Alfred NOBEL si dinamita

Despre Alfred Nobel

Alfred Nobel s-a nscut la Stockholm n data de 21 octombrie 1833. Tatl su, Immanuel Nobel, a fost inginer de profesie i s-a confruntat, nu de puine ori, cu problema aruncrii n aer a blocurilor de piatr pentru a putea construi poduri i cldiri n Stockholm. Dei mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogat, anul 1833 avea s fie un an nefast pentru familia Nobel datorit falimentului cruia tatl su a trebuit s-i fac fa. Tragicul eveniment, care se repet de altfel civa ani mai trziu, i desparte pentru o bun bucat de timp pe cei doi soi, tatl su plecnd, n 1937, n Finlanda i Rusia pentru a-i porni o nou carier. Andrietta rmne la Stockholm i, pentru a-i putea susine financiar familia, deschide o bcnie care i aduce un venit modest. ntre timp tatl su i pune pe picioare o afacere n St. Petersburg (Rusia). El furniza echipament militar armatei ruseti i i convinge pe generalii rui de utilitatea plasrii unor mine acvatice pentru a mpiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au inut la distan Flota Britanic n timpul rzboiului Crimeei (1854-1856). n 1842 Immanuel i poate permite s-i aduc familia n St. Petersburg. Aici, fiii si sunt instruii n tiinele naturii, limbi strine i literatur. La 17 ani, Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza i germana. Era atras deopotriv de literatura englez i de tiinele exacte cum ar fi fizica sau chimia. Timp de 2 ani, Alfred avea s viziteze Suedia, Germania, Frana i Statele Unite. La Paris are ansa s lucreze n laboratorul unui chimist renumit n epoc, T.J. Pelouze. Aici l ntlnete pe tnrul chimist italian Ascanio Sobrero, care, trei ani mai devreme, inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic i de instabil. Descoperirea nitroglicerinei a fost considerat n epoc mult prea periculoas pentru a putea fi folosit n practic datorit faptului c putea provoca explozii la variaii mici de temperatur sau presiune. Alfred era ns interesat de posibilitatea folosirii ei n construcii i ncepe s lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei nitroglicerinei. n 1852 Alfred este chemat s lucreze pentru compania tatlui su care cunotea o dezvoltare continu datorit livrrilor ctre armata rus. Cu toate acestea, sfritul rzboiului avea s aduc dup el cel de-al doilea faliment al lui Immanuel Nobel. El i va lua doi dintre fiii si, Alfred i Emil, i se va rentoarce la Stockholm. Ajuns n oraul su natal, Alfred continu cercetrile prin care ncearc s foloseasc nitroglicerina ca exploziv. Cercetrile sale vor avea ns urmri tragice determinnd, n 1864, moartea framelui su Emil. Autoritile se vd nevoite, aadar, s-i interzic experimentele n interiorul oraului iar Alfred se mut pe un vas ancorat n Lacul Mlaren. n curnd, inventatorul nostru avea s afle c prin amestecarea nitroglicerinei cu cuar se formeaz o past care putea fi modelat n diferite forme i dimensiuni.

Alfred NOBEL si dinamita

n 1867 i breveteaz invenia sub denumirea de dinamit. Pentru a putea determina apariiei exploziei, Alfred breveteaz o alt invenie, un detonator care permite activarea dinamitei prin aprinderea unui fitil. Datorit faptului c dinamita reducea substanial costurile aruncrii n aer a blocurilor de piatr, Alfred a fcut din vnzarea dinamitei o afacere profitabil, astfel nct fabrica sa din Krmmel (Germania) ncepe s-i exporte produsele n alte ri din Europa i chiar n America i Australia. Datorit pasiunii sale pentru cltorii, Victor Hugo l-a denumit cel mai bogat vagabond al Europei". Cu timpul, Alfred i-a deschis fabrici i laboratoare n peste 20 de ri iar cnd nu cltorea lucra intens n laboratoarele sale. Pn la moartea sa, n 1896, Alfred Nobel a brevetat peste 355 de invenii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificial i mtasea sintetic.

Centenarul Nobel
Alfred Nobel este considerat inventatorul dinamitei fapt pentru care i s-au acordat numeroase distinctii si a castigat importante fonduri.Nefiind un om egoist o mare parte a acestor fonduri le-a donat pentru acordarea unor premii celor care promoveaza idei si "doctrine" noi.Premiile Nobel sunt acordate din anul 1901 pentru literatura, pace, fizica, chimie, si medicina. n anul 1901, la 10 decembrie, au fost decernate primele premii Nobel, la cinci ani dup dispariia lui Alfred Nobel. Celibatar, mizantrop, dar generos, inventatorul dinamitei a murit fr s aib motenitori direci, lsnd n urma sa un testament de 300 de cuvinte n care erau foarte puine indicaii privind gestionarea averii sale. El a fixat cinci domenii la care s fie acordate premiile Nobel - pace, medicin, chimie, fizic i literatur - i instituiile nsrcinate s-l aleag pe cel care n cursul anului respectiv a adus cele mai mari servicii umanitii. n fiecare an, cei 18 membri ai Academiei Suedeze, alei pe via, i desemneaz pe ctigtorii premiilor. Pentru a marca 100 de ani la nfiinarea premiilor, anul acesta la 10 decembrie, aproximativ 200 de nobelizai au participat la ceremoniile ce s-au desfurat la Stockholm i Oslo. Premiile Nobel, care aniverseaza centenarul, au fost create de savantul si omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei (1867), care in testamentul sau a cerut ca veniturile imensei sale averi sa fie oferite in fiecare an sub forma de premii celor care, in anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitatii, se arata intr-un comentariu AFP. In consecinta, 31,5 milioane de coroane suedeze (ceea ce ar echivala in prezent cu 1,5 miliarde de coroane, adica 154 de milioane de euro) au fost folosite pentru crearea Fundatiei Nobel. Aceasta este independenta de societatile care, aproape in intreaga lume, poarta inca numele lui Nobel.

Alfred NOBEL si dinamita

Testamentul savantului suedez, redactat la Paris, cu un an inainte de moartea lui, dispune ca premiile sa fie repartizate astfel: o parte celui care a facut descoperirea sau inventia cea mai importanta in domeniul fizicii, alta celui care a facut descoperirea sau a inregistrat progresul cel mai remarcabil in chimie, alta celui care a facut descoperirea cea mai importanta in domeniul fiziologiei sau medicinei, alta celui care a produs in domeniul literar lucrarea cea mai remarcabila de o tendinta idealista si o alta parte celui care a actionat cel mai bine sau mai vizibil pentru fraternitatea popoarelor, abolirea sau reducerea numarului armelor permanente, ca si pentru organizarea si difuzarea congreselor de pace. Totusi, din punct de vedere legal, testamentul nu desemna un legatar pentru averea in sine, iar dupa lectura sa in ianuarie 1897 el a fost vehement contestat de unii membri ai familiei Nobel. De altfel, Alfred Nobel nu consultase diversele institutii in chestiune pentru a se asigura ca sunt de acord sa-si asume responsabilitatea atribuirii premiilor. S-au mai scurs trei ani pana cand problema a fost in fine rezolvata, atunci cand s-a decis sa se instituie ca legatar Fundatia Nobel, care administreaza capitalul premiilor Nobel, in timp ce diversele organisme mentionate in testament au acceptat sa se ocupe de atribuirea premiilor. In 1968, cu ocazia tricentenarului sau, banca centrala a Suediei (Riskbank) a instituit un premiu in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel, punand la dispozitia Fundatiei Nobel o suma anuala echivalenta cu valoarea celorlalte premii.

Bibliografie :
Liviu Mihaileanu Inventatori si Inventii Codruta Gota & Atila Kurta Testamentul lui Alfred Nobel

INTERNET : www.radiointernet.ro
www.google.com www.inventors.com