Sunteți pe pagina 1din 35

Cap.

I Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

1.1 Notiuni de anatomie Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive. Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care si varsa produsii n acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv. Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii: - bucal - anal El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite denumiri. ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt: -cavitatea bucala; -faringele; -esofagul; -stomacul; -intestinul subtire; -intestinul gros. Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n alcatuirea lor. Cu toate acestea, n general au o structura asemanatoare. Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care, de la exterior spre interior sunt: a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, n regiunea faringiana si n portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede n tot restul tubului digestiv. Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul 1

digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate n interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului digestiv. Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice. b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment. c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal pna la orificiul anal, fiind n continuarea tegumentului. Ea este formata din doua straturi: 1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinznd de functiile pe care le ndeplinesc segmentele respective. Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar n restul tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv. Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau ramificate sau n forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale alimentelor. 2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate. Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul n digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor. Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care ndeplineste prin aceasta functia de absorbtie. n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului. n felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului. Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele.

d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul visceral, una din fetele peritoneului, care nlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza. 1.1.1 a) Segmentele tubului digestiv Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar n interior cu faringele. Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, avnd n grosimea lor muschiul orbicular al buzelor. b) Faringele Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se ncruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la esofag. c) Esofagul Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Cnd este gol are aspectul unui tub turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea inferioara a laringofaringelui, cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic. d) Stomacul Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n cavitatea abdominala, n partea stnga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal. Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul supramezocolic, avnd n partea de sus, nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stnga cu splina, n jos cu colonul transvers, nainte cu peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina. Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin moderat 25 cm lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml. 3

Cavitatea bucala

Prezinta trei portiuni: -fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm; -corpul - este partea mijlocie; -portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai ngusta a stomacului. Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi: -mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta; -marea curbura - care este convexa si orientata spre stnga, avnd o lungime de 40 cm. Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n legatura cu esofagul si intestinul subtire. Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avnd un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este nchis printr-un muschi - sfincterul piloric. La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica. e) Intestinul subtire Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungnd la 6 9 m. ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde pna la valvula ileocecala. Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala. Intestinul subtire are doua portiuni: -duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputnd sa-si schimbe pozitia, fiind n cea mai mare parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al abdomenului. Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - n grosimea careia se afla ampula Vater. Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).

-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. ncepe de la unchiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala. Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa ntre duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost mpartit n jejun su ileon. Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal. Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase ndoituri, anse intestinale, n numar de 14 - 16. Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina n fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizndu-se n intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire. f) Intestinul gros Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal. Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de circa 7 cm si merge descrescnd catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic. Intestinul gros prezinta trei portiuni: -cecul. Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formndu-se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua n jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm. -colonul Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este mpartit n patru portiuni: 5

-colon ascendent - care ncepe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta. -colonul transvers - care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pna la splina, unde se ndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stnga si este situat orizontal sau n forma literei "V"; -colonul descendent - care ncepe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, n fosa iliaca stnga. -colonul sigmoid - este n forma de "S", ncepe n fosa iliaca stnga si tine pna n dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine n raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul. Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor ncretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte dect lungimea sa si din cauza aceasta l cuteaza . Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu. Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului gros. Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe. 1.2 Fiziologia aparatului digestiv Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n asa fel nct sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge si limfa la nivelul peretelui acestuia. Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga n snge si limfa. 6

Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism. Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare. a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul rnd, n nmuierea acestora. Alimentele, desi contin ntotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si nmuiate. Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o prefacere a lor n particule ct mai mici. b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o simplificare a moleculelor substantelor alimentare. Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate n molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului digestiv. Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionnd prin componentele lor, n special apa si fermenti digestivi.

Cap. II Enterocolita acuta 2.1 Definitie si etiopatogenie Enterocolita acuta este o inflamatie a intestinului subtire, o afectiune a tractului digestiv determinata de infectii diverse, cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti. Manifestarile obisnuite ale enterocolitei sunt emisia de scaune numeroase, moi, insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, frisoane, alterarea starii generale. Manifestarile generale sunt date fie de diseminarea agentului infectios ori a toxinelor acestuia in tot organismul, fie - cel mai frecvent - de pierderile importante de apa si minerale, consecinta diareei si a varsaturilor. Printre agentii etiologici ai enterocolitelor acute sunt de amintit :

bacterii - Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter etc. virusuri - enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri ciuperci - candida, in special la pacientii imunodeprimati sau care au primit anterior tratamente prelungite cu antibiotice paraziti - Giardia lamblia (cu frecventa mare a infestarii in randul populatiei, dar nu intotdeauna cu manifestari clinice), Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium (diaree aparuta la persoanele cu imunodepresie), Entamoeba histolytica (produce dizenteria amibiana, intalnita in zonele tropicale)

Patrunderea in organism a agentilor infectiosi se face pe cale orala, prin intermediul apei, alimentelor sau mainilor murdare, contaminate. Unii vectori (muste, gandaci, rozatoare etc.) pot vehicula si imprastia microorganismele pe o distanta mare. Prin urmare se pot imbolnavi intr-un anume moment toti cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apa dintr-o sursa contaminata, precum si cei care au venit in contact direct cu acestia nerespectand regulile de igiena elementare. Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, 8

jioceanici), stafilococii si streptococii sunt introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene. Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice). Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa. Enterocolitele cronice sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare. Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut n trecutul mai apropiat sau mai ndepartat si o enterocolita acuta. n acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lnga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala. Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt n special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele ce nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc. 2.2 Semne si simptome Boala debuteaza brusc, la scurt timp dupa consumarea unor alimente alterate sau dupa ingerarea substantei toxice. Este mai frecventa n anotimpul calduros, n marea majoritate a cazurilor se asociaza si semnele unei gastroduodenite acute. Primele simptome sunt: inapetenta, greata, cefalee, stare de neliniste. Curnd bolnavul acuza dureri abdominale progresive, pna la colici, zgomote hidro-aerice, balonari, varsaturi alimentare si bilioase. Apoi apar diaree explozive, cu eliminari de gaze urt mirositoare. Scaunele, la nceput subtiri, devin lichide, murdare, brune sau galbui, n numar de 5 - 10 - 20 pe zi; ulterior capata un aspect mucos. Deseori exista si tenesme. 9

Febra si frisoanele nsotesc de cele mai multe ori aceste manifestari. n cazurile mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic, cu adinamie, transpiratie, cianoza, racire a extremitatilor, puls mic, hipotensiune, hipotermie. Bolnavul este deshidratat, prezinta sete, oligurie, piele uscata, ameteli. Simptome clinice

accelerarea tranzitului intestinal; digestie incompleta a alimentelor; absorbtie incompleta a nutrientilor; tulburarea florei intestinale normale; dezvoltarea unor specii bacteriene patogene; activitatea enzimatica deficitara; agresiuni toxice locale; metabolizarea sarurilor biliare deficitare; tulburarea imunitatii locale; inflamatia si aparitia de leziuni la nivelul mucoasei intestinale. Numarul scaunelor variaza in functie de gravitatea bolii si de intoleranta

alimentara. Astfel, in fazele linistite sunt 2-3 scaune in 24 de ore , iar in puseele de exacerbare sunt 6-8 pana la 15-20 scaune in 24 de ore. Febra si frisoanele insotesc enterecolita, iar in cazuri mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic cu transpiratie, racire a extremitatilor, puls scazut, hipotensiune, hipotermie. In acest caz, bolnavul este deshidratat, are pielea uscata si ameteli. Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit, simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan sau, rareori, daca este nengrijita, se poate croniciza.

10

2.3 Diagnostic Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, pe tabloul clinic si pe examenul bacteriologic al materiilor fecale. Diagnosticul este precizat de catre medic printr-o corelatie intre istoricului bolii, varsta pacientului, anotimp si examenele paraclinice de scaun: examenul coprologic studiul materiilor fecale in scopul examinarii digestiei, depistarii viermilor intestinali si determinarii componentilor chimici si bacterieni; coprocitograma ramura a biologiei care studiaza structura, dezvoltarea si functiile celulelor; examenul coproparazitologic; testele rapide de identificare a antigenelor (de exemplu, pentru giardia, rotavirus, adenovirus). Necesita internarea anumiti pacienticare prezinta urmatoarele simpome:

letargie sau somnolenta excesiva la o persoana care este deshidratata (incercanata, cu extremitati reci si pliu cutanat lenes); anurie (lipsa mictiunilor pe o durata mai mare, de 6-8 are a se verifica prin cantarirea pampers); febra inalta, peste 39 C, ce nu poate fi combatuta cu antitermice (pentru ca varsa tot si are scaune foarte frecvente) pacient cu afectiuni aparent amenintatoare de viata (convulsii, episoade de apnee cu cianoza, frison, etc); copil foarte mic (sub 3 luni), fosti prematuri, cu dezvoltare somatica precara; copii cu boli severe asociate (malformatii cardiace congenitale, boli neurologice, boli cronice gastrointestinale).

Internarea se va face la recomandarea medicului in cazurile in care persoanele afectate nu pot fi tratate decat la spital. Diagnostic diferential Diagnosticul diferential se face cu toxiinfectiile alimentare, cu febra tifoida si febrele paratifoide, cu dizenteriile.

11

2.4 Evolutie, complicatii, prognostic 2.4.1 Evolutie Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este nengrijita, se poate croniciza. Puseurile de exacerbare sunt declansate n majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc) n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale. 2.4.2 Complicatii a. locale -posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei; -manifestari rectosigmoidiene; -manifestari rectale; b. generale -sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale; -neuroza secundara; -deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice. 2.4.3 Prognostic Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale. Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea suferintei.

12

Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele norme igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor. Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva. Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci cnd exista inflamatia mucoasei enterale. ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectnd evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate. Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala. n enterocolita glutenica, prognosticul se mbunatateste radical, prin introducerea regimului fara gluten. n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica. Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare. 2.5 Tratament Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai putine. n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n proportie de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata. Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei. Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate. Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme. Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se ncepe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine. Pentru a combate diareea se dau produse bogate n: -tanin -ceai oriental concentrat; 13

-ceai de coarne; -suc de gutui; -suc de afine; -calciu (brnzeturi); -mucilagii (orez). Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe. Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus an ratii mici. Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mini si a fructelor nainte de a consuma alimentele. Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15 minute.

14

Cap. III Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu enterocolita acuta 3.1 Descrierea tehnicilor de investigatie Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii: -tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior; Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie: -aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice; -descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj; -evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare. Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero-hepatice; -alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire; -aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; -dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator); -investigatii de laborator. Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na. Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui prin punctie venoasa. -recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de

15

peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune. Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic). Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze nainte de defecare. -recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa 5-8 ml snge simplu. Recoltarea se face dimineata, pe nemncate. -recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara. 3.2 Rolul propriu al asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu enterocolita acuta

- plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe ct


se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el; - acopar patul pacientului cu musama si aleza; - linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el; - asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; - supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor; - supraveghez scaunul (frecventa, consistenta); - asigur repausul fizic si psihic al pacientului; - reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie; - mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei; - administrez tratamentul antispastic; - recoltez produsele pentru examenul bacteriologic; - ncurajez permanent pacientul; - educ membrii familiei n privinta dietei; 16

- masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura; - supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului); - calculez bilantul ingestie - excretie; - observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului; - respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale; - educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor; - explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare; - i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; - fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei; - la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii; - fac demersurile necesare externarii; - nsotesc pacientul la garderoba; - predau pacientul apartinatorilor. 3.3 Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu enterocolita acuta -recoltez bilirubinemie; -recoltez materii fecale pentru coprocultura; -administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1 f.i.m.; -Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg; -Furazolidon 4x1/zi; -Algocalmin o fiola f.i.m.; -Amoxicilina 500 mg/8 ore; -Piafen o fiola/zi; -Ercefuril 1-4 capsule/zi; 17 snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si

-administrez tratament infectios recomandat de medic; -duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop explorator; -n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi; -Streptomicina per os 1-2 g/zi; -Tetraciclina 2 g/zi; -la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si i administrez aniseptice; -tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata n caz de deshidratare.

18

Cap IV Studiu de caz

4.1 Culegerea datelor 4.1.1.Date privind identitatea pacientului Date relativ stabile: Nume: C Prenume: A Vrsta: 14 ani Sexul: M Religia: Ortodox Nationalitatea: Romna Stare civila: Necasatorit Ocupatie: Elev Date variabile: Domiciliu: Brasov, judetul Brasov Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri; Mod de petrecere a timpului liber: -vizioneaza programele TV, iese n oras cu prietenii Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune 4.1.2.Date privind starea de sanatate anterioara a)Date antopometrice: -greutate corporala - 69 kg; -naltime - 1,79 m -grup sangvin AB IV -RH (+) b)Limite senzoriale: -acuitate auditiva normala; -acuitate tactila normala; -acuitate gustativa normala 19

-somnul - normal, linistitor, odinitor; -mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii; -alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi; -eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase. Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei. -neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica. c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani 4.1.3.Informatii legate de boala a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi; -varsaturi; -scaune subtiri, lichide - 10/zi; -crampe abdominale; -paloare. b)Istoricul bolii: Pacientul n vrsta de 22 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare. c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta d)Data internarii: 15.05.2013, ora 10.30. e)Examen clinic pe aparate: -stare generala alterata; -tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci; -sistem ganglionar limfatic neglijabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile. -sistem musculo - adipos: bine reprezentat; -aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia; -murmur vezicular prezent, bilateral; 20

-R=18 r/minut Aparat cardio - vascular: -matitate cardiaca n limite normale; -soc apexian n spatiul V intercostal stng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. Aparat digestiv si anexe: -dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal sever afectat; -dureri abdominale; -ficat si splina n limite fiziologice; -scaune diareice multiple. Aparat uro - genital: -loji renale libere, nedureroase; -Giordano (-) bilateral; -mictiuni fiziologice; -urini normocrome; -organele genitale externe normal conformate; -S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral. 4.2 Probe de laborator Numele probei
1.Timp Quick 2.Timp Howell 3.Colesterolemie 4.VSH 5.Ionograma serica

Tehnica de recoltare
Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat Punctie venoasa, vacutainer cu dop rosu Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 ml citrat de Na Punctie venoasa 10 ml snge pe sticlute heparinate

Valori normale
T.Q.=12 - 14 11 T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 1,80 - 2,80 g 0 /00 1 - 10 mm/ora 7 - 13 mm/2 ore Na=135-152 m Eq/l K + =3,5-5,4 m Eq/l

Valorile pacientului
12 11 160 11 3,35 g 0 /00 10 mm/1 ora Na=137,7 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l

21

Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =80-120 y% I 1 =3-8y% P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg % Cu + =80-107 % 0,80-1,20 mg % 200 - 400 mg 600 - 800 mg TGO=2 - 20 U.I. TGP = 2 - 16 U.I. 0,6 - 1, 20 mg % Negativa 0,20 - 0,40 g %0 Culoare galben citrin Ph acid Densitate 1010 - 1025 Urdulinogen: normal Sedimente: rare epitelii Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti biliari: absenti -negativa

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l

6.Glicemie 7.Fibrinogen 8.Lipidemie 9.Transaminaze 10.Creatinina 11.Hemocultura 12.Uree sanguina 13.Examen de urina

Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 ml snge Punctie venoasa 5 - 10 ml snge Punctie venoasa 5 - 10 ml snge Recoltarea sngelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge Sumar de urina

94 mg % 241 mg % 815 mg % 17,8 U.I. 19,60 U.I. 1,19 mg % Negativa 0,40 g %0 -rare epitelii -frecvente leucocite -numeroase hematii

14.Urocultura

15.Coprocultura

Dupa toaleta riguroasa a organelor genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar ntr-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun n recipiente sterile speciale, din

-negativa

-negativa

-negativa

22

trei locuri diferite

4.3 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDEN


NEVOIA FUNDAMENTAL 1. A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTRI SURSE PROBLEMA DE DE DE DEPENDEN DEPENDEN DIFICULTATE -frecventa respiratorie normala vrstei 17 r/min,respiratii ritmice,fara zgomote patologice; -miscari respiratorii libere; -aplitudine normala, egala,de ambele hemitorace. GRAD DE DEPENDEN Independent

2. A MANCA I A BEA inapeten greata,varsaturi; abdominale; crampe

procesul inflamator intestinal

Alterarea strii de Independent nutriie - deficit alimentar

3. A ELIMINA

-crampe intestinale

-scaune apoase si Independent multiple; -transpiratii; -risc deshidratare de

4. A SE MICA I A AVEA O BUNA POSTURA

Fatigabilitate

Alterarea strii generale

-adinamie; -crampe abdominale; -varsaturi

Independent

5. A DORMI I A SE ODIHNI 6. A SE MBRAC I DEZBRAC

Treziri frecvente

Anxietatea

Dificultate n a se odihni

Independent Independent

23

7. A MENINE Febr, frison TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE 8. AFI CURAT, NGRIJIT I A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE 9. A EVITA PERICOLELE pacientul are deprinderi igienice normale, prezinta aspect curat, ngrijit

Disconfort abdominal

Usoara hipertermie Independent

Intolerana la efort

Independent

-junghi toracic -teama -nelinite - vulnerabilitate - debit verbal regulat; -exprimare usoara;

Alterarea tranzitului intestinal

Stare generala alterata

Independent

10. A COMUNICA

Comunicare eficient

Independent

11. A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI 12. A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII

Independent

Independent

13.A SE RECREEA

Pacientul nu se Independent poate recrea fiind preocupat de vindecare Dependent

14. A INVATA CUM S- -cerere de informaii si I PSTREZE dorinta de a invata cum sa SNTATEA isi recapete starea buna de sanatate

4.3.1 Probleme actuale de dependent -durere abdominala; -dificultatea de a se alimenta si hidrata; -greturi si varsaturi; -diaree; -hipertermie; -anxietate; -vulnerabilitatea fata de pericole; 24

-dificultatea de a se odihni; -deficit de cunostinte medicale. 4.3.2 Probleme potentiale -risc de deshidratare; -risc de transmitere a infectiei

4.4.Stabilirea gradului de dependenta:


-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgnd la ajutorul unei alte persoane; -dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare). 4.5 Planificarea ingrijirilor 4.5.1.Obiective: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei n 1- 2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile. 4.5.2.Interventii zilnice: -asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer; 25

-schimb lenjeria de pat si de corp; -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -administrez medicatia prescrisa de medic; -efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul); -colaborez cu echipa de ngrijire; -asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii; -pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator; -supraveghez comportamentul bolnavului; -ntocmesc bilantul ingera - excreta; -pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii; -sustin educatia pentru sanatate; -verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

26

4.6 Plan de ingrijire


Probleme de dependenta 1.Durere abdominala Obiective Autonome -pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizat; -pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala; Interventii Evaluare 15.05.2013 T.A=125/70 mm Hg R=18 r/min T=38,3 0 C Ficat cu dimensiuni usor marite. Colecist moderat, destins, cu pereti hiperecogenici, ciudat, septat incomplet. -Glicemie 105 mg/dj -Sidermie 59,0 micrograme % -VSH 76 mm/h -Timp de protombina 14 sec -Fibrinogen 850 mg % Amilazemie 9 U/l -Uree 38,4 mg/dl Delegate se efectueaza ecografie abdominala in scop explorator;

-amplasez pacientul
n salon, n functie de starea sa, afectiune receptionate; -asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante; -masor functiile vitale ale pacientului (P, R, T, T.A), diureza, scaun, greutate corporala; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ orice modificare aparuta n starea bolnavului la F.O.; -pregatesc pacientul pentru orice explorare; -pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorari; -transport probele de laborator n sectorul clinic; -aduc rezultatele probelor la F.O.

-recoltez produse
biologice de la pacient; -recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;

-examen
coprocultura si coproparazitologic;

27

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta; -observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor -explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor; -permit pacientului sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului (regimul); -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale, dupa 810 zile se pot introduce laptele si mezelurile

Administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1x2 f/zi; -Algocalmin 1x2 f/zi; -Papaverina 1x2 f/zi; -Amoxicilina 500 mg la 8 ore -Metoclopramid 1x2 f/zi

15, 16.05.2013 -pacientul ncearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta. 17,18.05.2013 -pacientul si reia ncet-ncet functia digestiva 19,20.05.2013 -stare generala ameliorata T Hewell = 230 sec TGO=25U/L TGP=30U/L Chol=161 mg/dl TRG=100 mg/dl Creatinina=0,93 mg/dl Na=132 mmol/l K=3,9 mmol/l Cl=203 mmol/l Ex. Urina: Densitate=1015 Ph=5 Leu=neg Nitrati=steril Rare epitelii, rare oxalatii de calciu

-pacientul sa fie
alimentat conform diagnosticului si zilei de boala, pe tot parcursul spitalizarii

28

3.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o
stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diarei n timp de 12 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;

15. 05.2013 -pacientul prezinta greturi si varsaturi 16,17. 05.2013 -pacientul declara o mbunatatire a starii generale 18,19. 05.2013 -pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi 20. 05.2013 -stare generala buna 15. 05.2013-pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree 16,17. 05.2013 -pacientul simte o ameliorare, nu mai prezinta scaune 18,19,20. 05.2013 -stare de sanatate buna 15. 05.2013 -pacientul prezinta hipertermie (38,3 0 C)

-servesc pacientul
cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe; -calculez ratia calorica 24 ore n functie de activitate si vrsta 4. Diareea -pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional n 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura); -mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului; -ncurajez permanent; -educ membrii familiei n privinta dietei

5.Alterarea temperaturii corporale din cauza afectiunii manifertata prin hipertermie

-pacientul sa
prezinte temperatura corporala n limite normale n 1-2 zile

-masor temperatura
corpului si notez n foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor,

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic

16,17,18. 05.2013 temperatura n limite normale 19,20. 05.2013 temperatura n limite

29

diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile; 6.Anxietate

normale

-sustin permanent pacientul, ncurajndu-l; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului; -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; 7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

15. 05.2013 -pacientul respecta regulile de igiena 16,17. 05.2013pacientul se conformeaza regulilor de igiena 18,19,20. 05.2013 -stare generala ameliorata

15. 05.2013 -pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit n decurs de -pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale

-asigur conditii de
favorizare a somnului,

8.Dificultate de a se

30

2-3 zile odihni. 9.Deficit de cunostinte medicale semiobscuritate; -rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientilor de catre medic va fi externat 16,17. 05.2013 -pacientul intreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 18,19,20.05.2013 -pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostintele medicale din spital

4.7 Evaluare finala Data externarii: 21. 05.2013 Numarul de zile de spitalizare: 6 Diagnostic la externare: enterocolita acuta Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 14 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna.

4.7.1 Bilantul autonomiei


-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic: nepalpabil; -sistem osteoarticular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;

31

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice; -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. Recomandari la externare -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata; -sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata; -fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate; -evitarea consumului de conserve; -evitarea afumaturilor; -evitarea corespunzatoare; -respectarea tratamentului medicamentos; -control periodic la medicul de familie; -revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic Probleme la externare -inapetenta; -sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale. Probleme de recuperare -va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului; -va evita consumul de alimente reci; -va evita bauturile fermentate; -va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea fructelor); -va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile. 32 produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice

n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% nainte de masa cu 5-10 minute.

33

Cuprins
Cap. I Anatomia si fiziologia aparatului digestiv.1 1.1.1 Notiuni de anatomie....1 1.1.1 Segmentele tubului digestiv...3 1.2 Fiziologia aparatului digestiv....6 Cap. II Enterocolita acuta....8 2.1 Definitie si etiopatogenie..8 2.2 Semne si simptome....9 2.3 Diagnostic....11 2.4 Evolutie, complicatii, prognostic12 2.4.1 Evolutie....12 2.4.2 Complicatii...12 2.4.3 Prognostic.12 2.5 Tratament.,13 Cap.III Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu enterocolita acuta15 3.1 Descrierea tehnicilor de investigatie...15 3.2 Rolul propriu al asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu enterocolita acuta...16 3.3 Rolul delegate al asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu enterocolita acuta...17 Cap. IV Studiu de caz.....19 4.1 Culegerea datelor..19 4.1.1 Date privind identitatea pacientului.19 4.1.2 Date privind starea de sanatate anterioara......19
34

4.1.3 Informatii legate de boala...20 4.2 Probe de laborator...21 4.3 Grila de stabilire a gradului de dependenta.............23 4.3.1 Probleme actale de dependenta....24 4.3.2 Probleme potentiale......25 4.4 Stabilirea gradului de dependenta...25 4.5 Planificarea ingrijirilor......25 4.5.1 Obiective..25 4.5.2 Interventii zilnice....26 4.6 Plan de ingrijire..27 4.7 Evaluare finala..31 4.7.1 Bilantul autonomiei31

35