Sunteți pe pagina 1din 12

Comisia europeanl

Comisia este implicat1, in sistemul de decizie al Uniunii Europene la toate nivelele gi in toate
domeniile. Dotatd cu resurse de putere gi instrumente de elaborare a politicilor, Comisia se afld in miezul deciziilor {Jniunii Europene.

Evolulia Comisiei Europene

1952 Infiinprea inaltei Autorit[1i

; ;

1958 Infiinlarea Comisiilor Comunitdlii Economice Europene gi Euratomului


1965 Acordul de la Luxemburg semnific6 inceputul unei perioade mai pulin

dinamice in istoria Comisiei

1967 Cele trei Comisii ( CECO, CEE, EURATOM ) fuzioneazd intr-una singurd

1985 Numirea lui Jacques Delcrs in fi.rnclia de Pregedinte al Comisiei Europene


marcheazd o etapd productivd ?n activitatea Comisiei
;

1991 Tratatul de la Maastricht reprezintd un moment major ?n cregterea rolului


Comisiei Europene
;

1997 Tratatul de

la

Amsterdam extinde atribuliile Pregedintelui Cornisiei in


;

stabiiirea Agendei Comisiei gi in numirea comisarilor

2000

Tratatul de la Nisa stabilegte numdrul maxim de comisari la 27. Este abolit

principiui potrivit ciruia fiecare stat membru trebuie sd aibi un comisar.

Alex Warleigh, ( ed.), Understanding European Union Institutions,


London. 2002.

Routledge,

Organizare

Comisarii insircinali cu o politic[ specificd dintr-un anumit domeniu se intrunesc in Colegiul

Cornisarilor. PAnS in ianuarie 1993" Ccmisiiie erau numite pentru o perioad[ de patru ani

" prin
fi

acordul comun la guvernelor statelor rnembre ". Prin Tratatul asupra Uniunii Europene, procedura
s-a schimbat astfel: mernbrii Comisiei sunt numili pentru o perioada de cinci ani. Mandatul lor poate

re?nnoit. Guverneie Statelcr membre

vor ncminaliza prin acord coniun, dupf

consultai'ea

Pariamentului European, persoana pe care ei intenlioneazd sd o numeascd in funclia de pregedinte al

Ccmisiei. Guvernele Statelor membre vor desemna impreund cu persoana nominalizatd pentru
Pregedinlia Comisiei, celelaite persoane care
Pregedintele gi rnembrii astfel numili vor

vor fi numite in pozilia de membri ai

Comisiei.

fi

supugi votului Parlamentului European..


gi

Principala consecirrld

a noii

proceduri de numire este intirirea relaliilor dintre Comisie

Parlamentul European. Acest fbpt se realizeazd pe doua cdi : mai intdi prin formalizarea practicilor
care s-au dezvoltat

in anii '80, referitoare la aprobarea Cornisiei qi a pregedintelui ei. Statele membre


se

sunt obligate acurl s5 consulte PE asupra preqedintelui Comisiei iar Comisia este obligatd s5

prezinte ?n fala Parlamentului pentru un vot de incredere. ln al doilea rAnd, prin stabilirea aceluiagi mandat de cinci ani pentru Cornisie qi Parlamentul europe an. Tranzilia s-a realizat prin numirea Comisiei in 1993 doar pentrr-r doi ani. Noua procedur[ de numire gi aprobare intdregte baza colectivd a Cornisiei in raport cu cea nafionaid. Comisarii nu sunt reprezentanli nalionali ci complet "independenfi

in indeplinireamandatului lor". in momentu-l numirii, Comisarii trebuie s5 declare cI nu vor cere sau primi instrucliuni de la vreun guvern sau alt corp deliberativ al Uniunii. in practicd
insS-, este greu de

indeplinit o totald irnparlialitate. De vreme ce sunt propugi de guverne ar fi nerealist sd se detaqeze

total de loialitatile anterioare. Insistenla Tratatului pe completa independenli a comisarilor

este

irrierpretati intr-un mod flexibil. O totald neutralitate nu esre de dorit intrucAt activitatea Cornisiei este

facilitati de menlinerea lesdturilor cu centrele de influentd din UE. Nu existd prevederi

asupra

condiliilor in care cineva este numit comisar. Guvemele au stabilit ca practicd generalf, numirea unor
politicieni pro-europetri. Cu toate cA merrrbrii Comisiei au ciiferenle in viziunile lor politice, acestea nu
afecteazb rela!iile de lucru. Distributia diverselor portofolii intre comisari reprezintd rezultatul unor

negocieri gi al relaliilor de putere. Dorinla Pregedintelui este cel mai important factor dar el nu poate

aloca posturile

in mod preferenlial, Comisarii au cabinete cu rolul de a-i ajuta in

indeplinirea
are

obligaliilor ce le revin, cu gase-;apte funclionari cu exceplia Cabinetului Preqedintelui care


ceea ce se int6mpl6

doisprezece funcfiorrari. Cabinetele indeplinesc o serie de sarcirri legate de informarea Comisarului cu

in domeniul sdu de responsabilitate dar gi in celelalte arii de politicb

europeand,

lin

legatura cu celelalte cabinete ale Comisiei gi cautd sd contureze segmentul de politicd pentru care

sunt respcnsabili. Deasupra acestor sarcini, cabinetul pregedintelui este implicat frontal in conturarea

diferitelor perspective $i interese care existdintre comisii giin Comisie caintreg.


2

in cadrul Comisiei existd o intreagi birocralie; aparatul Comisiei este cel mai numeros din
sectorul admir:istrativ al Uniunii Eurcpene. Dintr-';n total de 25.400 de angajali. 18.000 erau cuprinqi

in cadn-rl Comisiei. Din acegtia, 12.000 sunt utiiizati in administralie inclusiv cei aproape 4000
funclionari ce se oclrp[ cu elaborarea politicilor, 3400 sunt angajali
ceicetare, iar 1550 ccupali cu munca Ce traducere,
franceza dar continente.

de

in

dezvoltarea tehnologica qi

Iii

coinunicarea intern[ se foiose;ie engleza;i


aite

existi un riumir mare de combinalii lingvistice impuse de reialiile Cornisiei cu

Comisia folosegte temporar func!ionari sau specialiqti care nu sunt inclugi


generale, dar rnajoritatea funclionarilor sunt angaja{i surrt pe

in

statisticile

o bazd

permanent5 prin examinarea

competenlelor prin sistemul A. Acest sistem reprezinl| o scal[ cu 8 grade in care A1 este punctul cel rnai inalt pentru nivelul directoriior generali, iar A8 nivelul inferior pentru cei noi intrali care nu au
experienld pentru acest domeniu. Cu toate acestea. principiile pure meritocratice sunt tulburate de cele

politice care impun o reprezentare echilibratd na{ional6. Politica multinalionald de cadre a Comisiei

dar gi a aitor institutii are avantaje gi dezavantaje. Principalele avantaje privesc existenla unor
cunoqtinle gi experien{e din toate ldrile membre, increderea guvernelor nalionaie gi a Administraliei

EU ca procesul de decizie capatl eficienld prin participarea funclionarilor din tirile membre la
pr"egitirea gi adrninistrarea politicilor eLrrcpene. facilitarea cornunic6rii prin fluxul de informalii dirrtre

!6ri qi instituliile europene. Pr:intre dezavantaje relinem pericoiul influen!6rii deciziilor prin luarea excesivd in considerare a intereselor nalionale ale tunclionamlui european gi stiluri de elaborare a
politicilor impregnate intr-o m5sur5 mai mare de specificul nalional.

Directoratele generale

Activitatea Comisiei este impdrlitd pe domenii politice separate a$a cum la nivelul guvernelor
nalionale responsabilitilile sunt impdr{ite intre ministere. Spre deosebire de unele agenlii gi servicii specializate curn

ar

fi

"Centrul Comun de cercetare" sau Oficiul Statistic, unit5liie de bazd ale

Comisiei sunt Directoratele Generale. EIe sunt definite prin numere gi nu prin dorneniul pe care tl
reglenrenteazi. N4arimea gi organizarea internd a DG variazd. Cel mai adesea, un DG are un personal de 150-400 de funclionari divizat intre patru sau $ase directorate care se impart ia rdndul lor in trei sau
patru dirzizii.

Romano Prodi. ex- Pregedinte al Comisiei Europene, a stabilit o serie de mdsuri menite si
reformeze activitatea Comisiei
:

Coinisarii

voi'fi

amplasali ?mpreund cu depariarrienteie ior, depdgindu-se practica piasarii

lor in cl5diri diferite;


3

Cabinetele Comisarilor vor

fi mai mici gi mai "multinalionale";

Regulile ce reglementeaz5 numirea funclionarilor inalli vor


transparente;
Se rra

fi mai stricte gi mai

promova o mobilitate internd mai mare in cadrul staff-ului Cabir-retului Comisarului;

"Numirarea" departamentelor Comisiei va fi aboiitl in favoarea unor cienumiri care sd


reflecte principala responsabilitate a acestuia.

Comisia se afld intr-un proces de reformd datoritd complexitElii sarciniior pe care trebuie

si

le indepiineascd amplificate de procesui de ldrgire din mai 2004 gi 2007. Reforma reflect6
a

noile prioritdli politice ale Comisiei cu un accent pe eficienld qi mai pulind birocrafie, realocare

staff-nlui acolo unde este o mai mare nevoie. Schimb[rile au in vedere divizarea relafiilor externe in funclie de subiectul acestora, comert, dezvcltare,ldrgire qi politica externd gi de securitate; crearea unui nou depaftament care sd grupeze actuala direclie generald pentru industrie, intreprinderi mici
gi

mijlocii gi politica de inovare; *earea unui nou departament pentru justilie gi afaceri inteme potrivit
cerinlelor Tratatului de la Amsterdarn; gruparea sanAt6fii gi a protec{iei consumatorului ?ntr-un singur departament; crearea unui nou departament pentru educalie qi culturd fuzion6nd astfel direcfia
generalS pentru educa{ie gi pregitirea

forlei de munc6 cu o pafie din direclia pentru informare

qi

cultur6; crearea unui serviciu de comunicare gi media pun6nd impreund serviciui purtltorului de
cuvdnt cu o pafte din direclia general5 pentru informare gi cultur6.

Structura ierarhicl
S

tru ctura i erarh

ic[

pr ezintd

urm[to are trds6tu ri :

Toate problemele importante sunt examinate ?n intdlnirile s6ptdmdnale ale Colegiului


Comisarilor. in aceste int6lniri, deciziile sunt luate in unanimitate in mlsura posibilului sau prin votul majoritar.

Comisarul care este desemnat intr-o arie specifici politicd poart6 rispunderea pentru
domeniul respectiv.

Directiile generale sunt conduse de directori generali rdspunzdtori pentru activitatea lor in
fala Comisarilor.

o o

Directoratele sunt conduse de directori care sunt rdspunzdtori in fafa Directorului general sau

Directorului general adjunct.

Diviziile sunt conduse de directori de divizie qi sunt responsabili


Direc{ii.

in fa[a directorilor de

Mecanisme de decizre

Structura ierarhic{ produce un mcdel prin care prcpunerile pentru decizii ?gi creeazd drumul prin "maginiria" Comisiei
:

1.

O propunere
\./edere

inilialI

este elaboratd la un nivel mediu ierarhic intr-un directorat general. Se are in

;i

oportunitatea contract6rii uncr ccmpcnente ale prcpunerii

in

meCiui academic,

aI

consultaniiior gi experlilor nalionali,


determinate de politica UE Comisie sau Consiliu.

in cel al intereselor

sectoriale. Parametrii propunerii sunt

in domeniul respectiv sau de orientdrile stabilite la nivel inalt de

2. Propunerea
3.

ajunge la nivel cabinetului Comisarului gi, prin int6lnirile sdptdmAnale ale gefilor de

Cabinet, la Colegiul Comisarilor.

Colegiul Comisarilor poate sd o accepte,


pentru reformuiare

si o respingi ori si o trimitd la Directoratul

General

Sr-rnt

posibile unele modificari ale acestui modei. Dacd propunerea de decizie este mai pulin

controversat6 sau apare o anumit6 urgen!6 pentru adoptarea acesteia pot

fi utilizate anumite proceduri.

Potrivit "procedurii scrise", propunerea circulS in r6ndul Comisarilor gi , dac6 nu exist[ obiec{ii, este adoptat, de regul6, intr-o sdptim6nS. Propunerile mai urgente pot

fi

adoptate mai repede prin

"procedura scrisd acceleratS". Un alt set de circumstanle care prcduc indeplrtdri de la model apar atunci cdnel propunerile de decizie privesc mai multe domenii, situalii comune incare se intersecteazd

specializirile sectoriale ale diverselor directorate generale, Exist6 diverse proceduri gi mecanisme
pentru coordonarea Comisiei qi pentru asigurarea eficienlei qi eficacitdlii activitililor din sfera
directoratelor generale. Patru dintre acestea sunt mai importante gi, ca atare, mai des utiiizate. Mai

int6i. pregedintele Comisiei poarld responsabilitatea pentru coorcionarea mecanismeior de iuare


deciziilor, dar qi Colegiul Comisarilor joacd un rol important in coordonarea activitdlilor
1. pot avea loc consultdri informale intre

Comisarii interesali de o anumiti propunere de decizie

2.

agenda Comisarilor este discutatd la intAlnirea s[ptSmAnalS a gefiior de cabinet care este condusd

de Secretarul Ceneral al Comisiei qi se organizeazd, cu doud zile inairrte de int6inirea Comisarilor.


Scopul ei esie acela de a realiza acorduri asupra unui num6r cAt mai mare

de

probleme trimilAnd

numai acele chestiuni spre dezbaterea Cornisiei care slrnt controversate sall care implicl aspecte politice delicate
;

3.

ceea ce se intdmpld la intdlnirile qefilor de cabinet constituie rezultatul a gase-gapte gedinle de

analizb, la

nivelul cabinetelor. Ele sunt conduse de un expert intr-o politici specificd analizatd care

provine din cabinetul Pregedintelui Cornisiei. Ea permite o coordonare orizontald a sarcinilor, dar qi o
evaluare a propunerilor in context,"rl

prioritiiilcr politicii Comisiei

1. funciionari

din diferite cabinete care se cunosc loafle bine intre ei schimbd adesea opinii in mod

infonnal in cazul unor prcpuneri Cespre care se gtie cd vor trezi unele disculii.
Cu toate aranjamentele de coordonare a diverselor politici. continud sI persiste percep{ia potrivit
c5reia Ccrnisia funclioneazd intr'-c manierl prea compartimentalizatl coeren{ei generale a

i]ra

a acorda

o atentie suflcienid

politicii Uniunii Europene.

Cdteva

critici au fost formulate in acest sens:

o o .

comisia are un cadru organizaliorial rigid.

in

ciuda dezvolt[rii leg[turilor orizontale, relaliile

structurale at6t in interiorul cdt gi intre Directoratele generale rdm6n prea vefticale.

loialitd,tile politice gi departamentale tind sa descurajeze aborddri noi, integrate ale problemelor
cdrora trebuie

si li

se gdseascd un rispuns.

murlca

plini de eforluri nu asigur[ Comisarilor gi altor funclionari


?n

?nalli posibilitatea de a privi

d.incolo de sarcinile lor imediate. Una din obligaliile cabinetelcr Comisarilor este aceea de a-i tine la curent cu ceea ce se ?nt6mpl6

politica generalS a Uriiunii Europene sau ?n alte comisii.

Responsabilitlfi qi puteri

Citeva din responsabilitdlile Cornisiei gi din puterile sale sunt descrise in Tratate 9i in legislalia
Comunit6lilor, Altele nu suni forinal elaborate dar au fost dezvoltate din necesitSli practice impuse
evolu{ia Uniunii Europene. ResponsabilitAtile
dezvoltarea
cie

gi puterile asociate acestora pot fi grupate in


gi conciliator, congtiinla Uniunii.

gase categorii: propunerea qi

politicilor qi a legislaliei, funclii executive, pdstr6torul cadruiui legal, reprezenlant extern

qi negociator, mediator

Propunerea gi dezvoltarea politicilor gi

a,

Iegislaliei

Potrivit articolululr,ri 155 al Tlatatr,rlrri .omunit.it;' i'E,uropene Cornisia va formula recomand[ri gi va


exprima opinii aslrpra unor probl-me pr';vdz,iLe ?n Tratat. in practicd aceasta inseamnd

cI institulia

Comisiei Europeiie esie insdrcinatS cu responsabilitatea de a propune m[suri care au roiul de a

ccntribui la dezvoltarea Uniurtii E'.r:'ci:re. fo'r1':lo este in mod central implicati in formularea;i
dezvoltarea

politicii generale a Uniunii Europene. in medie, Comisia trimite aproximativ 600-800

de

propuneri gi recomanddri precum gi 300 de rapoarte gi memorandr"rm-uri.

Inilierea gi dezvoltarea unei politici are loc la rnai multe paliere, de la politici

1a

nivel macro pAnd ia

politici detaiiate pe un sector specific de intervenfie. Oricare ar fi nivelul activitdlii Comisiei re{inem faptui cE la acest proces generai apar gi aili actori printre care Parla-mentui European, Consiliul

Mini;trilor. statele membre. autoritati regionale, firme private. Ei exercith o serie de influenle
6

asupra

Co*isiei de la primele deliberdri asupra iniiierii unei politici qi p6na la trimiterea propunerii
Consiliul grini;trilor. Pe de altd parte, Ccmisia trebuie
sd

la

lind cont de opiniile celor implicafi

?n proces

de vreme ce implementarea unei politici cade tot in seama lor qi trebuie

si

se asigure

ci

va g[si un

sprijin ?n rAndul acestor actori. Comisia este supusd multor presiuni. dar dintre acestea cele mai
in:poftante sunt cele ce pro.,,in de la Corrsiliu. Atunci c6n<i Consiliul inciic[ voinla sa de a avea
anumite propuneri in arrumite domenii aceasta inseamnd cd apare obligalia Comisia de a formuia un
rdspuns

in acest sens. Apoi, din anii '80 a apirut o tendinld clari mai degrabd din partea Consiliului

European decdt din partea Consiliului de a sancliona iniliativele majore ale Comisiei. Noua situatie a impus o adaptare din partea Comisiei nu numai prin preluarea instrucfiunilor de la Consiliul European

dar gi prin folosirea lor pentru a legitima propriile preferin{e in elaborarea politicilor generale

sau

sectoriale. Activitdtile Comisiei nu se rezumd nurnai la politici majore, intersectoriale sau programe

ale unor politici; ele pot lua forme diverse cum ar

fi

elaborarea unei aborddri integrate

in politica

sectoriald. intdrirea unor cadre deja existente sau implementarea unei politici prin generarea unor noi

idei gi int[rirea cooperdrii cu actorii existenli in spafiul politic european, nalional gi regional. Celelalte
doud institutii principale impiicate

in procesr:l legislativ, Consiliul gi Parlamentul Eurcpean, pot

cere

Comisiei

sE

prodr-rci propuneri, dar ele nu pot inilia sau elabora propuneri.

In acest proces extrem de complicat in care Ccmisia cautl suport pentru acceptarea propunerilor sale
de cdtre Consiliu gi Parlament un rol important este jucat de o vastd relea de comitete. Ele sunt de
doud categorii" comitete de experli gi comitete consultative. Comitetele de exper{i sunt compuse din

funclionari nalionali, exper{i gi specialigti

in

anumite domenii. Majoritatea acestor comitete

se

int6lnesc regulat, au o structurl bine determinat[. altele sunt comitete adhoc constituite pentru

discuta o propunere sau un document inilial al Comisiei. Comitetele consultative sunt compuse din

reprezentanli

ai intereselor sectoriale organizale si finanlate de cdtre Comisie, aprobate pe baza

nomirralizdrilor ce provin de la diverse organizalii ce fr-rnclioneazd la nivelul Uniunii Europene. (


Uniunea Confederaliilor Industriaie gi Patronale, Confederalia Europeand a Sindicatelor sau Comitetul

Organizaliilor Profesionale Agricole, sau Comitetul Uniunilor de Transport


Europeand)"

din

Comunitatea

Cel mai mare num[r de comitete consultative se

gdseqte

in

sectorul agriculturii. Majoritatea

comitetelor sunt prezidate gi organizate de Comisie, c6teva de c[tre Consiliu. Influenfa exercitatd de
aceste comitete difer6. Cornitetul experlilor nalionali are

impoftanl1, mai mare decAt comitetul

consultativ pentru cd apare un caracter obligatoriu al cooperdrii cu experlii nalionali in procedura de


elaborare a propuneri lor.

Func(ii executive
7

Contisia exercitd mari responsabilitSli exec,,rtive fiind implicat[ in managementul, supravegherea 9i


implementarea politicilor Uni uni i Europene.

Din aceastd perspectivd apar cdteva aspecte ale funcliilo, svesufivel


a. puteri de elaborare a Erci'melcr;i regulilci'. sau legislalie, Comisiei

in circums'ranle gi in corrdilii definite de citre Trataie

ii

sunt delegate puteri de elaborare a unor norme gi reguii care

si

iaciliteze
sE

implementarea diferitelor

politici sectoriale intrucit nu este posibil ca legislaiia Comunit6lii

acopere toate domeniile posibile.

b.

managementul finan(elor Uniunii Europene.

In

colectarea veniturilor, Comisia are doui

indatoriri, aplicarea corectd a ratelor in cadrul anumitor categorii de venit gi asigurarea cA autorit6tile
nalionale au achitat pldlile stabilite. in domeniul clieltuielilor. Comisia trebuie sd opereze cu un buget

anual aprobat

in care doud tipuri de cheltuieli reprezintl 75% din totalul cheltuielilor. Mai
anr"ral

intAi,

secliunea de Carantare a Fondului European de Garanlie gi Orientare a Agriculturii preia apraape 50ah

din din bugetui

gi este folosit pentru sprijinirea prelurilor agricole. Apoi, existi fonduri structurale ca Fondul European de dezvoltare regional5, Fondul Social European gi Secliunea de

Orientare din Fondul European de Garanlie qi Orientare a Agriculturii.

Fondurile structurale sunt gestionate astfel:

l. Guvernele nalionale in consultare cu Comisia

gi cu autoritdlile regionale qi locale supun Comisiei

planuri de trei-cinci ani. Planurile, nalionale, regionale qi locale. identiflca strategii gi prioritali pentru
atingerea obiectivelor gi indicd modul de utilizare a asistenlei financiare din partea Uniunii Europene;

2. Pe baza planurilor qi a dialogului cu reprezentanti nationali gi sub-na{ionali si dupE consuharca


comitetelor, fie cel ai Dezvoltdrii gi Conversiunii Regiuniior. fie cei al Fondului Sociai European sau

al Comitetului pentru Structuri Agricole qi Dezvoltare Rurald, Comisia


financiare.

redacteazd aga-nurnitul

Community Support Framervorks. CSF stabiiegte prioritalile de actiune. formele de asistent[. alocSrile

3. Procedura de operaliorralizare a CSF difer6. Existd trei forme principale de implementare prin
programe operalionale. cereri individuale pentru proiecte mari gi granturi globale administrate de citre
or ganiza\ii nalional e sau regi onal e.

4. I\4onitorizarea gi evalLrarea CSF gi a opera{iunilor individuale

este preluatd de comitete de

monitorizare cornpuse din reprezentanti ai Comisiei gi partenerilor na{ionali. regionali gi locali.

A treia furnciie executivE a Comisiei este Supervizarea implementirii politicilor Uniunii Europene.

Rolul Comisiei irr raport cu implementarea politicilor EU este preponderent de supervizare. Ir.4ajoritatea activiElii de rr-rtin[ in implementarea politicilor Europene este delegat6 unor agenlii
specializate sau unor agenlii nationale. Pentru a se asigura ca politicile sunt aplicate in mod uniform toate statele membre, Comisia cautd
sare

in

si

supravegheze modul

in

care agenliile nalionale igi indeplinese


:

inile ce decurg din poiiticile europene, +iapt';eal;,zat cu m';lie dificulta{i

Comisia nu are resurse suficiente pentru aceastd sarcin6, nici personal qi nici bani pentru a
vedea modul

in care politicile regionale, de pescuit

sau

agricultur[ sunt corect implementate,

dependenti fiind de buna credinlh gi dorinla de cooperare a statelor membre.

e r

A doua dificultate provine din complexitatea procesului de implementare a politicilor chiar


atunci c6nd existl o deplind dorin!6 de cooperare cu agenliile nalionale.

A treia dificultate

rez.ultd din mdrimea interesului statelor membre de a implementa o anumit5


?n

politic6 europeanS, Politica din domeniul competi{iei este plina de exemple de interes slab
aplicarea reglementirilor comunitare.

A patra dificultate derivd din caracterul uneori prea flexibil al legislaliei europene deschisd la
prea multe interpretdri in raport cu circumstanlele nalionale.

Exist6 o serie de proceduri utiiizate de Comisie in exercitarea atribuliiior sale cie implementare:

Procedura

I (Advisoiy committee)

: Comisia supune discufiei un proiect de

m[suri care irebuie luate

intr-un anumit domeniu. Cornitetul exprimh o opinie asupra proiectului printr-o majoritate simpl5.

Procedura

II

( Management Committee ): Comisia supune disculie un proiect de m6suri ce trebuie

decise de cdtre comitet. Dacd mdsurile propuse sunt respinse

in comitet prin majcritatea calificatd


sau trei luni.

Comisia poate sd amAne aplicarea deciziei sale pdnd la

o iunl

in

aceastd perioadd

Consilir-rl poate lua o decizie diferitd prin majoritate calificat6.

( Regulatory Committee ): Comisia supLrne un proiect de mdsuri care trebuie luate irttr-un domeniu. Dacd proiectul nu este sprijinit printr-o majoritate calificatd sau daci nu este
Procedura
exprimatd nici o opinie. chestiunea se transferd Consiliului. Consiliul poate, in decursul unei perioade
ce nu dep[gegte trei iuni, sd ia o decizie prin majoritatea calificatd.Dacd, acest lucru nu se intAmplS, atunci Comisia poate adopta proiectul de misuri.

III

Safeguard Measures ( mai ales in domeniul comer(ului ): in aceastd situafie nu se constituie nici un Comitet, Comisia notificd gi cel mai adesea se consultd cu statele membre asupra m6surilor ce trebuie intreprinse. Dac[ un stat membru solicitd transferarea citre Consiliu a deciziei asupra mdsurilor ce trebuie luate atunci. intr-o perioadd de timp ce trebuie stabilita, Consiliul poate Iua o altd decizie prin
majoritatea caiificatd sau poate confirma, amenda sau revoca decizia Comisiei.

Eristd diierente ser-lnificative intre atributiile diferitelor tipuri de comitete; advisory


committees pot doar sd sfEtuiasca, ccmitetele de management pot bloca deciziile Comisiei priil
majoritatea calificatS, iar comitetele regulatorii trebuie sa-gi dea acordul prin majoritatea calificatd.
Aceste diferenle au dat na$tere unor dispute intre Consiiiu pe de o parte gi Comisie 9i Parlament pe de

aita, asupra prccedurilor ce trebuie apiicate. Meinbrii acestor con:itete suilt reprezentarrli
guvernamentali

gi funclionari de nivel rnediu din ministerele specifice deciziei. Comitetele

de

management se ocupau in trecut mai ales de agriculturd ( aproapetreizeci),dar astdzi exisiS astfelde

comitete gi in alte domenii. Cornitetele reglatorii se ocupau mai ales cu armonizarea. Unele comitete
sunt extrem de specializate cum ar

fi " comitetul pentru adaptarea la progresul tehnic

al directivelor de

indepdftare a barierelor tehnice din calea comerlului"

Functia de gardian ai cadrului legal

Comisia gi Curtea de Justilie sunt ins6rcinate cu respectarea Tratatelor gi a legislaliei europene, funclie care se asociazd cu responsabilitalile de supervizare gi implementare.

Comisia este preocupatd de posibiie neconcordanle in irnplementarea tratatelor europene gi a


acqui s-ului comunitar.

Un rol irnportant

il

au auto-notific6rile. Statele membre sunt obligate sI notifice

Comisiei Europene toa.te proiectele de reglementare nalionalS

;i

standardele cu

caracter tehnic astf'el inc6t Comisia sd fie asigurat6 cd astfel de reglementEri nu vor constitui bariere in caiea comerlului
:

O aitd cale cie a controla respectarea iegislatiei Europene este informarea prin diverse canale curn ar

fi organizalii europene,

firme gi state membre ale cdror interese sunt

atinse de presupuse actiuni ilegale ale altor state. De exemplu, Germania s-a plAns
aciesea

de mdrirnea subsidiilor pe care guvernele nalionale le acordau industriei


;

siderurgice

O a treia cale este reprezentatd de eforturile proprii ale Comisiei care pot diverse
fornre: investigarea de cdtre mici comisii de rnonitorizare pe care Comisia le are in diverse domenii,

analizd atentd

a informatiilor of'erite cle agenlii externe sau

de

rapoafte dirr pres6 potrivit c[rora un guvern sau o companie ac]ioneazd intr-un mod

contrar legislaliei europene. Existd nigte proceduri numite infi"ingement procedures


care sunt iniliate impotriva statelor care nu au notificat Cornisiei mdsurile luate pentru

inct-rrporarea directiveior

in

legisia!ia EuropeanS, pentru non-ineorporarea i0

salr

incorporarea incorectd a directivelor, aplicarea sau non-aplicarea corectb a directiveior

sau pelttru non-aplicarea sau incorecia aplicare a iegisialiei europene mai ales in dcrnenii legate Ce piala internd, taxare, agricultur[, mediu qiproteclia consurnatorului.

Inainte de a intreorinde orice ac{iune fbrmala irnpotriva unui stat, acesta este informat asupra posibilei incaicari a cbligaliilcr sale legale.Dacd aceasld incilcare esie confirmatd printr'-o iirvestigai'e

din partea Comisiei atunci se initiazd o proceciurd prin care Comisia fonnuleazd o opinie

asupra

situaliei analizate dupd ce a dat in prealabil guvernului statului membru posibilitatea de a-gi formula observaliiie sale. Dacd Statui respectiv nu se conformeazi opiniei Comisiei intr-o perioda de timp stabiiitd de aceasta. ( doua luni ) cazul ajunge in fala Curlii de Justilie. Majoritatea cazurilor sunt
rezolvate intr-un stadiu incipient. in medie, Comisia primegte 800 de scrisori de notificare fonnal6, formuleazd 200 de opinii gi conferd 80 de cazuri Cur{ii de Justi{iei. Italia, Franfa qi Crecia figureazd
constant pe aceastd 1ist5. Actiunile pe care Comisia le poate stabifi in cazuriie de incdlcare a legislaliei

europene depind foarte mult de circumstanle. Existd patru posibilele acliuni:

tipuri de circumstan{e ce

ilustreazS

Non-compliance

din partea statuiui membru. PAn[ la ratiftcarea tratatului asupra Uniunii


gi

Europene 1993, Comisia nu era abilitatd sd impuni sancliuni asupra unui stat membru care
?ncdlca

obligaliile sale legale. Respeciul pentru deciziile Comisiei depindea de bun6voinla

aprecierea politich a guvernelor statelor membre.

|Jici Curtea de Justiiie nu putea sd formuleze

sancfiuni asupra unui stat membru. DupI adoptareaTratatului asupra Uniunii Europene, Comisia poate chema statul care nu se conformeazi opiniei exprirnate in fafa Curlii de Justilie. Aceasta
poate impune o amendd finansiard gi ia decizia finald.

Firme ce ?ncaicd legisialia Europeand asupra practicilor restrictive. Prevederile tratatului,


legislalia secundard gi deciziile Curlii all creat un volum considerabil de legislalie europeand.
Conrisia evit5 insd folosirea acesteia pentru a lua decizii formale irnpotriva firrnelor pentru a nu se angaja intr- o confruntare direct6. iar pe de altd parte pentru cd acliunile formale necesitd
procedLrri birocratice extrern de complexe.

o r

Firme ce incalcd regulile EU referitoare Ia ajutorul dat statelor (Subsidii),


Potentiale ?ncalcari ale Reglementdrilor UE in domeniul f'uzir"rnilor cie companii.

Functia de reprezentant extern gi mediator

Cornisia este reprezentat5 in alte 15ri gi orgarrizatii internationale. Existd reprezentante ale Comisiei in
toate tArile mentbre cu responsabilitili de infbnnare gi relalii publice.

in afara Uniunii Europene exist[

1t

16,0 de

persoane angajate din ldriie birouri ale Comisiei cu 700 de fiinclionari oficiaii ;i peste i600 de
aj

respecti.re des{EguranC programe Ce

utorare qi asistenla umanitar6.

12