ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI Facultatea: FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI, Disciplina: GESTIUNE BANCARA

Gestiunea riscului de lichiditate

Lect. univ. dr. Ionut Dumitru

Agenda
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Introducere Sursele materializarii riscului de lichiditate Strategii de management Masurarea pozitiei de lichiditate Pozitionarea strategica a bilantului Reglementarea lichiditatii in Basel III Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare Bibliografie

1. Introducere
Solvabilitate vs lichiditate capacitate generala de plata a datoriilor (active>datoriile) vs capacitate de plata a datoriilor exigibile pe termen scurt; Liquidity black holes - situatia in care un soc in pietele financiare conduce la scaderea dramatica a lichiitatii pietelor financiare. Criza financiara din 2008-2009 a fost generata in mare masura de materializarea riscul de lichiditate; Asigurarea lichiditatii reprezinta un aspect normal al gestiunii bancii, fiind in esenta o problema de costuri, rareori riscul de lichiditate generand probleme de solvabilitate la nivelul bancii.

2. Sursele materializarii riscului de lichiditate

Exista doua laturi determinante ale necesarului de lichiditate : latura pasiva a bilantului, consecinta a retragerii de depozite, conturi curente, rambursarii imprumuturilor contractate de la banci latura activa a bilantului, ca urmare a exercitarii angajamentelor de creditare sau a linilor de credit deschise clientilor.

3. Strategii de management
Managementul lichiditatii se poate realiza prin : managementul pasivelor, reprezentand acoperirea iesirilor de fonduri prin noi imprumuturi de la alte banci, sau prin emisiuni de certificate de depozit, obligatiuni.
Avantaj: mentinerea aceluiasi nivel al bilantului, fara a modifica volumul si structura activelor Dezavantaj: se plateste dobanda pietei pentru fondurile atrase care acopera resurse mai ieftine (ex. depozitele la vedere retrase)

managementul activelor de rezerva, adica vanzarea unei parti din activele usor lichidabile, in locul atragerii de noi resurse, pentru a acoperi retragerile de fonduri.
Cost de oportunitate al detinerii de active lichide.

alegerea uneia sau alteia dintre solutii, sau chiar combinarea lor, depinde de costul ocazionate, precum si de posibilitatile de care dispune banca, atat din punctul de vedere al propriului portofoliu de active si pasive, cat si din punctul de vedere al pietei bancare in care opereaza.

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (1)

Indicatori de lichiditate diferenta intre totalul activelor (plus angajamentele de finantare primite de banca) si totalul pasivelor (la care se adauga angajamentele de finantare date de banca) sau raport intre cele doua marimi intervale de scadenta valori pozitive / supraunitare

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (2)

Activele si pasivele pot fi considerate in 4 categorii care sunt tratate in mod diferit din perspectiva lichiditatii: elementele de activ si pasiv cu grafice de rambursare sau profiluri de cash-flow certe (exemplu: credite, depozite), elementele de activ si pasiv ce beneficiaza de o piata secundara lichida, ce pot fi tranzactionate oricand, indiferent de scadenta finala (ex: tiluri de stat), numerarul, elementele de activ si pasiv cu maturitati ambigue, cele pentru care nu se cunoaste momentul rambursarii sau tragerii (ex: conturi curente, overdrafturi).

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (3) Active si pasive cu profiluri de cash flow certe (1)
Exemplu: Un credit in suma de 1.200.000 u.m. si o rata a dobanzii de 10% acordat in data de 10 dec 2003 cu rambursare in rate lunare egale, va avea urmatorul grafic de rambursare:
scadenta principal ra mas de ram bursat rata 10-Jan -04 1,100 ,000 100,0 00 1 0-F eb-04 1,000 ,000 100,0 00 10 -M ar-04 900 ,000 100,0 00 1 0-A pr-04 800 ,000 100,0 00 10-M ay-0 4 700 ,000 100,0 00 10-Jun -04 600 ,000 100,0 00 10-Jul-04 500 ,000 100,0 00 10-A u g-04 400 ,000 100,0 00 10-S e p-04 300 ,000 100,0 00 1 0-O ct-04 200 ,000 100,0 00 10-N ov-04 100 ,000 100,0 00 10-D ec-04 100,0 00 dobanda 12,000 11,000 10,000 9,000 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 plata lunara 112,000 111,000 110,000 109,000 108,000 107,000 106,000 105,000 104,000 103,000 102,000 101,000
8

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (3) Active si pasive cu profiluri de cash flow certe (2)
Daca creditul de mai sus a fost finantat dintr-un depozit la termen cu scadenta de 1 an si plata dobanzii (8%) la scadenta, atunci cele doua elemente vor fi condiderate in raportul de lichiditate intocmit in data de 5 feb 2004 astfel:
5-Feb-04 credite dobanzi de incasat TOTAL activ (lich efectiva) < 1 sapt 100,000 11,000 111,000 1-2 sapt 2-4 sapt 1-3 luni 200,000 19,000 219,000 3-6 luni 300,000 21,000 321,000 6-9 luni 300,000 12,000 312,000 9-12 luni 200,000 3,000 203,000

depozite dobanzi de platit TOTAL pasiv (lich necesara) Gap (pozitie de lichiditate)

111,000

219,000

321,000

312,000

1,000,000 80,000 1,080,000 (877,000)

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (4) Numerarul

Este considerat cel mai lichid activ; Banca are nevoie de un stoc permanent de numerar in casa (sau in bancomate), asadar desi este lichid, intr-o anumita cantitate numerarul nu poate pleca din banca, ceea ce implica plasarea lui nu pe prima banda de scadenta, cum ar fi de asteptat, ci pe cea mai indepartata (scadente peste 3 sau chiar 5 ani). In conditiile in care banca inregistreaza o cantitate de numerar peste cea considerata normala, atunci acest excedent poate fi considerat in prima banda de scadenta; Bancile isi optimizeaza detinerile de cash;
10

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (4) Activele si pasivele cu maturitati ambigue (1)

Se determina partea stabila si partea volatila a acestor active prin: Abordarea medie-varianta Abordarea bazata pe evitarea concentrarii conturilor curente
Abordarea medie-varianta: In baza inegalitatii lui Cebasev, se considera ca valoarea viitoare a soldului se va situa in intervalul : (medie 1.96 abateri medii patratice, medie + 1.96 abateri medii patratice) sau (medie 2.57 abateri medii patratice, medie + 2.57 abateri medii patratice), cu o probabilitate de 95 sau 99%. Se poate deci considera ca exista o valoare minima egala cu media 2.57 abateri medii patratice, care se considera stabila in timp, asadar aceasta suma se va considera in cea mai indepartata banda de scadenta, iar diferenta intre soldul curent si aceasta valoare se poate incadra pe scadenta cea mai scurta (ex: pana la o saptamana). 11

4. Masurarea pozitiei de lichiditate (4) Activele si pasivele cu maturitati ambigue (2)

Abordarea bazata pe evitarea concentrarii conturilor curente

12

5. Pozitionarea strategica a bilantului (1)

Pe termen lung, planificarea lichiditatii vizeaza o pozitionare strategica a bilantului astfel incat sa se obtina o corelare corespunzatoare activ-pasiv - urmarirea unei serii de indicatori de structura a activului/pasivului si tintirea anumitor nivele considerate convenabile pentru acestia, pe baza experientei sistemelor bancare dezvoltate, dar tinand seama si de particularitatile pe care le prezinta piata financiar-monetare interna. Rata credite/depozite Este o statistica frecvent utilizata pentru evaluarea lichiditii unei bnci. Cu cat acest raport este mai mare, cu atat pozitia de lichiditate structurala a bancii este mai deficitara, creditele avand o lichiditate redusa. Dac acest raport este mai mic dect 1, banca utilizeaza doar bani din depozite de la clienti pentru a acorda credite. Dac raportul este mai mare dect 1, depozitele atrase de la clienti nu sunt suficiente pentru a finanta creditele acordate, diferenta fiind acoperita in special din imprumuturi de alte banci, mai volatile decat depozitele de la clienti.
13

5. Pozitionarea strategica a bilantului (2)

Rata active lichide de rangul I (active de rang I din perspectiva lichiditatii - engl. "prime")/total active Indica ponderea in totalul activelor a instrumentelor de plasament ce pot fi usor transformate in lichiditati (numerar, plasamente interbancare, titluri de stat, actiuni si obligatiuni detinute usor lichidabile) in eventualitatea unei crize Un nivel ridicat al acestui indicator arata o lichiditate confortabila, dar profitabilitatea este scazuta. Rata active lichide/datorii pe termen scurt Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai redus riscul de lichiditate. Activele lichide sunt activele lichide de rangul I din care s-au dedus titlurile din portofoliul de investitii (engl. held to maturity). Datoriile pe termen scurt sunt datoriile fata de clienti, banci si alte contrapartide care ajung la maturitate pe termen scurt (de regula 30 de zile). In interpretarea nivelului de adecvare a acestui indicator, trebuie luata in calcul si usurinta cu care activele lichide pot fi transformate rapid in lichiditate. Rata datorii pe termen scurt/total active Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai mare riscul de lichiditate datorita dependentei ridicate de datoriile pe termen scurt in finantarea creditelor pe termen mediu si lung. Riscul de lichiditate apare in momentul in care aceste datorii pe termen scurt nu mai 14 pot fi refinantate.

5. Pozitionarea strategica a bilantului (3)

Rata depozite de baza (engl. core deposits)/total credite Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai redus riscul de lichiditate. Creditele, si in special cele pe termen mediu si lung (preponderente de altfel), trebuie finantate din resurse stabile, pe termene similare. In lipsa unor resurse sub forma de datorii pe termene medii si lungi, creditele trebuie finantate din depozitele de baza (engl. core deposits), care au o stabilitate mai mare, ramanand in banca pentru o perioada mai lunga de timp. Depozitele de baza pot fi considerate a fi compuse din componenta permanenta a conturilor curente si a conturilor de economii (partea acelor conturi care ramane in banca atata timp cat exista relatia bancara cu clientul respectiv), componenta stabila a depozitelor la termen aflate in sold (determinata pe baza caracterului reinnoibil al acestora), o parte din depozitele la termen noi atrase (determinata pe baza caracterului de stabilitate istoric) si o parte stabila estimata a altor finantari. Rata datorii volatile/total active Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai ridicat riscul de lichiditate. Datoriile volatile includ depozitele mari de la clienti institutionali si corporate si imprumuturile pe termen scurt. Depozitele mari de la clienti institutionali si corporate sunt mult mai putin stabile, acestea avand un caracter foarte volatil, deponentii din aceste categorii fiind foarte senzitivi la rata de dobanda pe care o obtin si la siguranta 15 depozitelor lor.

6. Reglementarea lichiditatii in Basel III (1)

introduce noi standarde cantitative globale de lichiditate care includ o rata de acoperire a lichiditii (Rata de acoperire a lichiditatii, engl. Liquidity coverage ratio LCR), precum i un raport pe termen mai lung al lichiditatii structurale (Rata de finanare stabil net, engl. Net Stable Funding Ratio NSFR); Rata de acoperire a lichiditii (LCR) - este conceputa pentru a se asigura c exist suficiente resurse de nalt calitate lichide pentru a supravieui unui scenariu de stres acut cu durata de o luna - o deteriorare semnificativ (trei note) a ratingului de credit al instituiei; o pierdere parial a depozitelor; pierderea accesului la finanarea fara colateral de la institutii financiare; o cretere semnificativ a ajustarilor aplicate in cazul fnantarilor cu colateral; Rata de acoperire a lichiditatii = Stocul de active cu lichiditate ridicata/Iesirile nete de fluxuri de numerar pe un orizont de 30 de zile > 100

16

6. Reglementarea lichiditatii in Basel III (2)

Rata de finanare stabil net (NSFR) Rata de finantare stabila neta= Finantarea stabila disponibila/ Finantarea stabila necesara > 100 Finanare stabil disponibila include capitalurile proprii i datoriile care pot fi considerate surse stabile n urmtorii ani, n condiii de stres prelungit (in primul rand Nivelul 1 i Nivelul 2 de capital i depozite stabile). Finantarea stabila necesar reflect activele nelichide i va fi calculat ca valoarea activelor, nmulit cu factorii de risc de lichiditate atribuite pe tipuri de active.

17