SISTEME MECANICE

MECANISME CU ROI DINATE

CUPRINS
Contents

Contents...........................................................................................................2 ARGUMENT...................................................................................................4 1. SISTEME MECANICE...............................................................................6

1.1. Noiuni introductive.................................................................................................6 1.2. Elemente (organe) de maini...................................................................................7 1.3. Transmisii mecanice...............................................................................................8 1.3.1. Definire. Clasificare..........................................................................................8 1.3.2. Clasificarea transmisiilor mecanice...................................................................8 1.3.3. Parametrii de baz i parametrii derivai...........................................................9

2. ANGRENAJE............................................................................................10
2.1. Notiuni introductive..............................................................................................10 2.2. Elemente caracteristice..........................................................................................14 2.3. Alte tipuri de angrenaje........................................................................................16 2.3.1. Angrenaje minimale.......................................................................................16 2.3.2. Angrenajele cilindro - conice..........................................................................16 2.3.3. Angrenaje toroidale........................................................................................17 2.3.4. Angrenaje melcate simplificate......................................................................17 2.3.5. Angrenaje cu centroide necirculare.................................................................18

3.REDUCTOARE..........................................................................................19
3.1. Generaliti............................................................................................................19 3.2. Determinarea puterii motorului electric de acionare............................................19 3.3. Alegerea raportului de transmitere ic....................................................................21 3.4.Trenuri de roi dinate............................................................................................21 3.5. Repartizarea raportului de transmitere pe treptele unui reductor..........................22 3.6. Tipuri de reductoare..............................................................................................23

4.CUTII DE VITEZE.....................................................................................26
4.1. Partile componente ale cutiei de viteze................................................................26 4.2. Mecanismul reductor.............................................................................................26 4.3. Solutii constructive de cuplare a treptelor............................................................27
2

4.4. Treapta de mers inapoi..........................................................................................30 4.5. Mecanismul de comanda a cutiei de viteze..........................................................30 4.6. Dispozitivul de fixare a treptelor..........................................................................31 4.7. Dispozitivul de zavorire a treptelor......................................................................31 4.8. Tipuri constructive de cutii de viteze....................................................................33 4.8.1. Cutii de viteze pentru autoturisme .................................................................33 4.8.2. Cutii de viteze planetare.................................................................................34

4.NORME DE SSM N ATELIERELE DE REPARAII...........................35 BIBLIOGRAFIE............................................................................................39

ARGUMENT
Mecanismele cu roti dintate sau angrenajele sunt cele mai utilizate transmisii mecanice. Angrenajul se defineste ca fiind mecanismul format dintr0o pereche de elemente(danturate)numite roti dintate. Angrenarea este procesul prin care doua roti dintate isi transmit reciproc miscarea, prin actiunea dintilor aflati succesiv in contact. Transmisiile prin roti dintate(angrenaje) sunt folosite pentru transmiterea momentului si a miscarii de rotatie dintre doi arborii. Domeniul de utilizare a angrenajelor este vast. In constructia moderna de masini si aparate, transmisia cu roti dintate constituie mecanismul cel mai important si cel mai utilizat. Astfel, constructia unui automobil ca si aceea a unui strung, cuprinde zeci de roti dintate. In scheme cinematice ale unor masini-unelte complexe se afla sute de roti dintate. Executate ingrijit si montate corect, pot garanta siguranta in functionare la viteze si putere reduse (cazul aparatelor tip ceasornic), la puteri de zeci de MW (masini grele) si la viteze periferice, ridicate pana la 100 - 150 m/s (masini rapide). Gama dimensiunilor rotlor dintate este determinata de stadiul general al dezvoltarii constructiei de masini. In prezent se pot executa roti dintate cu diametru cuprinse intre fractiuni de milimetru pana in diametre De >10 m. La turati mari, angrenajele in functionare produc zgomote de intensitate proportionala cu turatia n si invers proportionala cu precizia de executie si montaj. La angrenajele cu dinti inclinati, in V sau curbi, zgomotul este mai redus. Rotile dintate folosite la angrenaje pot fi cilindrice sau conice. Un caz particular el constituie angrenajul surub melc-roata melcata. Avantajele principale ale rotilor dintate sunt: -posibilitatea unui raport de transmitere constant;
4

-gama larga de rapoarte de treansmitere, avand viteze si puteri din cele mai diferite; -siguranta in exploatare; -randament ridicat; -gabarit redus; -durata de functionare mare; -directia de trenamitere a miscarii poate fi orientata diferit, axele rotilor dintate putand fi orientate oricum in plan si spatiu. Dezavantajele angrenajelor pot fi: -constructia si controlul rotilor dintate necesita utilaje, scule si instrumente speciale; -necesita grad de prelucrare ridicat; -tehnologia este complicata; -produc zgomot caracteristic, ce se amplifica odata cu cresterea vitezei periferice a rotilor dintate. Operatiile principala la asamblarea acestor tipuri de angrenaje sunt urmatoarele: pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaza; asamblarea rotii pe arbore; verificarea angrenajelor

1. SISTEME MECANICE
1.1. Noiuni introductive
Sistemul mecanic reprezint un ansamblu de corpuri materiale conceput, proiectat i realizat pentru: a. efectuarea unui lucru mecanic util sau transformarea energiei mecanice ntr-o form de energie nemecanic, prin utilizarea unei instalaii mecanice; b. transformarea unei forme de energie nemecanic n alt form de energie nemecanic, prin utilizarea unui transformator de energie; c. dirijarea unor procese nemecanice sau a fluxului de energie, prin utilizarea unui utilaj. Instalaie mecanic. Transformator de energie. Utilaj A. Instalaia mecanic este un sistem mecanic conceput pentru a furniza energia mecanic necesar efecturii unui lucru mecanic util sau generrii unei forme de energie nemecanic. n cazul general instalaia mecanic se compune din (fig.1. a. si b.): maina motoare M.M.; transmisia mecanic T.M.; maina de lucru M.L. sau generatorul de energie G.E.; sistemul de comand, reglare i control S.C.R.C.. n unele instalaii mecanice poate lipsi transmisia mecanic ( fig.1. b.), de exemplu la centralele hidro la care maina motoare (turbina hidraulic) acioneaz direct generatorul de energie (generatorul electric).

Fig.1. Elementele componente ale unei instalaii mecanice fluxul energiei mecanice; fluxul semnalului informaional Maina motoare (M.M.) este un sistem mecanic care transform diferite forme de energie n energie mecanic. n funcie de tipul energiei utilizate mainile motoare pot fi de dou feluri: a. motoare primare care utilizeaz forme de energie natural (energia chimic a unui combustibil, energia apei s.a.), ca de exemplu motoarele cu ardere intern sau turbinele hidraulice; b. motoare secundare care utilizeaz forme de energie produse de generatoare de energie (energia electric, pneumatic s.a.), ca de exemplu motoarele electrice, motoarele pneumatic, etc. Transmisia mecanic (T.M.) este de asemenea un sistem mecanic care transmite energia mecanic, cu modificarea parametrilor i/sau a tipului micrii mecanice, de la maina motoare la maina de lucru (generatorul de energie). Transmisia mecanic permite optimizarea regimului de funcionare a mainii motoare de exemplu la turaii (viteze) mari gabaritul mainii motoare scade i totodat asigur adaptarea parametrilor cinematici ai mainii motoare la cerinele
6

mainii de lucru (generatorului de energie) prin modificarea turaiei (de regul reducerea acesteia); asigurarea posibilitii modificrii n timp a turaiei i modificarea tipului de micare mecanic. Maina de lucru (M.L.) este un sistem mecanic care utilizeaz energia mecanic produs de maina motoare i transferat de transmisia mecanic pentru efectuarea unui lucru mecanic util. Acest lucru mecanic util poate servi la modificarea formei obiectelor (de exemplu n cazul unei maini unelte) sau la schimbarea poziiei n spaiu a acestora (de exemplu n cazul unei maini de ridicat sau de transportat). Generatorul de energie (G.E.) este de asemenea un sistem mecanic care transform energia mecanic produs de maina motoare i transferat de transmisia mecanic ntr-o form de energie nemecanic (de exemplu un generator de curent electric sau un compresor). Ca elemente componente ale unei instalaii mecanice, maina motoare, transmisia mecanic i maina de lucru (generatorul de energie) se caracterizeaz prin periodicitatea micrii. Sistemul de comand, reglare i control (S.C.R.C.) permite modificarea de ctre utilizator a regimului de funcionare a instalaiei mecanice i asigur ncadrarea parametrilor ce definesc funcionarea acesteia ntre anumite limite prestabilite. Spre deosebire de celelalte componente ale instalaiei mecanice, sistemul de comand, reglare i control acioneaz discontinuu i anume numai atunci cnd se modific sau trebuie modificat un parametru funcional. B. Transformatorul de energie este un sistem mecanic care are rolul de a transforma o forma de energie nemecanic n alt form de energie, tot nemecanic (de exemplu un generator de abur sau un reactor nuclear). Un transformator de energie furnizeaz energia nemecanic necesar funcionrii unui motor secundar. De regul un transformator de energie este un sistem mecanic static, fr elemente n micare. C. Utilajul este un sistem mecanic care, spre deosebire de instalaia mecanic, servete la dirijarea unor procese nemecanice (de exemplu un vas de reacie din industria chimic) sau la dirijarea fluxului de energie (de exemplu un schimbtor de cldur). i utilajul este de regul tot un sistem mecanic static.

1.2. Elemente (organe) de maini

Conceperea, proiectarea i realizarea practic a oricrui sistem mecanic impune descompunerea acestuia ntr-o serie de ansambluri, subansambluri i n final n elemente (organe) de maini. Elementele (organele) de maini sunt pri constructive ale unui sistem mecanic, care au un rol funcional bine definit i pot fi studiate, proiectate i realizate n mod independent de celelalte componente ale sistemului respectiv. Pentru asigurarea unui studiu sistematic se impune realizarea unei clasificri a elementelor (organelor) de maini. Aceasta se poate face pe baza mai multor criterii de clasificare i anume: 1. Dup rolul funcional: a. elemente (organe) de asamblare. Acestea au rolul funcional de a asigura legtura mecanic ntre diverse elemente ale unui sistem mecanic. Ele pot fi: - nedemontabile (nituri, mbinri sudate etc.); - demontabile (uruburi etc.); - elastice (arcuri); b. elemente (organe) ale miscarii de rotaie, categorie din care fac parte: - elemente (organe) de maini de susinere (arbori i osii);
7

- elemente (organe) de maini de rezemare (lagre); - elemente (organe) de maini de legatur (cuplaje); c. elemente (organe) ale transmisiilor mecanice (roi dinate, roi de friciune, curele, lanuri etc.); d. elemente (organe) pentru dirijarea, reglarea i nchiderea circulaiei fluidelor (conducte i armturi). 2. Dup domeniul de utilizare: a. elemente (organe) de maini generale; b. elemente (organe) de maini speciale. 3. Dup complexitatea constructiv: a. elemente (organe) de maini simple, formate dintr-o singur pies (urub, pan, etc.); b. elemente (organe) de maini complexe, formate din mai multe piese (rulmeni, cuplaje).

1.3. Transmisii mecanice

1.3.1. Definire. Clasificare Fiind un element component al unei instalaii mecanice ( fig.2), transmisia mecanic poate fi definit drept un sistem mecanic de corpuri materiale avnd rolul de a transmite energia mecanic de la msina motoare la maina de lucru (sau la generatorul de energie), cu modificarea parametrilor micrii mecanice i/sau a tipului de micare.

Fig.2. Schema unei instalaii mecanice cu transmisie mecanic n mod evident c din punct de vedere constructiv este mult mai simpl schema n care maina motoare este legat direct de maina de lucru (generatorul de energie), dar: a. gabaritul mainii motoare este cu att mai mic cu ct turaia (viteza) ei este mai mare, n timp ce mainile de lucru funcioneaz, de cele mai multe ori, la turaii (viteze) relativ sczute; b. tipul de micare de la maina de lucru , de multe ori este diferit de cel de la maina motoare (la majoritatea instalaiilor mecanice drept maini motoare se utilizeaz motoare electrice, deci micarea este o micare de rotaie, n timp ce la maina de lucru de multe ori micarea este de translaie). 1.3.2. Clasificarea transmisiilor mecanice Transmisiile mecanice se clasific dup mai multe criterii de clasificare i anume: 1. Dup legea de transmitere: Simboliznd cu R - micarea de rotaie iar cu T - micarea de translaie, putem ntlni variantele din tabelul 1, varianta mai des ntlnit n practic fiind varianta R - R. Tabelul 1. Tipuri de transmisii mecanice n funcie de legea de transmitere.
8

2. Dup modul de transmitere a puterii mecanice: transmisii cu transmitere prin form (angrenaje, transmisia cu lanuri articulate, etc.); transmisii cu transmitere prin frecare (transmisia cu roi de friciune, etc.). 3. Dup prezena unor elemente intermediare: transmisii fr element intermediar (angrenajele, .a.); transmisii cu element intermediar (transmisia cu curea lat, .a.); 4. Dup gradul de mobilitate M: transmisii cu M = 1; transmisii cu M >2 (transmisii difereniale). Elemente de transmitere a micrii Amplasarea motoarelor de acionare; transmisii mecanice (reductoare, transmisii prin curele, lanuri, prghii articulate, urub-piuli); frne, etc. 1.3.3. Parametrii de baz i parametrii derivai Pentru a defini o transmisie mecanic (deci pentru a o putea studia sau proiecta) este necesar i suficient s se cunoasc urmtorii parametrii de baz (vom discuta de cazul cel mai frecvent al transmisiilor avnd legea de micare R-R i grad de mobilitate M = 1) puterea la intrarea n transmisia mecanic P1 [kW], egal cu puterea furnizat de maina motoare PMM; puterea la ieirea din transmisia mecanic P2 [kW], egal cu puterea consumat de maina de lucru (generatorul de energie) PML; turaia la intrarea n transmisia mecanic n1 [rot/min], egal cu turaia mainii motoare nMM; turaia la ieirea din transmisia mecanic n2 [rot/min], egal cu turaia mainii de lucru (a generatorului de energie) nML. Observaii: 1. n locul puterilor pot fi date momentele de rsucire: 2. n locul turaiilor pot fi date vitezele unghiulare: 3. Pe baza acestor parametrii de baz se definesc doi parametrii derivai, foarte des utilizai pentru caracterizarea unei transmisii mecanice i anume: Raportul de transmitere i, definit ca: Raportul de transmitere caracterizeaz gradul de modificare a parametrilor micrii mecanice (a turaiei). n funcie de mrimea raportului de transmitere transmisiile mecanice pot fi:
9

 transmisii reducatoare de turaie (varianta cel mai des ntlnita), caz n care raportul de transmitere este supraunitar (i >1), rezultnd: n1 = nMM > n2 = nML; transmisii amplificatoare de turaie, deci raportul de transmitere este subunitar (i< 1), rezultnd astfel: n1 = nMM < n2 = nML. Totodat raportul de transmitere poate fi constant sau variabil n timp, n acest caz variaia poate fi: variaie n trepte (la cutiile de vitez); variaie continu (la variatoarele de turaie). Randamentul transmisiei , definit ca: unde: Ppf - puterea total pierdut prin frecare n transmisia mecanic, = Ppf/P1 coeficientul puterii pierdute prin frecare. Randamentul caracterizeaz transmisia mecanic din punct de vedere energetic, o transmisie fiind cu att mai performant cu ct randamentul ei este mai mare.

2. ANGRENAJE
2.1. Notiuni introductive
Transmisia prin roi dinate, denumit i angrenaj, este mecanismul format din dou sau mai multe roi dinate, care, datorita danturii roilor, asigur o transmitere prin form, cu raport de transmitere constant, a micrii de rotaie i a puterii mecanice, ntre doi arbori necoaxiali. Se realizeaz i o modificare a momentului de torsiune (respectiv a turaiei). Avantajele angrenajelor sunt : siguran n funcionare i durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus. Ca dezavantaje se pot reine urmtoarele: tehnologie complicat, cost relativ mare, zgomot i vibraii n funcionare. Roile dinate au o foarte larg utilizare n construcia de maini, la o gam larg de turaii i pentru puteri de la 0,01 kW la peste 10000kW, iar diametrul lor numai la un angrenaj simplu, format din dou roi dinate, poate varia de la civa mm (i chiar mai mici) la 10-12m. Clasificarea angrenajelor se face dup mai multe criterii: 1. Dup poziia axelor: - angrenaje cu axe paralele (angrenaj cilindric exterior fig.3.a, angrenaj cu cremalier, fig.3.h); - angrenaje cu axe concurente (angrenajul conic fig.3.b ,angrenajul cu roat plan-fig.3.g);
10

- angrenaje cu axe ncruciate (angrenajul cilindric ncruciat-fig.3.d, angrenaje elicoidele-fig.3.cA , angrenaje hipoide - fig. 3.cB, angrenaje melcate - fig.3.e). 2. Dup micarea axelor: - angrenaje cu axe fixe; - angrenaje cu axe mobile (fig.3.f). 3. Dup direcia dintelui: - angrenaje cu dini drepi(fig .3.a); - cu dini nclinai (fig.3.b) ; - cu dini curbi (fig .3.c). 4. Dup forma roilor dinate: - angrenaje cilindrice; - angrenaje conice; - angrenaje hiperboloidale; - angrenaje melcate; - angrenaje cu cremalier; - angrenaje necirculare.

11

Figura 3.

5. Dup profilul dintelui:

- profil evolventic;
12

- profil arc de cerc; - profil cicloid; - profil octoida; - profil spiral arhimedic.

Figura 4.

Micarea ntre doi arbori care nu se intersecteaz se poate transmite cu ajutorul unor hiperboloizi de rotaie cu o pnz, care, pentru a realiza un raport de transmitere teoretic constant, trebuie prevzui de-a lungul generatoarelor rectilinii cu dini. Operaia de tiere a dinilor pe suprafaa lateral a hiperboloizilor fiind foarte complicat, acetia sunt n mod practic nlocuii prin zone diametrale de o lime relativ mic (fig. 4.), astfel : - dac zonele fac parte din poriunile marginale, n execuia practic zonele pot fi nlocuite de suprafee conice, realizndu-se angrenajul z1 z 2 numit angrenaj pseudoconic sau hipoid (sau angrenaj spiroid); - dac cele dou zone fac parte din poriuni n care hiperboloizii au diametru minim, corespunztor distanei minime dintre axe, n execuia practic zonele pot fi nlocuite prin dou suprafee cilindrice, realizndu-se un angrenaj z 3 z 4 numit angrenaj cu roi elicoidale, din cauza dinilor care sunt rsucii n forma unor elice . Rezult c roile elicoidale sunt asemntoare unor roi cilindrice cu dini nclinai, iar formarea danturii se face n acelai mod. Prin particularizri, din angrenajul hiperboloidal se pot obine toate celelalte tipuri de angrenaje. Astfel, dac se utilizeaz poriunea simetric de la mijlocul hiperboloizilor i se accept c unghiul ntre axele I-I i II-II este 90 0 , se obine angrenajul globoidal, iar dac suprafaa uneia dintre roile hiperboidale se aproximeaz cilindric, rezult angrenajul cu melc cilindric. Dac se accept c dezaxarea a este zero i 0 , angrenajul cu axe ncruciate devine angrenaj conic cu axe concurente (suprafeele hiperboloidale fiind transformate n suprafee conice). Dac se accept a 0 i = 0 se obine angrnajul paralel cilindric cu suprafee de rostogolire cilindrice.

Figura 4

La toate angrenajele cu axe ncruciate la care se aproximeaz suprafeele de rostogolire hiperboloidale cu conuri sau cilindri, teoretic, contactul liniar devine punctiform.

13

Pentru a se mri portana, n cazul angrenajului hipoid, respectiv n cazul angrenajului cu melc cilindric, se adopt soluia de a dantura una dintre roi cu o scul identic cu roata conjugat i aezat n aceiai poziie ca i roata conjugat n funcionare . Datorit dezaxrii, angrenajele cu axe ncruciate au o serie de particulariti fa de cele cu axe concurente sau paralele n plan, particulariti care depind n special de valoarea dezaxrii. Astfel, pe suprafaa flancurilor dinilor apare, alturi de alunecarea relativ pe nlimea dinilor i o alunecare relativ a flancurilor pe lungimea dinilor, care este proporional cu dezaxarea a . Aceasta asigur micorarea vibraiilor i zgomotelor angrenajului, dar, proporional crete i pericolul de gripare i de asemeni uzura. Din aceast cauz la angrenajul hipoid, care nu utilizeaz cuple din materiale antifriciune, dezaxarea se limiteaz la a ( 0.1...0.2 )d 2 . Cu creterea dezaxrii, crete i raportul de transmitere, scznd z1 i .

2.2. Elemente caracteristice.

Cea mai important parte a unei roi dinate este dantura acesteia, prin care se transmite i se transform micarea . Principalele elemente geometrice ale danturii i relaiile fundamentale dintre ele se vor stabili pentru roile dinate cilindrice cu dini drepi, urmnd s se fac completrile necesare la fiecare din celelalte tipuri de roi. Elementele geometrice sunt prezentate n STAS 915 i STAS 6522. Se va considera o poriune dintr-o roata dinat cilindric avnd dantur exterioar (fig.5.).

14

Figura 5.

Cercul (cilindrul) de diametru d w reprezentnd cercul (cilindrul) de friciune , care, rostogolindu-se fr alunecare peste cercul (cilindrul) roii pereche (conjugate) poate nlocui angrenajul cu o transmisie cilindric prin friciune, se numete cerc (cilindru) de rostogolire. Poriunea din dinte exterioar cilindrului de rostogolire se numete capul dintelui iar poriunea interioar cilindrului de rostogolire se numete piciorul dintelui. Cercul de diametru d a care delimiteaz spre exterior dintelui, se numete cerc de cap (exterior), iar cel de diametrul d f , care-l delimiteaz spre interior, se numete cerc de picior (interior). Distana h , msurat radial, ntre cele dou cercuri se numete nlimea dintelui i este :
h = ha + hf

unde h a este nlimea dintelui, iar h f nlimea piciorului dintelui. Suprafeele care delimiteaz dintelui lateral se numesc flancuri, iar n seciune, ambele poart denumirea de profilul dintelui. Arcul msurat pe unul din cercurile cu centrul n O1 , ntre dou puncte identice de pe doi dini consecutivi, reprezint pasul pe cercul respectiv i se noteaz cu p . Dac se noteaz prin z numrul de dini al roii i cu d diametrul cercului, se poate scrie:
d p = z

Grosimea dintelui se noteaz cu p = s d +s g .

sd

iar lrgimea golului dintre dini prin

sg

, deci

Cercul pe care pasul este egal cu pasul de referin sau normalizat se numete cerc de divizare, iar diametrul su se noteaz cu d . Pentru a introduce n calcule, n locul pasului (mrime incomensurabil), numere ntregi, se folosete noiunea de modul:
m= p d = z 15

care se mai numete i pas diametral, deoarece rezult din mprirea diametrului cercului de divizare cu numrul de dini. Modulul este o mrime comensurabil, standardizat. Figura 6. Dou roi dinate angreneaz dac au acelai pas, deci i acelai modul.

Dintre elementele geometrice se mai evideniaz jocul de flanc j , definit ca distan ntre flancurile a doi dini care nu transmit efort (fig. .6.a), precum i jocul de fund c , definit ca distan ntre vrful unei roi i cercul de fund al roii conjugate (fig.6.b)

2.3. Alte tipuri de angrenaje

2.3.1. Angrenaje minimale. n mecanica fin i robotica industrial exist tendina de miniaturizare a instalaiilor, deci i a dimensiunilor roilor care intr n componena lor. Acest lucru este posibil prin micorarea modulului sau al numrului de dini. Construcia roilor dinate cu module mici (m < 0.1m) este dificil i de aceea se utilizeaz soluia cu roi dinate minimale avnd 1....5 dini. Din punct de vedere constructiv aceste roi pot avea danturi drepte, n trepte sau nclinate. Numrul mic de dini cere o deplasare pozitiv mare, ceea ce are drept urmare subierea dintelui la vrf pn la lungimi de arc teoretic nule. Cu angrenaje de acest tip (fig.7.) se pot realiza rapoarte de transmitere i =5....100 , la gabarite mici. Pentru a se asigura un grad de acoperire suplimentar se folosesc cremaliere de referin speciale, iar pentru a evita subtierea, ascuirea dinilor i interferena, se recomand deplasri pozitive mari concomitent cu scurtarea capului dintelui piciorului. Calculul geometric i de rezisten se efectueaz ca i la angrenajele cilindrice cu z 10. . . .12

Figura 7.

dini.

2.3.2. Angrenajele cilindro - conice.

16

Aceste angrenaje se utilizeaz mai ales n construcia de aparate. Angrenajul este format dintr-un pinion cilindric cu dantur evolventic i o roat conic (fig.8. a) sau, ntr-un caz limit, o roat plan, realizndu-se angrenajul cu roat plan (fig.8.b). Pinionul se realizeaz prin procedurile cunoscute i apoi, cu un cuit roat identic cu pinionul, se frezeaz dantura roii conice, care este conic numai prin forma ei, pentru c dantura este evolventic i roata este o roat cilindric cu deplasare variabil de profil. Angrenajul este mai puin sensibil la erorile de montaj i permite, prin deplasarea axial a roilor, o reglare simpl a jocului tangenial dintre dini.

Figura.9. Figura 8.

2.3.3. Angrenaje toroidale. Angrenajele toroidale reprezint o variant a angrenajelor conice. Dup cum rezult din figura 9.a, aceste angrenaje au dantur conic, dar generat nu pe un con, ci pe suprafee toroidale cu parametrii D,d . Se caut astfel posibilitatea modificrii unghiului ntre axele roilor de la 0 la 180 0 pstrndu-se constant raportul de transmitere. La =180 0 (fig.9.b) angrenajul funcioneaz ca un angrenaj cilindric, iar la dinat.
= 0o

(fig.9.c) ca un cuplaj

Dantura roilor toroidale se prelucreaz cu ajutorul unor freze disc speciale. Angrenajele toroidale sunt mai mult angrenaje cinematice, utilizate de exemplu la manipulatoarele tip mn mecanic pentru acionarea la distan. Datorit contactului punctiform, au portan de 4 -5 ori mai redus dect la un angrenaj conic echivalent.

2.3.4. Angrenaje melcate simplificate.

17

n construcia de aparate i dispozitive, unde se transmit fore mici, se admit forme simplificate pentru dinii melcului sau pentru elementul n care acesta angreneaz. n figura 10.a dinii roii melcate sunt nlocuii prin boluri amplasate pe un disc, n figura 10.b dinii roii melcate au forma unor adncituri triunghiulare, iar n figura 10.c spira melcului este constituit dintr-o bar de seciune rotund, amplasat pe o elice i fixat prin presare pe un arbore cilindric.

Figura 10.

2.3.5. Angrenaje cu centroide necirculare.

n tehnic se utilizeaz i roi dinate a cror configuraie nu este circular. Forma roilor reprezint curbe cu nfurare reciproc pe care s-au tiat dini. Dup natura funciei reproduse, contururile de rostogolire sau centroidele roilor pot fi nchise (fig.11a), cnd se asigur o micare continu, sau deschise (fig.11b), cnd este posibil o rotire limitat. Pentru mrirea cursei se pot ntrebuina roi necirculare cu contururi dispuse dup o linie elicoidal (fig.11c), cnd unghiul de rotire poate ajunge pn la (5...6) . Perechile de roi necirculare sunt folosite n sisteme automate pentru obinerea unor rapoarte de transmitere variabile la elementul condus, n timpul unei rotaii complete a elementului conductor, sau pentru reproducerea unor funcii de o singur variabil n aparatele de msurare sau de calcul. n ambele situaii trebuie determinate centroidele micrii, care reprezint curbele conjugate ce se rostogolesc fr alunecare.
18

Figura 11.

3.REDUCTOARE
3.1. Generaliti
Acionarea utilajelor se realizeaz n majoritatea cazurilor electric, cu ajutorul motoarelor electrice, micarea i puterea fiind transmise de la motor la utilaj printr-o transmisie mecanic. Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiiile de exploatare (graficul de lucrri, temperatura i umiditatea mediului nconjurtor etc.), puterea necesar acionrii i turaia arborelui motorului, dependente de puterea i turaia la arborele principal al mainii de lucru, precum i de elementele cinematice ale transmisiei mecanice. In cele ce urmeaz se analizeaz cazul unui mecanism de acionare (fig.12.), compus din motorul electric 1 (montat pe glisierele 2), transmisia prin curele 3, reductorul 4 i cuplajul de legtur cu maina de lucru, 5.

Fig.12

3.2. Determinarea puterii motorului electric de acionare

Dei n perioada de demaraj a utilajelor motorul electric dezvolt o putere mai mare dect cea corespunztoare regimului stabilizat, alegerea motorului electric se va face n funcie de aceasta din urm. Puterea necesar acionrii se determin inndu-se seama de rezistenele utile din utilaj, exprimate prin puterea util la arborele principal al acestuia i de randamentul transmisiei mecanice ce face legtura motor electric main de lucru. La utilajele cu solicitri dinamice importante n perioada demarajului se impune
19

verificarea motorului ales. Puterea necesar la arborele motorului electric Pe se determin cu relaia: Pe = Pi unde: Pi - puterea la arborele de ieire din reductor, n kW; - randamentul total al transmisiei mecanice, determinat cu relaia: y z = c ax u n care: c = 0,92...0,96 randamentul transmisiei prin curele trapezoidale; a - randamentul unei trepte de angrenare; a = 0,96...0,98 la angrenaje cu roi dinate cilindrice; a = 0,95...0,98 la angrenaje cu roi dinate conice; a la angrenaje melcate depinde de numrul de nceputuri ale melcului, x - numrul de trepte de angrenare; = 0,99...0,995 - randamentul unei perechi de lagre cu rulmeni; y - numrul de perechi de lagre; [kW]

u = 0,99 - randamentul ungerii; z - numrul de roi scufundate n ulei. z1 , i are urmtoarele valori: 1 2 z1 a 0,7...0,75 0,75...0,82

3 0,82...0,86

4 0,86...0,96

mainii de lucru, Reducerea turaiei motorului electric, ne , la turaia ni , are loc de obicei cu ajutorul transmisiei prin curele i a reductorului de turaie. Raportul total de transmitere al transmisiei mecanice,it , este produsul rapoartelor de transmitere din transmisia prin curele i reductor.
20

it = i c i a ,

(2.1)

unde: ic - raportul de transmitere al transmisiei prin curele; ia - raportul de transmitere n reductorul de turaie.

3.3. Alegerea raportului de transmitere ic

Acest raport se alege n funcie de tipul transmisiei prin curele, n intervalul indicat de tabelul 2. Tabelul 2. Tipul transmisiei - cu curea lat - cu curea lat cu rol de ntindere - cu curele trapezoidale Raport de transmitere 2...5 4...6 2...5

3.4.Trenuri de roi dinate

In construcia de maini se ntlnete o larg varietate constructiv de reductoare utilizate pentru acordarea turaiei consumatorului cu aceea a motorului de acionare sau pentru modificarea momentului de torsiune la arborele consumatorului. In figura 13. sunt prezentate unele tipuri de reductoare ce au n alctuirea lor trenuri de roi cilindrice, conice sau melcate.

Fig.13 Domeniul de utilizare al acestor reductoare se prezint n tabelul 3.

21

Tabelul 3 Poziia Raportul de relativ transmitere Numrul treptelor a arborilor total de intrare i 1...6 i(max.8) o treapt cu roi dinate cilindrice paraleli dou trepte cilindrice cu (fig.2.1a) dou axe 8...5 geometrice , la care intrarea i 0 dou trepte cilindrice cu trei axe 8...5 geometrice , la care intrarea i 0 concureni 1...3,55 (max. o treapt cu roi dinate conice 6,3) 7...4 (fig. dou2.1d) trepte din care una cu roi 0 conice i neparaleli 12,5...80 o treapt melcat (fig.2.1f) una cu roi cilindrice (fig.2.1e) i (max.100) 80...5 dou trepte din care prima 0 melcat i a neconcuren doua cilindric (fig.2.1 g)

3.5. Repartizarea raportului de transmitere pe treptele unui reductor

Raportul de transmitere al unui tren de angrenaje, definit conform STAS 915/2 81, este ctul dintre turaia / viteza unghiular a primei roi conductoare i turaia / viteza unghiular a ultimei roi conduse. Att raportul total al unui reductor ct i cel al fiecrei trepte n parte trebuie s aparin valorilor i STASconinute n STAS 6012 82 i prezentate n tabelul 4. In alegerea valorilor pentru rapoartele de transmitere se recomand valorile din irul I. irul I irul II irul I irul II Tabelul 4. 1,0 1,2 1,6 2,0 2,5 1,0 1,12 1,25 1,40 1,60 1,80 2,0 2,24 2,5 2,8 3,1 4,0 5,0 6,3 8,0 3,155 3,55 4,0 4,5 5,0 5,6 6,3 7,0 8,0 9,0

Valori mai mari, respectiv mai mici dect cele prezentate n tabelul 2.3 se obin utiliznd relaia: 1 i = ( i ST 10 n ) ; AS n care n Z (+1) , iar semnul se refer la reductoare, respectiv amplificatoare. In cazul unui reductor cu k trepte, raportul de transmitere total ia este constituit din produsul rapoartelor de transmitere pariale. ia = i1,k = i12 i23 ik 1,k . In absena altor restricii, stabilirea valorilor rapoartelor de transmitere pariale respect urmtoarele relaii: - pentru reductoarele cilindrice n dou trepte i dou axe geometrice:
22

ia i12 i34 {i STAS }; i12 ia i34 = i 12 ; - pentru reductoarele cilindrice n dou trepte i trei axe geometrice: ia i12 = (1,2...1,25) - pentru reductoarele cu roi dinate conice i cilindrice (dou trepte): ; i123,15(max.3,5) i12 < ia - pentru reductoarele melcato cilindrice sau cilindro melcate: imelc=[12,5;80(max.120);

(2.6)

3.6. Tipuri de reductoare

Fig.14. Reductor cu roi cilindrice cu o treapt

23

Fig.15. Reductor cu treapta

roi conice cu o

Fig.16. Reductor cu roti cilindrice cu dou trepte

24

Fig.17. Reductor conico-cilindric cu dou trepte

25

Fig.18. Reductor melcat

4.CUTII DE VITEZE
4.1. Partile componente ale cutiei de viteze
Cutia de viteze, indiferent de numarul treptelor,se compune din: -Mecanismul reductor sau cutia de viteza propriu-zisa -Mecanismul de comanda cu dispozitivele de fixare si zavorire a treptelor

4.2. Mecanismul reductor

Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor si de a modifica raportul de transmitere. In general un mecanism reductor se compune din trei arbori: primar, intermediar si secundar si un carter. Transmiterea momentului motor intre cei trei arbori se face cu ajutorul mai multor perechi de roti dintate. La o cutie de viteze cu trei arbori arborele primar, care este in general si arborele ambreajului primeste miscarea de la motor prin intermediul ambreiajului. In prelungirea lui se gaseste arborele secundar, care transmite miscarea la transmisia longitudinala, fiind prevazut cu caneluri pe care pot culisa unele roti dintat esi mansonul. Arborele intermediar este asezat paralel cu arborele secundar, pe el fiind fixate alte roti dintate. In general, rotile dintate de diametru mai mic sint executate impreuna cu arborele, iar cele de diametru mai mare sint fixate prin pana. Roata doi de pe arborele intermediar este angrenata permanent cu roata 1 al arborelui primar, astfel ca arborele intermediar se va roti tot timpul cit motorul va fi in functiune si ambreiajul este cuplat. Cnd motorul functioneaza, dar automobilul sta pe loc, miscarea se transmite de la arborele primar la arborele intermediar, arborele secundar fiind liber, adica rotile de pe el nu angreneaza cu nici una dintre rotile corespunzatoare de pe arborele intermediar.In aceasta situatie cutia de viteze se afla in pozitie neutra(punct mort). Diversele trepte ale cutie de viteze se obtin prin deplasarea pe arborele secundar a blocului de roti dintate sau al mansonului.In felul acesta miscarea se poate transmite de la arborele intermediar la arborele secundar prin unele perechi de roti dintate.

Cutia de viteze cu trei arbori da posibilitatea obtinerii treptei de priza directa prin cuplarea directa a arborelui primar cu cel secundar cu ajutorul mansonului.In aceasta treapta,cutia de viteze functioneaza aproape fara zgomot si cu un randament ridicat.

Figura 19. In figura 19 este reprezentata o cutie de viteze cu trei arbori

4.3. Solutii constructive de cuplare a treptelor

Cuplarea treptelor se poate obtine prin: -Roti dintate cu deplasare axiala (culisante) -Roti dintate angrenate permanent si mansoane de cuplare simple -Roti dintate angrenate si sincronizatoare Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala. Rotile dintate 2 si 4, din figura 1, sunt fixe pe arborele P, iar blocul rotilor dintate 1-3 se poate deplasa axial pe arborele secundar S prevazut cu caneluri.Cuplarea treptelor se obtine prin deplasarea spre stinga sau dreapta a blocului de roti 1-3 pina cind roata 1 va angrena cu roata 2, respectiv roata 3 va angrena cu roata 4. La cuplarea treptelor cu roti dintate culisante, se produce zgomot datorita socurilor ce au loc din cauza vitezelor tangentiale diferite ale rotilor ce intra in angrenare, ceea ce duce la uzura laterala a dintilor. Cuplarea treptelor cu mansoane de cuplare. Solutia se aplica in cazul rotilor dintate permanent angrenate. Rotile dinate 1 si 3 din fig. 2, se rotesc liber pe arborel S si sunt in angrenare permanenta cu rotile 2 si 4, fixate pe arborele P.Mansonul de cuplare m se compune dintr-un manson de ghidare 5 si dintr-o coroana culisara 6,prevazuta cu o dantura interioara prin care se solidarizeaza cu mansonul de ghidare.

Cuplarea treptelor se obtine prin deplasarea coroanei culisare 6 spre stinga sau dreapta, pina cind dantura sa interioara se va cupla cu dantura auxiliara d a rotii 1, respectiv 3. In scopul usurarii cuplarii treptelor se utilizeaza, in unele cazuri, mansoane de constructie speciala. De asemenea marginile dintilor danturilor de cuplare sunt tesite. Cuplarea treptelor cu sincronizatoare. Prin sincronizare se urmareste ca, inainte de cuplare mansonul cu roata dintata, vitezele unghiulare sa se egalizeze, astfel incit cuplarea rotilor sa se faca fara socuri. Avantajele sincronizarii sunt urmatoarele: se elimina zgomotele, se mareste durabilitatea rotilor dintate, se Fig. 20 usureaza conducerea prin micsorarea timpilor morti intre schimburile treptelor de viteze. Sincronizatorul conic cu inertie cu inele de blocare (figura 21 )

Figura 21. Pinionul 1 al arborelui primar se afla in angrenare permanenta cu roata dintata 17 a arborelui intermediar. Roata dintata 7 este montata liber pe arborele secundar si este in angrenare permanenta cu roata dintata 18 a arborelui intermediar. Pinionul 1 si roata dintata 7 sint executate dintr-o singura bucata cu coroanele dintate 2 si, respectiv 6 si sint prevazute cu suprafete tronconice 13 si 14.Intre pinionul 1 si roata7, pe partea canelata a arborelui secundar, se afla mansonul 11 al sincronizatorului prevazut la exterior cu o dantura cu dinti drepti sic u trei crestaturi longitudinale 15 in care intra piedicile 3, avind in mijloc un orificiu. Pe dantura exterioara a mansonului se gaseste dispusa coroana culisanta 10, prevazuta cu dantura interioara. Coroana este prevazuta la

exterior cu un guler pentru furca de actionare 4, iar pe suprafata dintata interioara are un santulet inelar semicircular 8, in care intra bilele 5 ale dispozitivului de fixare. Aceste bile se gasesc sub actiunea arcurilor 19,dispuse in orificiile radiale ale mansonului. De ambele parti ale mansonului, pe suprafetele conice 13 si 14, se gasesc dispuse inelele de blocare din bronz 9, prevazute cu coroanele dintate 12, avind acelasi pas ca si coroanele dintate 2 si 6 din dantura interioara a coroanei 10. Partile frontale ale dintilor inelelor de blocare si ai coroanelor rotilor dintate, la partea dinspre manson, sunt tesite sub acelasi unghi ca si dintii interiori ai coroanei 10. In fiecare inel de blocare, la partea frontala dinspre manson, sunt executate 3 ferestre 16 in care intra capetele pastilelor 3. Datorita faptului ca partea centrala a pastilelor este asezata in crestaturile 15, iar partile laterale in ferestrele inelelor de blocare, mansonul si inelele se rotesc impreuna. Latimea ferestrelor 16 din inelele de blocare este mai mare decit latimea pastilelor 3 cu un joc putin mai mare decit jumatate din grosimea dintilor. Din acest motiv, inelele de blocare au posibilitatea unei deplasari unghiulare in raport cu mansonul, cu un unghi determinat de jocul dintre pastile si peretii laterali ai ferestrelor 16, dintii inelului se rotesc in raport cu dintii coroanei 10 cu o jumatate din grosimea lor impiedicind deplasarea coroanei in directia rotii dintate care urmeaza sa se cupleze. In aceasta consta actiunea de blocare al inelelor. Functionarea sincronizatorului in vederea cuplarii unei trepte cuprinde mai multe etape. In continuare se prezinta functionarea sincronizatorului la cuplarea prizei directe. Sub actiunea momentului de frecare, se produce egalarea vitezelor arborelui secundar si pinionului 1 (care realizeaza prin cuplare priza directa). Pentru aceasta coroana si mansonul, solidarizate prin bilele 5, impreuna cu pastile 3, se deplaseaza spre stinga cu ajutorul furcii 4. Pastilele, sprijinindu-se cu capetele de ferestre inelelui de blocare 9, apasa acest inel pe suprafata conica 13. Datorita frecarii care ia nastere intre suprafetele conice in contact, inelul de blocare se roteste in raport cu mansonul, in sensul rotirii rotii dintate 1, cit ii permite jocul dintre pastilele 3 si ferestrele 16 ale inelului. In urma rotatiei inelului de blocare, cu un sfert de pas, dintii inelului vin partial in dreptul dintilor coroanei 10, impiedicind deplasarea coroanei spre pinionul 1, pina cind vitezele unghiulare ale pinionului 1 si a arborelui secundar nu se egaleaza. Efortul axial transmis de conducator asupra coroanei si mansonului se transmite inelului de blocare, care, apasind asupra suprafetei conice 13, da nastere la o forta de frecare ce conduce la egalarea vitezelor unghiulare. Dupa ce viteza de rotatie a arborelui primar si cea a inelului de blocare devin egale, componenta tangentiala a fortei de apasare dintre tesiturile dintilor coroanei si ai inelului devine suficienta pentru a roti inelul de blocare in sens opus rotatiei arborelui primar. La rotirea inelului de blocare, chiar cu un unghi mic, dintii coroanei intra in angrenare cu dintii inelului de blocare, iar interactiunea dintre tesiturile dintilor inceteaza, si cu aceasta frecarea dintre suprafetele conice ale inelului de blocare si ale arborelui primar. In aceasta situatie, coroana 10 se poate deplasa in lungul mansonului dupa invingerea fortei arcurilor 17, prin impingerea bilelor in lacasul de placute, iar dantura ei va angrena cu dantura 2 a rotii 1, cuplind treapta fara soc si fara zgomot.

Fig. 22. In figura 22. sunt prezentate diferitele faze ale procesului de sincronizare la cuplarea treptei de priza directa.

4.4. Treapta de mers inapoi

Treapta de mers inapoi se obtine prin intercalarea unor roti dintate suplimentare intre cele doua roti dintate ale treptei 1. In figura a se reprezinta treapta de mers inapoi ce se obtine cu doua roti dintate culisante.

Fig. 23. Treapta de mers inapoi se poate realiza constructiv mai simplu, prin intercalarea unei singure roti dintate ale treptei 1 ( figura b). Rotile dintate 1 si 2 ale treptei I vor fi cuplate simultan cu pinionul 3, care, in acest caz, este mai lat, raportul de transmitere fiind insa egal cu cel al treptei I.In felul acesta,sensul de rotatie al arborelui secundar se schimba,deci si sensul de mers al automobilului.

4.5. Mecanismul de comanda a cutiei de viteze

Acest mecanism are rolul de a cupla si decupla perechile de roti dintate cu scopul obtinerii diferitelor trepte. Comanda treptelor se poate face manual sau cu servocomanda.Comanda manuala poate fi la rindul ei directa,cumaneta pe capacul cutiei de viteze,sau de la

distanta,utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se gaseste in apropierea locului conducatorului. Comanda directa cu maneta asezata pe capacul cutiei de viteze. Maneta este prevazuta cu articulatia sferica 8,pentru a putea oscila in locasul sferic 7 al cutiei de viteze,cu scopul executarii operatiilor de cuplare a treptelor.In capacul 7 pot culisa tijele 5 si 6,pe care sint fixate furcile 4 si,respectiv 3. Aceste furci au niste locasuri in forma de U, in care intra capatul inferior al manetei 1. Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte. Articulatia sferica 8 este apasata in locasul sau de arcul 2. Pentru cuplarea unei trepte, conducatorul deplaseaza maneta 1, in plan transversal, in dreapta sau stinga (sagetila A-A), astfel incit capatul inferior al manetei sa intre in locasul in forma de U al tijei 5, respectiv 6. Apoi, prin deplasarea manetei in plan longitudinal, inainte sau inapoi (sagetile B-B), tija culiseaza si deplazeaza odata cu ea furca pe care o poarta, cuplind treapta corespunzatoare. Fig. 24 Rezulta ca, pentru cuplarea unei trepte, sint necesare doua operatii: selectarea (alegerea) treptei si cuplarea propriu-zisa a treptei. Mai exista si alte tipuri de comanda: comanda la distanta, si mecanismul de comanda cu maneta pe coloana volanului.

4.6. Dispozitivul de fixare a treptelor

Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplarii si autodecuplarii treptelor si asigura angrenarea rotilor pe toata lungimea dintilor. La automobile, dispozitivele de fixare cele mai raspindite sint cele cu bile. Pentru fixarea treptelor, fiecare tija culisanta 3, are pe partea superioara teri locasuri semisferice in care intra bila 1, apasata de arcul 2. Locasurile extreme ale tijei 3 corespund celor doua trepte pe care le realizeaza furca respectiva, iar cel din mijloc-pozitiei neutre. Distantele dintre aceste locasuri trebuie astfel alese incit bila 1 sa nu permita deplasarea de la sine a tijei culisante 3 datorita vibratiilor sau fortelor axiale produse la Fig. 25 angrenarea rotilor dintate, ci numai sub efortul depus de conducator.

4.7. Dispozitivul de zavorire a treptelor

Dispozitivul de zavorire a treptelor exclude posibilitatea cuplari concomitente a mai multor trepte. Zavorirea treptelor de viteza se obtine prin practicarea unui locas lateral in fiecare tija 2, astfel incit boltul (zavorul) 1 sa impidice cuplarea simultana a doua trepte. Unele scheme de organizare prevad in locul boltului 1, cite doua bile. In figura de mai jos este prezentata cshema de functionare a dispozitivului de zavorire a treptelor unei cutii de viteze cu patru trepte. Fig. 26.

Fig. 27. Tijele culisante extreme 1 si 5 sint prevazute in plan orizontal pe partea interioara cu cite un locas semisferi. Tija centrala 3 este prevazuta in plan orizontal cu cite doua locasuri semisferice. In dreptul locasurilor, tija centrala este prevazuta cu un orificiu in care se monteaza stiftul 4, intre tijele extreme si tija centrala se gasesc cite doua bile (zavoare) 2 si 6. In pozitia neutra, toate locasurile se afla pe aceeasi linie, iar intre bile si locasuri exista un joc mic. Daca se deplaseaza tija centrala ea va actiona asupra bilelor 2 si 6, care vor iesi din locasurile ei, si le va obliga sa intre in locasurile tijelor 1 si 5. Astfel, tijele extreme 1 si 5 se vor zavori sin u se vor elibera pina cind tija centrala 3 este readusa in pozitia neutra. In cazul deplasarii tijei extreme 1 se va actiona asupra bilelor 2, scotindu-le din locasul e isi obligindu-le sa inter in locasul tijei centrale 3. In momentul in care bilele 2 au intrat in locasul tijei centrale, ele vor deplasa stiftul 4 din locas in locasul din cealalta parte a tijei 3. Prin aceasta deplasare, stiftul 4 va deplasa bilele 6 sa intre in locasul tijei 5. In acest fel, tijele 3 si 5 sint zavorite in pozitia neutra: Prin deplasarea tijei 5 se vor zavori tijele 1 si 3. In figura 5 se reprezinta constructia mecanismului de actionare cu dispozitive de fixare si zavorire a treptelor, utilizat la automobile. Mecanismul este prevazut cu trei tije culisante 2 cu ajutorul carora se obtin cele cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Pentru imbunatatirea selectarii,treapta I si mersul inapoi sint comandate de aceeasi tija,iar,pentru cuplarea lor,maneta 16 trebuie actionata cu o forta marita pentru a invinge rezistenta arcului 13.

4.8. Tipuri constructive de cutii de viteze

4.8.1. Cutii de viteze pentru autoturisme Cutiile de viteze pentru autoturisme se construiesc cu trei, patru sau cinci trepte, in functie de capacitatea cilindrica a motorului: la capacitate cilindrica medie si mare cu trei trepte, deoarece, avind o rezerva mare de putere, nu necesita schimbarea deasa a treptelor: la capacitate cilindrica mica si spre medie cu patru trepte si mai rar cu cinci trepte. Autoturismele construite dupa solutia clasica (motorul in fata si puntea motoare in spate) sint prevazute cu cutii de viteze cu trei arbori. In cazul autoturismelor construite dupa solutiile totul in fata si totul in spate, deoarece nu se poate obtine coaxialitatea arborelui primar cu arborele secundar, priza directa lipseste. In acest caz, cutia de viteze are doi arbori: arborele primar, cuplat cu arborele ambreiajului printr-un manson, si arborele secundar, montat sub arborele primar. La aceste cutii de viteze, valoarea raportului de transmisie, in treapta cea mai rapida, este subunitara sau supraunitara. In figura 6 (anexa 2) este reprezentat grupul cutie de viteze-diferential al autoturismului Dacia 1300, organizat dupa solutia totul in fata. Aceasta cutie de viteze este prevazuta cu patru trepte de mers inainte sincronizate (rotile dintate avind dantura inclinata) si o treapta de mers inapoi, cu roata dintata culisanta cu dantura dreapta. Arborele primar 2 primeste miscarea de la arborele ambreajului 1, prin intermediul mansonului de legatura 18. Rotile dintate de pe arborele primar sint solidare cu el in timp ce rotile dintate de pe arborele secundar 3 sint libere. Solidarizarea rotilor cu arborele secundar se face cu ajutorul sincronizatoarelor 15 si 14. Cutia de viteze a autoturismului ARO organizat dupa solutia clasica este reprezentata in figura 7 (anexa 3). Cutia de viteze este de tipil cu trei arbori si permite obtinerea a patru trepte pentru mersul inainte (sincronizate) si o treapta pentru mersul inapoi. Sincronizatoarele utilizate sint de tipul cu inerti esi bolturi de blocare. 3. 2. Cutii de viteze pentru autocamioane si autobuze Cutiile de viteze pentru autocamioane si autobuze se construiesc cu numar mai mare de trepte,patru,cinci sau sase trepte

Fig. 28 Cutia de viteze AK 4-80 (figura) montata pe autobuzele Roman destinate transportului urban. Cutia este de tipul cu trei arbori si permite obtinerea a patru trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Cuplarea diverselor trepte se obtine cu ajutorul mansoanelor cu gheare. La aceasta cutie de viteze, rotile dintate sint montate pe arborele secundar prin intermediul unor rulmenti cu role ace. La automobilele Roman si Dac, se utilizeaza cutia de viteze AK 5-35 cu cinci trepte de mers inainte nesincronizate si o treapta de mers inapoi. Aceasta cutie de viteze este de tipul cu trei arbori, diversele trepte realizindu-se cu ajutorul mufelor de cuplare cu gheare, prevazute cu o dantura interioara, care cupleaza cu dantura exterioara laterala a rotilor dintate de pe arborele secundar. La autocamioanele de mare tonaj,avind in vedere conditiile specifice de exploatare a acestora, se utilizeaza cutia de viteze AK 6-80 sau cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80. La cutia de viteze AK 6-80, cu sase trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi, caracteristic este modul de montare a rotilor dintate de pe arborele secundar, care se realizeaza prin intermediul unor rulmenti cu role ace: cuplarea treptelor se realizeaza prin mufe de cuplare cu gheare. Reductorul GV-80 montat la cutia de viteze AK 6-80 face ca aceasta sa-si dubleze numarul de trepte, acoperind mult mai bine intreaga gama de rezistente ale drumurilor. Reductorul are doi arbori, arborele primar si arborele secundar. Cuplarea treptei de priza directa sau a treptei reducatoare se realizeaza cu ajutorul unui sincronizator.

4.8.2. Cutii de viteze planetare

Cutiile de viteze planetare se caracterizeaza prin aceea ca unele dintre rotile dintate executa in acelasi timp o miscare de rotatie in raport cu propria lor axa si o miscare de revolutie in raport cu axa centrala a mecanismului. Rotile dintate sint cilindrice si au dintii drepti sau inclinati. Schimbarea treptelor se face cu ajutorul unei frine, al unui ambreiaj sau combinat.rotile dintate fiind permanent angrenate. In raport cu cutiile de viteze normale, cele planetare prezinta avantajele: trecerea de la o treapta la alta se face mai usor viteza medie a automobilului creste, schimbarea treptelor facindu-se fara pauze functionarea silentioasa se preteaza la automatizare permit obtinerea unor rapoarte de transmisie mari, la dimensiuni de gabarit mii In acelasi timp, insa, cutiile de viteze planetare au o constructie complicata care cere precizie mare de executie, echilibraj perfect, montaj de precizie. Pentru ca un mecanism planetar simplu sa poata constitui o transmisie, trebuie ca unul di cei trei arbori sa devina arbore conducator, altul arbore condus, iar al treilea sa poata fi imobilizat (cu ajutorul unei frine sau al unui ambreiaj). Mecanismele planetare pot fi cu Fig. 29. angrenare interioara sic u angrenare exterioara. In miscarea lor complexa, un punct de pe circumferinta pinioanelor sateliti descrie o curba epicicloida (la angrenare exterioara) sau hipocicloida (la angrenarea interioara.

4.NORME DE SSM N ATELIERELE DE REPARAII

- Intretinerea si repararea autovehiculelor se vor face in hale si incaperi amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive adecvate. - Executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere denumite "platforme tehnologice". Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi imprejmuite. - Caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate.

- Incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de "Normele generale de protectie a muncii". - In halele de intretinere si reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi mentinute in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor. - Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor, decat daca exista instalatii de exhaustare, in stare de functionare. - Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucratorilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se functionarea lor in permanenta la parametrii proiectati. - Persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora, precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice. De asemenea, se va preciza numele persoanei care raspunde de exploatarea instalatiei. - Utilajele din hala si ateliere (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare. Deasemenea, utilajele vor avea afisate instructiunile tehnice de exploatare si de protectie a muncii. - Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima. - La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor. - Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care nu au poansonate sarcina maxima de ridicat. - Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor si stelajele pentru asezarea pieselor trebuie sa aiba stabilitatesi rezistenta corespunzatoare. Acestea vor fi mentinute, in permanenta, in stare buna de folosire. - Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii si care ocazional utilizeaza instalatiile de ridicat, trebuie sa fie autorizat ca legatori de sarcini, in conformitate cu prescriptiile Rl-87 colectia ISCIR. - In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudura electrica vor fi conectate la instalatia de legare la pamant, iar cablurile vor fi amplasate si protejate astfel incat sa nu

fie deteriorate de rotile autovehiculelor care circula in timpul reparatiilor (efectuate pe platforme). - Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu. - Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate. - In halele de reparare a autovehiculelor se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata. - In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau atingere se pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu inscriptia "INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE". Aceste tablite se vor fixa si pe usile incaperilor in care sunt instalate cazane cu abur, transformatoare, redresoare. - Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie aprobat de MMPS. - In locurile unde exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibratii se vor efectua masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si a anihilarii surselor acestora. - Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate, dupa care vor fi inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat, cioplit se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop. - Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si utilajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor verificari. - Inainte de inceperea lucrului, locul de munca trebuie sa fie in perfecta ordine. Nu se admite aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc. - Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului. - Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica starea de sanatate si oboseala a muncitorilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la lucru. - Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a alimentelor in incinta halei sau atelierelor. Imbracamintea se va pastra numai in vestiar. Alimentele se vor consuma numai in incaperile special amenajate si destinate de unitate in acest scop si numai dupa ce lucratorii respectivi isi vor spala bine mainile.

- Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului. - Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. De asemenea vor verifica legatura la pamant a tuturor utilajelor actionate electric. In cazul in care se constata defectiuni sau ca legatura la pamant sau la conductorul de nul al retelei este intrerupta, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunta muncitorii special desemnati din unitate, vor supraveghea remediarea defectiunii constatate si se va incuviinta folosirea utilajului respectiv. - La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare. Va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectiva. - Autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor fi asigurate (calate) impotriva deplasarilor necomandate, in care scop vor fi folosite pene sau cale special confectionate. In cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza). - Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca. - Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea, se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat.

BIBLIOGRAFIE

1. Chiiu, A.,.a. Organe de maini, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976. 2. Crudu, I., .a. Atlas reductoare cu roi dinate, Ed. Didactic i

Pedagogic., Bucureti, 1981 3. Drghici, I., .a. ndrumar de proiectare n construcia de maini, vol.I, Ed. Tehnic, Bucureti, 1981 4. Flticeanu, C., .a. Elemente de inginerie mecanic, Editura Evrica Brila, 1998 5.Gafieanu, M., .a. Organe de maini, vol. I, Ed. Tehnic, Bucureti, 1981 ***Internet