Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale CUPRINS: 1. 2. 3. 4.

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor me dicale Amniocenteza - Metoda invaziva de diagnostic Analiza biochimica a sangelu i Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii gl andelor suprarenale, frotiu citohormonal) 5. Analiza mineralelor sau ionograma ( sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 6. Analiza san gelui din materiile fecale 7. Analiza sucului gastric si analiza bilei 8. Analiz a urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) 9. Analize biochimice - analiza bilirubi nei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoprote ine) 10. Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fo sfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin ki naza) 11. Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, pr oteinograma, probe hepatice, fibrinogen) 12. Analize biochimice (analiza zaharul ui din sange - glicemia si din urina glicozuria) 13. Analize biochimice ale sang elui - modificari ale transaminazelor hepatice 14. Analize hematologice (hematoc rit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.) 15 . Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale ) 16. Analize medicale premergatoare sarcinii 17. Analize microbiologice (hemocu ltura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, u rechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii) 18. Analize parazitologice si virusologice 19. Analize recomandate in diferite afectiuni

20. Antibiograma si autovaccinul 21. Aplicatia ecografiei in obstetrica 22. Artr oscopia - investigatie invaziva 23. Artroscopia 24. Bilirubina 25. Biochimia org anismului 26. Biopsia aspirativa cu ac fin 27. Biopsia sanului 28. Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii 29. Bronhoscopia 30. Cancerul de col uterin - posibilitati de diagnostic precoce 31. Care sunt analizele pentru ficat ? 32. Colonoscopia virtuala 33. Colonoscopia 34. Colposcopia si biopsia cervical a - informatii generale 35. Colposcopia si biopsia cervicala 36. Cordocenteza Metoda invaziva de diagnostic 37. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange 38. D eterminarea cariotipului 39. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea femi nina 40. Ecografia fetala 41. Electrocardiograma 42. Endoscopia digestiva superi oara 43. Examinari ale tractului digestiv superior 44. Exudatul faringian 45. Fe toscopia - Metoda invaziva de diagnostic 46. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) Screeningul purtatorilor de anomalii genetice 47. Hepatita cronica cu virus B cum se pune diagnosticul? 48. Histerosalpingograma 49. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) 50. Indicatii pentru efectuarea cariotipului 51. Invest igatii recomandate femeilor peste 40 de ani 52. Laparoscopia in obstetrica-ginec ologie 53. Laparoscopia 54. Metode imagistice 55. Mic dictionar de analize medic ale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.) 56. Papilom a virus uman (HPV) - testare 57. Prescurtari si termeni folositi de catre labora torul de analize medicale 58. Proteina C Reactiva (PCR) 59. Punctia trofoblastic a - Metoda invaziva de diagnostic 60. Recoltarea produselor biologice pentru ana lize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) 61. Sin dromul TORCH 62. Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate

63. Testarea genetica pentru coreea Huntington 64. Teste alergologice 65. Teste auditive (audiometria) 66. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat 67. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale 68. Teste p entru probleme de erectie 69. Testele genetice intra in practica medicala 70. Te stul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate 71. Testul Babes Papanicolau patologic 72. Testul de paternitate 73. Testul de supresie la dexametazona 74. Testul pentru Helicobacter pylori 75. Tomografia computerizata 76. Totul despre mamografie 77. Totul despre testele de sarcina 78. Trombocitoza - cresterea trom bocitelor 79. VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor m edicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte d intr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata s i care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori in sange Valori normale in grame si submultiplii 0.020-0.050 g/l Acidul uric 2.0-5.0 mg/100 ml Amoniacul 0.1-0.3 mg/l Bilirubina 0.008-0.010 g/l indirecta 0.8-1 mg/100 ml 0-0.0025 g/l Bilirubina directa 0-0.2 5 mg/100 ml 0.008-0.0125g/l Bilirubina totala 0.8-1.25mg/100 ml 0.090-0.110g/l C alciul 9-11mg/100 ml 3.34-3.95g/l Clorul 334-395mg/100 ml Colesterolul 1.2-2.6g/ l Substanta analizata Factorul de multiplicare mg/1X5.95 mg/100mlX59.5 mg/1X58.5 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/100mlX17 mg/1X0.025 g/1X28.2 mg/100mlX0.282 g/ 1X2.58 Valori normale in moli si submultiplii 119-297 ľ mol/l 5.85-17.55 ľ mol/l 13. 6-17.1 ľ mol/l 0-4.30 ľ mol/l 13.68-21.30 ľ mol/l 2.25-2.75 mmol/l 94-111 mmol/l 3.1-6 .7 mmol/l

Creatinina Fierul Fosforul Glucoza Hemoglobina Magneziul Potasiul Sodiul Triglic eridele Ureea Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mande lic Calciul Clorul Creatinina 17-cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiu l Ureea 120-260mg/100 ml 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100 ml 0.5-1.8g/l 50-180mg/100 ml 0.0 30-0.045g/l 3.0-4.5mg/100 ml 0.65-1.10g/l 65-110mg/100 ml 12-16gg/100 ml 0.020-0 .040g/l 2-4mg/100 ml 0.160-0.200g/l 16-20mg/100 ml 3.1-3.5g/l 310-350mg/100 ml 0 .5-1.5g/l 50-150mg/100 ml 0.2-0.5g/l 20-50mg/100 ml mg/100mlX0.258 mg/1X8.85 mg/100mlX88.5 mg/1X17.9 ľg/100mlX0.179 mg/1X0.032 mg/100m lX00.32 g/1X5.56 mg/100mlX0.055 g/1X0.621 mg/1X0.041 mg/100mlX0.41 g/1X25.6 mg/1 00mlX0.256 g/1X43.5 mg/100mlX0.435 g/1X1.14 mg/100mlX0.0114 mg/1X16.6 mg/100mlX0 .116 44-106 ľ mol/l 9-32 ľ mol/l 0.96-1.44 mmol/l 3.6-6.0 mmol/l 7.45-9.93 mmol/l 0.82-1. 64mmol/l 4.5-5.1mmol/l 135-152mmol/l 0.57-1.71mmol/l 3.30-8.30mmol/l Valori normale in Factorul de grame / 24 ore multiplicare 0.30-0.80 g/24 h g/24 hX5.95 1.7-7.4 mg/24 h 0.10-0.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h 0.5-1 .5 g/24 h 0.06-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h mg/24 hX5.04 mg/24 hX0.025 g/24 hX28.2 g/24 hX8.85 mg/24 hX3.47 g/24 hX32 g/24 hX0.041 g/24 hX25.6 g/24 hX43.5 g/24 hX16.6 Valori normale in mol/24 ore 1.8-4.8 mmol/24 h 8.6-37.3 ľ mol/24 h 2.5-7.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.85-17.7 ľ mol/24 h 20-70 ľ mol/24 h 16-48 mmol/24 h 2.5-7.4 m mol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la fac torul de multiplicare. Substanta Valori normale

150-450 unitat i Wrobleski LDH .in urina = 10-100 ľg/24 h Catecolamine = 0.230-2700 UI/l ser Amilaza .120-240 U/l .8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l .05-0.la copii (1-6 an i) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite .barbati = 4.4 UK .femei 6-15 mg/24 h .2-5.8 milioane pe 1 mm cub .200 -400 mg la 100 ml sange Lipide totale .la copii 2-15 ani = 36-39% .4 mg/24 h Hematocrit .barbati = 10-20 mg/24 h Corticosteroizi .la adulti = 4-6 U.5 Mui/ML SER .1 UB Fosfataze acide .la barbati = 40-48% .femei =3.1.la femei = 7090% sau 11-15 g la 100 ml sange .copii (1-5 ani)= 4.la femei = 36-42% .2-16 UI .2-10 U/ml .6 milioane pe 1 mm cub Globule rosii .analizata .55 UB Fosfataze .la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub Globule albe .10-40 UK Transaminaze .414 UI .50-150m g/100 ml Acizi grasi .7-7.5-4.0.in sange = 32 ľmol/l ./ml (unitati Sibley) pe ml ser Aldolaze .9 milioane pe 1 mm cub .in sange = 8-32UW/1 ml ser .200-450 mg/100 ml Lipoproteine .la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange Hemoglobina .copii = 2-4 mg/24 h .150-250 mg/100 ml .la copii = 9 UI/ml ser .3-13 UK alacaline .13-45 UI .55 ľmol/24 h .7-4.AVM – urina = 1.230-2700 UI/l ser .S.550-750 ml/100 ml Trigliceride .150 000-300 000/mm cubi Fibrinogen .9-2.in urina = 16-64 UW/m l urina .

cel putin din punct de vedere teoretic. . ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. listeria sau toxoplasma. HSV. rubeol a.3 ľmol/24 h .Lichidul amnioti c este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste anali ze.ro . nu? D aca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.6 – 37.6 – 37. rubeola. Tehnica : .3 ľmol/24 h = 8.20-140 UI Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta a nticorpi de tip IgM. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. toxoplasma.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni f ara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului.Lipaza = 8. listeria .Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogen i enumerati mai sus Autor: dr. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica e xistenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii.infertilitate. eventual a cheltuit cateva mi i de euro pentru o fertilizare in vitro. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa ca latoreasca pana la Belgrad. si i se comunica la un moment dat ca ma ma a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasc a un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere.Amniocent eza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. Asta inseamna ca mama a contactat rece nt boala si acest lucru. Dan Tutunaru . Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pent ru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in t recut (IgG pozitiv). poate conduce l a afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta.medic primar obstetrica ginecologi e www. . adica de faza acuta. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cu plu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. CMV. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afect at daca mama are imunitate.Titruri IgM mari cu absenta anticorpi lor clasa IgG pentru CMV. Din fericire e xista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice spe ciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. rubeola. etc.Seroconversie a t itrurilor IgM catre IgG .Folosir ea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale.O alta meto da este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezen ta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . cu siguranta ca da.

. instrumente s terile. n umarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravi dei (acesta ar compromite analiza genetica. . ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. muschi.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consis tenta. . Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. etc.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si inc lud fibroza chistica.Man evra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile.Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulel or fetale existente in acest lichid. . avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc cres cut de trisomie 21. aponevroza.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica s e extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarciii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). translocatii. . . cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sa u sa intrerupa sarcina. bilirubina. Tehnica: .Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se e xecuta transabdominal) cu betadina sau alcool iodat.) Indicatii: . care sunt beneficiile si riscurile). vizualizand in perm anenta varful acului.8 mm. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. .Se pun campuri sterile ca re sa izoleze zona unde se va executa procedura. si care sa fie departe de locul de insertie a pla centei. in decubit. deletii.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele d e lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic : AFP. inversiuni. Acul are o grosime in ge neral de 0. etc. sindromul cromozomului X fragil. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultate le indica anomalii cromozomiale.).Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. etc. care trebuie sa analizeze numai tesu t fetal). . Do ctorul sta in stanga pacientei. .Studii citogenetice in cazul cand rezultat ele la triplul test. . sindromul DiGeorge. .Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peret elui abdominal. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat var sta sarcinii este mai mica. . Nu pot fi decelate mutatiile genetice. .Prin aceasta procedura ( cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar l a noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. cromozomi marker. .Pacienta este informata in amanu ntime despre procedura (in ce consta.Pacienta este asezata pe un pat. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdomi nal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. trisomie 18. unde celulele contin ute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. dar pot fi folosite si ace mai groase.Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. manusi sterile. libera de parti fetale.

Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozit ive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatel e sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi l uata numai pe baza amniocentezei. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foar te putin lichid. cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic.5% si 5%.Izoimunizare Rh.Daca se incearca amniocenteza inain te de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. Dificultati in interpretarea citogenetica: . Complicatii: . In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a s e verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni re zidenti in vagin. . Motivele pentru care se executa aceasta procedura s unt multiple.Br adicardie fetala (tranzitorie). dupa procedura. care trebuie aspirat ulterior. .Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. . procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. . Siguranta: . .Mozaicism . . iar acest lucru este posibil doa r in aproximativ 50% din cazuri. de o bicei se rezolva in 2-3 zile.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. Varsta materna inaintata . Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil s a nu fie necesara o interventie. c u sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. Avorturi spontane recu rente.Scurgere de lichid amniotic 1-2%. . La cerere.Lezarea f atului. Simpl ist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si ex tragerea de lichid amniotic. datele raportate variind intre 0. cea c orionica si cea amniotica. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteri ilor. etc. carmin indigo in sacul punctionat pr imul apoi se punctioneaza celalalt sac. evaluarea maturitatii pulmonare fetale. . Se injecteaza.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gr avidele cu frotiuri sau culturi pozitive. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza c olorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei).Amniotita 1% (infectie). studiul m icrobiologic al lichidului amniotic.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotic e separate).Avort spontan.

de invingere a rezistentei balonului colabat. A nalogia sper ca e clara. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata des cisa cu una noua. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). alveola/aer. Raportul L/S este diferit in functie de varsta ge stationala. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapu n si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. iar i ntre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. folosind lumina fluorescenta depolariz ata. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere an atomic? Vom vedea imediat. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conduct e” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Ca si in cazul arb orelui. Copilul ar fi f ortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alve olele cu aer. Si d e aici putem sa-l studiem noi. permitand ca procesul de ins pir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). vehicularea aces tui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii su perficiale. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. denumite alveole pulmonare. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plam an fetal matur. Odata cu “ie sirea la aer”. Interpre tare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmo nara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din L ecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. O alta metoda relativ noua est e folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albu mina din lichidul amniotic necentrifugat. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. Vom observa c a balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opu s al tevii este astupat. Mixtura uleioasa. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. plamanul este matur. oxigen versus bioxid de car bon. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. momentul ales fiind ac ela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Daca raportul est e peste 55mg/g. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune su perficiala. Determinarea acestui raport poa te fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM.Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Limitare: . Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. In acelasi timp concentratia sfingomielinei ati nge un platou si apoi incepe sa scada. Exista o crestere lenta a lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi con centratia acesteia creste brusc. denumita sur factant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. Aceste alveo le au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare san guine la nivelul carora se produce schimbul de gaze.

Indicatii: .Titruri de anticorpi ma ri (peste 1/16).Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatib ilitati Rh. .Momentul executarii procedurii de pinde de titrul anticorpilor. .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM). .Prima amnioc enteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. .O a doua cale e reprezentata de r inichi. . cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (d eci se poate folosi un ac de punctie fara obturator).In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza gen etica. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei. de dopplerul ACM si de antecedente.Lichidul p relevat. .Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanu l fetal de unde ajunge in lichidul amniotic. . Interpretare: . Alegerea momentului: .Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lich idul amniotic. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. Tehnica: . . .In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. .Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea s everitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. .Bilirub ina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. .Deoarece in cursul procedurii se poate produc e hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecint a se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. In consecinta maturitatea pulmo nara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolul ui in lichidul amniotic.Se tinteste o zona in ca re sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului. . .Moarte fetala in antecedente datorata incomp atibilitatii Rh. in general 10ml. .Esantionul se centrif ugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impr egnare a lichidului amniotic cu bilirubina.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a p reveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de ? OD 450 (delta optical density 450) sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) .Hemoglobina este elib erata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.

a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale. Analiza hormonilor (hormonul de sarcina. in urmarirea efec telor unor tratamente (de exemplu diureticele date pentru afectiunile cardiace) sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. In unele cazuri este nece sar ca inainte cu 10 sau 12 ore sa se intrerupa alimentatia. frotiu citohormonal) Generalitati . Glicemia repre zinta cantitatea de glucoza din sange – glucoza este un tip de zahar ce asigura en ergia celulelor organismului. Analiza bichimica m asoara: Sodiu Potasiu Calciu Cloruri Dioxidul de carbon Glucoza Ureea in sange ( BUN) Creatinina. con tractia muschilor si activitatea creierului. Analiza biochimica a sangelui Generalitati Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilo r glicemiei.la care sunt supuse hematiile fetale.Curba Liley are trei zone care pot sa de a masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi ca m 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). Electrolitii mentin balanta hidrica a organismului si mentin functiile normale ale organismului. Mod de efectuare Aceasta analiza se face prin recoltarea de sange dintr-o vena a bratului. ca de exemplu ritmul cardiac. Zona II – afectare moderat a. Rinichii regleaza balanta hidrica ( regleaza cantitatea de apa din organism). hormonii glandei tiroide. Indicatii Ana liza biochimica a sangelui este indicata in analize de rutina. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. hormonii glan delor suprarenale. de saruri minerale si filtreaza produs ele toxice sau alte substante ce trebuiesc eliminate din organism. .

analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina. in special in sarcina extra uterina. Se intelege ca iodul din sange creste in h ipertiroidism si scade in hipotiroidism. Valori normale ale hormonilor glandei t iroide: 4-8 micrograme/100 ml sange. salivara. Din contra. Hormonii au rolul de a regla buna functionare a tuturor organelor din corp. care asigura cresterea. acesta este secretat in cantitate foa rte mare. Cantacuzino. Bucuresti.In organism exista doua tipuri de glande. Cantitatea optima de iod din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma. genitale (ovarele si testiculele). Pentru aprecierea functiei glandei t iroide se cerceteaza iodul din sange. . suprarenale. stare de moleseala. prin principalul sau hormon. care se insoteste de semne op use: rarirea batailor inimii. piele umeda si rece. Reactia este pozitiva chiar dupa 2-3 saptamani de la instalarea sarcinii. Acest hormon se elimina prin urina. glandele care secreta sucuri digestive. Ace asta glanda. cresterea batailor inimii si temperaturii (piele fierbinte). perpetuarea speciei. tiroida. pancreasul iar altele sunt per eche: glande paratiroide. s-au introdus teste imunologice de analiza. ci numai in cazul unei sarcini anormale. Hormonii glandei tiroide Glanda tiro ida este situata in partea anterioara a gatului si in mod normal nu se vede. ale caror secretii numite hormoni se varsa in sange. organe care produc secretii: glande cu secretie externa sau glande exocrine ale caror secretii nu se varsa in sange (g landa lacrimala. analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absen ta ciclului menstrual) se datoreaza unei sarcini sau unei boli endocrine. dar in exemplele de mai jos sunt amintite numai cele care se utilizeaza mai frecvent in practica medical a. etc. aj uta sa puna diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia masuri rapide de tr atament pentru a feri femeia de o hemoragiegrava care i-ar putea pune viata in p ericol. dupa cum este nevoie. metabolism bazal crescut. are rol in reglarea metaboli smului general al organismului. Analiza nu es te necesara in sarcina normala care se stabileste de orice medic si chiar de cat re gravida. mult mai precise care sunt preparate de catre Institutul I. cand scade secretia glandei tiroide (hipotiroidism) atunci apare boala numita mixedem. de aceea se face numai in spitale sau in labor atoare speciale si numai la indicatia medicului specialist in boli endocrine. Unel e glande endocrine sunt unice: hipofiza. tiroxina. care nu reactioneaza prompt la hormonul de sarcina. stari nerv oase.) si glan de cu secretie interna sau endocrine. Daca urina femii gravide se inject eaza la un broscoi (reactia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar niste modificari care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. De asemenea. fie accelerand fie diminuand arderea alimentelor din organism. In acest caz. in locul broastelor. fata umfl ata (edeme) dand aspect de falsa obezitate. adaptarea la mediu etc. Hormonul de sarcina In timpul sarcinii. Analiz ahormonilor este foarte dificila. Pe ntru fiecare glanda endocrina exista analize numeroase. Mai no u. In cazul in care glanda tiroida secreta tir oxina in exces se numeste boala Basedow (hipertiroidism) care se manifesta prin slabire.

Acestea se gasesc at at in sange cat si in urina. Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul.urina = 1. In organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil ma ndelic (AVM) care se elimina prin urina. a glandelor suprarenale si sexuale. Cresterea exagerata a concentratiei catecolaminelor din sange produce hipertensiune arter iala. m ineralelor si a glucozei in organism regland deficitul sau excesul acestora.6 – 37 . in bolile glandei hipofize i. variatiile term ice etc. Cresterile sau scaderile fata de procentele normale indica hipert iroidism. Hormonii glandelor suprarenale Aceste glande dupa cum arata si denum irea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de hormoni: cort icosteroizii sicatecolaminele. Concentratia d e 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari. Dozarea AVM urinar da indicatii utile d espre concentratia catecolaminelor sanguine. In mod normal iodul este acaparat de glanda tiroida unde este masurat cu un in registrator special. Bolnavii carora li se analizeaza ca tecolaminele si AVM din urina.feme i 6-15 mg/24 h . In bolile care ataca glanda suprarenala (boala Addison).copii = 2-4 mg/24 h Catecolaminele sunt hormoni secretati tot d e glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la diferite situatii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte. Valori normale ale corticosteroizilor: .Cercetarea functiei glandei tiroide se face si prin injectarea de iod radioactiv .55 umol/24 h AVM: . efortul fizic.in sange = 32 umol/l .in urina = 10-100 ug/24 h = 0. Valori normale ale catecolaminelor: Catecolamine: . Catecolaminele au un rol important in reglarea activitatii inimii (puls . Persoanele care trebuie sa-si analizeze funct ia glandei tiroide. vor intrerupe tratamenul cu iod cu cel putin 7 zile inainte de analiza.barbati = 10-20 mg/24 h . sa nu mana nce fructe si prajituri cu vanilie care ar putea falsifica rezultatele analizelo r. tensiune arteriala) si rinichilor.4 mg/24 h = 8. In hipertiroidism. tiroida acumuleaza mai mult iod.7-7. respectiv hipotiroidism. in insuficenta glandelor sexuale. Cele mai importante substante care fac part e din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. De obicei se analizeaza cort icosteroizii din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). Corticosteroizii iau parte la distributia apei. sa nu foloseasca nici un medicament. Alta metoda de aprecierea a func tiei tiroide este masurarea metabolismului bazal. trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-un vas special primit de la laborator. care are valori normale de -10 pana la +10%.3 umol/24 h Frotiul citohormonal (citovaginal) Este o analiza care arata indirect functionarea glandelor sexuale . dar de obicei ele se analizeaza in urina. secretia 17-CS este scazuta. in stresul psihic precum si in bolile care produc hiperfunctia glandei hipofize. iar in hipotiroidism acumularea de iod este diminuata.

excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui. hipertensiune arteriala etc. iod. potasiu. respec tiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina . din urina sau din ambele. fosfor. Se va r ecolta secretia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange. clor. adica pe toata perioada ciclului menstrual. etc. deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. fosfor. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. De obicei. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sa u datorita transpiratiei intense mai ales vara. de catre cabinetul de ginecologie. clor. progesteron). saliva. magneziu. In mod normal exista un echilibru intre c antitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a so diului din organism. fier. produce tulburari in functia no rmala a organismului. se acum uleaza excesiv in organism. calciu. Cantitate a de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de r inichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. timp de o lun a. a glandei hipofizare. pe lame speciale de sticla.) este n ecesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. Aceste minerale sunt introduse i n organism odata cu apa si alimentele. materii fecale. fie printr-un exces fie printr-un deficit. de asemenea organismul in sodiu. Analiza se face in cazuri de tulburari a le ciclului menstrual. Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. cu varsta. plumb. Perturbarea acestui echil ibru. scade de obicei si din urina. precum si dupa operatii.feminine. in unele boli ale glandelo r endocrine.). lamele. sudoare. dupa care. Recoltarea secretiei vaginale se face la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala. etichetate cu data recoltarii. Sodiul (Natriul. cu sezonul si cu felul bolii. iod) Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materi e neorganica. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. fie eliminarii lor accentuate din o rganism. Abuzul de diuretice saraceste. in grame la litru sange sau urina. insuficienta renala. mineralele neputanduse elimina. m agneziu. Analiza mineralelor (ionograma) se face di n sange. se vor duce toate o data la laboratorul de analize. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. in grame la urina din 24 sau i n miliechivalenti la litru (mEq/l). de obicei in spitale. In unele boli (n efrita. insterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormo ni feminini (foliculina. Na) Este un mineral absolut necesar omului. Dupa o colo rare speciala a celulelor din secretia vaginala. Numai in cazul in care functia rin ichiului este tulburata de anumite boli. lacrimi. se observa la microscop daca ca racterele acestor celule indica o functie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare). calciu.potas iu. dar si in unele policli nici. elimina nd surplusul de fecale sau urina pe alte cai. Cand scade sodiul din sange. boala Addison.

care perturba absorbtia de fosfor din intestin. in rahitism si in boli ale intestinului cu dia ree cronica. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. precum si i n rahitism. creste calciul din sange. creier. Fosforul (P) In general. Calciul san guin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulel e corpului avand un rol important in coagularea sangelui. icre. osteomalacie(inmuierea oaselor) etc. branza. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. in vindecarea fracturilor osoase. etc. branza. crescand concentratia sa in sange. in insuficenta ren ala. Vara sub influenta razelor ultra violete. Excesul de fosfor i n sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. restul il elimina prin fecale si urina. in bolile glandelor paratiroide. carcei). Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este l egat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). paine). in lipsa vitaminei D. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inain tarii in varsta. care se afla situa ta la gat si care secreta un hormon numit parathormon. Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din a limentatie. Ace asta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. De asemenea. solare. Copiii. Potasiul sau Kaliul (K) . oua . Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva d e alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. in tumori ale oaselor. Calciul (Ca) Este mine ralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el fo rmeaza oasele si dintii. in cresterea si calci fierea oaselor copiilor. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitat i foarte mari de calciu (lapte. a inimii si a enzimelor (fermentilor). acesta este legat de calciu formand f osfatul de calciu necesar cresterii oaselor.din organism. in buna functionare (c ontractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. Cand aceasta glanda secre ta prea mult hormon. De regula. rahitism la cop ii. gravidele. fosforul are rol in buna functionare a sistemul ui nervos. in bolile de rinichi car e nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. De asemenea. cl orul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. in unele boli care a taca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. concentratia calciulu i sanguin creste. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. Consumul de prea multe a limente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favori zand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. osteoporoza (demineralizarea oaselor). O urina care contine o cantitate prea mare de fo sfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. precum si mentinerii integritatii o aselor si dintilor. calciul se elibereaza in cant itati mari din oase. fapt care favorizea za formarea de calculi urinari. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. carne.

operatiile pe stomac si intesti n produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism.Femei = 0.5 g/24 ore 4-6 6-8 0.Barbati = 0. mai ales la copii mici. Bolile digestive.8-3. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o sl abire in activitatea lor. . De aceea. Scadere a fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. ori chiar dupa hemora gii mici si repetate ca sangerari din nas. din tu bul digestiv (hemoroizi). Transpiratia abundenta.8-1.0 4. cand se analizeaza potasiul.3-3. din caile urinare si genitale. Valori .40 normale ale mg/l (90-150 ug sau mg/l (8 0 – 140 ug sau fierului: gamma/100 ml) gamma/100 ml). fierul ia parte la formar ea unor enzime vitale pentru organism. cioco lata si altele). Fierul din organism provine din apa si mai ales din al imentele bogate in fier (carne.90-1.10-0. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar ma i ales in fructe (mere. Nevoile organismului de fier sunt mici. asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt su ficiente pentru organism. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (in suficienta renala. De asemenea. ficat. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. postul prelungit sunt cauze frecvente de p ierderi ale potasiului din organism.50 . se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamen te cu 48 de ore inainte de analiza. De asemenea.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1. cum sunt enzimele care contribuie la fixa rea oxigenului pe celule. splina. cirese. De ace ea.06-0. Potasiul scade din sange cand se consuma al imente sarace in acest mineral ca: paine alba. aceasta se aculumeaza in orga nism provocand tulburari ale inimii. In mod normal. de 2 mg/zi. soia. spanac.8 – 1.6 1. coma diabetica. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii s ubnutriti. diabetul.Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici ca t si ai inimii. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3.4-4. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. boala Addison). etc.9-5. oua. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. pere) si in zarzavaturi. varsaturile si diare ea. dulciuri rafinate ori dupa medica mente diuretice sau pe baza de cortizon. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui.30 0. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui. morcovi.5 2-3 0.

= = pana pana normale ale la la 40 125 ug/100 ug/24 plumbului ml ore. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. pentru a putea preveni intoxicatia cu aceas ta substanta. sistem nervos. Daca hemoragia provine din partea inferioara a intestinului (hemoroizi) at unci sangele nu este digerat si scaunul apare colorat in rosu.Sange . Va lori . enterita. etc. intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza digerarii sangelui respe ctiv.64mmol/l mmol/2 4 h. Ca nd hemoragia este mare si provine din partea superioara a tubului digestiv (stom ac.5-7. dupa medicamente diuretice precum si in alcool ismul cronic. In vederea acestei analize persoana suspecta de hemoragie trebui e sa urmeze intocmai. in diabetul grav. fainoase si cartofi. scaunul n u pare colorat si in aceasta situatie numai laboratorul poate preciza daca este sange in scaun.Urina Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. ulcerul duodenal.82-1. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalne ste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). De aceea.Magneziul (Mg) Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din cor pul omenesc: ficat. vopsitori. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din or ganism poate creste pana la doze toxice. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine i n activitatile musculare. muschi. Valorile magn eziului sanguin scad in insuficienta tiroidei. colita. Numai in unele boli ale tubului digestiv care produc sangerari (hemoragii) cum sunt ulcerul ga stric. Se vor scoate din alimentatie carnea de orice . chiar daca este permanenta.4 magneziului: 0. (I) normale ale = 2. compus din lapte. In cazurile in ca re hemoragia este mica (hemoragie oculta). dupa pierderile exagerate prin va rsaturi si diaree sau prin urina. sangele apare in materiile fecale. pict ori.Sange . = Analiza sangelui din materiile fecale In mod normal in materiile fecale ale omului nu se gaseste sange.Urina Iodul Are valori normale cuprinse intre 4-8 ug (gamma) la 100 ml plasma. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi. Valori . aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. branza.

In gastrita cronica . Analiza sucului gastric si analiza bilei Analiza sucului gastric (stomacal) Sucul gastric este secretat de stomac. oua. Acidul din stomac poate fi in s tare libera sau legat de alte substante. Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele pe rsoane sanatoase. Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza. in unele anemii. lapte. cafea) sau dupa tutun. Materiile fecale nu trebuie sa fie in contact cu vase sau recipiente din fier. nu se vor lua medicament e si nu se va fuma. in ulcerul gastric si duodenal precum si la persoanele sanatoase. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor.5 55-100 40-60 Analiza bilei Bila este o secretie a ficatului. Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sangereaza. Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitat ea de a digera suficient alimentele care contin proteine. Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da per soanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola d e histamina.fel. care se va transporta la laborator intr-un recipient de material plastic. care are rolul de a favoriza digestia grasimil or alimentare. caci s angele inghitit poate modifica rezultatul analizei. mucus si minerale. In mod normal sucul gastric este acid. ouale. bauturi.7-2. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciu c care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric). sa informeze de acest lucru pe medic. Dupa acest timp s e va recolta o cantitate de materii fecale cat o nuca. alcool.0 46-55 Ml Na O H N: 10 20-40 Aciditate libera totala Aciditate 2. mai ales dupa varsta de 60 ani. dupa o alimentat ie care excita secretia acida a stomacului (condimente. De asemenea. Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in m l hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). El contrib uie la digestia alimentelor din stomac. Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute. dupa un stres care poate opri secretia gastrica. fiind compus din apa. acid clorhidric. etc. in vez ica biliara . in special a acelora care contin protein e: carne. pelagra. Acestea trecand nedige rate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita). De asemenea. Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. persoanele carora le sangereaza gingiile vor evita sa se spele pe dinti inainte de analiza. legumele verzi si nu se va lua nici un medicament. in ainte de recoltare nu se vor consuma alimente. pepsina (enzima). Valori normale: Aciditatea gastrica normala g HCl ‰ m Eq ‰ 1. in tumorile stomaculu aciditatea gastrica este scazu ta sau chiar lipseste. pentru ca in aces t caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. Bolnavu l nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare).0-3.

etc. Iar in bolile de ficat cu icter. cheaguri. sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognos ticul bolilor. spuma. dar in mod curent pentru dia gnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului.). Mirosul urinei este specific. Inca de acum 3000 de ani. Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa min erala. Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duo den (tubaj duodenal). varza rosie. limp ezime. care provine din canalul biliar. proba B care provine din vezica bilia ra si proba C. care provine direct din ficat. In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina. tetraciclina. Si o serie de al imente ca: sfecla. paraziti (giardia sau lamblia). analiza calcu lilor urinari. levuri. zahar. Analiza carac terelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. Uroscopistii aveau si ajutoare. care in mod normal n u se gasesc in bila. Sunt valabile acel easi recomandari mentionate la analiza sucului gastric. bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-negricioasa (ca berea neagra). urina are o culoare rosie murdara. Urina este produsa de rinichi atat prin filtr area sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina prim ara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa. mine rale. albastru de metilen. reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constitui e urina finala care se elimina prin caile urinare. medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate. In vederea anal izelor. eritocite. Analizele microscopice urmaresc sa descopere le ucocite. Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai inf ectiilor biliare (vezi bilicultura). fie in policlinica. “curieri de urina” care transportau urina de la bo lnavi in “laboratorul” uroscopistilor. mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. analiza microscopica a urinei) Analiza urinei Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. culoare. Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice. bila se recolteaza fie in spital. antinevralgice. In infectiile urinare care duc la fermentarea urin ei. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina ca re puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii . pot sa modifice culoar ea normala a urinei. minerale si organice. Ea este mai inchisa la culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon. bomboanele colorate. Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei. Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A. ). sange. Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii c alculilor biliari. etc. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia . In urina se elimina astfel pe ste 150 de substante chimice. etc.

In cazul unei urin e cu sange. densitatea urinei nu scade. produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. Cresterea densitatii urinare peste cifr a 1030 indica fie o deshidratare a organismului. dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura. Numai in diabetul zaharat. creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. dupa febra. cantitatea de urina este mai mica. Dar daca urina proaspata. calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte m are de produse bogate in calciu (lapte. Densitatea (greut atea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se dete rmina cu urodensimetrul.0 urina este considerata acida si hartia se inroseste. emotii. in diabetul zaharat netratat. consum mare de lichide. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei.mirosuri aromate. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitat ea de a produce o urina mai concentrata. dupa varsaturi.0 urina este considerata alcalina si hartia se . Dupa frig. De asemenea. Bolile cronice de rinich i (glomerulonefrita. etc. se pot vedea plutind cheaguri cu sange. dupa fumat sau consum redus de lichide. iar a alcoo licilor a alcool. hipertrofie de prostata. PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1. in bol ile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca. ci creste datorita zaharului dizolvat in urin a. diaree. barbatii elimina mai multa urina decat femeile. pana la cativa litri pe zi. in ciuda unei cantitati mari de urina. fie un diabet zaharat. Transparenta este caracteristica urinei proaspete.) din cauza dificultatii de a urina. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. arsuri sau traumatisme. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului . ciroza hepatica) cantitat ea de urina scade foarte mult. Datorita consumului exagerat de lichide. Sub pH-ul 7. de alcool. Cand se consuma mai multe lichide. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala. In socul produs de hemoragii mari. atunci densitatea urinar a este mai crescuta. dupa transpiratii inte nse (deshidratare). deci in cazurile in care creste cantitatea de urina. se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers. Se introduce hartia in urina si se observa modificare a culorii benzii de hartie. de alimente sarate.5 li tri. Determ inarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu al ta substanta indicatoare). branza) ori de carne. mai ales daca este tinuta la rece. In bolile care bl ocheaza caile urinare (calculi urinari. cantitatea de urina este mai mica. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arat a cifra sub 1012. Acest lu cru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane. eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. tratamente cu diuretice. cand urina din 2 4 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata. infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urin a scade sub 500 ml (oligurie). iar peste pH-ul 7. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtra te prin rinichi. In sezonul cald. bolnavii elimina cantitati mari de urina.

Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange. nefroza. Corpii cetonici nu se gasesc in urina normala. in raport cu cantitatea de albumina. intoxicatii cu substante minerale sau organice. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare. cand glicemia din diabet depa seste 150-200 mg/100 ml sange. Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii. stari emotionale. care dupa eforturi fizice. medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnos ticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. cistita. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene. metoda aceasta fiind cea mai veche “analiza medic ala” care se cunoaste. diabetul. La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinar e provine din albumina sanguina.5 . Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. uretere. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este mod erata si se apreciaza calitativ. dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. iar dupa un regim alimentar vegetarian. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). pielocistita. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5.albastreste. vaccinari si stari alergice. in fectii cu microbi sau virusuri. Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie. concentratia lor urinara creste foarte mult i n diabetul zaharat netratat. Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce. vez ica): glomerulonefrita. de obicei slabi si inalti. nor foarte fin. Urina care este permanent prea acida sau prea alcal ina. dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei. atrag ea furnicile si albinele si au numit-o “urina de albine”. Exista persoane care. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminur ie cum sunt: hipertensiunea arteriala. albumina trece in urina (albuminurie. nor fin si dozabila. f ara sa aibe diabet zaharat. elimina permanent sau periodic zahar prin urina (dia bet renal). dupa mers. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului. bolile de sange si de inima. predispune la formarea de calcului urinari de acid uric. glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina. In acest caz se face si d ozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. Albuminurii permanente si masive se intalnesc f recvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet. tuberculoza renala. pr oteinurie). respectiv de fosfa t si carbonat de calciu. de unde poate fi analizata. se elimina o urina mai acida. intoxicatii grave. dupa un post prelung it sau dupa un . Este vorba mai ales de tineri de 15-25 a ni. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri. ape minerale) sau dupa infectii ale aparatu lui urinar. du pa medicamente alcaline (bicarbonat. dupa un consum e xagerat de glucoza sau alte zaharuri. Dar dupa cum s-a aratat la diagno sticul de laborator al diabetului. devine alcalina.5 si 6. vitam ina C). de exemplu. la femeile grav ide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. si in mod normal ea nu se gaseste in urina. Mai tarziu. astfel: albumina=absenta. calc uli urinari etc. care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. dupa diferite medicamente. Dupa pierderea cronica de albumin a prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. care d ispare noaptea si dupa repaus la pat. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc d upa frig.

deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de min erale din sange si din organism. De aceea. insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul. care se elimina in exces prin urina.regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi. Prezenta lor se notifica prin expresia “prezenti”. acesti pigmenti trec in sang e dand culoare galbena pielii. la femei s e recomanda repetarea examenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta . In mod normal. de asemenea. Cand aceste elemente sunt putine. in boli ale vezicii biliare (colecistita). Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. Astfel. branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor c onsuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac. Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantit ate mica in urina normala. deoarece analiza sange lui ofera date mai precise. colorand-o in brun. creatinina.). Pi gmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de 4-5 zile intr-un borcan de sticla. eliminate in cantitati mari prin urina. iar din sange trec in urina. pigmentii biliari sunt absenti in urina. Mineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri. La femei unele din aceste elemente pot proveni nu numai din ur ina ci si din sfera genitala. pe langa a ceste recomandari. Analiza microscopica a urinei Elementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele. Apoi uri na se filtreaza printr-o bucata de tifon. in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita. in cursul sarcinii. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia “normal” sau “crescut”. Cercetarea lor in urina se face mai rar. In bolile de ficat insotite de icter. colica. care retine calculul. cristalele etc. cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calcu li. dar in urina concentra tia lor e mult mai mare. persoanele c are au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu s i fosfor (lapte. Calculii urinari produc dureri. ureea sunt. dupa varsaturi prelungite. Prevenirea forma rii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. Deseurile toxice rezultate din arderea proteine lor ca acidul uric. datorita solidificarii s ubstantelor minerale sau organice. constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. cafea. ceai etc. ciocolat a. Analiza calculilor urinari Calculii sunt niste concr etiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara. An aliza calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice. De aceea pentru a evita unele confuzii. hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita. bolnavul care are o “criza de rinichi” (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborato r ca sa fie analizat. s e pot observa numai la microscop. la indicatia medicului. bolnavii vor trebui sa ia si alte mas uri de prevenire a calculozei urinare. persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. dar cand depasesc o anumita cantitate pot ajuta la punerea unui diagnostic. nu au import anta pentru sanatate.

care constituie cea mai ma re sursa de energie pentru organism. Valori normale: . Celulele epiteliale sunt rare in mod normal. Cristalele urinare de natura minerala sau organi ca se gasesc la toate persoanele.. infectiile urinare cronice (pielonefrita. Analize biochimice . Se observa la micros cop. Dar sunt persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita une i debilitati ereditare a rinichilor (hematurie congenitala). hipertensiunea arteriala. Insa sunt persoane care elimina aproape perman ent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constitu ita. Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numa ratoarea la microscop (proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. Numarul de elemente celulare gasite s e exprima pe mililitru de urina si pe minut. Infectiile urinare acute (cistita. trigliceride. In astfel de situatii exista riscul de a se forma piatra la rinichi. etc. sunt insotite de eliminar i de sange in urina (hematurie). deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. nefroza). l ipide totale.Eritrocite = 3000 pe ml/minut. Apoi se recolteaza toat a urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de c ristale.analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol. glomerulonefrita. Cilindrii urinari s unt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichil or (glomerulonefrita. dar in infectiile vezic ii urinare si ale rinichiului pot deveni numeroase. in mod normal. Un consum mai cresc ut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina. care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi). tuberculoza). mai ales cand urina este prea concentrata. pielocistita) . tumo rile. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate s ub forma . Urina se examineaza la m icroscop numarandu-se elementele celulare. se vede si cu ochiul liber. Hematiile (globulele rosii) pro vin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor urinare sau al e rinichilor. Uneori hematuria este asa de mare incat sangele care coloreaza urina. producand cheaguri. perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. din grasimi. Leucocitele sunt celule sang uine albe. bolile de sange.prealabila. calculii urinari. Microbii care se p ot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare. lipoproteine) Analiza grasimilor sanguine Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase.Leucocite = 2500 pe ml/minut .

dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare p entru screlozarea arterelor. care se pot transforma in grasimi. iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Scade rea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie. Cu timpul arterele se ingroasa. in bolile ficatului. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. slanina. Lipidele totale Reprezi nta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele impor tante ca inima. La 4-8 ore dupa masa. necesara pentru activi tatea vitala a organismului.in unele bo li ereditare. ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat . Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru efortu rile fizice. . In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza. Tri gliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Atunci sangele devine albicios.solida in diferite organe sau piele.in unele boli de fic at si de rinichi . untura. netrat at in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange . pe ca nd cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Mai daunatoare pentru sana tate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hip erlipidemie). Datorita cresterii r igiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza). acestea se pot rupe producan d hemoragii in creier sau in alte organe. colesterol. acizi grasi. Hiperlipide mia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi.supraalimentatie in special cu grasimi . Grasimile corpului provin din consumul alimentelo r grase ca: unt. creierul etc. lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este nece sar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. care irig a inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. care sunt de mai multe tipuri: lipide totale. Pentru scopuri medicale. in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia.in diabetul zaharat. Cand lipidele depasesc concentratiile nor male din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza). suparari). e tc.in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice . Cresterea lipidelor totale se intalneste in: . iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare.in insuficienta glandei tiroide . carnii. Astfel. prin astuparea arterei coronare. circula mai greu. lipoproteine si altele. ulei sau a dulciurilor. mai ales la inim a si creier. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mu lt mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si crestere a lipidelor totale. intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie. constitutionale. in afectiunile acute. Prin actiunea cronica. se analizeaza numai grasimile din sange. situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange . dupa efor turi fizice. fainoaselor.in stresul psihic puternic (teama emotii. indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei. trigli ceride. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide).

dupa cum exista persoane cu valori n ormale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. bogata in grasimi. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. Cea mai fr ecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism. In general. Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml. proteinele si glucidele. Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele. et c. astfel. Acizii grasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele . icre. Un colesterol de 2. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane per manent crescut. Multe persoane confunda stare a de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasime a corpului. ramanand sta tionar. el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi gra si nesaturati fac rara ateroscleroza. De ace ea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere. acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. unei supraalimentatii. scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Dupa varsta de 60 ani. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie. lapte. vietii sedentare. organ care sitetizeaza colesterolul. glanda a carei hormon are rolul de a “arde” substan tele grase. riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. linoleic. Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol. etc. Concentratia acizilor grasi din sange vari aza mult in raport cu alimentatia. Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: alimentatia nerationala. Acest lucru se intampla in cazul subnut ritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. m ai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom).) care se ga sesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei.50-3.Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. care nu fac ateroscleroza si nici ac cidente vasculare (cardiace sau cerebrale). valorile colesterolului nu mai cresc mult. colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani . De obicei. etc. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua. ciroza hepatica ). creier. etc. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la f ormarea aterosclerozei. care depasesc 30% din totalul calori ilor . scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica. in timp ce un co lesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor orga nismului. stearic. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile.00g/l este un semnal de alarma. unt. In b olile ficatului. ci in sange si in unele organe.

Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse.20-1. scaderea in greutat e poate duce si la scaderea colesterolului sanguin.90 femei Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 1.20 51-60 2. la care se vor asocia exercitii fizice in ved erea consumari excesului de colesterol.20-2.20 1. Se admite ca va lorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1. Ultimel e trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea p redispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare.60 1.factorul genetic.30-1.60 Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regi mul alimentar recomandat de medic. Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml Lipidograma .20-1.80 2. sunt pareri care arata ca nu atat colesterolu l alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism. a oboselii deconectarea nervoasa. care contribuie la sinteza crescut a de colesterol din orice aliment.00-2. daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un c urent continuu. Evitarea stresului psihic. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”. probabil ca este vorba de o siteza crescuta in organism si in acest caz medicu l curant va indica si un tratament medicamentos. legat de factorul hormonal.70 1.301.sau cu un aport excesiv de dulciuri .80-2. asa cu m rezulta urmatoarea statistica: Valori normale ale colesterolului: Varsta (in ani) Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati 1.suprasolicitarea psihica.90-2.00-2. care duce la sur menaj.00 1. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau.sexul. in raport de varsta si sex. lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori.6g/l. renuntarea la fumat pot contribui la scaderea c olesterolului. la oboseala nervoasa . Fractiunile lipidogram ei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine 8-13% Alfa-lipoproteine 10 -22% Pre beta-lipoproteine 1-16% .60-2. femeile desi co nsuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare . Lipoproteinele Sunt lipide lega te de proteine. care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente.50 1. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg l a 100 ml/sange.50-2. Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ . La persoanele obeze.50 1.

Analiza bilirubin ei sanguine Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui. colinesteraza. fosfataza a cida. LDH. unsuros si diareic. a grasimilor din fecale poate aduce date indir ecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin. In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fe cale sau trec in cantitati foarte mici.0. Mai tr ebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o p oate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai sau usoara. Analize biochimice . In mod normal. transaminazele. Pri n cresterea procentului de beta-lipoproteine.Beta-lipoproteine 55-65% Chilomicroni Lipsesc in mod normal Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a repartitiei grasimilor in corp. au si beta-lipoproteinele crescute.2 mg% Bilirubina indirecta=0.3-3. scade procentul de alfalipoprotein e care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm. cand se astupa canalul biliar (calculi ai vez icii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina. De altfel. De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut. De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm.8-1 mg% Bilirubina totala=1-1. minus 100. care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. U n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca . Dar in tulburarile de digestie ale grasi milor. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica). Punerea in ev identa cu ajutorul microscopului. scaunul acestor bolnavi este mai decolorat. Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare. amilaza. trebuie sa ai ba greutatea ideala de 170-100=70 kg.2 mg%. asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia gra similor). Valori normale ale bilirubinei sanguine: Bilirubina directa = 0-0.Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane.analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina. Creste rea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si c resterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina. aldolaza. bilirubina nu se g aseste in sange decat in cantitati foarte mici. creatin . albicios. de gradul trei. pe care o fabr ica ficatul si care intra in compozitia bilei. colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. Cand depasi rea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijl ocie sau de gradul doi.

Valorile enzimei din sange se exprima in unitati Bodanski (UB). De asemenea. sulf etc.5 Mui/ML SER 9 UI/ml ser (la copii) Transaminazele -se an alizeaza doua transaminaze: TGP si TGO. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii.kinaza) Analiza enzimelor sanguine Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala avand un rol important i n desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi. urina etc. Din arderea combustibilului alimentar in organism.5-5UB 3-13UK 13-45UI Cand . bila. etc. prostat a. Fosfataza acida. depasind valorile norm ale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv. in care se fabrica o cantitate mai mare din aceasta enzim a. du cand la cresterea valorilor enzimei. Valori normale ale fosfatazei alcaline: 1. de inima. fosfataza alcalina creste in u nele boli ale oaselor. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra c aruia actioneaza. totala prezinta valori crescute in bolile oaselor si ale pro statei. Exista boli care p un in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime. Enzimele descompun aceste dese uri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa. De aceea. Iata cateva enzime care se analizeaza mai frecvent. in unele boli cand activitatea unor en zime este mare sau prea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a ali mentelor si in degradarea lor. din diferite cauze bila nu se mai scurge in intestin (calcul al vezicii biliar e. amilaza. zaharuri) in subs tante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentr u producerea de energie. Bolile care produc mai des modificari ale enzi melor sunt: bolile de ficat. etc. hepatita cu icter. Valori normale ale aldolazei: 2-10U/ml 4-6 U. De obicei. etc. de rinichi. Valori normale ale transaminazelor: .S. bi oxid de carbon. Fosfataza alcalina este o enzima care se gaseste in ficat si oase si care se elimina prin bila. de oase.9-2. proteine.) atunci aceasta impreuna cu enzima trece in sange. urmat de sufixul ”aza”. rezulta pe langa energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. de exemplu: fosfataza.). unde creste foar te mult. unitati King (UK) sau unitati int ernationale. de pancreas. din substante mai simple. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne./ml (unitati Sibley) pe ml ser la adulti 0. Valori normale ale fosfatazei acide: 1 UB 4 UK 4-14 UI Aldolaza este o e nzima care se analizeaza in hepatita virala. sucuri digestive. cu sau fara icter. De asemenea. azot.

cu sau fara icter. mazare. Valori normale ale LDH: 150-450 unitati Wrobleski 120-240 U/l Creatin kinaza (CK sau CPK) creste de asemenea in aceleas i boli ca si LDH. fibrinogen) Generalitati Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii. Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate. Valori normale al e amilazei: Sange = 8-32UW/1 ml ser 230-2700 UI/l ser Urina = 16-64 UW/ml urina 8000-30000UW/24 ore Sub 5500 UI/l Lactat dehidrogenaza (LDH) sanguina s-a consta tat ca este crescuta in bolile de inima (infarct miocardic). Colinesteraza este produsa d e catre ficat si eliberata in sange.analiza proteinelor sanguine (proteine totale. oua). care contin azot. Dar in bolile pan creasului (pancreatita acuta sau cronica. Valori normale: 3000 – 8000 U/l 2000 – 3000 UI 0. un gram de pr oteine producand 4 calorii. cand a disparut s i cauza care a dus la aparitia acesteia. lapte. Analiza prote inelor se face din serul sanguin. O cantitate fo arte mica trece in sange. Majoritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine. branza. Valori normale: 10-70 U/l De mentionat ca toate enzimele sangu ine care se modifica in diferite boli revin la valori normale.10-40 UK 2-16 UI Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolil e de ficat (hepatita acuta si cronica. scaderea enzimei din sange este atat de puternica. se produce trece rea enzimei in sange crescand cu mult peste valorile normale. sulf si fosfor. Enzima se masoara in unitati Wohlgemuth (UW) sau in unitati internationale (UI).).700 unitati pH Amilaza este fabricata de pancreas si secretata in intestin pentru a ajuta l a digestia alimentelor provenite din cereale si cartofi (amidon). soia. linte. astfel: . Exista mai multe feluri de analize care explor eaza diferite componente ale proteinelor. iar din sange se elimina prin urina. fie de origine vegetala (fasole. in calculi ai pancreasului) si in alte boli care astupa canalul pe care se scurge enzima in intestin. La persoanele care lucreaza cu insecticide ce contin fosfor. fie de origine animala (carne. in unele boli muscu lare si chiar dupa eforturi fizice mari. Analize biochimice . probe hepatice. in bolile de inima (infarct) sau in bolile muschilor scheletici. precum si pentru producerea de energie calorica. proteinogram a. ciroza). incat poate pune viata in pericol. etc.

Proteinele totale Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame la 100 ml ser sanguin. Valorile normale ale proteine lor sanguine sunt: - la adulti = 6,6- 8,6 g la 100 ml - la copii 1-3 ani = 6,0 – 8 ,6 g la 100 ml. Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline. Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si concentratia lor in s ange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica. Scade rea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul ca re este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemo ragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia norm ala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt numai o parte din cauzelecare scad concentratia sanguina de protei ne. De asemenea, efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care pro duc febra prin consumul crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca a peland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la s labirea si la scaderea in greutate a corpului. Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca in hiper tensiunea arteriala. Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesutur ile corpului (maini, picioare etc.) producand edeme. Electroforeza serului sau p roteinograma Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric c ontinuu se pune o picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descom puse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. Valorile medii nor male ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si nor mal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copi i, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal. Valori normale Fract iunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-gl obuline beta-globuline gammaglobuline Proportii procente 52-62% 38-48% 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% in grame Proportii 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47 in Raportul albumine/globuline (A/G) Daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un rapor t,

care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are import anta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza d e globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care pro duc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o cr estere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virot ice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reum atism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anu mite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cr esc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei seru lui revin la normal. Probele "hepatice" (testele de disproteinemie) Sunt analize care exploreaza capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesa re organismului. Un ser cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se f ac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. Dar un ser cu proteine modi ficate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sun t mai intense. In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra re actia cu timol, reactia Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitiv e) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita. Dar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice a normale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. Deci nu orice proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu i ndica totdeauna nici gradul de gravitate al bolii. De altfel acestea probe se po t modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim alimentar. De aceea prob ele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize ajutatoar e: proteinele totale, electoforeza, etc. (Serul prea gras falsifica rezultateale probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac aceste analize nu vor manc a cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui.) Valori normale ale probelor hepatic e Testul, analiza Valori normale Timol 1-4 unitati Mag Lagan Takata-Ara Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormal a) se noteaza cu 1-3 plusuri Gros Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de cadmiu Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitat i Bolnavii cu diabet, netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepa tice, ei trebuie sa-i trateze mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor n u scad numai cu

regim alimentar. Fibrinogenul Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol important in coagularea sangelui . Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange. Scaderea fibrin ogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficat ului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in bol ile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut. Deseurile rezul tate din consumarea proteinelor Ca urmare a consumului de proteine de catre orga nism rezulta si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate si pe care organ ismul le elimina din sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpira tie. Cele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ur eea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici, d ar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concen tratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in urina. Acidul uric, crea tinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in prot eine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele corpului (bo li infectioase, boli de sange, etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cro nica, insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in orga nism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea m ai mare decat in stare de repaus. Acidul uric creste foarte mult la persoanele c are consuma cantitati mari de carne si organe(ficat, rinichi, splina, creier, ic re) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duc a la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Valori normale ale deseu rilor proteice Deseurile In sange In urina proteinice Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80g/24h Ureea 20-50mg/100 ml 15-35g/24h Creatinina 0,6-1,2mg/100 ml 0,8-1 ,9g/24h Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, anti nevralgicele, cortizonul, etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De a ceea aceste substante nu se vor consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizel or. Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanel e subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. In suficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cai lor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauzepatologice care cresc peste normal ureea sanguina. Analize biochimice (analiza zaharului din sange glicemia si din urina - glicozur ia) Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase

substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si su bstante minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cer ceteaza compozitia chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Analiza zaharurilor din sange Exista mai multe felui de zaharuri in o rganismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc. Glucoza este cea mai important a zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele omului si consti tuie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitati i omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta 4 calorii . Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele mai bog ate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealife re, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrol itice in glucoza. Dar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul de gluconeogeneza. Pentru aprecierea canti tatii de zahar din organism, in laborator se analizeaza zaharul din sangele tota l ori din ser sau plasma. Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 10 0 ml sange. La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produc e perturbari grave organismului. Astfel, scadereaglicemiei prea mult sub valoril e normale (hipoglicemie) poate produce ca simptome slabiciune, tremuraturi, tran spiratii si chiar pierderea constientei(coma hipoglicemica). Acest lucru se inta mpla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide) s au in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe munte, c are consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor g lande endocrine care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenal e), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulin a sau alte medicamente antidiabetice. Cresterea glicemiei (hiperglicemie) se int alneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se face dupa un consum crescut de dulciuri. De asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic sa u psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemi e crescuta, fara a fi bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la n ormal dupa ce a disparut si cauza care i-a provocat cresterea. O glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentrat ia glucozei in sange. Astfel, secretia in exces a hormonilor unor glande (hiopof iza, tiroida, suprarenalele) produce hiperglicemie. Dar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic. Pancreasul este o glanda mixta, cu secretie endocrina de insulina si exocrina de enzime dig estive ce se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a ajuta la consumul si la arderea glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancre asului acesta secreta mai putina insulina sau nu mai secreta deloc si din aceast a cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in sange, cresc and glicemia. Astfel, glicemia poate ajunge la 200-300 mg% si chiar mai mult, ce ea ce duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane ca re nu stiu ca au diabet.

datorita per turbarii produsa de foame. Dar cand glicemia a depasit 150-200 mg% atunci glucoza tre ce din sange prin rinichi si se varsa in urina de unde se poate analiza. In prezenta acesto r simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei glicemii. care pot modifica rezul tatele de laborator. De aceea. in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui.persoanele care urineaz a cantitati prea mari de urina. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pent ru dozarea glicemiei. peste 3-4 litri chiar si in sezonul rece . Din contra. acetona). zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi. cum sunt: . Pentru dozarea glicozuriei se va strange urina din 24 de ore. tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei. dar in d imineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. pentru a face fata cheltuielilor de energie o rganismul recurge la rezervele de grasime. a glucozei. Analiza zaharului in urina (glicozuria) – in mod normal urin a nu contine glucoza. laptos si analiza arata valori crescute ale grasimilor totale si ale colesterolului sanguin. la valorile initiale se face mai tarziu de 2 or e. cel putin odata pe an sa se dozeze glicemi a in special la unele categorii de persoane. In afara de modificarile valorilor glucozei. In mod normal dupa consumul de glucoza. dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. Dar acest efort al organismului de a suplini pri n grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat in prezenta zaharului. caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal. Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemei crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. pe care le mobilizeaza din depozite s i le trece in sange spre a le utiliza in locul glucozei. sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni. De aceea. de infometare. in speranta ca analiza le va iesi normala. . Dar l a persoanele diabetice glicemia creste foarte mult.persoanele care au pari nti sau frati cu diabet . A stfel ca si in cazul subnutritiei. Se spune ca “grasimil e ard in flacara produsa de glucoza” drept urmare grasimile sunt arse incomplet re zultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici. sangele diabe ticilor este gras. analiza poate sa fie chiar mai “anormala” ducand astfel l a concluzii gresite privind gravitatea diabetului. pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac urmatoarele analize in sange sau in urina: Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie p entru persoanele tinere considerate sanatoase. poate indu ce medicul in eroare. Dar dupa 30-40 ani varsta cand ap are de obicei diabetul. De asemena. De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vin a nemancate la laborator. i se da bolnavului glucoza fie pe gura. In acest scop.persoan ele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananc a mai mult ca de obicei . peste 2-3 litri in 24 de ore.persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa.persoanele care sunt predispuse la obezitate .De aceea. este bine ca. Persoanele care isi fac “hiperglicemie provocata” nu vor tine un regim strict. se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal.

eritro micina. se produce alterarea filtrului rena l. Datorita iritatiei cronice a rinichiului de cat re glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel. opiacee. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). Din aceasta cauza. Valori crescute datorita activarii enzim atice in cursul analizei: . pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si proteinele corpului.hemodializa cronica (nu se cun oaste cauza) . nedescoperit sau netratat corect.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). cu toate ca manaca mult diabeticul slabeste.tratamente cu oxacilina. Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic): . In aceasta situa tie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru di agnosticul de diabet.cetoacidoza diabetica . Valori crescute . care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie). cresc si deseurile proteinice din sange: acidul uric. creatinina. ureea.afectiuni hepatice severe . ampicilina. Intoxicatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate duce la coma diabetica. Drept urmare. In diabetul grav.boala Beri-Beri (carenta de v itamina B1 – tiamina) .in trecut. lipemie (cresterea lipidelor serice). astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de u n bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte. De notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale respi ratorie. GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul uno r lucrari de constructie in laborator). Masurarea volu mului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foa rte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la domicili u. caci isi consuma propriile lui protei ne (diabetul cu slabire).Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pan creatice . dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening l a donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice Utilizari .

obstructie biliara. cresterea poate persista timp de 24 de ore. ASAT creste dupa 2-4 ore.infarct renal (ocazional) .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. .arsuri . . Afectiuni osteomusculare.intoxicatii cu plumb .5 – 65 de ori peste valoarea normala .rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati.hepatita virala .hipotermie .mioglobinuria (elim inare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: mus chii scheletului.o crestere si o scadere rapida suge reaza o afectiune biliara extrahepatica .traumatisme hepatice .anemii hemolitice. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).toxice hepatice (medicamente) . postinterventii chirurgicale pe cor d) .pancreatita acuta . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . tetracicline. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivir e (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foart e mari).Afectiuni hepatice : . izoniazida) .leziuni intestinale (interventii chirurgicale. ciroza.staza sau compresie venoasa (insu ficienta cardiaca.postiradiere loca la (radioterapie) .neopla sme cerebrale (ocazional) .me tastaze hepatice . incluzand si traumat isme.administrarea unor medic amente (tratamentul cu heparina. salicilati. Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l) .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .medicamente si substante chimice hepat otoxice (tetraclorura de carbon). ischemie hepatica) . gra nuloame.intoxicatii cu ciuperci .eclampsie .hipotensiu nea acuta (infarct miocardic. antren and eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina). clorpromazin a.infarctul cer ebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . stari septice.valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a he patocitelor (celule hepatice). opiacee. valorile inregistrate po t fi de 2. cancer primar sau metastatic. atinge un maxim du pa 5-8 ore. infarcte mezenterice) .

de inima. Pentru copii nu este necesara o anume pregatir e.dializa renala cronica . urmat de sufixul ”aza”. De aceea. despre cum se va des fasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. creatinina) . depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartu lui digestiv. de prostata. rezulta pe la nga energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. amilaza. sulf. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange . Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despr e necesitatea acestei examinari.Valori scazute .transaminaza. Adultii a r trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui p entru dozarea enzimelor hepatice. Recoltarea probelor La nou nascut prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului folosindu -se un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange. de pancreas. Din arderea combustibilului alimentar in organism. sarcina. Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele si mple din care au fost sintetizate alimentele: apa. Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in na tura vie vegetala si animala avand un rol important in desfacerea substantelor a limentare brute (grasimi. cand activitatea unor enzime este prea mare sau p rea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degra darea lor. de rinichi. bioxid de carbon. Cand a fost colectata o cantitate c orespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se f ace staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat un bandaj usor. De obicei . in unele boli.). de oase. Valori n ormale angina pectorala insuficienta coronariana pericardita insuficienta cardia ca congestiva fara afectare hepatica posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. etc. etc.deficit cronic de piridoxal fosfat (ma lnutritie. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza. proteine. etc. de exemplu: fosfataza. zaharuri) in substante mai simple pe care or ganismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie. apoi cate va picaturi sunt captate in tubul respectiv. sucuri digestive. bila. Piele a la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic. Exista boli care pun in circulatia san guina o cantitate mai mare de enzime. despre riscurile aferente. azot. . Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile d e ficat. urina etc. De asemenea. din substa nte mai simple.azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – ure e.

cancer p rimar sau metastatic. Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enz imele serice ce consuma acid lactic): .hemodializa croni ca (nu se cunoaste cauza) .valorile extrem de ridicate suge reaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). Utilizari . GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator).staza sa u compresie venoasa (insuficienta cardiaca. obstructie biliara. . atinge un maxim dupa 5-8 ore. Se apasa pe locul r espectiv. Uneori trebuie sa se recolteze in mai m ulte recipiente. op iacee.5 – 65 de ori peste valoarea normala .La adult. lipemie (cresterea lipidelor serice).cetoacidoza diabetica . dozarea acestei enzime a fost folosita ca tes t screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei.boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina) . ischemie hepatica) . cresterea poate persista timp de 24 de ore. ASAT creste dupa 24 ore. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor).in trecut.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . valorile inregistrate pot fi de 2.o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . ampicilina.afectiuni hepatice severe .tratamente cu oxacilina. Apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). garoul poate fi de sfacut. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. Valori crescute Afectiuni hepatice : . eritromicina. Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza intr oducerea acului. ciroza. Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul brat ului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garou lui. pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj. granuloame.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie i n antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se spar g usor.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange . pentru a opri sangerarea. Atunci cand a fost recoltat suficient sange. Valori crescute datorita ac tivarii enzimatice in cursul analizei: .

V alori marcat crescute (peste 3000 UI/l) . izoniazida) .hipotensiunea acuta (infarct miocardic .postiradiere locala (radioterapie) .. inima si c are joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). creatinina) .azotemie (cresterea prod usilor de excretie urinara in sange – uree. salicilati.intoxicatii cu ciuperci .hepatita virala .anemii hemolitice. interventii chirurgica le si injectii intramusculare: . incluzand si traumatisme. tetracicline.intoxicatii cu plumb .hi potermie .metastaze hepatice . antrenand eliberarea in sange a un ui pigment muscular toxic – mioglobina). postinterventii chirurgicale pe cord) .toxice hepatice (medica mente) .pancreatita acuta .neoplasme cerebrale (ocazional) infarct renal (ocazional) .leziuni intestinale (interventii chi rurgicale.arsuri . Afectiuni osteomusculare.rabdomiol iza (distrugerea tesutului muschilor striati. Valori normale . stari septice. afectiuni hepatice se cundare consumului de alcool).angina pectorala . infarcte mezenterice) .medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de car bon). clorpromazina. Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . Miglobi nuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari). opiacee.traumatisme hepatice .administrarea unor medicamente (tratamentul cu hepar ina.dializa renala cronica deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie.mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.insuficienta coronariana . Valori scazute . sarcina.eclampsie .infarctul cerebral (in saptamanile imedia t urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .infarctu l pulmonar (crestere relativ usoara) .

..administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o c restere a LDH si mai ales a ASAT . ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citol iza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzi me: LDH1 – LDH5.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . Glutam athidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale.determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale .o crestere si o scadere rapida sugere aza o afectiune biliara extrahepatica .insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica .valoare GPT evolueaza paralel cu GOT. valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara .in hepatiata virala.ALAT (GP T) – alaninaminotransferaza .ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cro nica. Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. Aceste a pot fi: . in bolile de inima (infarct miocardic ) sau in bolile muschilor scheletici. activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). dar cu valori mai mici.in hepatita cronica persistenta. iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . GPT – ul creste de 2-4 ori. Enzimele hepatice (tr ansaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt: . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai m are crestere (de 20 pana la 100 de ori). Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta.pericardita .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepa tocitelor (celule hepatice). Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziu ne hepatica.posibi le variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.in ciroza hepatica une ori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. Utilizari . ciroza hepatica). Valori crescute Af ectiuni hepatice : . cu sau fara icter. in afectiunile datorate abuzului de alcool. in distrofia acuta hepatica. Ornitilcarbamiltransferaza (O CT) este o enzima specifica hepatica. coma h epatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la ni vel mitocondrial. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica.

mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului. tetracicline.intoxicatii cu ciuperci .. granuloame.administrarea unor medicamente (tratamen tul cu heparina.leziuni intestinale (int erventii chirurgicale. sarcina. izoniazida) arsuri .ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza .anemii hemolitice. interventii chirurgicale si injectii in tramusculare: .intoxiocatii cu plumb .ASAT (GOT) – aspartataminotran sferaza .neoplazii . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). Afectiuni o steomusculare.infectii urinare .eclampsie . Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a fi catului sunt: . Valori scazute .deficit de piridoxal fosfat (malnutritie. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool ).staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca. obstructie biliara . cancer primar sau metastatic.hipotermie . infarcte mezenterice) . clorpromazina. Miglobinuria se intalnes te frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fiz ice mari (marsuri pe distante foarte mari). salicilati.infarctul cerebral (in saptam anile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .med icamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon).postiradiere locala (radioterapie ) . Infarctul miocardic acut Obezitate ( creste doar ALAT nu si ASAT.infarct renal (ocazional) .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . incluzand si traumatisme. ciroza. ischemie hepatica) .pancreatita acuta . opiacee. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori pest e limita normala) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele en zime) Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunz atoare barbatilor Alte afectiuni: .neoplasme cerebrale (o cazional) .

valorile extrem de ridicate sugereaza necro za activa a hepatocitelor (celule hepatice). cancer primar sau metastatic. Ornitilcarbam iltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica. . ALAT (GPT) reprezinta indi catorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. Acestea pot fi: . granuloame. Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta.staza sau compresie venoasa ( insuficienta cardiaca. Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub f orma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afec tiunea hepatica. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. GPT – ul creste de 2-4 ori.in hepatita cronica persistenta.eclampsie . cu sau fara icter.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in anteceden te determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT . in distrofia acuta hepatica. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energe tica grava la nivel mitocondrial. In hepatita acuta virala se inregis treaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).valoare GPT evolueaza parale l cu GOT. Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . dar cu valori mai mici. Va lori crescute Afectiuni hepatice : . ciroza. Afectiuni osteomusculare. in bolile de inima (i nfarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici.determinari repetate in scopul stabiliri i evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . activa in ciclul de reacti i biochimice ale organismului (ciclul Krebs). in afectiunile datorate abuzului de alcool. Aceast a enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. ciroza hepatica). valorile GPT (ALAT) cresc de pe ste 10-20 de ori peste limita superioara . incluzand si traumatisme.medicamente si substante chimice h epatotoxice (tetraclorura de carbon). obstructie biliara.Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepat ita acuta si cronica.o crestere si o scade re rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . ischemie hepatica) .in hepatiata virala.in cir oza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de ac tivitate.pentru diagnosticul diferential al afec tiunilor hepatobiliare si pancreatice . Aceasta enzima este un indicator s ensibil de leziune hepatica. Utilizari .

neoplasme cerebrale (ocazional) . Infarctul miocardic acut Obezitate (creste doar AL AT nu si ASAT. Va lori scazute . Analize hematologice (hematocrit.anemii hemolitice. tetracicline. etc.hipo termie .neoplazii . clorpromazina. sarcina. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori peste limita norma la) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime) Niveluri le sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbati lor Alte afectiuni: . analiz a grupelor de sange. opiacee.infectii urinare .in farct renal (ocazional) . timp de coagulare. In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se c oaguleaza .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). izoniazida) .leziuni intestinale (interventii chiru rgicale.mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele m uschilor striati: muschii scheletului..intoxiocatii cu plumb .intoxicatii cu ciuperci .deficit de piridoxal fosfat (malnu tritie.infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . inima si care joaca un rol esential in tr ansportul oxigenului spre acesti muschi). Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (mars uri pe distante foarte mari).) Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa. infarcte mezenterice) . formula leucocitara. globule albe si trombocite).pancreatita acuta .administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparin a.postiradiere locala (radioterapie) . salicilati.arsuri . din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.

superior. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. apoi acesta se combina cu o substanta ant iocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. solid care este cheagul. fie scaderii numarului de globule rosii. solid. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medic ale biochimice si serologice. pri n varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin creste rea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. dar se se para tot in doua straturi: stratul superior. Exista si cazuri de anemii hipercrome. situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. constituit din elementele celuare necoagulate. lichid constituit din plasma si str atul inferior. Daca in eprube ta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza.la femei = 11-15 g la 100 ml sange.la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . Cresterea hematocritului se inta lneste rar. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. dar ace stea contin hemoglobina putina. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. numit h emoglobina. Hematocritul se poate defini ca fiind vol umul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sang e. Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. format din globul e rosii. prin febra. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nive lul plamanilor.la barbati = 40-48% la femei = 36-42% . care s e numeste ser si intr-un strat inferior. Scaderea hematocritul ui se observa in anemii. Valori normale ale hemoglobinei: . in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui.dupa cateva minute. Valori normale ale hematocritului: . alaturi de numaratoarea globulelo r rosii si de dozarea hemoglobinei. Analizele hematologice cerceteaza numarul. anemia se datoreaza scaderii numarului d e globule rosii (hematii). respectiv a globulelor rosii e ste data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. Sca derea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie r educerii continutului globulelor rosii in hemoglobina. caracteri sticile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. care constituie hematocritul. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. in care cu toate ca sangele c ontine hemoglobina in limitele normale. care se cen trifugheaza puternic la o centrifuga. Hematocritul. fie in grame la 100 ml sange.la copii 2-15 ani = 36-39%. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) . Procedeul const a in recoltarea sangelui dintr-o vena. la celule. forma. Din elementele celulare sanguine se realizeaza ana lizele hematologice. In urma acestei operatii se observa separa rea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior.

8 milioan e pe 1 mm cub. de o bicei atunci cand creste si numarul de leucocite. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar m are de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. Polinuclearele sau gran ulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor. st ructura si functii. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile . boala rara.Globulele rosii pot fi numarate la microscop.2-5. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange. septicemii. Scaderea procentului de neutro file se produce in bolile infectioase cronice.copii (1-5 ani)= 4.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidrat are) si in poliglobulie (eritrocitoza). lipsa de f ier si de vitamine. care se exprima in procente.5-4.6 milioane pe 1 mm cub . Un numar crescut de leucocite (le ucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3. in infecti ile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. intoxicatii cu diferite substante chimice. Este o scadere relativa prin cres terea procentului altor tipuri de leucocite. in imbolnavirea m aduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora. peritonite.barbati = 4. Numaratoarea se face pe u n volum foarte mic de sange. etc. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descr is mai multe tipuri de globule albe. in anemii. care trebuie tratata. subalimentatie etc. fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie. boli produse de paraziti.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub . Pentru aceasta este nevoie de o pi catura de sange recoltata de la un deget sau din vena. Scaderea numarului de leucocite s ub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri. Cresterea numarului de globule rosii pes te 5. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma. Un numar foarte crescut de leucocite pe ste 20.7-4.9 milioane pe 1 mm cub . In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite.5 milioane la femei indica o anemie. boli infectioase acute si cronice. Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. Anemiile sunt produse de numero asecauze: pierderi mari de sange (hemoragii). V alori normale ale numarului de globule albe: .femei =3. organismul lupta impotriva infectiilor. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic.la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. Valori normale ale numarului de globule rosii: . dintre cele mai importante. C resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii d eosebit de grave.

Prelungirea T. coagularea sangelui se face cu intarzie re. cu producerea de cheaguri. cu tendinta la hemoragie. Valori normale ale timpului de san gerare: 3-4 minute. Timpul de sangerare (T. asa cum se intampla in unele infectii mi crobiene. tromboflebite. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice.C. au ro lul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui.S. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. Un T.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in caz ul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. Analiza nu se face pe lama. Timpul de coagulare (T. prin leziuni ale vaselor sanguine.C. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. crescut) arata ca.S. impiedicand circulatia in vase.Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile ale rgice. trombocitele se aduna in gramezi si contrib uie. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci l a oprirea hemoragiei.c. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Cu un ac se inteapa usor lobul urec hii astfel incat sa iasa o picatura de sange. chiar dupa leziuni foarte mici.) Este o analiza care se efecteaza tot in sco pul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. Din contra. etc. d upa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. indica o perturbare in mecanismul de coagul are a sangelui. infarcte.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangereare a vaselor sanguine. Scaderea relativa a limfoc itelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. se determina t. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi. Depasir ea acestui timp (T. inainte de orice o peratie. in bolile virale si bolile de sange. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. accidente vasculare cerebrale. Numaratoa rea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui. se recomanda numaratoarea trombocitelor. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei . in a fara corpului ci chiar pe organismul omului. scazut (sub cin ci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagul area sangelui chiar in vasele sanguine. la hemoragii. Scaderea trombocitelor sub 80 000.C. cresterea numarulu i de trombocite. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. In caz de hemoragie . De aceea. fapt ce poate predispune la sangerari.

dupa un tratament cu medicamen te anticoagulante. etc. Din aceasta cauza. la persoanele care prezinta sangerari r epetate din cavitatea nazala (epistaxis). Val ori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. Timpul Quick sau timpul de prot rombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (bol i de sange. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelu i. cu atat valoarea VSH este maicrescuta.. 5-15 mm la 2 ore . in lipsa vitaminei k. la o ora. Intr-o eprubeta peste pl asma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o a naliza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. a ceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. fapt ce predispune la hemoragii.la femei = 6-13 mm la o ora.Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. Valori normale ale vit ezei de sedimentare a hematiilor: .). fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Toate aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta. fapt ce predispune la hemoragii. boli de ficat). Rezultatul analizei se exprima in timpul nec esar pentru coagularea plasmei. se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. In afara de analizele mentionat e. salicilati. etc.la barbati = 3-10 mm. se observa cum deasupra se separa plasma. inalt de 200 mm. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora.). o boala cro nica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (fic at. rinichi. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stra tului inferior compus din globule rosii. ori prea rapida.la copii mici = 7-11 mm l a o ora. heparina. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. d e a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost ame stecat cu o substanta anticoagulanta. . cu aspirina. Daca un tub subtire. Dep asirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelu i. gingii (gingivoragii). o cr estere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptu l ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii. necesar pentru coagularea plasmei. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste no rmal a valorii VSH. in secu nde. mai mare. medicul mai poate recomanda si alte analize. etc. 1-20 mm la 2 ore . De asemenea. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. plamani. Valoarea VSH se socoteste dupa nu marul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. etc. pentru a se stabi li daca nu exista riscul unei hemoragii. Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli.

BIII si ABIV. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. Dar VSH poate creste si in unele c onditii fiziologice. pot pr imi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala cons titutional. Pe baza acestor deosebiri in co mpozitia sangelui. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antige n numita aglutinogen. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate in fectiile acute microbiene si virale. in tuberculoza. in unele boli parazitare.Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. Dar in mod obisnuit. ale rinichilor. De aceea aceste persoane au fost nu mite “donatori universali” de sange. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutino gene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). Grupele umane san guine in sistemul OAB Denumire Prezent Prezent a a anigenului a anticorpilor gru pei sanguine pe globulele in ser rosii 0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B De la cine se poate primi sange Num ai de la grupa 0 La cine se poate da sange La toate grupele (donator . in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine s istemul OAB si sistemul RH. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange s a nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpi i anti-B. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau d upa luna a patra de sarcina. Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. med icul isi poate da seama si de evolutia bolii. serul oamenilor. in reumatism. Pe de alta parte. cu exceptia grupei AB(I V). Transf uzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produc e accidente grave de transfuzie. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se pu tea sti in cazuri de boli si accidente grave. chiar in lip sa altor simptome de boala. Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difer a din punct de vedere imunologic. In acest caz. in anemie. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. se mentine sau creste. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. in boli hepatice. ori la persoanele mai in varsta. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele r espective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulel or rosii. de aceea au fost numiti “primito ri universali” de sange. oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiect ii care poseda alte grupe sanguine de sange. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Dupa cum valorarea VSH scade. fara teama de a se produce accident e de transfuzie. etc. Exista doua aglutin ine: anti-A si anti-B. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sangu ine. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I. in boli tumorale.

la o persoana Rh negativa. a avortului. sangele acestora poa te fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama. produc aglutinarea globulel or rosii ale donatorului. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. care c u ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. copilul fiind Rh pozitiv. Deoarece globu lele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. S istemul Rh AB sau IV A si B Nu are universal) Num ai la grupa A si AB Num ai la grupa B si AB Num ai la grupa AB Sistemul Rh . iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negativ e. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (R h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Pe baza sistemului Rh. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din popul atie. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Daca si mama si so tul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. caci lipsind facto rul Rh. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defe cte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange.A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba t recuta grupa sanguina pe cartea de identitate. ca si mama. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schi mba in timpul vietii. lucru foarte d ificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. daca amb ii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici u n fel de urmari neplacute pentru copil. cu complicatii grave. De asemenea. Cu ocaz ia sarcinii. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. sangele copilului trece prin placenta in s angele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. O mama Rh negativa care are un sot Rh po zitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. provocandu-i icter si anemie grava. a nasterii. Iar in timpul celei de-a doua sa rcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe car e le distruge (hemoliza).prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. Dar in cazul un ei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. Desi s-au fac ut unele speculatii. Daca copilul este Rh negativ. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca s i tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negat iva) cu .

.

parazitii etc. Analizele imunologice se bazeaza pe reactia (unirea) dintre ant igenul specific si anticorpii specifici din serul care se cerceteaza. Reactia an tigen-anticorp poate fi . aceste analize se mai numesc si analize serologice. bruceloza. anticorpii se formeaza si atunci cand in organism patrund (pe cale digestiva sau prin injectii) diferite substante cum s unt serurile si vaccinurile. dar trebuie sa treaca 710 zile de la contactul cu antigenul pentru ca organismul sa poata fabrica suficienti an ticorpi cu care sa lupte contra bolii si care sa poata fi gasiti cu ajutorul ana lizelor de laborator. La baza imunitatii sta formarea d e substante protectoare numite anticorpi. se produce o reactie antigen-anticorpi. Cu alte cuvinte. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea antic orpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte. anticorpii sunt martorii une i infectii trecute (imunizare naturala) sau a unei vaccinari (imunizare artifici ala). Imunitatea este o stare de rezistenta a omului fata de bolile infectioase provocate de microbi. Daca ele sunt Rh negative trebui e sa primeasca un sange identic. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observa tie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. in acest caz se contraindic a alaptarea copilului. Asa se procedeaza in diagnosticul de labortor al gripei.anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. cunoscandu -se anticorpii specifici. Producerea de anticorpi incepe imediat dupa patrund erea substantei straine (antigenul) in organism. anticorpii din ser cu antigenul prepar at in laborator. rezistenta la boli fie facand o boala (pe care a doua oara nu o mai fac ). toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factoru l Rh. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. Acesti anticorpi se gasesc in sange. fie vaccinandu-se contra unor anumite boli. Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent patogen. uneori chiar toata viata. Daca sotii sunt Rh pozitivi. Analize imunologice (sifilis. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile ami ntite. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la f etele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. In acest c az. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi g ravide. Unele persoane au o imunitate naturala adi ca sunt din nastere rezistente la o serie de boli. febra tifoida. pe ntru fiecare boala. intr-o eprubeta. ei persista in organism chiar si dupa vindecarea bolii. Anticorpii Anticorpii sunt substante c himice complicate pe care ii fabrica organismul ca raspuns la patrunderea in san ge a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt microbii. etc. care se face vizibila c u ochiul liber prin diferite tehnici de laborator. De asemenea. reumatism. Deoarece pentru evidentierea anticorpilor din sange se foloseste serul de la omul bolnav sau sanatos. In unele cazuri de boli. virusurile. As tfel. al hepatitei virale (antigen A) etc. lapte. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si soti i. In unele situatii. virusuri. de unde pot fi pusi in evidenta cu ajutorul analizelor imunologice. boli virale) Generalitati Imunologia este stiinta care se ocupa cu studiul imunitatii organis mului. etc. Alte persoane isi castiga imu nitatea. luni si ani. urina. punand in contact. in tesuturile organismu lui. se poate analiza si gasi antigenul care este necunoscu t. De aceea.

reactia Kahn si altele. cantitatea de anticorpi sifili tici din ser scade rapid sau anticorpii pot chiar sa dispara din sange. ractia V. reactia Kline. specifice pentru sifilis. Chiar daca spirochetele dispar din corp dupa tratamentul cu antibiotice. adica anti corpii. Analizele de mai sus nu sunt totdeauna specifice pentru sifilis.) din anumite motive. in unele caz uri pot apare analize pozitive si in alte boli. Rezultatele se expri ma in unitati ASLO/ml ser. In toate aceste cazuri.facuta fie in eprubeta. brucelorza. fie dupa o vindecare in urma tratamentului cu antibiotice. fie in gat.L. anticorpii sifilitici mai persista mult timp in sang e. Persoanele cu analize "pozitive" care sunt casatorite sunt obligate sa-si duc a la laborator si partenerul pentru a i se face analiza de depistare a anticorpi lor sifilitici. se spune ca analizele au iesit "pozitive" iar in absenta anticorpilor analizele sunt socotite "negative". dupa ce microbul a disparut din organism. rezultatul se noteaza cu unul pana la 4 plusuri (cruci ).) acestea cerceteaza urmele lasate de boala. In cazul in care i n ser exista anticorpii sfilitici. tifosul exantematic si alte boli. dupa cum urmeaza. Aceste analize se fac pentru desco perirea acelor boli la care nu este posibil sa se puna in evidenta angentul pato gen cauzator de boala (microb. reactia Meinicke. fie pe pielea omului.D. . fara tratament. cercetarea antico rpilor sifilitici se face si din lichidul cefalorahidian extras din sira spinari i. Anticorpii produsi de streptococ se pot depista in sange dupa c irca 2 saptamani de la infectia streptococica unde persista timp de 3-6 luni de la infectie. infectii cu strep tococ. dupa 2-3 luni de tratament. Valori normale: 166-200 U/ml O reactie pozitiva cu va lori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infe ctie cu streptococ. in timp de luni sau ani. Insa daca boala este descoperita si tratata prea tarziu (dup a luni sau ani de la infectie) atunci si disparitia anticorpilor din sange se fa ce incet. Cand se intalnesc astfel de situ atii se fac analize suplimentare. Daca un bolnav cu sifil is. Uneori bolnavul vine prea tarziu la laborator. virus etc.R . anticorpii produsi de spirocheta sifilisului se pot pune in evidenta cu ajutorul uneia sau a mai multor reactii: reactia BordetWassermann. diagnosticul de laborator se poate pune retrospe ctiv dupa ce a trecut boala. Analizele imunologice se f ac pentru diagnosticarea urmatoarelor boli: Sifilisul Dupa 4-5 saptamani de la i nfectie. fie dupa o vindecare naturala. hepatita etc. po liomielita. asa incat laboratoru l poate preciza daca este vorba sau nu de aceasta boala. nas fie in alta parte a corpului. In unele cazuri. In raport de cantit atea de anticorpi gasita.. de exemplu: febra tifoida. Microbul poate sa dispara d e la locul de intrare si se localizeaza in diferite organe din corp. prin cautarea in sange a anticorpilor care au fost produsi in organism sub influenta agentilor patogeni. Reactia ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anti corpii antistreptococici. oreionul. se trateaza corect cu antibiotice de la primele simptome de boala (atunci ca nd apare sancrul sifilitic pe organele genitale). Reumatismul Este produs (printre alte cauze) si de catre infecti a cu streptococ. asa cum se intampla in sifilis. cand sifilisul a atins si sistemul nervos. In bolile produse de virusuri (gripa. care se numesc antistreptolizine. pojarul.

care se gaseste la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. De aceea aceste persoane trebuie sa cun oasca ce vaccinari recente au facut si sa comunice acest lucru medicului. boli de rinichi(glomerulornefrita). fara sa pr ezinte semne de infectie streptococica. boli de inima. numitorul reprezentand limita inferioara pana la care reactia antigenanticorpi este vizibila in eprubeta. amigdalita. Analiza factorului reumatoid (FR) Factorul reumatoi d este o substanta anormala care se gaseste in serul bolnavilor cu dureri aritic ulare reumatismale cronice (artita reumatoida). se noteaza cu 1-4 plusuri. Persoanele care au fost vaccinate contra febrei tifoide cu vaccin antitific produc anticorpi care pot falsifica rezultate le analizei. pentru ca singura nu poate pune diagnosticul de boala. Iar daca dupa 7 zile. In unele cazuri re actia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. in mod normal omul sa natos nu are in ser FR. Pentru analiza FR se folosesc urmatoarele doua teste: Reactia L atex-FR.chiar daca in prezent microbul nu se mai gaseste in organism. se poate s uspecta o febra tifoida. scarlatina) cat si pen tru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare. etc. Daca reactia este pozitiva. pneumococ e tc. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. concentrat ia anticorpilor creste de 2-3 ori. Valorarea reactiei este max ima in prima luna de la infectie si descreste dupa cateva luni fara ca totusi an ticorpii sa dispara complet din sange. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptoc oc mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. Tifosul exantematic Se depisteaza prin reactia Weil Felix care are aceeasi s emnificatie si se interpreteaza la fel ca reactia Widal Bruceloza . fara sa aiba legatura cu infecti a streptococica. dand reactii fals pozitive. Rezult atele se dau sub forma de fractie. Proteina C reactiva Este o proteina serica normala. atunci diagnosticul de febra tifoida este sig ur. dar reactia care este pozitiva la un nivel de peste 1/10 indica prezenta FR. Febra tifoida Pentru d iagnosticul acestei boli se foloseste reactia Widal. Revenirea la nor mal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand creste rea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ. care este pozitiva la circa 80% din bolnavii cu artrita reumatoida. Analiza este ajutatoare. Prezenta proteinei C reactive in sange se noteaza cu 1-3 plusuri. Rea ctia nu este pozitiva in cazurile de reumatism articular acut. Reactia Waaler-Rose.) in inflamatii (reumatism). Valori normale: 0-1 /100 Daca anticorpii gasiti in ser sunt intr-o concentratie mai mare. la repetarea analizei. in infarctul miocardic. Analiza ASLO se recomana atat pentru dep istarea infectiilor streptococice (faringita. in tumori.

Bolile parazitare .constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . de poliomielita . Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu ic ter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. persoanele care poseda AgAu n u pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lung a de incubatie (2-6 luni).depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. de oreion. antigenul Australia dispar e din sange. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sa nge antigen Australia. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile . Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase s i in institutele de cercetare. de asemenea. rujeolei.Este o boala care se ia de la animalele bolnave. alimente.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange ac estea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . Analizele sunt considerate pozitive cand tirul react iei Wright depaseste 1/100. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. ajuta la punerea unui diagnostic precoce.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. iar cel al reactiei Huddleson 1/200. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . situatie ca re. In concluzie. maini nespalate) si produce o hepatita cu cara cter epidemic si cu o perioada de incubatie scurta. la marea majoritate a bolnavilor. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de v edere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. Omul sanatos nu poseda in sang e anitocorpi ai brucelozei. de rujeola. Bolile virale L a aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor spec ifici in ser.tipul A de virus este transmis omu lui pe cale orala (apa. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urma torele analize: reactia de hemaglutinare (HA). Trebuie stiu t ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. etc.tipul B de virus este transmis omului prin injectii. reactia de fixare a complementulu i (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN). In unele cazuri antigenul Australia apare in s angele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. . Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutoru l laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HB). pe cale genitala si probabil pe cale orala. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. etc. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. mai multe luni d upa vindecarea clinica. O analiza curenta care se face pentru diagno sticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). mai ales de catre persoanele ca re lucreaza in zootehnie. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. Aeste analize sunt singurele care pot stabili diagnosticul de boala pentru ca mi crobul burcelorzei nu se poate depista totdeauna. de 2-6 saptamani. operatii. . poliomielitei. Pentru depistare se fac reactiile Wrigh si Huddleson. Cu ajutorul acestor reactii serolo gice se poate pune diagnosticul de gripa. tr ansfuzii.

de ciuperci sau alte toxine ale acestora) atunci in piele. umflatura. In raport de marime a acestei reactii se poate aprecia daca omul are in organism o infectie tubercul oasa si daca aceasta infectie este de data recenta sau este mai veche. IDR se comp leteaza si cu alte analize imunologice mentionalte anterior . Dar. extracte de microbi. Aceasta reactie se manifesta dupa cateva ore sau zile de la injectie prin roseata. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala. in vederea unei vaccinari cu vaccin contra tuberculozei (vaccin BCG). Reactii intradermice Iat a cele mai importante reactii alergice ale pielii (reactii intradermice) care se fac la antebrat: Reactia sau intradermoreactia (IDR) la tuberculina – se face pen tru a preciza daca in organism este sau a fost o infectie recenta cu bacilul tub erculozei (bacilul Koch). De a ceea. rezultatele se noteaza cu plusuri de la 1 la 4. ID R la tuberculina apare pozitiva. In cazul in care nu are anticorpi el se vaccin eaza cu vaccin atidifteric. uneori durere. de paraziti. prin vindecarea infectiei tuberculoase. la locul injectiei are loc unirea antigenului cu anticorpii producandu-se o reactie locala antigen-anti corp. Dupa 24-72 ore se observa daca la locul infectiei apare reactia locala. atunci cand intra in contact cu un bolnav detuberculoza. un fel de imunitate impotriva bacilului Koch. macarime. Se injecteaza in pielea de la nivelul antebratului o c antitate mica de tuberculina (un extract de bacili ai tuberculozei). organismul a capatat o oar ecare rezistenta. Reactia Cassoni se face prin injectare a la antebrt a unui extract din parazitul Taenia echinococcus. daca se injecteaza in piele o picatura de antigen (microb omorat. care poate depista in ser anticorpii produsi de parazit. boala frecventa produsa de parazitul Taenia ehinococcus. In mod no rmal peste 60% din copii si tineri si peste 90% din adulti au in organismul lor o veche infectie tuberculoasa care s-a vindecat fara ca omul sa stie ca a fost i nfectat. Dupa scoaterea chirurgicala a parazitului (chistul hidatic) din corp. Punerea in evidenta a anticorpil or se face nu numai in sangele sau serul bolnavilor sau a fostilor bolnavi ci si in tesuturile lor. daca omul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatiozei sau chistului hidatic se produce o r eactie puternica Reactia Dick poate pune un diagnostic retrospectiv de infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii Reactia Schick arata daca un copil are sau nu anticorpi de difterie. anticorpii respectivi dispar treptat din sange. Ele se pot infecta mai usor si mai rapid la varsta adulta. Numai in hida tidoza (chist hidatic). pentru ca astfel organismul sa poata produce anticor pi contra acestei boli Reactia la brucelina depisteaza persoanele bolnave de bruceloza. In raport de marimea diametrului re actiei. la copii si tineri li se face in mod obligatoriu IDR la tuberculina cu sco pul de a depista pe aceia care au reactie negativa. in special la nivelul pielii. In acest caz. Persoanele care nu au venit niciodata in contac t cu bacilul Koch au IDR la tuberculina negativa adica nu prezinta nici o reacti e in locul unde s-a injectat antigenul. se face analiza Weinberg-Pirvu.Pentru depistarea acestor boli se fac rareori analize imunologice. Astfel.

Toxoplasma gondii Acelas i tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii. Pentru a depista aceste cazuri rare este n evoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician. prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca p acienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt. pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea cr ea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate. polen. Deoarece in ultimul timp. fie pe pielea omului (indiferent daca sunt pozitive sau negative) se repeta la diferite intervale de timp atat pentru stabilirea unui diagnostic corect cat si pentru a constata daca tratamentul facut a avut efectul scontat. boala fanului. recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea ma surilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor. fie de reactivare a unei infectii latente. urtic arie etc. o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste se mnificativ in cursul a 2-3 saptamani. praf de ca sa. Analize medicale premergatoare sarcinii Rubeola. in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie . in absen ta anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp in delungata (imunitate cu titru inalt). sifilisul sunt i nfectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta risc ul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi. parazitolog s i medicul de laborator.Reactia la trichinelina ajuta la punerea diagnosticului de trichinoza. plante. etc. . Antic orpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai est e necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii. In afara de rmoreactiilor cu extracte de bacterii. ciuperci. din fulgi. Daca atat ant icorpii de tip IgG cat si anticorpii IgM sunt negativi. In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza ac este infectii. infectia primara cu virusul citomegalic. inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoane le infectate mai ales in cursul epidemiilor de rubeola. se mai fac IDR pentru depistara unor boli alergice neinfectioase (astm pulmonar. paraziti. prezenta sau bsenta imunitatii. boala pro dusa de un parazit care se ia din carnea de porc bolnav ce n-a fost suficient pr elucrata termic De retinut! Toate aceste reactii imunologice facute fie in eprub eta. Rubeola Astfel in cazul rubeolei. pacienta nu prez inta imunitate fata de oxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarci nii.) cu extracte din peri de animale. Este bine ca acest lucru sa fie cunoscut i n prealabil. Daca atat IgG cat si IgM sunt negative. toxoplasmoza. In functie de tipul anticorpilor depistati se poate aprecia stadi ul infectiei. moartea fatului in uter sa u malformatii fetale.

Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate inta mplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Sursa: www. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poat e determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic. Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa . daca pre-conceptio nal pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (s ituatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la viitoarea sarcina. In pri mul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infect ii congenitale. utila in special pentru diagnosticarea anemiilor ( cel mai frecvent a anemiei feriprive. Infectia cu HIV Serologia pentru HIV ar trebui e fectuata la ambii parteneri. bineinteles cu acordul acestora. Treponema pa llidum . o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis consti tuie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical. Infe ctia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte i nfectii congenitale. dar mai al es asupra sanatatii unui viitor copil. Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sar cinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii.Virusul citomegalic Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligato riu din acest proces de pregatire. Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri es te foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate.agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatu l dupa saptamana 20 de sarcina. Infectia cu virusu l citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara. survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei inf ectii deja existente. Aceste anal ize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "pa nica" viitoarelor mame. Din acest motiv diagnosticul precoc e. Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratame ntului adecvat se numara si avortul spontan. Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conc eptie se numara si hemograma. De aceea. pentru a diagnostica din timp anumite afectiu ni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul s arcinii. ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata po sibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de anatate a cuplului. Infectia cu Chlamy dia trachomatis Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala.ro Sifilisul Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la am bii parteneri.copilul. prezinta risc asupra fatului. inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. a betatalasemiei minor sau a altor hemoglo binopatii). Uneori.

gat. anal iza microbilor din nas. secretii ale organelor genitale. In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la d igerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici. dar laboratorul fol oseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzato ri ai bolilor. un m icron fiind a mia parte dintr-un milimetru. care se prepara in niste cutii de sticla. in unele situatii de slabire a rezistentei organismului. In toate aces te produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii. Microbii patogeni . bila . care pot cauza infectii acute si cronice. Ei nu sunt periculosi pentru om si in un ele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor mi crobi mai periculosi. Totusi. . Pe mediile sol ide.prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de or i. ei nu se gasesc in m od normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii. a febrelor p aratifoide. coprocultura. produc stari de boala. de 1-10 microni. Cand microbii cresc pe mediile lichide.prin cresterea mic robilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale. sputa. Ei au diferite forme: punct (coci). . Prezenta anticorpilor de tip IgA se asocia za intotdeauna cu o infectie activa. urechi. microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali. Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele o mului care comunica cu mediul exterior. materii fecale. organe genitale. Anali za se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide. spirale (spirochete). Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber. unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului. urocultura. Analiza microbilor din sange (hemocultura) Aceasta analiza se face in bolile infectioase. bilicultura. etc. a endocarditei si septicemiei. in orice produs provenit din organismul omului: sange. virgula (vibrioni). secretii provenite din gat. streptococi. in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. provocate de o serie de microbi: staf ilococi. asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme. Analize microbiologice (hemocultura.cauzeaza boala.a antigenului in secretiile genitale. urina. in bolile cu stari febrile prelun gite. sputa. betisor (bacili). din boli ale pielii) Generalitati Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de mi crobi. Cocii se aseaza de o bicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi). ei tulbura mediul. acoperite. lichid e si solide. ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: . urechi.

De aceea. Secretiile farin giene. De aceea. bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei.pneumococi. Analiza microbilor din bila (bilicultura) Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la la borator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. bacili (coli. cistita). levuri. ricketsii etc. enteroc olitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa. pentru a se recolta sang ele in acel moment. rinofaringita. se pun mai bine in evi denta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. De aceea. bacilul proteus. piocianic. Klebsiella. se va analiza si urina partenerului. care ii raspandesc prin materiile fe cale. gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul g atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile mi crobiene (amigdalita. Analiza mic robilor din urina (urocultura) Urina proaspata nu contine microbi. mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei or ganismului la infectii). Analiza microbilor din nas. bacilul febrei tifoide. boal a care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noas tra de calatorii straini sau indigeni. spirochete. deoarece in mult e cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii. de la omul bolnav. gat si urechi Nas ul. nici saprofit i nici patogeni. materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin. nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special s teril care . bacili. Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange. piocianic etc. bolnav ul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome. alimente. se inmultesc si provoaca infectii ale i ntestinului subtire (enterita). Uneori se mai gasesc si levuri. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesi stita. proteus. rinita. otita). colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecal e. In afara de acesti microbi. astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele). streptococi. Microbii cauzatori ai acestor boli su nt: bacilul coli (colibaciloza).) in urma greselilor de alimentatie sau a tratament ului cu antibiotice pot deveni agresivi. bacilul tuberculozei. mai ales in cantitate m are de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a c ailor urinare (nefrita. pielita. Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli). deseuri ce n u au fost folosite de catre organism. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii p atogeni. coli. proteus. prezenta microbilor in urina. Recoltarea urinei pentru urocu ltura se face in conditii speciale. stafilococi. Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura) De ob icei. Acesti microbi patogeni se gasesc nu numa i la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi. faringita. la femei. etc. tific). fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase. Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi. infectii ale intestinului gros (colita) ori infe ctii ale intregului intestin (enterocolita). bacilul piocianic. mentionate anterior.

Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului. Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune probl ema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de strept ococ. producand scurgeri purulente. vaginita sau de metrita. ca pneumococul. scoli) nu trebuie sa aiba i n gatul si nasul lor microbii mentionati. meningita etc. gura. pentru precizarea diagno sticului de tuberculoza. pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza. sputa se inoculeaza la cobai. rezultatele analizelor dureaza fo arte mult. gradinite. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte an tibiotice. In afara de microbii care se gasesc in m od normal in gura. etc. Alti microbi. de unde sunt raspanditi prin vorbire. al scarlatinei si reumatismului. in decurs de doua luni. Analiza microbilor din sputa Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare s ituate in gura. m eningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva. P e langa microbii din nas. tuse si stranut. la bolile de inima si reumatism. klebsiella). bacilul difteric etc. In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa. faringitei. stafilocolul aureus hemolitic. gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic. Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca. gat. caci prin raspandirea acestora in cole ctivitate se pot produce epidemii de scarlatina. sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia ex pectoratiei. sifilisul). La femei scurgerile sunt date de uretr ita. ele facand boala in circa doua luni. apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la . Streptococul beta hemolitic este agentul patoge n al amigdalitei. de pne umonie (pneumococ. la persoanele care tusesc. care produce pneumonie. numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia. Gonococul este microbul blenoragiei.se trimite la laborator. Uneori. tot pentru acelasi motiv. De ase menea. copii din colectivitati inchise (crese. nici persoanele care ingrijesc copii sau care l e prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprof iti. in special la cop ii. de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). Dator ita dificultatilor de a descoperi BK in sputa. in special la copii si tineri. difterie. atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi. Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la per soane sanatoase. Bacilul dift eric determina difteria. De aceea . Cresterea si inmultirea BK pe aceste medi i se face foarte incet. Analiza microbilor din secretiile organelor genitale O serie de micro bi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (p rostatita). urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii.

Dar cand se dezvolta in cantitate foarte m are sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. Parazitii se localizeaza in sange. De aceea. etc. pe un tampon de vata steril.) precum si de virusuri si paraziti. se a nalizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic. cu seringa. Aceste infectii produse de microbi banali. Levurile (ciu perciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent t ot la femei. fu runculul. in aparatul digestiv. chiar la cele sanatoase. bacilu tuberculozei. dupa oboseala sau eforturi f izice. maudva spinarii) ca: encefalita. streptococul.un contact sexual infectat. Inain te de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale. din sira spinarii pentru a cauta microbii car e produc boli ale sistemului nervos (creier. st reptococ. este foarte import ant ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru. foliculita. Analize parazitologice si virusologice Analize parazitologice Numerosi paraziti patrund in corpul omului fie datorita apei si alimentelor cont aminate cu oua de paraziti. etc. Analiza secretiilor in bolile pielii Bolile pielii: eczeme. in ficat. bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfecta nte. Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in lezi unile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). Sunt produse de catre micro bii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. In aceste cazuri secretia este red usa. intepaturi. E xista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genit ale care sa explice scurgerea. iar uneori se vindeca si sin gure. el trecand in sange. apare numai dimineata. fie prin rani. timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste. bacilul antraxului si levurile. etc. erizipelul. me ningita etc. Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian Acest lichid se scoate de catre medic. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie. bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat. proteusul. Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat. De aceea. Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecv ent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza. Cei mai intalniti micro bi sunt: stafilococul. iritatia. piocianicul. de virusuri sau avand o baza a lergica se rezolva de la caz la caz de catre medic. pentru descoperirea lor se analizeaza . plagi infectate. abcesul. dupa o raceala. Ei patrund fie p rin porii pielii. zgarieturi. caci desc operirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapi da a sifilisului. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ. Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni. in caile urinare si in alte organe. fie datorita intepaturii unor insecte care introduc parazitii in sange. putina.

De aceea. deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi. Tot in bila poate fi gasit si parazitul galbezei (distomum hepaticum). Asia. Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) L ambliaza este o boala. insa in anumite perioade se manifesta prin irita tia cailor urogenitale cu . De aceea. Paraziti ai sangelui Ace sti paraziti se gasesc mai ales la bolnavii originari din Africa. In cazul in care parazitul nu poate fi identificat sau recunoscut. panglica (taenia). Parazitul se pune in evidenta in sangele bolnavilor. care se recolteaza din deget. nu se pot pune in evident a parazitii adulti. Se recomanda ca parintii sa observe din cand in cand scaunul copiilor lor p entru a putea descoperi din timp prezenta viermilor intestinali. Dar in materiile fecale nu se gasesc totdeauna ouale parazitilo r. Daca dupa t rei analize efectuate la interval de doua saptamani rezultatele sunt negative. care se re colteaza cu ajutorul tubajului duodenal. Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi. b olnavul se poate considera vindecat. Parazitul traieste in bila si in sucul duodenal. tricocefal si al tii. America Latina sau la persoanele care au calatorit in aceste tari. oxiuri (enterobius vermicularis). impune un trat ament de urgenta pentru omorarea si eliminarea parazitilor adulti din intestin. se cauta in materiile fecale ouale de paraziti. Paraziti intestinali De regula. Ca urmare a acestui fenomen. Paraziti ai cailor ur ogenitale Parazitul microscopic trichomonas vaginalis se intalneste frecvent la femeie si mai rar la barbat. Prezenta sa in secretia uretrala sau vaginala nu pr oduce totdeauna semne de boala. el poate fi pus in evidenta numai in bila. de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci num ai la microscop. pentru a putea surprinde faza can d parazitii depun oua. urina. Daca s-au desco perit in materiile fecale paraziti adulti si acestia sunt recunoscuti. mai ales in perioda febrila a bolii. mai frecventa la copii. Dupa doua saptamani de l a terminarea tratamentului se repeta analiza pentru oua de paraziti. In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal. producand inflamatia cailor biliare. deoarece acestia hranindu-se cu sange si cu substantele hranitoare destinate org anismului omului produc slabirea si anemierea acestuia. Ac este oua sunt foarte mici. Nu se vor aduce la analiza paraziti sau fragmente de paraziti in stare usca ta. Uneori chisturile de Lamblia se elimina prin fecale. de unde pot fi puse in evidenta cu ajutorul microscopului. daca se inspecteaza atent materiile fec ale.sangele. Paludismul (malaria) este o boala produsa de un parazit microscopic (plasmodiu) care se dezvolta in s angele si tesuturile omului si care se transmite de la om la om prin intepatura tantarului anofel. nu mai es te necesara aducerea de materii fecale la laborator pentru analiza. parazitii intestinali se prezinta sub forma de viermi intestinali: limbrici (ascaris lumb ricoides). materiile fecale. analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetat a de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana. etc. provocata de parazitul Lamblia sa u Giardia. Depistarea oualor de paraziti intestinali. ci la diferite intervale de tim p. atunci acesta se introduc e cu o pensa intr-o sticla cu spirt sanitar si se aduce la laborator pentru anal iza. mai ales in regi unile unde acesta se intalneste frecvent si la animale.

ei cauta sa -si rezolve problemele de sanatate. ci numai pe animale vii sau pe celule vii. imediat dupa recoltare. trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de anali ze. mancarimi si scurgeri de secretii purulente. mai inainte ca pa razitul sa moara. considera c a orice mic simptom. presupunand ca despre pacientul care solicita analizele. De aceea. desi imensa majoritate a ne-medicilor. varicela.pentru a pune diagn osticul unor simptome. nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. ci il completeaza. care se masoara in milimicroni (un milimicro n fiind a milioana parte dintr-un milimetru). Analize virusologice Virusurile sunt cele mai mici forme de viata. Cand unei persoane i se gaseste acest parazit ea va trebui sa stie ca numai tratamentul ambilor parte neri sexuali va duce la vindecarea tricomonazei.. pentru care va recomand CONSULT M EDICAL DE URGENTA. hepatita. Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analiz e sa fac pentru diagnosticul. Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare . pojarul. nu se pot vedea la micro scopul obisnuit ci numai la microscopul electronic care mareste de zeci sau sute de mii de ori. virusurile nu se dezvolta in laborator pe mediile de cultura pe care cresc microbii. poliomielita. 4. 2. De aceea. ATENTIE: 1. oreionul. iar la femeie se recolteaza cu ocazia exam enului ginecologic. deci. ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema.usturimi. in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului. explorari etc..teoretic. Listele cu explorari NU se refera la simptome le acute. d aca ar fi facut. gripa. Deoarece parazitul nu se vede cu ochiul liber. Lista de explorari este teoretica. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical. turbarea et c. Secretia uretrala la barb at se recolteaza direct in laborator. De asemena. 3. nu este o anomalie. secretia treb uie examinata proaspata. in restul bolilor se fo losesc analizele imunologice pentru depistarea anticorpilor din serul bolnavilor . timp in care bolnavul deja se poate vindeca. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale. trebuie sa aiba modificat la “tomograf” . Cu exceptia catorva boli virale (turbarea. la microscop. se stiu DOAR simptomele mentionate. aparute de curand si agravate rapid. variola. uneori cateva saptamani. Analize recomandate in diferite afectiuni Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net. orice durere de cap. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale cu ajutorul analizelor de laborator es te foarte greoi si dureaza mult. varicela) in care analizele pot depista mai rapid virusul cauzal al bolii. efectuarea unor explorari ar trebui asociata cu consult medical. examenul medical. Virusurile sunt responsabile de numeroase boli infectioas e la om: gripa.” si urmeaza un simptom sau mai multe. Uneori parazitul se gaseste si in urina.

VSH. extragerea ascitei pentru analize. albumina din sange. Albumina. examen coproparazitologic. 1. GGT. Constipatie cronica = timp de 3 luni. colesterol. electrocardiograma. paracenteza (sc oaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei. Hemograma. AST. creatinina. VSH. proba de digestie. Fierul seric. AST. . hormoni tiroidieni. 1. Ciroza hepatica: Ecografie abdominala. Hemograma. Proteine totale san guine. proba de digestie. proteine totale in sange. tuseu rectal. ALT. colesterol. endoscopie digestiva superioara. creatinina. colonoscopie. eventual urografie. endoscopie digestiva superioara. Balonare: Ecografie abdominala. Bilirubina. VSH. Ascita (lichid in burta): Ecografie abdominala. endoscopie digestiva superioara. glicemie. colonoscopie. H emograma. desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa.sau la “RMN”. proba de digestie. examen su mar de urina. VSH. colesterol. biopsie renala. examen sumar de urina. Fibrin ogen. Proteine totale in sange. 1. electrocardiograma. VSH. Fosfataza alcalina. protrombina. Addis. Hemograma. Imunograma. markeri virali pentru hepatita B si C. Examen urina pe 24 ore. Diaree: Ecografie abdominala. AST. ALT. glicemie. Uree. Bilirubina total a. bilirubina directa. ALT. dar ar lua mult prea mult ti mp postarea ei aici. 1. Hemograma. Hemograma. Ur ocultura. fibrinogen. ALT. AST. Exista explicatia acestui fenomen. hemoragii ocu lte in scaun. fibrinogen. VSH. creatinina. examen coproparazitologic. colesterol. 1. creatinina. Bilirubina. colesterol. AL T. creatinina. examen sumar de urina. gl icemie. proteine in urina. Teste de coagulare. Creatinina. eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie. Hemograma.examen sumar de urina. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului. Cuprul seric si urinar. Astenie (oboseala): Ecografie abdominala. VSH. examen sumar de urina. colesterol. Bilirubina. Colesterol. AST. examen coproparazitologic. Creatinina marita? Ecografie de rinichi. radiografie pulmonara. glicemie. glicemie creatinina. eventual biopsia hepatica. ALT. cel putin 3 zile/luna: Ecografie abdominala. glicemie. Bilirubina. examen sumar de urina. calcemie. hormoni tiroidieni. coprocultura. 1.

Dureri anala (rectala) la scaun: Rectoscopie sau colonoscopie 1. colesterol. VSH. glicemie. Bilirubina. AST. proba de digestie.1. Dureri in capul pieptului: Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu. VSH. AST. glicemie. eventual endoscopie digestiva superioara. Dureri in etajul mijlociu abdominal: Ecografie abdominala. 1. Bilirubina. ALT. endoscopie digestiva superioara. VSH. 1. creatinina. . glicemi e. Dureri in dreapta sub coaste: Ecografie abdominala. ra diografie abdominala pe gol. examen de sputa. creatinfosfokinaza MB. 1. creatinina. creatinina . Hemograma. troptest. colonoscopie. ALT. examen ORL. Bilirubina. Hemograma. Dureri de burta (abdomen)? Ecografie abdominala. Bilirubina. ALT. glicemie. colesterol. urografie. creatinina. VSH. examen coporparazitol ogic. Dureri in stanga sub coaste: Ecografie abdominala. AST. AST. examen sumar de urina. ALT. creatinina. glicemie. examen sumar de urina. AST . 1. Addis. 1. Hemograma. ALT . AST. colestero l. eventual colonoscopie. Dureri la inghitit (deglutitie): Endoscopie digestiva superioara. Colesterol. Hemo grama. VSH. examen sumar de urina. colestero l. VSH. Hemograma. 1. Fibrinogen. creatinina. Ionograma sanguina. ALT. Dureri in piept: Electrocardiograma. fibrinogen. examen sumar de urina. 1. eventual colonoscopie. examen sumar de urina. amilaze. ALT. AST. ecografie abdomi nala. glicemie. c reatinfosfokinaza. Hemograma. radiografie pulmonara. colestero l. Bilirubina. examen sumar de urina. u rocultura. Dureri in lomba: Ecografie abdominala/ radiografie de coloana. VSH. Hemograma. Bilirubina. uree.

endoscopie digestiva superioara. Hemogra ma. Edeme la membrele inferioare = picioare umflate: Ecografie abdominala. fosfataza alcalina. Hemograma. glicemie. GGT. creatinina. colesterol. Albumina sanguina. ALT. electrocardiograma. ALT. 1. uree. colesterol. examen de urina pe 24 ore. glicemie. fibrinogen. endoscopie digestiva superioara. 1. examen sumar de urina. colangiografie endoscopic a retrograda. viremie (DNA-VHB. eventual examen tomografic (CT). 1. VSH. endoscopie digestiva supe rioara. Ficat marit (hepatomegalie): Ecografie abdominala. examen sumar de urina. AST. fosfataza alcalina serica. ALT. 1. glicemie. Sangerare din nas? . creat inina. bilirubina directa. bronhoscopie. AST. GGT. Hemograma. ecografie cardiaca. glicemie. VSH. celule canceroa se si culturi microbiene. reticulocite. Bilirubina. biopsie hepatica. Bilirubina. colangio RMN. colesterol. glicemie. VSH. VSH. AST. albumina in sange. protrombina. .1. Bilirubina. markeri virali pentru hepatita B si C . Hemograma. eventual endosocpi e digestiva superioara. ionograma sanguina. protrombina. creat inina . test de sarcina. proteine totale sa nguine. Hemograma. fibrinogen. 1. VSH. GGT. creatinina. trigliceride. AST. m arkeri tumorali. examen sumar de urina. bilirubina directa. AST.ALT. Bilirubina totala. colesterol. RNA-VHC). colesterol. colesterol. 1. ALT. fibrinoge n. examen sumar de urina. creatinina . ecografie abdominala. examen sumar de urina. glicemie. Eliminare de paraziti (viermi) in scaun: Rectoscopie Examen coproparazitologic 1. AST. examenul sputei pentru tuberculoza. creatinina . Expectoratie cu sange: Radiografie pulmonara. Icter / icter mecanic: Ecografie abdominala. Bilirubina totala. ALT. Greata: Endoscopie digestiva superioara. proteine in urina. markeri virali hepatitici. protrombina. Bilirubina. examen su mar de urina. Hemograma. Hepatita cronica: Ecografie abdominala.

Pe o cutie de sticla care contine un me diu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. Analiza care testeaza in laborator antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. AST. probe ventilatorii. ALT. VSH. ALT. culturi microbiene din sputa. AST. examen sumar de urina.Examen ORL. examen de sputa pentru tubercul oza. creatinina. ecografie abdominala Hemograma. glicemi e. Apoi dupa ce medi ul este tinut 12-18 ore la 37°C. radiografie de sinusuri. Tuse: Radiografie pulmonara. Scaune negre “ca pacura”: Endoscopie digestiva superioara. Tehnica antibiogramei este simpla. reticulocite. colesterol. trebuie luata tensiunea arteriala. sideremie. glicemie. endoscopie digestiva superioara. eventual tomografie abodminala (Ex CT). creatinin a. colesterol. markeri tumorali. glicemie. ALT. Scaune cu sange: Rectoscopie / colonoscopie. creatinina. VSH. Hemograma. Hemograma. 1. hormoni tiroidieni. henoragii ocul te in scaun. celule canceroase. ALT. Bilirubina. Addis. Antibiograma si autovaccinul Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi micro bii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. 1. 1. Urina tulbure / rosie: Ecografie abdominala. AST. Bilirubi na. glicemie. 1. timp necesar pentru dezvoltarea microbilor. urocultura. ALT. AST. AST. colonoscopie. peste microbi. 1. examen sumar de urina. Bilirubina. urocultura. examen sumar de urina. urografie. markeri tumorali. Scadere in greutate: Ecografie abdominala. examen sumar de urina. reticulocite. In raport de rezultatul antibiogramei. VSH. examen endo crinologic. VSH. examen urologic. La suprafata mediului. cistoscopie. se st abileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent . Bilirubina. protrombina. medicul stabile ste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului b olii. creatinina. calcemie. Hemograma. se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. Hemograma. bronhoscopie. colesterol. colesterol. glicemie. VSH. ecografie abdominala. examen sumar de urina. colesterol. creatinina. sidere mei. Bilirub ina.

in afara organismului. Aplicatia ecografiei in obstetrica Inca de la introducerea sa in medicina. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii l asa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei.microbul cercetat. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinat ie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. In unele cazuri. nedureroasa pentru mama si fat. ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii su nt slab sensibili. contra microbului inocu lat (imunitate artificiala). microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. Acesti microbi. In aceasta situatie. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bacteriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga. Acest vaccin se prep ara in laborator din microbii proprii ai bolnavului. in practica obstetricala. furunculoza. Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrives c cu rezultatele obtinute pe organismul uman. acelasi microb care a fost sensi bil la un antibiotic. care au fost izolati din pr odusele sale analizate. tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica in functie de e ficienta antibioticului. se amesteca cu o solutie de clorura de s odiu 9 ‰. In acest mod organismul poate lupta mai usor impotr iva unor infectii cronice ca: infectii urinare. devenind rezistent. medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. nu permit acestora sa se dezvolte si sa se a propie de tableta. dar nu il omoara cand a ntibioticele sunt introduse in organism. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub suprav egherea acestuia. sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. Aceste nepotriviri se datoreaza faptulu i ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. bronsita cronica. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene. cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultate le dorite. Vedem deci ca antibiograma da numai ind icatii generale si provizorii. Principiul e cografiei consta in emiterea de catre sonda/traductor. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibiotic elor. S-a observat ca sunt antibiotice c are omoara microbul in laborator. Astfel. aflat in contact . Antibioticele care sunt active asupra microbilor. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator. ori il poate omori (efect bactericid). precisa si accesibila din punct de vedere al raportului cost/beneficiu. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi. in anii '50. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice. dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzat a de microbii respectivi. leuco cite. de rutina. etc). o componenta esentiala in cadru l urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut. In a ceste cazuri. medicul va hotari trata mentul cu alt antibiotic. mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bi ne microbii care au patruns in organism. e tc. dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibiot icul respectiv. devenind astazi un examen ind ispensabil. se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se in troduc in fiole.

spina bifida. . Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiu nilor embrionului si fatului biometria fetala.sangerare v aginala in sarcina incipienta . apreciaza cresterea si d imensiunile fatului. de a ex clude o sarcina patologica (sarcina ectopica. a unui fascicul de ultrasunete.este indicat la anumite varste gestationale. tonus. biopsia de trofoblast. diagnosticarea si urmarirea unor anomalii pelvine in sarc ina (fibrom uterin. . . Nu in ultimul rand. astfel: .a patra ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani.anomalii ale lichidului amniotic (polihidramnios. evalu eaza marimea si greutatea fatului. cordon ombilical etc. o ligohidramnios).in cazul evolutiei normale a sarcini i . informatiile obtinute prin r eflectarea diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse in imagine pe un ecran. ecografia este par te componenta in cadrul altor investigatii pentru diagnosticul prenatal. molara etc).a treia examinare ecografica se practic a la 18-22 saptamani de gestatie . cantitat e de lichid amniotic). etc.5 si 7 MHz (3.asanumita ecografie de morfologie fetala. car e urmareste prezenta sau absenta malformatiilor fetale. eventuale semne de suferinta fetala. Este important pentru determinarea co recta a varstei gestationale ca prima ecografie sa se efectueze cat mai devreme posibil. are rolul de a confirma sarcina.a doua ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree . cu frecvente cuprins e intre 3. ou clar. avort spontan.altele: confirmarea mortii intrauterine a fatului. de a diagnostica o ev entuala sarcina multipla. evaluarea profilului biofizic fetal (miscari fetale. in cadrul screening-ul ui pentru depistarea sindromului Down. anecncefalie. hidrops fetal etc.placenta praevia sau patologii materne care pot duce la anomalii placentare (diabet.5-7 mil. .anomalii placentar e . cum sun t amniocenteza. cicli pe secunda). cordocenteza si terapia fetala intrauteri na.pentru a diagnostica/monitoriza prezenta unui he mtatom decidual. . in timp real. de a confirma viabilitatea sarcinii si de a stabili co rect varsta gestationala si data probabila a nasterii. prezentatia fatului. Examenul ecogra fic trebuie efectuat in plus ori de cate ori este necesar in cazul suspicionarii sau diagnosticarii unor diverse anomalii/patologii ale sarcinii : . tumora ovariana etc). pozitia si gradul de maturitate ale placentei . . sarcina oprita in evolutie etc. In practica o bstetricala. stabi leste sexul fatului. lichid amniotic. izoimunizare Rh).placenta. .prezenta unor malformatii fetale : h idrocefalie.direct cu abdomenul matern.prima ecografie se pr actica in jurul varstei de 7 saptamani. examenul ecografic de rutina . .restr ictia de crestere intrauterina a fatului. miscari respiratorii. cat si a morfologiei acestuia si a anexelor sale . . prezenta unor eventuale anomalii ale anexelor fetale.pentru masurarea translucentei nucale si evaluarea osului nazal. Sacul gestational se vizu alizeaza cel mai precoce prin ecografie transvaginala la 4 saptamani si jumatate iar embrionul la 5 saptamani si jumatate.

Firele cu care s-au suturat inciziile vor fi i ndepartate dupa 7-10 zile. tensiunea arteriala si frecventa respiratiei.Dupa . condusul masinii es te interzis in primele 24 de ore. Pentru o buna vizualizare. Asistenta medicala va indoi si va intind e membrul respectiv astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din difer ite unghiuri. Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj vo luminos compresiv. inciziile vor fi saturate. In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulati ei se vor face mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente supliment are. A rticulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri (cearceafuri) sterile. iar miscar ea artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura. membrul care va fi investigat va fi ridicat si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin. Pentru a dim inua inflamatia sau durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucoc orticoizi.Artroscopia . pentru reducerea inflamatiei si a durerii sau folosirea unor ana lgezice pentru calmarea disconfortului articular. aplicarea unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respec tiv pe o perna. pe tot parcursul investigatiei. In timpul operatiei In cazul efectuarii anesteziei locale. Inainte de artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul articulatiei.6 cm in vecinatatea articulatiei. D aca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic loca l in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. inainte de efectuarea artroscopiei la niv elul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi. Ina inte de aplicarea mansetei elastice. In functie de localizarea articulatiei se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elast ice sau se vor folosi carje de sustinere. iar persoana va fi relaxata si usor toropita. Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru a diminua sangerarea in arti culatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare a spatiului articular. se introduce in arti culatie ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce ap oi artroscopul.In cazul in care este necesara anestez ia generala sau regionala din echipa va face parte si un medic anestezist. Atat dupa anestezia generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp . Se recomanda ca dupa efectuarea artros copiei articulatia sa fie pusa in repaus pentru cateva zile. In timpul interventiei.Dupa terminarea interventiei. artic ulatia va fi spalata cu solutie salina. pacientu l va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata).Durata artroscopiei po ate varia in functie de complexitatea interventiei de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult. De asemenea mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura. iar articulatia va fi curatata permanent de sange si tesuturi. Se va ef ectua o mica incizie de 0. Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si vor fi limitate a numite miscari pe care le presupune activitatea cotidiana.Pacie ntul va fi rugat sa nu poarte bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital. In ti mpul anesteziei generale pacientul va dormi si i se vor monitoriza permanent fun ctiile organelor vitale: pulsul.investigatie invaziva Cum se realizeaza artroscopia? Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ort oped (specialist in chirurgia articulatiilor si sistemului osteo-muscular).

inrosirea sa u incalzirea regiunii respective .dureri legate de inflamatia locala.care permite prele varea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular. edemul.Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgic a. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect.repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente. De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea problemelor artic ulare: . al trombozei membru lui.durerea. al lezarii nervilor sau spatiului articular este foarte mic. Se vor cere medicului informatii privind sangerarea.Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia sa fie sensibila.durere care se accentueaza. Dupa artroscopie Medicu l va fi contactat imediat daca: . Oricum. chiar si anestezia generala este una de scurta durata. in cazul in care sangerarea de la nivel muscular determina o presiune mare care comprima nervii si arterele.indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase. umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza .apar semne ale infectiei: . testele sanguine.la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic precum radiografia articulara. Foarte rar poa te aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la nivelul gambei si al antebratului). depuneri d e calciu sau pinteni ososi . care de obicei este rahidiana si rareori generala. Sindromul de compartiment reprez inta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea sechel e ireversibile musculare.anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva ore. Nu se va masa regiunea respectiva in cazul instalarii acestor semne ! .o usoara umflatura a genu nchiului . Pot exista unele neplacer i in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: . Comparativ cu operatia clasica.membrul respectiv (gamba sau antebratul) devine rosiatic.ligamentoplastia: taierea sau reapararea li gamentelor .cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei . tomografia computerizata (CT) sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente .inciziile operatorii sangereaza excesiv . Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuit e imediat daca devin umede sau patate de sange.Dupa artroscopia in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare. drenajul sau edemul (umflarea) regiunii articulare. artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de i nfectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor. osoase sau ale altor tesuturi. Riscul aparitei infectiei. dureros sau fierbinte (semne ale aparitiei trom boflebitei). tendoane.Parul ras din jurul articulatiei se va reface dupa 2 saptamani. anestezia generala poate cauza moartea pacientului.excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate. Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei. Leziunile articula re complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu chirurgia deschisa. cartilagii) . Artroscopia este un examen paraclini c: . Extrem de rar.

Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului.tratamentele medicamentoase urmate.istoric de artrita sau anchiloza articulara.radiosco pia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea interventi ei.tulburari ale hemo stazei. axilei sau r egiunii inghinale) . bandaje sau se vor folosi carje. inclusiv la substantele anestezice .afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagula nte. De retinut! Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin a rtroscopie necesita spitalizare de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia deschisa Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii: . ligamentele sunt albe. se vor purta mansete elastice. inclusiv trombozele venoase profunde (TVP) . cotului sau umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice.istoric de fractura sau leziune articulara. Se va prescrie medicatie antalgica si exer citii fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut.distrugerea articulatiei.Dupa efectuarea interventiei va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze in urmat oarele 24 de ore. Leziunile produ se de artrita ingreuneaza sau fac imposibila interventia artroscopica .posibilitatea ca pacienta s a fie insarcinata . care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita.ankiloz a articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata poliartrite i reumatoide. iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pu mnului. inainte de efectuarea artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina.infe ctie. Normal Intr-o articulatie normala. Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia . Inainte de a rtroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului. unui traumatism articular sau in urma unei inteventii chirurgicale . culorii (verde . glezn ei sau soldului medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare uti lizarea unor carje de sustinere.radioscopi e cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei .umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului.febra sau frisoane fara o cauza aparenta. Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut lo c o interventie chirurgicala extinsa.preze nta artritei. Este important sa se urmeze cu strictete instructiu nile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore inainte de interventi a chirurgicala miniinvaziva. Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt: .eventuale alergii medicamentoase. Medicul va fi informat despre: .De asemenea. . Artroscopia se po ate realizeaza in ambulator..rani sau infectii in vecinatatea articulatiei .modificarea aspectului. ca de exemplu in formele severe de poliartirita reu matoida . riscurile si beneficiile actulu i anestezico-chirurgical. In functie de lo calizare.galben) sau cantitatii lichidului de dren . in special cu anticoagulante orale sau cu aspirina . artrita septica .

Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop dia gnostic a interiorului articulatiei. De asemenea. Pacientul va fi rugat sa isi lase de-o parte bijuteriile si sa imbrace un halat de spital. Artros copia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna a spati ului articular cu ajutorulul artroscopului. . genunchiului si umarulu i. instrument care se introduce direct in articulatie printro mica incizie subcutanata. dar in principal la nivelul calcaiului.este mai ieftina .aparitia unor chisti sau noduli . un tub subtire prevazut cu o camera video si o sursa de lumina. fara a traumatiza sev er tesuturile invecinate. Artroscopul este format dintrun endo scop cu fibra optica. Daca este necesara anestezia ge nerala aceasta va fi administrata de un medic anestezist. sunt prelevate mostre de tesut pentru efec tuarea biopsiei.infectie Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgica l. Artroscopia se aplica la nivelul arti culatiilor mari. Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala pre cum si frecventa respiratorie in timpul procedurii vor fi urmarite monitorizate. artroscopia ofera o buna vizualizare a articulatiei. cotului sau articulatiei pumnul ui. va f i somnoros si putin ametit. printr-o mica incizie. Ca si proceduril e chirurgicale deschise. dar si tratarea leziunilor articulare sau i ndepartarea corpilor straini liberi din spatiul articular.rasucirea. In acest caz pacientul nu isi va mai simti membrul respectiv. Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspe cta suprafetele articulare si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele.Patologic cartilajul articular este neted si alb Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat: . de un specialist ortoped.poate fi efectuata in ambulator. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea prin mici incizii a unor instrumente suplimentare. fara sa necesite spitalizarea pacientul ui. Artroscopia Artroscopia este efectuata. Astfel pacientul va fi inconstient in timpul examinarii. Se v a administra si un sedativ usor inainte de examinare pentru o mai buna relaxare. cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare s au monitorizarea eficientei tratamentului. Imaginile obtinute sunt marite si pot fi urmarite pe un monitor. Daca se va folosi un anestezic local acesta va fi injectat in piele la nivelul articulatiei.este mai putin tr aumatizanta fiind mai putin dureroasa . cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei.permite recuperarea r apida . Pielea din jurul incheieturii va fi barbierita. de obicei. in sa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii: . Se introduce in articulatie. dar va ramane constient. deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar sau din cartilaje) .dovezi ale l ezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de artrita . Se poate folosi pentru vizualizarea soldului.

Artroscopia dureaza in mod normal aproximativ 15 minut e. Pacientul nu va avea voie sa conduca in urmatoarele 24 de ore. Daca este nevoie si de o interventie chirurgicala pentru a repara o problema articulara descoperita in momentul investigatiei va fi facuta inca o in cizie mica unde va fi introdus un alt instrument subtire in articulatie. Dupa aceasta examinare articulatia va fi protejata pentru cateva zile. pentru ca medical specialist sa obtina o i magine cat mai buna in timpul examinarii. Odata ce artroscopul a fost introdus doctorul va putea sa vada in interi orul articulatiei cu ajutorul unui monitor atasat la artroscop.6 cm langa articulatie. Totusi artroscopia poate fi facuta daca este folosit un tratament medica mentos adecvat Poate dura cateva saptamani pana la recuperarea totala dupa artro scopie. In timpul investigati e zona articulara va fi spalata din cand in cand cu solutie salina pentru curata rea de resturi celulare sau de sange. Trebuie sa fie intrebat me dicul specialist in legatura cu exercitiile recomandate pentru recuperarea funct ionalitatii articulatiei. va pozitiona articulatia in unghiuri diferite pentru o cat mai b una vizualizare. Copcile vor fi indepartate dupa 7 10 z ile. Inainte d e introducerea artroscopului va fi spalata zona cu o solutie salina pentru o cat mai buna curatire si mai buna vizualizare cu artroscopul. In timpul examinarii se pot inregistra imagini video sau se pot face poze. dar intreaga procedura (ce include si pregatirea) poate dura pana la o ora sa u chiar mai mult. In functie de articulatia supusa investigatiei va fi pusa manseta ce va fi umflata si va restrictiona astfel flux ul sangvin in respectiva articulatie. recuperarea ar put ea dura ceva mai mult. Incizia este suturata cu ajutorul unor c opci.artic ulatia este afectata de anchiloza. In functie de articulatia afectata si implicit supusa investigatiei exista posibilitatea ca dupa interventie sa fie necesara sprijinirea membrului intr-o esarfa sau folosirea unei atele pana la recuperarea dupa examinare. Medicul va prescrie un tratament medical pentru calmarea durerilor si va recomanda un program de recuperare fizica pentru pacientii ce au facut artroscopie. o leziune articulara sau o afectiune de tip chirurgical . articula tia va fi ridicata si va fi legat un garou pentru reducerea fluxului sangvin in articulatie. Articulatia va fi bine dezinfectata si va fi invelita intr-un camp steril. pentru o cat mai buna vizualizare a articu latiei. Medicul. Pentru reducerea edemului sau a durerii pot fi folosite comprese cu gheata. bandaje compresive sau se pot administra analgezice. Procedura chirurgicala efectuata in timpul artroscopiei va nec esita o scurta spitalizare pentru cateva zile si o recuperare rapida fata de chi rurgia clasica. To tusi artroscopia poate fi facuta pentru a curata o articulatia infectata .In mod normal pacientul va fi intins pe spate. Se va efectua o mica incizie de 0. Daca se intervine chirurgical in timpul artroscopiei. In mome ntul in care artroscopul sau oricare alt instrument este extras din articulatie sangele sau detritusurile celulare vor fi indepartate cu solutie salina. impreun a cu asistenta. in timpul recuperarii a r putea fie necesara utilizarea unui bandaj de sustinere a membrului sau utiliza rea unor atele. Inainte ca manseta sa fie umflata.exista o leziune la nivelul tegum entului sau o rana infectata langa articulatia care urmeaza sa fie examinata. In functie de articulatia examinata.distrugerea ar ticulatiei este severa (de exemplu artrita severa ) . Pentru reducerea inflamatiei sau pentru a calma durerea pot fi introduse in articulatie anestezice locale sau corticosteroizi. .exista o afectiune hematol ogica . Artroscopia nu se face daca: . Aceasta face ca articulatia sa fie rigida si foarte putin flexibila si poate fi data de o afectiune numita spondilita ankilop oetica.

numita artros cop.pot fi taiate ligamentele.se pot indeparta depozitele de calciu sau diverse asperitati ale oaselor .in cazul unor cicatrici tisul are sau in cazul unei zone de la nivelul articulatiei care este inflamata si tre buie indepartata . efectuarea unei interventii chirurgi cale pentru rezolvarea problemelor articulatiilor. umarului s i gleznei. De cele ma i multe ori. reparate sau reconstruite. teste sangvine . computer tomograful sau rezonanta magnetica nucleara nu sunt concludente . artroscopul este introdus in corp prin interm ediul unei incizii mici in piele. in mod obisnuit. Imaginile de la camera pot fi vazute pe un monitor. i nclusiv medicamente anticoagulante cum ar fi warfarina sau aspirina . Artroscopia este efectuata. Taierea sau eliberarea unui ligament st rans poate duce la cresterea mobilitatii in cazul unei articulatii intepenite obtinerea unei biopsii tisulare sau obtinerea unei mici cantitati de lichid sino vial care pot fi examinate ulterior in laborator .este mai putin d ureroasa . artroscopia: . chirurgia clasica necesita internarea pacientului Artroscopia este folosita in: . Artroscopia este realizata intro policlinica fara sa fie necesara internarea pacientului. Aceste imagini marite furnizeaza o imagine foarte clara a incheieturii. precum si tesuturile solide ce acopera capetele oaselor (cartilagiul) si f ormeaza o zona tampon intre acestea. Daca se face o interv entie chirurgicala se vor face alte incizii mici prin care vor fi introduse inst rumentele. Aceasta procedura poate fi utilizata pentru diagnosticarea problemelor articulatiilor.permite un timp de recuperare mai mic . tendoanele sau cartilagiile) pot fi reparate sau curatate . inclusiv la cele anestezice . pentru indepartarea corpurilo r straine sau pentru monitorizarea unei boli sau a eficacitatii unui tratament. in comparatie cu chirurgia clasica. la nivelul genunchiului.este alergic la vreun me dicament. Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 8 .12 ore inainte de efectuarea procedurii. Artroscopia permite doctorului sa studieze suprafata articulatiilor si tesu turile moi ce le inconjoara.are afecti uni hematologice. La fel ca si in cazul chirurgiei clasice (care implica o incizie mult mai mare). In timpul artroscopiei.int erventia chirurgicala necesara tratarii unei afectiuni articulare Cand artroscop ia este folosita intr-o interventie chirurgicala: .este in tratament cu vreun medicament.tesuturile moi ( cum ar fi ligame ntele. Tr ebuie discutat cu medicul daca pacientul(a) in cauza: . cum ar fi tesutul ce leaga oasele intre ele (ligame nte). chiar si afectiuni ale venelor cum ar . Totusi.Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articula tiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale.evaluarea si diagnosticarea problemelor articula re cand un examen fizic sau alte examinari cum ar fi radiografia. Artroscopul are o sursa de lumina si o camera video atasata de el.este mai ieftina .unele probleme mai grave ale articulatiei pot fi rezolvate cu ajutorul imbinarii artroscopiei si chirurgiei. In timpul artro scopiei se poate colecta o mostra de tesut pentru biopsie.poate fi f acuta in regim de policlinica si nu necesita internarea peste noapte. artroscopia permite doctorului sa descopere modificarile articulatii lor. subtiri.

iar in momentul in care doctorul mobilizeaza instrumentul in articulatie poate simti o senzatie de smulgere. Daca pacientul va suporta o anestezie locala acesta va simti o senzatie ca o arsura la nivelul pielii.fi tromboza venoasa profunda . genunchiului sau c oxofemural medicul va intreba pacientul daca dupa procedura are nevoie de carja. in articulatia afecta ta . Trebuie stiut ca dupa examinare pacientul nu poate conduce. poate influenta obtinerea unei imagini curate in cadrul examinari i . Poate aparea sangerare la locul inciziei. Trebuie intrebat medicul spec ialist cat de mult va sangera sau va drena locul inciziei si de asemenea cat tim p va fi edem la locul respectiv. Exista un mic risc de infectie. Cand apa re aceasta problema este necesar un tratament medical imediat pentru scaderea pr esiunii. cum ar fi artrita septica. Daca examinarea se face la nivelul articulatiilor bratului este foarte probabil ca dupa procedura pacientul sa aiba bratul imobilizat cu o esarfa sau cu o atel a.eritem ul (roseata). Aceasta substa nta poate cauza inflamatie si va face aproape imposibila efectuarea artroscopiei si. edemul.a avut in ultimele zece zile o examinare radiologica cu folosirea unei substante de contrast.durerea sau/si edemul la nivelul artic ulatiei continua sau se inrautatesc . aceasta va fi inconstienta in timpu l interventie. In cazuri rare.are un istoric de infectie. de form are a unui hematom ce poate afecta membrul respectiv sau de lezare nervoasa sau a articulatiei in sine. Dupa examin are pacientul poate simti o usoara senzatie de durere. poate aparea o problema serioasa numita sindromul compartimental datorita unei cresteri a presiunii la nivelul m usculaturii (in special la nivelul gambei sau la nivelul antebratului). Complicatiile sunt neobisnuite pentru aceasta i nvestigatie. Este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare de sange si/sau un test de urina inainte de artroscopie. Aceasta este pe termen sc urt si va disparea in maxim doua saptamani. Acesta va trebui sa di scute inainte cu medicul despre orice nelamurire despre procedura si riscurile a ferente. Daca examinarea se face la nivelul gleznei. Daca persoana i n cauza este supusa unei anestezii generale. durerea si senzatia de caldura nu dispar de la nivelul art iculatiei. Daca exista aceste simptome nu . Acestea pot fi semne ale tromboflebitei.este posibil sa fie insarcinata . Unele afectiuni date de artrita pot face dificila si une ori chiar imposibila efectuarea acestei examinari . Este normal ca articulatia supusa ex aminarii sa fie sensibila pentru inca o saptamana. Trebuie discutat si despre cum va decurge examinarea si ce vor indica r ezultatele. mai ales daca se si inter vine chirurgical in timpul investigatie. Trebuie luata legatura imediat cu medicul daca: .are un istoric de artrita sau artroza. totodata.are un istoric de fractura sau leziune la nivelul articulatiei Inainte de p rocedura pacientul va fi rugat sa semneze un acord scris. Foarte rar pot aparea complicatii in urma anesteziei generale.locul inciziei sangereaza excesiv . Daca persoana este anesteziata pe cale generala aceasta nu-si va mai simti membrele inferioare sau cele superioare pentru cateva ore. Mai poate exista si un risc mic de afectare a structuril or din interiorul articulatiei. Pe masura ce este introdus artroscopul pacientul poate simti o senzatie de durere usoara.

rupturi sau deplasari.daca pacientul a avut o radiografie cu substanta de contrast la nivelul articulatiei cu mai putin de 10 zile inainte. sau a canalului in ghinal . Artroscopie Normal: Intr-o articulatie normala. Factorii care pot interveni in acuratetea rezultatelor examinarii pot fi: . al antebratului. a eritemului sau a caldurii in zona respe ctiva . fragmente detasa te sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumorete.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afectiuni cum ar fi artrita .trebuie masata zona respectiva . Substanta de contrast poate da inflamatie la n ivelul articulatiei si. In mod normal medicul poate discuta rezultatul interventiei imediat dupa ce ace asta s-a terminat.apar semne de infectie. Daca nu este nici o m odificare vizibila la nivelul articulatiei doctorul poate concluziona ca articul atia este normala si nu este cauza simptomatologiei pacientului Patologic Intr-o articulatie lezata ligamentele si cartilajele au culori si forma modifica te. fragmente d etasate sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumore te.infectii Dupa ce medicul a evaluat articulatia el poate recomanda tratamentul medicamento s. poate impiedica vizualizarea clara a acesteia i n timpul investigatiei .infectii .daca pacientul are artrita. Aceasta poate face investig atia dificila sau chiar imposibila . sanatoasa ligamentele apar ca ni ste cabluri de culoare alba. chiste sau ganglioni .febra sau frisoane aparute fara o alta cauza Artroscopia este o procedu ra interventionala ce permite medicului sa vizualizeze interiorul articulatiei c u ajutorul unui instrument numit artroscop. acestea pot fi: . a edemului.extinderea eritemului din zona afectata .distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afect iuni cum ar fi artrita .crest erea intensitatii durerii. c histe sau ganglioni . Cartilajul este moale si alb. Exem ple de leziuni la nivelul articulatie sunt: . in plus.limfadenopatia la nivel cervical. Daca exista o leziune la nivelul articulatiei medicul poate vedea acest lucr u si poate chiar interveni chirurgical pentru a repara problema respectiva. terapia fizica sau interventia chirurgicala.rupturi sau deplasari. Medicul poate determina daca articul atia este una normala doar prin vizualizarea acesteia cu ajutorul artroscopului.drenarea de puroi de la locul inciziei .

Sindromul Gilbert este o afectiune mostenita ce afecteaza m odul in care ficatul proceseaza bilirubina si este o cauza frecventa a cresterii bilirubinei in sange. Determinarea c antitatii de bilirubina directa si indirecta poate ajuta in determinarea cauzei excesului de bilirubina.7 mg/dL Valori crescute sau scazute Valori crescute ale bilirubinei in sange pot aparea fie datorita cresterii producerii de bilirubina. al unor probleme ale sistemului digestiv ce apar datorita u nei reabsorbtii excesive a bilirubinei sau al unui blocaj a ductelor biliare dat orita unor pietre la nivelul vezicii biliare sau a unui cancer pancreatic. ciro za sau mononucleoza.Medicamentele care pot creste nivelul b ilirubinei includ multe antibiotice.Scaderea eliminarii de bilirubina poate fi cauzata de o serie de infectii cum ar fi colecistita (inflamatia vezicii biliare) sau de deficitul un or enzime ereditare. fie datorita unei eliminari sca zute a acesteia. fenobarbitalul si teofilina. la prema turi acesta nu este capabil sa elimine bilirubina intr-un mod adecvat astfel ca acesta este mult mai predispus sa faca icter fata de un nou-nascut la termen. Desi icterul poate aparea in cazul unor persoane cu sindr om Gilbert. Scaderea eliminarii bilirubinei poate aparea ca rezultat al unei afectiuni a ficatului cum ar fi hepatita. diazepam. flurazepam. fenit oina.Afectarea severa a fica tului creste atat nivelul bilirubinei directe cat si a celei indirecte.1–0.Bilirubina Prin dozarea bilirubinei se intelege masurarea cantitatii de bilirubina din sang e. Deoar ece ficatul unui nou nascut este imatur din punct de vedere functional.3–1. unele anticonceptionale. Medicamentele care pot scadea nivelul de bilirubina includ vitamina C (acidul ascorbic).0 (mg/dL) 0.2–0. indometacin.3 mg/dL 0. Blocajul cailor biliare datorita litiazei sau cancerului pancreatic duce la cresterea cantitatii de bilirubina directa mult mai mult decit cea indirecta. Ni velele ridicate ale bilirubinei pot fi cauzate de distructia rapida a hematiilor care poate aparea in cadrul unei reactii alergice in urma unei transfuzii de sa nge sau in cadrul unei anemii falciforme. Valori normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. Valorile bilirubinei la adulti Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina i ndirecta (Bilirubina totala minus bilirubina directa) 0. Nivele de bilirubina ce ar putea necesita tratament in cazul unui nou nascut la termen. aceasta afectiune nu este una grava. Distrugerea excesiva a hematiilor creste nivelul de bil irubina indirecta mai mult decat nivelul de bilirubina directa. sanatos Varsta nou nascutului Nivelul de bilirubina Sub 25 ore Icter evi dent Intre 25 si 48 de ore Mai mare de 15(mg/dL) .

despre risc urile aferente. apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv. Uneori tre buie sa se recolteze in mai multe recipiente. Recoltarea dintr-o vena Asistenta medicala va aplica un garou (ba nda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre ven ele situate sub nivelul garoului.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor. Prelevare sangelui la nou-nascut Pentru prelevarea sangelui de la nivelul calcaiului se foloseste un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cat eva picaturi de sange.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masi va a hematiilor (celulele rosii). Apoi este aplicat un tampon si acul se retr age usor. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa be a cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea bilirubinei. In cazu ri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. Acest lucru face posibila o mai buna vizualiza re a venelor si usureaza introducerea acului. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune he molitica la un nou-nascut . Dozarea bilirubinei este fo losita: .Intre 49 si 72 de ore Mai mare de 72 de ore Mai mare de 18 mg/dL Mai mare de 20 mg/dL Nota: Un prematur sau un nou nascut bolnav cu nivele ale bilirubinei sub cele di n tabel poate necesita tratament. Dozarea bilirubinei este folosita: . cat si pentru a vedea daca medic amentele administrate au . Se apasa pe locul respectiv. pentru cateva m inute si apoi este aplicat un mic bandaj. Trebuie sa fie pregatit inc a un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respe ctiva nu vine suficient sange. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se at aseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari. Atunci cand a fost recoltat sufici ent sange. garoul poate fi desfacut.in investigarea unui eventua l blocaj al ductelor biliare. cum ar fi fototerapia. cum ar fi hepatitele sau ciroza. Locul unde va fi introdus acul va fi steril izat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. cat si pentru a vedea daca medicamentele ad ministrate au produs leziuni la nivelul ficatului . cum ar fi hepatitele sau ciroza. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (preze nta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin a plicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat u n bandaj usor. despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punction eaza cu un ac mic. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. pentru a opri sangerarea. Pentru cop ii nu este necesara o anume pregatire. care necesita tratament.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neon atal. tumori pancreatice sau i n cazul altor afectiuni .i n evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatul ui.

Bilirubina este o substanta galben-maronie. Daca bilirubi na este detectata in urina. Aceasta este cauza cea mai frecventa a icterului neonatal. cu exceptia nou nascutilor. mai ales. cum ar fi fototerapi a. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. majoritatea o amenilor nu simt deloc durerea sau au un disconfort minor in momentul pozitionar ii acului in vena. in unele cazuri. care nec esita tratament. imbatranite la nivelul ficatului. Totusi. Factori care pot interfera cu aceasta exa minare si cu acuratetea rezultatelor.Bilirubina mai poate fi masurata si in urina.cofe ina. Nivelele ridicate ale bilirubinei in urina pot indica fa ptul ca nu a avut loc eliminarea normala a bilirubinei de catre ficat. de starea venelor si de sensibilitatea fiecaruia la durere. dispare de la sine intr-o saptamana. Nou nascutul poate simti un usor disconfort in momentul intepaturii.in investigarea unui eventual blocaj al du ctelor biliare. Recoltare a sangelui la nou nascuti (din calcai) O scurta durere.cura de slabire. tumori pancreatice sau in cazul altor afectiuni . Bilirubina poate fi masurata si in lichidul amniotic daca bebelusul are risc de eritroblastoza f etala (o afectiune in care sunt distruse celulele rosii). U nele persoane pot simti o usturime cand acul este in vena. includ: . cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . Testu l de bilirubina (dozarea bilirubinei) reprezinta o investigatie ce arata cantita tea de bilirubina din sange. ce scade nivelul de bilirubina . Bilirubina este eliminata prin scaun dandu-i culoarea maronie specifica. nou nascutii cu icter fiziologic necesi ta tratament special – fototerapia – pentru a preveni posibilitatea aparitiei leziun ilor sistemului nervos central si a unui posibil retard mintal. Se produce prin distr ugerea celulelor rosii (hematiile). printre care cresterea distrugerii hematiilor imediat dupa nastere . care este colectat in vez ica biliara si deversata in duoden in momentul digestiei). Totusi. urina nu contine bilirubina. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formare a de calculi la nivelul vezicii biliare). Recoltarea sangelui dintr-o vena In caz ul recoltarii sangelui dintr-o vena este posibil ca adultii sa nu simta nici o d urere sau sa simta o mica ciupitura in momentul in care sunt intepati cu acul. care in mod normal creste nivelul de bilirubina indirecta De retinut! Multi nou nascuti pot prezenta icte r fiziologic intre zilele 1 si 3 de viata. sunt necesare teste aditionale pentru a determina ca uza prezentei acesteia. Gradul de durere resimtit poate depinde de indemanarea asiste ntei medicale. Icterul fiziologic apare la nou nascutii sanatosi din mai multe motive. de obicei. Icterul fiziologic. ca o piscatura se poate simti. atunci cand acul strapunge pielea.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. fara sa ca uzeze probleme.produs leziuni la nivelul ficatului .in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilo r (celulele rosii). care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. In mod normal. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. care se gaseste in bila (lichid de secretie al hepatocitului. Bilirubina exista in sange sub doua forme: .

cum ar fi hepati tele sau ciroza. cecitate (orbire). iar cantitatea de bilirubina indirecta se obtine din scaderea bilirubinei directe din cea totala.. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. Aceasta poarta numele de flebita si s e trateaza de obicei. anomalii fizice si chia r poate duce la deces. iar acest lucru se face prin fototerapie si in cazurile mai grave.bilirubin a directa (conjugata). Excesul d e bilirubina (hiperbilirubinemia) la un nou-nascut poate cauza. Acesta reprezinta coloratia in galben a pielii si a sclerelor. Este forma solubila de bilirubina (care se dizolva in apa ) si rezulta din bilirubina indirecta datorita transformarii ce are loc la nivel ul ficatului.he patice (hepatite) . dupa recoltare. Daca o persoana are probleme cu coagularea sangel ui sau este in tratament cu aspirina sau warfarina va trebui sa anunte doctorul inainte de recoltare. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de c alculi la nivelul vezicii biliare). leziuni la nivelul sistemului nervos central. Nivelul de bilirubina totala si directa sunt masurate in mod direc t prin teste ale sangelui. sangele se va preleva de la nivelul calcaiului. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. A spirina. warfarina sau alte medicamente anticoagulante (care subtiaza sangele) p ot creste riscul de sangerare.Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului. tumori pancreatice sau in cazul altor afecti uni . In cazul nou-nascutilor.obstructia ductelor bilia re (ducte care permit trecerea bilei din ficat in intestinul subtire). poate aparea o inflamatie la acest nivel. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au produs leziuni la nivelul ficatului . prin transf uzii sangvine ce reduc nivelul bilirubinei. poate aparea in urmatoarele afectiuni: . O sangerare prelungita poate fi o problema pentru cei cu afectiuni ale sangelui. Bilirubina indirecta la nivelul fluxului sangvin d in ficat se transforma intr-o forma solubila (directa sau conjugata) . Dozarea bilirubinei este folosita: . Rareori. nou-nascutii care prezinta icter trebuie tratati .La copi i cu probleme de sangerare poate aparea o sangerare continua in urma recoltarii. Icterul. Aceasta forma de bilirubina nu se dizo lva in apa (este insolubila).De aceea. care are ca si corespondent in investig atii cresterea bilirubinei in sange.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (cel ulele . Recoltarea sangelui dintr-o vena Exista un risc foarte mic de a face co mplicatii la recoltarea sangelui din vena. prin aplicarea unor comprese calde de cateva ori pe zi.bilirubina indirecta (sau neconjugata).ale sangelui (anemie hemolitica) . Recoltarea sangelui la nou nascuti (din cal cai) Exista un risc foarte mic de aparitie a unei probleme serioase in cazul ace stui tip de recoltare. Este posibil ca aceasta problema sa fie descoperita in timpul recoltarii aceste i probe.in investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Se poate reduce riscul aparitiei vanataii prin apasarea locului in tepaturii timp de cateva minute dupa extragerea acului. uneori.

fie ca e vorba de neutralizarea temperaturilor ridicate prin transpiratie.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. chiar daca este foarte redus face sa cr easca MB cu 20-60%. Metabolismul bazal. un lucru mecanic de numai 700-800 Kgm/min timp de 20-30 minute. In cazuri rare poate f i nevoie si de o transfuzie sangvina. sanatos. El variaza in fu nctie de sex si varsta. Dozarea bilirubinei este folosita: . iar un efor t fizic intens are ca rezultat o crestere de 10-20 ori a necesarului de energie. Biochimia organismului Cunoasterea fenomenelor biochimice care au loc in timpul efortului fizic prezint a o importanta deosebita in procesul de practicare stiintifica a culturii fizice si sportului. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. un organism tanar. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. indispensabile pentru realizarea oricarei performante sportive. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. tumori pancreatice sau in cazul altor a fectiuni . Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.in investigarea unui eventual blocaj al duc telor biliare. avand valori mai mari la barbati fata de femei si la tin eri fata de varstnici. Prin compararea acestor valori se poate pune in evidenta foarte usor de osebirea dintre capacitatea de efort a organismelor antrenate si neantrenate si se releva importanta antrenamentului si a obisnuintei de a efectua efort fizic. dar fara un antrenament prealabil poate pro duce. Orice activitate sportiva presupune un efort mai mic sau mai mare . In urma unui efort care depaseste MB se produce lucru mecanic ce poate fi masurat in kilogram -metri pe minut (Kgm/min). MB se refera numai la energia necesara pentru intretinere a activitatii vitale in stare de repaus absolut. Metabolismul bazal (MB) se exprima prin numarul de calorii degajate pe metru patrat de suprafata corporala timp de o ora. Un sportiv poate efectua un efort de 110 Kgm/s timp d e citeva secunde (8-10) sau de 1500-1700 Kgm/min timp de aproape o ora. cum ar fi fototerapia. care nece sita tratament. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au p rodus leziuni la nivelul ficatului . cum ar fi fototerapia .in evaluarea fun ctiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. care trat eaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale.rosii). In acela si timp. asa numitul metabolism bazal. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). num it si metabolismul energetic de repaus reprezinta bilantul energetic al unui org anism aflat in repaus complet la o temperatura mare ambianta de 20 grade C dupa un post de 12-18 ore. Datorita reactiilor de asimilare si a miscarii organelor din tubul digestiv. care necesita tratam ent. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . fie ca este vorba de lupta impotriva temperaturilor coborate prin contractii musculare care degaja caldura. cum ar fi h epatitele sau ciroza.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (celulele rosii). Temperatura poate pr oduce si ea un consum alimentar de energie. dar numeroase conditii pot mari consumul energetic. Travaliul muscular. care implica un consum suplimentar de energie fata de cel solicitat in cadrul proceselor vitale normale. al imentatia provoaca si ea o crestere a consumului energetic. destul de dificil.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. un efort moderat produce o crestere de 100-200%. .

numai in acest fel putand sa obtinem cu adevarat o minte sanatoasa in tr-un corp sanatos. De aici necesitatea de a efectua un antrenament fizic sustinut regulat. lipidelor si proteinelo r. odata cu depasirea unui consum de 220 Kcal/Kg corp/min la organisme tinere neantrenate sau 280 Kcal/Kg corp/min la organisme antrenate. Consumul crescut al oxigenului de catre organismele antrenate se datoreaza degradarii aerobe a glucozei. influentand negativ desfasurarea activitatii cerebrale. la inc eputul efortului transpiratia este foarte acida datorita producerii de acid lact ic. Revenirea este cu atat mai rapida si mai stabila cu cat organismul a fost mai bine antrenat. dar in mod neeconomic deoarece materia prima nu este folo sita in totalitate pentru producerea energiei. Toate aceste fenomene se produc si in corpul um an. un sistem metabolic mult mai eficient de producer e a energiei. partea corpului in care se face biops ia si priceperea medicului specialist. Biopsia aspirativa cu ac fin Daca se injecteaza un anestezic local. Locul in care se efectueaza biopsia aspir ativa cu ac fin poate fi dureros cateva zile si se poate forma o vanataie. La cobaii care au fost antrenati sa inoate s-a observat in ficatul lor o accelerare a procesului de utilizare a glucidelor. ci pentru intregul organism. Glicoliza este activata atunci ca nd creste concentratia acidului lactic in sange. La aceeasi intensitate a efortului. La nivelul musch ilor. Prin solicitarile sale specifice care se repeta in mod regulat. Ce se intampla dupa aceea? Medicul specialist va aplica o oarecare presiune la locul biopsiei pentru a preveni sangerarea si va pune si un bandaj adeziv deasupra loc ului punctiei. ci s i la cresterea capacitatii de a bloca fenomenele negative consecutive unor efort uri intense. ale carui efecte sunt benefice nu numai pentru sistemul muscular. un organism antrena t consuma 57 ml O2/Kg corp/min iar un organism neantrenat numai 45 ml O2/Kg corp /min. an trenamentul ofera organismului posibilitatea de a reactiona la solicitari. Experientele care au fost efectuate pe animale au aratat ca antrenamentul duce nu numai la cresterea capacitatii generale de efort. animalele antrenate au prezentat o crestere a activitatii enzimatice cu 50 % fata de animalele neantrenate. ulterior ea va reveni la valori normale datorita capacitatii crescute de neu tralizare. In urma unor masuratori efectuate la boxeri. la animalele antrenate s-a observat o crester e a capacitatii tesutului cerebral de a neutraliza variatia de concentratie a di feritelor substante chimice din sange. Concentratia de ATP se mentine constanta la acest nivel. In momentul in care necesitatile energetice ale org anismului cresc fata de valorile normale intra in actiune glicoliza care produce energie foarte rapid. in timp ce la animalele neantrenate aceasta valoare scade consid erabil. Pacientul poate sa simta si o usoara presiune c and e introdus acul de biopsie. se poate simti o mica intepatura la locul unde se injecteaza anestezicul. Medicul poate recomanda administrarea unui antialgic usor. Gradul de disconfort resimtit va depinde de cat de multa durere simte pacientul de la ace. cum ar fi paracetamol (acetaminofen) . manifestate prin restructurarea structurala si fu nctionala a organismului. ceea ce are ca urmare cresterea energiei produse intr-o anumita perioada de t imp. In ceea ce priveste creierul.Si modul de utilizare a rezervelor glucidice este diferit la organismele antrena te fata de cele neantrenate. Experimentele au confirmat efectul pozitiv al antrenam entului fizic asupra capacitatii de neutralizare a pH-ului acid al sangelui. doban direa unor caracteristici noi. rez ultat ca urmare a efortului.

totusi in unele cazuri se pot folosi si a lte tehnici. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. organe genitale. totusi in unele cazu ri se pot folosi si alte tehnici. medicul introduce un ac mai gros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. Aspiratia cu ac fin poate fi singu rul test care poate preciza natura canceroasa a unui nodul. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celule. fluidul e indepartat.sau ibuprofen. cum ar fi CT sau ecografie. radiologul poate fi medicul care va efec tua aspiratia Daca nodulul e un chist. daca pacinetul simte vreo durere cand ajunge acasa. pentru a vede a unde va introduce acul. Aspiratia cu ac fin poate fi singurul test care poate p reciza natura canceroasa a unui nodul. Intr-o biopsie chi rurgicala. ficat. Daca medicul nu poate simti cu usurinta nod ulul. medicul poate misca acul in mai multe directii pentru a se asigura ca va extrage destul fluid sau o cantitate suficienta de celule pentru examenul microscopic. Biopsia sanului O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analiz at la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san. ganglioni limfatici. Intr-o biopsie chirurgicala. . Medicul va sterge cu alcool sau cu betadina. cavitate bucala (g ura). ganglioni limfatici. Zona trebuie pastrata uscata pentru 24 de ore. Medicul va fixa nodulul cu o mana si va introduce un ac fin atasat unei seringi in nodul. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau biopsia chirurgicala. Apoi va aspira in seringa fluidul sau celuele. organe genitale. Procedura dureaza de la cateva secunde la cateva minute. tract respirator sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. cavitate bucala (gura). Medicul trebuie contactat daca apar sangerari. medicul introduce un ac mai g ros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. roseata. In biopsia prelevare de tesut. cresterea in volum sau febra mai mare de 38 de grade celsius in zilele imediat urmatoare. Ce este biopsia aspirativa cu ac fin ? Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. se poate face un test imagistic. infectie sau alte maladii. fica t. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau bi opsia chirurgicala. Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). In acest caz. I n biopsia prelevare de tesut. In unele cazuri se poate face o ane stezie locala injectabila pentru a amorti pielea din zona respectiva. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. Un specialist introduce un a c fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fluid. iar nodulul va disp area. tract respirato r sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. Materialul e apoi examinat la microscop. De asemenea. infectie sau alte maladii. Materialul e apo i examinat la microscop. Un spec ialist introduce un ac fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fl uid. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celul e.

Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea u nui tratament cat mai bun .ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu a c fin sau prin punctie .markeri tumo rali si proteina . De asemenea pot da informatii despre posibilitatea re caderilor. care sunt mai degraba celule maligne .75% din nod ulii la san sunt benigni . pot fi intalniti daca fe meia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie . De retinut . Acestea pot include: . mai ales inainte de perioada menstruala.pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign. Daca este nevoie de inca o proba d e tesut trebuie facuta o biopsie deschisa . Acul de biop sie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canc eroase.citometrie in flux. Nu va disparea dar nu se trans forma in mod obisnuit in tumora maligna. Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala.daca este gasit tesut canceros. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi l asat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare.Rezultatul biopsiei de san Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipic e Patologic Afectiunile benigne pot include chistele. De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma un or noduli.proba biopsica poate fi examinata im ediat.cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa da r cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia c u ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva. Daca este vorba de hiperplazie du ctala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistente i celule canceroase. va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii . cum ar fi tamoxifenul. in cadru l tratamentului general. Apoi se va face o analiza mult mai amanunti ta a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile . calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia duct ala atipica sau alte modificari ale celulelor. tumo ri solide de tipul fibroadenoame. Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop.prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normal a. care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie. Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele . Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop.her 2/neu.in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de es trogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot infl uenta dezvoltarea tumorii. . Sunt prezente celule canceroase Ce poate afecta examinarea Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia. noduli fibrochistici. Ac estia dispar dupa aparitia menopauzei. Acest test ajuta la descoperirea celulelor care a u un ritm de crestere rapid. dar de asemenea. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in c are se decide sa prescrie un tratament hormonal.

Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemulu i la nivelul bratului. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia sant inela. Est e folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mam ara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de u n cancer la san. acestia vor fi extirpati pentru a limita ex tinderea cancerului.aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza l a microscop. edemul. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat ap oi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san . Urina poate avea culoa rea verde 24 de ore. utilizeaza un ac special-trocar. culoarea albastra pe piele. Se poate ca pacientei sa i i ramana. Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marime a unei penite de stilou. a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este d escoperit un nodul. la mamografie sau la ecografie. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la niv elul ganglionilor limfatici. Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zo na suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interv entia chirurgicala. Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras. Acesti ganglio ni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul. Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anu mita zona de tesut de la nivelul sanului. sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei . un alt tip de bio psie este necesara .biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala.apare febra Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la lo cul .durerea dureaza mai mult de o saptamana . Daca nu este lichid. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san . Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o for matiune solida sau una lichida (un chist). Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase. Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela.biopsie prin punctie.persista eritemul. Pacienta treb uie sa anunte medicul daca: . O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descope ra celule canceroase: . Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii .biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfe dem) . Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati. Se va f ace o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a l ua biopsie din tumora respectiva. Exista un risc de infectie la locul in ciziei pentru biopsiere.biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de ex tirparea tuturor ganglionilor. Infectia poate fi tratata cu antibiotice.limfatici de la acest nivel au fost afectati. O biopsie de san este indicata in momentul cand. pentru cateva zile.

un m edic de familie. in policlinica sau in spital. de un medic radiolog. Biopsia c u ac fin nu lasa cicatrici. sau de un medic chirurg. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani. In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui. Dupa ce zona este anesteziata. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este malig na sau benigna. Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil. In cazul unei anestezii locale s e va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. acul va fi introdus in piele pana la nivelul form atiunii tumorale. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se . 2 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita. Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul: este sub un anumit tratament . Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de bio psie si i se va prinde o linie venoasa. Alte examinari. cu vanatai. Doctorul va aneste zia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ. Pacienta se va dezbr aca pana la brau.3 zile dupa biopsie. cum ar fi test e de sange. Daca se f ace biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance ti mp de 8-12 ore inainte de biopsie.inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. umflat. in mod normal. Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala. Se poat e ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie . Biopsia s e va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. Este utila folosirea unui sutien pentru 2 . Durerea va disparea intr-o saptamana. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiu nii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord. Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii.3 zile. Aspiratia pe ac fin Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist.este alergica la vreun medicament. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridic e greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul torac elui. Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri. Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul bi opsiei. heparina sau warfarina .are probleme hematologice sau este in tratament cu m edicamente anticoagulante cum ar fi aspirina.este insa rcinata sau exista aceasta posibilitate Daca biopsia este facuta sub anestezie l ocala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare. Dupa primele trei tipuri de biopsii se po ate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 . Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Biopsia se poate face in cabinetul medicului. pot fi necesare inainte de biopsie. inclusiv la c ele folosite la anestezie . Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri.

Cu aju torul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul t umorii. Pacie nta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute. Biopsia prin punctie Acest tip de biops ie poate fi facuta de un medic internist. un radiolog. un medic de familie.va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Daca se hotaraste fol osirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin interme diul careia i se vor administra medicamentele. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei. Pacienta va fi intinsa d e patul de examinare. Pacienta nu va fi . Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in func tie de pozitia formatiunii tumorale. in mod normal. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. Mostra biopsica va fi trimisa la labo rator pentru a fi examinata la microscop. Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. in locul in care va introduce acul de biopsie. apoi va fi apli cat un bandaj usor. c e va fi pus pe umerii acesteia. Din acest timp. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apo i va fi pus un bandaj usor. de sutura. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. In timpul biopsiei pacienta va sta int insa pe patul de examinare. ce va fi pus pe umerii acesteia. Incizia facuta va avea nevoie. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Se poate face cu anestezie locala sau generala. Va fi e xecutata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii. Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie. ce are un orificiu special prin care va intra sanul. Apoi doctorul va fac e o anestezie locala. Biopsia gh idata Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. Ecografia p oate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Va fi pusa o compresa la locu l inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. Daca se foloseste a nestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative. Poate fi realizata in cabinetul medicului. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute. sau de un medic chirurg. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute. Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. Dupa ce ane stezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. Apoi acul este extras. Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea . Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. Im ediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la niv elul pielii. Se va aseza pe o masa speciala. Biopsia deschisa Acest tip de biopsie este realizat a de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital. majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zone i unde va fi facuta biopsia. in policlinica s au intr-un spital. Pacienta va s ta intinsa in timpul investigatiei. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiun ii tumorale. Daca tumora este solida se va p releva tesut pentru examenul la microscop.

Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi. de secretii dense sau de tumori care pot bl oca caile respiratorii Biopsia care poate arata diferite infectii ale plamanului. Medicul va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedura.explorarea vizuala a cailor respiratorii Trebuie anuntat medicul imediat daca: . Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor. Investigatia dureaza cam 60 de minute.constienta in timpul biopsiei.4 zile. dar acest lucru nu este obligatoriu Rezultatele investigatiei Bronhoscopi a este o procedura terapeutica care permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii. Daca locul unde se afl a formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biops ie chiar din acea zona. Bronhoscopia . Bronhosopie Normal: Caile respiratorii au un aspect normal Patologic Prezenta de corpi straini. cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.o afectiune ce limiteaza extensia gatului . . sau boli cum ar fi tu berculoza sau cancerul pulmonar Ce poate afecta procedura Factorii care pot interfera in rezultatele investigati ei sunt: . O temperatura de 38 de grade poate fi prezenta chiar imediat dupa investi gatie. dar rezultatele testelor vor f i disponibile abia dupa 2 . Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau du pa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale.exista dificultati in respiratie .mostra de tesut este prea mica pentru a putea fi analizata De asemenea biopsia este luata dintr-o mica pa rte a tesutului pulmonar si exista astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevata din zona afectata de cancer.tusea contine mai mult de 30 de ml de sa nge .apare febra ce dureaza mai mult de 24 d e ore. In mod nor mal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoar e. chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale.

Caile respiratorii pot fi curatate cu o so lutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la micro scop. ochelarii. Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prele varea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. Daca este nevoie. sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp c at bronhoscopul este in caile aeriene. aparatele auditive. pana cand acestia pot inghiti din nou . iar pacientul isi va reveni dupa 2 . In acest moment va mai fi pul verizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. Doctorul va aplica un anestezic local la nivel ul gurii si al nasului. I se va prinde si o linie venoasa. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica. medicul va anestezia local si nasul. Bronh oscopia dureaza intre 30 si 60 de minute. Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. Caile respira torii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. bi juteriile. Pacientul va ramane treaz da r somnoros tot timpul procedurii. tensiunea arteriala si saturatia in oxigen.Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. m edicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat. Bronhoscopia cu bro nhoscopul flexibil Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa. medicul va introd uce usor bronhoscopul. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respirat orii inferioare. Dupa ce anestezia si-a facut efectul. Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebui e sa stie urmatoarele lucruri: . In ainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitir e din timpul examinarii. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o per na speciala. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei. Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul pr in gura (nas) si va avansa printre corzile vocale. Bronhoscopi a cu bronhoscop rigid Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie g enerala. In final. Si i se va prinde o linie venoasa. Pacientii vor fi rugati sa lase d e o parte placa dentara. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara. lentilele de contact. Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrume ntul prin caile aeriene. cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala. Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca.nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie.3 ore de la interventie.

cu examenul fizic. rezultatul biopsiei v a fi coroborat cu istoricul medical al persoanei. cu alte rez ultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata. Bronhoscopia este o procedura terapeuti ca ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.exista he moragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea b ronhoscopului flexibil . De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei .cum ar fi pneumonia.pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de manca re) ce .un tub lung. Se foloseste atunci cand: . subtire. prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii.tulburari de ritm . Acesta este mult mai mult folosit dec at cel rigid deoarece.nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa .prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi: .o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie. este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare.voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale . Desi c omplicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa fa ca aceasta examinare. Bronhoscopia virtuala . in mod normal.tratate cu antibiotice .pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie . a carei eficacitate este inca studiata.daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale.daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului p entru cateva ore Riscuri Bronhoscopia este o procedura in general sigura.se realizeaza de obicei cu anestezie gen erala si utilizeaza un tub metalic. Complicatii ce pot aparea: . Bronhoscopia poa te diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze ob iecte sau tumori de la acest nivel.sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie .infectii .spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului . Medicul va hotari care est e cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte. nu necesita anestezie generala. laringele. este o procedura mai noua.bronhoscopia cu bronhoscopul rigid .trebuie ca saliva sa fi e scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respirato rii . .o infect ie la locul de biopsie ..bronho scopie cu bronhoscop flexibil . In timpul bronhoscopiei doctorul va vizual iza gatul. traheea si caile respiratorii inferioare. ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf. Bronhoscopia poate fi m ult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene. Totusi acest lucr u este foarte rar. drept. Inainte de a fi pus diagnosticul final. In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmo nara. Exista doua tipuri de bronhoscopie: . Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax . O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare.

cum ar fi radiologia sau tomografia computeriza ta. Dupa i nvestigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri muscu lare.orice sindrom bronsitic(tuse) care treneaza peste 2 sapataman i si care nu ar eo cauza cunoscuta. care trebuie comunicat medicului.identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii. Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic. teste functionale respiratorii. cum ar fi sa ngerarile. acestea sa fie insarcinate Medicu l va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucog rama.diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar .evaluarea si tratarea tumori lor din caile respiratorii . se realizeaz a cu bronhoscopul rigid. arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice . Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura.extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respirator ii . inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor . Bronhoscopia Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica: . Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor. acesta are un gust de bautura alcool ica. .diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi ana lizata microscopic . coagulograma.prelevarea d e tesuturi. gazele arteriale.orice afectiu ne respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza. Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. Pacientul poate tusi sau poa te avea senzatia de a varsa.este i n tratament cronic . Pacien tul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas. Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri : .este alergic la vreun medicament. cand alte examinari.suspiciunea de canceer bronho-pulmonar. Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa perso ana sa observe si sange. inclusiv la anestezice are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante exista posibilitatea ca. Daca se foloseste un anestezic local. in cazul pacientelor. .nu pot fi indepartate cu cel flexibil Proceduri speciale. dispneea. daca pacientul va fi treaz in t impul examinarii. Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore s au poate avea dureri faringiene pentru cateva zile. Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul po ate simti un disconfort. Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor resp iratorii in momentul in care bronhoscopul se misca.controlul hemoragiilor (hemoptzie) Inainte de a fac e o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca: . cum ar fi dilatarea ca ilor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului. . dar nu verbal.

datorita progreselor inregistrate de catre companiile producatoare de aparatura medicala. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor a ditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). dublate de profesionalismul si perfor manta medicilor bronhologi care lucreaza intr-o clinica de specialitate sunt gar antia unor servicii medicale de exceptie in domeniul respectiv. Astfel. Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. Bron hoscopul flexibil. a spirat de diverse substante. din engl. Sursa: Clinica de Diagnostic Gral Medical Bronhoscopia. dec esele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. cercetaril e medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. status post bronhoplegie etc). Deoarece examenul citologic BabesPapanicolau poate arata doar daca l a nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie.dischinezie traheo-bronsi ca. a devenit o metoda extrem de eficienta in diagnosticul afectiunilor bronho pulmonare. bronsectazi i supurate. cicatriceale etc. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detecti e de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. post intubatie prelungita. stadiu in care posibilitatile te rapeutice sunt limitate. utilizarea laserului si a unor instrumente specifice permit efectuarea unor interventii terapeutice d e mare performanta.hipersecretie bronsica(mucoviscidoza. corpi straini endobronsici. apeleaza la investigatii suplimentare. post trau matice. biopsi i tumorale sau transbronsice fara riscuri majore. Biologia moleculara a permis observ atia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din c ele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. Astazi ins trumentarul disponibil permite prelevarea de biopsii de mucoasa bronsica. . pneumoptii interstitiele difuze pentr u efectuarea lavajului bronhoalveolar. Human Papil lomavirus). . iar daca nu exista acest tip d e HPV..orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta. cu posibilitatea vizualizarii calibrului bronsic de la trahee pana la bronsiile de calibru mic. In plus. . imbunatatirea calitatii imaginii endoscopice si posibilitatea proiectarii acesteia la dimensiuni convenabile sau inregistrare a ei reprezinta achizitii nebanuite pana in urma cu peste un deceniu.orice infec tie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacte riologic. .stenoze traheale si bronsice. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu r isc inalt. testul arata doar daca . .orice himoptizie de cauza necunoscuta. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de tim p. Toate cele de mai sus.

ciroza hepatica colestatica . C ine are risc mai mare de a face o boala hepatica? . d andu-i culoarea galbena . putand astfel sa decida o atitudine de screening si terap eutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte.Creste in: . sa fie ex trem de importanta.Bolnavii care au avut hepatica sau ic ter de alta cauza . acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. I n concluzie. metoda folosita in laboratoarele Synevo. ci si pentru teste Ba bes-Papanicolau de rutina. patologii asociate. imbolnavirea initiala a ficatului poate da putine simptome.Pacientii cu colesterol crescut . care deseori NU sunt consi derate medicamente de catre utlizatoare) .este excretata prin bila.anemii hemolitice .Pacientii cu diabet zaharat . etc). incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. face ca efectuarea periodica a unor teste care sa exploreze starea ficatului. o boala de ficat este descoperita cu ocazia unor analize ca re se fac pentru alta afectiune.este produsul de degradare al hemoglobinei .icter mecanic prin litiaza sau cancer de cap de pancreas/ cai biliare .Consumatorii de alcool .hepatita cronica . dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate a nterior. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. mai ales la persoanele cu risc de a face o boala hepatica.celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene.Pacientii obezi . Aceasta evolutie “muta” a bolilor de ficat. cea mai sensibila metoda f iind PCR (Polimerase Chain Reaction). dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut).ficat alcoolic . comportament sexual.Con sumatorii de medicamente (inclusiv anticonceptionale. Care sunt analizele pentru ficat? De obicei.hepatita acuta . sau nici un simptom. da ca va exista o conlucrare intre medici si paciente. nu pr ecizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotip are (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. Deseori. In plus.Cei care lucreaza in mediu toxic sau cu risc de lua virusu ri hepatitice Testele care exploreaza functia ficatului sunt urmatoarele: Biliru bina: . medic ii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si t ipul infectiei cu HPV.

In seara premergatoare se bea un lichid re alizat din dizolvarea unor pulberi eliberate cu prescriptia medicului specialist (Fortrans).creste la fel ca ALT GGT: . Aceasta dureaza 1 zi sau 2. placenta (la gravide) . supe.se produce in ficat. Medicul specialist poate sa mai faca anu mite recomandari. canc ere si ficatul alcoolic Fosfataza alcalina: . Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie se in terzice consumul de lichide.enzima care se gaseste in ficat dar d estul de mult si in muschi . Trebuie evitate lic hidele sau sucurile de culoare rosie. datorita regimului lichidian recomandat. in functie de recomandarile m edicului gastroenterolog. hepatita acuta severa Colonoscopia virtuala Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala este identica cu cea pentru o c olonoscopie obisnuita. Cercetatorii studiaza in prezent alte metode de pregatire care sa creasca complianta pacientilor.scadere a lor contribuie la aparitia ascitei si edemelor ALT (GPT): . Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid. Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea.ciroza.are rol in metabolismul proteinelor .are rol in metabolismul unor aminoacizi . scade in bolile de ficat severe . In ziua premergatoare inves tigatiei este necesara evitarea alimentelor solide. pregatirea este mai di ficila decat investigatia in sine.creste in ciroza hepatica deco mpensata Albuminele: . ci roza.sunt proteine fabricate de ficat .este produsul de degradare a proteinelor . ceai. Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru as igurarea unei pregatiri satisfacatoare.se elimina prin bila.ciroza. ciroza. rinichi. care are un gust sarat.Amoniul: .enzima hepatica . sucuri de fructe etc. ficat alcoolic AST ( GOT): . astfel incat tot colonul sa fie golit de materii fec ale.creste in icterul mecan ic Protrombina . diareice..crest e in cazul distrugerii de celule hepatice ( hepatita acuta. starea de sanatate sau alte afectiuni coe xistente. ultimul scaun trebuind sa fie apa clara. cum ar fi apa.se mai gaseste si in muschi .enzima din ficat.este transformat in uree d e catre ficat si eliminat prin rinichi in urina . cafea. trebuind consumate doar lich ide. cancer. dar si in boli de rinichi cu pierdere de proteine . . depinzand de varsta. Acest lichid va determina scaune frecvente.este o enzima hepa tica . Pentru cele mai multe persoane.scad in bolile de fica t severe .creste in special in hepatita. hepatita cronica. oase. intestin. .

evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului.necesita oprirea respiratiei pentru perioade scurte de tim p.este mai putin invaziva . De oarece este o metoda noua de investigatie.dureaza mai putin timp . cum ar fi irigografia . De ce trebuie luata in consideratie colonoscopia virtuala? In cazul persoanelor cu un risc mediu pentru cancerul colorectal. nu este larg disponibila.pretul nu este acoperit de casele de asigurari .evaluarea cauzei unei diareei cronice . in care scanerul tomografiei computerizate (CT) preia imagini de la nivelul c olonului. astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale. dar se poate dovedi a fi utila in: .screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tra tate chirurgical pentru aceasta afectiune .foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung ca re se introduce in rect si avanseaza in sus.evaluarea sursei unei hemoragii inte rne .monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor . in cazul persoanelor c u risc crescut nu este o investigatie adecvata. fiind necesara colonoscopia obis nuita pentru a fi recoltate biopsii din tesuturi sau pentru a fi extirpati polip ii depistati.sau tri-dimensional e ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului.nu se pot vedea polip i mai mici de 10 mm . CT se face in 2 pozitii: in decubit dorsal (pe spate) si in decubit an terior (pe burta) . Avantaje .nu necesita sedarea paci entului. Poate fi folosita in d epistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nive lul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali. din anumite motive (de exemplu o t umora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obis nuit.screening -ul cancerului sau polipilor colorectali . . in colon . rectului sau colonului . .depistarea altor boli de la nivelul anusului.in cazul depistarii unui polip este necesara confirmarea prin colonoscopie obisnuita. Cu toate acestea. In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in u nele afectiuni. in cazurile in care. pacientul poate pl eca acasa si efectua activitatile obisnuite. Col onoscopia virtuala. colonoscopia v irtuala poate fi investigatia adecvata. denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sa u CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezu ltatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita.monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale.Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi.se realizea za in departamentul de radiologie si implica un grad mic de iradiere . Dezavantaje .poate inlocu i colonoscopul obisnuit.

Normal: Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz. Sunt studiate in continuare alte modalitati de preg atire care sa fie mai putin disconfortabile. O mucoasa rosie. Evaluarea initiala a colonoscopiei virtuale a fost facuta de radiologi foarte bine instruiti. In prezent. dar rezultatele pot varia destul de larg in functie de experienta radiologului pentru o astfel de procedura. pentru depistarea unor infectii. diverticuli. sau zone de inflamatie. intr-o clinica sau intr-un s pital.Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire ca si o colonoscopie obisnuita. internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa f aca aceasta investigatie. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie. -diferite tipuri de polipi -c ancer de colon Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical.mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului di getiv . edematoasa (colit a) poate fi data de boli inflamatorii intestinale.alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista i nfectie la acest nivel Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale a le acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia. cu numeroase v ilozitati. Sunt necesare mai multe dovezi in ceea ce priveste beneficiul la per soanele cu un risc mediu pentru cancerul colonic si daca aceasta metoda de scree ning poate preveni cancerul. pot d ura chiar si cateva saptamani. zone u lcerate. Deoarece colonul este pregatit se poate face in aceeasi zi si colonoscopia obisnuita. Uneori chiar medicii de familie. Nu sunt observate tumori.ajutat de o asistenta. co lonoscopia este studiata pentru a se determina acuratetea fata de o colonoscopie obisnuita. polipi. tumori. De cele mai multe ori aceasta investigatie este facuta de un medic specia lizat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog . Anumite teste. tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica: . In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor . sangerari ale mucoasei sau zone de inflamat ie Patologic Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta h emoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun). Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. Colonoscopia virtuala nu este larg disponibila de oarece necesita un echipament special si medici radiologi instruiti pentru inter pretarea rezultatelor. Colonoscopia Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubu lui digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil. prevazut cu o camera ce p oate prelua imagini. In cazul unor anormalitati depistate este nevoie de colonoscopia obisnuita pent ru obtinerea de biopsii.

Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul.pe cale endovenoasa pusa la nivelul bratului. Daca pacientul are dureri datorita gazelor est e mai bine ca acestea sa fie eliminate. Nu este nici un motiv ca acesta sa se simta rusinat. In unele cazuri. doctorul poate verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluo roscopiei. Aceste medicamente vor reduce dure rile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul examinarii. Posibil itatea medicului de a vedea cat mai bine interiorul colonului depinde in mare ma sura de modul in care .45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se gaseste in timpul investigatiei. Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colon oscop iese aer. simti crampe abdominale. Se poate ca medicul sa doreasca ca pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei. moment in care pacientul este complet refacut si poate pleca acasa. Prelevarea biopsiei este comple t nedureroasa. Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros. De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul colonosc opiei. motiv pentru care se va introduce usor colonoscopul pentru o c at mai buna vizualizare a tubului digestiv. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura activitati cu motri citate fina. Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pen tru a inlocui pierderile date de administrarea laxativului. Daca pacientul ia antibiotice inaintea interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar s a urmeze un astfel de tratament .probleme ale coagularii sangvine sa u tratamentul cu anticoagulante cum ar fi warfarina sau medicamente antiinflamat orii nesteroidiene cum ar fi aspirina . Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre: . Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activ itatea normala si alimentatia.eventualele ale rgii la medicamente.efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma .14 zile inainte de examinare.posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul c u aspirina sau cu fier cu 7 . Trebuie ca pacientul sa incerce sa res pire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura abdominala si pentru a diminua as tfel disconfortul. Dupa ce pacientul va sta in pozitia respectiva d octorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil. de asemenea. dar nu trebuie baut alcool. Ap oi va fi introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros. inclusiv anestezicele . Aceasta tre cere a aerului este una normala. Daca pacientul trebu ie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat trebuie sa discute cu doctorul inainte.un istoric de boala cardiaca sau alte pr obleme de aceasta natura. Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in ziua cand are loc procedura . Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poa te. Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se ter mina efectul medicatiei. Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor.un eventua l tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utili zate in tratamentul artritei. i ar regiunea anala va fi curatata. Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l v a acoperi pe toata perioada examinarii. Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 . Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel.

dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale. atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul barit at .colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia). . Screeningul cu colonosco pie este recomandat la fiecare 10 ani. dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medic ul .cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea doar lichide clare cum ar fi apa pla ta. exame nul baritat si colonoscopia. . Uneori laxativul este sub forma de praf la care trebuie adaugat a o anumita cantitate de apa.acesta este curatat de continut. Exista. Trebuie discutat cu doctorul si. dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate .in general. De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia re spectiva se poate bea apoi o cantitate de apa pentru a scapa de acel gust.multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele far a factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de an i.trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire a colonului . Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza c omputerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului: . va fi recomandata una dintre examinari . si unele solutii de mare a jutor in pregatirea colonului. Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacient ului stari de greata.trebuie sa se evit e hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie . aceasta solutie va trebui sa fie bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. Medicul va discuta cu pacientul si ii va da i ndicatii in functie de starea de sanatate. sucuri de fructe. In functie de riscu ri. in fiecare caz in parte. mai nou. Daca rezultatele la testele de sangerare oculta. diverticuloza nu trebuie sa faca c olonoscopie decat daca este absolut necesara . ceaiul. gravidele sau persoanel e cu afectiuni cardiace. Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua varian te de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata .se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna p regatire a colonului Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pen tru ca va fi sedat inainte de interventie.specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de c olon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani. infectii abdominale.colo noscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de . Urmatoarele informatii sunt necesare pentru o c at mai buna pregatire a colonului. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate . cafeaua. sigmoidoscopia.est e bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va treb ui sa mearga des la baie .daca pacientul doreste. varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului: .medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaint ea interventiei.nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului . se poate face o colonoscopie “virtuala”. la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detec tate modificari in timpul colonoscopiei . Nu trebuie ca pacientul sa manance sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii. screeningul poate include testele de sangerare oculta.colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul.

9 cm si 182. colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip .lichidele rosii sau cele ge latinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointes tinale si pot fi incurcate cu sangele Colonoscopia este o investigatie ce permit e medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si colonul) cu ajuto rul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop. Totusi.acest nou t ip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de san atate Riscuri Complicatiile sunt rare.exista dureri abdominale severe . a tumorilor sau a zonelor inflamate sau hemoragice.pentru cei cu riscuri cres cute de aparitie a cancerului.colon. Aceasta investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar rectul si ultima treime inferioara a colonului. In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau rectului sau pot fi extirpa te tumorile de la acest nivel. In unele cazuri se poate folosi si fib ra optica. dar in general tehnologia digitala a inlocuit fibra optica.apare ameteala Factorii ce pot interveni in acuratetea re zultatelor testului sunt: . valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuare a investigatiei.o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. O tulburare de ritm poate aparea in timpul examinarii dar intot deauna dispare de la sine fara tratament. Colonosco pul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros. Colonoscopul este un instr ument subtire.9 cm. tot trebuie sa se revina la ce a conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii .tr atamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. flexibil. Trebuie evitate compri matele de fier cu cateva zile inainte de procedura . in cazul observarii de modificari. dar si pentru examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire. Aceasta pregati re . Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini prezenta materiilor fecale. Ar pu tea fi vorba si de un mic risc de infectie.exista sangerare rectala importanta . Pacientii care au afectiuni cardiace . Dupa examinare Trebuie imediat anuntat medicul daca: . O cam era mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistra ri video in interiorul intestinului gros. interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei . a zonelor ulcera te. Poate fi folosita si in cadrul unui screening pen tru identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumori lor maligne din colon sau rect (cancerul colorectal).apare febra . Inaintea investigatiei trebuie sa se faca prepararea colonului. cu o lungime cuprinsa intre 121. Exista un mic risc de punctionare a colon ului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului.

Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta.evaluarea c auzelor de diaree cronica .se recomanda ca persoanele c are au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari de la varsta de 40 de ani. In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sangerarilor oculte.exista probleme sau anumi te afectiuni la nivelul anusului. Testele pentru determinarea san gerarilor oculte impreuna cu sigmoidoscopia sunt recomandate. aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Aceasta exam inare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexpli cabile la nivelul rectului. Pentru multi. examen baritat in dub lu contrast sau colonoscopie. Daca testele de depist are a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie . diaree cronica sau constipatie. Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. In timpul testul ui se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. In cazul persoanelor cu risc crescut de a face can cer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in legatura cu examin area cea mai utila in fiecare caz in parte.se realizeaza un screening p entru cancerul colorectal sau al polipilor colonici. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul. pot produce diaree si crampe a bdominale.monitorizarea tratamentului in cazu l bolilor inflamatorii intestinale . Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii: . rectului sau a intestinului gros. Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipi lor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervat ie pentru . in special laxativele puternice. Colonoscopia este necesara atunci cand: . Medicamentele folosite in curatarea t ubului digestiv. sigmoidoscopie.extragerea de corpuri straine . Cei mai multi dintre expert i recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru canc erul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani.monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati . Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. P regatirea pentru colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv trebuie golit pentru ca vizualizarea tu bului digestiv sa fie cat mai buna.poate dura o zi sau doua in functie de cerintele medicului. dar pot fi folosit e si colonoscopia sau examenul baritat in dublu contrast.investigarea surselor in cazul sangerarilor de la ni velul tubului digestiv. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in mome ntul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul. care pot tine pacientul destul de mult timp in baie. Trebuie ca in ziua pregatirii pacintul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta. dureri ale etajului abdominal inferior . Pregatirea pentru colonoscopie poate fi dera njanta si pacientul se poate simti infometat.se doreste evaluare a rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu .screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut recurente . Inainte de a bea solutia speciala necesara pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat. sangerari oculte sau vizibile in scaun. In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea examinarii. Pe masura ce c olonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa e limine gazele.

In al doilea timp. Aceasta procedura este foarte simpla. va observa aspectul general. lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. fara pregatire prealabila. Apoi. examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. pana cand dispare efectu l medicamentelor. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. Colposcopia si biopsia cervicala . pe care il va introduce in vagin. Prelevarea de tesut bioptic de la nive lul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe. daca nu exis ta vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. du reaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in moment ul prelevarii de tesut. care este un instrument din metal sau plastic sterilizat. Dupa terminarea p rocedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea e ste bine ca acestea sa fie eliminate. d ar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care la rgeste peretii vaginului).14 zile dup a procedura. Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali.informatii generale Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul d e familie si asistenta medicala cu competenta necesara. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii. Ginec ologul va incepe cu examinarea vulvei. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical. se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint. Dupa colposcopie .durere. In timpul colposcopiei Examenul colposcopic nu este dureros. cu fesele cat mai la m arginea mesei. ci doar uscat. Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cer vicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat mi croscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul. va folosi o valva speciala (speculum). Dupa examinare pacientul se poate simti ametit. in pozitie ginecologica. Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu ma i ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 . urme de sange in mate riile fecale. Multi pacienti n u-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei. In cazul in care prele varea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemosta za. mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acest uia sau vaginul este stramt ori sensibil. Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica. iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesu t de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretaj ul endocervical utilizandu-se chiureta. suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. timp de cateva zile. Intr-o prima etapa (colposco pia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este exa minata.Examenul microscopic al f ragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog . Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un po lip se poate ca pacientul sa observe.

examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziun i ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incert e.sangerarea m enstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginu lui sau colului . Desi u n rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma. inaintea varstei de 18 ani . Colposcopia reprezint a o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (test ulPapanicolau. Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea soluti ei Monsel la nivelul colului. testul PAP. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop. Din aceste leziuni se efectueaza. In cazul in care rezultatele colp oscopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul . prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. ca re se coloreaza diferit fata de celulele normale.prezenta infectiilor vaginale sau cervicale. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul ca reia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului. biopsia cervicala poate cauza infectii s au hemoragie persistenta. Colul este examinat int ai direct.mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri . I ndicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transfor marea maligna a celulelor epiteliului cervical: . Ocazional. De retinut! Uneori.Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei.utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani. In cazul in care pentru oprirea hemorag iei s-a utilizat solutia Monsel. care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase. biopsia tintita. fiind astfel mai usor de depis tat.istoric personal de leziuni pr eneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale . dupa badijonarea cu solutie lug ol. secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. tot sub colposcop.citologie modificata la Testul PAP .infectiile cu H PV (human papillomavirus) si HIV . Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lu pa care mareste de 2-60 de ori. ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. vaginul ui si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora. Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana. medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de ca tiva factori: .fumatul .debutul precoce al vietii sexuale. Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare.dusul. folosirea tampoanelor si cremelor vaginale .deficient e ale sistemului imunitar .

d aca este necesara. Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col ute rin sau a leziunilor precanceroase. Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarc inii. conizatia se va efectua fara sa fie n ecesara internarea pacientei.ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medica ment .daca este sau da ca e posibil sa fie gravida. Aspect norm al al frotiului vaginal. Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecolog ie!!! In timpul sarcinii. inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen. LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ans a diatermice. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii. Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operat or si necesita anestezie regionala sau generala. De asemenea. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie. deoarece prezenta s angelui poate interfera cu rezultatul. infectia sau in cazul in care femeia este gravida . avortul sau nasterea prematura. Anormal Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: . efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspic iunii de cancer cervical. prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act t erapeutic. regionala sau generala. Normal Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari ti sulare si celulare.S e va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei. Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei. Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prele varea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pe ntru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii). poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produ ce hemoragie importanta .anatomo-patologic (biopsia). de infectii genitale). Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uteri n insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. sub anestezie locala. Fiind o procedura chirurgicala. biopsia. cu ajutorul unui bisturiu. electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin elec trocauterizare. insa. Rezult atele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile. cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “lo op electrosurgical excision procedure"). riscul de avort nu este mai mare decat in populatia ge nerala. la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abu ndenta. mai ales daca este necesara ef ectuarea biopsiei.daca este sau a fost in tratament pentru o infe ctie vaginala. La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. Coni zatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin. cervicala sau pelviana. in momentul efectuarii invest igatiei. . cu marginile in t esut sanatos. Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc. In unele situatii. Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin ca re se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic.daca prezinta sangerari . Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. insa. Aspect normal al vaginului si al colului uterin. Complicatiile care pot aparea d upa conizatie sunt sangerarea.

poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele te stului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat. este momentul cel mai in dicat pentru o programare a acestei investigatii. unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiu nea de maxima suspiciune . Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata v ulvei. tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intr avaginale cu 24 de ore inaintea interventiei . Colposcopia: . O camera poate fi atasata la colonoscop. Preleva rea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara. intre zilele 8-12. Uneori doctorul poate folosi o substanta io data la nivelul vaginului si al colului pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale. Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber. a unui test PAP modificat . Acesti factori de risc sunt: . medicul foloseste un instrument.fumatul .existenta.un sistem imunitar scazut . vaginului si colului .infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV .biopsie tintita) . Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate.antecedente de modificari pre canceroase la nivelul colului sau cancer de col .permite cercetarea atenta a leziun ilor de la nivelul vaginului si colului . cum ar fi: spalaturile vaginale. in prealabil. Daca sunt prelevate si bi opsii acestea vor fi analizate la microscop si astfel va fi determinat caracteru l acestor celule -canceroase sau precanceroase.utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani .o viata sexuala c u mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener. In timpul colposcopiei. care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului . Colposcopia si biopsia cervicala O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului. dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali . Colposcopia indi ca cand. Exista o serie de factori de ris c in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase.sangerarile menstruale.prezenta infec tiilor cervicale sau vaginale Pacienta va simti un usor disconfort la introducer ea speculului mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata.Daca se observa unele modificari in timpul investig atiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical.permite monitorizarea evolutiei sub tr atament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului.Prima perioada a ciclului menstrual. care poate prelua imagin i sau poate face inregistrari video.inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18) . numit colposcop.

Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente c hirurgicale ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala. . dar probabilitatea este minima .colposcopia impr euna cu biopsia cervicala pot oferi. Conizatia este o procedura chirurgicala. Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului.. pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida. Ocazional. In cazul unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba d e cancer de col. Totusi rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul.conizatia nu se face la o gravida Riscurile investigatiei Foarte rar. Da r rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie. destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col.colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest d omeniu. o colposcopie poate cauza infectii s au sangerari prelungite. Biopsie cervicala si colposcopie Normal: Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisular a. in acest caz conizatia poate rezolva pr oblema deoarece este prelevat tot tesutul modificat.colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute d e a face cancer de col uterin. infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate . va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie.un rezultat normal al colposcopiei sau bio psiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical. de obicei. Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcini i. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente. de catre medicul care a efectuat examinarea. care se practica cu anestezie locala sau generala.daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului PAP va fi luata o alta mostra de biopsie. Rezultate Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie. Un test pap este cel utilizat in acest scop . Co lposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere . Mucoasa vaginului si a colului sunt normale Biopsia nu arata celule anormale .une ori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal . Prin aceasta in terventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul nor mal din jur sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. T esutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la cure nt electric.

sau pentru a vedea daca tratamentul a fost efi cient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel Inainte de a face o colpo scopie trebuie anuntat medicul daca: . Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va f i acoperita cu un halat de hartie. se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia .are probleme cu coagularea sangelui .exista posibilitatea de a fi insarcinata.trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului . modificari descope rite la o colposcopie anterioara. Pentru propriul confort al pacientei este b ine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii. Biopsia arata prezenta de celule modificate. Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tum ori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului s au al colului. Daca se va preleva si biopsie atunci f ragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. fie Colposcopia se face atunci cand: .pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen. Idea l ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie deoa rece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului. Se va aseza pe masa de examinare sprijinindusi picioarele in suportii speciali. cervicala sau la nivelul pelvisului . ce pot indica un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase. frecvent de la nivelul canalului endocervical . Daca se observa modificari ale tesutului cervical. Colposcopia este o investigatie sigur a in timpul sarcinii. Totusi. . cu 30-60 de minute inainte d e inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza si biopsie. Cea mai buna perio ada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8 -12 de la inceputul ciclu menstrual. Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. de catre un medic de familie sau de o asistenta care in p realabil au fost instruiti in acest sens. Aceasta pozitie va putea face examinarea vul vei si a vaginului mai accesibila.a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala .rezultatul testului Papa Nicolau arata modifi cari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. Examinarea va fi f acuta intr-un cabinet medical. in momentul colonoscopiei se va preleva o bi opsie. Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu sigura nta daca pacienta este insarcinata sau nu. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura Pacie nta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravag inale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei. Aceasta examinare se fa ce de catre ginecolog.se urmaresc anumite modificari ale colului .pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicam ent .Patologic Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagi n si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul. Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza mucoasa vag inului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile z onele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel. Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modific ari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea. Daca va trebui sa fie pr elevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta care va fi i ntrodus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucr u nu se va face la o femeie insarcinata. Colposcopia dureaza aproximativ 15 minu te. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul aces tor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru ce l putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contact ul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinar e. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua. Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca: - apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala di n perioada menstruala - apare febra - apare durerea abdominala - apare o sangera re urat mirositoare Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic - Hemoglobinopatii. - Coagulopatii. - Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeo la, toxoplasma, CMV, parvovirus, etc). - Diagnostic prenatal a unor boli metabol ice. - Imunodeficienta mostenita. - Trombocitopatii. - Cariotipare fetala (amnio centeze nereusita, mozaicism, malformatii fetale). - Evaluarea biochimica (gaze sanguine, pH, hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemog lobina, etc). - Terapeutic: transfuzie in caz de anemie severa a fatului in izoi munizarea Rh. Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu reprezinta altceva decat punctia vaselor din c ordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si prelevarea de sange fet al. Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocen teza si in functie de scopul urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie.

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza. - In func tie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie. Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea. - Anestezia l ocala este de cele mai multe ori suficienta dar uneori poate fi necesara o anest ezie pe vena. - Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordon ului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia. - Acul se introdu ce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului, si se extrag minim 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza. - Daca placenta este inse rata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea am niotica. - Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica. Timing: - Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie. - Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombi lical este deosebit de fragil si pot aparea accidente. Riscuri: - Procentul de p ierdere fetala este de 0,5-1,5% - Sensibilizare Rh. - Esec al tehnicii. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange Proba de sange se preleveaza de la nivelul unei vene a bratului. O banda elastic a este infasurata in jurul bratului. Poti sa nu simti nimic sau poti simti o int epatura sau piscatura. Putem simti anxietate in timpul asteptarii rezultatelor t estului AFP pentru determinarea sanatatii copilului inca nenascut. - Nivelul san guin al AFP se determina la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvatripl ului test de screening. De obicei se determina intre 15 si 20 de saptamani de sa rcina, aceste teste determina nivelul sanguin a trei sau patru substante la feme ile insarcinate. Triplul test determina alfa-fetoproteina (AFP), beta gonadotrop ina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sau u E3). Cvadruplul test le determina pe cele trei de mai sus impreuna cu hormonul i nhibina A. Nivelul sanguin al acestor substante, impreuna cu varsta mamei si a a ltor factori ajuta medicul specialist sa stabileasca posibilitatea existentei un or afectiuni ale fatului. - AFP este un test de screening pentru depistarea unor afectiuni ale fatului. Se recomanda efectuarea altor teste in cazul in care val orile AFP sunt anormale. O ultrasonografie si/sau o amniocenteza se vor efectua in cazul depistarii unor valori anormale ale AFP. - Valori normale ale AFP nu ex clud defectul de tub neural sau sindromul Down. - Nivelul AFP in lichidul amniot ic se poate determina prin amniocenteza. Multe femei prezinta valori normale ale AFP la nivelul lichidului amniotic, desi au valori modificate la nivel sanguin. Aceste femei prezinta risc de a avea fat cu defect de tub neural. - Se recomand a consultul medicului specialist sau a unui medic genetician in cazul in

care se depisteaza valori anormale ale AFP. Valorile AFP pot fi anormale, chiar daca fatul este sanatos. - La pacientii cu cancer hepatic sau alte tipuri de can cer, scaderea nivelului AFP poate semnifica reusita terapeutica. Testul AFP se e fectueaza pentru: - a depista anumite afectiuni cerebrale sau spinale (defecte d e tub neural) la copilul care nu s-a nascut inca: asemenea defecte apar la 2 din 1000 de sarcini; sansa de a naste un copil cu defect de tub neural nu are legat ura cu varsta mamei; majoritatea femeilor ai caror copii au fost depistati cu de fecte de tub neural nu au istoric familial de astfel de afectiuni; acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina - depistarea sindromului Down: un nivel scazut de AFP poate depista sindromul Down in aproximativ 60% din cazu ri; sansa de a depista sindromul Down creste la 80% daca se efectueaza triplul t est cu estriolul si beta-hCG - pentru depistarea anumitor tipuri de cancere ca s i cel testicular, ovarian sau hepatic; cu toate acestea, jumatate dintre persoan ele care au cancer hepatic nu prezinta nivel crescut al AFP - monitorizarea rasp unsului la tratamentul pentru cancer - depistarea cancerului hepatic (denumit he patom) la persoanele care au ciroza sau hepatita cronica cu virus B. Specialistu l in prelevarea sangelui (asistenta medicala) va: - va monta o banda elastica in jurul bratului pentru a opri curgerea sangelui prin vene la acel nivel. Acest l ucru va determina umflarea venei de sub banda elastica, usurand introducerea unu i ac in vena - se dezinfecteaza pielea cu alcool - se va introduce acul in vena; s-ar putea sa fie nevoie de mai multe punctionari - se ataseaza un tub la nivel ul acului pentru a aspira sange - se va elibera banda elastica dupa colectarea c antitatii dorite de sange - la nivelul locului intepaturii se apasa cu un tampon de vata pe masura ce acul este indepartat - se preseaza zona punctionata si se aplica un leucoplast. - poate aparea o usoara vanataie la locul intepaturii; san sele de a aparea echimoza scad daca apasam la nivelul intepaturii timp de cateva minute - in cazuri rare, se poate inflama vena dupa prelevarea sangelui; aceast a afectiune se numeste flebita; se recomanda comprese reci la acel nivel de cate va ori pe zi - sangerare la nivelul intepaturii poate aparea la persoanele cu de fecte de coagulare. Aspirina, warfarina si alte medicamente care subtiaza sangel e pot creste sansele de sangerare. Se recomanda informarea medicului specialist inainte de prelevarea sangelui in cazul persoanelor cu defecte de coagulare sau alte afectiuni similare. Testul AFP determina nivelul sanguin al alfa-fetoprotei nei la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fatului. N ivelul sanguin al AFP poate ajuta la depistarea unor afectiuni ale fatului. Valo ri normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. De asemenea, valorile va riaza si in functie de varsta fatului; un nivel crescut sau scazut de AFP poate semnifica calcularea gresita a varstei fatului. O ultrasonografie poate stabili exact varsta

fatului. La femeile insarcinate, nivelul AFP creste progresiv incepand cu saptam ana a 14-a de sarcina. Continua sa creasca pana la o luna sau doua inainte de na stere, incepand sa scada foarte incet. Valorile sunt in general putin mai mari l a rasa neagra comparativ cu femeile de culoare alba. O valoare precisa a varstei sarcinii este necesara pentru interpretarea corecta a valorilor AFP. Valorile n ormale ale AFP se stabilesc in functie de greutate, varsta si rasa femeii; se ia u in considerare femeile cu diabet care isi fac injectii cu insulina si in funct ie de varsta copilului (varsta gestationala). In cazul in care varsta copilului este diferita dupa efectuarea ultrasonografiei, valorile AFP se vor ajusta in fu nctie de aceasta valoare. Media acestei valori ajustate se numeste multiplu de m edie (MoM). O valoare a AFP care este intre 0,5 si 2,5 ori MoM este considerata in limite normale. Se va stabili impreuna cu medicul specialist limita de valori ale AFP care sunt considerate normale pentru fiecare femeie in parte. Valori cr escute ale AFP Valorile crescute ale AFP la femeile insarcinate pot semnifica: varsta gestationala a fatului nu este calculata corect - femeia are sarcina mul tipla, ca de exemplu gemeni sau tripleti - fatul are un defect de tub neural - i ntestinele fatului sau alte organe abdominale sunt in afara corpului (denumite d efecte de perete abdominal sau omfalocel); va fi necesara o interventie chirurgi cala dupa nastere pentru a corecta problema - fatul este mort. Valori crescute a le AFP la femei neinsarcinate sau barbati poate semnifica: - cancer hepatic, tes ticular sau ovarian - boala hepatica, ca ciroza sau hepatita - consum excesiv de alcool. Valori scazute ale AFP Valori scazute la o femeie insarcinata poate sem nifica: - varsta gestationala calculata gresit - sindrom Down. Acest test determ ina nivelul sanguin al alfa-fetoproteinei (AFP) la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fetusului (copilul care nu s-a nacut inca). Ni velul sanguin al AFP-ei la femeile insarcinate poate aprecia daca copilul are di verse afectiuni ca spina bifida sau anencefalie. Un astfel de test poate fi efec tuat pentru screening-ul altor afectiuni precum: diferite modificari cromozomial e - ca de exemplu sindromul Down (trisomia 21) sau sindromul Edward (trisomia 18 ). Un test AFP poate depista prezenta omfalocelului, o afectiune congenitala ce consta in hernierea unor parti din intestinul copilului la nivelul ombilicului. In mod normal, in sangele unei femei insarcinate se gasesc cantitati scazute de AFP. La femeile (care nu sunt insarcinate) si barbatii sanatosi nu exista AFP (s au daca exista aceasta substanta se gaseste in cantitati foarte mici). Triplul test si cvadruplul test

beta-gonadot ropina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sa u uE3).efectuarea in ultimele 2 saptamani a unui test medical care foloseste trasori radioactivi. ovarian. In anumite cazuri se efe ctueaza o serie de teste de screening. Rezultatele testului se bazeaza si pe rasa pacientei. Nu este necesara o pregatire speciala pentru a efectua testul. majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odat a cu pozitionarea acului in vena. Acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina. prezenta AFP in sange se poate corela cu anu mite tipuri de cancere.fumatul care creste nivelul sangui n al alfa-fetoproteinei . femeile neinsarcinate si copiii La cop ii. Triplul test dozeaza alfa-fetoproteina (AFP).Nivelul AFP se dozeaza de obicei la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvadruplului test de screening. Nivelul sanguin al acestor substante. de exemplu determinarea grosimea pliului cutanat al fatului la ni velul cefei (pliul nucal). Sensibilitatea acestui test este asemanatoare cu cea a unui test cvadruplu de sarcina care se efectueaz a insa in trimestrul al doilea. Un nivel crescut de AFP mai poate aparea in limfomul Hodgkin. va fi cantarita inainte de efectuarea testului deoarece rezultatele testului sunt s i in functie de greutatea corporala. Motivele pentru care nu se poate efectua testul sau pentru care rezul tatele sunt neconcludente sunt urmatoarele: . de calitatea venelor si de pragul durer ii pacientului. pentru a infirma sindromul Down. Daca femeia este insarcinata. pancr eatic sau hepatic. determinarea nivelului free-beta-hCG si o proteina de numita proteina A plasmatica asociata sarcinii (PAPP-A). gastric. femei neinsarcinate si barbati. impreuna cu varsta pacientei si alti factori ajuta medicul specialist sa afirme probabilitatea ca fetusul sa pre zinte sau nu anumite afectiuni sau defecte congenitale. unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii de catre ac. Riscurile punctiei venoase Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa sun t foarte mici: . alte limfoame. determinand trei sau patru substante ce pot aparea in sangele un ei femei insarcinate. Cu toat e acestea. Cantitatea de durere simtita depinde de abilit atile persoanei care efectueaza punctia. in primul trimestru de sarcina. mai ales cu cancerul testicular. Barbatii. Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii. Determinarea cariotipului Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoa sa. Cvadruplul test le dozeaza pe cele trei amintite mai sus plus hormonul i nhibin A. tumori cerebrale sau cancerul celulelor renale. Testul integrat foloseste si parametrii masurati prin ul trasonografie.

riscurile sale sau modul in care se va efectua.uneori. acest lucru se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea a cului la nivelul locului punctiei . Pentru a intelege importanta acestui test. se recomanda consultul unui specialist in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. Deci se recomanda consultul unui genetician inainte d e a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test genetic. Se recomanda consultul medicului specia list pentru a stabili necesitatea efectuarii testului. aceasta afectiune se numeste tromboflebita si se tratea za cu comprese umede locale timp de cateva zile . Un consilier genetic ne poate ajuta sa lu am decizii bine informate.aplicarea unei presiuni pe zona re spectiva (pentru evitarea formarii unui hematom). i n cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii. foarte rar. celulele sunt colectate de la f at prin amniocenteza sau prelevarea de la nivelul vilozitatilor corionice. . apoi fixarea cu leucoplast. ca de exemplu sic lemia. Prelevarea s angelui de la nivelul unei vene Specialistul care va preleva sangele : .curatarea zonei cu alcool . uneori pot fi necesare mai multe intepaturi . cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist despre acest lucru.aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata. se recomanda c ompletarea formularului pentru testare medicala. Aspirina. Cum se face test ul? Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de cel ula sau tesut din corp. Pr elevarea celulelor de la fat Pentru acest lucru.atasarea unei epru bete la acul respectiv pentru colectarea sangelui . acest l ucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si astfel fac iliteaza introducerea acului pe vena . warfarina si alte me dicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot determina sangerare mai frecv ent.indepartarea bandeletei elas tice dupa colectarea sangelui .va infa sura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui. se poate dezvolta o infl amatie la nivelul venei. Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact important asupra vietii unei persoane. Acesta este instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala genetica. Prele varea celulelor de la nivelul maduvei osoase Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de la nivelul maduvei osoase. Persoanele care sangereaza sau care au probleme de coagulare. fibroza chistica sau hemofilia..poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei.introducerea acului in vena. Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange p relevata de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa). in momentul scoaterii acului din vena . Nu este necesara nici un fel de pregatire.sangerare la locul punctiei.

amn iocenteza efectuata recent.prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale. uneori este nevoie ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea . Determinarea cario tipului este un test care evalueaza forma. testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pent ru determinarea sexului.in cazul in care rezultatele cariotipul ui sunt anormale. marimea si numarul cromozomilor intro mostra de celule umane.tratamente pentru cancer. celule de la mama se pot amesteca cu celule de la fa t.pentru a stabili sexul unei persoane.forma sau marimea cromozomilor este anormala . rezultatele testarii de la nivelul ca vitatii bucale sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cario tipului . poate fi folosita uneori pent ru determinarea cariotipului. Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua.a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului . cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente anticancer .uneori determinarea cariotipulu i se efectueaza in asociere cu alte teste care furnizeaza informatii mai specifi ce in legatura cu afectiunile genetice . cu toate acestea.marimea. forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom .a juta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . Cariotipul Normal Anormal . acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar.Cariotipul este efectuat pentru: .o perec he de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt: .exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o pere che de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati) . prin perierea blanda a mucoasei bucale (numita si proba bucala).a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor .a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sa u pentru a stabili daca defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort .a stabili daca exista un defect cromo zomial care impiedica femeia sa ramana insarcinata sau care determina avort spon tan (pierderea sarcinii) .exista mai multi sau mai pu tini de 46 de cromozomi . Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera testul si acuratetea rezultatului. prin determinarea prezentei cromozomului Y. De retinut! .

originala. Un consilier pe probleme genetice poa te ajuta la luarea unor decizii bine informate. rezultate comparate cu cele din literatura de s pecialitate. se recomanda consultarea unui medic spec ializat in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice. sustinuta de prezentarile unor statistici si observatii prop rii. acest lucru se face atunci cand sexul unui nounascut este neclar. XY la barbat. forma s i numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane. tridimensio nale si angiografice. Il ustrarea bogata.pentru a stabili sexul unei persoane.ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . Aspectele imagistice sunt corelate cu datele clinice si paraclinice si sunt explicate pe baze anatomice si fiziologice normale si patologice. a Ecografiei D oppler color. ca siclemia. precum si a imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara.a stabili cauza defectelor de la naster e sau disfunctiilor nou-nascutului . dintre care ap roximativ 85 pagini color. Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti prin intermediul materialului nuclear. deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina dificultati de crestere. in conditii tehnice deosebite oferite de Editura SITE CH. astfe l incat lucrarea se adreseaza in egala masura medicilor ginecologi. in favoarea unei colaborari cat mai performante in combaterea infert ilitatii feminine si in general a patologiei pelvine feminine. metoda neiradianta. prin 173 figuri cu peste 500 imagini.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca defectul cromozomi al a determinat nasterea unui fat mort . cromozomial.deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact important asupra vietii unei persoane. Cariotipul este efectuat pentru: .obstetricien i.imagisti. cu achizitii multiplanare. Insertia (cromozom i in plus). endocrinologi. oferind un punct de intalnire intre diversi s pecialisti. indicata in cazuri selectate. realizate pe cazurile studiate si pe experienta dobandita cu ocazia unor st agii de perfectionare in Franta. Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea. cu o activitate in domen iu de peste 15 ani. a Tomografiei Computerizate c u achizitie helicoidala multispire si cu reconstructii multiplanare. care are avantajul explorarii "in timp real". acesta este instr uit pentru a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica. 2 cromozomi sexuali. Ca riotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina Lucrarea reprezinta prima mono-grafie publicata in tara noastra care trateaza as pectele normale ale aparatului genital feminin si patologia infertilitatii femin ine de etiologie pelvina prin ilustrare comparata.. se recomanda consultul ace stuia inainte de luarea unei decizii. Infertilitatea cu plurilor reprezinta o problema globala ce implica uriase cheltuieli . Deci. XX la femei . dezvoltare si diferite afectiuni. spectral. fibroza chistica sau hemofilia. dispusi in perechi om oloage. cu utilizarea Histero-salping o-grafiei digitale.a stabi li daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana ins arcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii) . 22 de perechi autozomale. cu reconstructii 3D si 4D. prin determ inarea prezentei cromozomului Y. radio. releva o experienta personala deosebita a autoarei.

precum si de utilizarea tratamentelor hormonale de stimulare a ovulatiei sau d e substitutie in insuficientele ovariene precoce si in cursul menopauzei. care semnifica entitatea patologica "polip endometri al". al aspectelor fiziologice si fizio-patologice ale aparatului ge nital feminin. RMN. reprezinta o formatiune chistica. mai recent. care este o reprezentare tehnica adesea cu arte facte sau cu aspecte nepatognomonice pentru o anumita afectiune. ca re nu largeste cavitatea".de diagnostic si tratament. de exemplu aceeasi leziune descrisa e cografic "cu continut transsonic si perete hiperecogen". Problemele reale de . iar bolnavul este o entitate si poate avea sau nu o anumita afectiune re ala. colectii sanghine acute s au cronice (de electie RMN. TC). mai limitat prin TC. ede m (RMN). TC si RMN pentru chisturi. Indiferent de tehnica imagistica utilizata. descrisa la HSG. cu zona jonctionala i ntacta" din examinarea RMN. ci do ar sa orienteze clinicianul asupra entitatii leziunii. Toate aceste caracterizari structurale imagistice anatom o. exista astazi numeroase organisme abilitate in diagn osticul si tratamentul infertilitatii la nivele nationale. cu rezervele necesare. (de fapt tot un termen histologic. recomand a inlocuirea termenului histologic "hiperplazie" (ingrosare a unui tesut prin in multirea numarului de celule) cu termenul "hipertrofie". ecog rafia si TC pentru mioame calcificate. imaginea trebuie interpretata pentru ca limbajul imagistic este foarte speci alizat. hidrosalpinx). de exemplu. Imagis tica moderna in continua dezvoltare reprezinta o metoda indispensabila in diagno sticul si tratamentul infertilitatii feminine. calcificari (radiologia. legate de evolutia normala sau disfunctionala a ciclului hormonal . Progresele constante d in ultimii zece ani au ameliorat in mod semnificativ studiul morfologiei pelvine si. in conditiile in care fiecare metoda are limitele sale. in dublu sens: primul. histerosalpingo-grafia-HSG in leziunile endometriale cu reflux venos si limfatic). adica trebuie formula t un diagnostic orientativ. dar este impr obabil sa fie atestata o alta "entitate" histo-patologica. cu semnificatia ingrosarii unui tesut prin marirea volumului celulel or). Unificarea limbajului est e insa justificata de necesitati practice.RMN) are posibilitatea sa precizeze tipul de structura: lichidiana (ecografia. si "ingrosare endometriala localizata in hipersemnal T2. TC si RMN cu contrast.structura maligna prin ecografie si RM N. Cu alte cuvinte. Fata de recomandarile excesiv de prudente i n formularea diagnosticului imagistic ale unor autori care. fixa. dupa realizarea descrierii. genetice. ca nu trebuie supraestimata imaginea. echivalenta cu "hiperplazia/ ingrosa rea endometriala localizata cu ax vascular central" din ecografie. im agistice) cat si noi metode de tratament cat mai eficace. Un a lt exemplu este "imaginea lacunara rotund-ovalara endocavitara uterina. s-au descris anumite modificari imagistice sugestive pentru necrobioza tisulara (de exemplu pentru leiomiom prin ecografia intravaginala. de exemplu pentru endometrioza). tomografic "cu densitat i lichidiene si prindere de contrast in inel periferic" si la examenul RMN "cu h ipersemnal in achizitiile ponderate T2 si hiposemnal in achizitiile ponderate T1 ". avand tendinta sa ofere informati i cu caracter functional si structural. ele au caracter orientativ si nu tre buie emisa pretentia de a se substitui examenului histo-patologic in sine. imagistul trebuie "sa traduca" observatiile facute in termeni clinico-histologici. chist dermoid). modificari vascular e (eco-grafia Doppler calitativa si cantitativa. in al doilea se ns. trebuie tinut cont ca "imaginea nu este obiectul" (Platon). cu ajutorul unor tehnici minim invazive. regionale si mondiale care cerceteaza atat noi metode de diagnostic (imuno-histochimice. Volumul argumenteaza si ilustreaza faptul unanim admis ca imagistica sectionala (ecografia. hiposemnal T1. autoarea considera ca imaginile trebuie interpretate. diferentierea structura benigna. De a semenea. tomografia compute-rizata . tisulara de tip grasos (TC si RMN).TC si rezonanta magnetica nucleara . Tipul de polip va putea fi precizat prin examenul histologic.patologice sunt interpretate cu rezerva.

cu a chizitiile stiintifice actuale. In continuare. pentru evitarea unei evaluari schematizate. mecaniciste si pentru u tilizarea unui limbaj adecvat. incat aspectele legate de patologia hipotalamo-hipofizara sunt amin tite ca mecanisme fiziologice si fizio-patologice. cu valoare practica. variatiile ciclice ale structuri lor anatomice sub influentele hormonale necesita cunoasterea de catre imagist si clinician a fiziologiei si fiziopatologiei aparatului genital feminin si in ace st scop sunt prezentate referiri la ultimele achizitii stiintifice in domeniu. Experienta personala este redata pr in analiza datelor imagistice intalnite la un lot reprezentativ de paciente inve stigate cu ocazia bilantului infertilitatii cuplului. de subs tituire temporara a acestuia (rol de " pilot automat"). Se stie ca nu toate lezi unile anatomo-patologice ale aparatului genital feminin sunt intalnite in perioa da fertila si dintre acestea nu toate sunt cauzatoare de infertilitate. sunt prezentate cu referiri l a experienta dobandita. Ecografia fetala . etc. bacteriologice. anumite aspecte imagistice leg ate de tehnica si diagnostic. scopul analizei este repre zentat de evaluarea complexa imagistica a fiecarui caz de infertilitate feminina . fara ilustrarea aspectelor im agistice. apoi sunt prezentate tehnicile moderne de examin are pelvina recomandate in studiul infertilitatii feminine. Nu reprezinta sco pul prezentei lucrari evaluarea completa a gonado-statului feminin in cadrul inf ertilitatii. pentru determinarea unui algoritm optim de investigatie si tratament. Lucrarea este recenzata cu recomandari spre lectura medicilor interesati. pentru mai buna i ntelegere a semiologiei imagistice intalnite in infertilitate. in care aplicarea unor metode de inteligenta artificiala va avea rol de vali dare a diagnosticului expertului imagist si. prin metode de analiza computerizata multi-dim ensionala a cazu-rilor. In final sunt propuse modele de decizie tip sisteme expe rt. Totodata. cu aspectele imagistice. In acelasi timp. care au obtinut realizar i importante in diagnosticul si tratamentul patologiei pelvine feminine. emiterea de semnal elect romagnetic). precum si aspectele imagistice considerate normale ale aparatului genital feminin. utilizarea lor fiind justificata de posibilitatea de triere si orientare a cazurilor prin examinare in vivo. in unele cazuri de urgenta. Aceasta analiza computerizata permite evitarea unor costuri inutil e determinate de explorarile imagistice si paraclinice nejustificate la toate ca zurile (hormonale. corelata cu datele anamnestice. Cunoaste rea substratului histo-patologic al leziunilor este indispensabila imagistului c are interpreteaza informatii indirecte. Se tine sea ma ca exista limite de sensibilitate si specificitate ale tuturor metodelor de d iagnostic radio-imagistic. precum si aspectele imagistice i ntalnite in functie de metodele recomandate. sunt prezentate afectiunile cu localizare (exprimare) p elvina implicate mai frecvent in infertilitate. I n acest cadru.diagnostic se pun in cazurile fara semiologie imagistica particulara. bazate pe proprietati fizice ale tesutur ilor (absorbtia radiatiilor X. imunologice.) si castigarea unui timp im portant in luarea deciziei terapeutice. in care ca z se recomanda orientarea diagnosticului catre patologiile cele mai probabile in contextul clinic si formularea de sugestii pentru examenele complementare neces are diagnosticului diferential. s-a considerat necesara prezentarea intr-un prim capitol a aspect elor embriologice. Aceasta lucrare incearca sa coreleze substratul anatomic si histologic al structurilor normale ale aparatului genital feminin si ale leziunilor implicate in infertilitate. oferite din partea a trei repr ezentanti de prestigiu ai scolii romanesti de medicina. anatomice si fiziologice ale aparatului genital feminin. reflexia ultrasunetelor.

un gel este intins pe abdomen .pacientul nu poate ur ina pana investigatia nu este realizata. Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte .daca ecografia este efectua ta in ultima parte a sarcinii. manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori. Pacienta poate privi monito rul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii. vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul un ui tub flexibil (cateter urinar) inserat in uretra . poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la ni velul taliei fusta sau pantalonul. Daca este prezenta alergia la latex sa va comu nica medicului inainte de efectuarea investigatiei. Se recomanda consultul medic al in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale. Unii medici pot permite pac ientei sa-si introduca singure transductorul in vagin. a riscurilor sale. transductorul este acoperit cu un manson de latex si cu un lub rifiant vaginal.pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate . O ecografie abdominala dureaza 30-60 de minute. a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate.pacienta este asezata in clinostatism dorsal pe o masa de examinare. Totusi poate fi efectuata de catre un r adiolog sau de catre un obstetrician. se indica c onsumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitar ea urinarii inainte si in timpul efectuarii investigatiei. Ecografia transvaginala nu este necesara o vezica plina . dar nu poate interp reta aspectul acestora. Daca pacienta prezinta respiratii sc urte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa. Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. Ecografia fetala poate fi efectuata in cab inetul medicului. Ecografia abdominala .Tehnici anul ecografist este instruit sa obtina imagini ale fatului. Medicul va impartasi rezultatele pacientei dupa ce imagi nile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog. Deseori nu este necesara indepartare a completa a hainelor. partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte . Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material. Ecografia transvaginala d ureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute. Tehnica In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie. Astfel. O vezica plina ajuta in transmiterea fasc iculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Aceasta dete rmina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare. ca si gelul K-Y. In cazul unei ecograf ii transvaginale.un capison (de forma prezervativului) va fi plasat peste transductoru l vaginal. .un instrument mic.este necesara efe ctuarea investigatiei cu vezica plina. o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. . Transductorul este apoi inserat usor in vagin si apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor.daca nu se pot consuma lichide in cantitat e suficienta. se va anunta medicul daca vezic a este prea plina si produce durere .In mod normal efectuarea ecografiei se face cu vezica plina. Nu se recomanda mictiunea pana ce invest igatia nu este realizata. in spital sau in clinica. Totusi.

O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaz a fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a organ ului care inconjura fatul (placentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidul ui amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o imagine ca re poate fi vazuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi si colorate sunt denumi te sonograme, ecograme sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrar ilor copilului. Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de a detecta a fectiunile fatului si pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marim ea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea s a dauneze fatului. Se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. Sexul fa tului poate sa fie determinat cateodata in jurul saptamanii 18 de sarcina. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelu l vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului. In mod normal nu este prezent nici un disconfort in timpul efectuar ii ecografiei transvaginale. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transduct orul este miscat in vagin. Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau c are reduc valoarea acesteia cuprind: - obezitatea - materii fecale sau aer la ni velul intestinului sau rectului - o cantitate anormal de scazuta de lichid amnio tic

- unele pozitii fetale - incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii inv estigatiei - un fat foarte activ. De retinut! - rezultatele normale obtinute la ecografia fetala nu garanteaza un copil normal, sanatos - medicul poate recomand a teste sau investigatii suplimentare daca rezultatele ecografiei fetale nu se i ncadreaza in limite normale - sotul sau partenerul poate fi incurajat sa fie pre zent in timpul efectuarii ecografiei fetale. O fotografie sau o inregistrare vid eo a imaginii ecografice a fatului este uneori disponibila parintilor - data pro babila a nasterii poate fi schimbata bazandu-se pe efectuarea ecografiei precoce in timpul sarcinii in functie de dimensiunile si dezvoltarea fatului - ecografi a nu intotdeauna evidentiaza malformatiile congenitale - in al treilea trimestru , ecografia fetala nu determina cu exactitate varsta gestationala sau greutatea fatului - efectele unei expuneri repetate a fatului la ultrasunete nu a fost det erminata, totusi nu se recomanda ecografii fetale repetate pentru motive nemedic ale ca si determinarea sexului fatului sau pentru obtinerea de imagini pentru co lectia personala - ecografia 3-D este testata pentru utilizarea in evaluarea ano maliilor fetale. Momentan nu este usor disponibila - ecografia Doppler (sau scan area duplex) foloseste fascicule de sunete reflectate pentru a estima viteza si directia sangelui si a fluxului sanguin de la la nivelul placentei la nivelul fa tului. Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, atat la ma ma cat si la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului. Salvarea imaginii ecog rafice face posibila folosirea ecografiei ca si oportunitate a realizarii primei fotografii a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaza fascicule de ultrasunete re flectate care realizeaza o poza a fatului, a organului care inconjoara fatul (pl acentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidului amniotic). Poate sa nu fie furnizate rezultatele investigatiei imediat. Rezultatele complete sunt disponib ile in 2 sau 3 zile. Ecografia fetala Valori normale - fatul prezinta dimensiuni le corespunzatoare varstei - frecventa cardiaca si respiratorie sunt normale cor espunzator varstei fatului - daca investigatia este efectuata tarziu in timpul s arcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos - placenta are dimensiune core spunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin - uterul contine o canti tate adecvata de lichid amniotic

- nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unel e majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii). Valori patologice - fatul cres te mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pent ru varsta sa - fatul este anormal de mare pentru varsta sa - daca aceste teste s unt realizate tardiv in timpul sarcinii, fatul este asezat in pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina) - malformatiile congenitale, ca si absenta rinichil or sau anencefalia sunt prezente - placenta acopera colul uterin (placenta previ a) - uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic - sar cina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica) - sarcina contine tes ut anormal in locul fatului normal (sarcina molara) - frecventa cardiaca fetala este prezenta. Aceasta poate indica moartea fatului. Multe afectiuni pot modific a rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului oric e rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. Electrocardiograma Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt: defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantar ii necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele - daca pacientul vorbeste in timpul testarii - efort fizic important inaintea efectuarii testarii

- anxietate sau aparitia dispneei - plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la ras a neagra. De retinut! Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui inf arct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului cardiac. Exista cateva tipuri spe cifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea ambulatorie a EKGului (Holter) si electrocardiograma de efort: - telemetria si monitorizarea Holt er sunt folosite pentru urmarirea continua a EKGului in timpul spitalizarii sau la domiciliu - telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atas area a cel putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poa te fi plasat in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistra te si pot declansa o alarma la aparitia lor - monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice - electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoas a efectuarea unei electrocardiograme de efort. O parte dintre medici recomanda e fectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste 35 de ani, pe ntru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor e ste utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.Un eori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Pentru a d etecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii cardiace p rintr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se realizea za in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei electrocar diograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert. Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impul surilor electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumi te unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: - unda P reprezinta inregistra rea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) - complexul QRS repre zinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu prime ste suficient sange

Activitatea normala a inimii de pinde de nivelurile sanguine normale. In timp. boala coronariana.. daca este necesar. acesta primeste mai putin oxigen decat a re nevoie. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea art eriala. Unele modificari ale EKGului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor ca mere. Ritmul cardiac. Unda P. neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara ). Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii mus chiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita). Semnele precoce de isc hemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subde nivelarea segmentului ST. Tot in catego ria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. complexul QRS si unda T sunt normale. Cand apar mo dificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. Niveluri crescute sau scazute ale acestor electroliti. Electrocardiograma Normal Anormal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul sunt regulate. Activitatea atriilor este normala. a altor investigatii. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumi ta EKG de efort. Un EKG normal nu e xclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. cardiomiopatia si bolile valvulare. istoricului medi cal. O frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand apar simptome le. sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. dupa infarct. unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG. Daca arterele coronare ce furnizeaza s angele muschiului cardiac sunt blocate. Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). . ale unor substante chimice (denumite elect roliti). determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muschiul ui cardiac). Boala coronariana si infarctul miocardic. Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). Inflamarea inimii. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. cum sunt calciul si potasiul.unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vede re electric si se pregatesc pentru o noua contractie. O frecven ta cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie. Din acest motiv electro cardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei. Tahicardiile i nclud un ritm rapid. examenului clinic si.

determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexu lui QRS sau a undei T. Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului. Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezul tatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de famil ie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examin arii sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG -ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este d enumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indepa rteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul va st a intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pent ru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi pla sat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de un ica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, elec trozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa terminarea investigatiei e lectrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate infl uenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nem iscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respi ratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac. De retinut! Electrocardiograma este o investigat ie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. Pacie ntul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase at unci cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort. Med icul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe ca re pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele electr ocardiogramei. Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motiv e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electrozii de tecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un curent e lectric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare. O electro cardiograma este indicata pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile , in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale d urerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmii le, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxu lui sanguin catre inima (ischemia) - monitorizarea activitatii electrice ale ini mii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficientei si a e fectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a in imii - verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defi brilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul , hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere). Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile elect rice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natur al electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata d e la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In tim pul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, b ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impuls urile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de a parat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate: - dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivel ul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - problem e ale ritmului cardiac (aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determi nate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoa ra inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct mi ocardic. Endoscopia digestiva superioara O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. M ai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un r isc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii d aca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi ne cesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din var satura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare , aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu mo dificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte s i dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are r iscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu p robleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despr e riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare Dupa examinare pot aparea: - dureri cardiace - dificultati in a r espira de la moderate pana la severe. Dupa endoscopie trebuie sunat medicul spec ialist imediat daca: - apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea - apare febra - apare bradipneea - apar a meteli. Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permi te medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexib il si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va disc uta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta sa terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot af ecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice r ezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet. Endoscopie digestiva superioara Normal: Esofagul, stomacul si duodenul au un asp ect normal Modificari: Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia po ate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamator ii ale intestinului sau de ulcerul peptic Hemoragii date de inflamatie, de ulcer , de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilata ri ale venelor esofagiene) Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi sau di latatii la nivelul esofagului Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau du oden. Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lu a tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gast ric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei. Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot includ e: - ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la m ai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului - hemoragie masiva a tra ctului digestiv superior De retinut! - o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul , stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endos copia

permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori , care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancer ul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnosti c cu ajutorul acestei metode de investigare - endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pen tru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelal te examinari ale tubului digestiv superior - endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor - colangiopancreatografia retrograda endoscopic a (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara s i pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicionea za o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacient ului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica. Endoscopia d igestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa expl oreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la niv elul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta un eori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv sup erior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate v edea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivel ul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepa rtati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologi ei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirur gicale exploratorii. O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru: detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilo r bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian - detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor s au a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme p ot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru trac tul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite - determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de or igine digestiva) - determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superio r sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de bloca re in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate - diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fu ngi sau virusuri - verificarea vindecarii ulcerului gastric - examinarea stomacu lui si a duodenului dupa o interventie chirurgicala - a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului) Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

inclusiv la medicamentele anestezice . . Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta .pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice. de obicei. Inaintea procedurii sunt efectua te teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleuco gramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sang elui. Aceasta examinare poate fi facu ta de un gastroenterolog. Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea exa minarii. medicul va recomanda oprirea tempora ra a acestuia inaintea examinarii.investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina). In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani.este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.tratarea hemoragiilor gastro-intestinale. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina. cum ar fi warfarina .indepartarea polipilor gastrointestinali . Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spit al si vor lasa deoparte ochelarii. se reduce si riscul de producere a varsaturilor. bijuteriile sau placa d entara. De asemenea. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. Pacientii trebuie sa fie insotiti pentr u ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii ace stia sunt sedati. De cele mai multe ori aceast a inceteaza de la sine. ce po ate fi data si de o hemoragie digestiva superioara.urmeaz a un tratament medicamentos . Inainte de efectuarea unei e ndoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca: are o alergie la vreun medicament. intr-o sala s peciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului. numita helicobacter pylori.are afectiuni cardiace . Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizua lizarea tubului digestiv superior. lentilele de contact. dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. In general su nt necesari si unul sau doi asistenti medicali.. va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. fara un tratament specific.exista posibilitatea unei sarcini . O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza.extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitit e . internist sau chirurg. pacient ul nu trebuie sa manance sau sa bea. In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotec toare (sucralfat). otravitoare . poate aparea o hemoragie.diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie.are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tra tament cu anticoaugulante. Daca pacien tul urmeaza un tratament cu anticoagulante. Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi. inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior. Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualize ze mult mai bine. medic de familie. In timpul endoscopiei o biopsi e poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett . determina ta de hipertensiunea portala) . care se cre de ca este cauza principala a ulcerului gastric .prelevarea de tesuturi (b iopsie) pentru a putea fi examinate in laborator.

se pot si aspira aerul sau secr etiile.Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic. acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din s pital. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi. Dupa examinare Intrea ga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efec tiva e de doar 5 pana la 10 minute. Treb uie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu v a ingreuna respiratia. in acelasi timp. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor. . Pacientul se va simti re laxat dar. cu capul putin inclinat spre inainte. va putea si coopera cu medicul.doua ore. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. doctorul presan d usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului. Doctorul va avansa incet cu endo scopul si va vizualiza peretii esofagului. introd use prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respi ra. Daca gatul pacientului a fost amortit in ainte de examinare. atat la nivelul gurii cat si al gatului. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. uneori. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior. Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul e ste plasat in vena. Pacientul va fi ruga t sa se intinda pe partea stanga. prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. stomacului si duodenului fie printr-u n aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Pentru siguranta pacientului. Instr umentele chirurgicale ( forceps biopsic sau periute) pot fi. capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura. Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust ama r si va duce la amortirea limbii si a gatului. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul i si va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizar ea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. pentru a usu ra patrunderea endoscopului. Pe perioada investigatiei vor fi admi nistrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. De asemenea. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. pot fi administra te medicamente ce reduc secretia gastrica. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si. de asemenea. Aceasta perioada dureaza una . dar este o falsa senzatie data de anes tezic. pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. In t impul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice . acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nui va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal.

cu sange) . totusi. Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bi juteriile si placa dentara. ba lonare sau usoare dureri abdominale.In timp ce tubul este miscat. Dupa examina re trebuie anuntat doctorul imediat daca: . Aceste simptome pot dura cateva zile. Placa va fi incl inata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului. Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fl uoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii. Administr area unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la elim inarea acestor simptome. poate comunic a cu echipa medicala. Examinari ale tractului digestiv superior Aceste examinari sunt efectuate fie in cabinetul medicului.apare febra. c e va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. De asemenea.apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare. Pacientul va sta in siguranta i ar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei . pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inf lamat sau poate fi usor ragusit. Se va pres a usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului. pacientul poate simti senzatii de voma. senzatia de gura uscata sau vederea i ncetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii. ce transmite razele X.apar dureri car diace sau abdominale . Dupa examinare Dupa ex aminare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii. . greata. daca este cazul. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa f i baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. Pacientul va sta intins pe o placa. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare. Examinarea poate fi facuta de un medic radiolog sau de un tehnician radio log.a pare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea . Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita ba riul. Chi ar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi. acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii. Nu se poate fuma sau mesteca guma i n timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si i ncetinesc digestia. Se poa te ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei as upra fluxului de bariu. Medicul va indruma p acientul cat si cand sa bea bariul. fie in camere specia le pentru aceste examinari. Daca disconfortul este sever trebuie averti zat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana.apar dureri de gat sau de umeri . Aceste investigatii nu necesita spitalizarea peste n oapte.apar dificultati in inghitire sau in vorbire . el.

Pacientul trebuie sa comunice medicului daca: . Aceste exam inari nu se fac pe perioada sarcinii deoarece exista riscul afectarii fatului de radiatii. hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor. Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce dorest e.este alergic la bariu si sau la alte substante radio-opace . in special daca urmeaza tratament cu metformin pentru tratarea diabetului . cu cateva zile. De asemenea. Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 2 0 de minute. asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment. sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea.urmeaza tratamente medicamentoas e. Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii.Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nive lul stomacului. Daca se face examinarea i ntregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radio log va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face rad iografii la fiecare 30 de minute. Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacu ta si unii pacienti pot avea un usor disconfort.exista siguranta sau suspiciunea de a avea o sarcina. Multi pacienti in timpul examinarii se simt balo nati si au senzatii de greata.e ste alergic la vreun medicament . Ceea ce se simte in timpul investigatiei Bariul este un lichid de consistenta crescuta. Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de i nghitit. iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit. Daca bariul ramane la nivelul tubului diges tiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv. In primele trei zile dupa examinare pacientul poa te avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore. trebuie sa opreasca tratamentele . Daca pacientul n u observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferit a de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si treb uie sa revina la un control medical. atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora. In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se rein toarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii. Acestui a i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organi sm. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii.

varsaturile.d etectarea zonelor de inflamatie intestinala. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Aceste simptome pot fi d ate de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie diafra gmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care cons ta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) .medicamentoase. In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ p entru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv. dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul: are dificultati la i nghitire este cunoscut cu boala Crohn este suspicionata o obstructie la nivelul intestinal are dureri abdominale ce se amelioreaza o data cu alimentatia.evaluarea simptomelor de genu l pierdere inexplicabila in greutate sau persistenta diareei . o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene).determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatil e la inghitire. polipilor sau a stenozelor pilorice . Aceste examinari nu sunt recomandate de rutin a de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointest inale. regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (i nclusiv arsurile sau durerile chinuitoare epigastrice). inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o son da nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a . Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze.determinarea prezente i stricturilor. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. Daca in stomac se ma i afla resturi alimentare. inflamatie. ulceratiilor. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. Daca se f ace si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacient ul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecere a mai rapida a timpului. fluoroscopia si examinare a radiologica. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijloci e a tractului digestiv folosind substante de contrast.detectarea corpur ilor straine inghitite accidental. Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati i: . tumorilor. depistarea sindromului de malabsorb tie sau a tulburarilor de motilitate intestinala .

necesare acestei examinari. in momente diferite si in portiuni diferite ale tractului digestiv. Bar iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica. deci reactiile alergice sunt foarte rare. rahitism. Inaintea examinarii t rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). deci reactiile alergice sunt foarte rare. inclusiv in cazul unui nivel mic de radiatii. Dupa ex aminarea tractului digestiv superior poate fi facuta si examinarea rapida a intr egului intestin subtire. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata i nflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii cel iace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cresterea volumului abdomenului. Alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (da torita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala prin tro ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Totusi riscul irad ierii este mic in comparatie cu potentialele efecte benefice ale acestei examina ri. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. stomac si duoden cu ajutorul fluoroscopiei prin c onectarea la un monitor. Cateva imagini radiologice sunt luate in timpul examina rii. Bariul nu este absorbit in sange. os teomalacie si diaree cu steatoree). Medicul va urmari apoi traseul bariului prin esofag. Uneori alte examinari. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. Exista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia d e bariu. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. E xista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia de bariu. substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Alte r iscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (dat orita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala print r-o ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. oprire a cresterii. Bariul nu este absorbit in sange.duodenului (ulcer duodenal). Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili zeaza tehnicile radiologice. Exista intotdeauna griji in ceea ce priveste expunerea la razele X. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. . Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i.

o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul.daca este observata o modificare nu poate fi facuta biopsierea acesteia. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. pe care medicul doreste sa o vada.Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil. subtire si prevazu t cu o camera video pentru examinarea esofagului. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). Factorii ce pot interfera in buna desfasurare a investigatiei sau asupra acurate tii rezultatelor sunt: . prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot . Endosco pia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil.datorita placii dentare. care se crede ca este cauza cea mai importanta a ulc erului gastric . Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contrast. inflamatie. in anumite cazuri. Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). De retinut! Motilitate a gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contrac tiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia.nerespectare a restrictiei de a manca sau de a fuma . bijuteriilor s au altor obiecte care blocheaza razele X. stomacului si a duodenului. Aceste investigatii au si o serie de limite: . deoarece acestea acopera o anumita par te a tubului digestiv.prezenta in exces a gazelor din intestin . subtire si pr evazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari.nu pot detecta cu usurinta inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) sau esofagiene (esofagita) sau ulcerele mai mici de 6.nu poate detecta infec tia cu helicobacter pylori. desi acestea sunt mult mai ieftine. O colonoscopie ar putea fi necesara p entru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii.4 mm in diametru . fluoroscopia si examinarea radiologica.

oprire a cresterii. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. Uneori alte examinari. osteomalacie si diaree c u steatoree). din jur ul amigdalelor si de la nivelul oricarei zone inflamate a cavitatii bucale. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. Most ra de secretii faringiene poate fi obtinuta si prin spalatura faringiana. inflamatie. a poi eliminarea lichidului intr-un recipient steril. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentr u a evalua aceste informatii. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. rahitism. crescand acuratetea rezultatului culturii faringiene. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. Ce se simte in timpul recoltarii secretiilor? . se mai numeste metoda "metoda placilor tus ite". stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. rahitism. Aceast a procedura presupune efectuarea unor gargare cu mici cantitati de apa sarata.explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarul ui sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cres terea volumului abdomenului. osteomalacie si diare e cu steatoree). In cazul copiilor recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului sa tusea sca la nivelul unui recipient steril. Medicul spe cialist va efectua presiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate (apasator de limba). Aceasta metoda ofera o canti tate mai mare de secretii. Cu ajutorul unui tampon steril se va pre leva o mostra de secretii de la nivelul partii posterioare a faringelui. Exudatul faringian De obicei nu exista riscuri legate de recoltarea secretiilor faringiene. Investigatiile tubului digestiv superior examineaz a partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contr ast. apoi va examina gura si gatul. fluoroscopia si examinarea radiologica. Pacientul va trebu i sa incline capul pe spate si sa deschida gura cat de mult posibil. Acest lucru evita traumatizarea inutila a copilului. Medicul specialist va explica pacientului riscurile care pot aparea. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot exp lica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu crester ea volumului abdomenului. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). oprire a cresterii. Uneori alte examinari.

difteria (Corynebacteriae diphteriae) . o cultura f aringiana ajuta la diferentierea unei infectii bacteriene de una virala. Cel mai frecvent exista infectii cu bacterii care produc: .infectii faringiene streptococice. Virusurile care pot c reste la nivelul culturii sunt: . pot creste de asemenea la nivelul culturii faringiene.meningita (Neisseria meningitidis) .enterovirusul . De exemplu testarea prezentei infectiei fungice poate dura mai mult (pana la 7 zile).pentru identificarea persoanelor care sunt infectate. Cultura faringiana se poate efectua pentru: . Cultura faringiana Normal (rezultat negativ) Nu exista crestere a microorganismelor la nivelul culturii (bacterii. fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui.determinarea cauzei unei dureri fa ringiene. in functie de tipul de microorganism testat .tuse convulsiva (Bordetela pertussis) Fungii (Candida albicans) care produc af te. Cultura faringiana este o metoda prin care se identifica prezenta unei infectii bacteriene. scarlatina sau febra reumatica (streptococ B hemolitic de grup A) . Se recomanda informarea medicului specialist in cazul in c are pacientul a luat recent antibiotice. majoritatea durerilor faringiene sunt cauzate de virusuri. Rezultatul test ului este gata in una sau doua zile.In timpul recoltarii secretiilor poate aparea senzatie de voma in momentul ating erii partii posterioare a faringelui cu tamponul. Cum trebuie sa ne pregatim? Nu este nevoie de o pregatire speciala pentru efectuarea culturii faringiene. insa pot raspandi infectia. aceste persoane se numesc purtatori. dar care nu au simpto matologie. prin id entificarea organismului ce cauzeaza infectia se poate hotara mai usor tratament ul . Manevra poate fi dureroasa dac a faringele este inflamat (rosu). fungi sau virusuri) Anormal (rezultat pozitiv) Exista crestere bacteriana la nivelul culturii.

Streptococul de grup A. acesta poate impiedica cresterea organismelor la nivelul culturii . Daca rezultatele testului rapid sunt negative.tratament recent cu antibiotice.herpesvirusuri Un exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacter iene. scarlatina sau febra reumatica. cu toate acestea. Rezultatele testului rap id sunt gata in 10 minute (comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura f aringiana). In cazul in care cultura este pozitiva . testul este negativ. sinuzi ta sau infectie la nivelul urechii .Neisseria meningitidis. unele infectii pot fi cauzate de o bacterie numita Streptococ. alegerea intre efectuarea unui test rapid st reptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila. glomerulonefrita. De retinut! . chiar daca exista infectie streptococica. se poate incepe imediat tratamentul cu antibiotice. Tipul de organism va fi identificat ulterior p rin examinare la microscop. fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). . aceasta bacterie poate determina meningita . de aceea se recomanda consultarea medicului specialist pentru luarea unei decizii adecvate majoritatea infectiilor faringelui (gatului) sunt cauzate de virusuri. se poate efectua un test de sensibilitate a microorganismului la antibiotice ( antibiograma). In cazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive.virusul Epstein-Barr . In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un organism. complicatiile infectiei streptococice sunt rare. Testul rapid poate da rezultate fals neg ative. specialistii recomanda efectuarea unei culturi faringiene. iar afe ctiunea se numeste infectie streptococica. complicatiile pot include febra reumatica..contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de bacter ii intalnite la nivelul cavitatii bucale . acest fung (ciuperca) determina aparitia de afte bucale.Candida albicans. Cultura de la nivelul faringelui este mult mai sensibila decat testul rapid. In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica la nivelul faringelui. dar pot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu antibiotice. o infectie a cavitatii bucale si a limbii .in cazul in care este necesara tes tarea pentru o infectie faringiana. se recomanda efectuarea unui test rapid (test rapid streptococic).folosirea de antiseptice bucale poate modifica rezultatele testului. aceasta ba cterie poate determina infectie streptococica a faringelui. O mostra de s ecretii este prelevata de la nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-u n recipient care stimuleaza cresterea microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista). pentr u excluderea unei infectii streptococice. Exemple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni ale f aringelui sunt: . prin efectuarea unor teste chimice sau prin ambele m etode. i nainte de efectuarea culturii de la nivelul faringelui.

. Sindroame obstructive urinare joase. . .unele persoane pot fi purtatoare de bacterii la diferite niveluri. Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic Suspiciune de malformatii fetale neconcludente echografic.Se extrage obturatorul si se introduce telescopul atasat la camera s i la sursa de lumina. Sarcina gemelara univ itelina cu un fat plurimalformat. dar nu dezvolta semne sau s imptome de infectie.sensibilitatea bacteriei la antibiotice ( antibiograma) se poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvat impotr iva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana . . Hernie diafra gmatica.Aparatura extre m de scumpa. . Complicatii: .Se descopera prin scanare echografica o zona a cavitatii amniotice in care sa nu existe placenta interpusa.Imaginile se vizualizeaza pe ecranul monitorului. . . . . Dificu ltati: . . dar nu intotdeauna. . .Monitor TV de inalta rezolutie pe care se urmaresc imaginile obtinute. .Corioamniotita. o cultura faringiana este recomandata in acest caz numai daca istoricul pac ientului si examenul fizic sugereaza prezenta unei infectii.Sursa de lumina rece cu cablu optic flexibil. existenta unei infec tii faringiene.Mama este sedata sau chiar se instituie o anestezie pe vena. factori ce pot influenta rezultatul includ cantitatea de secreti i recoltate.Scurgere de lichid amniotic.Leziuni retiniene fetale datorita luminii folosite. tipul de cultura efectuata si tratamente anterioare cu antibiotice .Camera video atasata telescopului.Se intr oduce trocarul cu obturator si se patrunde in cavitatea amniotica sub control ec hografic. Aneuploidii suspicionate neconcludente dupa amniocenteza si cariotipare. .Procedura necesita conditii de asepsie riguroase similare celor d intr-o interventie chirurgicala.Teaca de lucru cu trocar obturator cu ajutorul caruia se punctioneaza abdomenul matern si se intra in ca vitatea amniotica.Izoimunizare Rh. Sindrom de banda amniotica.Pierdere fetala. deoarece 30% dintre copii mici si adolescenti pot fi purtat ori. .Telescop al carui diametru este de 1mm. Gastroschisis. Sarcina gemelara cu sindrom de fat transfuzat.o cultura negativa exclude de obicei.Necesita pregatire speciala din partea ginecologului.. . Spina bifida. similara celei folosite in laparoscopie. .Necesita aparatura si instrumente extrem de s ofisticate: . modalitatea de efectuare a culturii.

Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta afectiune sa apara la copil. indiferent de istoricul familial. Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica. foarfeci. astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau nu te stat. acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru a depista prezenta genei. aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator al genei defe ctive de fibroza chistica. pense. acesta putand fi vizualizat prin transpa renta membranei amniotice. In cazul in care exista o suspiciune legata de preze nta genei defective la unul dintre parteneri. Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chis tica. cand camera patrunde doar pana in cavitatea corionica. poate solicit a acest test. dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. care contine sacul amniot ic in care se dezvolta embrionul/fatul. Tehnologia este cea folosita in lapa roscopie si histeroscopie cu mentiunea ca miniaturizarea este dusa la extrem (te lescop. Orice persoana care este interesata sa depisteze daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica. poate veni si de la o gravida. Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica este costisitoare. daca un partener are fibroza chistica si celalalt este purtato r al genei defective de fibroza chistica.femeile i nsarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala. La albi. deoarece acesta explica pa rintilor semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute. etc). . Acest tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a ave a un copil cu fibroza chistica. atunci copilul va avea 50% sansa sa de zvolte fibroza chistica . fetoscopia diagnostica poate fi facuta inainte de 14 saptamani transcervical. Reprezinta vizualiz area directa a fatului cu ajutorul unui telescop extrem de fin (cel mai subtire are diametrul de 1mm!!!!) si captarea imaginilor cu ajutorul unei camere video e xterne cu proiectarea lor pe un monitor TV.cuplurile care planuiesc sa conceapa copii . aceasta incidenta fiind mai mica la alte rase sau gru puri etnice. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) .Fetoscopia reprezinta cea mai recenta achizitie a metodelor invazive de studiere a fatului si totodata regina acestor tipuri de interventie. operativa (ca si in cazul laparoscopiei). Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei persoane. Scr eeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane: adultii care au in familie rude cu fibroza chistica . Cea interventionala se face numai transabdominal si aceasta dupa saptamana 15-16 .Screeningul purtatorilor de anomalii genetice Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. Sfa tul genetic trebuie facut inaintea testelor genetice. Exista doua tipuri de interventie fetoscopica: ce a diagnostica si cea interventionala. iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrij irea nou-nascutului.partenerii persoanelor cu fibroza chistica.

Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modific area (mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica. exista un risc mic de a fi purtator al genei. Persoana care a mostenit doar o gena defec tiva a fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei chistice. Fibroza chistica este de obicei diagnosticata i n timpul copilariei. care pot determina afectarea c resterii si dezvoltarii normale. progresiva. acestea pot solicita teste suplimentare (amni ocenteza sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul a re sau nu fibroza chistica. dar alela poate fi . copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chist ica (cate una de la fiecare parinte). Screeningul purtatorilor de fibroz a chistica este o analiza a sangelui care determina daca persoana este sau nu pu rtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica. mucusul poate determina probleme respi ratorii severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. mu cusul cauzeaza afectare digestiva si malnutritie. Aceasta este o boala cronic a. Mucusul se acumu leaza si blocheaza pasajele din diferite organe.testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de ca tre casa de asigurari . femeia poate sa solicite un consult genetic pentru a intel ege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide sa aiba cop ii. Daca inves tigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de fibroza chist ica. Fibroza chistica este o afectiune genetica. chiar daca rezultatul testului este negativ. Analiza ajuta la determ inarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza chistica. In timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza c histica este de aproximativ 32 de ani. atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil. noile tratamente imbunatatesc controlul s imptomelor si cresc astfel speranta de viata.la grav idele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia de a pa stra sarcina . Sunt mai mult e motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa la screeni ng: . este necesara si testarea partenerului. in special la nivelul plamanilo r si pancreasului. incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri . Exista un risc mic de a fi purtator al genei chiar daca rezultatul testului este negativ. La nivelul pancreasului. aderent si uscat. La nivelul plamanilor. Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistic a. acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau a l asiaticilor. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu este purtator a l genei defective de fibroza chistica. ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective de fibroza chi stica.considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistic a este foarte mic. In cazul femeilor insarcinate. in care mucusul devine vascos.testul nu are o acuratete de 100%. Pentru ca un copil sa dezvolte afec tiunea. Screeningul determina daca o persoana este sau nu pu rtatoare a genei defective de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. fara ca aceas ta sa dezvolte afectiunea. Pentru a dezvolta fibroza chistica. sunt sanse mici pentru copil sa dezvolte boala. Inca inainte de a ramane insarcinata.

se recomanda pacientului cu transaminaze crescute.apar itie de vanatai pe piele . Ce inseamna daca ai Ag HBs? Inseamana ca esti infectat cu virusul hepa titei B. alcoolul si ficat ul gras. sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator de fibroza chisti ca. si daca nu il are.Hepatita cronica .P urtator “sanatos” (inactiv) de virus hepatitic B . cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor. sa se vaccineze.Anti . Hepatita cronica cu virus B .scaderea capacitatii de munca . cilindri). si mod ificari de analize in urina (hematii. su nt 25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea. ulcere ale pielii. sa faca analize pent ru descoperirea existentei unor virusuri hepatitice. copilul nu va face boala. la un om fara simpto me.Hepatita B oculta Acest lucru mai inseamna ca poti transmite virusul hepatitei B prin sange sau pe cale sexuala. in mod curent virusurile B. Daca doar un parinte est e purtator al genei defective de fibroza chistica. hiperte nsiune arteriala o daca se asociaza glomerulenefrita.AgHBs . pacientul are oboseala musculara. C si D. in una din cele patru variante: . Aceasta persoana poate transmite. .HBc 2. proteine. Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc unele sim ptome: . proteine in urina si uneori insuficienta renala. Cele mai frecvente ca uze de crestere a transaminazelor fiind virusurile hepatitice. dar sunt si 50% sanse ca acel copil sa devina numai purtator. cu toate acestea.curgeri de sange din nas (epistaxis) . de asemenea. Care sunt mar kerii prin care se evalueaza prezenta virusului B in organism? Sunt trei markeri virali utiilizati in diagnosticul hepatite cu virus B . dureri muscul are. Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica. si ar fi bina ca partenerul sexual sa se testeze pentru virusul B.simptome dator ate afectarii imunologice a altor organe in cadrul hepatitei cronice o daca se a sociaza si poliarterita nodoasa.Hepatita acuta .cum se pune diagnosticul? De multe ori. pot sa apara edeme.astenie (oboseala) nejustificata . Intrebari de la pacienti privind markerii hepatitei B: 1. statutul de purtator al fibrozei chistice.Anti-HBs .transmisa mai departe de la parinte la copil.

NU inseamna ca ai virusul. aveti virusul B. exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul. dvs.Ce este Ac HBs? Daca ai acest anticorp. dar s i in cazul vaccinarii. Ac HBs. este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei.3. car e apare la 4 saptamani de la contactul cu virusul B. care apar atunci cand se elimina virusul din corp. 1. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudin a. si nu se stie daca virusul a imbolnavit ficatul (acest luc ru il stabileste biopsia ficatului) Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt: . 5. obtinuti prin vindecarea unei hepatite. cine are acesti anticorpi. 1.Prezenta unor markeri care ara ta existenta virusului B (Markeri virali) 1. destul de frecvente si in Romania. sau in urma vaccinarii impotriva virusului B. Daca ai acest anticorp dar si AgHBs. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. timp de cel putin 6 luni . care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni + Ant i HBc IgG. pentru diagnosticul de hepatita cro nica cu virus B este necesara determinarea viremiei (DNA VHB) si biopsia hepatic a. Prezenta sa inseamna ca ai avut sau ai o infectie cu virus hepatitic B. in sange si ficat Anti-HBc. iar prezenta sa arata ca virusul este prezent in interiorul organi smului uman. ci ca ai anticorpi impotriva virusului. inseamna ca am hepatita cronica cu virus B ? Dupa cum scrie mai sus. sunt anticorpii impotriva proteinei C. 1. deci prezenta lor in organism. si . Deci. Ce este Ac HBc ? Este un anticorp impotriva unei pro teine a virusului hepatitei B. Daca ai Ac HBC si Ac HBs. . persista toata viata (nu numai 6 luni) Ag HBe este o prote ina a virusului hepatitei B. 1. Ag HBc. prezenta sa in sange. inseamna c a ai in organism virusul hepatitei B.Cresterea transaminazelor care poate fi de 2 -9 ori fata de normal. este o substanta care se gaseste in interior ul virusului. fata de cel anterior. situatie numita de “pur tator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic”. prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. decat daca se asociaza si cu prez enta AcHBs. este i mun la virusul hepatitei B. 1. daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obi cei. dar nu se stie daca se inmulteste (acest lucru il stabileste viremia). Mai inseamna ca nu poti lua si nu poti transmite virusul B hepatitic pe cale sexuala sau prin sange. 1. 4. dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare. sau ai fost vaccinat impotriva virusului B si vaccinul “a pr ins”. iar in hepatita cronica per sista mai mult de 6 luni. insemna ca ai avut o hepatita cu virus B care s-a vindecat. Ag HBs. inseamn a ca persoana poate transmite virusul B pe carle sexuala sau prin sange (este in fectiva). inseamna ca esti imun la virusu l hepatitei B (imunitate obtinuta pentru ca te-ai vaccinat sau ai avut o hepatit a cu virus B care s-a vindecat). si de obicei dispare la vindecarea bolii. Daca am AgHBs. sunt anticorpii impotriva p roteinei s a virusului.

Punctia biopsie hepatica.000ui/ml o Hepati ta B oculta. este cel mai specific marker al existentei virusului hepatitic B. Aceste afectiuni pot det ermina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . fibr om.identificarea af ectiunilor uterine. o leziune.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ut erine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarc inate. ca anomalii de forma si structura. Transaminaze crescute timp de cel putin 6 luni (dar sunt si situatii cu transaminaze normale) 2. care poate sa arata modificari de la minime. si persista o perioada indelungata in sange. in functie de concentratia sa. Histerosalpingograma Aceasta se efectueaza pentru: . DNA VHB>200 0ui/ml 4. aparitia lor intr -o hepatita acuta inseamna vindecarea bolii. daca concentratia este <200ui/ml 1. s e poate spune ca persoana are: o Hepatita cronica cu virus B. sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B. In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi a nterior: Hepatita acuta B + + + + Hepatita cronica B + + +/>2000 Ul/ml Purtator inactiv Hepatita B de virus B oculta + + + <2000 Ul/ml -/+ -/+ -/+ -/+ <200 Ul/m l Marker Viral AgHBs Anti-HBs Anti-HBc AgHBe Anti-HBe DNA VHB Vindecarea + + + .Punctia biopsie hepatica. AND-VHB este acidul nucleic al vi rusului B. iar aparitia lor intr-o hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) 1.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu s ucces . aderente sau un corp strain in interiorul uterului. uneori prin efectuarea histerosalp ingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . daca concentratia >2. Prezenta AgHBs 3.Anti HBe. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poa te cauza blocarea acestora. ca polip.000ui/ml o Purtator inactiv de virus B. det ectia sa in sange insemnand prezenta virusului. daca concentratia<2. cu infertilitate. pana la ciroza hepatica Concluzie: Diagnosticul de hepatita cronica cu virus B se pune pe baza urmatoarelor elemente: 1.

Cu toate acestea. . Exista o serie de precautii care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radia tii. se recomada informarea medicului despre: . Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturi lor prin expunere la orice tip de radiatii. Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a t rompelor. Inainte de efectuarea tes tului. de asemenea medicul trebuie informat daca pacientul este bolnav de a stm. Acest lu cru poate determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare ( embolism pulmonar). chiar si in cazul nivelului scazut d e radiatii folosite in cazul acestui test. poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test. De asemenea. Dupa efect uarea testului Dupa efectuarea testului. De asemenea vor discuta despre necesitatea efectuarii testului.dur ere abdominala severa . inainte de ef ectuarea testului. De aceea.daca exista anteceden te de alergie la substantele de contrast pe baza de iod sau alte substante care contin iod. Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca: apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora) . Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclud e posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata. Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deo arece dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substante i de contrast. o afectiune destul de severa.. o parte din substanta de contrast se va elimina din vagin.sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile. pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal. mai ales daca pa cientul face tratament cu Metformin in vederea controlului glicemiei. riscurile ca re pot aparea. modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul te stului. majoritatea histeros alpingogramelor se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile. ca ureea sau creatinina. substanta de contrast folosita in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renal a la pacientii care prezinta deja istoric de boala renala. Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histe rosalpingografiei si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testul ui.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina. in cazul in care exista dubii. daca prezinta alergie la medicamente sau daca a prezentat vreodata un episo d de reactie alergica severa (anafilaxie) la orice substanta (ca de exemplu la i ntepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe de mare. riscul de lezare ti sulara este foarte mic. pentru a evita o expunere la radiatii in caz ul unei sarcini precoce.daca femeia este insarcinata daca pacienta a avut infectie pelvina (boala inflamatorie pelvina) sau boala cu transmitere sexuala (gonoree sau infectie cu chlamydia) . acest lucru se intampla foarte rar.antecedente de afectiuni renale sau diabet.daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul aspir ina sau warfarina . Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foart e mic de introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin. crustacee) . comparativ cu beneficiile efectuarii testului. in cazul acesta se re comanda efectuarea unor analize de sange. De asemenea. se recomanda sa se faca inainte de perioada ovulatiei.febra .

se vor efectua clisee radiologice.H isterosalpingograma se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast l a nivelul uterului prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a v aginului. care poate face ca trompa sa para blocata .Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul cavitatii uterine. astfel incat materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in cavitatea abdom inala. malformatii sau obstacole. difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interi orul cavitatii peritoneale. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi boala inflamator ie pelvina sau endometrioza Substanta de contrast poate difuza prin peretele ute rin. De asemenea. De retinut! . trompele uterine si ariile inconjuratoare.existenta un ui spasm la nivelul trompelor. salpingograma poate detecta anomaliile d e perete uterin care pot impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin. tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin Anormal Trompele u terine prezinta cicatrici. Histerosalpingogra ma Normal Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile). Fact orii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ: . la femeile in sarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina. de asemenea. Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului. Trompele uterine nu prezinta cicatrici sau alte leziuni. materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros (colon).Un obstacol local. Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale. pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine) . sugerand ruptura sau gaura la nivel uterin Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit sept) care divide cavitatea uteri na Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se viz ualizeaza partile interne ale uterului.in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul hister osalpingogramei. substanta va difuza din uter in trompe. trompele uterine si partile inconjuratoa re. poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in ve derea fecundarii acestuia. Pe masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital fe minin. Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine) . Deoarece uterul comunica cu trompele uterine. Radiografiile pot evidentia diferite a fectiuni sau conformatie anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obsta col care pot impiedica grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin.in ca zuri rare.

o leziune. in cazul in care aceste teste sunt normale.identificarea afe ctiunilor uterine. o leziune. prin laparoscopie. Aceste afectiuni pot determina menstruatie d ureroasa sau avorturi repetate . o infectie ca re produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea ac estora. cu infertilitate. acest lucru este posibil d eoarece injectarea substantei de contrast poate elimina dopurile de mucus. poate indrepta trompa uterina sau poate elibera zonele cu cicatrice . uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast .o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana insarcinate. care cres te sansele inlaturarii blocajului. acest lucru se intampla foarte rar. pent ru vizualizarea formatiunilor tumorale (fibrom uterin. ca polip. polip). in timpul histe rosalpingogramei se poate folosi o substanta de contrast liposolubila. Aceasta se efectueaz a pentru: . unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele femeii de a ramane insarcinata. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poat e cauza blocarea acestora. fibrom.de asemenea.histeroscopia p oate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina cavitatea uter ina. uneori prin efectuarea histerosalpi ngogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . se poate efectua o sonohisterograma (ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu su cces . in cazu l in care exista dubii..pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.testele initiale pentru depistarea cauzei infertilitatii includ spermograma. Aceste afectiuni pot dete rmina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . studiile arata ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii comparativ cu folosirea unei sub stante hidrosolubile.in cazul in care se suspectea za un blocaj al trompelor uterine. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. un alt test.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ute rine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarci nate.identificarea afectiunilor uterine.medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metform in pentru controlul diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic). fibro m. ca anomalii de forma si structura. care determina infertilitate. numit laparoscopie. pentru a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita. acest tes t foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului. A ceasta se efectueaza pentru: . ca anomalii de forma si structura. poate fi efectuat in locul histerosalpingo gramei pentru examinarea trompelor uterine. d eterminarea nivelului hormonilor luteinizant (LH). cu toate acestea alte studii nu au aratat nici o diferenta intre cele doua . aceasta investigatie nu foloses te radiatii X sau o substanta de contrast iodata . se recomanda efectuarea u nei histerosalpingograme .detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei test ul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate. progesteron si foliculostimul ant (FSH). cu infertilitate. ca polip.

care poate fi hidr osolubila sau liposolubila. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei inconjuratoare. In cazul in care trompele uterine sunt permeabile. in vederea vizualizarii cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. in cazul in care exista dubii. Dupa efectuarea testului. o leziune. in cazul in care exista dubii. pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii. Aceasta se efectueaza pentru: . Aceste afectiu ni pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . va fi injectata in cavitatea uterina. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor u terine poate cauza blocarea acestora.detectarea unui obstacol la nivelul tr ompelor uterine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ram ane insarcinate.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligatu rii uterine s-a efectuat cu succes . De asemene a mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist in i nfertilitate (endocrinologie reproductiva). se recomanda o radiogafie pelvina. cu infertilitate. apoi un tub rigid (canula) sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix. canula sau cateterul va fi indepartat .pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uteri na. Daca este necesara o imagine din incide nta oblica.pentru determinarea succesului unei operati i de ligatura uterina. Inainte de inceperea testului. In timpul efectuarii testului. In cazul in care una dintre trompe este obstruata. Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici sau spital. acest lucru se intampla foarte rar. prin intermedi ul tubului. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta. se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite de suporturile speciale. de unde va fi absorbita pe cai naturale. acest lucru se intampla fo arte rar. se va modifica pozitia mesei de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos. La o zi dupa efectuarea testului. Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul unui cleste (numit tenaculum). substanta de cont rast va difuza de-a lungul lor si va ajunge in cavitatea abdominala. imaginile ra diologice se vizualizeaza pe un monitor. Un eori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte de efectuarea testului. se re comanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator sau sedativ pentru evitar ea aparitiei crampelor uterine. ca p olip. substanta de contrast nu va difuza. uneori prin efectuarea h isterosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . Acest test dureaza intre 15 si 30 de minute. Medicul specialist va introduce un instrument cu doua va lve la nivelul vaginului (speculum). Acest instrument indeparteaza peretii uteri ni.identi ficarea afectiunilor uterine. fibrom. ca anomalii de forma si structura. Substanta de contrast.stabileste daca i nterventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efe ctuat cu succes .. Ce simte pacienta? . Se poa te efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul co lonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea testului. Se va curata apo i cervixul.

Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului IRM. placi dentare. in ochi. Apoi se pot efectu a o serie de clisee. Daca pac ientul nu poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedat iv pentru relaxare. Su bstanta de contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute. In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast. In cazul in care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul u nor trompe blocate. orice tip de bijuterii. ceasul si a grafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de catre magnetul folosit pentru efectuarea testului. care reprezinta scanner-ul aparatului. Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot. pe piel e sau coloana vertebrala. Unele tipuri de IRM (numite IRM deschi se) sunt construite asfel incat magnetul nu inconjoara corpul in intregime. insa medicul specialist va supraveghea pacientul prin int ermediul unei ferestre transparente. Gradul disconfortului de pinde de gradul de afectare al trompelor uterine. pozele vor fi interpretate de catre un medic radiolog. pacientul va fi inchi s in camera de scanat. Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste sau in ju rul regiunii care urmeaza sa fie scanata. de aceea se recomanda efectuarea unei radiografii inai nte de efectuarea IRM pentru a stabili daca testul se poate efectua. pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscanduse. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care c ontine magnetul. Dispozitivele cu sistem deschis pot fi utile in cazul pacien tilor claustrofobici. de asemenea. In timpul testului pac ientul se va intinde pe spate pe masa dispozitivului. de substanta de contrast folos ita si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. Pacientul va putea comunica printr-un micro fon. aceas ta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. In timpul efectuarii testului. in cazul in care pacientul a suferit un accident sau daca lucreaza cu metale. De asemenea. Capul. cu benzi magne tice inscriptionate deoarece prin IRM se pot demagnetiza. De asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina respiratia pent ru scurte perioade de timp. Ce simte pacientul? . poate aparea durere ce poate dura cateva ore. Un IRM dureaza de obicei 30 pana la 60 minute. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) IRM se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magnetica. Pacientul v a trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anu mite cazuri pacientii pot pastra o parte din haine. se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii. pacientul va trebui sa goleasca buzunarele de or ice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri ATM). alti medici sunt capabili sa interpreteze o IRM. exista posibilitatea ca aces ta sa prezinte fragmente de metal la nivelul regiunii cefalice. toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. Pacientul va scoate toate obiectele de meta l (ca dispozitive pentru auz. In interiorul scannerului. Pacien tul va folosi un halat pe toata perioada efectuarii testului. dar se poate prelungi pana la doua ore. Este foarte important ca pacientul sa nu se miste i n timpul scanarii. In cazul in care s e permite pastrarea unor haine.Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. daca nu incomodeaza).

se r ecomanda informarea medicului specialist inainte de efectuarea testului. dementa. IRM poate depista afectarea unui organ sau tesut chiar daca fo rma si marimea organului este normala. In cazuri rare. Medicul specialist poate explica pacientului rezu ltatul testului imediat dupa efectuarea lui. obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul v aselor Nu exista semne de inflamatie sau infectie Anormala Un organ poate fi mar it. marimii. boala Alzheimer sau hernie discala. Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa mentina pozitia nemiscat a. Imagistica prin rezonanta magnetica Normala Organele. ameteala. uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi riscurile sale . micsorat sau modificat Pot exista excrescente anormale (de exemplu tumori) P ot exista lichide anormale aparute datorita sangerarii sau infectiei. oasele pot fi afectate prin infectii sau alte afectiuni Pot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multip la. pot fi pre zente revarsate lichidiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiac e Pot exista blocaje sau ingustari vasculare. durere sau dificultati de respiratie Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc.Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce d urere. medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata. aspectu lui si localizarii Nu exista excrescente anormale. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare.incalzirea zonei care se examineaza. poate aparea: . Inainte de efectuarea IRM trebuie informat medicul specialist daca: . In cazul in care se foloseste substanta de contrast. de asemenea poate exista un anevri sm vascular Exista blocaj la nivelul ductelor vezicii biliare Exista afectari ar ticulare. vasele sanguine. insa rezultatul final va fi gata in circa doua zile. daca exista antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru IRM.furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal . iar camera poate fi rece . poate aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos. voma. lichide anormale.pacientul este alegic la medicamente. sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al formei. ligamentare sau ale cartilajelor. substanta de contrast folosita nu contine iod. aces t lucru este normal.daca pacienta este s au nu insarcinata . ca de exemplu tumori Nu exist a sangerari. cefalee.

vasele sanguine .IRM poate fi folosita p entru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase. IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular. un membru artificial. IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori.IRM poate detecta tumoti. pacientul nu va manca si cons uma lichide cu cateva ore inainte de efectuarea testului. clipsuri metalice la nivel cerebral.daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie. implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze medicale (de exemplu p ompa cu injectometru). sangerare. sangerari la nivel cerebral. modalitate a de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate. De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situ atia o cere.regiunea cefalica .d aca pacientul prezinta orice fel de patch deoarece IRM poate cauza arsura la niv elul regiunii.daca pacientul devine agitat in locuri inchise (limitate). acest lucru poate contraidica efectuarea t estului . afectari vasculare sau infectii. leziuni nervoase si alte afectiuni. Pacientul va semna un document prin care intelege riscurile efect uarii IRM si este de acord sa efectueze testul. Imagistica prin rezona nta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri d e radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate. tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului). IRM ofera informatii care nu pot fi vizu alizate prin radigrafie. in cazul in care se administreaza medicamente sedative .IRM poate vizualiza cordul.regiunea toracica .daca pacientul are instalat un pacemaker. ultrasonografie sau tomografie computerizata. este plasata intrun aparat speci al care reprezinta un magnet urias. valvele cardiace si vasele coronare. pacientul v a trebui sa stea nemiscat in interiorul magnetului MRI sau mai exista un tip de dispozitiv de IRM cu configuratie deschisa. acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasice. In cazul in care se efectueaza o IRM abdominala. Se recomanda discutarea cu medic ul specialist despre necesitatea efectuarii testului. in aces t caz purtand numele de angiografie prin . In multe din cazuri. de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucre aza cu metale sau daca recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele san guine. regiunea corpului ce trebuie investigata. ale urechilor si nervului auditiv . riscurile sale. valve cardi ace metalice. de asemenea poate fi folosita pentru diagnosti carea cancerului de san sau pulmonar . leziuni.daca pacienta prez inta un dispozitiv intrauterin (DIU). In timpul IRM. anevrisme. In anumite cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.. Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva. pacientul poate necesita administrarea unor medicamente p entru calmare . in anumite cazuri este contraindicata efectuarea IRM . se pot vizualiza clar anumite tesuturi. O IRM este indicata pentru: . care pot contraindica efectuarea unei IRM cu substanta de contrast . Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate intr-un computer. Prin folosirea unei substante de cont rast in timpul IRM. ca si cele cauzate deacciden t vascular cerebral.

r inichi si vezica urinara.o persoana supra ponderala poate depasi limitele aparatului. poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor.IMR poate vizualiza discurile si nervii co loanei vertebrale. pancreas.IRM deschise sunt construite astfel incat dispo zitivul sa nu inconjoare complet pacientul. IRM poate afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contr aindica efectuarea testului .rezonanta magnetica. probleme ale maduvei osoase. vezica biliara. sangerarilor . la barbati se poate vizualiza prostata .oasele si articulatiile .coloana vertebrala . Factorii care pot influenta te stul sau acuratetea rezultatului includ: .obezitate.IRM poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular. afe ctari ale cartilajului. atunci cand radiografia este n eclara. afectari ale articulatiei temporomandibulare. Magn etul va deregla un ceas care se afla in apropierea lui. coloana cervicala. infectiilor si diferitelor obstacole.IRM se poate efectua pentru vizualizarea anumitor structuri si o rgane ca regiunea cefalica. insa acest tip de IRM nu este dispon ibil in toate centrele medicale.uneori rezultatele tes tului pot fi diferite fata de altele mai vechi deoarece au fost efectuate in cen tre medicale diferite sau pentru ca testarile anterioare nu sunt disponibile pen tru a fi comparate cu noua testare . De retinut! . Cu toate acestea. abdominala. ca artrite.dispozitive medicale electrice ca pacemakere sau pompe medi cale cu injectie. putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral. ca anevr isme vasculare. magnetul este foarte puternic.IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat. IRM se foloseste cel mai frecvent pentru depistarea afectiunilor osoase sau articulare . se foloseste pentru depistarea tumorilor.angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda speciala prin care se vizualizeaza vasele sanguine si circulatia la ni velul lor . este mai scump decat alte metode si nu poate fi disponibil in anumite regiuni . sanii. uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea m ai clara a vaselor sanguine . tumori osoase. ele sunt utile in cazul pacientilor claustrofob ici sau obezi .IRM spectroscopic este un tip special de IRM care identifica anumite afectiuni medicale masurand anumite substante de la nivelul tesutului uman. articulatia sc apulo-humerala (umarul) si genunchii . efectuarea IRM poate afecta retina. De exemplu un dispozitiv intrauterin (DIU) poate impiedica vizualizarea clara a ute rului . Daca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul . la femei poate vizualiza uterul si ovare le. Nu exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru IRM. aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat. care vizualizeaza s tructurile si organele corpului. h erniere discala sau tumori de coloana vertebrala.regiune abdominala si pelvina . un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vasc ular (disectie). IRM poat e afirma cu precizie daca un os este rupt sau nu. Daca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul ochiului. impiedicand vizualizarea acestora.sarcina .IRM este un test sigur.IRM este contraindicat la f emeile insarcinate .inabilitatea pacientului de a sta nemiscat . De aceea el poate afecta pacema kerele.dispozitive medicale metalice. membrele artificiale si alte dispozitive medicale care contin fier. rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii.

ginecomastie sau spermograma anormala sau la fete cu amenoree primara sau secundara precoce. Cand cuplul are deja un copil cu anomalie c romozomiala de novo (cariotipul parintilor este normal) . intarzie re in dezvoltarea psiho-motorie sau daca anamneza familiala evidentiaza cazuri d e avorturi spontane/nou-nascuti morti/ nou-nascuti vii plurimalformati. 2. Exista un mic risc de aparitie a un ei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast in timpul IRM. De asemenea. 3. 4. 7. Hemopatiilor maligne. 3. 5. se recomanda info rmarea medicului in legatura cu acest lucru. Pacientilor cu stari intersexuale in vederea stabilirii sexului genetic sau a evidetierii un or anomalii ale cromozomilor sexuali. Ca nd in primele doua situatii se descopera o anomalie structurala neechilibrata. mai ales daca se insotesc de dismorfie faciala sau anamneza familiala pozitiva. pentru stabirea sexului fatului cand nu exista alta . exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast. Efectuarea cariotipului este reco mandata postnatal in cazul : 1. mai rar tumorilor solide pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si d iferential. 8.si postnatala. 6. Sindroamelor cu instabilitate cromozomiala. Analiza cromozomilor fetali (metoda de diagnostic prenatal) este rec omandata femeilor gravide: 1. fie prenatal pe celule fetale (recoltate prin bi opsie de vilozitati coriale sau amniocenteza). Cu toate acestea. Cuplurilor cu tulburari de reproducere (care au in istoricul medical cel put in 2 avorturi spontane/nou-nascuti morti/nou-nascuti vii plurimalformati). Peste 35 de ani . insotite de tulburari de crestere pre. Pacie ntilor cu retard mental de cauze nedeterminate si/sau tulburari de comportament. se interzice efectua rea IRM. prognosticului si pentru urmarirea tratamentului. De aceea. In bolile recesive legate de X. 4. 2. Indicatii pentru efectuarea cariotipului Analiza cromozomiala se efectueaza fie postnatal pentru diagnosticul anomaliilor constitutionale sau dobandite. 9. s e va efectua cariotipul parintilor pentru a se evidentia o posibila anomalie cro mozomiala echilibrata (clinic sanatos) la unul dintre parteneri. Copiilor cu anomalii congenitale multiple (major e si/sau minore). majoritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate c u antialergice.ochiului. Tulburarilor de dezvoltare pubertara la baieti cu anomalii ale organelor genitale externe. Tatuajele sau machiajul permanent pe baza de pigment ce contine fier po t provoca iritatii ale pielii. Cand unul din parinti are o a nomalie cromozomiala echilibrata. Expunerii profesionale sau accidentale la agenti clastogeni (radiatii ionizante sau substante chimice) pentru depistarea efectul ui mutagen. se recomanda efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea IRM. In cazul in care radiografia a depistat fragmentele metalice. IRM poate produce arsuri la nivelul zonelor pe ca re sunt aplicate diverse patch-uri la nivel cutanat.

menite sa le pregateasca organsimului pentru urmatorul deceniu de viata. 3. u n test de glicemie.metoda de diagnostic prenatal. cel putin o data pe an. dupa o anumita varsta sunt recomandate investigatiile de speciali tate. majoritatea medicilor le recomanda femeilor cu varsta cuprinsa int re 40 si 50 ani sa isi faca o mamografie pentru a prevenii aparitia cancerului m amar. Limita metodelor de analiza cromozomiala este ca ele nu pot evidentia mutatii genice sau poligenice. Examenul pelvian si Testul Papanicolau Si la varste inaint ate aceste teste sunt necesate. Din fericire. fiindca scaderea presiunii sanguine este una din cheile longevi tatii! 4. cauzand cresterea in greutate. Merita efortul. Principal ul factor de risc care conduce ca aparitia bolilor este inima este colesterolul. Este bine de stiut ca obezitatea cresterea riscul unui numar mare de afectiuni. Astfel. Nivelul colesterolului Potrivit studiilor. mai ales daca pacientul are o viata . la fiecare 33 secunde in lu me o persoana isi pierde viata din cauza afectiunilor cardiovasculare. Mamografia Chiar daca pacienta isi autoexamineaza sanii i n mod regulat. Va prez entam o lista cu toate examenele clinice pe care femeie trebuie sa le solicite m edicului curant! 1. presiunea sanguina poate fi ec hilibrata cu ajutorul dietelor. Glicemia Dupa ani de zile in care organismul a fost hranit c u alimente nu tocmai sanatoase (ciocolata in exces. 2. Presiunea sanguina Incepand cu varsta de 40 ani cresterea presiunii san guine este un lucru absolut normal.). care au ajuns la onorabila varsta de 40 ani trebuie sa afl e ca a sosit momentul in care trebuie sa realizeze o serie de examene medicale. Valoarea colesterolului poate fi reglata cu ajutorul dietei echilibrate si prin tratament medicamentos. Astfel. exercitiilor dar si prin tratament medicamentos. din aceasta cauza la orice varsta este recomandata ca pacientul sa isi mentina o greutate normala. alimente de tip junk-food et c. 5. Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani Femeile. activitatile pancreasului au fost suprasolic itate. acest simplu test sanguin iti poate salva viata daca este realizat la t imp. 6. Cand exista semne ecografice de alrma sau test e de screening biochimic pozitive. incepand cu varsta d e 45 ani este indicat ca fiecare persoana sa isi faca. 5. Obezitatea P oate ca ani de zile pacientul a avut numai o alimentatie dezechilibrata si a ign orat acumularea kilogramelor in plus. si nu numai. In cazul in care pancreasul nu a tinut pasul cu solicitarile esti posibil itatea ca pacientul sa sufere de diabet. recomandat numai de medicul curant. printre care diabetul di bolile de inima. Din aceasta cauza.

prot ejeaza femeile de cancer sau de afectiuni cu transmitere sexuala. Progameaza-te la stomatolog si mergi la medicul de familie p entru a-ti prescrie investigatiile necesare organismului tau! Laparoscopia in obstetrica-ginecologie Laparoscopia este o procedura speciala care necesita personal medical de inalta specializare si experienta. 9. dar mai ales dupa realizarea a sut e de astfel de proceduri. obtinuta nu numai dupa efectuarea unor cursuri speci fice si absolvirea unui examen de competenta. Cancerul de piele Dupa ani de zile in care o persoana s-a bucurat de razelele soarelui „de mu nte sau de mare”. In primul rand tr ebuie subliniat faptul ca laparoscopia este o metoda de diagnostic care necesita abordare chirurgicala. Chirurgul principal sta i n stanga pacientei. 7. 8. si un al treilea medic (sau asistenta) care manuieste camera cu ajutorul careia se vizualizeaza cavitatea peritoneala. Deci. cel putin o data pe an pacientul trebuie sa solicite e xaminarea alumitelor neobisnuite dar si a schimbarilor care apar la nivelul piel ii. in care este tot atat de important a "mana intai" cat si "mana a doua". Afectiuni oftalmologice frecvent intalnite la persoanele adulte: pr ezbitismul. Astfel. de existenta posibila a unor complicatii. deschisa. glaucomul si degenerestenta maculara. In consecinta pregatirea pentru o asemenea procedura implica toate masurile luate ca si in cazurile de interventi e chirurgicala clasica: . sau la 3 ani. dar pentru a evita afec tiuni grave ale ochilor trebuie facut un examen de specialitate o data pe an sau la doi ani. Toate imaginile sunt vizuali zate pe un monitor aflat spre picioarele pacientei. in care exista un operator principal care poate fi un "factotum" (adica poate realiza t ehnica chirurgicala fara a fi nevoit sa se bazeze prea mult pe ajutoarele sale). 10 minute de disconfort o data pe an. subliniindu-se posibilitatea convertirii interventiei laparoscopice intr-o laparotomie clasica ori pe motiv de aparitie a vreunei complicatii ori datorita necesitatii indeplinirii corespunzatoare a act ului terapeutic. uneori cele doua roluri putandu-se schimba. aceasta din urma fiind determinata de experienta si limitele ch irurgului care va face operatia laparoscopica. Spre deosebire de chirurgia clasica. nu este ceva anormal. situat pe un troliu special unde se mai afla si celelalte aparate specifice laparoscopiei.sexuala activa. laparoscopia este o interventie de "echipa". ajutorul in dreapta acesteia iar cel ce sta la camera se va plasa de obicei langa ajutor. un al doilea chirurg care in laparoscopia diagnostica are rol ul de a pune in evidenta cat mai favorabil diferitele aspecte (parti) ale organe lor inspectate. Imunizarea Intreaba-ti medi cul cat iti sunt de necesare vaccinurile care sa iti mentina o sanatate optima s i care sunt cele recomandate in cazul tau! Anul acesta acorda-ti sansa de a tine totul sub control. spre capul pacientei. Examen oftalmologic Daca pacientul prezinta probleme de vedere in timp ce se uita sa televizor sau citeste. este momentul ca aceasta sa isi faca griji de riscul aparitiei c ancerului de piele. Pacienta este informata in prealabil de acest lucru. In general echipa operatorie este formata dintr-un chirurg care dirijeaza strat egia interventiei.

Alegerea momentului din perioada ciclului paciente i in care se va efectua procedura depinde de obiectivele acestei interventii: in cazul unui bilant hipofertil al cuplului. Interventia se va desfasura obligatoriu sub anestezie generala cu IOT. perioada imediat post-ovulatorie perm ite verificarea prezentei corpului galben si a cicatriciei de expulzare a ovulul ui. Perfectionarea sistemelor optice cu realizarea de telescoape performante a permis folosirea laparoscopiei ca metoda de diagnostic pe scara mai larga doar de prin anii 50.conditii de sterilitate adecvate . Operatorul trebuie sa fie familiarizat cu cazul si cu formele de manifes tare fiziopatologica si morfopatologica ale bolilor ce conduc la sterilitate pen tru a fi capabil de a adopta imediat o strategie terapeutica adecvata in functie de descoperirile facute in cursul laparoscopiei. Acest ultim deziderat se poate realiza prin doua metode: .terapie intensiva postoperator Dupa operatie pacien ta poate pleca acasa (prin externare) chiar de a doua zi (este deci vorba de o a sa numita "one day surgery").anestezie generala c u intubatie oro-traheala (IOT) pozitionare specifica a pacientei pe masa de oper atie instrumentar specific . In fapt ea a implin it de curand respectabila varsta de 100 de ani. de cand s-a efectuat prima vizua lizare a cavitatii peritoneale folosindu-se un telescop rudimentar si utilizand drept sursa de lumina un bec obisnuit. dupa realizarea unei "camere de lucru" in interiorul cavitatii abdominale a pacientei. Desi pare neverosimil. nu compromite dezvoltarea ulterioara a sarcinii. Instrumentarul trebuie sa fie de asemenea adecvat. acest lucru permitand nu numai extinderea pro cedeelor terapeutice chirurgicale dar si inflorirea unei masive industrii specia lizate in manufacturarea instrumentelor laparoscopice.. Este interesant ca la noi in tara s-au efectuat primele laparo scopii diagnostice chiar de la inceputul anilor 60. cand cu siguranta nu e xista o sarcina ce poate fi compromisa prin metodele de diagnostic pentru permea bilitate tubara. fiind efectuata inaintea implantarii eventuale a embrionului. prin elevarea peretelui a bdominal. Laparoscopia. In cazul cand cuplul se adresea za chirurgului pentru a rezolva problema unei sterilitati de cauza cel mai proba bil tubara.internare in spital . momentul optim este cel dinainte de ovulatie. chirurgul privind printrun capat al telescopului exact ca printr-o l uneta. la spitalul Giulesti.set complet de analize preoperatorii . Inspectarea cavitatii peritoneale era fac uta direct. Laparoscopia consta in mare in vizualizarea cavitatii peritoneale cu ajutorul un ei camere video prin intermediul unui telescop.procedura se exec uta in blocul operator . Aparit ia si dezvoltarea fibrelor optice si a luminii reci a permis in anii 80 efectuar ea unui pas urias in laparoscopie. Laparoscopia nu este o metoda de dia gnostic chiar asa de noua cum vi se pare multora dintre voi.

cu protectie. dar si faptul ca permite o buna vizualizare a organ elor interne.monitor TV de inalta rezolutie . de biopsiere si disectoare instrum ente folosite pentru vaporizare sau electrocoagulare instrumente pentru lavaj si aspirarea lichidelor . dar in mare cel mai des se foloseste metoda insuflarii de gaz.ridicarea peretelui abdominal cu ajutorul unui e levator sau "lift" special.ac Veress .probe . acul Veress.. poate sa dea tulb urari respiratorii si cardiace la persoanele mai in varsta. Acesta va in troduce in cavitatea abdominala. Ca dezavantaj este de semnalat faptul ca CO2.insuflarea unui gaz inert (bioxid de carbon) in interiorul cavitatii peritonea le care se destinde.manipula toare uterine . Tehnic vorbi nd.aspirator/irigator electronic . care are drept avantaje realizarea camerei de lucru in mod f oarte facil si foarte rapid. etc. O interventie laparoscopica diagnostica necesita urmatoarele aparate si instrumente: . Bineinteles ca fiecare me toda are partizanii si oponentii ei.insuflator electronic de gaz . fiind un gaz care in organismul uman este "considerat" un deseu al metabolismului. in general o presiune de 12 atm fii nd cea considerata standard. metoda denumita "gasless" (fara gaz).telescop de 1 0 mm cablu optic flexibil care conecteaza telescopul cu sursa de lumina rece . sub control electronic. departand astfel peretele abdominal (situat anterior) de co ntinutul cavitatii abdominale .modalitati de colorare a peritoneului.pense de prehensiune. precum si datorita sistemelor mo derne de procesare a imaginilor. se obtine facandu -se o mica incizie transversala de cca 10 mm in plica ombilicala.t rocare de 5 si 10 mm Instrumentarul anex trebuie bine ales pentru a facilita rea lizarea dezideratului de a putea pune un diagnostic precis. prin care se i ntroduce un ac special. o cantitate suficienta de gaz incat sa destinda peretele abdominal. . toate acestea conferind o imagine video de mare calitate. si anume: . In ziua de astazi laparoscopia se desfasoara in con ditii de vizualizare perfecte gratie aparaturii video de ultima generatie cu cam ere digitale 3CC.instrument e de injectare transcervicala a substantelor colorate .camera video de inalta rezolutie (cu triplu cip) . sistemelor optice care permit o focalizare pana la vizualizare a aproape desavarsita a detaliilor foarte fine. De asemenea presiune a exercitata de gaz ca sa destinda peretele abdominal va afecta si excursiile di afragmatice si implicit respiratia pacientului in timpul operatiei. care de asemen ea permite realizarea unei camere suficiente de lucru. care se cupleaza la capatul e xterior cu un insuflator de gaz prin intermediul unui tub flexibil.sursa de lumina rece cu un bec de 300W de xenon . camera de lucru in laparoscopia cu gaz (pneumoperitoneul).

trompele. inainte de a se introduce in vagin un . prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala) . Fiecare organ in parte trebuie mobilizat si palpat cu ajutorul unor probe specia le. Cu aproximativ o ora inainte de interventie.Odata ce presiunea intraabdominala ajunge la 12 bari. Vizualizarea pelvisului trebuie facuta metodic si sistematic. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. Asadar inspectia cavitatii peritone ale se va face cu ajutorul acestui telescop si toate imaginile vor fi urmarite p e un monitor TV de inalta rezolutie. care de asemenea trebuiesc verificate. pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. ficatul. care prin insurubare va strabat e toate straturile peretelui abdominal si va patrunde in cavitatea peritoneala d estinsa de gaz. Laparoscopia Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic gine colog. vascu larizatia sa si structura sa. Cu ajutorul laparoscopiei se poate vizualiz a cu mare acuratete toata cavitatea pritoneala. uterul. aspectul si mai ales trebuie recol tat pentru a putea fi supus unor analize imunologice si histochimice specifice. toate trebuiesc explorate cu minutiozitate. p rin care se introduce un trocar cu varf ascutit. I se va monta o perfuzie intra venoasa la nivelul bratului. a fundului de sac Douglas si a ligamentului lat. diafragmul. care sa-l ajute sa se relaxeze. Lichidul colectat in sacul Douglas trebuie de asem enea evaluat in ceea ce priveste volumul sau. cele doua fete ale ovarului. care pot fi folosite si in palparea peritoneului. prin care i se vor administra lichide si medicament e.medicul poat e efectua o examinare pelvina. aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientu l este anesteziat si inconstient . care este o canula cu diametrul de 10mm cu pereti foarte subtiri. Aspectul p eritoneului trebuie evaluat in detaliu in ceea ce priveste stralucirea sa. cele doua loje parietocol ice. prevazuta cu o valva.abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic . se scoate din canula trocarul si prin canalul respectiv se introduce un telescop de 10mm care se va cupla cu o camera video si cu o sursa de lumina rece. Acest ea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient: . In general este folosita anestezia generala.o parte a parului pubian va fi rasa .se intubeaza pacie ntul sau se aplica o masca pentru oxigen. Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. se extrage acul Veress din incizia facuta si prin spatiul de 10mm se introduce un instrument folosit pentr u a facilita accesul diferitelor instrumente in cavitatea peritoneala.se monteaza un tub subtire si flexibil. Fundul de sac anterior. De asemenea. sigmoidul. pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii. insa pot fi folosite si alte tipuri d e anestezii (precum rahianestezia). i se va putea administra un sedativ usor. fundul de sac Doug las. Odata aceasta procedura realizata. Ureterele si vezic a sunt de asemenea explorate in partile lor subperitoneale accesibile.

care este introdus in abdomen printr-o mica inci zie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organ elor abdominale sau genitale interne. Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute. gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. Un organ poate avea forma. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si gr eu vizibila. precum endometr ioza. cu dime nsiunile cuprinse intre 1. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. aderente sau tumori. Apoi. laparoscopul si gazul sunt indepartate. astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone. in functie procedura . prin care se injecte aza incet. laparoscop ului ii poate fi atasat un laser. Nu exista semne de boala (precum endometrioza). care necesita si tratament. precum apendicita. Localizarea inciziei depinde de tipul de pro cedura. Poate fi descoperita o sarcina ectopi ca. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei. Apar semne de bo ala (precum endometrioza) sau de infectie. Gazul creaza un s patiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal. Laparoscopia Normal Anormal Organele au forma. De obicei.instrument denumit canula. luminat. dimensiunea sau po zitia anormala. atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. Sunt descoperite chisturi. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi d us intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata. pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi. inflamatie (precum apendicita) sau infectie. canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor. Nu sunt descoperite chisturi. In t impul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal. repara leziuni sau drena chisturi. aderente sau tumori. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. se intr oduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instru mente suplimentare. prin incizie.5 cm.5 – 2. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subt ire. La nivelul inciziei se introduce un ac. pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. po ate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). pot fi disponib ile dupa cateva zile de la operatie. De retinut! Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia genera la. Dupa efectuarea interventiei. numit laparoscop. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura. sunt folosite fire resorbabile. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune. acestea nu trebuie inde partate. pozitia si dimensiunea normala. . Alte instrumente (cum ar fi un m ic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pe ntru a preleva tesut. dar trebu ie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana. Daca s-a pra cticat intubarea. De asemenea. Daca nu sunt al te indicatii. Apare inflamarea unor organe. colecistita sau boala pelvi na inflamatorie.

datorita riscului de apariti e a complicatiilor.sangerari de la nivelul inciziei .sangerari sau alte secretii la nivelul suturii .Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul.alta procedura (d enumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizar e mai buna a organelor genitale interne feminine (uter.infectarea zonei c are a fost examinata .febra . precum: .roseata si ed em (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei . In general. acest lucru este insa foa rte rar. rezultatele pot fi neconcludente. cu tendinta la agravare.lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange.decesul datorat anesteziei generale.dureri abdominale severe . trompe uterine. De retin ut! . luminat.evi tarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator. astfel se redu ce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor. aceste a pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pent ru a fi reparat .prelevarea u nei cantitati insuficiente de tesut. durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 or e.h ernie abdominala . culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia . Aceasta situatie este inofensiva si dispare de l a sine in cateva zile. Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare. in cazul in care cantitatea de tesut prelev ata pentru biopsie este insuficienta.obezitatea p oate face laparoscopia dificila . ovare). ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul . Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire.cicatrici datorate unor interventii chirurgica le anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila . Exista cateva afectiuni care contraindica. Se recomanda consultul medical daca apar: . aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa . cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilo r. necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparosco pului. Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt: . O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea di n zona inciziilor este frecata. Pot s a apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.interventii chirurgicale abdominale in antecedente.persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie ch irurgicala. pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se i ntroduce apoi laparoscopul. numit laparoscop. Imediat dupa terminarea inter ventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezes te din anestezie. dupa care acesta va fi externat.raguseala ce dureaza mai m ult de cateva zile. dar pot include: . Complicatiile dupa laparoscopie sun t rare. Dupa laparoscopie poat e sa apara balonarea.cancer abdominal . efectuarea unei laparoscopii.Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine ).

trebuie sa-si indeparteze ochelarii.daca este sau ar put ea fi insarcinata. Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un documen t prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii. fibroamele si infectiile.indep artarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara. inclusiv anestezice . acestuia ii pot fi atas ate si alte instrumente. De asemenea. apendicele sau ovarel e.nu trebuie s a manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore. vezica biliara (colecistecto mia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia). Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie.medicamentele pe care le ia.peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne.diagnosticul un or afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini. laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente . Medicul va in forma pacientul despre riscurile. Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor trebuie sa-si lase bijuteriile acasa. precum foarfecele chirurgical. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile. in special anticoagulante (care subtiaza sangele) . aceste afectiuni includ chis turile.diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine.repararea unei hernii hiatale sau inghinale .efectuarea un ei biopsii .daca are probleme cu sangerarea . modul de realizare si rezultatele procedurii. . aderentele. In multe cazuri.indepartarea aderen telor . In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale.pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal .rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale . acestea ii vor fi inapoiate dupa ce inter ventia se incheie .diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza.evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivel ul abdomenului sau pelvisului .ef ectuarea ligaturii tubare . Laparoscopia implica riscuri mai mici. fibroamele si infectiile. precum: . splina.efectuarea ligaturii tubar e . Pacientul trebuie sa informeze medicul despre: .indepartarea unor organe precum uterul. orice bijuterie pe care acesta o poarta t rebuie indepartata inaintea operatiei . a unei sarcini ectopice sau a endometriozei. aderentele. mai poate fi realizata si in departarea partiala a colonului .eventuale alergii la medicamen te.sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminare a interventiei. laparosco pia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o i ncizie mare a abdomenului. este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare. len tilele de contact sau proteza dentara. sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina . Laparoscopia es te folosita pentru: . Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul: . cu c ateva zile pana la cateva ore inainte de interventie.

precum muschii sau o rganele. Pentru testarea c u rezonanata magnetica nucleara partea din organism ce se doreste a fi studiata este plasata in interiorul unei masini speciale care este. De asemenea poate studia vasele de sange. precum oasele. in functie de testul dorit. glandelor. In timpul test arii. fapt ce permite preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. Tesuturile mai putin dense. Substanta de contrast poate fi admini strata intravenos sau per os (oral). Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanata magnetica nucleara este un tes t ce foloseste cimpul magnetic si energia undelor radio pentru a prelua imagini ale oraganelor si structurilor din interiorul corpului. Spre deosebire de fasciculul luminos. Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui orga n al corpului ca ficatul. inclusiv prin corpul uman. tumori. organelor interne. efectuate.Metode imagistice Computer tomograf (CT) Computer tomograful (CT) foloseste raze X pentru a efectu a imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului. infectii. vaselor de sange sau articulatiilor. de asemene a. Razele X (radiografia) Razele X reprezinta o forma de radiat ie precum lumina sau undele radio. Imaginile sunt memorate intr-un computer. ce pot fi focalizate intr-un fascicul asemana tor unui fascicul luminos. Fiecare impuls dureaza m ai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii subtiri din organul sau zo na studiata. glande suprarenale. pacientul va fi intins pe o masa conectata la scanner-ul computer tomograf -ului. leziuni ale: creierului. Tesuturile den se din organism. plamani si inima. O vopsea iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a face s tructurile si organele mai usor de observat pe imaginile computer tomograf. Informatiile furnizate de catre aparat pot fi memorate si stocate intr-un computer. In cele mai multe cazuri rezonanta magnetica nucleara furnizeaza informatii care nu pot fi oferite de al te explorari ca radiografii. echografii sau computer tomograf. oasele si maduva spi narii. b locaje. rinichi. blocheaza (absorb) o mare parte din razele X apa rand albe pe filmul fotografic. O parte a scanner-ului se poate inclina. Imaginile compu ter tomograf pot fi preluate inainte sau dupa administrarea substantei de contra st. pentru a gas i tumori sau pentru a cauta alte probleme. . un aparat de dimensiuni mari cu aspectul unui cilindru fara miez. razele X pot tr ece prin majoritatea obiectelor. intestinele. Razele X care trec numai prin aer apar negre pe radiografie. blocheaza mai putine raze X (mare parte din fascicului de raze X trece prin acestea) si apar pe filmul fotografic in nuante de gri. Subs tanta de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin. un magnet fo arte puternic. Rezonanata magnetica nucl eara este folosita pentru a descoperi probleme ca hemoragii. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic pe acesta se imprima o imagine. Uneori se poate folosi si substanta de contrast pentru a oferi ima gini mai clare ale organelor si structurilor studiate. Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul pacientului. Fotografii sau filme ale anumitor expuneri pot fi. de fapt. pancreasul.

Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor care sunt uniforme sau solide (precum ficatul) sau um plute cu lichid (precum vezica biliara. in crize si in unele tumori hepa tice. manevrabil manual.4 mg/24h. Gama-Glutamil Transferaza . etc.Valori normale: 1. Structurile mineralizat e precum oasele sau umplute cu aer precum plamanii nu pot fi vizualizate pe sono grame. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresi a hepatitei. AST . constante biologice (enzime. Valorile sunt cre scute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice).enzima musculara care activeaza transformarea creatin inei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). Un instrume nt mic. Concentratia ei este crescuta in hepatita. Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o i magine afisata ecranul unui monitor. Mic dictionar de analize medicale. ALTtransferare abundenta in ficat. denumit transductor. abundenta in miocard. Se gase ste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic. Se foloseste in diagnosticul infarctului de mioc ard (cand creste). echograma sau scanare cu ultrasunete. hormoni. Valori normale: 8-78 u/l. oreion (forme neparot idiene). Transductorul transmite unde sonore de mare putere (aflate deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inap oi catre acesta. Creatinfosfokinaza .enzima a carei dozare in sange permite aprecie rea functiei hepatice si biliare.GGT . mai devreme decat a transaminazelor. obstructie intestinala. In neuroblastom sau ganglioneuroni p rezinta valori mai mari de 10mg/24h. Glutamat Piruvat Transaminaza (tr ansaminaza glutamo-piruvica) TGP. Valori normale: 14-50 UI/L. Imaginea produsa de ultrasunete se numeste sonograma.7-7.) Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. . substan te organice. Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. Este crescuta si in staza biliara. Acid Vanil Mandel ic Urinar . este miscat inainte si inapoi de asupra ariei ce se doreste a fi studiata. vezica urinara). un gel sau un ulei e ste aplicat pe piele pentru a imbunatati transmitera undelor sonore. Aceasta testare nu foloseste raze X sau orice alt fel de radiatie ce se poate d ovedi potential daunatoare. calculi biliari. Pentru testarea cu ultrasunete. Intre 26-66 exista certitudine de feocromoc itom. colecistite.Ultrasunetele (echografia) Echografia este un test ce foloseste reflectia undelo r sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism.transferare in form a activa. Se pot realiza fotografii sau f ilme ale imaginilor ultrasonografice. Estecrescuta in infarct mio cardic si in unele miopatii. de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L.CPK .

Complement Seric . Le gasim in LED. forme de PCE. Este prez ent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta.5-1.Izoenzima MB (CPK. Crea tina . deci inainte de a ajunge in bila. Acid Uric . In icter.anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infe ctiei cu streptococ β.fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. boli neoplazice. miopatii. Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. de unde importanta ei in aprecierea unei tu lburari a filtrarii glomerulare. creier. Bilirubina Indirecta (Libera) .celul e de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granul ocitara neutrofila care au fagocitat alte celule. ser si fe cale.MB) .forma a bilirubi nei ce nu tranziteaza celulele hepatice. Celule Lupice . Creatinina. sclerode rmie. P rodusul sau de deshidratare interna este creatinina (0.prezinta valori scazute in LED. a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK). can d este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic. proc ese insotite de . Conjugarea are loc i n ficat. ce provine din degradarea Hb prin p ierderea Fe.forma a bilirubinei ce se poate doza direct. in mod exceptional in unele hepatite. Antistreptolizina "O" (ASLO) . La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza. artrita reumatoida.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK. O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii bi liare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita).2%. glo merulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflam atorii la debut. Se mai pot gasi in diferite afecti uni infectioase sau hematologice. bilirubina directa trecand in bila. Conce ntratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al no u-nascutului.anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica).pigment prezent in bila. Bilirubina Directa (Conjugata) . nefrite.este produsul final de degradare a purinelor organismului. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. leu cemii tratate. La valori mai mari d e 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral.substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in m uschi. totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala. afectiuni hepatice caracterizat e prin distrugerea proteinelor. AR (5-10% din cazuri). care apare in sange dup a afectiuni streptococice (infectii). insuficienta renala cronica. Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism.3 mg/dl). hiperlipoproteinemii primare. concentratia creste si apare in urina. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. In serul normal concentratia este m ai mica de 0. in special in reumatism articular acut (RA A). format in sistemul reticuloendotelial. Creste n u numai in tulburari renale grave ci si in guta. Bilirubina . (80-90%) din cazuri . ciroza) sau obstructia cailor biliare. Scade in insuficienta renala cronica. Antistreptokinaza . boli infectioase. poliglobulie.

contraceptivele.globulinele avand greutate moleculara mai mare de cat a albuminelor. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare.9-4. cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica r isc crescut la barbati si mai mare de 4. IgM.forma no rmala de transport a lipidelor in organism. se elimina prin urina (Cl earance: 75 mil/min).5-7.lipoproteine cu densitate foarte mica. Medicamente ce afect eaza rezultatul sunt: cofeina. vitamina C. Colesterol . existand pericolul de accidente vascular e.15-18% Valori patologice: . fiind t ransportori ai colesterolului in sange (80200 mg/dl). IgD. Depozitele de co lesterol stau la originea ateromatozei. alfa 1 globulina 3-4%. Valo rile normale sunt cele de 0.4 g/l. Proteine – Albumine.substanta organica sintetizata in ficat. cu medicamente antimicotice. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi). menopauza. beta 12-14%. Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari. gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati i munitare: IgG. IgA. Colesterol LDH . hidrocortizon.: 0.2-0.5 presupune risc crescut la femei). efort fizic.5 mg/dl).esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras. Trigliceridele . El ectroforeza . ce contin 50% colesterol.35-0. derivati salicilici. Plasma contine mai multe feluri de l ipoproteine.80 gr/l sau 32-96 mg/dl. terapie cu ACTH. Uree a (azotul ureic) . sex.nefroza lipoidica (scad albuminele.lipop roteine de densitate mica. Valori normale.substanta organica ce intra in compoz itia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. a lfa 2 globulina 9-11%. Prin oxidare se transforma in acizi biliari. IgE). Valorile normale sunt cele de 3. VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) =lipidograma. tabagismul.degradari tisulare) si eliminat prin urina (2. Lipoproteine – LP .metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferi telor componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului. Colesterol LDL . cresc alfa 2) . dupa radioterapie. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densita te mare) crescute in ciroza biliara. Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale). pornind de la amonia c si ajungand in sange . Variabile fiziol ogice: alimentatie bogata in proteine. Transporta aciz i grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. Concentratia sa este scazuta in situatii as ociate cu boala ateromatoasa. varsta. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul pro tidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica. cu cat este mai mic si deci n u poate asigura protectie. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatori i si neoplazice). Globuline . Este important in determinarea “riscului vascular”. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. insuficien ta hepatica decompensata. imbatranirea. Este transportat in sange de tri gliceride si de LP. diabetu l. Colesterol VLDL .9 m mol/l sau 0-130 mg/dl.

Gonadotrofina B .hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si fu nctionarii glandelor sexuale. Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglu tininelor din sange sau. ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A). AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). Vasopresina reprezinta un m arker in diagnosticul. capabile sa aglutineze microorganism ele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator.hormon secretat de lo bul anterior al hipofizei. Formula Arneth .ciroza (scad albuminele.paraSIDA . Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai m are decat mononuclearele (MN). tetanica.substante prezente in unele seruri. botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdu t puterea toxica. Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. fiecare categorie apartinand unu i sistem bine definit. ARC (AIDS – related complex) . cresc beta si gama) .ansamblul manifestaril or clinice moderate. diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contrac tie a rinichiului. care nu sunt atat de gra ve ca cele din SIDA. care ii sunt proprii . intermediare ale infectiei cu HIV.repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. Aglutin inele . La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben. La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului. contractia musculaturii netede.Imu nizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand ace leiasi specii. Anatoxina . la barb ati activeaza spermatogeneza.B) si gonadotrofi nacorionica (placentara). Deviere la stanga se intalneste cand numarul de P MN este mai mic decat mononuclearele.hormon antidiuretic se cretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei.metoda de analiza a componentelor a ntigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin pu nerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare. Insuficienta secre torie de vasopresina poate duce la diabetul insipid. la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland pro ducerea de testosteron. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (depend ent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO.tube rculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . Antiser . In urina este . Aloimunizare (Izoimunizare) .preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica . Abrevier e: FSH = hormon de stimulare foliculara.ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocula rea unui antigen. In urina este reprezentata ca prolanul A. Aceasta joaca rol de vaccin impo triva maladiilor grave. pastrand-o pe cea imunizanta. Sunt gonadotrofine hipofizare (A. B (prezenta de aglutinogen B).hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. Gonadotrofina .. Gonadotrofina A .colagenoza (creste gama) . Vasopresina (ADH) .

prezinta un interes cres cut in ultimii ani. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . paralele cu calcemia in: tetanii. Valori cre scute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). anemia prematurilor . insuficiente renale severe. coronarita). ciroze grave. stress psihic.1. rinichi. hipercorticism. anemii hipocrome din infectii (tumori maligne. copii sub 10 ani . el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. la copii mai frecven t intalnita (diaree. Fi brinogenul . fosf olipidele (lecitina. tulburari de absorbtie). Corticotropina . Abreviere: LH. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Vaginita cu candi da Candidoza mucoasei bucale Secretie vaginala Exudate din cavitatea bucala Pseudomicelii numeroase. inima. pancreatica (diabet. leuce mii. neoplasm de prostata si pancreas. Valori normale: 600-800 mg%. Lactic dehidrogenaza (LDH) . Valori scazute. feriprive. pancreatita. an emii si ictere hemolitice. cloroza). hemocromatoza. sfingomielina) si trigliceridele. tumori maligne. inmugurit e si foarte abundente pseudomicelii . nefroza lipoidica. Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. rahitism. Valori crescute in: anemia Biermer. pneumonii diverse. hemosideroza. interventii chirurgicale. 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B). icter prin retentie). inmugurite Celule rotunde. suprarenaliana. hepatita (ciroza – la inceput.6-2. cu celule rotunde.interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corect e a RAA. Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct). mixedem. cefalina. Constelatia enz imatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP.hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secreti a hormonilor corticosuprarenali. Fier seric (sideremia) . pancreatita acuta). mixedem.colesterolul. infectii pulmonare. Valori normale: 200-400 g/l. urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibili tate neuro-musculara si insuficienta renala severa. 60 ľg la copiii de un an. Valori crescute in: infectii bacteriene ( RAA). cu exceptia aldosteronului. malad ii arteriale (aterom. hepatita. fibrinoliza. Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). Abreviere: HCG (gonad. ciroza.4 mg/100 ml. muschi schel etici. umana corionica). anemie Biermer (de 10 ori mai mare ).enzime distribuite in ficat. Valori crescute in: hiper tiroidii. tiroidia na . Abreviere: ACTH. Magneziu . Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. apoi de placenta in cursul gestatiei. arterita.80-130 ľg/100ml ser(F). Fiind eliminat prin u rina. tulburari de absorbtie intestinala). ICSH. Magneziu seric la adulti: 35 mg/100 ml ser.reprezentat ca prolanul B. Valori mult crescute: hepatita cronica. insuficienta hepatica grava. dislipoidoze. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion.

septate. In unele cazuri. Tes tul pentru HPV Testul pentru HPV se face pentru a depista infectia cu HPV si pen tru a determina tipul de HPV prezent. Amorfa. HPV ramane cantonat in organismul uman. V ezica urinara trebuie golita chiar inaintea efectuarii testului. Programarea testului nu se face in perioada menstruatie i. Alb-galbui: filamente subtiri. fara tratament. folo sirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginala pen tru cel putin 48 de ore. Alte tipuri de HPV determina verucile comune. se recomanda colposcopia sau biopsia cervicala. nese ptate. Cu toate acestea. La femei. tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut (cum ar fi tipurile 16. Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruatie. tratamentul grabeste disparitia verucilor. HPV se transmite prin contactul direct. verucile dispar fara tratament in aproximativ 2 ani. atat pentru . Nu exista nici un fel de tratament care sa vindece (elimine) infectia cu HPV. inglobate intr-o sb. Aceste tipuri de veruci nu sunt canceroas e. inclusiv a celor genitale si poate determina modificari canceroase la nivelul cervixului uterin. In ce consta pregatirea pentru t estul HPV? Inainte de efectuarea testului sunt interzise dusurile vaginale. In cele mai multe cazuri. anumite tipuri de HPV cresc riscul de cancer cervical. Unele tipuri de HPV determina verucile genitale. Cu sau fara tratame nt. De ce se face testul pentru HPV? Testul HPV trebuie facut atunci cand tes tul Papanicolau este anormal. Aceste modificari pot disparea de la sine. astfel ca verucile pot reaparea.testare Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) este cauza aparitiei verucil or (negi). Celule cervicale modificate minor sunt denumite celule scuamoase atipice.Sputa Grunji (din puroi) Celule bronsice. El determina daca unul sau mai multe dintre tipuri le de HPV cu risc cancerigen crescut a determinat modificarile testului Papanico lau. unele dintre aceste modificari pot avansa si pot determina cancerul cer vical. 18. plantare (filiforme sau pla te) si in rare cazuri veruci genitale. Exista mai m ult de 100 de tipuri de HPV. testul pentru HPV se face prin anali za unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. La fel ca si testul Papanicolau. Cu toate acestea. I n cazul in care testul HPV detecteaza tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) Candidoza pulmonara Micetom cutanat fungic Actinomicoza Papiloma virus uman (HPV) . unicul semn al infectarii femei cu HPV este un rezultat anormal la testul Papani colau. deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatele testului. inmugurite si foarte abundente pseudomicelii Negri: filamente g roase. 31 si 45) pot det ermina modificari la nivelul celulelor cervixului care pot fi vazute la testul P apanicolau. prin determinarea materialului genetic (AD N) al HPV. La femei.

ancorate pe niste suporti special i. Testu l HPV poate fi facut de asemenea. Rezultate Testul HPV se face pe ntru a depista infectia cu HPV si tipul de HPV prezent. pacienta se va dezbraca pana la talie. In aceste s ituatii se pot folosi absorbante pentru a nu pata lenjeria . denumita test Pa panicolau pe baza de lichid. In une le cazuri. ANORMAL – HPV este prezent. pacienta poate simti o presiune in momentul in care probele sunt colectate. Celulele sunt colectate atat din partea vizibila a cervixului ca t si din zona de deschidere a acestuia (canalul endocervical). Pacientul trebuie sa s emneze un act de acord asupra testului. Rezultatele testului sunt : NORM AL – HPV nu este prezent. De asemenea. cu picioarele departate. care departeaza peretii vaginului. medicul poate examina zona genitala si vaginul. riscurile lui. ceea ce ar putea cauza anxieta te persoanei in cauza.se pot produce sangerari vaginale usoare sau niste scurgeri de culoare gri. Probele sunt apoi introduse in niste tuburi colectoare si trimise laboratorului de analize. Ris curi Testul HPV nu are nici un risc asupra sanatatii persoanei examinate. Ce se poate intampla dupa prelevarea probelor? Procedura de prelevare a porbelor pentru testul HPV are cateva efecte "adverse": . Aceasta tehnica consta in colectarea celulelor de l a nivelul cervixului cu ajutorul unei periute rotative din plastic. Astfel.trebuie evitate spa laturile vaginale si contactele sexuale pentru o perioada de timp pe care o reco manda medicul specialist care efectueaza testul. In cazul in care tipul de HPV este unul dintre cele cu risc cancerigen crescut. Tehnica efectuarii testului Testul HPV poate fi facut de catre: MeMedicu l ginecolog MeMedicul internist MeMedicul de familie MeMedicul urolog Pentru efe ctuarea testului. Este neplacut testul HPV? Momentul introducerii departatorului poate produce disconfort pacientei. Medicul va folosi un betisor cu un c apat invelit in bumbac sau o spatula mica de lemn pentru a colecta probele de ce lule cervicale. In general. in special daca vaginul este sensibil si iritat sau daca este ingust. perm itand examinarea vaginului si a cervixului. Prin efectuarea testului HPV din probele pentru testul Papanicol au este eliminata necesitatea unei noi prelevari de probe. este posibil ca testul sa fie repetat. medicul explica pacie ntului necesitatea testului. Medicul va introduce in vagin un instrument numit departator. Inaintea testului.confortul pacientului cat si pentru o examinare mai buna. se va intinde pe spate pe masa ginecologica. tehnica efectuarii si posibilele rez ultate. Probele sunt puse intr-un recipient ce contine o anumita solutie si trimise laboratorului pe ntru analizare. . pe o proba de celule recoltate pentru testul P apanicolau. daca aceasta a fost facut printr-o anumita tehinca. medicul specialist va recomanda in continuare colposcopia si/sau biopsia . care indica ca persoana in cau za are un risc crescut de a avea deja modificari precanceroase ale celulelor cer vicale. rezultatele testului HPV sunt disponibile in 1-2 saptamani.

menstruatia . gl icemie (zahar in sange). Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Majoritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea in limba greaca.tratamentul cu Digoxina sau Tetraciclina. Est e folosit pentru a evalua daca rezultatul anormal al testului Papanicolau este d eterminat de unul dintre tipurile cu risc cancerigen crescut de HPV. Medicul specialist va recom anda examinarile necesare. pentru a determina prezenta celulelor precanceroase. Cu toate acestea. testul HPV are o fiabilitatea scazuta pentru a identifica corect atunci cand HPV nu este prezent. Testul HPV poate ave a rezultate fals-pozitive. eritrocitoza (numar crescut de celule rosii). Momentan. tes tul HPV pentru barbati este in curs de cercetare. care provin din limba greaca si care sunt utili zati in limba romana. in special al celor care pot cauza cancer cervical. zaharoase).probele insuficiente de celule cer vicale . Pentru a ajuta la o mai buna intelegere si memorare a acestor termeni precum si la o pronuntare corecta a lor. inregistrare. Vaccinurile impotriva diferite lor tipuri de HPV. Testul HPV are o fiabilitate crescuta pentru a depista prezenta HPV. Exemple: leucocite (celule albe). glicozurie (zahar in urina). El indica prezenta unuia sau ma i multor tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut.Care sunt factorii care pot scadea acuratetea testului HPV? Factorii care pot in terfera cu rezultatele testului si cu acuratetea rezultatelor includ: . glico = dulce. folosirea tampoanelor interne si a cremelor vaginale in ultim ele 48 de ore dinaintea efectuarii testului . De retinut! Tes tul HPV nu este utilizat de rutina pentru diagnosticarea verucilor genitale. sunt in c urs de cercetare si exista sperante de a fi disponibile in curand. eritrocit e (celule rosii). Acesti termeni se folosesc fie simpli.spalatur ile intravaginale. redam ma i jos cativa din acesti termeni. . leucograma (numaratoarea globulelor alb e). Testul HPV este efectuat doar la femei. ceea ce creste riscul de a av ea modificari precanceroase ale celulelor cervicale. Exemple: glucoza. examen citologic (examen al celulelor). monocite (celule cu un singur nucleu) Eritro = rosu. Gluco. Cito = celula. Exemple: hemog rama (numaratoarea celulelor din sange). Un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului cervical. Exemple: eritrocite (celule rosii). Grama = descriere. cum ar fi colposcopia sau biopsia. glucide (substante dulci. fie mai ales s ub forma combinata de prefixe si sufixe.

calciurie (prezenta de sange. astfel: hematurie. Hiper = mai mult. unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub form a prescurtata astfel: A/G = albumina/globulina (raport A/G) Ag Au = antigen Aust ralia ALAT = alanin aminotransferaza (vezi TGP) ASAT = aspartat aminotransferaza (vezi TGO) ASLO = antistreptolizina ‘O’ (anticorp) AVM = acid vanil mandelic (hormo n in urina) B = bazofil (celula sanguina) BSF = vezi BSP BSP = bromsulphaleina ( test hepatic) Ca = calciu CK = creatinkinaza (vezi CPK) CPK = creatifosfokinaza (enzima) 17-CS = 17-cetosteroizi (hormoni in urina) 17-HS = 17-hidroxisteroizi ( hormoni in urina) DM = debit pe minut (de urina) E = eozinofil (celula sanguina) FA = fosfataza alcalina (enzima) FCH = frotiu citohormonal (preparat celular) H = hematie. globula rosie sau eritocit HA = hemaglutinare (metoda de analiza) Hb = hemoglobina (pigment sanguin) IDR = intradermoreactie (reactie care se face p e piele) Ig = imunoglobuline: Ig G.Hemo. leucocite. urie = urina. Exemple: hipoglicemi e (zahar scazut in sange). Uro. Ig A (anticorpi) K = kaliu. Lipide = grasimi. leucociturie. hipercolesterolemie ( colesterol crescut in sange). leucocitoza (numar crescut de celule a lbe). Sufixul "urie" se utilizeaza pentru a indica prezenta unei subs tante in urina. respectiv calciu in urina). glicozurie. hemato = sange. hipocalcemie (calciu scazut in sange). hematocrit (separarea sangelui). Exemple: hiperglicemie (zahar crescut in sange). potasiu . hemoragie (scurgere de sange). Exemple: glicemie (zahar in sange). hem. calcemie (calciu in sange). sub normal. Exemple: hematologie (stiinta care studiaza sangele). Exemple: lipidemie (grasimi in sange). Ig M. ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de ana liza. E xemple: leucocite (celule. zahar. Pentru reducerea timpul ui necesar scrierii. Exemple: urobilinogen (pigment urinar). Sufixul “emie” se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange. hematurie (sang e in urina). urocultura (cultivarea bacteri ilor din urina). Leuco = alb. lipidemie (grasimi in sange). globule albe). lipidograma (inregistrarea compozitiei lipidelor). colesterolemie (colesterol in sange).pest e normal. Hipo = mai putin. leucociturie (celule albe in urina).

acesta avand obligatia sa linisteasc a toate temerile pacientului.apare in special in cazul pac ientilor cu tulburari ale coagularii sau in cazul celor aflati sub . Orice nela murire trebuie comunicata medicului curant. au pereti elastici si neco labati).L = limfocit (celula sanguina). iar venele pacientului sunt de buna calitate. de cateva ori pe zi. eventualele complicatii si rezultatele. In unele situatii pot sa apara si incidente. felul in care se va realiza acesta. Riscurile sunt insa minime daca pacientul apli ca un tampon cu vata si tine apasat cateva minute -Flebita locala (inflamarea pe retelui venos). sodiu P = fosfor PCR = proteina C reactiva RBW = reactie Bordet-Wassermann RFC = reactie de fixare a complementului Rh = Rhesus (factor sau grup sanguin) SGOT vezi TGO SGPT vezi TGP Tb = tuberculina TC = timp de coagulare TH = timp Howell TGO = transaminaza glutamat oxalacetica (enzima) TGP = transaminaza glutamat pir uvica (enzima) TQ = timp Quick TS = timp de sangerare U = unitate UB = unitate B odanski (pentru fosfataza) UF = unitate fotometrica UI = unitate internationala UW = unitate Wohgemuth (pentru amilaza) V = volum VDRL = prescurtare din limba e ngleza (analiza de sifilis) VG = valoare globulara (relativ la globulele rosii) VMA vezi AVM VSH = viteza de sedimentare a hematiilor Proteina C Reactiva (PCR) Nu exista indicatii si recomandari speciale in vederea pregatirii pentru efectua rea testului. cum ar fi : -Dezvoltarea u ni mic hematom la locul punctiei. leucocit (globula alba) LCR = lichid cefalorahid ian LDH = lactat dehidrogenaza (enzima) M = monocit (celula sanguina) mEq = mili -echivalent (unitate de masura) Mg = magneziu ML = Mac Lagan (unitate de masura pentru analiza "timol") Mol = molar N = neutrofil (celula sanguina) Na = natriu. In general punctiile venoase nu asociaza riscuri d eosebite. Pacientii sut totusi sfatuiti sa discute cu medicul si sa insiste sa le fie explicate pe intelesul lor necesitatea de realizare a testului. comp rese calde pe zona respectiva -Hemoragie continua. Aceasta se amelioreaza daca se aplica. procedura fiind relativ simplu de efectuat (daca specialistul are expe rienta.

-Can d tubul este aproape plin se desface garoul pentru a repermeabiliza circulatia. -Zona de punctie este dezinfectata cu alcool sanitar sau cu un alt antiseptic -Se introduce usor acul in vena si se recolteaza cantitatea necesara de sange. Daca se mentine crescuta mai mult de 3 zil e. PCR este o s ubstanta care se gaseste in plasma. in absenta unui proces patologic. osteomielitelor (i infectii ale osului) -Pentru monitorizarea raspunsului organismului la tratament . comparativ cu o concentrat ie de sub 1 mg/l. Recoltarea probei se poate face mai greu sau mai usor in funct ie de calibrul venelor pacientului. pacientul trebuie investigat temeinic deoarece exsita riscul prezentei unei i nfectii in organism. Pacientii cu astfel de probleme sunt sfatuiti sa isi informe ze medicul inainte de a li se efectua punctia. El este indicat insa doar unei anumite categorii de pacienti. Totusi. PCR creste in mod normal. Alte incidente includ necesitatea de realizare de punctii multiple pentru recoltarea (in special daca venele nu s unt usor accesibile). Astfel se va bloc a curgerea sangelui pentru o scurta perioada de timp.tratament anticoagulant (cu medicamente de tipul aspirinei. vasculitelor de tipul a rteritei cu celule gigante. -Plasarea unui garou deasupra zonei din care se va recolta. Cum simte pacientul procedura . la 2-6 ore de la interventia c hirurgicala. Exista si un tip special de test.4 mg/dl a fost asociata cu un r isc dublu de aparitie a unor evenimenete coronariene. Nivelul PCR s e determina in urmatoarele situatii : -Pentru monitorizarea pacientului postoper ator (detectarea din timp a unor complicatii infectioase ale plagii). ameteli sau chiar lipotimii ale pacientului. Recoltarea implica : -Localizarea unei vene superficiale din care se va recolta sangele (de cele mai multe ori cele ma i accesibile sunt venele de la nivelul antebratului sau fetei dorsale a mainilor ).cei cu probl eme cardiace si factori de risc pentru aparitia unor astfel de probleme. PCR inalt sens ibil. Acul are atasat la capat ul extern o seringa sau un tub ai carui pereti au substante anticoagulante. neoplaziilor cum ar fi limfoamele (neopalzii ale nodulilor limfatici). Principiul testului este acel a ca procesele inflamatorii acute lezeaza endoteliul vascular (stratul fin de ce lule care captuseste suprafata interna a vaselor) si creeaza conditii favorabile aparitiei unui atac ischemic. Acets t est poate furniza informatii cu valoare predictiva referitoare la riscul de apar itie a evenimentelor cardiace (infarct miocardic). -La sfarsit se trage rapid acul iar peste zona punctionata se plaseaza un tampon de vata cu alcool sanitar. cum este lupusul eritematos sistemic. PCR creste brusc si la fe l de brusc revine la normal in cazul in care organismul pacientilor raspunde fav orabil la tratamentul instalat. chiar daca o concentratie de peste 2. b olilor de colagen. warfarinei) sau trat ament fibrinolitic. Se tine apasat timp de cateva minute pana cand se op reste sangerarea. bolilor inflam atorii. in special cele antineoplazice sau antiinflamatoare. si scade pana la 3 zile. Deoarece nivelul PCR poate fi crescut datorita un ui numar mare de factori. specialistii sunt inca rezervati in a corela valorile PCR cu probabilitatea pacientilor de a suferi un infarct miocardic. bolilor inflamatorii intestinale. is i mareste dimensiunile si poate fi abordata mult mai usor. acestea diferind foarte mult de la individ l a individ. Vena se umple cu sange. Pentru determinarea concentratiei ei medicul va trebui sa recolteze o proba de sange. -Pentru identificarea precoce a infectiilor. nu se poate afirma cu exactitate ca exista o cardiospe cificitate.

de aceea rezultatele test ului trebuie interpretate in context clinic si analizate doar de catre medicul c urant. orice tip de infectie. Datorita acestei observatii. corticosteroizi. cei cu PCR intre 1. Orice determinare ce depaseste aceste valori este sugestiv a pentru o inflamatie acuta sau infectie si pacientul trebuie investigat. Deci. Valorile normale variaza foarte mult in functie de fi ecare laborator. Un PCR crescut. un nivel normal al PCR n u exclude o inflamatie.Exista posibilitatea ca aceasta procedura sa creeze un anumit disconfort pacient ului : garoul poate fi prea strans. sclerodermie. Se accepta ca normal un PCR intre 0. In conditii bazale. cum ar fi degenerarea . insa nu este un test foarte exact. antineoplazic sau. boala inflamatorie i ntestinala. cum ar fi : -Efectuarea unor activitati fizice intense anterior recoltarii probei -Administrarea de anumite medicamente precum anitconceptionale orale. tratamentul hormo nal de orice tip. Aceste teste pot sa ofere o imagine mai genera la asupra riscului coroarian al pacientului decat simpla determinare a PCR. PCR in alt sensibil poate avertiza cu privire la un risc de aparitie a unor evenimente cardiace in viitorul pacientului. specialistii nu recomanda si nu efectue aza testul (determinare PCR) pacientilor care se afla in oricare din grupele ami ntite. diverse neoplazii. cum ar fi determinarea colesterolu lui. in special a fractiunii LDL. antiinfect ios.1. iar la introducerea acului in vena se simte o usoara intepatura (intensitatea ei variaza in functie de pragul dureros al fie carui pacient). in absenta vreunui proces acut in organism. Deretinut ! Testul inalt sensibil de determinare a PCR poate oferi inform atii cu privire la posibiliattea existentei unui episod coronarian in viitorul p acientului. poliartrita).0 mg/dl sau sub 10mg/l. se considera ca pacientii cu un PCR sub 1mg/dl a u cel mai scazut risc coronarian. Cele mai frecvente boli in care PCR este crescut sunt : bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos sistemic. dar si multe altele. In ciuda faptului ca nu exista o corelatie exa cta intre valorile PCR si risc. Rezultatele testului pot fi neconcludente intr-o serie de situatii. antiinflamatoare nesteroidiene (cum este aspirin a sau ibuprofenul).3mg/dl au un risc mediu. In urma recoltarii sangelui se va determina concentratia exacta a PCR. hipolipemiante (statine). nivelurile de PCR nu sunt detectabile. infarctul miocardic acut. Exsita o se rie de boli sau medicamente care modifica nivelul PCR. i ar cei cu PCR bazal (in absenta unei inflamatii/ infectii demonstrate si evident e din punct de vedere clinic) de peste 3mg/dl au cel mai mare risc de aparitie a problemelor cardiace coronariene (inclusiv infarct miocardic acut). in maxim 24 de ore. tuberculoza. Analizarea periodica a PCR poate fi utila in monitorizarea ra spunsului la tratamentul antiinflamator. Desi PCR este crescuta in majoritatea bolilor tesutului conjunctiv. ea pot fi in limite normale in unele cazuri de poliartrita reumatismala si chiar lupus (acesta lucru nu a fost inca pe deplin explicat). Un n ivel ridicat al PCR anterior efectuarii unei interventii chirurgicale poate fi u n factor de prognostic referitor la aparitia unei infectii postoperatorii. in absenta unor semne si simptome clince de infectie poate fi indicator pentru alte procese patologice (nu doar simple i nflamatii). dupa caz. -Existenta unui dispozitiv contraceptiv intrauterin -Sarcina Obezitatea. acesta fiind cel care cunoaste pacientul si istoricul sau medical cel mai bine. El devine util daca informatiile oferite sunt analizate si corelate cu altele. De ac eea se recomanda efectuarea acestui test anterior tuturor interventiilor si proc edurilor invazive. pneumonii.

. Are drept principiu extragerea cu ajutorul unui cateter foarte fin a unui fr agment de tesut trofoblastic (corion sau viitoarea placenta) care va fi cariotip at ulterior. Acesti pacienti trebuie investigati suplime ntar pentru a se identifica din timp o problema ce poate fi destul de grava. Este un marker al inflam atiei organsimului. Mai putin cunoscut este faptul ca a fost introdusa pentru prima data in China (1975) pentru determinarea foarte precoce a sexului copilul ui. . . dar si in ac utizari ale unor boli cronice sau la debutul unor boli ce in timp se vor cronici za. . in rest apar procente mari de av ort. Nivelul ei (reflectat prin concentratia serica) este influentat de rata de producere a acesteia de catre ficat. . nivelul ei creste foarte mult in cadrul acestor situatii.Intre 9-11 saptamani 4% a vort spontan. testul quadruplu sau la testul integrat ind ica un risc crescut de trisomie 21.Sub 9 saptamani avort spontan 13% din cazuri.Spasm vaginal. Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic . Desi concentratia P CR este un indicator important al unei inflamatii. PCR creste in infectii. ea nu da nici un fel de infor matii cu privire la localizarea procesului inflamator. . Studii citogenetice in caz ul cand rezultatele la triplul test. fara a se leza membranele (corionica sau amn iotica). Proteina incepe sa creasca la 6 ore de la debut si atinge un maxim la 48 de ore. Pro teina C reactiva este o proteina plasmatica sintetizata de ficat si de adipocite (celulele grase ale organismului) numita de specialisti « proteina de faza acuta » deoarece apare in cadrul proceselor inflamatorii acute. Punctia tro foblastica este cunoscuta mai ales sub denumirea din limba engleza de Chorionic Villus Sampling (CVS).Dupa 12 saptamani 12% pierdere fetala. . Avorturi spontane recurente.Calea trans abdominala foloseste un ac de calibrul 22 care ajunge tot sub control ultrasonografic in zona corion ului frondos.Infectii vaginale sau c ervicale manifeste. . (viitoarea placenta) de unde se aspira. . Te stele paraclinice care sunt realizate pentru a determina concentratia acestei pr oteine sunt teste hematologice foarte utile clinicianului si care nu sunt grevat e de complicatii importante pentru pacient. trisomie 18. .Calea transcervicala foloseste un c ateter care este introdus prin orificiul cervical si patrunde pana la nivelul ma rginii corionului (trofoblastului). Antecedente in familie sau copi i cu defecte cromozomiale.Exista doua modalitati de abordare a tesutului trofoblastic: cale a transabdominala si calea transcervicala.Intre saptamana 10 si 12 este momentul optim.maculara sau chiar cancere de colon. Cu exceptia insuficientei hepatice nu exist a alti factori care sa interfere cu productia normala a PCR. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.Distorsiuni anatomice severe. Pentru a se stabilii surs a inflamatiei trebuie sa se realizeze investigatii suplimentare. Totul se face sub ghidaj echografic. Varsta materna inaintata.

Sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice.Pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si v arsta. Complicatii: . . fara urme de substante chimice. a materiilor fecale. In raport cu analiza soli citata se recolteaza fie urina de dimineata. spalat cu apa si soda si apoi clatit cu apa multa. Persoanele indiferent de sex. a sangelui. in vederea analizelor cu rente. a secretiilor) Recoltarea urinei Pentru precizarea diagnosticului. urina se va recolta tot dimineata in cond itii de sterilitate. Inainte de urinare se va face o toaleta a organ elor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi. otet. Incepand de la aceasta ora. iar in lipsa a cestuia. Cantitatea minima neces ara de urina este de 100 ml. recomanda bolnavului sa fa ca o urocultura. ulei. . sucuri de fructe. medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina. direct in recipient. a fost aruncata la closet. Se intelege ca si dopul sticlei trebuie s a fie curat. se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6.Succesul procedurii cu prelevare adecvata de tesut 95% din cazuri.Avort spontan. . biochimice ). Recoltarea urinei se poate f ace atat la nivelul laboratorului cat si la domiciliu. . . care recolteaza urina la domiciliu. siropuri. dimineata la ora 6.La cerere.Sensibilizare Rh. In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel : se goleste vezica urinara. fie urina din 24 de ore. intr-un vas steril procurat de la laborator.Corioamniotita. Se masoara a poi volumul urinei . Tot in a cest scop se recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urin ei.Ruptura tr ofoblastica cu hemoragie. care a spalat canalul urinar. ape minerale.Daca medicul suspecteaza o infectie urinara. intr-o sticla de 100 ml care a fost dezinfectata impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de 30 minute.Culturi celulare corecte in 98% din caz uri. Nu are importanta faptul daca o persoana a mai urin at in timpul noptii. inainte de scaun.Se va recolta urina proaspata de dimineata. Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei. medicamente. . Pentru a nu se pierde din cantit atea de urina se recomanda sa se urineze separat. trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: . Analiza urinei se face nu numai in bol ile aparatului urinar ci si in bolile altor organe. Dificultati: . Se mai pot face si alte tipuri de determinari (moleculare. detergenti po t sa falsifice rezultatele analizelor. imediat dupa desteptare. In aceasta situtatie. .Recipientul (borcanul sau st icla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat.

Apoi se amesteca urina (in cazul in care a fost rec oltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cant itate de 100200 ml. sticla sau material. precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor. fenomen care poate fal sifica rezultatele analizelor. Flaconul cu sange nu va fi agitat.Nu se va tra nsporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic. Transportul sangelui se va face in flacoane sau eprubete ast upate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc.Se va comunica laboratorului d aca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit. Cand sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale. la indicatia medicului.P e timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider. primite de la laborator. . Deoarece nu se cunoaste ce fel de anal ize sunt indicate de catre medic. . . Cand cantitatea de urina este mai mare de un litru. . altele nu. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele car e vin de la distante mari cu trenul sau masina. d izenterie. Recoltarea sangelui Sangele se recolteaz a. nedormite. santie re. .) va fi expediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la expediere. In lipsa acestora. vor urina numai in o lita de noapte sau intr-un borcan care a fost sterilizat mai intai prin fierbere . in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre un cadru medical daca situatia o cere. in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal. p ersoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pent ru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta. Apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa la laborator. nervoase. d eoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu micro bi sau virusuri prezente in urina. se va recolta in mai multe sticle sau intr-un borcan mai mare.din 24 de ore si se noteaza.Inainte de analiz e cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lap te care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina. pentru a nu se altera. fara grasimi. Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipi ente speciale. intoxicatie alimentara etc. . se pot recolta in rec ipiente sau vase din material plastic. Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indic ata pentru descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (febra tifoida. In situatia in care unele persoane nu pot uri na. nu cu dopuri de vata. urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus. de obicei. etc. deoarece se pot distruge gl obulele rosii. se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. . este elev sau student.Femeile vor specific a daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza. S-a demonstrat ca unele analize su nt influentate de alimentatie. caci o alim entatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului. Seara se va manca mai devreme si putin.Cand persoana care colecteaza urina lucreaza. care pot abs orbi tot sangele. urina se poate recolta cu ajutorul unei sonde de cau ciuc numai de catre personalul medical.Copii mici care nu pot urina direct in sticla.) sau de natura parazitara (oua de parazit i intestinali). bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. iar restul se arunca. Sunt bune cutiile din material plastic . De asemenea. obosite. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata e ste bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa rec oltarea sangelui.

Nu se vor transporta parazitii in hartie. copii care merg la gradinite. apa de colonie sau apa sarata s i dupa aceea vor fi transportati la laborator.nu se va incepe nici un tratament intern sau extern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor. gargara sau irigati i cu substante dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secret iile respective. .sau sticlele ramase de la medicamente. Din scaunul proaspat. Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilo r din scaun) el va solicita un recipient special. materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata.) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. Este indicat ca fiecare persoana. bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida. cutii de chibrituri. (Nu se vor pastra materiile fecale in frigider caci exista riscul infectarii alimentel or). Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavu lui si varsta. ale canalului urinar. sterilizat. se recolteaza cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte. se va turna peste ei spirt sanitar. La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea diges tiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special. se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la lab orator. cr ese. Vor fi recoltate materii fe cale proaspete. in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi. daca are urme de sange etc. in laborat or.de asemenea. intrucat exista riscul infectarii persoane lor care transporta si prelucreaza aceste materiale. deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care exec uta analizele. bucale. eliminat la closet pe o hartie sau pe un carton curat . bolnavul trebuie sa stie urmatoarele: . mai ales in caz de boala. holera etc. R ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti. In acest scop. produ sul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta. Mexaform. de la laborator. Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. in vata. . calatorii care au sosit din tarile in care exista boli inf ectioase digestive. sulfamide. etc. vaginale.). In caz de constipatie. etc.) se face. albicios. Daca nu este posibil (mai ales la copii). Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton. La copii mici. Analiza ma teriilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice. recomandat de medi c si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza. emise dimineata. cu o lopatica de lemn sau de material plastic. etc. In cazul in care in scaun se observa v iermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut c u capac care se inchide ermetic. deoarece urina poate spala canalul de eve ntualii microbi cauzatori de . sau daca este necolor at. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze. de obicei. naza le. dize nterie. materiile fecale se vor recolta dup a luarea unui purgativ usor (laxativ). Recoltarea secretiilor Recoltarea secretiilor (oculare. sa observe s i aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are.secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in labor ator inainte de urinarea de dimineata.

Forma cong enitala se manifesta prin encefalomielita. . De asemenea apar si edeme generalizate. Sindromul TORCH Toxoplasmoza este o boala parazitara determinata de Toxoplasma gondii. viscerale (hepatice. Studiile au demonstr at ca in tarile dezvoltate 8% din femei contacteaza infectia in timpul sarcinii si jumatate din ele o transmit produsului de conceptie. fiind incriminata in aparitia unor malformatii cong enitale importante: oculare. de cand prezinta secretia. Infectia cu cytomegalovirus in cursul sarcinii implica un risc foarte crescut de malformatii la fat (cu cat sarcina este in faza mai mica). cardiace. anemi e si hepatita. oftalmologi ce si neurologice. Tratamentul nounascutilor este adresat in principal complicatiilor: cardiopatiile congenitale s i cataracta pot fi rezolvate chirurgical.atat in spital cat si la domiciliu. Nou nascutul simptomatic se tra teaza cu spiramina. insa difera incidenta transmiterii: in trimestrul 1 incidenta de transmitere transplacentara este mica (aproximativ 15%) insa riscul teratogen este maxim. nu se bea si nu se fumeaza. daca aceasta este in legatura cu raporturi le sexuale si daca au facut tratament cu antibiotice. In trimestrul 3 incidenta e ste mare (65% din infectii se transmit transplacentar) insa nou-nascutul este ad esea asimptomatic sau paucisimptomatic. femeia are ca prima optiune incheierea sarcin ii (avort terapeutic). Alte semne si simptome ale infectiei congenitale sunt prematuritatea.la femei. auditive (chiar si surditate). . Datorita riscului mare de malformatii. Boala se transmit e fatului indiferent de momentul contactarii parazitozei. proteza se poate deplasa si patrunde in fundul gatul ui. varsaturi ex plozive. sputa se reco lteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga. insa prognosticul nou-nascutilor raman e rezervat.prin laptele matern. . . grave (expresie directa a suferintei neurocerebrale).boli. inain te de recoltare nu se mananca. persoanele care poart a proteza dentara mobila trebuie sa si-o scoata caci in timpul manevrei de intro ducere a tubului in stomac. osoase).recoltarea secretiei gas trice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu ajutorul unui tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. se poate incerca tratamen tul cu sulfadiazina. Virusul poate fi transmis si postpartum. pirimetamina si acid folic. 20-40% din nou nascuti p rezinta simptome importante: pneumonie. Riscul maxim este in trimestrul 1. Rubeola este o infectie virala determinata de virusul rubeol ic. secretia uretrala si vaginala se recolteaza la cabinetul de gi necologie. persoanele respective trebuie sa fie in masura sa informez e medicul. ce apare de cele mai multe ori in copilarie sub forma unor eruptii generaliz ate cu evolutie. cu pericol de asfixiere. i n cazul infectiei in trimestrul 1. Viitoarele mame sunt sfatuite sa isi faca vaccinul antir ubeolic in perioada preconceptionala sau la inceputul sarcinii. de cele mai multe ori benigna. trombocitopenia neonatala. afectiuni gastrointestinale. greutatea mica la nastere. hidrocefalie. Nu se va recolta saliva (scuipatul) ci secretia care se elimina in timpul tusei. in etapa de organogeneza embri o-fetala si afectarea poate fi atat de grava incat sa determine avort spontan sa u moartea intrauterina. Daca acest lucru nu se doreste. Pentru aceasta. icter. Cele mai frecvente manifestari ale infectiei intrauterine sunt: retard in crest erea intrauterina cu greutate . cerebrale. Contactata in cursul sarcinii in fectia are consecinte grave.in plus. convulsii. steril care se procura de l a laborator. defecte osoase si corioretinita.

Rata mortalit atii este destul de crescuta. ce rebrale) greutate mica la nastere. in timpul na sterii naturale. Leziunile herpetice au localizare diferita. Reprezinta peste 80% din totalitatea cazurilor si se datoreaza contactului direct dintre nou nascut si secretiile genitale ale mamei. Infectia cu virusurile herpes simplex I si II este si ea implicata in aparitia diverselor tulburari congenitale. Aproximativ 80% dintre acestia dezvolta insa complicatii in primul an de viat a: surditate. Unele cazuri pot fi fatale. microcefalie. Copiii care sunt asimptomati ci la nastere se pot confrunta tardiv cu surditate. oculare si prin leziuni herpetice diseminate in sistemul nervos central. multiple malformatii (cardiace. anomalii la nivelul ochilor si alte simptome mai putin specifice. tulburari de coordonare a miscarii. tegumentelor. corioretinita. purpura si petesii. hepatoslenomegalie . Categoria de alte infectii « other s » include: hepatita B.apare mai ales in infectiile cu Toxoplasma si Cytomegalovirus. Toate infecti ile determina afectari oculare. Contactarea infectiei in timpul sarcinii poate det ermina avortul spontan. tulburari de vedere si retard mental. insa fost infectata la un moment dat cu acest a.Mic rocefalie (tulburare in care diametrul capului este mai mic decat media normala pentru varsta si sexul pacientului). In cazul femeilor insarcinate dia gnosticate cu o astfel de infectie se recomanda operatia cezariana (daca leziuni le sunt active). altele a u vaccin preventiv (in special rubeola si varicela zoster). Cele 5 infectii sunt toxoplasmoza (T). .mica la nastere. Sindromul TORCH repr ezinta de fapt acronimul medical al unei pleiade de 5 sau mai multe infectii con genitale. tremor. Simptomatologia este de cele mai multe ori asemanatoare. se poate practica nasterea pe cale vaginala. Herpesul neonatal se poate caracteriza prin manifestari cutanate. Cele mai frecvente semne si simptome sunt febra. a ficatului (hepatosplenomegalie). nervos centrale si tegumentare si se caracterize aza in special prin aparitia: . marirea in volum a splinei. alimentatia dificila. cel mai frecvent de natura virala. Daca leziunile nu sunt evidente clinic si pacienta nu are virus ul prezent in secretiile vaginale. afectiuni ale sistemului nervos central. in functie de tulpina infectanta: la nivelul regiunii orofaciale (in special HSV I) sau genitale (mai ales HSV II. tulburari de auz. fiecar e avand semne si simptome specifice sau mai putin specifice. aproximativ 25%. petesiile sau echimozele la nivelul mucoaselor si/sau tegu mentelor. rubeola (R). care afecteaza fatul sau nou nascut ul si care i-au fost transmise acestuia intrauterin. insa majo ritatea nou-nascutilor supravietuiesc in prezenta unui tratament suportiv adecva t. icter ( colorarea galbuie a mucoaselor. in functie de momentul c ontactarii ei. cytomegalovirus (C). convulsii.Calcificare cerebrala focala (aparitia un or depozite de calciu in diverse regiuni ale . fiecare infectie asociaza un prognostic diferit. virusul varicelo-zosterian. . insa si HSV I). letargie. moartea intrauterina. Ca urmar e. in functie de diver si factori (in principal varsta gestationala si stadiul organogenezei). conjunctivelor). sifilis. de la mama. Unle infectii pot fi tratate eficient cu antibiotice (cum este cazul toxoplasmozei si sifilisului). herpes simplex (H) si altele (Others). iritabilitate.Corioretinitei (inflamarea coroidei si a retinei oculare) . Afectarea nervoasa este sustin uta de simptome precum convulsii. indife rent de infectia propriu-zisa. infectia HIV. Infectia neonatala se datoreaza transmiterii verticale a virusului de la mama la fat prin filiera pelvigenitala.

Datorita afectiunilor pe care l e determina. Rezultatele sunt pozitive cand IgM de pasesc semnificativ concentratiile acceptate ca fiind normale. Copiii nascuti cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sanat ate: hepatosplenomegalie. iar uneori determina avortul spontan. anomalii ale sistemului nervos central. Testul nu necesita o pregatire speciala a pacientului. infectii ale me ningelui cerebral. iar in cazul infect iei cu herpes simplex se recomanda recoltarea de probe biopsice tisulare. avand pr ognostic nefavorabil. cataracta. Infectia poate sa ap ara oricand pe parcursul sarcinii iar transmiterea ei se face pe cale sangvina ( hematogena) indiferent de trimestrul de sarcina. Se poate face o varietate de teste. Fertilitatea maxima la femeie este in timpul ovulatiei si cu una . infectii cerebrale. In momentul actual exista o serie de teste paraclinice care pot obiectiva infectia nou-nascutului. microcefalie.Teste de infertilitate Generalitati Testele de infertilitate se fac pentru a determina cauzele datorita carora un cuplu este infertil. este foarte importanta diagnosticarea intrauterina a sindromului TO RCH. trombocitope nie. Infectia este severa in cazul fatului. mama are simptomatologie minora. petesii (atat pe tegumente cat si pe mucoase) si diateze hemoragice cu potential fatal. corioretinita. Procedura este lipsita de compl icatii. Te stul este considerat negativ daca nivelul de IgM este normal. malformatii fetale. analiza lichidului seminal. Testele detecteaza daca problema se afla la nive lul sistemului reproducator masculin. inclusiv examenul fizic. ret ard mintal. Testarea fertilitatii . In general. Cand ar trebui sa se testeze o persoana? Inainte de a face testele de infertilitate. surditate.creierului). Cel mai important este denumit simplu: te stul TORCH si cuprinde de fapt un grup de analize de sange (determinari hematolo gice) care stabilesc prezenta anticorpilor specifici si nivelul concentratiei lo r sangvine (anticorpii sunt molecule proteice secretate de sistemul imun al paci entului ca raspuns de aparare impotriva diverselor infectii). teste de sange si proceduri speciale. insa poate exista riscul de aparitie locala a unor mici hematoame sau ce lulitei (inflamarea tesutului celular) ca urmare a punctionarii tegumentelor. in cazul cytomeg alovirusului diagnosticul este confrmat prin analiza urinii. putin exprimata clinic sau uneori doar febra moderata. trebuie incercate alte metode de det erminare a fertilitatii pentru a identifica perioada optima in care o femeie poa te sa ramana insarcinata. IgM sunt anticorpi directionati impotriva particulelor virale si reprezinta cel mai frecvent tip d e anticorpi din organismul nou nascutului. Rezultatele testul ui TORCH pot fi apoi confimate prin alte analize: in cazul toxoplasmozei. malformatii cardiace. al celui feminin sau al ambelor. rubeol ei si sifilisului se poate recolta LCR (lichid cefalorahidian). icter.

sau doua zile inaintea ovulatiei. c um ar fi absenta ejacularii sau a ovulatiei sau tulburari de menstruatie . Care sunt beneficiile testelor d e infertilitate? Problema care cauzeaza infertilitatea poate fi descoperita si t ratata in timpul testarilor. Uneori testele nu pot ide ntifica o cauza de infertilitate si nu toate problemele de .persoana respectiva observa existenta unei probleme fizice.perso ana respectiva cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani esueaza in incercarile d e a concepe timp de un an sau mai mult fara sa foloseasca metode de contraceptie . cum ar fi histeroscopia si laparoscopia. Uneori nu poa te fi identificata o cauza de infertilitate si de aceea este adesea util sa se s tabileasca o limita a numarului de teste sau a perioadei de timp alocate testari lor. cum ar fi analiza spermei (spermograma). Aceasta evidenta va fi utila personalului medical in luarea deciziei de a face teste de infertil itate. examenul fizic si testele de sange) nu sunt dureroase. inclusiv examenul f izic. Unele cupluri isi dau seama ca pur si simplu a u ratat zilele cele mai fertile in momentul incercarilor de a concepe.pacie nta are in istoricul ei medical sarcini pierdute repetate sau boala inflamatorie pelvina . Teste uzuale. testele de sange si ecografia implica mai puti ne riscuri decat cele invazive. Sunt testele de infertilitate dureroase? Unele dintre teste (cum ar fi analiza spermei. Testele initiale pot fi efectuate de catre internist sau de catre doct orul de familie. Factori de risc Riscurile depind de testul respectiv. trebuie discutat cu partenerul de viata in legatur a cu cat de multe teste planuieste sa-si faca persoana respectiva. unel e proceduri (cum ar fi biopsia. Femeile a r trebui sa tina evidenta ovulatiilor si ciclurilor menstruale. o trompa uterina infundata poate fi deb locata in timpul efectuarii unei histerosalpingograme. Unele teste se efectueaza in sala de operatie. de exemplu. Inainte de efectuar ea testelor de infertilitate. fara folosirea metodelor de contraceptie . laparoscopia si histerosalpingograma) pot provoc a durere sau disconfort. Decizia de a face teste de infertilitate ar trebui luata in considerare i n cazul in care: . Unde se fac testele de infertilitate? Multe teste de infertilitate. anamneza si testele de sange pot fi facute la cabinetul sau clinica doctor ului de catre un obstetrician sau un endocrinolog specializat in probleme de fer tilitate. Necesitatea de a monitoriza comportamen tul sexual in mod regulat si de a raporta rezultatele doctorului (uneori chiar l a cateva ore dupa un contact sexual) poate fi stanjenitoare. La barbati testarea poate fi efectuata de catre medicul urolog. In schimb. Sunt testele costisitoare? Testele de infertilitate pot fi costisitoare si extrem de stresante.persoana respectiva in varsta de peste 30 de ani esueaza in incercari le de a concepe timp de 6 luni.

Aceste teste se efectueaza la femei . medicatia utilizata si consumul de cofeina. Totusi. care se pot efectua la domiciliu. doctorul pune intrebari legate de comportamentu l sexual (inclusiv metodele contraceptive folosite). Cu toate acestea. Teste de sange sau urina Aceste teste se efectueaza atat la femei cat si la barbati. forma spermatozoizilor (procentul de spermatozoizi care par a fi normali din punct de vedere al formei). Prolactina. Tratamentul infertilitatii la barbati inregistreaz a mai putine reusite decat in cazul femeilor. Testele pentru determinarea hormonului luteiniza nt (LH) si progesteronului pot fi efectuate pe parcursul ciclului menstrual pent ru a detecta prezenta sau absenta ovulatiei. motilitatea spermatozoizilor (masurata de aseme nea in procente) si numarul de leucocite prezente in sperma. pot fi afectuate teste suplimentare. Examenul fizic la femeie se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si include examinarea pelvina si testul Papanicol au. Mai multe test e de sange sau urina pot fi efectuate. hormon produs de glanda hipofiza. Pentru detectarea producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determina rea LHului urinar. Spermograma (analiza spermei) Acest test s e face numai la barbati. in functie de cauza suspectata ce sta la baza producerii infertilitatii. Examenul fizic la barbat se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si presupune si examinarea testiculelor. un cuplu poate t otusi sa procreeze prin intermediul tehnologiei de reproducere asistata destinat a tratamentului infertilitatii de cauza masculina si feminina. In timpul efectuarii anamnezei. alcool si droguri ilegale (cum ar fi marihuana). Evolutia in timp a ciclului men strual si modelul de aparitie vor fi evaluate. tutun. Care sunt testele efectuate initial? Anamneza Atat barbatii cat si femeile sunt supusi anamnezei. Examenul fiz ic Atat barbatii cat si femeile sunt supusi acestei examinari.infertilitate pot fi tratate. Determinarea ocaziona la a hormonului stimulator folicular (FSH) poate fi utilizata pentru evaluarea r ezervei ovariene a pacientei (numarul de foliculi din care se dezvolta si se eli mina in fiecare luna cate un ovul). poate fi masurata in cazul in care pacienta prezinta tulburari de menstruatie sau alte probleme care pot afecta ovulatia. Uneori se monitorizeaza tem peratura bazala a corpului la femeie impreuna cu determinarea valorilor hormonul ui luteinizant pentru a detecta momentul producerii ovulatiei. Examenul fizic co mplet atat al persoanei in cauza cat si al partenerului este efectuat de catre d octor in vederea determinarii starii generale de sanatate si detectarii eventual elor cauze evidente de infertilitate. In cazul in care se suspecteaza o boala cu transmitere sexuala. La barbati se poate ef ectua un test pentru determinarea nivelului . Hormonul luteiniz ant poate fi masurat si la barbat pentru a vedea daca problema sa de infertilita te este produsa de o afectiune a glandei pituitare (hipofiza). eventuala existenta a unor boli cu transmitere sexuala. multi medici pun la indoiala relevan ta determinarii FSH-ului pentru evaluarea infertilitatii. Spermograma masoara volumul spermei. numarul de spermat ozoizi. Pentru detectarea problemelor hormonale tiroidiene care pot impiedica aparitia ovulatiei se pot e fectua teste pentru evaluarea functiei tiroidiene.

de testosteron cu scopul de a afla daca problema de infertiliatate este cauzata de o afectiune la nivelul testiculilor sau la nivelul glandei hipofize. Acest test poate detecta de asemenea interiorul uterului. Sonohisterograma este un a lt test pe baza de radiografie care foloseste substanta de contrast pentru a exa mina organele reproducatoare feminine. Aceasta procedura este folosita pentru diagnosticarea unor afectiuni precum chisturile. Aceasta interventie se face de obicei cu anestezie generala. Acest test trebu ie efectuat cu o zi inainte sau chiar in ziua ovulatiei. Uneori se monitorizeaza temperatura bazala a c orpului o data cu determinarea nivelului hormonului luteinizant pentru a detecta momentul ovulatiei. Cum se procedeaza in cazul in care in urma efectuarii teste lor nu se identifica nici o cauza? In cazul in care in urma efectuarii testelor initiale nu se identifica nici o cauza. Se pot efectua si teste pentru detectarea bolilor cu transmitere sexuala. Testul postcoital ana lizeaza mucusul cervical dupa un contact sexual pentru a determina daca spermato zoizii sunt vii si capabili de o motilitate normala prin mucus. la femei se pot efectua unul sau mai mul te dintre urmatoarele teste: Ecografia pelvina Ecografia pelvina evalueaza marim ea si structura uterului si a ambelor ovare. fibroza si eventualele infectii care pot afecta fertilitatea. Ce teste suplimentare se pot efectua? . trompele uterine si zonele inconjuratoare. Pentr u a detecta momentul producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determin area LH-ului urinar la domiciliu. Nu este un bun indicator al fertilitatii si adesea nu se efectueaza. Biopsia endometriala Biopsia endometriala presupune prelevarea unei mostre de la nivelul suprafetei interne a uterului (e ndometru) pentru a determina daca la nivelul endometrului se produc modificarile normale ciclice care au loc in cadrul unui ciclu menstrual. Un nivel mic al testosteronului plasmatic poate fi cauza numarului mic de spermatozoizi determinat in cadrul unei spermograme. Uneori anumite instrumente pot fi utilizate in timpul efe ctuarii procedurii pentru a dezobstructiona blocajul. Doctorii contesteaza re levanta testului postcoital. Laparoscopia reprez inta examinarea organelor feminine pelvine (uter. Poate monitoriza de asemenea starea si marimea ovarelor in timpul tratamentului infertilitatii. bandeletele de tesut fibros (aderente). Testul postcoital Acest test se face la femei. Laparoscopia poate fi de asemenea folosita pentru extrager ea chisturilor sau excrescentelor sau pentru tratamentul unor afectiuni precum e ndometrioza. Histerosalpingogram a Histerosalpingograma reprezinta o radiografie care evidentiaza interiorul uter ului. care datorita unei afectiuni poate impiedica un ovul fecundat sa nideze (sa se impla nteze) la nivelul sau. Radiografiile pot evidentia un blocaj la nivelul trompelor uterine care poate impiedica ovulul sa ajunga la niv elul uterului sau sperma sa ajunga la nivelul trompei uterine si sa se produca a stfel fecundarea. Printre acestea se numara si efectuarea unor te ste urinare sau evaluarea unor mostre de tesut de la nivelul colului uterin sau al uretrei. Monitorizarea la domiciliu Se face numai de catre femei. trompe uterine si ovare) folos ind o camera video minuscula inserata in abdomen printr-o mica incizie.

Histeroscopia este utila pentru diagnosticul afectiunilor endometriale. deoarece rezultatul va afecta decizia sa de a se casato rii si de a avea copii .In cazul in care histerosalpingograma. Poate fi de asemenea utilizata pe ntru indepartarea excrecentelor anormale sau pentru prelevarea mostrelor de tesu t (biopsie). daca rezultatul este negativ (adica nu are gena schimbata) pacientul se va simti vinovat daca fratii. pentru a se putea pregati. Cariotipul este o analiza de sange care examinea za structura materialului genetic (cromozomii) de la nivel celular pentru detect area eventualelor anomalii. sperma sau secretiile vaginale. pacientul prefera sa traiasca fara certitudinea ca intr-o zi va dezvolta boa la Huntington . care pot influenta pro sau contra aceasta decizie.in cazul in care pacientul este ingrijorat de modul in care test ul ii va afecta relatiile interumane. Unele anomalii genetice interfera cu procesele neces are conceptiei. este mai greu de suportat decat certitudinea de a sti ade varul . financiare si familiale. Reprezinta e xaminarea mucoasei uterine folosind o camera video minuscula inserata prin vagin si colul uterin pana la nivelul uterului (endometru). in cazul in care testul este pozitiv (adica gena este mutanta) . spre exemplu.in cazul in care pacientul ar fi devastat de un rezultat pozitiv (adica pacientul are gena respectiva schimbat a). se poate efectua o biopsie testiculara pentru a evalua productia de sperma de la nivel te sticular.dorinta pacientulu i de a sti daca va avea sau nu boala. Ecografia la femei poate fi efectuata pentru detectarea tumorilor fibroide la n ivel uterin sau a chistelor ovariene. unul sau mai multe dintre testele urmatoare sunt uneori efectuate: Ecografia l a barbati Ecografia utilizeaza unde acustice pentru a forma o imagine a structur ilor din interiorul corpului. Rareori. Motive pentru efectuarea analizei: . atat el cat si familia sa. Poate fi efectuata pentru a vedea daca o anumita a fectiune la nivel testicular impiedica formarea si eliberarea normala a spermei.in cazul in care frica pacientului de a nu sti daca va dezvolta sau nu boala. Doctorii contesta relevanta testelor de detectare a anticorpilor pentru determin area cauzelor infertilitatii. Aceste teste se pot face pentru d etectarea anticorpilor antispermatici in sange. .dor inta pacientului a afla. Testarea genetica pentru coreea Huntington Decizia pentru efectuarea analizei de detectare a bolii Huntington este personal a. laparoscopia sau biopsia endometriala nu evidentiaza o cauza a infertilitatii sau daca tratamentul infertilitatii a esuat . Biopsia testiculara Se efectueaza la barbati. Exista motive emotionale.in cazul in care plata analizei este acoperita de asigurarea medicala sa u pacientul este dispus sa plateasca pentru ea. Testele genetice se pot efectua in scopul determinarii cauzelor infertilitatii. Histeroscopia Se efectueaza la femei. Cariotipul (analiza cromozomiala) sau testul genetic Se efectueza a tat la femei cat si la barbati. surori le ori copiii . Se fac atat la femei cat si la barbati. Teste pentru detectarea anticorpilor plasm atici.

Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate. Boala provoaca miscari ra pide si smucite. Teste alergologice Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorp i. in cazul in care ADN-ul pacientului este neobisnuit in vreun fel sau altul.va da. ADNul pacientului este analizat in vederea detectarii bolii. De asemenea. Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile ca si testele cutanate dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate. Este indicat si un c onsult realizat de un medic specialist in boli genetice. Cu toate ca acest test este destul de c orect. de a semenea. de asemenea. este de 50%. . astfel ca functia ei este alterata si r ezulta asa numita gena mutanta). Cel ma i obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). ca de exemplu persoanele care utilizeaz a diferite medicamente ca si antidepresivele. tulburari comportamentale. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm. Se mai numeste si coreea Huntington. dementa si pierderea abilitatilor mentale. Simptomatologia se dezvolta. Testarea unui membru a l familiei. deoarece nu va putea schimba lucrurile nici prin stilul de viata si nici prin tratament preventiv al bolii. O anali za a sangelui poate arata daca aceasta gena este schimbata. care reduc acuratetea testelor cut anate. tulburari ale personalitatii. Dar totusi decizia finala asupra testarii apa rtine pacientului.daca pacientul considera ca nu are nici un rost sa stie. ce cauzeaza distrugerea unor parti din creier sau dege nerarea acestora. Se preleveaza o proba de sange.daca analiza este scumpa si costul testului nu este acoperit prin asigurare medicala . testul nu poate preciza momentul dezv oltarii bolii Huntington sau rapiditatea cu care boala va avansa. in cazul in care asigurarea plate ste testarea . sau se poate simti furios ca doar el este afectat in familia sa . Boala provoaca. inainte de realizarea t estului. sansa ca individul sa mosteneasca gena mutanta si boala. Ca si parte a testarii. un membru apropiat al f amiliei .sai sunt afectati. Exista medicamente ce pot ajuta la controlul miscarilor involuntare si a tulburarilor de comportament. Unii oameni pot transmite gena modificata copilului inainte de a afla ca au aceasta gena afectata. Daca unul din parintii unui individ are boala. pierderi de me morie. de obicei. Nu exista tratame nt curativ(pentru vindecarea completa) al bolii. Boala Huntingt on este o afectiune rara.preferabil un parinte . nici o analiza nu este 100% sigura. dupa 40 de ani. Boala Hu ntington este cauzata de o mutatie a unei gene (una sau mai multe dintre compone ntele unei gene din ADN este modificata. Este fo losit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E) pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici. care este apoi studiata in v ederea detectarii genei mutante. Specialistii in boli genetice pot sfatui pacientul in ceea ce priveste riscurile si beneficiile testului. Totusi nu se stie momentul exact al debutului bolii Huntington.daca pacientul este ingrijorat de posibilitatea de a fi supus discri minarilor la servici sau la casa de asigurari. poate fi de asemenea importanta. sange pentru testare. daca rezultatul analizei este pozitiv (purtator al genei mutante).

despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate. Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistamin ice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie. fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritin) inainte de realizarea unui te st alergologic cutanat. Ar trebui restrictionat consum ul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimun oabsorbtie.a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte.Alte teste de laborator. laptele. nucile.pr ezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica. despre riscuri. Testul sanguin Un test sanguin al unei pr obe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA. ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP. Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicame nte ca si antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec ). ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate . Testul prick si testul intradermal p ot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba. alunele.nu se poate opr i administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. praful. tutunul.a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente. Daca apare orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. Testele de radio imunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea m ai alergica. Totusi. pes tele.identifi carea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale. UniCA P sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare. Sa nu se consume alcool si bauturi care co ntin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxi e) . ca de exemplu eczema. Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate. Testele cutanate Prick testul poat e fi realizat de asemenea pentru: . Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica. ar putea fi preze nt .a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. atat cele prescrise c at si cele neprescrise. penele si parul de animale . chiar daca o persoana es te alergica la acea substanta . graul sau stridiile) . Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referito are la necesitatea efectuarii testului. Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test. soia.

pruritul. Pentru testele intradermice. un ac este folosit pen tru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii .5-5cm intre el e. Acul trece prin picatura si permite unor a lergeni sa penetreze pielea. Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (re zultat fals pozitiv) . Aceasta reprezinta o reactie pozitiva testul intradermic – in timpul testarii. un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritu l sau tumefierea.se p laseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2.prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de s olutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele.testul patch – pentru acest test solutia de alergen este pl asata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore. sensibilitatea si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice. Exista 3 tipuri de teste cu tanate: .se verifica pielea du pa 12–15 minute pentru a observa rosirea. aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie. Daca apare o induratie. inseamna ca persoana testata este al ergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva). Dupa efectuarea testarii. Totusi. Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp . multe persoa ne nu simt nici o durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este p ozitionat in vena. Unele persoane simt o senzat ie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena. care e introdu s intrun recipient care contine alergen. T estul prick este realizat in mod obisnuit primul. O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica. o mica cantitate de solutie de alergen es te injectata intradermic. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contac t. deoarece testul intradermic pr ezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava. Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acela si timp. dar inca ramane valabila suspic iunea alergiei in cazul persoanei testate. Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoan a este alergica la alergenul respectiv.se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac.Efectuarea unu i test prick si a unui test intradermic . Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va: .cura ta locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat) . se indeparteaza plasturii s i se anunta imediat medicul. Testul sanguin S-ar putea sa nu se resimta durere i n timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ci upitura in momentul in care acul penetreaza pielea. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick test.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi.Daca testul prick este negativ se poate recurge la testul intradermic. Un test prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete.

plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate). In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele .indeparta banda de la nivelul bratului cand este sufici ent sange recoltat . fiind nevoie mai mult de un ac . mai ales in cazul testului prick.rareori. tumefierea fetei sau a intregului corp. reactiile a lergice grave sunt rare. Testel e sanguine Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena : .continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice. Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va : . Asistenta medicala de urgenta e ste intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice. Daca este prezenta o tulburare de sangerare s au tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante. Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la la borator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat. Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit. Aspirina. Aceas ta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute. Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate. Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii e xcesive. warfarina (Coumadin) si alte medicamente antic oagulante pot favoriza sangerarea. se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul. Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pen tru cateva minute dupa ce acul este extras . depinzand de numarul de plast uri folositi .pun ctiona vena. fiind mai u soara punctia venei (introducerea unui ac in vena) .dureaza mai putin de o ora.plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore.va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj.dozele de alergeni sunt pl asate pe plasturi . Totusi. Dac a sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen. Pentru acest test: .atasa un tub la nivelul acului pen tru a-l umple cu sange . vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata. .Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi. O reactie anafilactica p oate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala.strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul san guin. sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase.cureta locul punctiei . Testele cutanate Riscul major pe care il prezinta atat testul prick cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava de numita anafilaxie. dispnee si hipotensiune care poate determina aparitia socului.p lasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice. Aceasta afectiune poarta denumirea de fleb ita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi . wh eezing (respiratie suieratoare).Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste do ze mici din alergenul suspectat.poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei.

Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie.infectii parazitare .ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente.nu pot determina da ca o persoana este alergica la diferite alimente.ap licarea unui plasture cutanat umed.nu sunt necesare testele alerg ologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medi camentos sau prin schimbarea stilului de viata . Testari suplimentare (ca si el iminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica ac easta .efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva . se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescent ei . ca si anti histaminicele sau antidepresivele triciclice . ca de exemplu de la nivel ul copacilor. este posibil ca o persoana sa prezinte reactie po zitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin . testarea antigenica m ultipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sun t cateodata folosite pentru a identifica alergenii. astfel c a nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe t impul testarii . praful sau parul animalelor de casa .sunt mai putin sensibile decat teste le cutanate.pot fi neplacute atat pentru copii cat si pentru parinti . polenul.pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele fo arte sensibila sau o afectiune dermatologica ca si eczema. care va ingreuna inte rpretarea unui test alergologic cutanat .nu vor cauza reactii alergice. Testele alergologice sunt ef ectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergic a.consumarea de alcool si bauturi care con tin cofeina .reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor .sunt mai scum pe decat testele cutanate .utilizarea de medicamente. ca si testul imunofluorescentei. Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava .Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind: .testele cutanate: .pot sa dureze 3-4 ore .sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identi fica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana). Daca este prezenta alergia la latex.efectuarea unei scintigrafii (oso ase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimuno absorbtie (RIA) . Cu toate acestea.nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice.testele alergologice sanguine: . De retinut! .alte teste sanguine. Testele cutanate Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru: .

a normal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E).normal (negativ) – nici o zona elevata rosiat ica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului . chiar daca o persoana este alergica la acea substanta . care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. alunele. Testul sanguin Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . Testele alergologice consta in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care subst anta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana. Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifi ca alimentele fata de care persoana este cea mai alergica.a prezentat teste cutanate po zitive pentru multe alimente. Cu cat induratia are un diametru mai mare. Testele cutana te Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspecta ti si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare. tutunul. u n tip de anticorpi. Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata. laptele.normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E). praful. soia.anormal (p ozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. Interpretarea rezultatel or testelor alergologice cutanate: . Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile.prezinta urticarie sau alta afectiun e dermatologica. sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie . Testele sanguine Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de difer iti alergeni in sange. penele si parul de animale .. ca de exemplu eczema. pestele. ceea ce face mai dificil de interpretat r ezultatele testelor cutanate . nucile.nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilo r . anticorpi pentru un tip spe cific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod nor mal. graul sau stridiile) a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de inse cte. . c u atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie) .identificarea alergenilor alimentari (ca d e exemplu ouale.

Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare data cand aude un to n. ce produce un ton atunci cand vibreaza. Se mai poate efectua un test ce determina capacitatea pacientului de a repeta o serie de cuvinte familiare. Audiograma cu ton pur Audiogram a cu ton pur utilizeaza un aparat denumit audiometru. Testul diapazonului Diapazonul este un dispozitiv metalic. iar pe osul din spatele urechii va fi plasat un dispozitiv ce vibreaza. un psiholog. chiar si atunci cand acesta este foarte vag. Fiecare ureche va fi testata separat. Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor. masurata in decibeli). reducand puterea pana cand nu mai este auzit de catre pacient . medicul va rosti cuvintele din ce in ce mai tare. Acest test stabileste cat de bin e circula sunetele prin ureche. In functie de cat de bine aude pacientul sunetel e. Fiecare ureche este testata separat. Apoi va mari din nou puterea tonului. Medicul va lovi diapazonul pentru a -l face sa vibreze si sa emita. de fiecare data cand aude un ton. ce ruleaza o serie de tonu ri prin intermediul unor casti. Daca acesta nu percepe cuvintele la o soptire usoar a. Pacientul va trebui sa semnalizeze prin ridicarea mainii sau prin apasarea unui buton. in forma de furcul ita. medicul va cere pacientului sa-si acopere una din urech i cu degetul. In aceste teste. Medicul va control a volumul tonului. Acest test face difere nta intre hipoacuzia de conducere si cea neurosenzoriala. de catre o asistenta medicala. spuse la grade diferite de puter e. astfel. alcatuite din doua silabe. Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide. pana cand pacientul le va p utea auzi. pacientul este rugat sa repete o serie de cuvinte simple. pana cand acesta va putea auzi din nou. Testul cuvintelor soptite In te stul cuvintelor soptite. medicul va stabilii daca exista o problema a nervilor sau de conducere a sune telor catre nervi. intai la 30 de cm. Evaluarea emisiei otoacustice . logoped sau de catre un tehnicia n. masoara abilitat ea de a auzi si de a intelege o conversatie normala. folosind un ton cu o f recventa din ce in ce mai mare. Pacientul trebuie sa repet e cuvintele pe care le aude.alergice. Medicul va repeta de cateva ori aceasta operatiune. masur ata in Hertzi) si putere (intensitate. Apoi acesta se va pozitiona. Teste auditive (audiometria) Testele auditive pot fi efectuate in laboratoare specializate. dar poate fi folosit oricare test. Apoi castil e vor fi indepartate. un ton. apoi la 60 de cm i n spatele pacientului si va sopti o serie de cuvinte. de catre un speci alist (audiologist) sau in cabinetul medical de la scoala sau de la locul de mun ca. Aceste tonuri variaza ca nivel (frecventa. Testele auditive evalueaza pierderea auzului. exacte si in general mai ieftine decat testele sanguine.

pentru a raspunde i n timpul testelor. Factorii ce pot influen ta acuratetea sau rezultatul testului sunt: . Microfonul detecteaza raspunsul urechii interne l a sunete. pr ecum casti sparte sau care nu se potrivesc. 12. prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier. dar sunt si teste auditive ce nu necesita raspuns.viroza respiratorie sau o infectie a urechii recenta pacientul a stat in ultimele 16 ore in zgomot puternic. Acesta este efectuat prin plasarea unui microfon mic in canalul au ditiv extern al copilului.conduce sunetele) si de a se transmite pr in intermediul oaselor (oasele – conducatoare de sunete). de frecvente si intensitati diferite. Majoritatea testelor aud itive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati dife rite. este dificila efectuarea testelor auditive la copiii mici sau la adultii care au inabilitati fizice sau mentale . la copii. diferenta intre hipoacuzia de cond ucere si ce neurosenzoriala. aceste testari nu implica nici un disconfort. Testul auditiv (audiometria) face parte din exam inarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi. aerul din cana lele si oasele de la nivelul urechii si a craniului. Sunetele sunt introduse apoi printr-o sonda mica si f lexibila in urechea copilului. Sunetele sunt. Prin intermediul unor casti.dificultate de a vorbi sau de a intelege limbajul celui c are efectueaza testarea . vibratii afl ate in mediul inconjurator.a evalua o posibila pierder ea a auzului la o persoana ce a observat o problema . unde sunt "auzite". invatare sau de comportament ale copiilor. este s uficient numai testul in care se soptesc cuvintele . De retinut! In mod normal.ca parte a exam inarii fizice de rutina. auzul ar trebui verificat la fiecare vizita la medic. ajuta aceste vibratii sa pa rcurga drumul dintre ureche si creier. Aceasta investigatie nu face. sunt trimise zgomote ase manatoare unor clicuri si este inregistrat raspunsul. Testele auditive ajuta la determinarea fe lului de hipoacuzie. un audiometru necalibrat sau prezent a zgomotului de fond .Testul emisiei otoacustice este folosit deseori pentru screeningul hipoacuziei l a nounascuti.screeningul copiilor si adolescentilor pentru a evidentia o posibila pierd ere a auzului. Academia Americana de Pediatrie recomanda e fectuarea unui test auditiv la varstele de 4. o pa rte din problemele de vorbire. insa. vorbi sau de a intelege limba jul . u n auz normal este important pentru o dezvoltare corespunzatoare a vorbirii. Testele auditive dete rmina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi).imposibilitatea de a coopera. sunt d eterminate de tulburari ale auzului. daca nu se suspecteaza o hipoacuzie. urma intructiunile sau de a intelege suficient de bine limbajul. cat de severa este si care este cauza aparitiei acesteia.probleme ale aparaturii. Audiograma cu potentiale evocate Pentru audiograma cu potentiale evocate sunt plasati niste electrozi la nivelul pielii capului si pe fiecare lob al urechii. Aceasta investigatie diagn osticheaza hipoacuzia neurosenzoriala. 15 si 18 ani . de fapt. in general. prin masurarea capacitatii sunetelor de a ajunge in urechea interna prin canalul auditiv (aerul .screeningul sugarilor si copiilor pentru probleme auditive ce pot interfera cu abilitatea acestora de a invata. Testele auditive sunt e fectuate pentru: .

pe varfuri sau efectuea za alte manevre cu ochii inchisi sau deschisi. . a creierului. precum gentamicina . aceasta va trebui indepartata inainte de testare. neurosenzoriala sau ambele): . pentru a determina daca pr esiunea exercitata de casti pe urechea externa determina inchiderea canalului au ditiv. dar poate determ ina aparitia unei senzatii de usoara presiune la nivelul urechii sau se poate au zi un ton. un tub subtire de plastic care va mentine canalul auditiv deschis. In acest caz. stand pe un singur picior. Pacientul ar trebui sa apeleze la medic daca: . Pot fi folosite si a lte teste pentru a evalua auzul.persistenta auditiva. care a determinat dur ere sau la un zgomot ce a dus la aparitia acufenelor (zgomote in urechi).screeningul problemelor auditive al ad ultilor: deseori. inainte de testare. transmiterea sunetelor (conducerea) est e blocata si nu poate trece spre urechea interna . inaint e de efectuarea unui test auditiv trebuie evitate zgomotele puternice pentru apr oximativ 16 ore .screeningul persoanelor ce sunt supuse in mo d repetat la zgomote intense sau care iau anumite antibiotice. care este apoi sigilat. dar o problema a nervilor auditivi sau. Medicul va apasa pe urechi.in hipoacuzia conductiva. medicul va verifica daca exista si va indeparta cerumenul (ceara) din canalul auditiv.are probleme in a auzi o conversatie normala sau a observat alte semne caracteristice hipoacuziei . mai rar. acesta va trebui sa-si in departeze ochelarii. precum gentamicin a . la una sau la ambele urechi. Testul nu este dureros. sunetele ajung la nivelul urechii interne.Daca pacientul poarta o proteza auditiva .in hipoacuzia neurosenzoriala . In timpul acestor teste pacientul trebuie sa-s i mentina echilibrul si coordonarea in timp ce isi misca bratele si picioarele i n anumite moduri. In timpul acestor teste medicul v a proteja pacientul pentru ca acesta sa nu cada. Sunetele si aerul sub p resiune sunt dirijate apoi spre timpan. se va plasa. pe calcaie. Varful unui mic instrument e ste introdus in canalul auditiv. este diagnosticata gresit o diminuare a capacitatii mentale la varstnici datorita hipoacuziei (de exemplu. Teste vestibulare Aceste teste deceleaza problemele urechii interne l egate de echilibru si coordonare.ia sau a luat antibiotice ce pot determina afectarea auzului. Inainte de a incepe un test auditiv .a fost expus recent la un sunet puternic. cerceii sau agrafele pentru par. Acestea includ: Imitanta acustica (timpanometri a si testul de reflex acustic) Acesta este un test ce dureaza 2 – 3 minute si maso ara cat de bine retransmite urechea medie sunetele.a avut recent o viroza respiratorie sau o infectie a urechii. acesta poate interfera cu abilitatea de a auzi tonuri si cuvinte in tim pul testarii. urechea trebuie spalata. deoarece impiedica pozitio narea corecta a acestora. Inainte de efectuarea testul ui cu potentiale evocate auditive.determinarea tipului si gravitatii hipoacuziei (conductiva. sau care are dificultati de a intelege cuvintele dintr-o conversatie . daca o persoana pare sa nu asculte sau sa raspunda la o conversatie) .In testul in care pacientul poarta casti. impiedica auzul.

poate auzi numai anumite su nete. este masurata in decibeli (dB). sau puterea.aude in mod diferit tonurile in cele doua urechi . Frecventa sau nivelul. pentru a fi auzit.aude l a fel in ambele urechi tonurile .nu sunt detectate emisii din urechea interna in testul emisiilor otoacustice audiograma potentialelor evocate arata ca nervii auditivi nu functioneaza norma l. pana la foarte inalte. intervalul normal minim este intre 0 si 15 dB. Intensitatea. la un numar crescut de decibeli .poate sa repete 90% pana la 95% din cuvintele spuse la testul de recunoastere .microfonul detecteaza emisiile urechii interne la testul emisiilor otoacustice . Urechea umana poate auzi in mo d normal frecvente de la foarte joase.audiograma potentialelor evocate arata o functie normala a nervilor auditivi nu poate auzi cuvintele soptite. Un rezultat normal arata ca auzul ambelor urechi se incadreaz a in aceste intervale. Frecventa unei conversatii normale ce se desfasoara intr-un loc linistit. (indiferent daca sunetul este jos sau inalt) este masurata in vibratii pe secunda sau hertzi (Hz). Intervalul normal (limita inferioara) a l auzului este intre 0 si 25 dB. Sunetul este descris in functie de frecventa si intensitate. sau le poate auzi numai cu o ureche Anormal . in jur de 20 000 Hz. Normal .pacientul aude cuvintele soptite . dar nu poate intele ge cuvintele .Testele auditive sunt parte integranta a examinarii urechii si evalueaza capacit atea unei persoane de a auzi. Limita auzului este data de cat de tare trebuie sa fie un sunet de o anumita frecventa. in jurul a 16 Hz.poate auzi sunetele. se intinde pe o plaja de la 500 Hz la 2000 Hz. In cazul copiilor. Tabelul de mai jos arata legatura dintre cat de puternic trebuie sa fie un sunet pentru a fi auzit si gradul hipoacuziei la adulti: Limita auzului in decibeli 0–25 dB 26–40 dB Gradul de severitate al Capacitatea de a auzi hipoacuziei limbajul Nici unul Fara dificultate Dificultate la un discurs care Usor se aude vag sau de la distanta .

determinarea hemoglobinei glicozil ate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curen t al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltari i probei de sange.6 luni la pacientii cu diabet zahar at de tip II (insulino-independent). Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate ca uza pe termen lung afectarea vaselor de sange. a nervilor periferici. pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare. dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sa nge (se coreleaza cu glicemia medie).3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent). renale. prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. Tinta tratamentului ant idiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal. Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic. Determinarea HbA1c constituie d eci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic l a pacientii cu diabet zaharat. De asemenea. Astfel. . a diferite lor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea ar teriala. testul este indicat de cateva ori pe an (in f unctie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui c ontrol. .2 luni in cazul diabetului gestational (o rice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima d ata in timpul sarcinii). testul se efectueaza la interval de: . Riscul nefropatiei si reti nopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat. Spre deosebire de aceasta. dificultate d e a auzi conversatia intr-un grup Dificultatea de a auzi un discurs vorbit tare. accidentele vasculare si cardiopatia ischemica.41–55 dB 56–70 dB Moderat Moderat-sever 71–90 dB Sever 91+ dB Profund Dificultate de a auzi o conversatie Discursul trebuie sa fie tare. retiniene si ale sist emului nervos periferic. . Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hipe rglicemii cronice. intelege numai cuvintele tipate sau amplificate Poate sa nu inteleaga un discur s amplificat. Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile). nivelul HbA1c are rol predictiv asup ra riscului de progresie a complicatiilor diabetului.

In cazul diabetului de tip I testarea anuala a microalbuminuriei va incepe la 5 ani de la stabilirea d iagnosticului. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat e ste tatal biologic al unui copil. deoarece sensibilitatea sa este scazuta in co mparatie cu testul de toleranta la glucoza. sa utilizam mostre de la fratele. se recomanda ca testul sa fie efectuat la un pacient in mom entul in care este diagnosticat cu diabet zaharat tip II. Nu se recomanda folosirea testului i n diagnosticul diabetului zaharat. De obicei microalbuminuria se d etermina in urina din 24 ore. Daca doriti sa aflati mai multe informat ii despre acest test. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presup usul tata. Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unu i control glicemic deficitar. Aceste mos tre vor fi testate pentru cromozomul Y. Este posibila compar area a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potential i ai unui tata. Astfel. o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL. Testul cromozomului Y. Pentru verificarea copiilor unei femei. Testul de Maternitate E ste mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un te st similar celui de paternitate. testul de paternitate poate fi inca realizat. In plus. Pentru realizarea testului sunt necesare mostr e provenite de la tata si copil. in acest caz. O mostra de la mama va creste probabilitatea te stului. Microalbuminuria este definita ca o excretie nocturna de 20-200 microg albumina/min sau o concentratie a albuminei de 20-200 mg/l intr -o proba de urina spontana. Putem. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. Identificar ea in stadii precoce a afectarii renale prin detectarea microalbuminuriei ajuta medicul clinician in stabilirea unui tratament care sa asigure un control adecva t al diabetului si sa impiedice progresia bolii. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. tatal sau bunicul potentialului tata. membri ai aceleiasi familii”. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. Diagnosticul de microalbuminurie este confirmat daca cel putin 2 sau 3 probe sunt pozitive intr-un interval de 3-6 luni. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si . In ceea ce priveste frecventa testarii. Reprezinta un test care este solicit at la pacientii cu diabet zaharat si/sau hipertensiune pentru depistarea precoce a afectarii rinichiului. recomandar ile actuale includ determinarea anuala a microalbuminuriei la toti pacientii sub 70 ani cu diabet zaharat tip II si la toti pacientii peste 12 ani cu diabet zah arat tip I.Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunosc ut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimb are in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL. Testul cromozomului X. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barba ti inruditi. Se considera ca diabetul este controlat in mod ade cvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%.

bunic-nepot. frati. O mostra a tatalui nu este necesara. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezulta t destul de clar. I n categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: Te stul de Paternitate. Este posibila compara rea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. sau ale mamelor sunt necesare. pot fi testate mostrele aparti nand mamei. Pentru acest test pu tem utiliza mostre provenite de la mama. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu l egaturi familiale. In consecinta este p osibila verificarea mostenirii de sex feminin si compararea. Teste pentru feme i inrudite. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu acee asi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. putem efectua testul mt-ADN. Testul fratesora si Testul mt-ADN. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frat e-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie . testul de . Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Test pentru a determ ina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu es te un test simplu de frate-frate. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Testul cromozomului Y. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Vom face testul cromozomul ui Y. Teste pentru barbati i nruditi.copil. spre exemplu a buni cii cu nepotul fara analiza mostrelor provenite de la mama. Testul cromozomului X. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex m asculin. Teste pentru a determina daca d oi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adev ar acelasi tata. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupu sul tata. surori sau stranepoti. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. Suntem unul din putinele laboratoar e din Germania care ofera o solutie in cazuri ca acestea. In prezent. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul te stului mt-ADN. Mostrele mamei. unchi-nepot. Del phiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea. var-var. O most ra provenita de la mama nu este necesara. O mostra de la mama va creste probabilitatea tes tului. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Acesta este un test relativ rec ent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testulu i clasic de paternitate. spre ex. fratelui. Acest test va fi in conformita te cu metoda mt-ADN. bunica. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat es te tatal biologic al unui copil. Daca exista indoiala ca mama nu este a ceeasi pentru cei doi frati. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. sora-sora. Totusi. memebre ale aceleiasi familii”. sorei sau bunicii acesteia. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pent ru femei inrudite.

spre exemplu a bunicii cu nepotul far a analiza mostrelor provenite de la mama. Teste pentru barbati inruditi. Totusi. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barbati inruditi. O mostra provenita de la mama nu este ne cesara pentru aceasta operatiune. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. DelphiTest dezvolta n oi markeri pentru a spori probabilitatea. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt fr ati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. O mostra provenita de la mama nu este necesara. Daca nu exi sta mostre ale presupusei mame. sa utilizam mostre de l a fratele. ADN -ul mt este transmis numai de catre mama. Aceste mostre vor fi testate pe ntru cromozomul Y. spre ex. Teste pentru femei inrudite. Pentru acest test putem utiliza mostre provenite de la mama. care nu poat e fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. Acest aspect pres upune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. Acest cro mozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. membri a i aceleiasi familii”. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite ve rificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. frati. Mostrele mamei. memebre ale aceleiasi familii”. surori sau stranepoti. sau ale mamelor sunt necesare. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-AD N. Test pentru a determina daca doua femei sunt s urori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu ma me diferite) au acelasi tata. . bunic-nepot. pot fi testate mostrele apartinand mamei. Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de l a tata catre cele doua surori.paternitate poate fi inca realizat. fratel ui. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. unchi-nepot. sora-sora. memebr e ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. var-var. In prezent. Vom face testul cromozomului Y. O mostra a tatalui nu este necesara. Testul de Maternitate Este mama unui copil m ama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de p aternitate. tatal sau bunicul potentialului tata. putem efectua testul mt-ADN. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil. In consecinta este posibila verificare a mostenirii de sex feminin si compararea. sorei sau bunicii acesteia. bunica. Cromozomul Y est e intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania car e ofera o solutie in cazuri ca acestea. Putem. Pentru verificarea copiilor unei femei. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. Acesta este un test relativ recent iar probabilit atea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de patern itate. in acest caz.

Analiza efectuata de noi com para regiuni caracteristice ale ADN-ului. Culoarea fragmentelor ne permite sa le identificam pe fi ecare. el va fi mutat la polul pozitiv in cadrul unui camp electric. Acest tub este umplut cu un polime r vascos. Pentru a copia fragmentele utilizam reactia in lant de polim erizare. jumatate din cromozomii unei persoane sunt aproape identici cu jumatatea ADN-ului paternal sau maternal. marcam fragmentel e ADN-ului cu substante fluorescente. unde fiec are celula contine aceeasi informatie ADN. Acest aspect permite compararea ADN –ului apartinand tatalui. Aceasta ne permite sa calculam p robabilitatea paternitatii. Avandu-se in vedere ca ADN-ul este incarcat negativ.. Doi cromozomi din cei 46 sunt fie c romozomi X. Numai gemenii identici (dintr-un singur ou) au a celasi ADN. Acest proces este similar cu acela al diviziunii celulare. iar XY sexului mas culin. Pentru a obtine acest lucru. Computerul calculeaza congruentele intre toate fragmentele apartinand persoanelor testate. Variatiile din interiorul cromozomilor ADN –ului realizeaza o structura uni ca pentru fiecare fiinta umana. O data ce mostrele sunt expuse luminii laser. pentru toate persoanele testate. Regiunile contin modele care se repeta . Combinatia XX da nastere sexului feminin. In final. Fiecare pereche de cromozomi are acelasi fond informational genetic cu mici variatii. aceste culori vor apar ea pe frecvente diferite. Totusi. . Fragmentele sunt expuse unui camp electronic si impin se printr-un tub foarte subtire (o capilara). teoretic am creat pana la 1 miliard de copi i identice. La capatul capilarei un laser trimite lumina monocolora. Simultan. lungimea fragmentelor. Fragmentele marcate cu substanta colorata sunt apoi se parate prin electroforeza. Aceasta lumina laser s timuleaza portiunile colorate cu substanta fluorescenta sa emita o lumina cu o a numita lungime a razei. Apoi testam lungimea si numarul repetitiilor din fragmentele alese. Se permite astfel detectarea asa-numitelor secvente capilare.sau Y-. Analiza fragmentelor ADN Pe masura ce copiem si amplificam fragmentele ADN. Amplificarea ADN-ului Mai intai trebuie sa copiem si sa amplificam regiunile pe care dorim sa le testam. informatiile referitoare la toate lungimile masurate sunt compilate in computer. in acelasi timp le marcam cu substante fl uorescente. programul utilizeaz a distributia statistica a datelor.Descrierea stiintifica a analizei genetice Bagaj informational stiintific Fiecare fiinta umana are 46 de cromozomi. 23 din partea mamei si 23 din partea tatalui. Dupa 30 de etape. Numarul repetitiilor difera de la persoana la persoana. Fragmentele mai lungi vor avea nevo ie de mai mult timp pentru a ajunge la polul respectiv. este c omparata si calculata cu ajutorul computerului. Aceasta reactie in lant este creata de o enzima care copiaza ADN-ul pri n mai multe etape. fata de cele mai scurte. Sunt copiate si amplif icate regiunile pe care dorim sa le testam pentru a se inlesni analizarea unei m ostre cat mai mari. Evaluare Statist ica Apoi. Faptul ca putem sa masuram timpul necesar unui fragment pentru a ajunge l a polul pozitiv ne ajuta sa deducem apoi lungimea fragmentului. mamei si copilului (sau numai al tatalui si al copilulu i) pentru demonstrarea sau excluderea paternitatii. Aceste calcule sunt exprimate apoi in probabilitatea si sa nsele paternitatii investigate.

markerii utilizati in testele noastre au o importanta crescuta. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostr e de la presupusul tata. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. memebre ale aceleiasi familii”. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. pot fi testat e mostrele apartinand mamei. in acest caz. denumita tabele de frecventa. consultati ceea ce este scris sub titlul “Test e pentru barbati inruditi. Surs a: DelphiTest DelphiTest este un institut de cercetare german ce ofera servicii revolutionare in genetica. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descende ntii sai de sex masculin.99%. posibilitatea unei congruente accidentale ar fi mai mica de 0. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. In consecinta. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presu pusi au intr-adevar acelasi tata.apartinand tuturor variantelor posibile ale markerului aferent unui anumit grup de populatie. O mostra provenita de la mama nu este necesara. O mostra de la mama va creste pro babilitatea testului. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. D esigur. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN. Aceste teste permit determinarea si a altor legaturi familiale. Testul cromozomului X. Vom face testul cromozomului Y. exista variante care se regasesc numai la anumite persoane . Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. O mostra a tatalui nu este necesara. fratelui. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. O mos tra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Combinat ia a cel putin 16 markeri ne permite sa garantam o probabilitate de cel putin 99 . Testul de Paternitate Se utilizeaza pentru a verifica da ca un barbat este tatal biologic al unui copil. testul de paternitate poate fi inca realizat. sorei sau bunicii acesteia. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. posibilitatea unei congruente accidentale intre doua persoane va fi diferita in fiecare caz. tatal sau bunicul potentialului ta ta. putem efectua testul mt-ADN. Pentru verificarea copiil or unei femei. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. Vom avea nevoie de mostre proveni te de la mama si copil. membri ai aceleiasi familii”. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori . Testul cromozomului Y. Este p osibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor c opii potentiali ai unui tata. Testul de Maternitate Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebar e oferim un test similar celui de paternitate. In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. si variante care se regasesc la multi indivizi). Putem. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y. Aceasta inseamna ca in cazul unei corelatii totale intre copil si presupus ul tata. sa utilizam mostre de la fratele. DelphiTest GmbH ofera si alte analize genetice pe lan ga testele de paternitate. Frecventa pentru fiecare varianta es te diferita (spre ex.01%.

sora-sora. . un examen fizic complet si teste d e laborator de rutina. In consecinta este posibila verificarea most enirii de sex feminin si compararea. sau ale mamelor sunt necesare. In prezent.daca pacientii au inso mnii sau iau somnifere . unchi-nepot. beau alcool sau iau drogu ri De retinut! Examinarea initiala in cazul unor probleme erectile cuprinde o an amneza amanuntita. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. a hormonul ui luteinizant. Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea e ste intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. Se pot face si alt e teste de laborator cum ar fi determinarea nivelului de testosteron. Daca rezultatele sunt in limite normale. de o combinatie de factori atat fizici cat si psihologici. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. tadalafil (Cialis). bunic-nepot. var-var. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama.Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame dif erite) au acelasi tata. inabilitatea de a avea o erectie solida poate fi inrau tatita de anxietatea data de performantele sexuale scazute. spre ex. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania care ofer a o solutie in cazuri ca acestea. Teste pentru femei inrudite. Teste pentru barbati inruditi.an xietatea sau durerea date de injectarea intracavernoasa . bunica. Daca. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Teste pentru probleme de erectie Factorii ce pot influenta testele si acuratetea rezultatelor acestora sunt: . nivelul glicemiei. de obicei. spre exemplu a bunicii cu nepotul fara anal iza mostrelor provenite de la mama. multi medi ci ar putea prescrie unul dintre urmatoarele medicamente: sildenafil citrat (via gra). in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. Imposibilitatea de a avea erect ie poate fi cauzata. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. al colesterolului si al trigliceridelor.daca pacientii sunt fumatori. De exemplu. Totusi. Cromozomul Y este into tdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Test pentru a determina daca exista o legatu ra de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de fra te-frate. DelphiTest dezvolta noi mar keri pentru a spori probabilitatea. pacientul poate avea erectie examinarile nu sunt necesare. membri ai acele iasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verifica rea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. surori sau stranepoti. Mostre le mamei. Pentru acest test putem utiliza mostre prove nite de la mama. vardenafil (Levitra). inclusiv a vietii sexuale. inainte de a sugera pacientului alte investigatii. frati. Totusi. mai probabil. problemele erectile ocazionale sunt normale. Aceste analize de laborator cuprind: o hemograma completa .

un nivel scazut al hormon ilor tiroidieni sau a testosteronului . care au comuna tulburarea metabolica de origine genetica sau hormonala) pot duce la leziuni ner voase ce afecteaza capacitatea barbatului de a avea erectie.stresul . inlocuirea cu fibr e conjuctive colagene. De asemenea. Daca testele initiale nu sunt capabile sa detecteze cauza impotentei.afectarea nervilor de la nivelul penisului. studierea potentialelor evocate si biotensiometria penila (un test ce f oloseste vibratii electromagnetice pentru a determina senzitivitatea si function area nervilor la nivelul penisului) sunt teste neurologice amanuntite folosite p entru evaluarea nervilor de la acest nivel.Testele psihologice pot fi recomandate daca examinarile exclud cauzele fizice. . fumatul sau utilizarea drogurilor. Acesta este un test scris ce est e folosit in screeningul diferitelor problemele psihologice. Probleme fizice ce pot cauza disfuncti i erectile sunt: . Activitati ce duc la o vasoconstrictie sangvina la nivel pe nian (cum ar fi plimbarile pe distante lungi cu bicicleta cu sa tare si ingusta) pot creste riscul de a dezvolta disfunctii erectile . pacientul va fi indrumat catre un consili er pe probleme sexuale. De cele ma i multe ori sunt cauzate de o combinatie de factori cum ar fi starea vaselor san gvine. interv entiile chirurgicale.probleme de cuplu . U n exemplu de test psihologic ce poate fi folosit pentru evaluarea problemelor er ectile este testul de personalitate multifazic. Aceste teste sofisticate nu se efect ueaza frecvent pentru evaluarea problemelor erectile. Acestea pot fi: . Angiografia este un procedeu radiologic de examinare a vaselor sangvine opacificate cu un mediu de contrast. a nervilor si factori psihologici. Disfunctiile erectile reprezinta o problema frecventa a barbatilor. Daca problemele de ordin fizic au fost e xcluse. Examinarile pentru problemele de erectie sunt de ajutor in stabilirea unei cauze specifice a inabilitatii bar batului de a ajunge sau de a mentine erectia (disfunctii erectile sau impotenta) . Afectiuni ca si s cleroza multipla (boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos centr al) sau diabetul (termen ce desemneaza mai multe boli distincte.depresia sau necazurile. in fazele initiale.aparitia efectelor adverse ale unor medi camente necesare tratarii depresiei sau hipertensiunii arteriale . in cazul nostru pe hematiile din sange) s au o angiografie. Daca acest test sau altele.probleme ale vaselor sangvine ce asigura fluxul sa ngvin la nivelul penisului. pot fi rec omandate si o ultrasonografie Doppler (un test ce masoara fluxul sangvin bazat p e efectul Doppler ce consta in modificarea frecventei unei unde sonore cand acea sta se reflecta pe un corp in miscare.anxietatea legata de performanta sexu ala . Testul privind conducerea nervoasa dorsala. arata o problema psihologica. Eficienta acestor examinari este limitata deoarece tratamentul necesar repararii vaselor sangvine de la nivelul p enisului este indicat doar in putine cazuri. ele nu sunt disponibile in toate spitalele. trebuie facute si teste psihologice pentru a vedea daca nu este vorba de o problema psihologica. De ase menea.abuzul de alc ool. Afectiuni ca arteroscleroza (proces patologic comple x prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arteriali. cu depunere de colesterol si calciu) fac ca barbatii sa a iba cu greu erectie. diversele leziuni sau radioterapia la nivelul pelvisului p ot provoca leziuni nervoase .

Daca aceasta doza nu produce erectia. . ale colesterolului si ale trigliceridelor pot fi de asemenea facute. nivelele glicemiei. Pentr u aceasta investigatie pacientul va trebui sa se dezbrace de la brau in jos si i se va da un halat de hartie pentru a se acoperi. rigiditatea si durata erectiei. atunci se va folosi o doza mai mar e. grosimea. In timp ce pacientul sta jos s au in picioare. Tipurile de dispozit ive sunt urmatoarele: . La inceput se foloseste o doza mica de medi cament. D upa test medicul poate injecta un alt medicament pentru disparitia erectiei. Injectia intracavernoasa Aceasta examinare se realizeaza de catre medicul urolog la cabinet sau la spital. calibru.Testul rigiditatii si erectiei nocturne Este bine ca pacientul sa poarte o perec he de chiloti de tipul celor scurti (nu chilotul boxer). Aceste dispozitive masoara modificarile in grosime ale penisului. Unii doctori pot strange o banda in jurul bazei penisului pentru 5 minute dupa injectie pentru a incetini dispersia medicamentului din penis.dispozitive electr onice. Straturile din material plastic se rup la anumite presiuni predeterminate. Testul rigiditatii si erectie nocturne Erectia s-a produs da ca: . Aceste dispozitive sunt scumpe. Testele initiale p ot include si teste de sange pentru masurarea testosteronului.unul sau mai multe straturi ale dispozitivului montat la nivelul penisului au fost rupte . Astfel acest dispozitiv poate detecta erectia. penisul va fi dezinfectat cu un antiseptic.snap= gauge=masuratoare. Ace ste examinari sunt de ajutor in a determina cauza impotentei. Penisul va fi scos afara din chilot in timp ce parul pubian trebui e sa fie acoperit de acesta apoi se va atasa dispozitivul pe penis. Dupa administrarea medicatiei pa cientul ar putea fi rugat sa urmareasca filme cu tenta sexuala sau sa-si maseze penisul pentru a obtine erectia. Dupa atasare a dispozitivului penisul va fi introdus cu grija in chilot. Acestea au unul sau mai multe inele de plastic ce se pun in jurul penisului si sunt con ectate la un monitor mic ce inregistreaza schimbarile ce apar pe masura ce inele le se intind. hormonului lutein izant. Testul se face 2-3 nopti la rand. Dupa ce medicul a facut injecti a este posibil ca el sa maseze pentru cateva secunde penisul pentru a ajuta la p atrunderea medicamentului la nivelul vaselor de sange. Acesta este un dispozi tiv mecanic. o hemograma completa. iar aceasta examinare necesita int ernarea peste noapte intr-un laborator special. Un examen de urina. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. atunci cand acesta merg e la culcare. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Erectia apare dupa 5-10 minute de la injectie. Doctorul va monitoriza evolutia dupa administra rea medicatiei si va masura marimea. Medicamentul poate fi administ rat si sub forma de supozitor plasat in uretra. Apoi medicul va inje cta medicamentul la baza penisului cu un ac mic. ca un inel format din 2. dar poate da si i nformatii despre fermitatea acestuia in timpul erectiei (in functie de cate stra turi din plastic se rup).

da ca in timpul examinarii erectia este corespunzatoare valorilor intre 0 si 2 inse amna ca impotenta ar putea avea o cauza fizica. Aceasta metoda este mai scumpa. Examenul fizic include masurarea tensiunii arteriale deoarece hipertensiunea arteriala si medicamentele folosite in tratam entul acesteia pot duce la astfel de probleme. Daca rezultatele la aceste analize sunt normale medicul va prescrie sildenafil (viagra). Daca pacien tul a avut erectie. tadalafil (cialis) sau vardena fil (Levitra) inainte de a propune pacientului alte examinari mult mai scumpe. prolactina sau cei tiroidieni. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Testul rigiditatii si erectiei nocturne determina daca barbatul are erectii normale in timpul somnului..utilizarea unui dispozitiv elect ronic de monitorizare.daca se produce o erectie corespuza toare valorii 3 sau 4 este mai degraba o cauza psihologica decat una fizica .aparatul a inregistrat cel putin o crestere in marime a penisului. Testul este mult mai concludent daca se obtin aceleasi rezultate la repetarea lui. Uneori. O erectie nu a aparut daca: . unele tulburari ale somnului sau o depresie severa pot du ce la lipsa erectiei din timpul noptii. Testarea rigiditatii si erectiei noct urne Aceasta examinare mai poate fi numita si testul rigiditatii. o glicemie (dozare a glucozei in sange) si o dozare a colesterolului. Acest test se po ate realiza acasa sau intr-un laborator special. Se poate folosi una dintre meto dele: .dispozitivul electronic nu a inregistrat o crestere a marimii penisului. Testul prin injectare intracaverno asa Erectia ce apare in timpul acestei examinari se masoara pe o scala de la 0-4 . Majoritatea ba rbatilor au intre 3 si 5 erectii in timpul somnului profund.utilizarea unui dispozitiv mecanic. Testele initiale in cazul impote ntei includ si un examen fizic complet dar si o anamneza amanuntita inclusiv dat e despre viata sexuala a pacientului. atunci inseamna ca impotenta nu este data de cauze fizice ci mai degraba de cauza psihologice. Barbatii care nu po t avea erectie datorita unor factori psihologici au aceste erectii in timpul som nului profund. durata si intensitatea erec tiilor ce apar. Testul este mult mai concludent daca la repet area examinarii se obtin rezultate similare. Straturile din material plas tic se rup la anumite presiuni predeterminate . A lte examinari ce pot fi facute pot include testul rigiditatii si erectiei noctur ne sau testul cu injectii intracavernoase. in care patru reprezinta erectia maxima: . . Medicul va examina penisul si tes ticulele pentru a observa eventualele modificari.nici unul dintre straturi nu a fost rupt . Vor fi recomandate de medic si o serie de analize de sange pentru a doza o serie de hormoni cum ar fi testoste ronul. dar este mult mai exacta si da informatii mult mai detaliate privind numarul. Va fi facut si un ex amen de urina precum si o hemoleucograma completa. Daca pacientul nu a avut erectie inseamna ca poat e fi vorba de o cauza fizica a impotentei. hormonul luteinizant. ca un inel format din 2.

Testul rigiditatii si erect iei nocturne Inaintea examinarii nu trebuie administrate medicamente ce stimulea za erectia cum ar fi: sildenafil citratul (viagra). Examinarea cu injectarea intracavernoasa Inainte ca pacientul sa faca o astfel de examinare trebuie ca acesta sa comunice medicului daca: . Testul rigiditatii si erectiei nocturne Test ul rigiditatii si erectiei nocturne nu cauzeaza nici un disconfort. vardenaf il (levitra). Trebuie evitata administrarea unor somnifere si de asemenea evitar ea ingestiei de bauturi alcoolice cu cel putin doua zile inainte de examinare. .a avut o erectie ce a durat mai mult de 4 ore (priapism). Daca pacientul simte o durere s au o senzatie de arsura in timpul erectiei trebuie sa anunte medicul imediat.es te alergic la vreun medicament . Daca apare erectia in ti mpul noptii inseamna ca principala cauza a problemelor erectile nu este cea de n atura fizica. Aceasta poarta numele de injectie intrauretrala. Test ul prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei investigatii se poate simti o durere ascutita sau o senzatie de arsura la baza penisului atunci cand este i ntrodus acul. Acest lucru poarta numele de injectie intracave rnoasa. Dupa injectie va fi masurata durata erectiei. rigiditatea si grosimea penisului. Totusi pacie ntul se poate simti rusinat in timpul examinarii. momentul in care apar er ectiile nocturne. Exista un mic risc in recoltarea sangelui. A lcoolul si somniferele pot interfera cu somnul profund. Nu exista nici un risc in ceea ce priveste colectarea probei de urina.Testarea se repeta. deoarece poate aparea o mica vanataie la locul punctiei. Trebuie amintit pacientului ca este foarte important sa se determine cauza cea mai probabila a incapacitatii d e a avea erectie si nu trebuie sa se simta rusinat in timpul investigatiei.are probleme in coagularea sangelui sau ia medi camente anticoagulante cum ar fi aspirina sau warfarina . dar durerea este de scurta durata. Examinarea prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei exami nari doctorul va injecta un medicament (de obicei prostaglandina E1) la baza pen isului pentru a produce erectia. tadalafil (cialis). de obicei. Testele de sange si de urina Nu este necesar a o pregatire prealabila inaintea acestor examinari. in cel putin doua nopti. Un medicament similar poate fi introdus direct in uretra.

Aceste examinari sunt realizate pentru determinarea cauzelor problemelor erectile. care a fost evaluat de o maniera independenta. c. Sfatul genetic trebuie elaborat de o maniera nondirectiva. Protocolul introduce un adevarat mecanism de protectie a persoanelor care nu au capacitatea de a consimti. Testul sa aduca membrului (membrilor) familiei un beneficiu preventiv. d . Articolul 9 – este dedicat consimtamantului informat.sangerare la locul injectiei . testele sunt acceptabile daca aduc un benefi ciu evaluabil persoanei testate. persoana in cauza tre buie sa beneficieze in prealabil de o informare privind indicatia si natura test ului. b. Riscurile si contraindicati ile rezultand din testare sunt minime pentru persoana ce este supusa testului. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Nu exista riscuri in ceea ce priveste aceasta examinare. Astfe l de teste se pot efectua cu respectarea unor conditii cumulative: a. Nu se poate proced a la un test genetic daca persoana nu beneficiaza de o supraveghere medicala ind ividualizata. psihologica sau o combinatie a celor doua. diagnostic sau tera peutic care a fost evaluat de o maniera independenta.Se poate reduce acest risc prin apasarea cu putere la locul intepaturii pentru c ateva minute. de obicei.vanata ie sau un usor edem la locul injectiei . pot exista testari genetice in ben eficiu altei persoane dar numai pentru membrii familiei persoanei testate. Testul prin injectia intracavernoasa Aceasta inve stigatie are riscul scazut de a produce: . Pentru testele predictive este obligato ri consimtamantul scris. Beneficiul asteptat sa nu poata fi obtinut fara realizarea acestui test. In primul rand. Pentru astfel de persoane se recomand a ca in masura posibilului sa fie si ea informata (nu numai reprezentantul legal ) iar autoritatea competenta sau instanta de judecata sa autorizeze realizarea t estelor. poate fi rever sibila prin administrarea unor alte medicamente. Ca exceptie. Pentru intreaga populatie. Aceasta poarta numele de priapism si este un efect advers rar al medicamente lor folosite in aceasta examinare. Beneficiul asteptat. Sunt interzise testarile genetice atunci cand utilitat ea clinica nu este dovedita.o erectie ce poate dura mai mult de 4 o re. cauze care pot fi de natura fizica. Testele utilizate trebuie sa fie recunoscute in cee a ce priveste validitatea stiintifica si validitatea clinica. la astfel de persoane testele genetice nu pot fi efectuate decat daca se dovedeste ca exista un beneficiu direct pentru acea persoana. dar mai ales privind implicatiile rezultatelor obtinute. Daca aceasta apare. Testele genetice intra in practica medicala Sunt interzise orice forme de discriminare si stigmatizarea persoanei pe baza re zultatelor acestor teste. Pentru testele ge netice predictive este obligatoriu de a se pune la dispozitie serviciile de sfat genetic. este semni ficativ superior . Atunci cand un test genetic este recomandat.

de rep rezentantul persoanei care nu are capacitate de a consimti. Protocolul aditional privind testele genetice medicale. indiferent de capacitatea ei de a consimti. sau de o autoritate sau instanta desemnata prin lege. e. exprima refuza. Organizatorii de sanatate au obligatia de a a informa ata t medicii cat si populatia cu privire la principiile ce le guverneaza si in acel asi timp de a elabora metodologia autorizarii si desfasurarii unor asemenea acti vitati. testele genetice au devenit uzuale in practica medicala. testu l nu va fi facut. A fost introdusa obligatia de a se respecta viata privata (pr otectie a datelor cu caracter personal si biologic a persoanei testate) precum s i dreptul tuturor persoanelor ce au facut obiectul unui test genetic de a cunoas te toate informatiile colectate privind sanatatea sa – urmare a acestor testari. Romania prin Legea nr. Autorizarea este data de persoana. Prot ocolul aditional privind cercetarea biomedicala (Strasbourg 25 ianuarie 2005) si Protocolul aditional privind testele genetice medicale (Strasbourg 8 iunie 2007 ). 17 din 2001 a ratificat documentul si a impus obligativitatea res pectarii acestuia. la Oviedo (Asturia) Comitetul Director de Bioetica (C DBI) a Consiliului Europei a adoptat Conventia pentru Protectia Drepturilor Omul ui si a Demnitatii Umane in biologie si medicina cunoscuta sub denumirea Convent ia de la Oviedo sau Conventia privind Drepturile Omului si Medicina. In prezent. Protocolul aditional privind transpl antul de organe si tesuturi de origine umana (Strasbourg 24 ianuarie 2002). C oncluziile unui test trebuie sa fie accesibile . 49 de state (dintre care 38 de state europene) au ratificat Conventia. Interesul si binele fiintei umane asupra carora se ap lica testele genetice este singurul admis si este deasupra interesului societati i sau al evolutiei stiintei. In redactarea acestui protocol s-a avut in vedere si Declaratia Universala as upra Genomului uman si Drepturile Omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1998.riscurilor medicale sau sociale (pentru viata privata) ce apar din utilizarea si comunicarea rezultatului testului. au fost adoptate urmatoarele protocoale aditionale: Protocolul privind interdict ia clonarii umane (Paris 12 ianuarie 1998). analiza ADN-ului sau ARNului sau orice analiza care permite obtinerea de inf ormatii echivalente celor obtinute prin metodele mentionate anterior. votat in ultima sedin ta a CDBI cu 45 voturi pentru si 3 abtineri este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante privind respectarea drepturillor omului in practica medical a. (teste care pot fi utilizate si in stadiu precoce de dezvoltare prenatala – intrauterina). Acest p rotocol nu se aplica testelor genetice efectuate asupra embrionului sau fetusulu i uman extrauterin sau asupra testelor genetice efectuate din ratiuni de cerceta re medicala unde restrictiile sunt mult mai mari si sunt de domeniul Conventiei propriu-zise. Testele genetice in beneficiul altui membru al familiei. Asa cum era prevazut in document. In prezent. CDBI avea obligatia de a re dacta protocoalele aditionale pentru fiecare domeniu in parte. In sensul protocolului prin analiza se intelege analiza cromosomil or. Pana in prezent. La 4 aprilie 1997. Implicand analiza unui esantion biologic de origine umana si avand drept scop pu nerea in evidenta a caracteristicilor genetice a unei persoane. Protocolul se aplica testelor efectuate din ratiuni medicale. Prin esant ion biologic protocolul intelege materialul biologic prelevat in vederea acestui test sau material biologic prelevat anterior in alte scopuri dar la care se apl ica ulterior aceste teste. nu po t fi efectuate daca esantioanele au fost prelevate din corpul unei persoane dece date sau de la o persoana vie care a decedat ulterior si de la care nu s-a obtin ut consimtamantul. Daca persoana.

c. b. Daca o femeie a suferit o opera tie de histerectomie totala. e xercitiul fizic. Cu ajutorul acestui test poate fi evaluat a starea de sanatate a colului uterin sau a vaginului. si totusi. obiceiurile sanatoase si controalele medicale. e. mijloacele de a accede la acest program precum si caracterul voluntar de a participa la acest program. masurarea tensiunii arteriale. prietenii. prea des o neglijam sau dezvoltam obiceiuri care ne pot face rau. Masurile preventive sau tratamentul boli sau a tulburarilor ce fac obiectul depistarii sunt disponibile pentru toate persoanele testate. Pot fi efectuate si alte teste in functie de antecedentele personale. Controlul anual O alegere inteleapta pe care o putem face pentru a ne asigura o stare de sanatate este efectuarea anuala a unui test Papanicolau. Alegerile pe care le facem astazi. angajatii si in cele din urma pe n oi insine. Cele mai importante alegeri legate de sanatate sunt dieta. Testul Babes Papanicolau . sunt multe alegeri de facut.O investitie in sanatate Alegerile intelepte Pe parcursul vietii noastre. altfe l. va efectua si al te teste si examinari: examenul sanilor. Cine ar tr ebui sa isi faca un test Papanicolau? Este recomandabil ca testul sa fie efectua t anual din momentul in care ai devenit activa din punct de vedere sexual. Prevederile acestui Prot ocol vor deveni obligatorii pentru toate tarile membre in Consiliul Europei din momentul in care doua treimi dintre membrii vor depune instrumentele de ratifica re. Testul este simplu si nu solicita foarte mult timp si nu impl ica aparitia unei stari de disconfort. d. un exame n al regiunii pelvine si auscultatia cordului si plamanilor. finalitatea programului. Un alt motiv consta in aceea ca doctorul. ne afecteaza alegerile pe care le vom face in viitor. astfel incat orice proble ma ar aparea sa poata fi diagnosticata si tratata cat mai rapid posibil. Programele de screening si de dep istare genetica nu pot fi efectuate decat dupa o evaluare independenta privind a cceptabilitatea programului din punct de vedere etic si trebuie sa respecte urma toarele conditii: a. Programul prevede masur i de informare adecvata a populatiei. testul Papanicolau ar trebui efectuat ori de cate o ri recomanda medicul. . Va liditatea stiintifica si eficacitatea programului au fost stabilite (sunt certe) . in fiecare an incepand cu varsta de 18-21ani.persoanei testate sub o forma usor de inteles. Este un sentiment placut sa s tii ca esti sanatoasa si ca faci ceea ce trebuie pentru a ramane asa. pe langa testul Papanicolau. sau a unei parti din populatie privind exi stenta. Programul este recunoscut pentru pertinenta sa privind star ea de sanatate pentru intreaga populatie sau pentru o parte din populatie. Ac este alegeri ne afecteaza familia. Sunt prevazute masuri pentru a garanta accesul echitabil la program. Sanatatea este c el mai de pret bun pe care il avem.

Este o idee incetatenita ca femeile nu ar trebui sa isi faca testul Papanicolau decat dupa primul contact sexual. Anum ite modificari se datoreaza unor infectii de la nivelul colului sau vaginului. Daca medicul va observa anumite zone anormale. utilizand o periuta sau o spatula de lemn. De aceea. M ulte teste se vor normaliza odata ce infectia a fost tratata. Celulele sunt ulterior asezate pe o lama de sticla si trimise la laborator pentru examinare. dar el trebuie privit doar ca o procedura ne cesara din punct de vedere medical si nu ca o procedura creata sa te faca sa te simti rusinata. astfel incat orice anomalie sa poata fi tratata in stadii incipiente. Nu este posibil ca toate celule de la nivelul colului sa fie analizate. Cel mai important lucru in acest moment este sa te relaxezi.cu un istoric de parteneri multipli . Ar pute a fi necesara efectuarea de teste suplimentare. Atunci cand exam inatorul are o imagine buna a colului. Testul nu afecteaza sub nici o forma organele genitale feminine. dar cele care nu au fost prelevate de la nivelul c olului. dar este posibil. Ce informatii ne ofer a un test Papanicolau? Acest test ne ofera informatii legate de celulele de la n ivelul vaginului sau colului uterin. pentru a-l ajuta pe medic sa vizualizeze cu ajutorul unui microscop eventua lele celule anormale de la nivelul colului uterin sau existenta unei posibile in fectii. Colposcopia ar putea fi recomand ata. este importanta efectuarea de teste Papanicolau in mod reg ulat. Medicul va dori sa iti relaxezi picioarele. Ce persoane sunt la risc pentru un test Papanicolau anormal? Femei: . Aceste mod ificari il alarmeaza pe examinator (aceste celule pot deveni mai tarziu celule c anceroase). Este singura modalitate prin care poti fi examnita la nivelul or ganelor genitale interne si prin care se poate realiza testul. va preleva prin periere celule de la nive lul mucoasei colului. Ac esta este un alt motiv pentru efectuarea testului in mod regulat Ce se va intamp la daca testul Papanicolau nu este normal? Vei fi anuntata de medic de acest fap t si vei discuta impreuna cu el posibilitatile de tratament si urmarire. vei fi rugata sa te intinzi pe spate pe masa de examinare ginecologica si sa it i indoi genunchii.cu infectii recuren te ce se transmit prin contact sexual .care au avut contact sexual inaint ea varstei de 18 ani . cel mai probabil va efect ua o biopsie pentru efecutarea unor teste suplimentare. Cu cat esti mai relaxata cu atat examinarea va fi mai comoda. Un test Papanicolau anormal presupune ca au aparut modificari la nivelul celulelor de la nivelul colului uterin. Un dilatator va fi inserat cu grija in vaginul tau. Vei putea resim ti o senzatie de presiune sau chiar o crampa. Acest lucru nu se intampla des. acesta fiind utilizat pentru vizualizarea colului uterin. Pentru examinare. Se poate intampla ca celul ele analizate sa fie normale. Concentreaza-te asupra relaxarii mus culaturii si inspira usor pe nas si expira pe gura. Cum se efectueaza testul? Anumite femei considera rusinos ace st test alaturi de examenul pelvin. sa aiba modificari.

Datorita acestui fapt.orice istoric de test anormal sau histerect omie (extirparrea uterului) Aceste informatii il vor ajuta pe medic sa decida da ca testul este normal sau nu. De asemenea.sangerari intre perioadele menstruale . c el mai bine este sa amani efetuarea testului.. Daca in momentul examinarii esti la menstruatie. Daca resimti oricare din simptomele enumerate mai sus.orice sangerare ce s-a produs in afara ciclului menstrua l si momentul cand aceasta s-a produs .sangera re dupa menopauza Acestea sunt doar semne de alarma ce pot sau nu sa indice exis tenta unui cancer.orice secretie de la nivelul organelor g enitale (alba.care raman insarcinate inaintea varstei de 18 ani Care sunt semnel e de alarma ale cancerului? . poti sa afli informatii despre al te probleme legate de sanatate pe care le ai .faci ceva pentru tine ti se va face si un examen general.sangerare dupa contactul sexual . adesea.este un test simplu . precum anticonceptionalele sau alta medicatie hormonala (denumire a produsului si doza) .nu este costisitor .odata cu pr ezentarea la medic pentru efectuarea testului. este recomandabil sa eviti dusurile intravaginale si utilizarea cremelor vaginale cu 24 h inainte de efectuarea testului.ofera informatii viabile .orice secr etie neobisnuita vaginala sau durere . se pot astepta ca in urma tratamentului acesta sa se normalizeze. groasa sau lichida) .medi catia curenta. este important sa efectuezi testul Papanicolau in mod regulat. este f oarte important sa te prezinti la medic pentru a afla cauza acestora si pentru a primi un tratament adecvat.poate ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate .iti poate crea sentimentul “ca ai f acut ceva bine” si o ai realizat o investitie in sanatatea ta Gandeste-te la acest examen anual ca la o modalitate excelenta prin care poti sa ai grija de tine. Este de asemenea important de retinut ca. Cum s a iti planifici testul? Iti poti ajuta medicul sa efectueze o examinare cat mai concludenta oferindu-i urmatoarele informatii: .data ultimei menstruatii . n u exista semne sau simptome de alarma. Majoritatea femeilor ce au un test anormal. In concluzie exista numeroase motive sa iti faci testul Pap anicolau: .fumatoare . alaturi de efectuarea testului . O meriti! .

ele au un risc crescut de a avea modificari anormale. intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta mod ificari. Testul Papanicolau este folosit cu s copul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin. Anumite t ipuri de HPV care au un risc crescut. fungi sau protozoare (Trichomonas).celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita z ona de transformare. Celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decat ma joritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificari deoarece. dar numai un mic procent din aceste rezultate anormal e arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin. Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit. avute in p rezent sau candva. celulele cervicale trec constant prin modificari. care poate fi vazuta in ti mpul unui test Papanicolau. Factori de risc Majoritatea modificarilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor se xuale cu risc crescut. Cea mai frecventa cauza este i nfectia cu HPV.patologic Generalitati Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) fac e parte din examenul ginecologic de rutina. posibil chiar si cu multi ani in urma. care nu poate fi v azuta la test. Colul uterin are doua tipuri de celule: . au fost asoc iate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Majoritate a modificarilor celulare anormale gasite la un test Papanicolau provin din zona de transformare. Ea poate fi la suprafata externa a colului uterin. Totusi. Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicol au au un rezultat anormal. cum ar fi infectia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infectie. Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in perman enta schimbare. Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita a trofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal. in mod normal. De regu la modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului. de obicei. Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alt a. precum cele determinate de bacterii. modificarile ce lulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test Papanicolau anormal si car e nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase.celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colulu i uterin si . . in special tipurile 16 si 18. scuamoase la suprafata colului . sau in interiorul colului uterin. Cauze Multe t este Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale.celule plate. In unele cazuri.Testul Babes Papanicolau . modificarile ce lulelor cervicale progreseaza lent si este nevoie de multi ani pentru a deveni c elule canceroase. Un test Papanicolau anormal arata c a celulele din cervix sunt modificate. ale pacientei sau ale partenerului sau sexual.

durere in timpul actului sexual .durere. Bolile cu transmitere sexuala pot avea o varietate de simptome. in cul oarea. mode rata sau severa. pentru a se observa din timp modificarile. in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale.durere in zona pelv ina sau in zona abdominala joasa .simptomele care pot indica modificari ale celulelor di n colul uterin (cervicale) .durere.modificarile celulelor cervicale care pot da un tes t Papanicolau anormal nu duc prin ele insele la aparitia de simptome. De vreme ce virusul HPV ra mane in celulele corpului timp de multi ani. La femeile care au o relatie monogama (cu un singur partener se xual). In cazul modificarilor celulare minore. Fumatul sa u slabirea sistemului imun pot de asemenea sa creasca riscul de aparitie a modif icarilor celulelor cervicale. Chlamydia. de un test pentru HPV. un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indica neaparat un comportament cu risc crescut in prezent.daca o infectie sau o boala cu transmitere sexuala (BTS) este cau za anormalitatii testului Papanicolau.secretie vaginala anormala c are contine mucus cu urme de sange. care creste riscul de infectie cu tipuri de papilomavirus uman (HPV). Optiunil e de tratament variaza in functie de gradul modificarilor celulare: minora. umflaturi. mai decolorata sau urat mirositoare pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani .Aceste comportamente cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmiter e sexuala (BTS). inrosiri sau negi pe sau in jurul org anelor genitale Numai un mic procent din testele Papanicolau anormale indica pre zenta unor modificari celulare cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin. incl usiv: . furnicaturi sau mancarime in zona genitala .secretie vaginala anormala.i nceperea vietii sexuale la o varsta mica (inainte de varsta de 18 ani) . basicute. Simptomele cancerului de col uterin pot fi: . sau in unele cazuri .sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul a ctului sexual sau la introducerea unei diafragme) . cum ar fi o modificare in cantitatea. Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru sc reening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvo lta un cancer de col uterin. pot fi prezente simptome datorate infecti ei sau BTS. O infectie cu HPV – cea mai frecventa cauza a acestor modificari – de obicei nu da nici un sim ptom . arsura. poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire).bube. virusul imunodeficientei umane (HIV) .contact sexual cu cineva care a avut mul tipli parteneri sexuali .sangerare vaginala anorma la sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual . in cazul in care acestea apar .trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii .de aceea este atat de important screeningul prin efectuarea regulata a te stului Papanicolau. Ce trebuie facut in cazul unui test Papanico lau anormal? Desi majoritatea testelor Papanicolau anormale sunt cauzate de infe ctii sau inflamatii care pot fi tratate. este necesara o noua evaluare ulterioar a pentru siguranta ca modificarile celulare anormale au fost rezolvate. arsura sau mancarime in timpul urinarii care durea za de mai mult de 24 ore . Comportamentele sexuale cu risc crescut includ: . de exemplu ea a deveni t mai tulbure. modificarile celulelor cervicale po t fi consecinta unei infectii cu HPV dobandita cu cativa ani inainte.contact ul sexual neprotejat.

. in functie de rezultatele biopsiei. este necesa ra continuarea evaluarii prin colposcopie si posibil prin biopsie cervicala. .Ce ne puteti spune despre DelphiTest GmbH? . Polipii cervicali nu au legatura cu canceru l de col uterin. Testul de paternitate -Interviu cu Dr. Director General DelphiTest GmbH Germania . in curs de 3 ani. Frank Pfannenschmid si multumim ca ati acceptat interviul n ostru. Tratamentul poate inlat ura sau distruge aceste celule inainte de a deveni canceroase. Totusi. In cazul modificarilor celulare moderate sau severe.Este foarte adevarat si s-au extins foarte mult in intreaga lu me.Genetica a dezvoltat in ultimii ani un nou produs: testul de paternitate.de colposcopie. pentru continuarea evaluarii.la femeile cu varsta peste 21 ani. Screeningul prin testul Papanicolau facut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificari celulare. Mecani sm fiziopatogenic Rezultatele anormale la testul Papanicolau pot fi datorate mod ificarilor naturale ale celulelor din zona de transformare din colul uterin sau infectiilor. dar ei pot fi gasiti si inlaturati in momentul efectuarii unei examinari pelviene si a unui test Papanicolau. in aproximativ 90% din cazuri . modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod sp ontan.la femeile cu varsta intre 13 si 21 ani. In principal. in curs de 3 ani. Detectarea precoce a modificarilor celular e precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea comp leta In cazul in care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut. modificarile celulelor cer vicale care nu au fost tratate si care determina un test Papanicolau anormal ar putea progresa catre un stadiu precanceros sau canceros. Societatea Americ ana a Cancerului a raportat urmatoarele statistici: .Buna ziua Dle. Frank Pfannenschmid. Ult erior.Buna ziua. De obicei rezultatele testului Papanicolau revin la normal atunci c and celulele reincep sa aiba o crestere normala sau dupa ce infectia a fost trat ata sau s-a vindecat in mod spontan. de la sine. . clientii . . modificarile celulelor colului uterin progreseaza lent si este nevoi e de multi ani ca sa se transforme in celule canceroase. La inceput ne-am concentrat activitatea pe proiecte si servicii stiintifice in domeniul geneticii. poate fi nevoie de efectuarea altor teste Papanicolau. Anumite tipuri de papil omavirus (HPV) cu risc crescut au fost asociate cu dezvoltarea cancerului cervic al. mai frecvent si ocazional a altor teste. in aproximativ 50% pana la 80% din cazuri. de la sine. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod spontan. In unele cazuri. modalitatile de tratament care distrug sau inlatura in mod specific celul ele anormale ar putea fi recomandate. Dr.Am inceput aceasta afacere in urma cu 7 ani.

Germania. Pe ntru a obtine calitatea de membru.Expertii estimeaza ca intre 10% si 20% dintre copii legitimi nascuti nu sunt copiii biologici ai sotului (“Di e Welt”. . a departamentelor medicale si al comp aniilor farmaceutice din Germania.De c e apeleaza oamenii la aceste teste de paternitate? . In anul 2001 am inceput sa oferim teste de pa ternitate catre clienti privati. Germania este cunoscuta pentru fiscalitatea sa ridicata si este dificil sa finantezi perioada de incepu t. gasirea de noi clienti in fiecare zi si consolidarea pozitiei noastre pe piata. Avem nevoie doar de cateva celule din corpul tatalui si al copilului. dar are si un raport cost-calitate mult mai eficient decat me todele traditionale. o periuta de dinti sau un muc de tigara si trimiteti-le prin posta la boratorului nostru. Asa a fost infiintata DelphiTest GmbH.Testarea biologica molecu lara moderna permite ca dumneavoastra sa fiti siguri de paternitate sau de faptu l ca cineva cu siguranta nu este tatal copilului.Sigur ca da. Client ii nostrii nu sunt numai din Germania. In consecinta este surprinzator ca intre 20% si 30% din toate testele efectu ate sunt cerute de catre femei. In timpul testului molecular de paternitate selectam regiuni specifice ale ADN-ului tatalui si copilului si apoi le comparam. Pana in prezent. In special din cauza faptului ca firme intermediare si laboratoare fondate prin mijloace fr auduloase au intrat pe piata. Prelevarea unei mostre este o metoda simpla: luati lichid din cavitat ea bucala. Laboratoarele germane sunt cele mai bune in ceea ce priveste c ontrolul calitatii. .Suntem una dintre c ele mai de succes companiei din Germania care ofera teste de paternitate. Din pacate. Oct 1999).A fost dificila perioada de inceput a afacerii? . 11. o institutie care adera la standarde stricte de calitate. nu in ultimul rand. numai opt laboratoare s-au alaturat si au fost acceptate de VALID. F irmele care nu dispun de propriile facilitati si care nu au calificarea necesara nu sunt eligibile pentru a deveni membre ale acestei institutii.”.Laboratorul nostru este situat in Re gensburg. Trei mari probleme am intampinat la acea data: finantarea echipamentelor de l aborator care sunt destul de scumpe. .99%. rezu ltatele nu sunt demne de incredere si nu ar trece de nici un control standard ge rman de calitate.V. . pregatirea angajatilor si coeficientul de siguranta.nostrii veneau din partea universitatilor. oferind analize de o calitate foarte slaba.Ce ne putet i spune despre laboratorul dumneavoastra? . Multe teste de paternitate sunt oferite de catre firme care nu dispun de propriul laborator si nici de instruirea necesara sau de competenta . ei sunt din lumea intreaga. In consecinta. Daca este necesa r. Suntem membri ai “VALID e. In Germania exista cel putin 100 de firme care vand teste genetice si de paternitate. Un test molecular biologic este de obicei singur a metoda pentru ca mama si potentialul tata sa fie siguri de paternitate. fiind testat la intervale regulate. Aceasta compar atie ne permite sa atingem o probabilitate de cel putin 99. putem .Unde este DelphiTest astazi? . Multe dintre aceste f irme au echipamente invechite si utilizeaza metode perimate. fiecare laborator trebuie sa indeplineasca an umite cerinte extrem de stricte. majoritatea clientilor acestora nu au cum sa afle care laborator s e ocupa de testul lor. gasirea celor mai buni angajati (toti angaj atii nostrii sunt specializati in biologie moleculara la universitati din German ia) si. Exista multe oferte “ieftine” pe piata.Ne p uteti descrie ce este testarea biologica moleculara? . Statutul de me mbru al VALID garanteaza inalta calitate si va ofera confort psihic. De obicei mama stie cine este tatal biologic al copiilor s ai. . Aceasta metoda nu numai ca est e mult mai exacta.

Anumite persoane considera ca nu trebuie colectate informatii fara a cordul tuturor persoanelor implicate. Numai cateva companii ofera aceste servi cii si cateva dintre ele chiar sunt foarte scumpe. d ar clientii nostrii. Cred ca multi cetateni romani nu sunt informati despre evolutiile din domeniul genetic si despre posibilitate a efectuarii unor teste de paternitate pe baza ADN-ului. Sunt cateva argumente interesante ce vin de la politicieni. sunt din Europa. toti cei implicati beneficiind: tatal verifica realitatea si-si indeparteaza temerile. . in cazul in car e a avut mai multi parteneri. toti folosesc aceste teste.999 99%.testa mai multe regiuni ale ADN-ului. detectivii. In plus. mama verifica cine este adevaratul tata. cele mai multe teste sunt pozitive. Cunosc cazuri in care tatii refuz au sa mai faca un al doilea copil din cauza incertitudinii in care traiau. testele de paternitate biologice moleculare sunt utilizate de o varietate de entitati. Dar cea mai mare parte a societatii germane a rea ctionat pozitiv. putem distruge toate datele dupa ce v-au fost furnizate rezult atele testului dumneavoastra. avocatii si doctorii.Toate informatii le vor fi tratate cu maximum de confidentialitate si nu sunt transmise unor tert e parti. in acest caz atingand un procent de 99. politia.Ce parere aveti despre piata romaneasca? . Ori cum. Romania est e de fapt o tara dezvoltata si cu oameni foarte bine educati. . Asa am creat pa gina www. Mostrele dumneavoastra nu vor fi utilizate pentru alte teste.Ei bine. . iar copilul afla adevarul despre parintii sai. Toate ana lizele sunt realizate in laboratorul detinut de compania noastra. iar sotul nu mai are nicio temere si-si concentreaza afectiunea asupra familiei sale. I nca discutam despre efectuarea unui test de paternitate fara consimtamantul mame i. Testele de . In momentul pr imirii mostrelor. . Tribunalele. Dupa aflarea rezultatului pozitiv.Atunci. cauta pe internet.Cel mai mult pe internet. dar pe de alta parte este dreptul tatalui de a sti daca este tatal biologic al copiilor sai sau orice copil ar trebui sa-s i cunoasca parintii biologici.Azi.org . au fost bucurosi sa aiba mai multi copii. o mica parte a societatii noastre s-a aratat sceptica. din Africa etc. . Un motiv in plus de a mu ltumi ziarului dumneavoastra pentru posibilitatea oferita de a informa publicul. cum informati dumneavostra publicul? . America de Nord si de Sud.Cum vedeti dumneavoastra evolutia pietei romanesti? Cred cu convingere in dezvoltarea pietei romanesti in urmatorii ani. Cand cineva doreste sa afle mai multe informatii. . Din ce in ce mai multe persoane private utilizeaza aceste teste necostisitoare si rapide. asa cum am mentionat anterior.Cine mai apeleaza la aceasta testare biologica moleculara? . ofera aceasta posibilitate. nici una dintre acestea nu paraseste incinta laboratorului nos tru. serviciile de protectie a copilului. prin bibliotecile sale electronice. este dificil s a-i informezi despre ultimile descoperiri din genetica. sunt curiosi sa afle cat mai mu lte informatii si internetul.Efectuam in jur de 3000 de teste anual.delphitest. In special tinerii sunt deschisi la noile descoperiri stiintifice.In acest moment piata este destul de mica. avocati si persoa ne private.Cate t este de paternitate efectuati pe an? .in special pentru confortul lo r psihic.Cum a primit societatea germana aceste teste de paternitate? .Este respectata confidentialitatea informatiilor? . Daca doriti.

Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnost icare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secreti e excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sind rom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism. Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari. productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neopla smelor bronhopulmonare). atat ACTH cat si corti zolul sunt crescute). Testul de supresie la dexametazona Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului.paternitate pot fi vazute oriunde: la TV. tumori de corticosupraren ale sau de hipofiza. atunci se suspecteaza boala Cushing. Indicatia clasica a testului de supresie la dexametazona este diagnosticarea hip ercorticismului (hipercortizolismului). ziare. Dr. La nivelul hipofizei. masurand la intervale regulate cort izolemia. . Frank Pfannenschmid va multumim pent ru amabilitatea de a ne acorda acest interviu.corticotrop). hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cor tizolului.Dle. la administrarea unui medicament corticoste roid numit dexametazona. staruri din muzica sau sport). In multe cazuri. . ca urmare va reduce ACTH si prin aceast a se reduce si secretia endogena de cortizol). Testul se face utilizand atat doz e mici cat si doze mai mari de dexametazona. avand structura asemanatoare cortizolului. ma i precis rata secretiei de cortizol. apeleaza la aceste teste de paternitate . Scadere a ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimula re suplimentara a productiei de hormoni. Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemi ei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale. Secretia de cortizo l a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamohipofizar. Dexametazona este un steroid de provenienta exogena. diagnosticul de certitudine al sindromulu i Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului. Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumo ri adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz. testul cu doze mici fiind considerat cel mai . astfel: h ipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormo nul adreno. nivelul cortizolului va scadea inca de la admini strarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back.Si eu va multumesc si sper sa-m i oferiti ocazia de a va vorbi si despre alte proiecte stiintifice din domeniul geneticii dezvoltate de DelphiTest GmbH. Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exis ta nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie. internet etc. Presupun ca in urmatorii ani majoritatea romanilor vor sti ca testele de pater nitate sunt posibile si precise. La un pacient normal. Multe celebritati (actori.

fapt util atat pentru vizualizarea mai buna a venei. morfina. Exista pacienti care simt o durere moderata la intro ducerea acului si un oarecare disconfort legat de prezenta garoului. cat si pentru c resterea disponibilului de sange din vas). Dato rita faptului ca vasele difera in dimensiuni de la un pacient la altul si prinde rea unei vene se poate face mai usor sau mai greu. tehnica de rea lizare si interpretarea rezultatelor.aparitia unui hematom local (complicatie mai frecventa in cazul pacientilor cu nivel crescut al ACTH-ului si cortizolului ). pacientii sunt sfatuiti sa comunice medicului daca urmeaza vreun tratament prescris de specialisti sau daca au luat de curand medicamente de oric e fel. lista lor fiind mai lunga) ar trebui sistata cu 24-48 de ore anterior recolta rii analizelor. Daca glanda hipofiza produce prea mult ACTH. riscuri. Testul cu doze ma i mari poate stabili daca etiologia hipersecretiei de cortizol este la nivel hip ofizar sau nu. Punctia venoasa este o procedura ce as ociaza putine riscuri in general. acul este retras. La randul lor. fenitoina. metadona. Urmeaza punctionarea efectiva a venei . Locul ce urmeaza a fi punctionat se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica. pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10-12 ore inaintea recoltarii primei probe de sange in dimineata zilei efectuarii testului . inhibitori de monoaminoxidaza. Se recom anda administrarea dexametazonei cu lapte sau cu un antiacid pentru a evita apar itia pirozisului sau disconfortului gastric. Recoltarea se face de obicei dintr-o vena periferica (de la p lica cotului sau de pe fata dorsala a mainii). aspirina.exact in diagnosticarea starilor subclinice de hipercorticism. in timp ce altii descriu doar o usoara intepatura. Printre riscurile si complica tiile asociate procedurii se numara: . In dimineata ur matoare (la ora 8 a. estrogeni. cum ar fi: anticonceptionale orale. tetraciclina. Pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul toate aspectele re feritoare la test: necesitatea realizarii lui. Exista doua tipuri de teste: cu doz a mica (de 1 mg) si cu doza mare (8 mg) de dexametazona. Exista o serie de recomandari pe care medicul le va face pacientului in vederea pregatirii corespunzatoare a testului. litiu.m ) pacientul va inghiti o pastila continand 1 mg de dexametazona.m) pacientului ii va fi recoltata o proba de sange. De asemenea. acestea pot fi „overnight” sau stadard (presupun recoltarea urinii si se desfasoara pe o dur ata de trei zile). iar pe zona respe ctiva se aplica cu presiune un tampon cu vata si alcool sanitar pentru a stopa s angerarea si a impiedica infectarea regiunii (prin solutia de continuitate reali zata prin punctia venoasa). barbiturice. Un garou se va lega la nivelul bratul ui pentru a impiedica intoarcerea venoasa (si a creste astfel cantitatea de sang e din vena. Administrarea acestora (dar si a altor a. Apoi garoul este desfacut. Exista o serie de medicamente ce interfera cu rezultatul testului. mai ales daca pacientul are vene de calitate b una. In seara dinaintea efectuari testului (la ora 11 p. raspunsul la test va fi anormal la doze mici. Astfel. Pacientii sunt sfatuiti sa intrerupa tempo rar orice tip de tratament. sangele fiind colectat intr-un tub special (in unele situatii se pot folosi ch iar doua tuburi). pentru evitarea acestuia se recomanda aplicarea de presiune constanta pentru cateva minute la locul punctiei . dar normal la doze mari. corticosteroizi. ce pot fi usor intepate si daca nu asociaza o coagulopatie importanta. avantaje. diuretice (in special spironolactona). in zona punctionata sa apara un hematom. Exista riscul ca dupa retragerea acului.

Alte complicatii mai rare includ: . morfina.e ste o complicatie ce apare in cazul pacientilor cu tulburari ale coagularii (coa gulopatii) sau in cazul celor care urmeaza tratamente cronice cu anticoagulante. depresie. Exista o serie de medicamente. tratamentul cazurilor usoare consta in aplicarea de comprese ume de si caldute pe zona afectata (de cateva ori pe zi) . warfarina. anticonceptionale. in care organismul pacientului este capabil sa metabolizeze mult mai rapid dexametazona. dieta necorespunzatoare. fenitoin a.pierderea excesiva in greut ate.valorile aflate in limita normalului difera intre laboratoare . sub 5 micrograme/dl sa u sub 150nmoli/l .dezvoltarea flebitei (inflamarea si umflarea dureroasa a venei din care s-a re coltat mostra). deshidratarea sau sindromul de sevraj (in cazul alcoolicilor) . de aceea doar medicul curant ar trebui sa interpreteze rezultatele testului). Exista si un caz partic ular. in sindrom valoarea lor ramane nemodificata.secretie paraneoplazica de ACTH (in special cancerul pulmonar) .m. stari febrile. P rintre acestea se numara: . Dupa efectuarea testului de supresie. Testul cu doze mari (8 mg de dexametazona) poate diferentia boala Cushing de sindrom: in boala secretia de cortizol si cortizolemia se reduc.. la ora 8 a.inf ectia locala (acest risc apare ori de cate ori continuitatea tegumentara este in trerupta). diabet zaharat necontrolat.sarcina sau obezitatea .alte probleme de sanatate: insuficienta cardiaca co ngestiva. pentru a sti cum sa ge stioneze cazul. cortizolemia ar trebui sa se reduca cu peste 50% dupa administrare a dexametazonei (cortizolul plasmatic este.hemoragie persistenta .traumatisme si leziuni organice grave . . alcoolism. Rezultate normale: i n mod normal. trombolitice sau medicamente ce au drept efecte secun dare afectarea cascadei coagularii (aspirina. metadona. Cortizolemia ridicata poate indica: . rezultatele sunt disponibile in 2-3 zile si ajuta clinicianul in realizarea unui diagnostic cat mai corect in c azul in care exista o hipersecretie de cortizol: ajuta la obiectivarea ei si la stabilirea existentei unui sindrom sau a unei boli Cushing.sindrom Cushing (acesta poate fi cauzat de o tumora de suprarenala sau de hipofiza) .diabet zaharat . Medicul ar trebui anuntat de catre pacient daca astfel de probleme exista. spironolactona. hipertiroidism. etc). In aceasta situatie cortizolul nu va scadea decat daca dozele de dexametazona vor fi mai crescute.lipotimie sau ameteala .medicamente: barbiturice. anor exie nervoasa. afectiuni cronice si comportamente cu risc ce nu permit realizarea testului sau care determina obtinerea unor rezultate false. antiagregante plachetare.

poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local. In mod simila r. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Colectarea mostrei de m aterii fecale nu produce disconfort. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. Daca rezultatele nu s unt edificatoare se poate recurge la determinarea concentratiei de ACTH (se real izeaza dupa administrarea de CRH) prin cateterizarea sinusului pietros sau prin punctie venoasa periferica (ACTH-ul este scazut in sindrom. un astfel de test ar trebui interpretat de catre un endocrinolog (acesta putand judeca si analiza rezultatele sale in context clinic). si ca urmare recolteaza urina pe 24 de ore a pacientuui si determina metabolitii cortizolulu i: 17 hidroxicorticosteroizi si 11 hidroxicorticosteroizi. introducerea tamponului la nivelul ampu lei rectale. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate de termina aparitia unui gust usor amar. Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacient ului. In unele situatii se poate recurge la o varianta a acestui test (administrarea a 8 mg x 2 zile) cu determinari ulte rioare ale cortizolemiei si metabolitilor urinari ai cortizolului (precum si fra ctiei urinare libere de cortizol). Testul pentru Helicobacter pylori Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei ven e periferice a bratului.Testul de supresie la dexametazona este indicat pentru diagnosticarea pacientilo r cu sindrom Cushing. In cazul in care colectarea se face de catr e personal calificat (si nu de pacient). altii simt o piscatura sau o intep atura usoara. Se recomanda respiratii rare si profunde. O banda elastica este stransa in jurul bratului. Pacien tul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. un rezultat normal la acest test infirma prezenta sindromului Cushing. Un rezultat anormal (caracterizat prin nivel ridicat in co ntinuare a cortizolemiei) chiar si la valori mari impune realizarea unor investi gatii suplimentare pentru identificarea cauzei de sindrom Cushing. iar pacientul va simti senzatie de amortea la si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. Exista intot deauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. dar normal in boala Cushing). Unii pacienti relateaza ca au a vut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe g ura. Un alt test util este testul la Metyrapon (medicament ce blocheaza sin teza de cortizol inhiband o enzima esentiala in geneza acestuia). . Biopsia ga strica Pacientul poate simti o intepatura scurta. In momentul introduceri i acului in vena unii pacienti nu simt nimic. dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Exista specialisti care considera ca determin arile urinare sunt mai exacte in diagnosticarea hipercorticismului. Datori a faptului ca sindromul Cushing este relativ dificil de diagnosticat.

pot fi utile pasti lele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedu rii pot cauza somnolenta.in cazuri rare. poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare.apare durere abdominala sau cardica a carei i ntensitate creste . De asemenea. lucios. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare. simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. aceste simptome pot dura cateva zile.ap are hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange. caderea pleoapelor. acest lucru poate fi prevenit prin apli carea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute . se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei.sangerare de la nivelul punctiei.poate a parea o mica vanataie la locul punctiei. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. Se recomanda contactarea medicului daca: . uscarea gurii. In cazul in care disconfortul este sever. o serie de medicament e ca Aspirina. aceasta afe ctiune se numeste flebita. uscat.De asemenea mai pot aparea senzatie de greata. Testul respirator cu uree Nu exi sta riscuri in cazul practicarii acestui test.apare scurtarea respirati ei sau batai cardiace accentuate . balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. De asemen ea mai poate aparea senzatia de gat iritat. se interzice consumul d e alcool dupa efectuarea testului. vedere incetosata. raguseala usoara sau usoara i nflamatie a faringelui. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete. se recomanda atenti onarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe m ana. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul proceduri i deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. Testul anticorpilor se rici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: . stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru re coltarea mostrei de perete gastric. v ena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata. sangerarea se opreste fara tratament. in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi . pot provoca tulburari de coagulare. negru ca pacura) . Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului. el va putea comunica cu m edicul specialist. de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anti coagulante sau prezinta tulburari de coagulare. pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului. Testul antigenului de la nivelul ma teriilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. De asemenea poate aparea sangerare la nivelu l locului punctiei. Warfarina si altele.apar probleme la inghitire sau de vorbire . In cazul folosirii carbonului rad iactiv. pentru evitarea raspan dirii infectiei. Cu toate acestea. Cu toate acestea .

consum ul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor.consumul de lansoprazol.prezenta infectiei cu H. biopsia gastrica este foarte concludenta.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectuea za in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat . pylori sau a an tigenului de la nivelul materiilor fecale: nu este necesara pregatire pentru efe ctuarea acestor teste. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomato logia pacientului). cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor re spirator cu uree si biopsia gastrica .. de aceea se recomand a efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili e ficienta tratamentului .apare durere de gat sau de umar . pylori . Testul pentru determinarea anticorpilor serici anti H. pylori.pylori creste cu inaintarea in varsta. De retinut! .testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin din tre toate testele pentru H.pylor i poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric.apare febra.biopsia gastrica poate sa nu detecteze pr ezenta infectiei cu H. Situatiile care pot interzice efectuarea testului . rabeprazo l. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie . numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic. sucralfat. prin reducerea cantitati i bacteriei de la nivel gastric si duodenal .a stabili daca trata mentul pentru H.testul a nticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie.un test al antigenului din scaun ne gativ nu exclude prezenta infectiei cu H.desi majoritatea oamenilor pr ezinta infectia cu H.a determina daca infectia cu H.testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sa rcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului . acest risc este insa foart e scazut.pylori. Testul pentru Helicobacter pylo ri este efectuat pentru: . contaminarea sau ref rigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testul ui anticorpilor serici .pr obabilitatea infectiei cu H. ranitidina. se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare . pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) . omeprazol. testul a ntigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica. atunci cand se interpreteaza rezultatele testului . dar este c ea mai scumpa si mai riscanta dintre toate .manipularea inadecvata.in cazul in care simptomatologia persista. famotidina. nizatidina. pylori a fost efectuat cu succes. Biopsia gastrica sau testul respirator cu uree . dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte. pylori.

modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor. De aceea se recoman da informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacien tul. Testul anticorpilor ser ici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: .cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice.se aplica presiune pe locul respect iv.se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului.dezinfectarea locului punctiei cu alcool .pe masura scoaterii acului din vena. cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la ace l nivel. Se recomanda consultul medicului specialis t in legatura cu necesitatea efectuarii testului.introducerea mostrei de materii fecale intr-un re cipient uscat.in jurul bratului se va aplica o banda elastica.se va atasa o e prubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui .Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testulu i.pacientul va inghi ti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva . Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii a cestui test se poate recolta de catre pacient.dupa ce sangele este cole ctat. mostrele respiratorii vor fi testate dac a contin un material ce se formeaza prin contactul H.se va sigila recipientul si se va trimite ime diat catre laborator. se va indeparta banda elastica . se reco manda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta . O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului. numele m edicului specialist si data recoltarii mostrei . . inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut . acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta.se introduce acul in vena. pot fi necesare mai multe punctii . prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului. Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul sp ecialist.se vor colecta m ostre respiratorii in momente diferite.va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului . acasa.se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 d e ore inainte de efectuarea testului. se a plica pe locul respectiv un tampon de vata . usurand introducerea acului la nivelul venei . Pacientii internati in spi tal vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru cole ctarea mostrei este necesar: .se vor spala bine mainele pentr u evitarea raspandirii bacteriei . Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: . pylori cu materialul radio activ . Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: . se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide. Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recoltea za prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei stic le cu lichid.testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. riscurile sale.

acest lucru poarta numele de cultura H. cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore.consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. Testele pentru Helicobacter pylor i se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la niv elul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul). Testul anticorpilor serici Normal Anormal Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. Pot fi recoltate pana la cel mult z ece asemenea mostre .c onsta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in tim pul endoscopiei gastrice. Testul pentru Helicoba cter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobac ter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire ( duodenul). pylori Testul respirator cu uree Normal Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat . determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face p entru confirmarea infectiei cu H.pylori. pylori care determina aparitia unui raspuns im un (antigenul).pylori .biopsia gastrica . cu toate acestea.testul anti corpilor serici . pylori.endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mos tre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. in cazul in care bacteria creste la nivelul culturi i.pylori Mostra de sange contine antico rpi antiH.Biopsia gastrica . majoritatea per soanelor care prezinta infectie cu H. pylori poate cauza ulcer peptic. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tra tament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) .testul respirator cu uree . pylori .acest test identifica la nivelul ma teriilor fecale portiunile din H. se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice. f ie o infectie in trecut . pylori nu dezvolta ulcer. ia r cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile. pylori. procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate.pylori. Rezul tatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. pylo ri in scaun sunt gata in cateva ore. H. Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H.acest test identifica prez enta infectiei la nivel gastric.testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului .biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentr u depistarea infectiei cu H. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta. testul nu este totdeauna disponibil . cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie d e teste care identifica infectia cu H.in cazuri foarte rare biopsia poate fi plas ata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H.

Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide. acesta este un test negativ. a ovarelor. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal Mostra de materii fecale contine antigen de H. Tomografia computerizata Normal Anormal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale.2 zi le. cu toate aceste a. a plamanilor. Dupa efectuarea investigatiei. pylori. au forma si localizarea corespunzatoare. Chi sturile sau abcesele sunt prezente. Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii bili are. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. Sunt prezente tumori la nivelul colonului. Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla). a fica tului. Este posibil c a rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1. a glandelor suprarenale sau . pylori Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastri ca Anormal Tomografia computerizata Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate a le structurilor din interiorul corpului. Nu exista corpur i straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul).pylori Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie co ntine H. inflamatia sau infectia.Anormal Mostra respiratorie contine carbon radiactiv.pylori Biopsia gastrica Normal Mostra de perete gastric nu contine H. radiolog ul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal Mostra de materii feca le nu contine antigen de H. lezat sau infectat.

oaselor si coloanei vertebrale. a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului. ganglioni limfatici mariti de volum. infectiilor si a altor probleme r enale. diverticulita. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin. poate oferi informatii asupra vaselor sangui ne. oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu. pentru a decela tumori sau alte afectiuni. Prezenta unor tumori. plamanii si inima. rinichii. In timpul scanarii se poate folosi si fluoro scopia. hemoragii. acesta are forma cilin drica. O parte a aparatului este mobila. inimii. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se dores te investigata. pelvisul sau membrele. O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta em boliei pulmonare. Prez enta unui anevrism. Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliar e. De asemenea. glandele suprarena le.tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de l a nivelul rinichilor. intestinele. infectii. apendicita . boala inflamatorie intestinala. esofagului. pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului . In timpul testului pacientul va sta int ins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner. pancreasul. precum ficatul. de asemenea. corpu ri straine. poate realiza imagini ale organelor. Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. cancerul pulmonar.a pancreasului. . Substanta p oate fi administrata intravenos(IV). De asemenea. Tomografia comp uterizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pi eptul. Imaginile sunt memorate in computer. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei. Prezent a blocajelor la nivelul vaselor sanguine. pentru a vizualiza mot ilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. ab cese. abdomenul. poate fi folosita. infectii sau alt e probleme la nivelul membrelor. Imaginile pot fi realizate inaint e si/sau dupa administrarea substantei de contrast. cateva afectiuni comune ce pot fi descop erite la scanare sunt infectiile. tumori sau anevrisme. in rect). astfel incat poate efectua ima gini din mai multe pozitii. metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X. tumorilor.a bdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi. a blocajelor. O substanta iodata (sub stanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpul ui: . embolia pulmonara sau anevr ismele.toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afec tiuni ale plamanilor.

gleznelor sau picioar elor.daca are vreo afectiune cardiaca.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimel e 4 zile.ficatul: to mografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori. a umerilor.daca are astm bronsic . poate decela pre zenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de vol um (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste . de asemenea. CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biops iei sau in timpul drenarii unui abces.splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traum atice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia .membrele: CTul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor.vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pen tru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare.daca are sau a avut vreo afectiune renala .daca are mielom multiplu . In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral subs tanta de contrast. in acest caz. tomografia computerizata poate identifica o pos ibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancr easului . mainilor. poate fi n ecesara administrarea unor laxative sau a unei clisme.daca pacie ntul este alergic la vreun medicament.daca are probleme cu glanda tiroida . Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigat iei sau care pot influenta rezultatele testarii: . precum insuficienta cardiaca . hemoragii si alte afectiuni hepatice. bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interp retarea tomografiei computerizate . Inainte de efectuarea tomografiei compute rizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: . In alte cazuri. Daca se investigheaza abdomenul.daca are diabet zaha rat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant .o tomografie computerizata mai speciala. dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor .daca pacientul este claustrofobic (devine ne rvos in spatii inguste). inainte de efectuarea tomografiei. coatelor. genunchilor. inclusiv la substanta de contrast .daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la ali mentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile du pa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . soldurilor.daca femeia este sau poate fi insa rcinata . pacientul va trebui sedat. In cazul in ca re se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. pacientul va fi sfatui t sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. de asemenea. pietrele de la nivelul ve zicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomo grafie. acest a ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa d upa terminarea testului. denumita urografie CT. articulatiei pumnului.

expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer.prezenta obiectelor metalice. daca acesta este prea mic sau daca ii es te frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea . acest tip de inv estigatie nu este insa disponibila in multe tari. CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni.in cazul in c are copilul necesita o computer tomografie.tomografia computerizata cu fascicul de electroni.uneori se pot folo si scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice". majorita tea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pent ru o anumita boala. Aceste sca nere speciale pot: . parintii ar trebui sa consulte pedia trul.sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale o rganelor. ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu. precum capse le chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpret abile. precum clisma baritata .rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori compar ate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosti cul cancerului.imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este re comandata o tomografie computerizata abdominala.copiii care trebuie s a efectueze acest test. economisesc timp .. CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul . este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana.sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza. pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii . unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in a celasi timp . acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi). dar accesibilitatea sa este mu lt mai mare . au nevoie de instructiuni speciale.dureaza mai put in. scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului. in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori d e risc pentru boli cardiovasculare . in timpul sarci nii . mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic . De retinut! .angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sangu ine. este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare. embolia pulmonara. copilul va trebui sa -si tina respiratia in timpul testului. astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare ."calcium scoring" cardiac . hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza. totusi. aceasta nu este inca disponibila in multe tari. de obicei.rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fu rniza mai multe informatii decat CTul clasic in anumite afectiuni. acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si r ealizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate.uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi difer ite in functie de centrul medical unde au fost efectuate . expertii se contrazic asupra importantei acestui test. Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoar ele: .daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului .

Daca e ste necesara folosirea substantei de contrast. aceasta poate fi administrata pe mai multe cai. acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentr u a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului. pacie ntul va trebui sedat. in medie. pe parcursul testului pacientul va rama ne singur in camera unde este situat tomograful.daca pacientul este alergic la vreun medicament. poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau in travezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor. . Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriil e pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. Masa aluneca in interiorul cilindrului. Daca se investighea za abdomenul. De asemenea. in functie de zona ce se doreste a fi examinata: . In timp ce masa culiseaza spre interiorul ap aratului. poate fi necesara administrarea unor laxative sau a un ei clisme.daca are vreo afectiune cardiaca. med icii internisti sau chirurgii.daca are sau a avut vreo afectiune renala . Computer tomografia este efectuata. insa va fi urmarit printr-o fer eastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker. pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism.daca are probleme cu glanda tiroida . bariul si bismutul sunt vizibile p e radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate . abdomenului sau a zonei pelvine . Pe durata investigatiei pacientu l trebuie sa stea nemiscat. Lenjeria intim a este de obicei mentinuta. Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide.daca pac ientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste). O tomografie computer izata dureaza.. in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital. in acest caz. iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. inainte d e efectuarea tomografiei. Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacient ului i se poate administra oral substanta de contrast.substanta de contrast se poate administra oral (se bea). de catre un tehnician radiolog. pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. 30 pana la 60 de minute.daca femeia este sau poate fi insarcinata . de obicei. pacientul va auzi un zumzet specific.daca are astm b ronsic . In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei.daca femeia alapteaza: in acest ca z trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un prepa rat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . precum insufici enta cardiaca . In alte cazuri.daca are mielom multiplu .substanta de c ontrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examina rea toracelui. aparatul propriu-zis are forma cilin drica.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tr atament ce contine bismut in ultimele 4 zile.daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicam ent hipoglicemiant . In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat. dar sunt si alt i medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie. dar se poate prelungi pana la 2 ore. inclu siv la substanta de contrast .

Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: substanta de contrast poate determina reactie alergica . Tehnic ianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona) pen tru a avea o vedere completa a intregii glande. Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamog rafic. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se apl atizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie . substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. In proiectia medio-later ala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului. Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde. Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se v a monta o perfuzie intravenoasa. Medicul va trebui informat de numarul expuneri lor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei. Presarea sanului pentru cateva s ecunde nu este daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara.in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metfor min. Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda.substanta de contrast poate determina reactie alergic a . Unii p acienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului). riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antece dente. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple ex aminari cu raze X in antecedente. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei . particulele de raze X emise din partea superioa ra vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san. Apoi va trebui doar sa sta i in fata unui aparat radiologic. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic.exista un mi c risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X.De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Pacinetul va simti o mica intepatura atunci can d perfuzia este montata.exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita raze lor X. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant: . in aceasta situatie medicul va recomanda c and sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia . Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efec tua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul s anului. in aceasta situ atie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si can d sa se reia . Unii pacienti pot avea senzatie de gre ata sau dureri de cap. iar camera poate fi racoroasa. dar ajuta l a imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Totul despre mamografie Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde.in cazul in care pacien tul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin. In proiectia craniocaudala. inclu siv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Fiecare san va face o dubla scan are. Substanta de contrast poate determina senzatia de caldu ra si aparitia unui gust metalic in gura.

Ambele instrumete fo losesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. Modificarile neo bisnuite de la nivelul sanului. intr-un nodul d e la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. impreuna cu alte caracteristici. de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit. c alcificari sau microcalcificari. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. experienta medicului radiolog care ve de mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele ma ligne. trebuie evaluata de catre medic. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. Evident. si doctorul va lua in considerare numarul lor. doctorul poate cere o ductogr afie. marimea lor si zona in care sunt localizate. sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului. Daca simti ace lasi tip de noduli in ambii sani. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt no rmale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imb atranirea arterelor sanului. dar de obicei ele indica doar prezen ta unor mici chiste. scurger i de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. Pneumocystografia: Aceasta m amografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine d e aspiratie si core biopsie. o biopsi e stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj control at prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodululu i ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator. Acel dispozitiv va ghida ul terior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesu tului sanatos din jur. Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: Mamoto mul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). f emeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raz e X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce. Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamogra fii facute din doua unghiuri. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in conside rare toate expunerile facute. in functie de marimea lor. . Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte. cum ar fi un nodul mamar. dar acuratetea lor es te similara daca sunt bine efectuate. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic e ste plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administ rarea unei mici cantitati de substanta de contrast. Aceasta tehnica permite. acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in c ontinuare. aceasta este probabil normal. dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. In general daca medicul radiolog poate vedea margi ni bine definite intr-o zona suspecta.Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive. cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului. O mamografie poate arata puncte albe numite. durere mamara. in serarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui. dupa o anestezie locala. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. vechi leziuni sau inflamatii). Oricum. o harta comuterizata arata localizarea precisa a m aselor sau a calcefierilor.

experienta medicului radiolog care vede m amografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele malign e. statusul menstrual. varsta. dar de obicei ele indica doar prezenta u nor mici chiste. folosindu -se de . axila si zona claviculara. impreuna cu alte caracteristici. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani. Apoi. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. doctorul va face un istoric medical ce va include in trebari despre starea de sanatate in general. despre simptome si durata lor. femei a poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Evident. Uneori calcificarile pot ind ica prezenta cancerului de san precoce. In general daca medicul radiolog poate vedea margini b ine definite intr-o zona suspecta. O mamografie poate arata puncte albe numite. dar ar trebui sa men tionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. calci ficari sau microcalcificari. doctorul va face un istoric medic al ce va include intrebari despre starea de sanatate in general. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand s au in decubit dorsal (culcat pe spate). numarul de sarcini anterioare si actuale. trebuie evaluata de catre medic. statusul menstrual.Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. in functie de marimea lor. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasu pra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. si doctorul va lua in considerare numarul lor. Modificarile neobisn uite de la nivelul sanului. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. acestea pot indica o tumora benigna sau o lez iune inofensiva. Pentru a ajuta la d iagnosticarea bolii de san. sau o modificare recenta a m arimii sau a formei sanului. orice scurgere de la niv elul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. medicamentele luate. despre simptome si durata lor. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in conti nuare. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. cum ar fi un nodul mamar. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. vechi leziuni sau inflamatii). In timpul examenului fizic. orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sa ni. fara istoric familial de cancer. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. doctorul poate recoma nda o sonograma. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o le ziune maligna sau canceroasa. Apoi. In timpul exa menului fizic. Doctorul va examina ambii sa ni pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. doctorul va examina intregul san. medicamentele luate. var sta. aceasta este probabil normal. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer m amar. numarul de sarcini anterioare si act uale. folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii nodul i. durere mamara. Ti se va cere sa-ti r idici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. marimea lor si zona in car e sunt localizate. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi mar ita si examinata. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normal e datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatra nirea arterelor sanului.

statusul menstrual. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare. abilitatea unei . despre simptome si durata lor . durere mamara. De curand s-a estimat ca iradierea nec esara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri. fara istoric familial de cancer. axila si zona claviculara.buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. sau o modificare recent a a marimii sau a formei sanului. dar ar trebui s a mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. dar de obicei ele indica doar preze nta unor mici chiste. axila si zona claviculara. medicame ntele luate. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. doctorul poate recomanda o sonogram a. Doctorul va examina amb ii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. acuratetea unei mamografii este mai m ica decat de obicei. Ultimele sunt foarte mic i si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt n ormale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: im batranirea arterelor sanului. doctorul va face un istoric medical ce va inclu de intrebari despre starea de sanatate in general. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sez and sau in decubit dorsal (culcat pe spate). Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. (ultrasun ete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. impreuna cu alte caracteristici. Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. orice scurgere de l a nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. varsta. in functie de varsta ei. doctorul va examina int regul san. Acele paciente car e nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de e fectuarea mamografiei. Uneori calcificarile po t indica prezenta cancerului de san precoce. vechi leziuni sau inflamatii). O mamo grafie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe. calcificari sau microcalcificari. trebuie evaluata de catre medic. Marea lor majoritat e nu trebuie sa ne ingrijoreze. doctorul poate recomanda o sonograma. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. Daca simti ac elasi tip de noduli in ambii sani. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Modificarile ne obisnuite de la nivelul sanului. Intr-un numar foarte mic de cazuri. fara istoric familial de cancer. femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc ra ze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Pentru femeile cu implant de san. Folosirea unei doze scazute ii permite doctoru lui sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. in functie de marimea lor. numarul de sarcini anterioare si actuale. si doctorul va lua in considerare numarul lor. scurge ri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. aceasta este probabil normal. folo sindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. marimea lor si zona i n care sunt localizate. Daca acest eveniment s e intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta impl antul. cum ar fi un nodul mamar. Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc r iscurile de orice fel datorate iradierii. doctorul va examina intregul san. datorita riscului potential al expunerii. O mamografie poate arata puncte albe numite. In timpu l examenului fizic. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. Apoi. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic.

Procedura in sine este . acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in va rsta.femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de a ni mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani . can d tratamentul are cea mai mare rata de succes. ce au un r isc crescut de a face cancer de san. Oricum. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 d e ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand m amografia arata ca exista anomalii. examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii m inime sau deloc. cu o probabilitate mai mare de vindecare. Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala des i cancerul exista. mamografia trebu ie sa se faca anual. tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de a ni) tinde sa fie mai dens. biopsie chirurgicala.prima mamografie. Indicatiile screeningului Societatea Amer icana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de s imtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii: .O mamografie este cea mai buna metoda radio logica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce. La toate varstele. dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori ma mare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. la femeile ma i tinere de 50 de ani.femeile cu va rste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic l a fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani . O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate. Este o metod a ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani. se efectueaza intre 35-40 de ani . la fel si tesutul cicatricial c e se formeaza in jurul implantului. poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. deoarece continutul i mplantului (gel sau lichid) poate bloca vederea. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani. Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara.dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna . Mamografia poate detecta peste 85 % din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corela t cu examinarea fizica. de baza .dpa 50 de ani. Oricum. Majo ritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cance r. O femeie se poate simti stresata. sau ec ografia).mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%. ceea ce face mai dificila detectarea micilor modifica ri ce pot sa apara pe mamografie. Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilo r radiologi special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamog rafie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand. 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de te ste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling].

Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime. Pentru a vizualiza st ructura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. (excluzand tesuturile mamare ce se extind la niv elul axilei). si chimioterapia. si necesita adesea mai mult de 2 expuneri. si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata gla nda. la fel ca majo ritatea analizelor medicale. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale. incluzand chirurgia.relativ simpla. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca r estul afectiunilor sunt date de cancer. Postul nu este necesar in ziua testarii. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnost ica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau pr in examen clinic. Cum se efectueaza o mamografie? Mamografia se efec tueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf. procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. Desi mamografiile. Se folosescd 2 proiectii standard: vederea cranioc audala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor c entrale si mediale ale sanului. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiec are femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent. inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. La unele femei. si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai se nsibili. sau in functie de cum considera medicul radiolog. radioterapia. Rezultate anormale Uneori o feme ie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai bu na evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. peste 90% dintre acestea sunt curabile. Uneori medic ul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului. iar pentru a obtine o exp unere optima este necesara comprimarea sanului. nu au o acuratete de 100%. fiind folosite ca s creening pentru a detecta cancerul incipient. exista multiple optiuni terapeutice. Procesarea si developarea filmul ui sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate. Din acest . si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani. nesuspectat. Daca mamografia este normala. dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei. trata mentul hormonal. cola. produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua. care nu este un inlocuitor pentru mamografie. Daca se descopera cancer la nivelul sanulu i. M amografia nu este dureroasa. controlul regulat cu aju torul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi canc erul de san precoce. Aceste expuneri arata clar structura sanului. Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru f emeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. daca sunt detectate precoce si tratate prompt. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan da r numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat. nu sunt necesare alte teste. Majoritatea modi ficarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutin a.

pe masura ce femeia inainteaza in varsta. si tesutul mamar devine mai gras. pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei . De fapt. va descoperi ca ii este mai confortabil sa fac a o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie. dar sunt de obicei urmate de cres terea rapida a greutatii. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala. ule iuri. femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de a numiti nutrienti printr-o dieta radicala nu este scazut. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii cor porale vor produce initial scaderea greutatii. o femeie ar trebui sa incerce sa slabea sca cu ajutorul unei diete echilibrate. Exercitiul fizic zilnic este obligatoriu . Daca efortur ile de a slabi sunt fara succes. Dieta individualizata reprezinta sin gurul mod de a se adapta preferintelor culinare. Procesul de slabire este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara. Initial. medi cul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. aceasta insemnand ca timp de un an femeia a aso ciat exercitiile fizice cu dieta. Lipsa de exercitii fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit. Femeia ar t rebui sa-si aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta decat alta. chiar daca este vorba numai de plimbare. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei. femeia respectiva are nevoie de ajutor special izat. Daca o femeie are inca ciclu menstrual. Aceste schimbari modifica clari tatea unei mamografii. cum ar fi p antaloni si bluza. daca alapteaza la san. Densita tea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. Cam 0. crème si in special talc sau deodorant. chiar daca acestea au fost facute in alte c entre medicale. si a modului dezordonat de hrana. se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile. femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi excesul ponderal. toti nutr itionistii considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia dorest e sa-si mentina greutatea dupa ce slabeste. Intai. cand sensibilitatea sanilor in cepe sa se diminueze. Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mam ografia.motiv. Da-i medicului radiolog toate mamogr afiile anterioare pentru comparatie. Pierderea ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii fizice. Fazele ciclului menstr ual nu afecteaza calitatea imaginii.5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii. In orele de dinaintea efectuarii testului. Aceast a se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice ajuta l a mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei. facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile i n varsta. oricum este de preferat sa efectuati o mamo grafie atunci cand sanii nu sunt durerosi. ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului prin diete potential per iculoase sau sever restrictive. unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamogr afiei. Este de preferat sa purtati haine din 2 piese. Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru f iecare femeie pentru a maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. Consultarea unui nutritionist este cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizat a. Nutritionistul . In plus. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor ce predispun la pr obleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere). evitati aplicarea de cosmetice. anumitor produse.

Nu conteaza cat de stearsa este acea linie: indiferent daca este pronuntata sau stearsa inseamn a un rezultat pozitiv.acumulata pe parcursul noptii. decat in urina eliminata in timpul zile i). celalalt verifica daca in urina se gaseste acest hormon. Pierderea rapida a greutatii nu se va mentine. Medicii folosesc doua tipuri de teste pentru a diagnostica sarcina. Testele din sange calitative determina doar daca hormonul de sar cina este prezent in sange sau nu. testul nu este bun. Daca apare o linie sau un simbol (in plus fata de linia de control). se folose sc in intimitate si sunt usor de folosit. Lin ia sau simbolul de control arata daca testul este bun sau nu. Si. Totul despre testele de sarcina Care este diferenta intre testele la care se foloseste urina si cele la care se foloseste sangele? Care dintre ele este mai bun? Exista doua tipuri de teste uti lizate pentru diagnosticul sarcinii. trebuie sa examinez e “fereastra rezultatului”. Femeile nu ar trebui sa se bazeze pe rez ultatele unui test . timpul de asteptare difera. majoritatea femeilor folosesc un test de sarcina ce se utilizeaza acasa pentru a afla daca sunt insarcinate. Daca nu apare indi catorul de control. Unul masoara nivelul de hormon HCG in sange . In functie de marca testului f olosit. Acestea pot spune daca femeia este insarcinata la 6-8 zile de la ovulatie (eliberarea ovulului din ovar). cum ar fi preferintele culinare. In final. Un test de sange HCG calitativ este la fel de exact ca si unul realizat din urin a. Un test din sange cantitativ (sau test Beta HCG) determina exact cantitatea de HCG din sange.va analiza problemele cheie. Majoritatea testelor au si un “indicatori de control” in fereastra rezultatului.5-1kg pe saptamina) se vor mentine. Folosirea primei urine de dimineata poate ajuta la creste rea acuratetei testului (concentratia de hormon este mai ridicata in urina de di mineata . Deci poate gasi si cantitati infime de HCG. Astazi. ce o determina pe ea sa manance. rezultatul este pozitiv si femeia este insarcinata. amintiti-v a ca cel mai important lucru pentru mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezi nta continuarea exercitiilor fizice. Acasa se poate face t estul care foloseste urina. si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o dieta indivbidualizata. se recomanda programarea cat mai curand la un con trol medical. Majoritatea testelor se fac in acelasi fel. Pretul variaza in functie de marca si de numarul de teste dintr-o cutie. Este necesara introdu cerea testului intr-o proba de urina. Testul din sange poate indic a prezenta HCG mai precoce decat testele de urina. in timp ce femeia urmeaza indicat iile nutritionistului. asteptarile trebuie sa fie realist e. In plus. Toti suntem oameni. Medicul poate folosi un test mai senzitiv si o examinare pelviana pentru a preciza cu exactitate prezenta sarcinii. Deci ofera un raspuns afirmativ sau negativ. sau picurarea catorva picaturi de urina in tr-o fanta a testului. Apoi femeia trebuie sa astepte cateva minute. acestea s e gasesc in farmacii. Testele ce folosesc urina pot determin a daca femeia este insarcinata la 2 saptamani de la ovulatie. ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea ponderala. dar o pier dere rationala in greutate (0. cine prepara hrana. Exista mai multe tipuri de teste de sarcina care se pot face acasa. Consultul medical precoce in s arcina face ca atat mama cat si copilul sa se mentina sanatosi. Aceste teste sunt ieftine. Acest lucru il face sa fi e foarte exact. Daca testul de sar cina facut acasa este pozitiv. Dupa ce timpul a trecut. Pentru testul din sange este nevoie de un consult me dical.

secundara unui aport lichidian crescut poate da un rezultat sl ab al testului. eficienta testului este mult mai mare. In majoritatea cazurilor acest lucru se intam pla la 6 zile de la fertilizare. dupa prima zi de intarziere a ciclul ui. . in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult.c ine le poate folosi: cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o fem eie la alta. folosirea primei urine de dimineata poate creste acuratetea testului. . astfel. . E bine sa fi e utilizate conform instructiunilor de pe prospect si sa se verifice data expira rii.cum se foloseste un test: e bine sa fie urmate instructiunile de pe ambalaj si sa se verifice data expirarii. Cantitatea de hormon de sarcina creste in timp. Cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o feme ie la alta. Deci . Si atunci cand o fac. ca e interpretat gresit. Multe teste de sarcina afirma ca sunt 99% sigure in depistarea sarcinii la o zi de intarziere a ciclului menst rual. pot creste acuratetea rezultatului. Un rezultat negativ (mai ales daca te stul a fost facut imediat dupa intarzierea ciclului) nu inseamna intotdeauna ca femeia nu este insarcinata. . Astfel. rezultatele sunt foarte vagi. Un reper mai precis ar fi momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa ce l putin 7-10 zile de la contactul sexual.Modul de utilizare. La o saptamana de in tarziere a ciclului. Dar exista mai multi factori care trebuie luati in considerare: . unele teste sunt mai bune in identificarea mai precoce a HCG-ului. indiferent de rezultat. oul se implanteaza mult mai tarziu. rezultatul este atat de slab. daca testul este folosit foarte devreme va fi greu de identificat hormonul in urina.marca testului: unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele.Durata de la fertilizarea ovulului pana l a implantarea acestuia in uter dupa ovulatie. Daca pacienta are ne voie sa stie rezultatul mai devreme.Momentul utilizarii. nu la toate. daca te stul este facut imediat dupa intarzierea ciclului menstrual. deci. Aceste teste pot fi destul de sigure. . Deci.can d se foloseste: cantitatea de hormoni de sarcina creste cu timpul. Sau daca o detecte aza. Dar studiile arata ca majoritatea acestor teste nu pot detecta sarcina ata t de precoce. Acuratetea rezultatului unui test de s arcina depinde de mai multi factori: . Deci. poate solicita medicului un test mai sensib il. Majoritatea marcilor spun ca testul ar trebui repet at la cateva zile. este mai greu de de tectat HCG-ul. Testele de sarcina identifica horm onul gonadotropina corionica umana. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a ciclului. Majoritatea te stelor confirma sarcina la o saptamana de intarziere a ciclului sau la cel putin 7-10 zile dupa contactul sexual fecundant. Toate testele de sarcina comercializate au instructiuni scrise. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a . Multe teste de sarcina afirma ca sun t 99% eficiente in depistarea sarcinii din prima zi de intarziere a ciclului.Persoana care il utilizeaza. Da r studiile arata ca nu pot determina sarcina atat de devreme.densitatea urinii: o urina diluata. Dar studiile arata ca la aproximativ 10% dintre femei. In plus. care se produce doar cand ovulul fertilizat se implanteaza in peretele uterin. care poate fi interpretat eronat ca si negativ . . daca se asteapta o saptamana de intarziere a ciclului (sau 7-10 z ile dupa contactul sexual fecundant) inainte de test.care nu functioneaza corect. testele de sarcina vor da rezultate corecte din prima zi de intarziere a ciclului doar la unele femei. acesta va fi mai sigur. Folosirea testului la o saptamana de la intarzierea ciclului menstrual si utilizarea urinei de dimineata. De fapt testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zi le de la contactul sexual fecundant.

Un alt reper pentru efectuarea tes tului este momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zile d e la contactul sexual.cresterea trombocitelor Trombocitoza inseamna cresterea trombocitelor peste valoarea normala a laborator ului de analize (de obicei peste 400. se recomanda un consult medical de urgenta. Fiecare femeie ovuleaza in diferite momente ale ciclului menstrual. Testele de sarcina de tecteaza un hormon special din urina sau sange care este prezent doar in caz de sarcina.ciclului. . sau mai bine spus – un test de sarcina negativ in prima zi de intarziere a menstrei nu inseamna neaparat ca nu sunteti insarcinata. probleme ale sarcinii pot afecta cantitatea de hormon de sarcina din uri na. Dar femeile care sunt i nsarcinate nu ar trebui sa foloseasca astfel de substante. poate fi numit si ho rmon de sarcina. Un test f als pozitiv inseamna ca testul arata prezenta unei sarcini la o femeie care nu e ste insarcinata. unele teste sunt mai bu ne in identificarea mai precoce a HCG-ului. Efectuarea testului la o saptamana de intarziere a ciclulu i menstrual poate creste acuratetea testului.Uneori medicamentele care contin HCG sunt folosite pentru tratar ea infertilitatii (imposibilitatea de a ramane insarcinata). Acest hormon de sarcina este sintetizat de organism atunci cand oul fertilizat se implanteaza in uter. daca nu se utilizeaza urina de dimineat a sau daca urina e foarte diluata (dupa un consum exagerat de lichide). Cauze principale: Trombocitoza esentiala . Majoritatea medicamentelor. incluzand pilule contraceptive si antibiotice. Trombocitoza . nu ar trebui sa afecteze rezultatele unui test de sarcina. Majoritatea instructiunilor care insotesc testele de sarcina sugereaza femeii sa repete testul in cateva zile sa u saptamani.450.de cauza necunoscuta . Dar studiile arata ca sunt si embrioni care se implanteaza m ai tarziu la unele femei. dar exista alte semne de sarcina. Deci acuratetea rezultatelor testului de sarcina difera de la femeie la femeie. desi ea este prezenta) cand ac esta este facut prea devreme in sarcina. In alte cazuri. Cantitatea de hormoni de sarcina creste mult cu fiecar e zi de sarcina.000/mmc). gonadotropina corionica umana (HCG). Daca testul este negativ. e bine sa fie repetat peste cateva zile sau o sapt amana. Dar un studiu recent arata ca majoritatea testelor realizate acasa n u dau rezultate corecte atat de precoce in sarcina. Despre multe teste de sarcina. Da. Deci. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. eliberate cu sau fara reteta. Doar medicamentele care contin hor mon de sarcina HCG pot determina rezultate fals pozitive ale testului. Acest lucru se intampla de obicei la 6 z ile dupa conceptie. Unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Daca si al doilea test este negativ.Marca testului. producatorii afirma ca pot arata cu precizie daca este prezenta sarcina inca din prima zi a intarzierii ciclului menstrual.000 . Uneori se obtine un rezultat fals negativ (testul spune ca nu exista sarcina. Acest hormon. Exista si alte lucruri care pot afecta acuratetea. Alcoolul si droguri le ilegale nu afecteaza rezultatele testului de sarcina.

cefa losporine.Fracturi . meningite. Microra ni ale degetelor 5. generate in sepcial de aparitia d e cheaguri de sange in diferite zone.Hemoragii . splina. Cefal ee (durere de cap) 2. adrenalina.Sarc oidoza . sangerarea se produce prin trei mecanisme: contractia vasului respectiv.Infectii cronice inclusiv tuberculoza. manifestate prin: Tulburari de constienta: .Poliarterita nodoasa .Trombocitoza din boli de sange (boli mieloproliferative): leucemie mieloida cron ica.Boli de colagen .Operatii chirur gicale . secundara din: . In cazul unei ranir i.Intoxicatia alcoolica . sau pate sa dea numeroase simptome.Infl amatii de orice natura . Prurit (mancarime de piele) 3. infectii pulmonare . Tromboze ale unor vene sau artere in diferite zone (plaman. Cele mai frecvente simptome sunt: 1.etc) 6. vincristina .Alte vasculite .Reumatisme inflamatorii .Boli inflam atorii intestinale . cirpofloxacina.Osteomielita .Reactii la medicamente: fier.Splenectomie (scoaterea splinei) . Cresterea trombocitelor poate sa nu dea nici un simptome. ficat . miconazol.Hiposplenism (functionare redusa a s plinei) . Sangerari in special in tubul digestiv 7. amoxicilina. form area unui dop (tromb) din trombocite care astupa vasul si formarea unui cheag de sange prin coagularea acestuia. Stare subfebrila 4. mielofibroza Trombocitoza reactiva. inima.Lipsa de fier T rombocitoze de scurta durata pot da si urmatoarele situatii: . peniciline.Infectii acute .Pierderi bruste s a sange .Efortul fizic mare .Inflamat ii acute Simptomele trombocitozei: Trombocitele sunt celule ale sangelui care au rol important in oprirea sangerarii si coagularea sangelui.Anemii hemolitice . Accident e vasculare cerebrale tranzitorii.Cancere . policitemia vera.Granulomatoza Wegener .

.(Varsta+10)/2 3.creste progresiv din luna a patra pana la o saptamana dupa nastere. ciclofosfamida. chinina. VSH-ul este la FEL LA BARBATI SI FEMEI? VSH -ul normal este usor diferit intre sexe. corticotropina. quini na. VSH crescut: cauze. lo mefloxacin. penicilamina. va rog sa-mi spuneti ce tr ebuie sa fac in continuare pt a depista cauza? .Colesterolul sanguin crescut. hidralazina. Gamaglobuline scazute.La femei VSH . 1. ofloxacin. Cresterea numarului de leucocite. hidroxiclorochina. sarurile de aur. fara ca acest lucru sa insemne existenta une i boli: .Varsta inaintata. raspunsuri Exista factori care pot creste VSH. . Ce se intampla daca valoarea vsh e mai mica? Sunt mentionate mai sus cauzele pentru care VSH poate fi mai mica 2. ciclosporina A. .Premenstrual. isotretinoin. misoprostol. etretinat. Poliglobulia. el se poate calcula dupa urmatoarea for mula: .Dezorientare Tulburari de vorbire Transpiratii Ameteli Migrena Pierderi de const ienta de scurta durata Tulburari de vedere (vede scantei) De diagnosticul si tra tamentul trombocitozei se ocupa medicii hematologi. procainamida. tamoxifen. intrebari. sulfasalzina. zolpidem. . indometacin. cefalotina. metildopa (Aldomet).Medicamente care scad VSH: cortizonul.La barbati VSH = Varsta/2 . . metisergid. alte antiinflama torii nesteroidiene.Sarcina . dexametazona. anticonceptionale.Obezitatea. miofilinul. Exista si situatii in care VSH poate sa scada anormal . Macrocit oza. . metotrexat.trimetoprim. propafenona. fluvastatin. sulfametoxazol.Anemia. vitamina A.Unele medicamente: dextran. procainamida. Fibrinogenul scazut (ca in ciroza hepatic a). La analizele facute recent vsh a rezultat 28mm/h .

ma ingrijoreaza acest lucru dar doctorii dau din umeri nu-si explica de ce e a sa mare poate ma ajutati cu un sfat o indrumare ceva? Nu cred ca “doctorii dau din umeri” din rautate. 5. cele mai simple sunt anexitele. etc). foarte multe cazuri de crestere a VS H. colecistita .Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn. medicii nu dau mare importanta acestei modificari. endocardita. ce semnifica acest lucru? Sunt foarte numeroase cauzele de crester e a VSH. reumatism articular acut. Am VSH-ul 36. dermatomiozita. de ntare. digestive. artrita juvenila. faringiene. este gasita crescuta. Destul de frecvent. pulmonare. boala mixta de tesut conjunctiv. orice mica modificare a starii de sanatate (carie infectata. anexista. vedeti lista de cauze de mai sus. daca nu este prea mare. Cancer cu orice localizare. etc.Reumatisme in flamatorii (poliartrita reumatoida. cu atat mai mult cu cat aparent. este o analiza curenta. lupus eritematos sis temic .semnifica o situatie serioasa. peritonita.Boli de colagen (sclerodermie. fapt care ingrijoreaza bolnavii in mod deosebit.) . o cistita.LES-. 6. de obicei destul de serioase. . VSH = viteza de sedimentare a hematiilor. Am 34 de ani si am vsh-ul peste 100 sunt inter nat in spital si inca nu au gasit cauza. sinuzitele. poate da usoara crestere a VSH. . Daca cititi mai sus sunt multe. doar pe baza unei cifre.Vasculite sistemice. dar DOAR din faptul ca aveti VSH -ul mare nu se poate suspiciona o cauza. . 4. repeta analiza peste 14 zile. ea poate semnifica pr ezenta a numeroase boli. abcese. infectiile urinare. tuberculoza.Ar trebui sa ai VSH 19 mm. . pulmona re.urinare.Po limialgie reumatica. probabil in acest stadiu al analizelor nu stiu inca cauza cre sterii VSH. nu se pot discuta teoretic. inf ectie urinara fara simptome. etc. Boli de sange . etc. Am vsh-ul de 72 . Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt: Infectii cu orice localizare . genitale. apendicita. care poate fi? De obicei VSH-ul mare cu meste al dvs. auriculare. rec tocolita). septicemii. Daca nu ai nici un simptome. Desi este o analiza simpla si ieftina. spondilita anchilozanta. Boli inflamatorii de orice fel.

Autorul cartii: bizman . leucemii. tromboflebite. limfoame.leucemii. Salvati-o pe calculator si trimiteti-o pe m ail la toti prietenii. Nu poate fi vanduta sau reprodusa in nici un fel decat cu acordul autorului. Glomerulonefrite. Aceasta carte se distribuie GRATUIT. Infarct miocardic. mielom multiplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful