de la Geneva privind poluarea transfrontiera a aerului la mare distanta. Conventia de la Viena (completata prin Protocolul de la Montreal) privind protectia stratului de ozon. Conventia de la Berna privind protectia florei si faunei salbatice si a habitatelor acestora.

Conventia CITES, privind prevenirea comertului ilegal cu specii de flora si fauna periclitata. Conventia de la Bonn, privind protectia pasarilor migratoare. Conventia de la Ramsar, privind protectia zonelor umede ca habitat al pasarilor calatoare. Conventia de la Bucuresti, privind protectia Marii Negre. Conventia privind managementul durabil al apelor Dunarii .

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. Toate institutiile si organizatiile sunt preocupate din ce in ce mai mult de atingerea unor performante de mediu prin controlul impactului produs de propria lor activitate asupra mediului si in acelasi timp de dezvoltarea capacitatii lor de a demonstra altora aceste performante. Pentru a avea certitudinea ca performantele sale satisfac si vor satisface cerintele legale cat si propriile obiective in domeniul mediului, o inteprindere trebuie sa realizeze aceste analize in cadrul unui sistem structurat de management (dedicat unor aspecte de mediu) integrat in ansamblul activitatilor de management. Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor standarde internationale cuprinse in seria [ ISO 14000 ] standarde care sintetizeaza pentru toti cei interesati elememtele specifice unui sistem de management al mediului. Acest sistem de management este remarcabil prin faptul ca: prevederile acestuia pot fi integrate si in structura altor cerinte de management, pentru atingerea obiectivelor de mediu sau economice fixate; are un grad de generalitate aplicabil tuturor organizatiilor, de orice tip si marime , adaptabil diverselor conditii geografice, culturale si sociale; asumarea responsabilitatilor se face la toate nivelurile si functiile existente in cadrul organizatiei, cu precadere la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizatiei. Scopul principal al unui sistem de management al mediului este de a asigura ocrotirea mediului, de a preveni poluarea si de a asigura un echilibru intre aceste elemente si necesitatile sociale si economice. II.2 Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu. Organizatii interesate in aplicare Un astfel de sistem de management al mediului este aplicabil oricarei organizatii care doreste: a) sa transpuna in practica , sa mentina si sa imbunatateasca un sistem de management de mediu; b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a declarat-o;

c) sa demonstreze aceasta conformitate altora; d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de catre un organism exterior; e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu Standardul International ISO 14000. II.3 Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de management al mediului

In cuprinsul prezentei lucrari, vom utiliza o serie de termeni, a caror definitie o precizam mai jos : II.3.1. Imbunatatire continua Proces de dezvoltare, extindere a sistemului de management al mediului pentru obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului, in acord cu politica de mediu a organizatiei.
NOTA - Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de activitate.

II.3.2. Mediu Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include aerul, apa, pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea.
NOTA - In acest context , mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei pana la sistemul global.

II.3.3. Aspect de mediu Acel element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul.
NOTA - Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care poate avea un impact semnificativ asupra mediului.

II.3.4. Impact asupra mediului Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau partiala, care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.

II.3.5. Sistem de management de mediu Componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea in practica, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu. II.3.6. Auditul sistemului de management de mediu Proces de verificare sistematica si documentata, ce permite obtinerea si evaluarea dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul de management de mediu al unei organizatii este in conformitate cu criteriile sistemului de management de mediu stabilite de aceasta organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizatiei. II.3.7. Obiectiv de mediu Telul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil. II.3.8. Performanta de mediu Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele si tintele de mediu ale acesteia. II.3.9. Politica de mediu Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie referitoare la performanta globala de mediu si care constituie cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei respective. II.3.10. Tinta de mediu Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, aplicabila ansamblului sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele de mediu si care trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.

II.3.11. Parte interesata Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii. II.3.12. Organizatie Companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau institutie, parte sau combinatie a acestora, publica sau particulara, cu raspundere limitata sau orice alt statut juridic, cu propria sa structura functionala si administrativa.
NOTA - pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale, o unitate separata poate fi definita ca o organizatie.

II.3.13. Prevenirea poluarii Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica, reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor.
NOTA - Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului daunator asupra mediului, imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor.

II.4 Cerinte ale sistemului de management al mediului II.4.1 Cerinte generale Cerintele pentru un sistem de management de mediu bazate pe procesul ciclic si dinamic planificare , implementare, verificare si analiza: a) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare ; b) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile sale, existente, anterioare sau planificate, pentru a determina impactul semnificativ asupra mediului; c) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar; d) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu corespunzatoare; e) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a pune in practica politica si pentru a-si atinge obiectivele si tintele fixate;

f) sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni corective, audit si analiza pentru a se asigura ca politica de mediu este respectata si sistemul de management de mediu ramane corespunzator; g) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari. II.4.2 Politica de mediu Politica de mediu a unei organizatii trebuie sa fie definita de conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel. Ea trebuie sa precizeze clar obiectivele si prioritatile organizatiei respective in domeniul mediului. Pentru a fi eficienta politica stabilita trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte si anume: a) sa corespunda naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei; b) sa includa un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii; c) sa includa un angajament de conformitate cu legislatia si cu reglementarile de mediu existente, precum si cu alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat. d) sa ofere cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor de mediu; e) este transpusa in practica, mentinuta si comunicata si dispune de o baza de documente corespunzand intregului personal; f) este disponibila pentru public. Politica de mediu ar trebui sa reflecte angajamentul conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel de a se conforma legilor in vigoare si de a urmari imbunatatirea continua. II.4.3 Planificarea In scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar ca organizatia sa identifice aspectele de mediu, prevederile legale existente, obiectivele si tintele, precum si responsabilitatile si termenele de realizare.

II.4.3.1 Aspectele de mediu

10

In vederea evidentierii aspectelor de mediu organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice permanent proceduri care sa permita identificarea aspectelor de mediu legate atat de activitatile cat si de produsele sau serviciile care pot fi controlate si influentate de organizatia respectiva. Prin aplicarea acestor proceduri se urmareste identificarea acelor aspecte de mediu care au un impact semnificativ si care trebuie luate in considerare la stabilirea politicilor si obiectivelor de mediu ale organizatiei. Toate aceste elemente trebuie sa fie permanent actualizate. Se recomanda ca o organizatie in care nu exista un sistem de management de mediu sa stabileasca, intr-o prima etapa, situatia sa in raport cu mediul printr-o analiza de mediu preliminara. Scopul acestei analize este de a lua in considerare toate aspectele de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea sistemului de management de mediu. Organizatiile care au pus in practica un sistem de management de mediu functional nu trebuie sa mai intreprinda o asemenea analiza. Se recomanda ca aceasta analiza sa acopere patru domenii principale: a) prevederile legislative si reglementare; b) identificarea aspectelor de mediu semnificative; c) examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente; d) evaluarea actiunilor inteprinse in urma investigarii incidentelor anterioare. Se recomanda ca procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor din unitatile operationale ale organizatiei sa ia in considerare , daca este necesar , urmatorii factori : 1. emisii in aer ; 2. deversari in apa ; 3. gestionarea deseurilor ; 4. contaminarea solului ; 5. alte probleme referitoare la comunitate si la mediul local . Se recomanda ca acest proces sa ia in considerare conditiile normale de functionare, conditiile de oprire si de pornire, precum si impacturile semnificative potentiale asociate situatiilor previzibile in mod normal sau situatiilor de urgenta. II.4.3.2 Prevederi legale Pentru realizarea unei planificari corespunzatoare, organizatia care introduce un sistem de management de mediu, trebuie sa stabileasca si
11

mentina o procedura care sa identifice si sa permita accesul tuturor celor interesati la prevederile legale existente si la alte cerinte adoptate de organizatie, aplicabile ,,aspectelor de mediu legate de activitatile , produsele si serviciile sale. Iata cateva cerinte pe care organizatia le poate adopta: a) coduri de buna practica in industrie ; b) acorduri incheiate cu autoritatile publice ; d) ghiduri fara caracter de reglementare. II.4.3.3 Obiective si tinte In cadrul procesului de planificare, organizatia trebuie sa detalieze obiective si tinte bine documentate pentru fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. Toate obiectivele si tintele de mediu trebuie sa fie coerente cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de a preveni poluarea. Se recomanda ca obiectivele sa fie specificate si sa se stabileasca tinte masurabile oriunde este realizabil, si unde este cazul, sa se tina cont de masurile preventive. II.4.3.4 Programe de management de mediu Pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu, o organizatie trebuie sa stabileasca si sa aplice permanent unul sau mai multe programe care trebuie sa includa: a) desemnarea responsabilitatilor la fiecare functie si nivel relevant ale organizatiei pentru atingerea obiectivelor si tintelor; b) mijloacele si termenele privind realizarea acestora. II.4.4 Transpunerea in practica si asigurarea derularii S.M.M. II.4.4.1 Structura necesara si responsabilitati Conducerea organizatiei trebuie sa furnizeze resursele necesare pentru implementarea si controlul sistemului de management de mediu. Aceste resurse cuprind resurse umane si calificari corespunzatoare, resurse tehnologice si financiare.

12

Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa numeasca unul sau mai multi reprezentanti care, in afara altor responsabilitati, trebuie sa aiba definite atributiile, responsabilitatile si autoritatea pentru: a) a asigura ca cerintele referitoare la sistemul de management al mediului sunt stabilite, transpuse si mentinute conform standardului international ISO 14000; b) a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel, performanta sistemului de management de mediu, pentru analizare si ca baza pentru imbunatatirea acestui sistem. Succesul implementarii unui sistem de management de mediu presupune angajamentul intregului personal al organizatiei. In consecinta se recomanda ca responsabilitatile in domeniul mediului sa nu fie lasate numai responsabililor de mediu, ele putand fi atribuite si altor structuri ale organizatiei, cum este conducerea operationala sau altor functii implicate in probleme de mediu. Se recomanda ca acest angajament sa porneasa de la nivelul cel mai inalt al conducerii. In consecinta, conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa stabileasca politica de mediu a organizatiei si sa asigure implementarea sistemului de management de mediu. In cadrul acestui angajament, se recomanda desemnarea unuia sau mai multor reprezentanti cu responsabilitati si autoritati definite pentru implementarea sistemului de management de mediu. In organizatiile mari sau complexe, pot fi desemnati mai multi reprezentanti. In inteprinderile mici si mijlocii aceste responsabilitati pot reveni unei singure persoane. De asemenea, conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa asigure alocarea resurselor la un nivel corespunzator pentru ca sistemul de managemant de mediu sa-si poata incepe activitatea si sa poata fi mentinut. Este important de asemenea ca responsabilitatile cheie ale sistemului de management de mediu sa fie bine definite si comunicate personalului implicat. II.4.4.2 Instruire, constientizare si competenta Intregul personal a carui munca poate avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit in mod corespunzator. Trebuie totodata sa se stabileasca si sa se mentina proceduri pentru ca personalul de la toate nivelurile si din toate functiile relevante sa fie constientizat de: a) importanta conformitatii cu politica de mediu, cu procedurile si cerintele sistemului de management de mediu;

13

b) impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile, ale activitatilor lor si de efectele benefice aduse mediului prin imbunatatirea performantei lor individuale; c) atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica de mediu, cu procedurile si cerintele sistemului de management de mediu, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea situatiilor de urgenta si a capacitatii de raspuns: d) consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale specificate. Personalul ce indeplineste sarcini care pot avea impact semnificativ asupra mediului trebuie sa aiba competenta necesara, fie prin educatie, fie prin instruire corespunzatoare sau prin experienta profesionala. Se recomanda ca organizatia sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare a necesitatilor de instruire. De asemenea, se recomanda ca organizatia sa solicite subcontractantilor care lucreaza in numele sau sa demonstreze ca angajatii lor au instruirea necesara. Conducerea organizatiei ar trebui sa determine nivelul de experienta, competenta si instruire necesare pentru a asigura pregatirea necesara a personalului, in special a celor insarcinati cu functii specializate in managementul de mediu. II.4.4.3 Comunicarea Organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice in permanenta o serie de proceduri (referitoare la aspectele de mediu si la sistemul de management al mediului) pentru a asigura: a) comunicarea interna intre diferitele niveluri si functii ale organizatiei; b) primirea, asigurarea activitatii de documentare si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor interesate din exteriorul organizatiei. II.4.4.4 Documentatia necesara management al mediului in cadrul unui sistem de

In cadrul promovarii unui sistem de management al mediului este necesara punerea la punct a unor documente care pot cuprinde printre altele:

informatii despre proces; diferite organigrame; standarde interne si proceduri de operare;

14

planuri locale de urgenta sau interventie.

Aceste documentatii (informatii) pot fi realizate pe suport de hartie sau electronic, ele urmand a fi folosite pentru:

descrierea elementelor esentiale ale sistemului de management de mediu si interactiunea, legaturile existente intre aceste elemente; descrierea (indicarea) modului in care poate fi accesata documentatia conexa.

II.4.4.5 Controlul documentelor In vederea verificarii modului in care o organizatie interesata in introducerea managementului de mediu elaboreaza si pastreaza documentele intr-un mod adecvat, este necesara instituirea unui sistem de control al evidentei documentelor. Scopul realizarii unui astfel de sistem de control al documentelor de catre o organizatie este acela de a se asigura ca: a) acestea pot fi localizate; b) sunt analizate periodic, revizuite atunci cand este necesar si aprobate de persoane autorizate; c) versiunile actualizate ale documentelor sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului de management de mediu; d) documentele depasite sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare si utilizare sau sunt protejate in alt mod impotriva unei utilizari neintentionate; e) orice document depasit, pastrat in scopuri juridice si/sau pentru informare este corect identificat. Documentatia trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte. Astfel ea trebuie sa fie lizibila, datata (cu datele de revizuire indicate) si usor identificabila, mentinuta intr-un mod ordonat si arhivata pentru o perioada precizata. Trebuie stabilite si actualizate proceduri si responsabilitati pentru crearea si modificarea diferitelor tipuri de documente. II.4.4.6 Controlul activitatilor operationale Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative, corespunzator politicii, obiectivelor si tintelor sale. Totodata, aceasta trebuie sa planifice aceste

15

activitati operationale inclusiv activitatea de intretinere, pentru a se asigura ca acestea se realizeaza in conditii corespunzatoare. Planificarea va trebui sa asigure: a) stabilirea si punerea in aplicare a unor proceduri insotite de o documentatie corespunzatoare care sa conduca la realizarea politicii de mediu, obiectivelor si tintelor stabilite; b) includerea in proceduri a criteriilor de operare; c) stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la aspectele de mediu semnificative, identificabile, la bunurile si serviciile utilizate de organizatie si comunicarea catre furnizori si contractanti a procedurilor si cerintelor relevante. II.4.4.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatea de raspuns Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a identifica posibilele accidente si situatii de urgenta si a raspunde unor astfel de situatii si pentru a preveni si a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestor accidente. Organizatia trebuie sa analizeze si sa revizuiasca, acolo unde este necesar, procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si sa intareasca capacitatea de raspuns a acestora, in special, dupa producerea unor accidente sau aparitia unor situatii de urgenta. De asemenea, organizatia trebuie sa testeze periodic astfel de proceduri, atunci cand acest lucru este posibil. II.4.5 Verificarea si actiunea corectiva II.4.5.1 Monitorizare si masurare Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri insotite de documentatia corespunzatoare pentru a monitoriza si a masura, in mod regulat, caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Aceasta activitate trebuie sa includa pastrarea tuturor informatiilor care sa permita urmarirea performantei, a controalelor operationale relevante si a conformitatii cu obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei. Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat si intretinut, iar inregistrarile acestui proces trebuie pastrate in conformitate cu procedurile organizatiei.

16

II.4.5.2 Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva Organizatia care promoveaza un sistem de management al mediului trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea responsabilitatilor, definirea treptelor de decizie, tratarea si analizarea neconformitatii, adoptarea de masuri in vederea reducerii oricarui impact produs, initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive. Orice actiune corectiva sau preventiva introdusa pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor existente sau posibile trebuie adaptata in functie de importanta problemelor si trebuie sa fie proportionala cu impactul produs asupra mediului. Organizatia trebuie sa implementeze si sa pastreze orice modificari aparute in cadrul procedurilor documentate rezultate ca urmare a unor actiuni corective si preventive. In consecinta, in timpul elaborarii si aplicarii procedurilor de investigare si corectare a neconformitatii, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare urmatoarele elemente de baza: a) identificarea cauzelor neconformitatii; b) identificarea si punerea in practica a actiunii corective necesare; c) introducerea sau modificarea controalelor necesare pentru evitarea unei repetari a neconformitatii; d) inregistrarea in proceduri scrise a oricaror schimbari rezultate din actiunile corective. II.4.5.3 Inregistrari Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare, pastrare si distrugere a inregistrarilor privitoare la mediu. Aceste inregistrari trebuie sa includa evenimentele privind instruirea personalului, rezultatele auditurilor si al analizelor. Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie lizibile, identificabile si trebuie sa permita regasirea informatiilor privind activitatea, produsul sau a serviciului implicat. Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie pastrate si retinute astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta si trebuie sa fie protejate impotriva oricarui risc de deteriorare sau pierdere.Durata lor de pastrare trebuie stabilita si inregistrata. Inregistrarile trebuie mentinute intr-un mod adecvat sistemului si organizatiei, pentru a demonstra conformitatea cu cerintele impuse de sistemul de management al mediului.
17

Se recomanda ca procedurile de identificare, de mentinere si de punere la dispozitie a inregistrarilor sa se concentreze pe acele inregistrari necesare aplicarii si functionarii sistemului de management de mediu si pe acelea care arata in ce masura au fost atinse obiectivele planificate. Inregistrarile referitoare la mediu pot include: a) b) c) d) e) f) g) h) i) informatii despre legislatia de mediu sau alte cerinte; inregistrarile reclamatiilor; inregistrarile referitoare la instruire; informatii asupra procedurilor aplicate; informatii asupra produsului; inregistrarile referitoare la inspectii, intretineri si etalonari; informatii pertinente privind contractantii si furnizorii; rapoarte cu privire la incidente; informatii cu privire la pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns; j) informatii despre aspectele semnificative de mediu; k) rezultatele auditurilor; l) analizele efectuate de conducere. Se recomanda ca informatiile confidentiale, referitoare la activitatile organizatiei sa fie tratate corespunzator. II.4.5.4 Auditul sistemului de management de mediu Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor sistemului de management de mediu, pentru: a) a determina daca sistemul de management de mediu: 1. este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de mediu, incluzand cerintele Standardului International ISO 14000, 2. este adecvat implementat si mentinut; b) a furniza conducerii organizatiei informatii referitoare la rezultatele auditurilor. Se recomanda ca programul si procedurile de auditare sa cuprinda: a) b) c) d) e) f) activitatile si domeniile care fac obiectul auditului; frecventa auditurilor; responsabilitatile asociate realizarii si conducerii auditurilor; comunicarea rezultatelor auditului; competenta auditorului; modul de conducere a auditurilor.

18

Auditurile pot fi realizate de catre membri ai personalului si/sau de catre persoane din exterior alese de organizatie. In oricare situatie, se recomanda ca persoanele care realizeaza auditul sa fie impartiale si obiective. II.4.6 Analiza efectuata de conducere Se recomanda conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel sa analizeze si sa evalueze sistemul de management de mediu la intervale stabilite. Aceste analize trebuie sa includa: a) rezultatele auditurilor; b) masura in care obiectivele si tintele au fost atinse; c) continua adaptare a sistemului de management de mediu la schimbarile de conditii si informatii; d) preocuparile pertinente ale partilor interesate. Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului modificarii circumstantelor si in cadrul procesului de imbunatatire continua.

19

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI In prezentul capitol se vor prezenta principalele elemente ale unui sistem de management al mediului, vazute prin prisma unei organizatii, care doreste sa introduca pentru prima oara un sistem de management al mediului ( SMM ) care sa fie dezvoltat si consolidat in cadrul propriului sistem de management general. Un astfel de SMM este compatibil cu conceptul de ,,dezvoltare durabila si poate fi adaptat oricarui cadru organizatoric, social sau cultural. Orice manager care se hotaraste sa introduca sau sa dezvolte un SMM trebuie sa respecte un numar minim de principii fara a se limita insa numai la acestea. Cele mai importante sunt: considerarea managementului de mediu drept una din prioritatile majore ale organizatiei; stabilirea si mentinerea comunicarii cu partile interesate, interne sau externe; determinarea cerintelor legale si a aspectelor de mediu asociate activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei; stabilirea angajamentului conducerii si a personalului privind protectia mediului pe toata durata ciclului de viata al produsului sau procesului; stabilirea unui proces care sa permita atingerea nivelului de performanta fixat; asigurarea de resurse suficiente si corespunzatoare, inclusiv instruirea, pentru a atinge nivelurile de performanta fixate in mod continuu; evaluarea performantei de mediu comparativ cu politica de mediu a organizatiei si imbunatatirea acestora daca este necesar; stabilirea unui proces de management care sa permita auditarea si analiza SMM pentru identificarea oportunitatilor de imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultate; incurajarea contractantilor si a furnizorilor in vederea stabilirii unui SMM. Prezentul sistem de management care face obiectul standardelor ISO 14000 poate fi aplicat oricarei organizatii, indiferent de marime, dar el poate fi perfect aplicat si in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a caror importanta in cadrul mediilor de afaceri si in mod deosebit pentru tara noastra este unanim recunoscuta.

20

III.1. Avantajele unui sistem de management al mediului. Printre consecintele si beneficiile aplicarii unui SMM eficient putem enumera:

asigurarea consumatorilor privind angajamentul pentru introducerea unui management de mediu care se poate demonstra; mentinerea unor bune relatii cu publicul si autoritatile locale; satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital; obtinerea asigurarilor la un pret rezonabil; imbunatatirea imaginii si cresterea actiunilor pe piata; respectarea criteriilor de certificare ale vanzatorului; imbunatatirea controlului asupra cheltuielilor; limitarea incidentelor care implica responsabilitati; demonstrarea unei preocupari rezonabile privind mediul; conservarea materiilor prime si a energiei; simplificarea demersurilor de obtinere a permiselor si autorizatiilor; incurajarea dezvoltarii si a participarii la definirea solutiilor referitoare la mediu; imbunatatirea relatiilor dintre industrie si autoritatile publice.

III.

3. Principiile de baza si elementele sistemului de management al mediului.

Elementele si indrumarile prezentate in acest capitol si care fac obiectul standardului ISO 14004, sunt aplicabile oricarei organizatii, indiferent de marime, tip sau nivel de maturitate, care este interesata in dezvoltarea, transpunerea in practica si/sau imbunatatirea unui sistem de management al mediului . Toate aceste imbunatatiri sunt destinate a fi utilizate pe baza de voluntariat ca un instrument de management intern si nu pentru a fi utilizate drept criterii de certificare, acreditare, inregistrare sau demonstrare catre alte parti interesate a faptului ca in cadrul organizatiei in cauza se aplica un SMM. Acestea din urma au facut obiectul capitolului II, respectiv al standardului ISO14001.

21

Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la baza o conceptie a unei organizatii care doreste sa subscrie la urmatoarele principii de baza: Principiul 1 - Angajament si politica. Principiul 2 - Planificare. Principiul 3 - Transpunerea in practica (Implementarea) Principiul 4 - Masurarea si evaluarea. Principiul 5 - Analiza si imbunatatire. III.3.1. Principiul 1- Angajament si politica Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si defineasca politica de mediu si sa-si asume angajamentul pentru introducerea unui SMM propriu. Se recomanda ca organizatia sa inceapa cu acele masuri ce aduc un beneficiu evident, iar pe masura ce organizatia va castiga experienta si SMM-ul va incepe sa prinda contur, ea va putea introduce proceduri, programe si tehnologii care sa-i permita imbunatatirea performantei de mediu. Pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este necesara implicarea conducerii la varf a organizatiei. Analiza initiala de mediu Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei mediului poate fi stabilita printr-o analiza initiala care poate include: identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari; identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati, produse sau servicii pentru a le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si care implica responsabilitati; evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante, interne sau externe, cu reglementarile, codurile de buna practica, principiile si liniile directoare; practicile si procedurile existente in domeniul managementului de mediu: identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile de aprovizionare si de contractare; reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de neconformitati; oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii;
22

punctele de vedere ale partilor interesate; functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot imbunatati sau impiedica obtinerea performantei de mediu.

In toate cazurile de mai sus se recomanda luarea in considerare a tuturor conditiilor de exploatare, inclusiv a incidentelor si a situatiilor de urgenta ce pot apare. Se recomanda ca procesul si rezultatele analizei initiale de mediu sa fie consemnate in documente corespunzatoare, sa se faca in conditiile unei bune documentari si sa conduca la identificarea oportunitatilor de dezvoltare a unui SMM. Mai jos se prezinta cateva recomandari si sfaturi practice legate de analiza initiala de mediu. O prima etapa importanta este de a stabili lista domeniilor ce trebuie analizate. Aceasta poate include activitati, operatii specifice sau un anumit loc al organizatiei. Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ:

chestionare;

interviuri;

liste de verificari;

masurari si examinari directe;

analiza inregistrarilor;

rapoarte. Organizatiile, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pot consulta un numar de surse exterioare cum sunt:

agentii guvernamentale in legatura cu legile si permisele;

biblioteci sau baze de date locale sau regionale;

alte organizatii pentru schimb de informatii;

asociatii industriale;

principalele organizatii de protectie a consumatorilor;

fabricanti ai echipamentelor utilizate;

23

relatii de afaceri (de exemplu cu cei care transporta si elimina deseurile);

asistenta profesionala. Politica de mediu Responsabilitatea pentru stabilirea politicii de mediu ii revine in mod normal conducerii la cel mai inalt nivel a organizatiei. Conducerea organizatiei este raspunzatoare de aplicarea politicii si de punerea la dispozitie a datelor care vor permite formularea sau modificarea acesteia. Se recomanda ca politica de mediu sa tina seama de urmatoarele puncte: misiunea organizatiei, viziunea, valorile si convingerile sale esentiale; cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea; imbunatatirea continua; prevenirea poluarii; principiile fundamentale; coordonarea cu alte politici organizationale (de exemplu in domeniul calitatii, sanatatii si securitatii muncii); conditiile locale sau regionale specifice; si conformitatea cu regulamente, legi si alte criterii relevante referitoare la mediu la care organizatia a subscris. Totodata la definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare cateva probleme cum ar fi: 1. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor, produselor si serviciilor sale? 2. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale organizatiei? 3. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si a fost numita o persoana investita cu autoritatea necesara pentru supravegherea si aplicarea acestei politici? 4. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul mediului? 5. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de management ale organizatiei? 6. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu, de exemplu, cele care sustin principiul imbunatatirii continue, prevenirea poluarii, monitorizarea organizatiei, indeplinirea sau depasirea cerintelor legale, luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate?
24

Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de mediu pe langa reglementarile specifice din domeniul mediului: diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului a noilor activitati prin utilizarea procedurilor integrate de management al mediului si al planificarii; punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de mediu si a indicatorilor asociati; concretizarea conceptului privind ciclul de viata; crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor asupra mediului in productie, utilizare si eliminare; prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a consumului de resurse (materiale, combustibili si energie) si angajarea, atunci cand este posibil, mai curand in recuperare si reciclare decat in eliminare; educare si instruire; impartasirea experientei castigate in domeniul mediului; implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari cu acestea; munca pentru o dezvoltare durabila; incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui SMM. III.3.2 Principiul 2 - Planificarea Conform acestui principiu se recomanda ca o organizatie sa stabileasca un plan care sa permita satisfacerea politicii sale de mediu. Elementele unui sistem de management de mediu legate de planificare includ:

identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate; cerintele legale; politica de mediu; criteriile interne de performanta; obiectivele si tintele de mediu; planurile de mediu si programul de management. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului

25

Identificarea aspectelor de mediu presupune un proces continuu care determina impactul trecut, prezent si viitor asupra mediului ( benefic sau nociv) al activitatilor unei organizatii. Acest proces include si identificarea conditiilor impuse de regulamente, legislatie si afacerile care influenteaza organizatia. De asemenea, el poate include identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii persoanelor, precum si evaluarea riscurilor pentru mediu. Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor de mediu si la evaluarea impacturilor asupra mediului: 1. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei? 2. Activitatile, produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi negative importante asupra mediului? 3. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor noi asupra mediului? 4. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod deosebit a aspectelor de mediu, de exemplu zonele de mediu sensibile? 5. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii, produselor si serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate? 6. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a procesului? 7. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului? 8. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si frecventa? 9. Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale? Legat de identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului se impun cateva recomandari si sfaturi practice. Astfel, va trebui sa avem in vedere faptul ca:

Relatia dintre aspectele de mediu si impacturile asupra mediului este o relatie cauza-efect. Un aspect de mediu se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. De exmplu, ar putea implica o deversare, o emisie, un consum sau o reutilizare a unui material, sau o poluare sonora. Un impact se refera la modificarea care se produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect.
26

Exemple de impacturi sunt: poluarea sau contaminarea apei, sau epuizarea unei resurse naturale. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat in patru etape. Etapa 1 -- Alegerea unei activitati, produs sau serviciu Se recomanda ca alegerea activitatii, produsului sau serviciului sa fie facuta in mare masura pentru a acoperi un domeniu important a carui impact sa fie semnificativ si intr-o masura mai mica, pentru a fi mai bine cunoscut. Etapa 2 -- Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii, produsului sau serviciului Identificarea unui mare numar de aspecte de mediu care pot fi asociate activitatii, produsului sau serviciului ales. Etapa 3 -- Identificarea impactului asupra mediului Identificarea unui numar cat mai mare de aspecte al caror impact asupra mediului este real sau potential, benefic sau nociv.

Exemple pentru cele trei etape sunt prezentate in continuare:

Activitate, produs sau serviciu Aspect de mediu asociat Impact solului

Activitate Manevrarea Posibilitatea unei scapari Contaminarea substantelor periculoase accidentale sau a apei Produs -- Produs rafinat Serviciu vehiculelor

Calitate si randament Conservarea sporit in utilizare resurselor naturale poluarii

Intretinerea Emisii sau evacuari de Reducerea noxe aerului

Etapa 4 -- Evaluarea importantei impactului Importanta impactului asupra mediului poate varia de la o organizatie la alta. Cuantificarea poate ajuta evaluarea importantei acestuia. Evaluarea importantei impactului poate fi facilitata daca se vor lua in considerare: Efectele asupra mediului: marimea impactului; severitatea impactului; probabilitatea de aparitie; durata impactului.
27

Efectele economice: existenta eventuala a prevederilor legale si a reglementarilor si costurile aferente aplicarii lor; dificultatea modificarii impactului; costul modificarii impactului; efectul modificarii asupra altor activitati si procedee; preocupari ale partilor interesate; efectul asupra imaginii publice a organizatiei. Prevederi legale si alte cerinte Se recomanda ca organizatia sa stabileasca, sa aplice si mentina proceduri pentru identificarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si a altor cerinte la care aceasta a subscris si care se refera in mod direct la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte cerinte: 1. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile legale si alte cerinte relevante? 2. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte? 3. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor cerinte? 4. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra prevederilor legale si a altor cerinte? Sfaturi practice -- Prevederi legale si alte cerinte Pentru a mentine conformitatea cu reglementarile din domeniu, se recomanda ca organizatia sa identifice si sa inteleaga dispozitiile legale care sunt aplicabile activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Aceste reglementari se pot prezenta sub mai multe forme: reglementari specifice activitatii ( de exemplu, permise de exploatare a locului); reglementari specifice produselor sau serviciilor organizatiei; reglementari specifice industriei din care face parte organizatia; legi privind mediul in general; si autorizatii, licente si permise. Pentru identificarea reglementarilor din domeniul mediului si a modificarilor aduse acestora pot fi consultate mai multe surse:

toate nivelurile guvernamentale;

28

asociatiile sau grupurile industriale; bazele de date comerciale; si serviciile profesionale.

Pentru a facilita urmarirea dispozitiilor legale, organizatia poate stabili si actualiza o lista cu toate legile si reglementarile referitoare la activitatile, produsele sau serviciile sale. Criterii interne de performanta Atunci cand standardele externe nu raspund necesitatilor organizatiei sau atunci cand ele nu exista se recomanda sa se stabileasca si sa se aplice prioritati si criterii interne de performanta. Atat criteriile interne de performanta, cat si standardele externe ajuta organizatia sa-si defineasca propriile obiective si tinte de mediu. Iata cateva exemple de domenii in care o organizatie poate defini criterii interne de performanta:

sisteme de management; responsabilitatile angajatilor; achizitionarea, gestiunea bunurilor si cedarea activelor; furnizori; contractanti; gestionarea produselor; comunicari privind mediul; relatii impuse de reglementari; pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns la incidente de mediu; constientizare si instruire in probleme de mediu; masurari si imbunatatiri de mediu; diminuarea riscului legat de procesele specifice organizatiei; prevenirea poluarii si conservarea resurselor; proiecte esentiale; schimbarea procedeelor; gestionarea substantelor periculoase; gestionarea deseurilor; gestionarea apei ( de exemplu, ape uzate, de ploaie sau subterane); gestionarea calitatii aerului; gestionarea energiei; si
29

transporturi.

Obiective si tinte de mediu Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii, se recomanda sa se stabileasca o serie de obiective. Aceste obiective reprezinta telurile generale si nivelul de performanta privind mediul pe care organizatia si le-a propus in cadrul politicii sale de mediu. La stabilirea acestor obiective, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare atat constatarile obtinute in analiza initiala de mediu, cat si aspectele identificate si impactul asupra mediului asociat acestor aspecte. Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor obiective, impreuna cu cadrul de timp preconizat. Se recomanda ca aceste tinte sa fie precizate, cuantificabile si masurabile. Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele, se recomanda ca organizatia sa stabileasca indicatori masurabili ai performantei de mediu. Acesti indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un sistem de evaluare a performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele operationale si de management de mediu. Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate sectoarele unei organizatii, sau pot fi limitate la anumite locuri sau activitati specifice. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa fie definite de niveluri corespunzatoare.ale conducerii. Obiectivele si tintele trebuie analizate si revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute de diferite parti interesate. La stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu vor trebui luate in consideratie cateva probleme cum ar fi: 1. Cum reflecta obiectivele si tintele de mediu atat politica de mediu cat si impacturile importante asupra mediului asociate activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei? 2 Cum participa personalul responsabil cu realizarea obiectivelor si tintelor de mediu, la dezvoltarea lor? 3 Sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate? 4 Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiective si tinte? 5 Obiectivele si tintele au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu?

30

Odata clarificate problemele formulate mai sus vor trebui avute in vedere cateva recomandari privind stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu. Astfel, obiectivele pot include angajamentul de:

reducere a cantitatilor de deseuri produse si prevenirea epuizarii resurselor; reducere sau eliminare a deseurilor poluante din mediu; concepere a produselor astfel incat sa se reduca la minimum impactul lor asupra mediului in procesul de productie, utilizare si eliminare; controlul impactului asupra mediului produs de sursele de materii prime; limitare a oricarui impact negativ important asupra mediului al activitatilor noi; a promova actiuni de constientizare a angajatilor si a colectivitatii cu privire la problemele de mediu.

Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general, utilizand indicatori ai performantei de mediu cum sunt :

cantitatea de materii prime sau de energie utilizata ; cantitatea de emisii, cum este CO2 ; cantitatea de deseuri produse, raportata la cantitatea de produs finit; eficienta utilizarii materialelor si energiei; numarul incidentelor de mediu (de exemplu,abateri de la limite); numarul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajari neintentionate); procent de deseuri reciclate; procent de materiale reciclate, utilizate la ambalaje; numar de kilometri efectuati de vehicule, pe unitatea de productie; cantitati ale unor poluanti specifici, de exemplu, NO x, SO2, CO, HC, Pb, CFCs; investitia in protectia mediului; numarul de reclamatii; suprafata de teren trasformata in habitat natural.

Un exemplu integrat: Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie.

31

Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul precedent. Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe unitatea de productie. Programe de management de mediu In cadrul actiunii de planificare, se recomanda ca organizatia sa elaboreze un program de management de mediu care sa cuprinda toate obiectivele sale de mediu. Programele de management de mediu, trebuie sa stabileasca grafice, resurse si responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. In cadrul furnizat de planificarea managementului de mediu, un program de management de mediu identifica actiunile specifice, in ordinea prioritatii lor in organizatie. Aceste actiuni se refera la procedee specifice, proiecte, produse, servicii, locuri sau instalatii specifice. Programele de management de mediu ajuta organizatia sa-si imbunatateasca performanta de mediu. Ele ar trebui sa fie dinamice si analizate cu regularitate pentru a reflecta schimbarile in obiectivele si tintele organizatiei. Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de management de mediu: 1. Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de management de mediu? 2. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate partile responsabile? 3. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului? 4. Cum trateaza acest program problemele legate de resurse, responsabilitati, indeplinirea la timp si prioritati? 5. Cum raspund programele de management de mediu la politica de mediu si la activitatile de planificare generala? 6. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu? Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program de management de mediu se prezinta in continuare:

Angajament si politica

Planificare

Exemplu

32

Primul angajament politica de mediu 1)

din Obiectivul 1

Conservarea resurselor naturale

Reducerea la minimum a consumului de apa atunci cand acest lucru este posibil tehnic si este rentabil Tinta 1 Reducerea consumului de apa in locuri selectate cu 15% pe an, fata de nivelul actual Primul program Recuperarea apei de mediu Actiunea 1 Instalarea unui echipament pentru reciclarea apei utilizate la spalare in Procesul A pentru reutilizarea ei in procesul B 1) Acest proces ar trebui repetat pentru toate angajamentele din politica, obiective si tinte.

III.3.3 Principiul 3. - Transpunerea in practica (implementarea) Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor si a tintelor sale Generalitati Pentru multe organizatii, transpunerea in practica a managementului de mediu se poate aborda in etape si ar trebui sa se bazeze pe nivelul de cunoastere si constientizare de catre personalul acestora a cerintelor, aspectelor, asteptarilor si beneficiilor in privinta mediului si pe disponibilitatea resurselor. Asigurarea mijloacelor - Resurse umane, materiale si financiare In alocarea resurselor, organizatiile pot dezvolta proceduri pentru urmarirea beneficiilor si a costurilor activitatilor de mediu. Pot fi incluse si aspecte cum sunt cele legate de costul controlului poluarii, de deseuri si de eliminare a acestora. Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane, materiale si financiare:
33

1. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane, materiale si financiare necesare pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale de mediu, inclusiv cele pentru noile proiecte ? 2. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de mediu ? Un caz aparte il constituie intreprinderile mici si mijlocii. Structura de organizare si resursele de care dispun intreprinderile mici si mijlocii pot impune anumite limite la transpunerea in practica a SMM. Pentru a face fata acestor constrangeri intreprinderile mici si mijlocii ar trebui pe cat posibil sa dezvolte o strategie de cooperare cu :

organizatiile reprezentand clienti mari, in scopul transferului de tehnologii si know-how; alte intreprinderi mici si mijlocii din lantul de aprovizionare sau din bazele locale pentru definirea si rezolvarea problemelor comune, participarea la transferul know-how, facilitarea progresului tehnic, utilizarea in comun a unor facilitati si servicii, stabilirea unei modalitati de a studia SMM, angajarea unor activitati de consultanta in comun; organizatii de standardizare, asociatii ale intreprinderilor mici si mijlocii, camere de comert, pentru programele de instruire; universitati si alte centre de cercetare pentru sprijinirea productiei si inovatiilor.

- Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent Pentru un management eficient al problemelor de mediu, se recomanda ca elementele SMM sa fie concepute si realizate astfel incat acestea sa fie integrate si armonizate in mod efectiv in elementele sistemului de management existent. Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul armonizarii si integrarii SMM sunt:

politicile de organizare; alocarea resurselor; controlul operational si documentarea; sistemele de sustinere si de informare; formarea si dezvoltarea; organizarea si structura responsabilitatilor; sistemele de apreciere si recompensa; sistemele de masurare si monitorizare;

34

comunicarea si raportarea.

Cateva probleme care trebuie luate in considerare in procesul de integrare si armonizare sunt: 1. Cum a fost integrat sistemul de management al mediului in procesul de management general al intreprinderii? 2. Care este procesul pentru echilibrarea si rezolvarea conflictelor intre mediu si alte obiective de afaceri si prioritati? - Raspunderi si responsabilitati Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM sa fie atribuita unei (unor) persoane sau functie(i) cu suficienta autoritate, competenta si resurse. Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod clar si sa-si asume la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru implementarea efectiva a SMM si obtinerea performantei de mediu dorite. Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru indeplinirea responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si sustinerea sistemului de management general de mediu. Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea raspunderilor si responsabilitatilor: 1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care gestioneaza, realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si daca acestea sunt definite si au o baza de documentare ? 2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta individuala si daca aceasta este analizata periodic ? 3. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului? In acest sens: se obtine o formare, resurse si personal suficient pentru implementare ? se initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de mediu? se anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de mediu? se initiaza, recomanda sau ofera solutii pentru aceste probleme? se verifica implementarea unor asemenea solutii ? se controleaza activitatile viitoare pana cand orice deficienta sau conditie nesatisfacatoare a fost corectata?

35

se obtine o instruire corespunzatoare pentru a actiona in situatii de urgenta? sunt cunoscute consecintele unei neconformitati? sunt cunoscute raspunderile ce decurg in acest caz? se incurajeaza actiunile si initiativele voluntare?

Ceea ce urmeaza este un posibil exemplu de diferite responsabilitati de mediu.

Exemple de responsabilitati de mediu Stabilirea directiei generale Elaborarea politicii de mediu Stabilirea obiectivelor, tintelor si programelor de mediu Evaluarea performantei SMM Asigurarea conformitatii cu reglementarile din domeniu Asigurarea imbunatatirii continue Identificarea asteptarilor clientilor Identificarea asteptarilor furnizorilor Elaborarea si mentinerea procedurilor contabile Conformitatea cu procedurile stabilite Persoana(e) responsabila(e) Presedinte, Director executiv, Presedinte, director executiv, manager general de mediu Managerii respectivi Manager general de mediu Manager Toti managerii Departamentul de marketing si vanzari Aprovizionare, Manager financiar /contabilitate Toata conducerea

NOTA -- In cazul SMM persoana responsabila poate fi proprietarul.

- Constientizare si motivatie privind mediul Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea constientizarii si motivatiei angajatilor, prin explicarea valorilor de mediu si transmiterea, comunicarea catre intregul personal a angajamentului propriu asumat prin politica de mediu. Acesta devine angajamentul fiecarei persoane, care, in contextul participarii la valorile de mediu, transforma un sistem de management de mediu existent pe hartie intr-un proces real. Motivatia pentru imbunatatirea continua a SMM poate fi sporita atunci cand angajatilor li se recunoaste meritul in realizarea obiectivelor si

36

atingerea tintelor si sunt incurajati sa exprime sugestii care pot conduce la imbunatatirea performantei de mediu. Pentru a evalua eficienta unor astfel de actiuni ar trebui sa raspundem la urmatoarele intrebari cum ar fi: 1. Cum a stabilit, sustinut si transmis conducerea la varf,catre salariati, angajamentul organizatiei privind politica de mediu? 2. In ce masura angajatii inteleg, accepta valorile si importanta ocrotirii mediului si participa la solutionarea problemelor de mediu ale organizatiei? 3. In ce masura valorile de mediu acceptate servesc la motivarea actiunilor responsabile privind ocrotirea mediul? 4. Cum recunoaste si apreciaza realizarile angajatilor sai in domeniul mediului? - Cunostinte, competente si instruire Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu ar trebui identificate si evidentiate. Acestea ar trebui luate in considerare la alegerea, recrutarea, instruirea, dezvoltarea competentelor si formarea continua a personalului. Instruirea corespunzatoare, adecvata realizarii politicilor, obiectivelor si tintelor de mediu, ar trebui asigurata pentru intregul personal din organizatie. Un program de instruire tipic cuprinde urmatoarele elemente:

identificarea necesitatilor de instruire a angajatilor; elaborarea unui plan de instruire care raspunde necesitatilor concrete; verificarea conformitatii programului de instruire cu cerintele organizationale sau reglementare; instruirea grupurilor de angajati propusi; asigurarea documentatiei necesare; evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in cadrul activitatii de instruire. In acest caz trebuie raspuns la urmatoarele intrebari privind cunostintele, competenta si eficienta activitatii de instruire: 1. Cum identifica organizatia necesitatile de instruire ? 2. Cum sunt analizate necesitatile de instruire pentru functii specifice ?

37

3. Instruirea este dezvoltata, analizata si modificata daca este necesar ? 4. Cum este asigurata documentatia necesara si urmarita instruirea ? Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care pot fi asigurate de organizatie:
Tip de instruire Instruire pentru constientizare privind importanta strategica a managementului de mediu Instruire pentru constientizare privind problemele de mediu in general Audienta Conducerea la cel mai inalt nivel Scop Obtinerea angajamentului si alinierii la politica de mediu a organizatiei

Toti angajatii

Obtinerea angajamentului privind politica, obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuala Imbunatatirea performantei in domenii specifice ale organizatiei, de exemplu exploatare, cercetare, dezvoltare si inginerie Asigurarea conformitatii cu cerintele interne si reglementare

Cresterea competentelor

Angajatii cu responsabilitati in domeniul mediului

Conformitate

Angajatii ale caror actiuni pot afecta conformitatea

Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM - Comunicare si raportare Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si atunci cand se doreste , externa, privind activitatile organizatiei legate de mediu pentru:

a demonstra angajamentul conducerii in rezolvarea problemelor de mediu; a trata problemele referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei; a constientiza importanta politicii, obiectivelor, tintelor si programelor de mediu ale organizatiei;

38

a informa partile interesate interne sau din exterior cu privire la sistemul de management de mediu al organizatiei si la performanta sa de mediu, atunci cand este cazul.

Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de conducere trebuie aduse la cunostinta celor care sunt responsabili pentru atingerea unei anumite performante privind protectia mediului. Cateva probleme de luat raportarea: 1. 2. 3. 4. 5. 6. in consideratie privind comunicarea si

Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile angajatilor ? Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile altor parti interesate ? Care este mecanismul de comunicare a politicii si a performantei de mediu al organizatiei ? Cum sunt comunicate rezultatele auditurilor si analizelor SMM tuturor persoanelor interesate din organizatie ? Care este mecanismul prin care se face accesibil publicului politica de mediu ? Comunicarea interna este adecvata sustinerii imbunatatirii continue a problemelor de mediu ?

Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si sfaturi practice: a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte: profilul organizatiei; politica, obiectivele si tintele de mediu; procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor interesate si cunoasterea personalului ); evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea resurselor, conformitatea, serviciile care insotesc produsele si riscurile); oportunitati de imbunatatire; informatii suplimentare, cum sunt glosarele; prezentarea continutului. b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna, cat si externa, urmatoarele: sa se incurajeze comunicarea reciproca; informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator; informatia sa fie verificabila; organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale;

39

informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu, unitati similare de masura care sa permita compararea diferitelor marimi in timp).

c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite moduri: in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte publice de stat, publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media, publicitate; organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde pot fi adresate reclamatiile si problemele; in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise prin posta electronica. - Activitatea de documentare si evidenta documentelor Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si sa dispuna de documentatia corespunzatoare si atunci cand este necesar actualizata. Organizatia ar trebui sa identifice si defineasca in mod clar diferitele tipuri de documente care stabilesc si specifica procedurile operationale si de control eficiente. Existenta bazei de documente pentru SMM ajuta la constientizarea angajatilor asupra a ceea ce este necesar de facut pentru realizarea obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si a performantei de mediu. Natura documentatiei poate varia in functie de marimea si complexitatea organizatiei. In cazul in care elementele SMM sunt integrate intr-un sistem de management general al organizatiei, documentatia referitoare la mediu ar trebui integrata in documentatia existenta. Pentru facilitarea utilizarii acesteia, organizatia poate lua in considerare realizarea si mentinerea unui sumar al documentatiei existente utilizabile pentru: a confrunta politica, obiectivele si tintele de mediu; a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si tintelor de mediu; a evidentia rolurile cheie, responsabilitatile si procedurile; a indica accesul la documentatia conexa si a descrie si alte elemente ale sistemului de management de mediu al organizatiei, acolo unde este cazul; a demonstra ca elementele sistemului de management de mediu care sunt adecvate organizatiei sunt implementate.

40

Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la transpunerea in practica si mentinerea sistemului de management de mediu al organizatiei. Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere: 1. Cum sunt identificate, documentate, comunicate si analizate procedurile de management de mediu ? 2. Organizatia are un procedeu pentru dezvoltarea si mentinerea documentatiei SMM ? 3. Cum este integrata documentatia SMM in documentatia existenta, acolo unde este cazul ? 4. Cum au acces angajatii la baza de documente a SMM ,necesara desfasurarii activitatilor lor profesionale ? Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor), usor de identificat, organizata si pastrata o peroada de timp specificata. Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca :

documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei, departamentului, functiei, activitatii si/sau persoanei de contactat; documentele sunt analizate periodic, revizuite daca este necesar si aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor; versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului; documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele de difuzare si punctele de utilizare.

- Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor proceduri de control pentru a te asigura ca politica, obiectivele si tintele de mediu sunt indeplinite. Atunci cand se elaboreaza sau se modifica aceste proceduri de control, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare acele operatiuni si activitati care au un impact semnificativ asupra mediului. Astfel de operatiuni si activitati pot include: proiectarea si ingineria activitatilor de cercetare si dezvoltare; aprovizionarea; contractarea; manipularea si depozitarea materiilor prime; procese de productie si de intretinere; laboratoare;

41

depozitarea produselor; transport; marketing, publicitate; service-ul pentru clienti; achizitia, construirea sau modificarea cladirilor sau instalatiilor.

Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii:

activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor naturale in cadrul noilor proiecte importante, a schimbarilor unor procese si gestionarii resurselor, a proprietatii (achizitii, cesionari si gestiunea proprietatii) sau a unor produse si ambalaje; activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea cu cerintele interne si externe ale organizatiei si sa garanteze eficacitatea si eficienta lor; activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda la schimbarile cerintelor de mediu.

- Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns Se recomanda ca un element important al activitatii de implementare a SMM, elaborarea unor planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in cazul aparitiei unor incidente neprevazute sau accidentale. In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina proceduri care sa trateze incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile. Procedurile operationale si controlul ar trebui sa tina seama, acolo unde este cazul de:

emisiile accidentale in atmosfera; deversarile accidentale in apa sau pe sol; efectele specifice determinate de evacuarile accidentale asupra mediului si ecosistemului. Se recomanda ca procedurile sa ia in considerare incidentele ivite sau posibile ca urmare a: conditiilor anormale de functionare; accidentelor sau situatiilor de urgenta potentiale.

Astfel de planuri de urgenta includ: modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor; lista a personalului de baza; detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri, salubritate); planuri de comunicare interna si externa;
42

actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta; informatii privind materialele si substantele periculoase, incluzand impactul potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau in cazul emisiei accidentale; planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.

III.3.3 Principiul 4 - Masurare si evaluare Conform acestui principiu, se recomanda ca o organizatie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta pe care o realizeaza din punct de vedere al ocrotirii mediului. Masurarea, monitorizarea si evaluarea sunt activitati cheie a unui SMM, care asigura ca organizatia functioneaza in conformitate cu programul de management de mediu stabilit. Masurare si monitorizare Se recomanda sa existe un sistem de masurare si monitorizare a performantei reale fata de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei in domeniile sistemului de management si a proceselor operationale. Acesta include evaluarea conformitatii cu legislatia si reglementarile de mediu existente. Rezultatele trebuie analizate si utilizate pentru determinarea domeniilor in care s-a inregistrat un succes si identificarea activitatilor care necesita actiuni corective si imbunatatiri. Identificarea indicatorilor corespunzatori si semnificativi pentru performanta de mediu a organizatiei ar trebui sa fie un proces permanent. Se recomanda ca astfel de indicatori sa fie obiectivi, verificabili si reproductibili. Indicatorii ar trebui sa fie relevanti pentru activitatile organizatiei, coerenti cu politica sa de mediu, practici, eficienti din punct de vedere al costului si fezabili tehnologic. In vederea realizarii unor masuratori si monitorizari corespunzatoare trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte: 1. Cum este monitorizata curent performanta de mediu ? 2. Cum au fost stabiliti indicatorii specifici ai performantei de mediu in functie de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si care sunt acestia? 3 Ce procese de control se aplica pentru etalonarea regulata, masurarea esantioanelor si monitorizarea echipamentelor si sistemelor ? 4 Care este procesul de evaluare periodica a conformitatii cu prevederile legale si alte acorduri?
43

 Actiune preventiva si actiune corectiva In urma activitatilor de masurare, monitorizare si auditare, precum si a altor analize asupra SMM care au la baza o serie de documente si la randul lor constituie o noua baza de documentatie, trebuie identificate o serie de actiuni cu caracter preventiv si corectiv. Conducerea organizatiei trebuie sa se asigure ca aceste actiuni preventive si corective se pun in aplicare si in acelasi timp este urmarita eficienta lor in mod continuu. Gestionarea inregistrarilor si a informatiilor referitoare la SMM Documentele constituie o dovada a functionarii continue a SMM si ar trebui sa cuprinda : prevederi legale si alte reglementari; autorizatii; aspecte de mediu si impactul asociat acestora; activitati de instruire in domeniul mediului; activitati de inspectie, etalonare si intretinere; datele si inregistrarile din activitatea de monitorizare; detalii referitoare la neconformitati: incidente, reclamatii si actiuni intreprinse; identificarea produselor: date privind componenta si caracteristicile acestora; informatii privind furnizorii si contractantii; auditurile de mediu si analizele efectuate de conducere. In acest fel poate rezulta o gama complexa de documente si informatii. Gestionarea eficienta a acestor documente este esentiala pentru implementarea cu succes a SMM. Elementele principale ale unei bune gestionari a documentelor si informatiilor de mediu includ mijloacele de identificare, strangere, clasificare, completare, pastrare, intretinere, regasire, retinere si punere la dispozitie a informatiilor si documentelor reprezentative ale SMM. Iata cateva probleme de luat in consideratie pentru gestionarea informatiilor si inregistrarilor: 1. Care sunt informatiile legate de mediu de care are nevoie organizatia pentru o gestionare eficienta? 2. Ce capacitate are organizatia de a identifica si urmari indicatorii cheie ai performantei de mediu precum si alte date necesare realizarii obiectivelor sale ?
44

3. Cum asigura sistemul preconizat de gestionare a inregistrarilor (informatiilor) organizatiei accesul angajatilor la informatia de care au nevoie si cand au nevoie ? Auditurile SMM Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a determina daca sistemul este conform masurilor planificate si este corect implementat si mentinut. Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/ sau de participanti externi alesi de organizatie. In toate cazurile, se recomanda ca persoana(persoanele) care efectueaza auditul sa o poate face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea corespunzatoare. Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor, in functie de aspectele si impactul potential asupra mediului. Se recomanda ca frecventa efectuarii auditurilor sa se stabileasca pe baza rezultatelor auditurilor precedente. Se recomanda ca raportul auditului sa fie difuzat conform planului de audit. III.3.3 Principiul 5 - Analiza si imbunatatirea continua Se recomanda ca o organizatie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu, avand ca obiectiv imbunatatirea performantei sale globale de mediu. Analiza sistemului de management de mediu Se recomanda ca la intervale adecvate, conducerea organizatiei sa analizeze SMM pentru a asigura continua lui adaptare si eficienta. Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a aborda toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, incluzand impactul acestora asupra performantei financiare si a competitivitatii organizatiei. Se recomanda ca analiza SMM sa cuprinda :

analiza a obiectivelor, tintelor si performantei de mediu; constatarile auditurilor SMM; evaluare a eficientei acestuia;

45

evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor din cadrul acesteia avand in vedere si modificarile aparute la nivelul legislatiei specifice; modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate; modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei; descoperiri in stiinta si tehnologie; invataminte obtinute din incidentele de mediu; preferintele pietei; raportarea si comunicarea.

Iata si cateva probleme care ar trebui luate in consideratie privind analiza SMM: 1. Cum este analizat periodic SMM ? 2. Cum sunt implicati angajatii in analiza SMM si in actiunile ce urmeaza a fi intreprinse ? 3. Cum sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate in analiza SMM. Imbunatatirea continua Conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din SMM. Acest lucru se obtine printr-o evaluare continua a performantei de mediu a SMM fata de politicile, obiectivele si tintele de mediu pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire (a se vedea figura 1). Se recomanda ca urmatoarele actiuni:

procesul

imbunatatirii

continue

sa

cuprinda

identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate fi imbunatatit conducand la imbunatatirea performantei de mediu; determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau deficientelor; elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si corective care sa raspunda acestor cauze; verificarea eficientei actiunilor preventive si corective; asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de imbunatatire a SMM; realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.

In acest sens, urmatoarele elemente ar trebui luate in consideratie: 1. Care este procesul prin care organizatia identifica actiunile preventive si corective, precum si imbunatatirea continua ? 2. Cum verifica organizatia daca actiunile preventive si corective precum si imbunatatirile sunt oportune si eficiente ?
46

Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului, modificarilor circumstantelor si in cadrul procesului de imbunatatire continua.

47

IV. EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a performantei de mediu numita prescurtat E.P.M. (evaluarea performantei de mediu). E.P.M. poate fi folosit ca ajutor pentru: identificarea aspectelor de mediu importante; fixarea criteriilor de performanta interna; evaluarea performantelor realizate comparativ performanta stabilite.

cu

criteriile

de

E.P.M. este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit care se realizeaza periodic. E.P.M. pune accent pe evaluarea performnatelor organizatiei, in timp ce E.C.V. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii. IV.1. Definitii specifice pentru E.P.M. indicator al starii mediului (I.S.M.) Expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale mediului.
Nota - Regional se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege.

criteriu de performanta de mediu Obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de mediu. evaluarea performantei de mediu (E.P.M.) Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si analizarea datelor, evaluarea informatiilor in functie de criteriile de performanta de mediu, precum si raportarea, comunicarea, revizuirea si imbunatatirea continua a acestui proces. indicatorul performantei de mediu (I.P.M.)

48

Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei.

Note: 1. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational. 2. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta a conducerii.

IV.2. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu E.P.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe folosirea indicatorilor si pe compararea performantei trecute si prezente a organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu. ,,Planifica - Realizeaza (efectueaza) - Verifica si actioneaza. Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt:

PLANIFICA a) planificarea E.P.M. b) alegerea indicatorilor E.P.M. (Procesul de alegere al indicatorilor se poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor indicatori noi); REALIZEAZA (EFECTUEAZA) a) utilizarea datelor si informatiilor, care include: 1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi; 2. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie performanta de mediu a organizatiei; 3. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu ale organizatiei; 4. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei.

VERIFICA SI ACTIONEAZA

d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M. Sunt folosite doua categorii de indicatori pentru E.P.M.:

Indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. )

Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi: Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.) Indicatori de performanta operationali ( I.P.O.)

49

Indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)

La nivelul unei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si actiunile conducerii, performanta operatiunilor sale si starea mediului. Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa: determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale de performanta de mediu; identifice aspectele importante de mediu; identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii); identifice directiile in performanta sa de mediu; creasca eficienta si eficacitatea organizatiei; identifice ocaziile favorabile strategice. IV.2.1. Planificarea E.P.M. (Planifica ) O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusiv alegerea indicatorilor pentru E.P.M.) pe: aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora pot fi de asteptat sa aiba o influenta; criteriile sale de performanta de mediu; opiniile partilor interesate. In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de: intreaga sa gama de activitati, produse si servicii; structura sa de organizare; strategia sa globala de afaceri; politica sa de mediu; informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altor cerinte; acordurile internationale de mediu importante; beneficiile si costurile de mediu; informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de performanta de mediu; nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la an la an; informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de mediu; factori culturali si sociali.

50

Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o organizatie care nu are introdus un S.M.M., in scopul identificarii aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind mediul. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de organizatie trebuie sa tina seama de:

scara si natura utilizarii materialelor si energiei; emisii; riscuri; starea mediului; posibilitatea incidentelor; cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscrie organizatia.

In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de abordare, pentru identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii fara un S.M.M. in contextul E.P.M.:

identificarea activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei, aspectele de mediu specifice, importanta lor relativa si impactul potential referitor la aspectele de mediu importante; utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a identifica activitatile, produsele si serviciile organizatiei care pot avea un impact asupra acesteia; analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile, deversarile, reziduurile si emisiile de materiale si energie si evaluarea acestor date din punct de vedere al riscului; identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii pentru a ajuta la stabilirea aspectelor importante de mediu ale organizatiei; identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de mediu sau altor cerinte, pentru care ar putea fi stranse date de catre organizatie; luarea in considerare a proiectarii, dezvoltarii, fabricarii, distributiei, utilizarii, reutilizarii, reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu cele mai importante beneficii sau avantaje de mediu.

Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M. trebuie facuta in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu. In continuare iata cateva exemple de domenii si surse din care pot fi selectate criteriile de performanta de mediu:

performanta actuala si trecuta; cerinte legale;

51

standardele si cele mai bune practici recunoscute; informatii si date de performanta existente in industrie si alte organizatii din zona; reviziile si auditurile de management; opiniile partilor interesate; cercetarea stiintifica.

IV.2.1.1. Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de mediu Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie astfel alesi, incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de inteles. Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii E.P.M. Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza, cum ar fi tone de contaminant emise. Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt parametru care reflecta, de exemplu nivelul productiei, timpul, localizarea sau calitatea mediului, cum ar fi tone de contaminant pe tona de produs fabricat, sau tone de contaminant emise pe unitatea de vanzare de productie. Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de produs sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre informatii si un anumit standard sau element de referinta, cum ar fi emisiile de poluanti in anul curent exprimate ca procent din emisiile dintr-un an de referinta. Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip, dar din surse de emisie diferite, stranse si exprimate sub forma de valoare insumata, ca de exemplu tone totale dintr-un contaminant dat emise in procesul de fabricatie a unui produs intr-un an dat, determinata prin insumarea emisiilor din mai multe instalatii care produc acel produs. Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui coeficient de pondere in functie de importanta acestora. Am vazut ca exista mai multe tipuri de I.E.P.M.: Indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.). Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.).
52

Indicatori de performanta operationala ( I.P.O.).

Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar stabilirea I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot face pe baza unor aproximari succesive. Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este bine sa se aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru alegerea I.E.P.M. dintr-o serie de date, in functie de o situatie concreta a unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac, luand in consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau exteriorul organizatiei. Iata cateva exemple: cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri interesate posibile, comunitatea locala); concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil, autoritatile legislative si de reglementare); cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri interesate posibile: conducerea si consumatorii); modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de investitiile intr-o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri interesate posibile: conducerea si investitorii). Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu sau la dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica. Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele, organizatiile ar putea sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate. IV.2.1.1.1. Alegerea indicatorilor de performanta a managementului (I.P.C.) Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta globala de mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la: instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei, activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva. De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:

eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu; actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a activitatilor organizatiei;

53

capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusiv flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de rezolvare a problemelor; conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care organizatia subscrie; costurile sau beneficiile financiare.

In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la: prevederea modificarilor performantei; identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante; identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta. Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C. Daca interesul conducerii este de a evalua implementarea politicilor si programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:

numarul de obiective si tinte realizate; numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele de mediu; numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii; numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe care o presteaza; numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex. initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si recunoastere s.a.m.d.); numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire; numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire; nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor; numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la angajati; rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la performantele de mediu ale organizatiei; numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de mediu implementat sau certificat; numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii; numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de management in realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili pot include; gradul de conformare cu reglementarile;
54

gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si asteptarile specificate de organizatie in contracte; timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu; numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate; numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati; numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate; numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp; frecventa revizuirii procedurilor operationale; nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata.

Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de mediu si cea financiara I.P.C. posibili pot include: costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale produsului sau procesului; raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului; economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea poluarii sau reciclarea deseurilor; beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu; fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta importanta pentru mediu; responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra starii financiare a organizatiei. Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale de mediu referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:

numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu; numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate comunitatii; resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii; numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu; numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii; numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate sau auto-finantate; evaluarile rezultate din observatiile comunitatii.

IV.2.1.1.2. Alegerea indicatorilor de performanta operationala ( I.P.O.) I.P.O. trebuie sa furnizeze informatii despre operatiile (activitatile) unei organizatii care se refera la:
55

intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate, reutilizate, energie si servicii; modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii operatiilor organizatiei; proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a echipamentelor organizatiei; iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare, materiale reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide, lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii (de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii, caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei; modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile organizatiei.

In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta operationali: Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la materialele si materiile prime pe care le foloseste in operatiile organizatiei, I.P.O. pot include: cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs; cantitatea de materiale prelucrate, reciclate sau reutilizate; cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe unitatea de produs; cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate; cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie; cantitatea de apa reutilizata; cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie. Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind energia totala sau tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in operatiile organizatiei I.P.O. posibili pot include:

cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs; cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client; cantitatea din fiecare tip de energie utilizata; cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele de conservare a energiei.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile care vin in ajutorul activitatilor organizatiei atunci I.P.O. posibili pot fi: cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii;
56

cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii de servicii; cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la utilitatile fizice si echipamentele organizatiei atunci I.P.O. posibili pot include: numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate, reciclate si reutilizate; numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din echipament; numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de ex. inchideri) pe an; suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie; suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie; consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule; numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a poluarii; numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele sau produsele secundare (de ex. alte materiale decat produsele principale, incluzand materiale reciclate si reutilizate care sunt generate si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I.P.O. pot include; numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase reduse; numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate; procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau reciclat; numarul de produse cu defecte; numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de produs; numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii produsului; durata utilizarii unui produs; numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea sigura din punct de vedere al mediului. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la reducerea cantitatii de reziduuri generate de operatiile organizatiei I.P.O. pot include: cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs; cantitatea de reziduuri periculoase, reciclabile sau reutilizabile produse pe an; cantitatea totala de reziduuri eliminate; cantitatea de reziduuri stocata la fata locului;

57

cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an; cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii materialelor.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in aer provenite din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: cantitatea de emisii specifice pe an; cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs; cantitatea de energie reziduala eliberata in aer; cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului; cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei. Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in sol sau apa proveniti din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: cantitatea de material specific evacuata pe an; cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de produs; cantitatea de energie reziduala eliberata in apa; cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs; cantitatea de efluent pe serviciu sau client. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte emisii rezultate din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: zgomotul masurat intr-un anumit loc; cantitatea de radiatii eliberate; cantitatea de caldura, vibratii sau radiatii luminoase emisa. IV.2.1.1.3. Alegerea indicatorilor de stare a mediului Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de mediu si vin in sprijinul: identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii corespunzatoare a acestora; evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului; alegerii I.P.C. si I.P.O.; stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile necesare; determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de mediu aflat in desfasurare; investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile, produsele si serviciile organizatiei; determinarea actiunilor corective necesare.

58

In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor organizatii guvernamentale, a unor N.G.O.-uri sau institute de cercetare stiintifica si nu a unor organizatii de afaceri individuale. Daca acestea din urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si starea unor componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.S.M. si sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si indicatorii de performanta operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca o legatura intre eforturile conducerii, performanta operationala si starea mediului. Este util de a prezenta cateva exemple de I.S.M., care prezinta interes pentru organizatii guvernamentale, N.G.O.-uri sau institute de cercetare:

proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa; calitatea regionala a aerului; speciile aflate in pericol; temperaturile oceanelor; concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii; distrugerea ozonului; modificarea globala a climei.

I.S.M. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul, apa, solul, flora, fauna, fiintele umane sau pentru elemente de estetica, patrimoniu si cultura. In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum ar fi:

Indicatori de stare a mediului pentru aer: concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese pentru monitorizare; temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de utilitatile organizatiei; nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile organizatiei;

frecventa ceturilor fotochimice intr-o anumita zona;

nivelurile medii de zgomot masurate in perimetrul organizatiei;

mirosul masurat la o distanta specifica de utilitatile organizatiei.

Indicatori de stare a mediului pentru apa: concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau de suprafata; turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si aval punctului de deversare a apei uzate; oxigenul dizolvat in receptor;
59

temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii organizatiei; modificarea nivelului apei subterane; numarul de bacterii coliforme pe litru de apa.

Indicatori de stare a mediului pentru sol: concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in anumite zone din apropierea organizatiei; concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei; refacerea terenului intr-o anumita zona; suprafata de teren afectata agriculturii, turismului sau inundabila dintr-o anumita zona; suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona; masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona. Indicatori de stare a mediului pentru flora: concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de plante care se afla in zona; productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata; populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata de utilitatile organizatiei; numarul total de specii ale florei intr-o zona definita; numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita; masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona definita; masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita; masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita. Indicatori de stare a mediului pentru fauna: concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de animale care se gaseste in zona locala sau regionala; populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata de utilitatile organizatiei; masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona locala; numarul total de specii din fauna locala. Indicatori de stare a mediului privind populatia: datele de longevitate pentru populatie; incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile, din studiile epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala; rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala; densitatea populatiei in zona locala sau regionala; nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala.

Indicatori de stare a mediului privind aspecte de estetica, patrimoniu si cultura:

60

starea calitatii structurilor sensibile; starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea utilitatii organizatiei; starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala.

IV.2.2. Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza) IV.2.2.1. Strangerea datelor Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse corespunzatoare, concordate cu planificarea E.P.M. Procedura de strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie insotita de practici de control al calitatii acestora. Datele pot fi stranse din urmatoarele surse: monitorizare si masurare; interviuri si observatii; rapoarte regulate; inregistrari de inventar si de productie; inregistrari financiare si de contabilitate; inregistrari de cumparare; rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu; inregistrari de instruire in domeniul mediului; rapoarte stiintifice si studii; agentii guvernamentale, institute academice neguvernamentale; furnizori si subcontractanti; clienti, consumatori si parti interesate; asociatii de afaceri. IV.2.2.2. Analizarea si transformarea datelor Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care sa descrie performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. . Este necesar sa fie analizate toate datele, cu luarea in considerare a aspectelor de calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de informatii credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode statistice, determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice, indexari, cumulari (insumari) de valori, ponderari. IV.2.2.3. Evaluarea informatiilor

si

organizatii

61

Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei de mediu (daca este posibil si de indicatori de stare a mediului) trebuie comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus la nerealizarea performantei dorite. IV.2.2.4. Raportare si comunicare Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate partilor interesate. Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include: ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de mediu; cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile de performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei; demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor pentru imbunatatirea performantei de mediu; sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind aspectele de mediu ale organizatiei. Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel din afara organizatiei.

IV.2.2.4.1. Raportarea si comunicarea interna Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si necesare care descriu performanta de mediu a organizatiei sunt comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta inseamna ca angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi indelpinesc responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de performanta de mediu. O organizatie tine cont de aceste informatii in revizuirea sistemului sau de mediu. IV.2.2.4.2. Raportarea si comunicarea in exterior Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea imaginii organizatiei in afaceri sau fata de comunitatile in care ea actioneaza. Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea sau comunicarea catre partile interesate externe:
62

o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a managementului de mediu; o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale; o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii respectivi pentru E.P.M.; informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de mediu; actiuni care deriva din E.P.M.; contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al organizatiei.

IV.2.3. Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu ( verifica si actioneaza ) Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute, trebuie revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile de imbunatatire, fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ansamblu. Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include inventarierea: eficientei costurilor si beneficiilor realizate; progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de mediu; oportunitatii criteriilor de performanta de mediu; oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.; surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor. Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand dorim sa revizuim mecanismul de evaluare a performantei de mediu: E.P.M.-ul organizatiei: furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in performanta de mediu a organizatiei? furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii? a fost implementata conform unui plan? utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor? analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse? este sustinuta de resurse adecvate? este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei? furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor E.P.M.? ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand este cazul? da o valoare sporita organizatiei?

63

raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din imprejurimile sale? se adreseaza rezultatelor de mediu noi? este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta acceptate de organizatie?

Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care putem imbunatati un sistem de evaluare a performantei de mediu (actioneaza): imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor; imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare; dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.P.M.; modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.

V. AUDITUL DE MEDIU Auditul de mediu constituie un instrument util pentru verificarea si sprijinirea procesului de imbunatatire a performantei de mediu. Auditul de mediu reprezinta o analiza mai complexa cu luarea in considerare si a aspectelor de management, spre deosebire de bilantul de mediu care se limiteaza la aspectele de mediu si la impactul asociat acestora. V.1 Definitii In contextul auditului de mediu vom utiliza mai frecvent urmatorii termeni: a) concluzie a auditului

64

apreciere sau opinie profesionala exprimata de catre un auditor asupra subiectului audiat, bazata numai pe interpretarea pe care auditorul o da constatarilor auditului b) criterii de audit politici, practici, proceduri sau cerinte fata de care auditorul compara datele relevante pentru audit colectate referitoare la obiectul auditat
NOTA - Cerintele pot include standarde, ghiduri, cerinte organizationale specifice si prevederi legale sau reglementari, dar fara a se limita la acestea.

c) data relevanta pentru audit (dovada) informatie verificabila, inregistrari sau declaratii privind faptele
NOTE 1. Data relevanta pentru audit, care poate fi calitativa sau cantitativa, se utilizeaza de auditor pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit. 2. Data relevanta pentru audit se bazeaza, de regula, pe interviuri, examinarea documentelor, observarea activitatilor si a conditiilor, rezultatele existente ale masuratorilor sau incercarilor, sau alte mijloace din domeniul auditului.

d) constatari ale auditului rezultate ale evaluarii datelor de audit colectate si comparate cu criteriile de audit convenite
NOTA: Constatarile auditului constituie baza raportului de audit .

e) echipa de audit grup de auditori, sau un singur auditor, desemnat pentru efectuarea unui anumit audit; echipa de audit poate include si experti tehnici, precum si auditori in curs de formare.
NOTA: Unul dintre auditorii echipei de audit detine functia de auditor sef.

f) auditat organizatie supusa auditarii g) auditor de mediu persoana calificata pentru efectuarea auditurilor de mediu.
NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii de mediu sunt prezentate in ISO14012 .

h) client (solicitant) organizatie care comanda auditul

65

NOTA: Clientul poate fi auditatul sau orice alta organizatie care are dreptul prin reglementari sau prin contract sa comande un audit.

I) audit de mediu proces sistematic si documentat de verificare a datelor de audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv, pentru a determina daca activitatile, evenimentele, conditiile, sistemele de management de mediu stabilite sau informatiile asupra acestora sunt in conformitate cu criteriile de audit incluzand si comunicarea catre client a rezultatelor acestui proces. j) auditor sef persoana calificata pentru conducerea si efectuarea auditurilor de mediu
NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii sefi sunt prezentate in ISO 14012.

k) organizatie companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau institutie publica sau privata, parte sau combinatie a acestora, care are propria sa structura functionala si administrativa
NOTA: definitie adaptata din ISO 14001:1996.

l) obiectiv al auditului de mediu activitate, eveniment, conditie, sistem de management de mediu si/sau informatiile aferente m) expert tehnic persoana care pune la dispozitia echipei de audit cunostinte specifice sau rezultatul expertizei sale, dar care nu participa ca auditor V.2. Cerinte ale auditului de mediu Se recomanda ca un audit de mediu sa se concentreze pe un obiectiv bine definit si sa aiba la baza o documentatie clara. De asemenea, trebuie stabilita cu precizie si claritate partile sau partea careia ii revine in responsabilitate obiectivul analizat. Este bine ca auditul sa se efectueze numai daca, dupa consultarea clientului, auditorul sef apreciaza ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

informatiile referitoare la obiectivul auditului sunt suficiente si adecvate; exista resurse corespunzatoare pentru sustinerea procesului de audit; persoana supusa auditului (auditatul) coopereaza in mod corespunzator.

66

V.3 Principii generale necesar a fi respectate la realizarea unui audit de mediu V.3.1 Obiectivele in domeniul auditului de mediu Se recomanda ca auditul sa se axeze pe obiectivele definite de catre client. Pentru atingerea acestor obiective, domeniul auditului este determinat de catre auditorul sef in urma consultarii cu clientul. Domeniul prezinta intinderea si fixeaza limitele auditului. V.3.2 Obiectivitate, independenta si competenta Pentru garantarea obiectivitatii procesului de audit, a constatarilor si a concluziilor acestuia se recomanda ca membrii echipei de audit sa nu fie implicati in activitatile auditate. Pe intreaga durata a procesului, acestia trebuie sa dea dovada de obiectivitate, de impartialitate si de echidistanta fata de orice conflict de interese. Utilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizatiei auditate este la latitudinea clientului. Se recomanda ca membrii echipei alesi din interiorul organizatiei sa nu fie subordonati ai celor ce raspund direct de obiectivul care urmeaza sa fie auditat. Este indicat ca membrii echipei de audit sa dispuna de un ansamblu corespunzator de cunostinte, competenta si experienta pentru a-si indeplini responsabilitatile auditului. V.3.3 Profesionalism In conducerea unui audit de mediu, se recomanda ca auditorii sa dea dovada de preocupare, promptitudine, competenta profesionala si discernamant. Se recomanda ca relatiile dintre membrii echipei de audit si client sa fie relatii de incredere si confidentialitate. Este indicat ca membrii echipei de audit sa nu dezvaluie informatiile sau documentele obtinute in timpul auditului, sau raportul final unei terte parti, fara aprobarea expresa a clientului si, daca este cazul, fara aprobarea auditatului, in afara de cazul in care acest lucru este cerut de lege. V.3.4 Proceduri metodice

67

Un audit de mediu trebuie condus si realizat respectand prezentele principii precum si procedurile elaborate pentru un anumit tip de audit. Aceste proceduri si metodologii trebuie sa fie coerente. V.3.5 Criterii, dovezi si constatari ale auditului Se recomanda ca determinarea criteriilor de audit sa constituie o prima etapa esentiala a auditului de mediu. Aceste criterii, cu un nivel de detaliere adecvat, ar trebui sa fie convenite intre auditorul sef si client si apoi comunicate auditatului. Se recomanda ca informatiile adecvate sa fie colectate, analizate, interpretate si inregistrate pentru a fi utilizate ca dovada de audit in procesul examinarii si evaluarii pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit. Calitatea si cantitatea datelor relevante pentru audit ar trebui sa permita auditorilor de mediu competenti, ce lucreaza independent unii de altii, sa ajunga la o constatare similara, rezultata din evaluarea acelorasi date relevante pentru audit fata de aceleasi criterii de audit. V.3.6. Increderea in constatarile si concluziile auditului Se recomanda ca procesul de audit de mediu sa fie astfel conceput incat sa furnizeze clientului si auditorului nivelul de certitudine asteptat in ceea ce priveste increderea in constatarile auditului si in toate concluziile auditului. V.3.7. Raport la audit Constatarile auditului si/sau un rezumat al acestora, se recomanda sa fie comunicate clientului intr-un raport scris. Se recomanda ca auditatul sa primeasca o copie a raportului de audit, cu exceptia cazului in care clientul exclude acest lucru. Informatiile referitoare la audit care pot fi incluse in raporturile de audit cuprind, fara a se limita la acestea, urmatoarele date: a) b) c) d) e) f) identificarea organizatiei auditate si a clientului auditului; obiectivele convenite si domeniul auditului; criteriile convenite fata de care s-a realizat auditul; durata auditului si datele la care a fost realizat; identificarea membrilor echipei de audit; identificarea reprezentantilor auditatului care participa la audit;
68

g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului; h) lista de difuzare a raportului de audit; i) rezumatul derularii procesului de auditare incluzand toate obstacolele intalnite; j) concluziile auditului. In acord cu solicitantul, se recomanda ca auditorul sef sa determine care din punctele mentionate mai sus sa figureze in raport, precum si eventualele puncte suplimentare. V.4. Auditul sistemelor de management de mediu Auditul SMM are drept scop ajutarea unei organizatii sa-si stabileasca si atinga politicile, obiectivele, standardele si alte cerinte privind mediul. In cele ce urmeaza vom prezenta o procedura de realizarea a auditului unui SMM, asa cum se preconizeaza in ISO 14011. Fata de termenii definiti pana in prezent, vom mai defini urmatoarea notiune: auditul SMM proces metodic si documentat de verificare a datelor relevante pentru audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv, urmarind sa stabileasca daca SMM-ul organizatiei corespunde criteriilor de audit, inclusiv de comunicare a rezultatelor obtinute catre solicitant.

V.4.1 Obiective, roluri si responsabilitati in cadrul auditului sistemului de management al mediului (ASMM)

V.4.1.1 Obiective ale auditului Se recomanda ca un ASMM sa aiba definite precis obiectivele urmarite. Obiective tipice pentru un audit sunt urmatoarele: a) sa determine conformitatea SMM al unui auditat cu criteriile de performanta stabilite, pentru auditul SMM; b) sa determine daca SMM auditatului a fost implementat si mentinut corespunzator; c) sa identifice zonele de imbunatatire posibila in SMM al auditatului;

69

d) sa evalueze modul in care se realizeaza procesul de revizuire al SMM, precum si capacitatea acestuia de a asigura in permanenta ca SMM este adecvat si eficient; e) sa evalueze SMM al unei organizatii atunci cand se doreste stabilirea unei relatii contractuale cu un furnizor potential sau partener de joint venture. V.4.1.2 Roluri, responsabilitati si activitati in cadrul ASMM In cadrul derularii unui proces de audit, partile implicate au diferite atributii, pozitii diferite, deruland activitati diferite. Auditor sef Principala responsabilitate a auditorului sef este de a efectua si conduce auditul in mod eficient respectand domeniul stabilit si in conformitate cu planul de audit aprobat de solicitant. In plus ii pot reveni urmatoarele responsabilitati si activitati: a) sa consulte solicitantul si auditatul, daca este cazul, pentru a determina criteriile si domeniul de audit; b) sa obtina informatii si date relevante necesare pentru atingerea obiectivelor auditului, cum ar fi detalii privind activitatile, produsele, serviciile, locul si imprejurimile auditatului, precum si detalii ale auditurilor precedente; c) sa determine daca cerintele pentru un audit de mediu asa cum sunt indicate in ISO 14010 de exemplu sunt respectate; d) sa formeze echipa de audit tinand seama de posibilele conflicte de interes si sa obtina acordul solicitantului asupra componentei acesteia; e) sa dirijeze activitatile echipei de audit in conformitate cu principiile si liinile directoare prezentate in acest capitol (specifice standardului ISO14010); f) sa intocmeasca planul de audit de comun acord cu solicitantul, cu auditatul si cu membrii echipei de audit; g) sa comunice planul de audit final al echipei de audit, auditatului si solicitantului; h) sa coordoneze pregatirea documentelor de lucru, a procedurilor detaliate si sa asigure informarea echipei de audit; i) sa caute rezolvarea tuturor problemelor care apar in timpul auditului; j) sa constate eventualul caracter inaccesibil al unui obiectiv si sa explice acest lucru solicitantului si auditatului; k) sa reprezinte echipa de audit in discutii cu auditatul inainte, in timpul si dupa realizarea auditului;

70

l) sa semnaleze imediat auditatului orice neconformitate grava constatata in timpul auditului; m) sa redacteze pentru solicitant raportul de audit in mod clar si concis, la termenul convenit in planul de audit; n) sa formuleze recomandari pentru imbunatatirea SMM, daca s-a convenit acest lucru in domeniul auditului. Auditor In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale, auditorul trebuie: a) sa respecte instructiunile auditorului sef si sa-l sustina; b) sa planifice si sa execute sarcinile care-i revin in domeniul de audit, in mod efectiv si eficient; c) sa stranga si sa analizeze suficiente date relevante pertinente pentru audit, pentru a formula constatarile auditului si concluziile referitoare la SMM; d) sa pregateasca documentele de lucru sub indrumarea auditorului sef; e) sa fundamenteze pe baza de documente fiecare constatare de audit; f) sa asigure protectia documentelor referitoare la audit si restituirea lor conform acordurilor stabilite; g) sa contribuie la redactarea raportului auditului.

Echipa de audit Procedeul de alegere a membrilor echipei de audit trebuie sa confere siguranta ca acestia poseda experienta si atestarea necesare realizarii auditului si sa tina seama de: a) calificari (asa cum sunt definite de exemplu in ISO 14012); b) sa contacteze auditatul pentru obtinerea cooperarii sale integrale si pentru initierea procesului de audit; c) sa defineasca obiectivele auditului; d) sa aleaga un auditor sef sau o organizatie auditoare si , daca este cazul, sa aprobe componenta echipei de audit; e) sa asigure echipei de audit autoritatea adecvata si resursele pentru a permite realizarea auditului; f) sa consulte auditorul sef pentru stabilirea domeniului auditului; g) sa aprobe criteriile pentru auditul SMM; h) sa aprobe planul de audit;

71

i) sa primeasca raportul auditului si sa stalileasca distribuirea acestuia. Auditat In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale, auditatul trebuie: a) sa informeze personalul propriu asupra obiectivelor si domeniului auditului, dupa cum este necesar; b) sa puna la dispozitia echipei de audit mijloacele necesare pentru a asigura o buna desfasurare a auditului; c) sa desemneze personalul responsabil si competent din propria organizatie care sa insoteasca membrii echipei de audit pentru a-i indruma la fata locului si a se asigura ca se tine seama de cerintele referitoare la sanatatea si securitatea echipei; d) sa permita accesul, la cererea auditorilor, la instalatii, la personalul aferent si la informatiile si inregistrarile corespunzatoare; e) sa coopereze cu echipa de audit in vederea atingerii obiectivelor auditului; f) sa primeasca un exemplar din raportul auditului, cu exceptia cazului in care solicitantul se opune in mod expres.

V.4.2 Derularea si etapele procesului de auditare Realizarea auditului presupune mai multe etape si anume: initierea auditului, pregatirea auditului, realizarea auditului. V.4.2.1 Initierea auditului Aceasta etapa presupune stabilirea clara a domeniului si o examinare preliminara a documentatiei. V.4.2.1.1 Stabilirea domeniului auditului Domeniul auditului descrie intinderea si fixeaza limitele auditului, in spatiu si timp precizand de exemplu, locul, durata, activitatile organizatiei, precum si modul de raportare. Domeniul este stabilit de solicitant si auditorul sef.

72

Resursele angajate pentru realizarea auditului trebuie sa fie suficiente pentru acoperirea domeniului prevazut. V.4.2.1.2 Examinarea preliminara a documentatiei La inceputul procesului de audit, auditorul sef examineaza documentele organizatiei, cum sunt declaratiile politicii privind mediul, programele, inregistrarile sau manualele care permit sa se raspunda cerintelor SMM . Daca se considera ca documentatia existenta nu corespunde necesitatilor auditului, solicitantul trebuie informat. Nu este necesar sa se investeasca resurse suplimentare inainte de a primi punctul de vedere al solicitantului. V.4.2.2 Pregatirea auditului Aceasta etapa presupune intocmirea unui plan, stabilirea responsabilitatilor in cadrul echipei si pregatirea documentelor de lucru. V.4.2.2.1 Planul de audit Se recomanda intocmirea unui plan de audit flexibil pentru a permite schimbari in functie de informatiile primite in cursul auditului si pentru a permite o buna utilizare a mijloacelor si resurselor alocate. Planul trebuie sa includa: a) obiectivele si domeniul auditului; b) criteriile pentru audit; c) identificarea unitatilor functionale si organizationale care vor fi auditate; d) identificarea functiilor si/sau a persoanelor care lucreaza in cadrul organizatiei auditate avand responsabilitati directe importante referitoare la SMM; e) identificarea acelor elemente ale SMM-ului auditatului care au prioritate in audit; f) procedurile care includ auditarea elementelor SMM, in functie de tipul organizatiei auditate; g) limbile folosite pentru realizarea auditului si a raportului (unde este cazul); h) identificarea elementelor de referinta; i) perioada de timp prevazuta pentru realizarea principalelor activitati ale auditului; j) datele si locurile unde trebuie efectuat auditul; k) identitatea membrilor echipei de audit;

73

l) calendarul reuniunilor care au loc cu conducerea auditatului; m) cerintele de confidentialitate; n) formatul, structura si continutul raportului de audit, data prevazuta pentru finalizarea si distribuirea raportului; o) cerintele pentru pastrarea documentelor. Se recomanda ca planul de audit sa fie comunicat solicitantului, membrilor echipei de audit si auditatului. Solicitantul trebuie sa analizeze si sa aprobe acest plan. V.4.2.2.3 Documente de lucru Documentele de lucru necesare pentru a usura investigatiile auditorului pot include: a) formulare pentru consemnarea dovezilor si a constatarilor auditului; b) proceduri si liste de verificare destinate evaluarii elementelor SMM; c) inregistrarile reuniunilor. Se recomanda ca documentele de lucru sa fie pastrate confidential cel putin pana la finalizarea auditului; documentele care contin informatii confidentiale sau care se refera la proprietatea industriala trebuie sa fie protejate in mod adecvat de catre membrii echipei de audit. V.4.2.3 Realizarea auditului Etapa de realizare a auditului presupune o prima reuniune de deschidere, urmata de strangerea datelor relevante pentru audit (dovezi), definitivarea principalelor constatari ale auditului si in sfarsit reuniunea de inchidere. V.4.2.3.1 Reuniunea de deschidere Reuniunea de deschidere are urmatoarele scopuri: a) sa-i prezinte pe membrii echipei de audit conducerii auditatului; b) sa faca o trecere in revista a obiectivelor si a planului de audit si sa stabileasca de comun acord un calendar de audit; c) sa prezinte un sumar al metodelor si procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului; d) sa determine modurile oficiale de comunicare intre echipa de audit si auditat; e) sa confirme punerea la dispozitie a resurselor si a echipamentelor necesare echipei de audit;

74

f) sa confirme data si ora reuniunii de inchidere; g) sa incurajeze participarea activa a auditatului; h) sa treaca in revista impreuna cu echipa de audit, procedurile de urgenta si de protectie din locurile importante. V.4.2.3.2 Strangerea datelor relevante (dovezilor) Dovezile de audit trebuie stranse in numar suficient astfel incat sa permita verificarea conformitatii SMM al auditatului cu criteriile auditului SMM. Se recomanda ca dovezile de audit sa fie stranse prin convorbiri, prin examinarea documentelor si prin observarea activitatilor si a conditiilor in care se desfasoara acestea. Neconformitatile fata de criteriile auditului SMM trebuie inregistrate. Informatiile obtinute in urma convorbirilor trebuie sa fie verificate cu alte informatii ce provin din surse independente, cum sunt observatiile, inregistrarile si rezultatele masuratorilor existente. Se recomanda ca declaratiile neverificate sa fie inregistrate ca atare. Membrii echipei de audit trebuie sa examineze baza programelor de prelevare a datelor si a procedurilor, pentru a garanta eficienta controlului calitatii prelevarilor si a procedurilor de masurare utilizate de auditat ca parte a activitatilor SMM. V.4.2.3.3 Constatari ale auditului Se recomanda ca echipa de audit sa analizeze toate datele relevante (dovezile) auditului pentru a determina neconformitatea SMM fata de criteriile auditului SMM. Echipa de audit trebuie sa se asigure ca aceste constatari ale neconformitatii au la baza o documentatie clara si precisa si se bazeaza pe dovezile de audit. V.4.2.3.4 Reuniunea de inchidere Dupa finalizarea etapei de strangere a dovezilor de audit si inainte de a pregati raportul auditului, se recomanda ca membrii echipei de audit sa tina o reuniune cu conducerea auditatului si cu responsabilii pentru functiile auditate. Scopul principal al acestei reuniuni este de a prezenta auditatului constatarile auditului astfel incat auditatul sa i-a la cunostinta si sa inteleaga clar aceste constatari. Este bine ca punctele de dezacord sa se clarifice daca este posibil inainte de finalizarea raportului de catre auditorul sef. Deciziile finale privind

75

importanta si descrierea constatarilor auditului apartin auditorului sef, desi auditatul sau solicitantul pot sa nu fie de acord cu aceste constatari. V.4.2.4. Raportul intocmit ca urmare a auditului V.4.2.4.1 Pregatirea raportului auditului Toate constatarile auditului insotite eventual si de un rezumat al acestora se recomanda sa fie consemnate intr-un raport scris care sa fie pus la dispozitia clientului. Este bine ca si auditatul sa primeasca o copie a acestui raport, cu exceptia cazului cand clientul exclude acest lucru. V.4.2.4.2 Continutul raportului auditului Raportul auditului trebuie sa fie datat si semnat de catre auditorul sef. In functie de acordul intervenit intre auditorul sef si solicitant, raportul auditului poate contine urmatoarele informatii: a) denumirea si date de identificare privind organizatia auditata si solicitantul; b) domeniul, obiectivele si planul de audit care fac obiectul acordului partilor interesate; c) criteriile convenite si lista documentelor de referinta luate in consideratie pentru realizarea auditului; d) durata auditului si datele la care a fost realizat; e) date de identitate a reprezentantilor auditatului care au participat la audit; f) date de identitate a membrilor echipei de audit; g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului sau; h) lista de difuzare a raportului auditului; i) un rezumat al procesului de audit cuprinzand dificultatile intalnite; j) concluziile auditului, cum sunt: conformitatea SMM cu criteriile pentru auditul SMM; calitatea implementarii si mentinerii sistemului; capacitatea procesului de revizuire efectuata de conducerea interna a organizatiei de a asigura caracterul adecvat, eficienta si imbunatatirae continua a SMM.

76

V.4.2.4.3 Difuzarea raportului auditului Prima etapa in difuzarea raportului auditului o constituie transmiterea acestuia catre solicitant care la randul sau stabileste modul de difuzare in conformitate cu planul de audit. Se recomanda ca o copie a raportului auditului sa fie transmisa la auditat cu exceptia cazului in care solicitantul exclude acest lucru. In acelasi timp orice alta difuzare in exteriorul organizatiei auditate necesita aprobarea auditului. Finalizarea raportului auditului se recomanda a fi facuta la termenul prevazut in planul de audit. Daca acest lucru nu se poate asigura in intervalul de timp prevazut, este necesara informarea solicitantului si auditorului in mod oficial, inclusiv asupra motivelor de intarziere, cu fixarea unei noi date de finalizare.

V.4.2.4.4 Pastrarea documentelor Toate documentele de lucru, proiectele rapoartelor si rapoartele finale referitoare la audit trebuie pastrate conform acordului incheiat intre solicitant, auditorul sef si auditat, in functie de cerintele specifice. V.4.3 Incheierea auditului Un audit se considera incheiat atunci cand toate activitatile care au fost definite in planul de audit au fost indeplinite.

V.5 Criterii de calificare profesionala cerute auditorilor de mediu Sensul termenilor utilizati in continuare este cel definit in paragrafele precedente ale capitolului V. Fata da acestia vom mai preciza doi termeni utilizati in cele ce urmeaza si anume:

diploma diploma recunoscuta la nivel national sau international, sau orice calificare echivalenta, obtinuta in mod normal dupa invatamantul secundar ca urmare a absolvirii unor studii autorizate de cel putin trei ani, timp integral sau alt ciclu cu timp partial cu o durata echivalenta.

77

invatamant secundar etapa a sistemului educativ national care urmeaza dupa ciclul gimnazial si al carui sfarsit coincide cu intrarea la universitate sau la o institutie similara.

V.5.1 Studii si experienta profesionala Pentru a fi ales ca auditor, se recomanda ca acestia sa fie absolventi cel putin ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent. Totodata se recomanda ca acestia sa aiba experienta profesionala corespunzatoare, experienta care a contribuit la dezvoltarea aptitudinilor si a cunostintelor intr-unul sau in ansamblul urmatoarelor domenii: a) stiinte si tehnologii de mediu; b) cunostinte tehnice si de mediu privind functionarea instalatiilor si echipamentelor; c) cerinte ale prevederilor legala, reglementarilor si altor documente referitoare la mediu; d) sisteme de management de mediu si standarde utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu; e) proceduri, procese si tehnici de audit. Auditorii absolventi doar ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent, se recomanda sa aiba minimum cinci ani experienta profesionala corespunzatoare. Acest criteriu poate fi modificat daca auditorul a absolvit un ciclu recunoscut de pregatire post-secundara, cu timp integral sau partial, al carui continut se refera la unele sau la toate domeniile enumerate de la a) la e). Este bine ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii, iar reducerea totala sa nu depaseasca un an. In ceea ce priveste auditorii care au obtinut o diploma se recomanda sa aiba o experienta profesionala corespunzatoare de minimum patru ani. Acest criteriu poate fi modificat prin absolvirea unui ciclu recunoscut de pregatire post-secundara, cu timp integral sau partial, al carui continut se refera la unele sau toate domeniile enumerate de la a) la e). Se recomanda ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii, iar reducerea totala sa nu depaseasca doi ani. V.5.2 Formarea auditorilor Pe langa criteriile prezentate in paragraful precedent, pentru a avea certitudinea unei competente sporite in efectuarea auditurilor de mediu, se recomanda ca auditorii sa posede atat un ciclu de instruire teoretica
78

cat si un ciclu de instruire si formare practica, fie in cadrul organizatiei de care apartine auditorul fie in cadrul unei organizatii externe. Competenta suplimentara astfel obtinuta se recomanda sa poata fi demonstrata prin mijloace adecvate. Dovada cunostintelor capatate si evaluarea acestora se poate realiza prin unele dintre urmatoarele metode: interviuri cu candidatii; analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor; analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor; discutii cu persoane pentru care au lucrat, cu colegi etc.; simularea rolurilor de auditor; o observare amanuntita a conditiilor reale de audit; examinarea actelor doveditoare privind studiile, experienta si formarea, asa cum sunt definite in prezentul Standard International; luarea in considerare a certificatelor si calificarilor profesionale. V.5.2.1 Instruirea (formarea) teoretica Se recomanda ca instruirea teoretica sa se realizeze intr-unul dintre domeniile mentionate in paragraful V.5.1 punctele a-e. Stabilirea unuia sau altuia dintre domeniile de formare teoretica amintite, precum si criteriile de evaluare a candidatului la functia de auditor pot fi modificate prin examinari acreditate sau prin calificari profesionale corespunzatoare. V.5.2.2 Instruirea (formarea) practica Formarea practica a unui auditor se poate realiza chiar prin participarea acestuia sub controlul auditorului sef la un proces de audit. Un ciclu de formare practica trebuie sa dureze cel putin 20 de zile lucratoare si sa cuprinda mimimum patru audituri de mediu. Se recomanda ca in cadrul unor astfel de actiuni, auditorul in formare sa se implice in totalitatea proceselor de audit sub indrumarea auditorului sef. Totodata este recomandabil ca acest ciclu de formare practica sa se desfasoare intr-o perioada totala de timp de cel mult trei ani consecutivi. Odata formati se recomanda ca auditorii sa pastreze toate actele doveditoare privind studiile, formarea si experienta. V.5.3 Aptitudini si competente profesionale Pe langa o pregatire corespunzatoare se recomanda ca auditorii sa posede calitati si aptitudini personale cum ar fi:
79

a) capacitatea de a-si exprima conceptiile si ideile clar, atat verbal cat si in scris; b) calitati cum sunt diplomatia, tactul si capacitatea de a asculta, care contribuie la realizarea eficienta a auditului; c) capacitatea de mentinere a independentei si obiectivitatii, care sa permita indeplinirea corespunzatoare a responsabilitatilor de auditor; d) calitati personale de organizare, necesare realizarii eficiente a auditului; e) capacitatea de a lua hotarari juste pe baza unor dovezi obiective; f) capacitatea de a intelege obiceiuri si cultura tarii sau a regiunii in care se realizeaza auditul. V.5.4 Auditorul sef Auditorul sef este un auditor care dovedeste o buna cunoastere a problemelor, dispune de calitati personale si de aptitudini necesare organizarii si conducerii efective si eficiente a procesului de audit si care satisface si urmatoarele criterii: fie: participarea la intregul proces de audit pe o perioada echivalenta cu cel putin 15 zile lucratoare, pe parcursul a cel putin trei audituri de mediu complete; si participarea in calitate de auditor sef, sub indrumarea auditorului sef titular, la cel putin unul din cele trei audituri mentionate mai sus. fie:

demonstrarea acestor aptitudini si calitati pentru conducerea

programului de audit prin intermediul interviurilor, observatiilor, referintelor si/sau evaluarilor performantei sale in efectuarea unui audit de mediu, in cadrul programului de asigurare a calitatii. Se recomanda ca aceste criterii suplimentare pentru auditorul sef sa fie indeplinite intr-o perioada de timp nu mai mare de trei ani consecutivi. V.5.5 Mentinerea competentei auditorilor in timp si profesionalismul in activitate Pentru a-si mentine competenta in timp, este necesar ca auditorii sa-si actualizeze periodic cunostintele in domeniile mentionate la paragraful V.5.1. O obligatie extrem de importanta ce revine auditorilor este respectarea unui cod deontologic corespunzator si sa dea dovada in

80

permanenta de profesionalism, prin respectarea liniilor directoare din peragrafele V.2 si V.3 ale acestui capitol.

81

VI. EVALUAREA CICLULUI DE VIATA E.C.V. este o tehnica menita sa evalueze aspectele de mediu si impactul potential asociat cu precadere unui produs sau serviciu. Tehnica consta conform standardului ISO 14040 in: realizarea unui inventar pentru intrarile si iesirile unui podus sau serviciu; evaluarea impactului de mediu potential asociat intrarilor si iesirilor respective; interpretarea rezultatelor analizei inventarului intrarilor si iesirilor, precum si a impactului de mediu asociat in corelatie cu obiectivele studiate. E.C.V. studiaza aspectele de mediu si impactul asociat prin intermediul ciclului de viata al produsului incepand de la achizitia materiilor prime, continuand cu productia, utilizarea si eliminarea. In aceasta analiza trebuie avute in vedere cu precadere categorii generale de impact care se refera la utilizarea resurselor, sanatatea umana si consecintele ecologice. E.C.V. poate contribui la: identificarea oportunitatilor de diminuare a impactului generat de produse in diferite momente ale ciclului lor de viata; luarea deciziilor corespunzatoare in industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale (de exemplu: planificarea strategica, stabilirea prioritatilor, proiectarea sau reproiectarea produselor sau a serviciilor); selectarea indicatorilor relevanti pentru performanta de mediu, inclusiv a tehnicilor de masurare; imbunatatirea procesului de marketing (de exemplu: revendicari referitoare la mediu, schema de ecoetichetare sau declaratia de mediu a produselor). Domeniul, limitele si nivelul de detaliere a unui E.C.V. depinde de subiectul acestuia si de destinatia atribuita studiului respectiv. In acest sens profunzimea si amploarea unui studiu de E.C.V. poate diferi considerabil in functie de scopul acestuia. Totusi raman valabile in toate cazurile principiile si cadrul stabilit in prezentul capitol, in conformitate cu prevederile ISO 14040. Trebuie subliniat de la inceput faptul ca E.C.V. nu trateaza aspectele economice sau sociale ale produsului. In acest sens principalele limitari ale tehnicii E.C.V. sunt: Natura alegerilor si prezumtiilor facute in cadrul E.C.V. (ex.: stabilirea granitelor sistemului, selectarea surselor de date si categoriile de impact) pot fi subiective.
82

Modelele utilizate pentru realizarea analizei inventarului sau pentru evaluarea impactului sunt limitate de ipotezele facute si nu pot fi disponibile pentru toate impacturile sau solicitarile potentiale. Rezultatele studiilor de E.C.V. focalizate pe probleme globale sau regionale pot sa nu fie corespunzatoare pentru solicitarile locale (de ex.: conditiile locale pot fi prezentate inadecvat in cadrul unor conditii regionale sau globale). Precizia studiilor E.C.V. poate fi limitata de accesibilitatea sau disponibilitatea datelor relevante, sau de calitatea datelor (de ex.: discontinuitati, tipuri de date, agregari, valori medii, specificul zonei). Lipsa unor dimensiuni temporale si spatiale in datele de inventar utilizate pentru evaluarea impactului introduc incertitudinea in rezultatele obtinute, aceasta incertitudine variind in functie de caracteristicile spatiale si temporale ale fiecarei categorii de impact.

In cele ce urmeaza vom defini principalii termeni utilizati in prezentul capitol. Produs ansamblu de unitati de procese materiale si energetice conectate care indeplinesc una sau mai multe functii determinate.
NOTA: In intelesul acestei definitii termenul produs utilizat singur poate reprezenta si un ansamblu de produse, un proces energetic sau un serviciu.

unitate de produs cea mai mica parte a unui produs pentru care sunt colectate date cand se efectueaza o evaluare a ciclului de viata ciclu de viata etape consecutive si intercorelate ale unui produs, de la achizitia materiilor prime sau generarea resurselor naturale la eliminare finala evaluarea ciclului de viata interpretarea si evaluarea intrarilor, iesirilor si a impacturilor de mediu potentiale asociate produselor prin intermediul ciclului de viata al acestora evaluarea impactului ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata cu scopul de a intelege si evalua marimea si semnificatia impactului de mediu potential asociat unui produs

interpretarea ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata in care rezultatele analizei inventarului, ale evaluarii impactului sau a celor doua impreuna, sunt combinate avand un

83

scop si domeniu de aplicare bine definit, pentru a ajunge la concluzii si recomandari concrete. analiza inventarului ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata care implica interpretarea si cuantificarea intrarilor si iesirilor, pentru un produs dat prin intermediul ciclului sau de viata intrare material sau energie care intra intr-o unitate de proces iesire material sau energie care paraseste unitatea de produs unitate functionala performanta cuantificata a unui produs in scopul utilizarii ca unitate de referinta in studiul de evaluare a ciclului de viata alocare delimitarea intrarilor sau iesirilor fluxurilor unei unitati de produs sau a unui produs aflat in studiu. declaratie comparativa revendicari privind mediul referitoare la superioritatea sau echivalenta unui produs fata de un alt produs concurent care indeplineste aceeasi functie flux elementar material sau energie care intra in sistemul aflat in curs de studiu, care a fost preluat din mediu fara o transformare anterioara datorata unei activitati umane parte interesata individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii practicant persoana sau grup care conduce o evaluare a ciclului de viata materie prima material primar sau secundar care este utilizat pentru a realiza un produs limitele produsului interfata intre un produs si mediu sau alte produse transparenta prezentare deschisa, cuprinzatoare si inteligibila a informatiei deseuri
84

orice iesire a unui produs care este inlaturat VI.1 Descrierea generala a evaluarii ciclului de viata VI.1.1 Caracteristicile de baza ale E.C.V. Metodologia de elaborare al unui studiu de E.C.V. trebuie sa tina seama de respectarea unor principii si caracteristici de baza. Acestea pot fi:

Studiile E.C.V. trebuie sa trateze sistematic si adecvat aspectele de mediu ale produselor, de la achizitia materiilor prime la eliminarea finala. Gradul de detaliu si desfasurarea in timp a studiului E.C.V. poate varia intr-o gama larga, in functie de definirea scopului si a domeniului de aplicare. Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calitatii datelor, metodologiilor si rezultatele studiilor E.C.V. trebuie sa fie transparente. Studiile E.C.V. ar trebui sa puna in discutie si sa asigure documentatia necesara si sursele de date, care sa fie clare si communicate corespunzator. Necesitatea stabilirii unor prevederi, in cazul promovarii unor E.C.V., pentru respectarea confidentialitatii si drepturilor de proprietate intelectuala. Metodologia E.C.V. ar trebui sa fie deschisa in vederea includerii noilor descoperiri stiintifice si a imbunatatirii in domeniul tehnologiei. Aplicarea unor cerinte specifice studiilor E.C.V. care sunt utilizate pentru a face declaratii comparative si care nu sunt accesibile publicului. Nu exista nici o baza stiintifica pentru reducerea rezultatelor E.C.V. la un singur indicator general avand in vedere complexitatea si schimbarile ce pot apare in sistemul analizat in diferite stagii ale ciclului de viata. Nu exista o metoda unica pentru realizarea studiilor E.C.V. Organizatiile trebuie sa dea dovada de flexibilitate pentru a implementa practic rezultatele E.C.V., bazat pe solicitarile si cerintele specifice ale utilizatorului.

VI.1.2 Etapele E.C.V. E.C.V. trebuie sa includa definirea clara a scopului si domeniului de activitate, analiza inventarului intrarilor si iesirilor, evaluarea impactului si interpretarea rezultatelor.

85

VI.2 Cadrul metodologic pentru elaborarea E.C.V. O cerinta generala in procesul de E.C.V. este ca definirea scopului si domeniului de activitate sa se faca in conformitate cu prevederile specifice ale standardelor ISO 14000. In acest sens scopul si domeniul de aplicare a unui studiu E.C.V. trebuie sa fie clar definite si concordate cu obiectivul fixat. Din studiul E.C.V. trebuie sa rezulte clar si fara ambiguitati motivele tinta (cei carora se intentioneaza sa li se comunice rezultatul studiului). VI. 2.1 Domeniul studiului In definirea domeniului acoperit de studiul E.C.V. trebuie sa se ia in consideratie si sa se descrie clar urmatoarele puncte: functiile produsului sau, in cazul studiilor comparative, cele ale produselor; delimitarea limitelor produsului; procedurile de alocare; tipurile de impact, metodologia pentru evaluarea impactului, si interpretatrea ulterioara care va fi data acestora; cerintele referitoare la date; ipotezele avute in vedere; limitarile impuse; cerintele referitoare la calitatea datelor initiale; tipul de analiza critica, daca exista; tipul si formatul raportului cerut pentru studiu. E.C.V. al produselor reprezinta o tehnica interactiva, astfel incat uneori este necesar ca domeniul studiului sa fie modificat in timpul desfasurarii acestuia, pe masura ce sunt colectate informatii suplimentare.

VI.2.1.1 Functia si unitatea functionala Domeniul unui studiu de E.C.V. trebuie sa specifice clar functiile sistemului (produsului) aflat in studiu. O unitate functionala reprezinta o masura cantitativa a performantei intrarilor si iesirilor functionale ale produsului. Scopul primar al stabilirii unitatii functionale este furnizarea unui nivel de referinta la care sa se raporteze intrarile si iesirile. Aceasta
86

unitate comuna de referinta este necesara pentru a asigura posibilitatea compararii rezultatelor E.C.V. Compararea rezultatelor E.C.V. este deosebit de importanta atunci cand sunt evaluate diferite sisteme pentru a fi siguri ca aceste comparari sunt efectuate utilizand o baza comuna. Un sistem poate avea mai multe functii posibile iar functia selectata pentru studii poate depinde de scopurile si domeniul studiului. In acest caz unitatile functionale conexe trebuie sa fie definite si masurabile la randul lor. Este important de subliniat faptul ca termenul de unitate functionala i se ataseaza intelesul de performanta. De exemplu unitatea functionala pentru un sistem (produs) de vopsitorie poate fi definita ca marimea suprafetei protejate prin alpicarea unei cantitati date de vopsea, pentru o perioada de timp specificata. VI.2.1.2 Limitele sistemului (produsului) Inainte de inceperea studiului de E.C.V. trebuie stabilite clar limitele sistemului analizat (interferentele acestuia), intrucat acestea determina care dintre unitatile de produs trebuie sa fie incluse in cadrul E.C.V. Exista o serie de factori care ajuta la determinarea limitelor sistemului analizat printre care se pot include insasi intentia initiala care a determinat studiul, ipotezele (prezumtiile) facute, anumite criterii eliminatorii, datele si fondurile de care dispunem, grupurile tinta caruia i se adreseaza studiul. Determinarea intrarilor si iesirilor, nivelul de agregare al datelor de care dispunem, precum si modelarea sistemului in ansamblu trebuie sa fie consecvente cu scopul studiului. Sistemul (produsul, intrarile si iesirile) trebuie sa fie astfel modelat incat intrarile si iesirile la interfata produsului sa reprezinte fluxuri elementare. Toate criteriile utilizate pentru stabilirea produsului trebuie sa fie identificate si justificate in descrierea domeniului studiului. Studiile E.C.V. in cadrul carora se face o declaratie comparativa destinata a fi prezentata publicului trebuie sa realizeze o analiza a fluxurilor materiale si energetice, care trebuie de asemenea prezentate si justificate in domeniul studiului. VI. 2 .1. 3 Cerinte referitoare la calitatea datelor Cerintele privind calitatea datelor trebuie sa se refere la: timp - asociat cu acoperirea geografica; acoperirea geografica; precizia, si reprezentativitatea datelor; consecventa si reproductibilitatea metodelor utilizate in cadrul E.C.V.;

87

cat de complete sunt datele de care dispunem; sursele datelor si reprezentativitatea acestor surse; incertitudinea informatiei.

Atunci cand un studiu este utilizat pentru a realiza o declaratie comparativa care este prezentata in public, cerintele referitoare la calitatea datelor mentionatre mai sus trebuie sa fie satisfacute in mod obligatoriu. VI.2.1.4 Comparatia intre sisteme (produse) In studiile comparative, trebuie sa fie evaluata echivalenta sistemelor care sunt comparate inainte de interpretarea rezultatelor. Sistemele trebuie sa fie comparate utilizand aceeasi unitate functionala sau consideratii metodologice echivalente.Orice diferente intre sisteme referitoare la acesti parametrii trebuie sa fie identificate si prezentate in raportul studiului. In cazul in care declaratiile comparative sunt prezentate in public, aceasta evaluare trebuie sa fie condusa in conformitate cu procesul analizei critice. O alta cerinta pentru declaratia comparativa prezentata in public este obligativitatea realizarii unei evaluari a impactului. VI.2.1.5 Analiza critica Analiza critica este o tehnica care verifica daca studiul E.C.V. a indeplinit cerintele prezentate in acest capitol referitoare la metodologie, date si rapoarte. Necesitatea, modul in care se conduce o analiza critica, si cine conduce analiza, trebuie sa se defineasca in domeniul studiului. In general, analizele critice ale studiilor E.C.V. sunt optionale si pot utiliza orice variante de analiza. O analiza critica trebuie sa fie realizata obligatoriu pentru studiile E.C.V. utilizate pentru a face o declaratie comparativa prezentata in public si ea trebuie sa foloseasca procesul analizei critice . VI.2.2 Analiza inventarului ciclului de viata VI.2.2.1 Descrierea generala a inventarului ciclului de viata Analiza inventarului implica o serie de proceduri pentru colectarea datelor precum si pentru efecuarea calculelor in vederea cuantificarii intrarilor si iesirilor unui produs. Aceste intrari si iesiri pot include aspecte legate de utilizarea resurselor si a eliminarilor in aer, apa, sol asociate produsului.
88

Interpretarile care pot rezulta din aceste date, depind de scopul si domeniul E.C.V. De asemenea, aceste date constituie baza pentru intrarea in actiunea de evaluare a impactului ciclului de viata. Procesul de desfasurare a analizei inventarului este iterativ. Pe masura ce datele sunt colectate si se cunoaste mai mult despre sistem, pot fi identificate cerinte noi, date sau constrangeri care pot impune modificarea procedurilor de colectare a datelor astfel incat scopurile studiului sa fie atinse. Uneori pot fi identificate probleme care impun chiar revizuirea scopului sau a domeniului studiului. VI.2.2.2 Procedurile pentru colectarea datelor si efectuarea calculelor pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor Datele calitative si cantitative necesare realizarii inventarului trebuie sa fie corelate pentru fiecare unitate de produs care se inscrie in limitele stabilite pentru produsul analizat. Colectarea datelor poate fi un proces consumator de resurse si intensiv. Constrangarile practice intalnite in procesul de colectare a datelor trebuie avute in vedere si prezentate in domeniul si documentatia raportului studiului. Cateva consideratii semnificative referitoare la alocarea si calculele pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor sunt prezentate mai jos:

Procedurile de alocare sunt necesare atunci cand avem de-a face cu sisteme care presupun produse multiple (de ex.: produse multiple de la rafinarea petrolului). Fluxurile de materiale si de energie ca si eliminarile si evacuarile in mediu asociate, trebuie sa fie alocate diferitelor produse in conformitate cu procedurile declarate, care trebuie sa fie bine documentate si justificate. Calcularea fluxului de energie ar trebui sa ia in consideratie diferitele surse de combustibil si energie, inclusiv electricitate utilizate, eficacitatea conversiei si distributiei fluxului de energie ca si intrarile si iesirile asociate cu generarea si utilizarea fluxului de energie.

VI.2.3 Evaluarea impactului ciclului de viata Faza evaluarii impactului unui produs de-a lungul intregului ciclu de viata intentioneaza sa evalueze semnificatia impacturilor de mediu potentiale utilizand rezultatele analizei inventarului ciclului de viata. In general, acest proces implica asocierea datelor intrarilor si iesirilor cu impacturile de mediu specifice in scopul intelegerii acestora.
89

Faza de evaluare a impactului poate include printre altele: repartizarea datelor referitoare la inventarul intrarilor si iesirilor pe categorii de impact (clasificare); caracterizarea si modelarea datelor inventarului in interiorul categoriilor de impact (caracterizarea); posibila asociere a rezultatelor in cazuri specifice si numai cand aceasta actiune este semnificativa (aprecierea).
NOTA: Datele dinainte de apreciere ar trebui sa ramana disponibile.

VI.2.4 Interpretarea ciclului de viata al produselor Interpretarea este faza E.C.V. in care constatarile din analiza inventarului intrarilor si iesirilor, precum si din evaluarea de impact sunt combinate impreuna. In cazul studiilor inventarului ciclului de viata, sunt luate in considerare numai constatarile analizei inventarului, consecvent cu scopul si domeniul definit pentru a se ajunge la concluzii si recomandari. Constatarile interpretarii pot lua forma unor concluzii sau recomandari pentru cei care iau decizii, in stransa corelare cu scopul si domeniul studiului. Faza de interpretare poate implica atat procesul iterativ de analiza si revizuire a domeniului E.C.V., cat si natura si calitatea datelor colectate, in stransa corelatie si consecvent cu scopul si domeniul studiului. Constatarile fazei de interpretare ar trebui sa reflecte rezultatele oricarei analize efectuate. VI.3 Raportarea Rezultatele unei E.C.V. trebuie sa fie impartiale, raportate complet si cu acuratete audientei tinta careia ii sunt destinate. Tipul si formatul raportului trebuie sa fie definit in etapa de stabilire a domeniului studiului. Cand rezultatele E.C.V. sunt comunicate catre o terta parte, interesata alta decat destinatarul sau practicantul studiului, trebuie pregatit un raport special pentru o terta parte. Acest raport constituie un document de referinta si trebuie sa fie disponibil oricarei terte parti cu care se comunica. Raportul de terta parte trebuie sa acopere urmatoarele aspecte: a) Aspecte generale: 1) Destinatarul E.C.V., practicantul E.C.V. (intern sau extern); 2) Datele raportului;
90

3) Declaratia ca studiul a fost realizat in conformitate cu cerintele standardului international ISO 14040. b) Definirea scopului si a domeniului; c) Analiza inventarului ciclului de viata; d) Evaluarea impactului ciclului de viata; e) Interpretarea ciclului de viata: 1) Rezultatele; 2) Prezumtiile si limitarile asociate cu interpretarea rezultatelor, metodologia si datele conexe; 3) Evaluarea calitatii datelor. f) Analiza critica: 1) Numele si apartenenta celor care efectueaza analiza; 2) Rapoartele analizei critice; 3) Raspunsuri si recomandari. In cazul realizarii unor declaratii comparative, trebuie ca in raport sa se faca referire la urmatoarele probleme: Analiza fluxurilor materiale si energetice pentru a justifica includerea sau excluderea lor; Evaluarea preciziei si reprezentativitatii datelor utilizate; Cat de complete sunt datele de care dispunem; Descrierea echivalentei sistemelor aflate in comparatie in conformitate cu paragraful VI.2.1.4; Descrierea procesului de analiza critica.

VI.4 Analiza critica VI.4.1 Descrirea generala a analizelor critice Procesul de analiza critica trebuie sa puna in evidenta ca: Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitol, cerinte ce corespund prevederilor stndardului ISO 14040; Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt corecte din punct de vedere stiintific si tehnic; Datele utilizate sunt corespunzatoare si rezonabile in relatie cu scopul studiului; Interpretarile reflecta limitarile identificate si scopul studiului;

91

Raportul studiului este tansparent si in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitul.

O analiza critica nu poate nici valida si nici verifica scopurile care sunt alese pentru o E.C.V., sau utilizarile date rezultatelor E.C.V. Domeniul si tipul de analiza critica dorita trebuie sa fie dafinit in etapa de stabilire a domeniului studiului E.C.V. VI.4.2 Necesitatea efectuarii analizei critice O analiza critica poate facilita intelegerea si spori credibilitatea studiilor E.C.V. de exemplu prin implicarea partilor interesate. Chiar daca a fost efectuata o analiza critica aceasta nu presupune in mod automat ca declaratiile comparative bazate pe respectivul studiu E.C.V. sunt in mod cert corecte sau aprobate. VI.4.3 Domeniul analizei critice Daca se realizeaza o analiza critica a unui studiu E.C.V., trebuie definit inca in faza de stabilire a scopului si domeniului studiului si domeniul analizei critice. Domeniul analizei critice trebuie sa identifice: - de ce este in curs initierea unei analize critice; - care este domeniul acoperit si pana la ce nivel de detaliu; - cine este necesar sa fie implicat in acest proces. De asemenea, va trebui ca in domeniul analizei critice sa se includa si acordurile de confidentialitate referitor la continutul studiului de E.C.V. VI.4.3.1 Participarea unui expert intern pentru efectuarea analizei critice O analiza critica poate fi realizata folosind resurse interne ale organizatiei. Intr-un astfel de caz, aceasta trebuie sa fie efectuata de un expert intern, independent de studiul E.C.V. Acest expert ar trebui sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard si sa aiba pregatirea tehnica si stiintifica necesara. O declaratie referitoare la analiza este pregatita de persoana care conduce studiul E.C.V. si apoi este analizata la nivel intern de catre expertul intern independent. De asemenea, declaratia referitoare la

92

analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul intern independent. Declaratia referitoare la analiza trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V. VI 4.3.2 Participarea unui expert extern pentru realizarea analizei critice O analiza critica poate fi realizata cu mijloace externe organizatiei. In astfel de cazuri, aceasta trebuie sa fie realizata de un expert extern, independent de studiul E.C.V. Acest expert trebuie sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard international si sa aiba pregatirea tehnica stiintifica necesara. Ca si in cazul expertului intern, este pregatita o declaratie referitoare la analiza de catre persoana care conduce studiul E.C.V. Uterior aceasta este analizata de catre expertul extern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul extern independent. Declaratia referitoare la analiza, comentariile practicantului si orice raspunsuri la recomandarile facute de cel care analizeaza, trebuie sa fie incluse in raportul studiului E.C.V. VI.4.3.3 Analiaza efectuata de partile interesate Un expert extern independent este ales de catre beneficiarul initial al studiului pentru a fi presedintele unei comisii de analiza. Bazandu-se pe scopul, domeniul si bugetul disponibil, presedintele alege alte persoane independente calificate pentru a efectua analiza. Aceasta comisie poate include alte parti interesate afectate de concluziile stabilite de studiul E.C.V., cum sunt agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale sau concurentii. Declaratia referitoare la analiza si raportul comisiei de analiza ca si comentariile expertului si raspunsurile la recomandarile facute de cel care analizeaza sau de comisia de analiza, trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V.

93

VII. ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU Scopul acestui instrument de management este acela de a furniza informatii despre un produs sau un serviciu legat de aspectele de mediu cu caracter global sau specific al acestora. Obiectul global al etichetelor si declaratiilor de mediu este de a incuraja cererea si procurarea acelor produse si servicii care afecteaza cel mai putin mediul, prin comunicarea catre clienti a unor informatii verificabile, precise si concludente privind aspectele de mediu ale produselor si serviciilor, stimuland astfel preocuparile pentru imbunatatirea continua a calitatii mediului. VII.1 Definitii In continuare vom atribui urmatorul inteles termenilor mai des folositi:

Eticheta sau declaratie de mediu - revendicare ce indica aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu. O eticheta sau declaratie de mediu poate fi realizata sub forma unei informatii, a unui simbol sau al unui desen aplicat pe un produs, ambalaj, buletin tehnic, publicatie de specialitate, reclama sau material de publicitate. Revendicare de mediu - eticheta sau declaratie care indica aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu si care poate lua forma unor declaratii, simboluri, grafice, desene aplicate pe un produs, ambalaj, buletin tehnic, publicatie de specialitate, reclama sau material de publicitate. Revendicare de mediu auto-declarata - revendicare de mediu care este facuta de producator, importator, distribuitor, vanzator sau oricine altcineva, fara implicarea unei a treia parti independente, in scopul de a beneficia de avantajele unei astfel de revendicari. Ambalaj - material folosait pentru a proteja sau acoperi un produs in timpul transportului, stocarii, comercializarii sau utilizarii. Ambalajul poate fi un obiect atasat fizic sau care sa includa un produs, in scopul comercializarii produsului sau al comunicarii unor informatii despre produs. Revendicare calificata de mediu - o revendicare de mediu insotita de o declaratie explicativa care explica limitele revendicarii.

In continuare vom prezenta principiile general acceptate si aplicabile etichetelor si declaratiilor de mediu.
94

VII.2 Principii generale avute in vedere la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu PRINCIPIUL 1 - Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa fie precise, verificabile si relevante PRINCIPIUL 2 - Procedurile si cerintele utilizate la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu nu trebuie sa fie pregatite, adoptate sau aplicate in vederea crearii unor obstacole inutile in comertul international. PRINCIPIUL 3 - Realizarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa aiba la baza o metodologie stiintifica care sa fie suficient de aprofundata pentru a justifica revendicarea exprimata si care sa produca rezultate precise si reproductibile. PRINCIPIUL 4 - Elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa ia in considerare, ori de cate ori este cazul, ciclul de viata al produsului sau serviciului. PRINCIPIUL 5 Etichetele si declaratiile de mediu nu trebuie sa impiedice activitatile de inovare care mentin sau au potentialul sa imbunatateasca performanta de mediu.

PRINCIPIUL 6 - Orice fel de cerinte de tip administrativ sau informatii referitoare la etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa se limiteze la acelea care sunt necesare pentru a stabili conformarea cu criteriile si standardele aplicabile etichetelor si declaratiilor. PRINCIPIUL 7 - Procesul elaborarii si dezvoltariii etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa includa consultarea deschisa a partilor interesate prin intermediul unor eforturi rezonabile facute pentru a realiza consensul pe parcursul intregului proces. Principiul 8 - Informatiile privind aspectele de mediu ale produselor si serviciilor care prezinta importanta pentru eticheta sau declaratia de mediu trebuie sa fie disponibile clientilor. Principiul 9- Informatiile privind procedura, metodologia si orice criteriu folosit pentru elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa fie accesibile si furnizate la cerere tuturor partilor interesate.

95

VII.3 Revendicarea de mediu autodeclarata Conform definitiei prezentate in programul VII.1, o revendicare autodeclarata poate fi facuta de producator, importator, distribuitor, vanzator sau oricine altcineva care doreste sa beneficieze de o astfel de revendicare. De exemplu o astfel de revendicare referitoare la un produs sau serviciu poate lua forma unor declaratii, simboluri, sau desene grafice pe etichetele produselor sau ambalajelor acestora, in cadrul unor publicatii, buletine tehnice, promotionale, publicitare, reclame etc. VII.3.1 Obiectivele reglementarilor de mediu autodeclarate Obiectivul general al etichetelor si declaratiilor de mediu consta in comunicarea unor informatii legate de aspectele de mediu ale unor produse sau servicii care sa fie verificabile, clare, nedescriptive si care sa incurajeze cererea pentru acele produse sau servicii cu un impact mai redus asupra mediului, stimuland indirect piata sa contribuie la continua imbunatatire a calitatii factorilor de mediu. Prin armonizarea utilizarii R.M.A. in conformitate cu prevederile standardului ISO 14021 se poate sconta pe obtinerea urmatoarelor avantaje: declararea unor revendicari de mediu clare, verificabile si stimulative (nu descurajatoare); un potential sporit al mecanismului de piata de a stimula ameliorarea conditiilor de mediu prin intermediul produselor, proceselor si serviciilor de livrare; prevenirea sau minimizarea unor revendicari lipsite de garantie; reducerea gradului de confuzie existent pe piata; diminuarea restrictiilor si barierelor existente in comertul international; o mai buna posibilitate a cumparatorilor de a face o alegere in cunostinta de cauza.

VII.3.2 Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca R.A.M. O revendicare de mediu autodeclarata sau orice declaratie explicativa trebuie sa indeplineasca cateva cerinte si anume:

96

sa fie clara si nedescurajanta; sa aiba continut si sa fie verificabila; sa fie relevanta pentru produsul sau serviciul respectiv si folosita numai intr-un context sau imprejurari corespunzatoare; sa fie specifica si clara in privinta aspectului particular la care se refera revendicarea; sa nu permita o interpretare gresita; sa fie semnificativa din punct de vedere al impactului general de mediu al produsului sau serviciului pe toata durata ciclului de viata; sa fie prezentata intr-o forma care sa asigure ca revendicarea de mediu si textul explicativ sa poata fi citite impreuna; sa fie prezentata intr-o forma care sa nu creeze impresia ca revendicarea este sustinuta sau certificata de o a treia parte independenta (daca nu este asa).

O revendicare autodeclarata de mediu poate fi insotita de un simbol. VII.3.2.1 Cerinte specifice pentru R.A.M. Pe langa cerintele generale prezentate mai sus va fi necesar ca R.A.M. sa indeplineasca si o serie de cerinte specifice: informatia furnizata de o revendicare de mediu va specifica imbunatatirea de mediu sau aspectul de mediu al produsului sau serviciului; o revendicare de mediu nu va sugera niciodata direct sau indirect o imbunatatire de mediu care nu exista si nici nu va exagera beneficiul pentru mediu legat de un aspect al produsului sau serviciului la care se refera revendicarea; o revendicare de mediu care este corecta in continut dar care poate fi gresit interpretata de cumparator sau induce in eroare prin omiterea factorilor relevanti nu trebuie facuta; o revendicare de mediu fara text explicativ va fi facuta numai daca este adevarata in toate imprejurarile fara texte explicative; orice revendicare de mediu care implica o afirmare a unei superioritati sau imbunatatiri prin comparatie va specifica si face clara baza de comparatie. In particular, revendicarea de mediu va pune in evidenta cat de recent a fost facuta imbunatatirea. Comparatia va fi facuta pe baza unui standard existent sau a unei metode test recunoscute. Totodata comparatia se va face cu produse sau servicii avand functii similare, furnizate de acelasi producator sau de catre un altul;

97

atunci cand revendicarea de mediu se bazeaza pe un aspect mai vechi, revendicarea nu trebuie prezentata intr-un fel care sa-l faca pe cumparator sa creada ca ea este bazata pe un produs sau proces modificat recent; o revendicare de mediu va trebui sa fie adevarata nu numai in legatura cu produsul final dar si prin luarea in considerare a tuturor aspectelor relevante pentru ciclul de viata al produsului respectiv; un singur beneficiu referitor la mediu nu va fi reafirmat utilizand o alta terminologie pentru a crea impresia existentei unui numar mai mare de beneficii; daca o revendicare de mediu se aplica numai produsului sau numai ambalajului sau numai unor componente ale acestora ori legat de prestarea unui serviciu sau a unui singur element al acestui serviciu, acest lucru trebuie sa fie clar pentru cumparator; o revendicare de mediu care are o relevanta minora sau nici-o relevanta pentru un produs sau serviciu nu va fi facuta; o revendicare de mediu bazata pe absenta unor componente sau aspecte care nu au fost niciodata asociate cu o categorie de produs nu trebuie facuta; o revendicare de mediu trebuie sa fie relevanta pentru zona geografica unde apare impactul de mediu avut in vedere; o revendicare de mediu va face referire numai la un efect benefic asupra mediului care exista sau este posibil sa se realizeze de-a lungul ciclului de viata al unui produs sau serviciu.

VII.3.2.2 Cerinte in vederea verificarii R.A.M. Procedura de verificare a R.A.M. presupune respectarea unor cerinte cum ar fi: metodologia de verificare trebuie sa fie astfel conceputa incat sa fie reproductibila, repetabila si bazata pe elemente stiintifice clare; o revendicare de mediu trebuie sa fie verificabila si sustinuta de evidente corespunzatoare; o revendicare de mediu care se refera la absenta unei substante poluante se va face numai atunci cand respectiva substanta nu va depasi prezenta unor urme comparativ cu o valoare precizata a contaminantului respectiv. VII.3.3 Termeni folositi uzual in R.A.M.

98

In cadrul unor revendicari de mediu se apeleaza la o serie de termeni incetateniti. Astfel, legat de prelucrare si distributie apar si sunt folositi o serie de termeni caracteristici cum ar fi: Continutul de material reciclat. Utilizarea unei cantitati reduse de resurse. Energie recuperata. Reducerea cantitatii de deseuri solide rezultate. Legat de utilizarea unui produs se pot intalni adesea termeni cum ar fi: Eficient din punct de vedere energetic. Conservarea energiei. Economisirea de energie. Eficient din punct de vedere al consumului de apa. Conservarea resurselor de apa. Economisirea de apa. Produs cu durata extinsa de viata. Legat de durata de utilizare a unui produs pana in momentul cand acesta devine practic un deseu pot fi intalniti urmatorii termeni in cadrul unei revendicari de mediu: Reutilizabil. Reciclabil. Proiectat pentru a fi dezasamblat. Produs compostabil. Produs degradabil/biodegradabil/fotodegradabil.

99