Sunteți pe pagina 1din 11

CATARACTA

Cataracta este o opacifiere a cristalinului natural al ochiului. Pe plan mondial aceasta este cauza cea mai rspndit a orbirii. Dezvoltarea cataractei la adult se datoreaza mbtrnirii, expunerii luminii solare, fumatului, subalimentaiei, unor traumatisme oculare, unor boli de sistem, precum si unor medicaii cum ar fi steroizii. Mai mult de jumtate dintre persoanele trecute de 65 de ani au cataract. Pacienii cu cataract se plng de obicei de imagini nceosate, neclare.

Definitie: Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere.

Cauze
Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: - varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila) - expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) - diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) - alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina - tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)

- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X - agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei - vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala - leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor

Factori de risc
Sus Factorii de risc includ: - varsta inaintata; - etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani; - sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta; - istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei); - culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru. Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: - diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange); - glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei; - hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact. Alti factori de risc - fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului; - infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere; - lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp; - alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta; - corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli

se foloseste corticoterapia inhalatorie) - hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta; Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: - durere oculara severa; - vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: - necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari; - vedere dubla, incetosata, aparuta treptat; - vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina); - sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic; - tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice. In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

Simptome
Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim: - vedere incetosata, greoaie, neclara; - fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic; - necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari; - vedere dubla; - dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.

Consult de specialitate
Sus Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite accidente, necesita un tratament chirurgical. Problemele de vedere pot fi evaluate de: - oftalmolog; - optometrist;

- asistent medical; - medicul de familie; - medic generalist; - pediatru. Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Investigatii
Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta. In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii.

Diagnostic
Sus Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. Totusi, parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale, trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta.

Tratament
Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina, unde se formeaza imaginea. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a

simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene. Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli). Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.

Evolutie
Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: - cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.) - cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave - glaucomul - progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical - cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

Cataracta se clasific n mai multe categorii:

congenital este consecina unui proces patologic intrauterin. Are diferite forme: zonal, capsular anterioar, capsular posterioar i nuclear, dar nu progreseaz. Se poate trata prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei cristaliniene.

senil apare n urma tulburrii nutriiei cristalinului la unele persoane trecute de vrsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se caracterizeaz prin schimbarea treptat a culorii pupilei n alb-cenuiu, scderea progresiv a vederii i, uneori, prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi evitat prin extragerea cristalinului i nlocuirea lui cu o lentil biconvex de 10 dioptrii sau prin folosirea ochelarilor. traumatic reprezint o urmare a lezrii capsulei cristaliniene prin lovituri. complicat este consecina unor boli intraoculare (iridociclit, glaucom .a.). radiativ este rezultatul expunerii la radiaii ionizante (neutroni, raze Roentgen).

Ce este cristalinul?

Cristalinul este acea parte a ochiului care ajut la focalizarea luminii pe retin. Retina este un strat fotosensibil care i transmite semnale vizuale creierului. Cristalnul este localizat imediat n spatele irisului, partea colorat a ochiului. Cristalinul si schimb forma. Devine mai rotund cnd privim obiecte apropiate si mai aplatizat cnd privim obiecte aflate la distan. Cristalinul este format n cea mai mare parte din ap si proteine. El permite trecerea luminii si o focalizeaz pe retin. Cteodata aceste proteine opacifiaz o mic parte a cristalinului. Aceasta este cataracta. Cu timpul opacifierea se extinde la ntrega suprafa a cristalinului, ngreunnd astfel si mai mult vederea.

Focalizarea unei imagini cu un ochi sanatos

Focalizarea aceleiasi imagini cu cataracta

Tratamentul cataractei
Iniial, vederea afectat de cataract poate fi mbuntit printr-o nou prescriere de ochelari sau o iluminare mai puternic. Totusi, cnd cataracta avanseaz, intervenia chirurgical este singura soluie. Operaia de cataract devine necesar n momentul n care afecteaz activitatea zilnic a pacientului. Decizia pentru operaie i aparine ns acestuia. Dac pacientul are cataract la ambii ochi, ei nu pot fi operai n acelai timp. Fiecare ochi va fi operat separat. n zilele noastre, operaia de cataract este una dintre cele mai sigure si eficiente operaii. Cea mai bun cale de a trata cataracta este nlocuirea cristalinului natural opacifiat cu un cristalin artificial, nou, transparent. Acest nou implant va rmne permanent clar si nu va necesita niciodat nlocuirea sa. De aceea alegerea cristalinului este foarte important pentru reusita operaiei. Cristalinul natural este nchis ntr-o capsul, un nvelis care l ine n poziie. Cea mai modern tehnic chirurgical folosit n prezent este facoemulsificarea denumit pe scurt faco. n chirurgia prin facoemulsificare chirurgul deschide partea frontala a capsulei si introduce o sonda n cristalinul opacifiat pe care l sparge (emulsific) si cu care aspir toate particulele rezultate din aceast emulsificare. Aceast tehnic chirurgical necesit o incizie de 2,2 2,8 mm, rezultnd o vindecare mult mai rapid. Odat procedura de nlturare a cristalinului natural opacifiat terminat, se trece la nlocuirea lui cu un cristalin artificial, numit implant de cristalin sau IOL (intraocular lens). Cele mai avansate implanturi sunt cristalinele foldabile. Aceste cristaline sunt realizate dintr-un material flexibil care le permite s fie rsucite (mpturite), putnd fi astfel implantate prin acea mic incizie de care pomeneam mai sus. Aceasta este interveneia extracapsular.

Emulsificarea cristalinului si aspirarea particulelor Introducerea cristalinului artificial foldabil Exist cazuri, mai rare, cnd cristalinul natural este prea tare pentru a fi emulsificat cu ultrasunete (asta se ntmpl si dac se ntrzie foarte mult operaia). n aceast situaie, chirurgul este nevoit s extrag cristalinul cu capsul cu tot, efectund o incizie mai mare. Aceasta este operaia de cataract intracapsular.

Cum decurge o operaia?


Ochiul trebuie examinat cu mult atenie naintea operaiei. Cu ajutorul unor echipamente speciale se msoar ochiul si se determin puterea cristalinului artificial care trebuie implantat (biometrie). n ziua operaiei, pacientul trebuie s se prezinte cu o jumtate de or nainte. n timpul operaiei, care nu dureaz n mod normal mai mult de 15 20 minute, pacientul este treaz. De obicei se foloseste anestezia local care elimin orice senzaie neplcut si care mpiedic miscarea ochiului n timpul operaiei. Folosind echipamente speciale ultramoderne (microscop operator, aparate cu ultrasunete), se nlocuieste cristalinul natural bolnav cu un cristalin artificial. Laserele nu sunt folosite n timpul acestor proceduri.

Cataracta
I. GENERALITATI
Cataracta este o afectiune oftalmologica data de opacifierea cristalinului ce determina scaderea progresiva a vderii. Cataracta poate fi congenitala, traumatica, metabolica sau dobandita(data de varsta). Cataracta poate fi motivul pentru care culoriile devin sterse, obictele nu mai sunt clar percepute sau ochelarii nu mai sunt eficienti.Datorita scaderii progresive a vederii sau incetosarea acestei, pacientul este nemultumit de vederea sa si incearca in zadar schimbarea ochelarilor. Cataracta se diagnosticheaza usor prin prezentarea la un consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul. Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc. De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice pentru a depista eventuale boli (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)

II. CAUZE
Inaintarea in varsta reprezinta cea mai importanta cauza de aparitie a cataractei. Medicamentele (ex.:cortizonul), mediile toxice, bolile sistemice (ex.:diabet), traumatismele, expunerea la raze ultraviolet si nu in ultimul rand ereditatea sunt factori ce pot influenta sau determina aparitia cataractei.

III. TRATAMENT
Singurul tratament al cataractei este indepartarea cristalinului natural opacifiat si inlocuirea lui cu un cristalin artificial.

Tehnica utilizata in clinica LASER VISION MED in interventia chirurgicala a catarcatei este de facoemulsificare. Interventia se realizeaza ambulator si foarte rapid (operatia dureaza 5-10 minute), cu anestezie locala (numai cu picaturi, fara injectie) si fara pansament (din prima zi, postoperator). Procedeeul de facoemulsificare, presupune practicarea unei incizii foarte mici (2.2mm) si introducerea unui instrument de dimensiunea unui varf de stilou conectat la un aparat extrem de performant pentru a desprinde, fragmenta si indeparta cristalinul opacifiat cu ajutorul ultrasunetelor, avand urmatoarele avantaje: incizia este foarte mica (2.2mm), nu sangereaza, nu necesita sutura, nu determina astigmatism postoperator si se cicatrizeaza foarte repede, impiedicand astfel posibilele infectii postoperatorii. In clinica LASER VISION MED operatia de cataracta se efectueaza cu aparate de facoemulsificare de ultima generatie (INFINITY/ALCON / SUA).

IV. TIPURI DE CRISTALINE ARTIFICIALE


In cadrul clinicii LASER VISION MED se folosesc cele mai modern tipuri de cristaline artificiale, foldabile ( pliabile), asferice, multifocale, torice avand filter de protective pentru razele ultraviolete.

CRISTALINE ARTIFICIALE MULTIFOCALE au rolul de a va asigura un spectru complet de vedere, clara, atat la vederea la distanta cat si la vederea de aproape si in orice punct intre acestea. CRISTALINELE ARTIFICIALE TORICE (PENTRU CORECTAREA ASTIGMATISMULUI) sunt recomandate pacientilor cu astigmatism corneean. Aceste cristaline ofera o vedere clara la distanta, reducand dependent de ochelari. Unii pacienti vor trebui sa poarte in continuare ochelari pentru activitati de citit sau de lucru la calculator. CRISTALINE ARTIFICIALE MONOFOCALE ASFERICE au un sigur punct de focalizare si ofera o vedere clara la distanta. Desi vederea este imbunatatita, unii pacienti trebuie sa poarte ochelari pentru vederea la aproape/ sau la distanta.

V. COMPLICATII POSTOPERATORII
Ca la orice interventie chirurgicala exista si riscuri, foarte rar vitale: intraoperator pot aparea incidente: hemoragii, lezarea corneei, ruptura capsulei posterioare,etc. Postoperator: opacifierea capsule posterioare ce poate fi tratata cu laser,hipertonie oculara tranzitorie stapanita medicamentos, inflamaii, infecii, endoftalmita.

Investigatiile necesare pentru depistarea cataractei sunt: acuitaea vizuala, examen biomicroscopic al polului anterior, examinarea fundului de ochi, biometrie(masurarea puterii dioptrice a cristalinului), ecografie oculoorbitara, microscopie speculara( singurul examne care arata daca ochiul rezista operatiei de cataracta).

Bibliografie: http://www.sfatulmedicului.ro/cataracta http://ro.wikipedia.org/wiki/Cataract%C4%83 http://www.oftalmestet.ro/cataracta/ http://www.oftalmestet.ro/promotie-cristalin-multifocal/ http://laservisionmed.ro/cataracta/