Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale CUPRINS: 1. 2. 3. 4.

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor me dicale Amniocenteza - Metoda invaziva de diagnostic Analiza biochimica a sangelu i Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii gl andelor suprarenale, frotiu citohormonal) 5. Analiza mineralelor sau ionograma ( sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 6. Analiza san gelui din materiile fecale 7. Analiza sucului gastric si analiza bilei 8. Analiz a urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) 9. Analize biochimice - analiza bilirubi nei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoprote ine) 10. Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fo sfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin ki naza) 11. Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, pr oteinograma, probe hepatice, fibrinogen) 12. Analize biochimice (analiza zaharul ui din sange - glicemia si din urina glicozuria) 13. Analize biochimice ale sang elui - modificari ale transaminazelor hepatice 14. Analize hematologice (hematoc rit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.) 15 . Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale ) 16. Analize medicale premergatoare sarcinii 17. Analize microbiologice (hemocu ltura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, u rechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii) 18. Analize parazitologice si virusologice 19. Analize recomandate in diferite afectiuni

20. Antibiograma si autovaccinul 21. Aplicatia ecografiei in obstetrica 22. Artr oscopia - investigatie invaziva 23. Artroscopia 24. Bilirubina 25. Biochimia org anismului 26. Biopsia aspirativa cu ac fin 27. Biopsia sanului 28. Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii 29. Bronhoscopia 30. Cancerul de col uterin - posibilitati de diagnostic precoce 31. Care sunt analizele pentru ficat ? 32. Colonoscopia virtuala 33. Colonoscopia 34. Colposcopia si biopsia cervical a - informatii generale 35. Colposcopia si biopsia cervicala 36. Cordocenteza Metoda invaziva de diagnostic 37. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange 38. D eterminarea cariotipului 39. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea femi nina 40. Ecografia fetala 41. Electrocardiograma 42. Endoscopia digestiva superi oara 43. Examinari ale tractului digestiv superior 44. Exudatul faringian 45. Fe toscopia - Metoda invaziva de diagnostic 46. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) Screeningul purtatorilor de anomalii genetice 47. Hepatita cronica cu virus B cum se pune diagnosticul? 48. Histerosalpingograma 49. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) 50. Indicatii pentru efectuarea cariotipului 51. Invest igatii recomandate femeilor peste 40 de ani 52. Laparoscopia in obstetrica-ginec ologie 53. Laparoscopia 54. Metode imagistice 55. Mic dictionar de analize medic ale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.) 56. Papilom a virus uman (HPV) - testare 57. Prescurtari si termeni folositi de catre labora torul de analize medicale 58. Proteina C Reactiva (PCR) 59. Punctia trofoblastic a - Metoda invaziva de diagnostic 60. Recoltarea produselor biologice pentru ana lize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) 61. Sin dromul TORCH 62. Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate

63. Testarea genetica pentru coreea Huntington 64. Teste alergologice 65. Teste auditive (audiometria) 66. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat 67. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale 68. Teste p entru probleme de erectie 69. Testele genetice intra in practica medicala 70. Te stul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate 71. Testul Babes Papanicolau patologic 72. Testul de paternitate 73. Testul de supresie la dexametazona 74. Testul pentru Helicobacter pylori 75. Tomografia computerizata 76. Totul despre mamografie 77. Totul despre testele de sarcina 78. Trombocitoza - cresterea trom bocitelor 79. VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor m edicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte d intr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata s i care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori in sange Valori normale in grame si submultiplii 0.020-0.050 g/l Acidul uric 2.0-5.0 mg/100 ml Amoniacul 0.1-0.3 mg/l Bilirubina 0.008-0.010 g/l indirecta 0.8-1 mg/100 ml 0-0.0025 g/l Bilirubina directa 0-0.2 5 mg/100 ml 0.008-0.0125g/l Bilirubina totala 0.8-1.25mg/100 ml 0.090-0.110g/l C alciul 9-11mg/100 ml 3.34-3.95g/l Clorul 334-395mg/100 ml Colesterolul 1.2-2.6g/ l Substanta analizata Factorul de multiplicare mg/1X5.95 mg/100mlX59.5 mg/1X58.5 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/100mlX17 mg/1X0.025 g/1X28.2 mg/100mlX0.282 g/ 1X2.58 Valori normale in moli si submultiplii 119-297 ľ mol/l 5.85-17.55 ľ mol/l 13. 6-17.1 ľ mol/l 0-4.30 ľ mol/l 13.68-21.30 ľ mol/l 2.25-2.75 mmol/l 94-111 mmol/l 3.1-6 .7 mmol/l

Creatinina Fierul Fosforul Glucoza Hemoglobina Magneziul Potasiul Sodiul Triglic eridele Ureea Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mande lic Calciul Clorul Creatinina 17-cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiu l Ureea 120-260mg/100 ml 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100 ml 0.5-1.8g/l 50-180mg/100 ml 0.0 30-0.045g/l 3.0-4.5mg/100 ml 0.65-1.10g/l 65-110mg/100 ml 12-16gg/100 ml 0.020-0 .040g/l 2-4mg/100 ml 0.160-0.200g/l 16-20mg/100 ml 3.1-3.5g/l 310-350mg/100 ml 0 .5-1.5g/l 50-150mg/100 ml 0.2-0.5g/l 20-50mg/100 ml mg/100mlX0.258 mg/1X8.85 mg/100mlX88.5 mg/1X17.9 ľg/100mlX0.179 mg/1X0.032 mg/100m lX00.32 g/1X5.56 mg/100mlX0.055 g/1X0.621 mg/1X0.041 mg/100mlX0.41 g/1X25.6 mg/1 00mlX0.256 g/1X43.5 mg/100mlX0.435 g/1X1.14 mg/100mlX0.0114 mg/1X16.6 mg/100mlX0 .116 44-106 ľ mol/l 9-32 ľ mol/l 0.96-1.44 mmol/l 3.6-6.0 mmol/l 7.45-9.93 mmol/l 0.82-1. 64mmol/l 4.5-5.1mmol/l 135-152mmol/l 0.57-1.71mmol/l 3.30-8.30mmol/l Valori normale in Factorul de grame / 24 ore multiplicare 0.30-0.80 g/24 h g/24 hX5.95 1.7-7.4 mg/24 h 0.10-0.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h 0.5-1 .5 g/24 h 0.06-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h mg/24 hX5.04 mg/24 hX0.025 g/24 hX28.2 g/24 hX8.85 mg/24 hX3.47 g/24 hX32 g/24 hX0.041 g/24 hX25.6 g/24 hX43.5 g/24 hX16.6 Valori normale in mol/24 ore 1.8-4.8 mmol/24 h 8.6-37.3 ľ mol/24 h 2.5-7.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.85-17.7 ľ mol/24 h 20-70 ľ mol/24 h 16-48 mmol/24 h 2.5-7.4 m mol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la fac torul de multiplicare. Substanta Valori normale

8 milioane pe 1 mm cub .05-0.10-40 UK Transaminaze .la femei = 36-42% .50-150m g/100 ml Acizi grasi .230-2700 UI/l ser Amilaza .4 mg/24 h Hematocrit .2-16 UI .analizata .1.AVM – urina = 1.in urina = 10-100 ľg/24 h Catecolamine = 0.120-240 U/l .230-2700 UI/l ser .7-7.la femei = 7090% sau 11-15 g la 100 ml sange .2-5.200 -400 mg la 100 ml sange Lipide totale .barbati = 4.in sange = 8-32UW/1 ml ser .2-10 U/ml ./ml (unitati Sibley) pe ml ser Aldolaze .55 ľmol/24 h .150-250 mg/100 ml .copii (1-5 ani)= 4.13-45 UI .femei =3.9-2.la adulti = 4-6 U.barbati = 10-20 mg/24 h Corticosteroizi .la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub Globule albe .1 UB Fosfataze acide .S.9 milioane pe 1 mm cub .in urina = 16-64 UW/m l urina .la copii 2-15 ani = 36-39% .8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l .5 Mui/ML SER .femei 6-15 mg/24 h .200-450 mg/100 ml Lipoproteine .la copii (1-6 an i) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite .la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange Hemoglobina .55 UB Fosfataze .550-750 ml/100 ml Trigliceride .3-13 UK alacaline .150-450 unitat i Wrobleski LDH .150 000-300 000/mm cubi Fibrinogen .in sange = 32 ľmol/l .4 UK .7-4.0.la barbati = 40-48% .la copii = 9 UI/ml ser .copii = 2-4 mg/24 h .414 UI .5-4.6 milioane pe 1 mm cub Globule rosii .

. listeria . adica de faza acuta.ro . CMV. cu siguranta ca da. toxoplasma. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afect at daca mama are imunitate. Din fericire e xista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice spe ciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. eventual a cheltuit cateva mi i de euro pentru o fertilizare in vitro. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pent ru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in t recut (IgG pozitiv).6 – 37. rubeola.3 ľmol/24 h = 8.medic primar obstetrica ginecologi e www. si i se comunica la un moment dat ca ma ma a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasc a un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. Dan Tutunaru .) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction .Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogen i enumerati mai sus Autor: dr. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cu plu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. cel putin din punct de vedere teoretic.Lichidul amnioti c este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. Asta inseamna ca mama a contactat rece nt boala si acest lucru.Lipaza = 8. Tehnica : .Titruri IgM mari cu absenta anticorpi lor clasa IgG pentru CMV. rubeola. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta a nticorpi de tip IgM. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste anali ze.Folosir ea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. poate conduce l a afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. nu? D aca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.3 ľmol/24 h . rubeol a.Amniocent eza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni f ara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului.infertilitate.6 – 37.20-140 UI Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica e xistenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii.Seroconversie a t itrurilor IgM catre IgG . . HSV. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. etc.O alta meto da este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezen ta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . listeria sau toxoplasma. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa ca latoreasca pana la Belgrad.

avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. bilirubina. . Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm.Man evra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. dar pot fi folosite si ace mai groase. . cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sa u sa intrerupa sarcina.) Indicatii: . translocatii.8 mm. care sunt beneficiile si riscurile). instrumente s terile. .Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. . . manusi sterile. n umarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). . inversiuni. . etc.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele d e lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic : AFP.). cromozomi marker. etc. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar l a noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic.Pacienta este asezata pe un pat.Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peret elui abdominal.Pacienta este informata in amanu ntime despre procedura (in ce consta. sindromul DiGeorge. vizualizand in perm anenta varful acului. .Se pun campuri sterile ca re sa izoleze zona unde se va executa procedura.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. deletii. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravi dei (acesta ar compromite analiza genetica. . Do ctorul sta in stanga pacientei. in decubit. si care sa fie departe de locul de insertie a pla centei. aponevroza. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdomi nal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. care trebuie sa analizeze numai tesu t fetal). etc.Prin aceasta procedura ( cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii.Studii citogenetice in cazul cand rezultat ele la triplul test. sindromul cromozomului X fragil. .Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica s e extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarciii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml).Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se e xecuta transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. . unde celulele contin ute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultate le indica anomalii cromozomiale.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consis tenta.Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulel or fetale existente in acest lichid.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si inc lud fibroza chistica. libera de parti fetale. Tehnica: . . testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc cres cut de trisomie 21. .Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. Nu pot fi decelate mutatiile genetice. trisomie 18. muschi. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat var sta sarcinii este mai mica. . Acul are o grosime in ge neral de 0.

Motivele pentru care se executa aceasta procedura s unt multiple.Lezarea f atului. cea c orionica si cea amniotica. de o bicei se rezolva in 2-3 zile. . Siguranta: . care trebuie aspirat ulterior. Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil s a nu fie necesara o interventie. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foar te putin lichid.Mozaicism . . studiul m icrobiologic al lichidului amniotic. Dificultati in interpretarea citogenetica: . Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteri ilor. . cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotic e separate). La cerere. . Simpl ist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si ex tragerea de lichid amniotic. iar acest lucru este posibil doa r in aproximativ 50% din cazuri.Br adicardie fetala (tranzitorie). etc.Daca se incearca amniocenteza inain te de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza c olorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). . Complicatii: .Izoimunizare Rh. procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii.Avort spontan.5% si 5%. datele raportate variind intre 0. In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a s e verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni re zidenti in vagin. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozit ive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatel e sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi l uata numai pe baza amniocentezei. . . c u sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. Se injecteaza. evaluarea maturitatii pulmonare fetale. Varsta materna inaintata . Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.Scurgere de lichid amniotic 1-2%. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gr avidele cu frotiuri sau culturi pozitive.Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. dupa procedura.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh.Amniotita 1% (infectie). carmin indigo in sacul punctionat pr imul apoi se punctioneaza celalalt sac. . Avorturi spontane recu rente.

Mixtura uleioasa. oxigen versus bioxid de car bon. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata des cisa cu una noua. Aceste alveo le au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare san guine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. A nalogia sper ca e clara. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. permitand ca procesul de ins pir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). Vom observa c a balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opu s al tevii este astupat. Si d e aici putem sa-l studiem noi. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere an atomic? Vom vedea imediat. folosind lumina fluorescenta depolariz ata. denumite alveole pulmonare. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. In acelasi timp concentratia sfingomielinei ati nge un platou si apoi incepe sa scada. de invingere a rezistentei balonului colabat. Exista o crestere lenta a lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi con centratia acesteia creste brusc. Copilul ar fi f ortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alve olele cu aer. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. iar i ntre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. denumita sur factant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune su perficiala. Determinarea acestui raport poa te fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. Daca raportul est e peste 55mg/g. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii su perficiale. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapu n si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. Odata cu “ie sirea la aer”. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. plamanul este matur. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plam an fetal matur. Ca si in cazul arb orelui. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului.Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conduct e” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. Interpre tare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmo nara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din L ecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. vehicularea aces tui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Raportul L/S este diferit in functie de varsta ge stationala. momentul ales fiind ac ela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. alveola/aer. Limitare: . O alta metoda relativ noua est e folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albu mina din lichidul amniotic necentrifugat.

. .Se tinteste o zona in ca re sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului.Esantionul se centrif ugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impr egnare a lichidului amniotic cu bilirubina. . .Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm. . Indicatii: . . .Hemoglobina este elib erata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanu l fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.Lichidul p relevat.Moarte fetala in antecedente datorata incomp atibilitatii Rh.Momentul executarii procedurii de pinde de titrul anticorpilor.Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de ? OD 450 (delta optical density 450) sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) .Prima amnioc enteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. Tehnica: . . Interpretare: . .O a doua cale e reprezentata de r inichi. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.Bilirub ina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. . cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (d eci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). in general 10ml.Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lich idul amniotic. proprietatile sale chimice sunt alterate in consecint a se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. . ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. . de dopplerul ACM si de antecedente. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a p reveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala. Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea s everitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. . In consecinta maturitatea pulmo nara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolul ui in lichidul amniotic. Alegerea momentului: . .Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatib ilitati Rh.In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate.Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM).Titruri de anticorpi ma ri (peste 1/16).Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza gen etica. . Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. .Deoarece in cursul procedurii se poate produc e hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina.

Curba Liley are trei zone care pot sa de a masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi ca m 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). . Analiza hormonilor (hormonul de sarcina. Mod de efectuare Aceasta analiza se face prin recoltarea de sange dintr-o vena a bratului. a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale. frotiu citohormonal) Generalitati . Analiza bichimica m asoara: Sodiu Potasiu Calciu Cloruri Dioxidul de carbon Glucoza Ureea in sange ( BUN) Creatinina. ca de exemplu ritmul cardiac. In unele cazuri este nece sar ca inainte cu 10 sau 12 ore sa se intrerupa alimentatia.la care sunt supuse hematiile fetale. hormonii glandei tiroide. Electrolitii mentin balanta hidrica a organismului si mentin functiile normale ale organismului. Indicatii Ana liza biochimica a sangelui este indicata in analize de rutina. in urmarirea efec telor unor tratamente (de exemplu diureticele date pentru afectiunile cardiace) sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. Glicemia repre zinta cantitatea de glucoza din sange – glucoza este un tip de zahar ce asigura en ergia celulelor organismului. Analiza biochimica a sangelui Generalitati Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilo r glicemiei. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Zona II – afectare moderat a. hormonii glan delor suprarenale. de saruri minerale si filtreaza produs ele toxice sau alte substante ce trebuiesc eliminate din organism. Rinichii regleaza balanta hidrica ( regleaza cantitatea de apa din organism). con tractia muschilor si activitatea creierului.

Reactia este pozitiva chiar dupa 2-3 saptamani de la instalarea sarcinii. care asigura cresterea. Unel e glande endocrine sunt unice: hipofiza. Pe ntru fiecare glanda endocrina exista analize numeroase. are rol in reglarea metaboli smului general al organismului. In cazul in care glanda tiroida secreta tir oxina in exces se numeste boala Basedow (hipertiroidism) care se manifesta prin slabire. mult mai precise care sunt preparate de catre Institutul I. analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina. Hormonii au rolul de a regla buna functionare a tuturor organelor din corp. Analiza nu es te necesara in sarcina normala care se stabileste de orice medic si chiar de cat re gravida. dupa cum este nevoie. salivara.In organism exista doua tipuri de glande. in special in sarcina extra uterina. care se insoteste de semne op use: rarirea batailor inimii. s-au introdus teste imunologice de analiza. de aceea se face numai in spitale sau in labor atoare speciale si numai la indicatia medicului specialist in boli endocrine. stari nerv oase. Din contra. acesta este secretat in cantitate foa rte mare. Cantacuzino. ci numai in cazul unei sarcini anormale. aj uta sa puna diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia masuri rapide de tr atament pentru a feri femeia de o hemoragiegrava care i-ar putea pune viata in p ericol. fata umfl ata (edeme) dand aspect de falsa obezitate. Hormonul de sarcina In timpul sarcinii. In acest caz.) si glan de cu secretie interna sau endocrine. tiroida. Analiz ahormonilor este foarte dificila. cand scade secretia glandei tiroide (hipotiroidism) atunci apare boala numita mixedem. Hormonii glandei tiroide Glanda tiro ida este situata in partea anterioara a gatului si in mod normal nu se vede. Mai no u. . tiroxina. adaptarea la mediu etc. De asemenea. etc. Valori normale ale hormonilor glandei t iroide: 4-8 micrograme/100 ml sange. stare de moleseala. pancreasul iar altele sunt per eche: glande paratiroide. Cantitatea optima de iod din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma. ale caror secretii numite hormoni se varsa in sange. in locul broastelor. perpetuarea speciei. fie accelerand fie diminuand arderea alimentelor din organism. genitale (ovarele si testiculele). prin principalul sau hormon. Ace asta glanda. glandele care secreta sucuri digestive. Daca urina femii gravide se inject eaza la un broscoi (reactia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar niste modificari care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. piele umeda si rece. analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absen ta ciclului menstrual) se datoreaza unei sarcini sau unei boli endocrine. organe care produc secretii: glande cu secretie externa sau glande exocrine ale caror secretii nu se varsa in sange (g landa lacrimala. Acest hormon se elimina prin urina. Bucuresti. dar in exemplele de mai jos sunt amintite numai cele care se utilizeaza mai frecvent in practica medical a. care nu reactioneaza prompt la hormonul de sarcina. metabolism bazal crescut. cresterea batailor inimii si temperaturii (piele fierbinte). suprarenale. Pentru aprecierea functiei glandei t iroide se cerceteaza iodul din sange. Se intelege ca iodul din sange creste in h ipertiroidism si scade in hipotiroidism.

Catecolaminele au un rol important in reglarea activitatii inimii (puls . secretia 17-CS este scazuta. sa nu foloseasca nici un medicament. In bolile care ataca glanda suprarenala (boala Addison). variatiile term ice etc. Dozarea AVM urinar da indicatii utile d espre concentratia catecolaminelor sanguine. In mod normal iodul este acaparat de glanda tiroida unde este masurat cu un in registrator special. Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul. vor intrerupe tratamenul cu iod cu cel putin 7 zile inainte de analiza. Acestea se gasesc at at in sange cat si in urina.feme i 6-15 mg/24 h . trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-un vas special primit de la laborator. dar de obicei ele se analizeaza in urina. care are valori normale de -10 pana la +10%.urina = 1. in stresul psihic precum si in bolile care produc hiperfunctia glandei hipofize. m ineralelor si a glucozei in organism regland deficitul sau excesul acestora. Hormonii glandelor suprarenale Aceste glande dupa cum arata si denum irea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de hormoni: cort icosteroizii sicatecolaminele.in urina = 10-100 ug/24 h = 0.3 umol/24 h Frotiul citohormonal (citovaginal) Este o analiza care arata indirect functionarea glandelor sexuale . Concentratia d e 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari.copii = 2-4 mg/24 h Catecolaminele sunt hormoni secretati tot d e glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la diferite situatii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte. Valori normale ale corticosteroizilor: . Cresterea exagerata a concentratiei catecolaminelor din sange produce hipertensiune arter iala. Cele mai importante substante care fac part e din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. tiroida acumuleaza mai mult iod. a glandelor suprarenale si sexuale. in bolile glandei hipofize i. In hipertiroidism. Persoanele care trebuie sa-si analizeze funct ia glandei tiroide.barbati = 10-20 mg/24 h . Valori normale ale catecolaminelor: Catecolamine: . Bolnavii carora li se analizeaza ca tecolaminele si AVM din urina. respectiv hipotiroidism. De obicei se analizeaza cort icosteroizii din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). in insuficenta glandelor sexuale.55 umol/24 h AVM: .4 mg/24 h = 8. Cresterile sau scaderile fata de procentele normale indica hipert iroidism. Corticosteroizii iau parte la distributia apei.in sange = 32 umol/l .7-7. sa nu mana nce fructe si prajituri cu vanilie care ar putea falsifica rezultatele analizelo r.6 – 37 . Alta metoda de aprecierea a func tiei tiroide este masurarea metabolismului bazal.Cercetarea functiei glandei tiroide se face si prin injectarea de iod radioactiv . In organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil ma ndelic (AVM) care se elimina prin urina. efortul fizic. iar in hipotiroidism acumularea de iod este diminuata. tensiune arteriala) si rinichilor.

Dupa o colo rare speciala a celulelor din secretia vaginala. fie eliminarii lor accentuate din o rganism. Se va r ecolta secretia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului. precum si dupa operatii. respec tiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina . progesteron). Analiza mineralelor (ionograma) se face di n sange. Recoltarea secretiei vaginale se face la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala.potas iu. materii fecale. lacrimi. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a so diului din organism.) este n ecesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. pe lame speciale de sticla. in grame la urina din 24 sau i n miliechivalenti la litru (mEq/l). Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu. in grame la litru sange sau urina. adica pe toata perioada ciclului menstrual. Sodiul (Natriul.feminine. Cantitate a de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de r inichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. produce tulburari in functia no rmala a organismului. Analiza se face in cazuri de tulburari a le ciclului menstrual. scade de obicei si din urina.). iod) Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materi e neorganica. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange. fosfor. se observa la microscop daca ca racterele acestor celule indica o functie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare). fier. etichetate cu data recoltarii. iod. saliva. elimina nd surplusul de fecale sau urina pe alte cai. calciu. In mod normal exista un echilibru intre c antitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. plumb. din urina sau din ambele. dar si in unele policli nici. calciu. a glandei hipofizare. clor. de asemenea organismul in sodiu. fie printr-un exces fie printr-un deficit. etc. excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui. se acum uleaza excesiv in organism. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sa u datorita transpiratiei intense mai ales vara. In unele boli (n efrita. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. clor. in unele boli ale glandelo r endocrine. cu sezonul si cu felul bolii. cu varsta. lamele. mineralele neputanduse elimina. Abuzul de diuretice saraceste. Perturbarea acestui echil ibru. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. m agneziu. magneziu. boala Addison. hipertensiune arteriala etc. se vor duce toate o data la laboratorul de analize. Aceste minerale sunt introduse i n organism odata cu apa si alimentele. insuficienta renala. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. De obicei. de obicei in spitale. Numai in cazul in care functia rin ichiului este tulburata de anumite boli. de catre cabinetul de ginecologie. dupa care. deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. insterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormo ni feminini (foliculina. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. potasiu. sudoare. timp de o lun a. Na) Este un mineral absolut necesar omului. Cand scade sodiul din sange. dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. fosfor.

in rahitism si in boli ale intestinului cu dia ree cronica. precum si i n rahitism. Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din a limentatie. Calciul san guin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. carne. in insuficenta ren ala. etc. a inimii si a enzimelor (fermentilor). care se afla situa ta la gat si care secreta un hormon numit parathormon. gravidele. in unele boli care a taca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. branza. solare. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. cl orul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. Vara sub influenta razelor ultra violete. concentratia calciulu i sanguin creste. O urina care contine o cantitate prea mare de fo sfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. creste calciul din sange. Copiii. branza. osteoporoza (demineralizarea oaselor). fapt care favorizea za formarea de calculi urinari. Calciul (Ca) Este mine ralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el fo rmeaza oasele si dintii. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulel e corpului avand un rol important in coagularea sangelui. Potasiul sau Kaliul (K) . in lipsa vitaminei D. De regula. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitat i foarte mari de calciu (lapte. in vindecarea fracturilor osoase. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este l egat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). rahitism la cop ii.din organism. De asemenea. carcei). De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inain tarii in varsta. creier. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. in buna functionare (c ontractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. Cand aceasta glanda secre ta prea mult hormon. care perturba absorbtia de fosfor din intestin. paine). Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. restul il elimina prin fecale si urina. precum si mentinerii integritatii o aselor si dintilor. Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva d e alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. Fosforul (P) In general. De asemenea. icre. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. Excesul de fosfor i n sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. osteomalacie(inmuierea oaselor) etc. in bolile glandelor paratiroide. fosforul are rol in buna functionare a sistemul ui nervos. in tumori ale oaselor. in bolile de rinichi car e nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. acesta este legat de calciu formand f osfatul de calciu necesar cresterii oaselor. Consumul de prea multe a limente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favori zand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. crescand concentratia sa in sange. oua . calciul se elibereaza in cant itati mari din oase. Ace asta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. in cresterea si calci fierea oaselor copiilor.

splina.06-0.90-1.40 normale ale mg/l (90-150 ug sau mg/l (8 0 – 140 ug sau fierului: gamma/100 ml) gamma/100 ml).3-3.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui. morcovi. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar ma i ales in fructe (mere. etc. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamen te cu 48 de ore inainte de analiza. oua. postul prelungit sunt cauze frecvente de p ierderi ale potasiului din organism. boala Addison).9-5. Fierul din organism provine din apa si mai ales din al imentele bogate in fier (carne.8-1. cioco lata si altele). ficat. In mod normal. soia. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o sl abire in activitatea lor.30 0. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii s ubnutriti.5 g/24 ore 4-6 6-8 0. mai ales la copii mici. Potasiul scade din sange cand se consuma al imente sarace in acest mineral ca: paine alba. dulciuri rafinate ori dupa medica mente diuretice sau pe baza de cortizon.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1.50 . asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt su ficiente pentru organism.8 – 1. De asemenea. din caile urinare si genitale. De aceea. . ori chiar dupa hemora gii mici si repetate ca sangerari din nas. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (in suficienta renala.10-0.8-3. diabetul. cum sunt enzimele care contribuie la fixa rea oxigenului pe celule. varsaturile si diare ea. De ace ea. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. operatiile pe stomac si intesti n produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism. de 2 mg/zi.0 4. Valori . aceasta se aculumeaza in orga nism provocand tulburari ale inimii.4-4. Scadere a fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari.Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici ca t si ai inimii. cirese. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. pere) si in zarzavaturi. Transpiratia abundenta. cand se analizeaza potasiul. spanac.5 2-3 0. coma diabetica.Femei = 0. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3. Bolile digestive. din tu bul digestiv (hemoroizi). dandu-i acestuia culoarea rosie intensa.6 1.Barbati = 0. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. Nevoile organismului de fier sunt mici. De asemenea. fierul ia parte la formar ea unor enzime vitale pentru organism.

Numai in unele boli ale tubului digestiv care produc sangerari (hemoragii) cum sunt ulcerul ga stric. compus din lapte.Sange . De aceea. sangele apare in materiile fecale. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalne ste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). scaunul n u pare colorat si in aceasta situatie numai laboratorul poate preciza daca este sange in scaun. pentru a putea preveni intoxicatia cu aceas ta substanta. in diabetul grav. Valori . Se vor scoate din alimentatie carnea de orice . (I) normale ale = 2. dupa pierderile exagerate prin va rsaturi si diaree sau prin urina. pict ori. muschi.Urina Iodul Are valori normale cuprinse intre 4-8 ug (gamma) la 100 ml plasma. fainoase si cartofi. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). ulcerul duodenal. In vederea acestei analize persoana suspecta de hemoragie trebui e sa urmeze intocmai. Valorile magn eziului sanguin scad in insuficienta tiroidei.82-1. timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic.Sange . dupa medicamente diuretice precum si in alcool ismul cronic. vopsitori. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine i n activitatile musculare. colita.Magneziul (Mg) Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din cor pul omenesc: ficat. etc. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. = Analiza sangelui din materiile fecale In mod normal in materiile fecale ale omului nu se gaseste sange. aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina. enterita. intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza digerarii sangelui respe ctiv. sistem nervos. Va lori . In cazurile in ca re hemoragia este mica (hemoragie oculta). chiar daca este permanenta. = = pana pana normale ale la la 40 125 ug/100 ug/24 plumbului ml ore. Daca hemoragia provine din partea inferioara a intestinului (hemoroizi) at unci sangele nu este digerat si scaunul apare colorat in rosu. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din or ganism poate creste pana la doze toxice.64mmol/l mmol/2 4 h. Ca nd hemoragia este mare si provine din partea superioara a tubului digestiv (stom ac.Urina Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi.4 magneziului: 0.5-7. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. branza.

alcool. Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in m l hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). Materiile fecale nu trebuie sa fie in contact cu vase sau recipiente din fier. Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitat ea de a digera suficient alimentele care contin proteine. acid clorhidric. Acidul din stomac poate fi in s tare libera sau legat de alte substante. care se va transporta la laborator intr-un recipient de material plastic. persoanele carora le sangereaza gingiile vor evita sa se spele pe dinti inainte de analiza. cafea) sau dupa tutun. De asemenea. Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute. De asemenea. Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. In mod normal sucul gastric este acid. mucus si minerale. El contrib uie la digestia alimentelor din stomac. in vez ica biliara . Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sangereaza. pentru ca in aces t caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. oua.fel. Valori normale: Aciditatea gastrica normala g HCl ‰ m Eq ‰ 1. ouale. pepsina (enzima). Acestea trecand nedige rate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita). etc. care are rolul de a favoriza digestia grasimil or alimentare. sa informeze de acest lucru pe medic. dupa o alimentat ie care excita secretia acida a stomacului (condimente. In gastrita cronica .0-3. in ulcerul gastric si duodenal precum si la persoanele sanatoase. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor. pelagra. Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da per soanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola d e histamina. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciu c care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric). in special a acelora care contin protein e: carne.7-2. nu se vor lua medicament e si nu se va fuma.0 46-55 Ml Na O H N: 10 20-40 Aciditate libera totala Aciditate 2. Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza. dupa un stres care poate opri secretia gastrica. in unele anemii. mai ales dupa varsta de 60 ani. in ainte de recoltare nu se vor consuma alimente. legumele verzi si nu se va lua nici un medicament.5 55-100 40-60 Analiza bilei Bila este o secretie a ficatului. Bolnavu l nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare). lapte. caci s angele inghitit poate modifica rezultatul analizei. in tumorile stomaculu aciditatea gastrica este scazu ta sau chiar lipseste. fiind compus din apa. Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele pe rsoane sanatoase. Analiza sucului gastric si analiza bilei Analiza sucului gastric (stomacal) Sucul gastric este secretat de stomac. Dupa acest timp s e va recolta o cantitate de materii fecale cat o nuca. bauturi.

eritocite. Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice. ). medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate. etc. In vederea anal izelor. “curieri de urina” care transportau urina de la bo lnavi in “laboratorul” uroscopistilor. Iar in bolile de ficat cu icter. limp ezime. cheaguri. pot sa modifice culoar ea normala a urinei. etc. Analizele microscopice urmaresc sa descopere le ucocite. tetraciclina. sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognos ticul bolilor.si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului. bila se recolteaza fie in spital. etc. Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A. care provine direct din ficat. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia . Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina ca re puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii . dar in mod curent pentru dia gnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale. In infectiile urinare care duc la fermentarea urin ei. spuma. In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina. Ea este mai inchisa la culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon. albastru de metilen. Urina este produsa de rinichi atat prin filtr area sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina prim ara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa. fie in policlinica. analiza microscopica a urinei) Analiza urinei Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. Sunt valabile acel easi recomandari mentionate la analiza sucului gastric. zahar. Analiza carac terelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. levuri. bomboanele colorate. reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constitui e urina finala care se elimina prin caile urinare. Si o serie de al imente ca: sfecla. proba B care provine din vezica bilia ra si proba C. mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. Mirosul urinei este specific. Inca de acum 3000 de ani. mine rale. urina are o culoare rosie murdara. bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-negricioasa (ca berea neagra). Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai inf ectiilor biliare (vezi bilicultura). culoare. varza rosie. In urina se elimina astfel pe ste 150 de substante chimice. minerale si organice. Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii c alculilor biliari. antinevralgice. care provine din canalul biliar. sange. analiza calcu lilor urinari. paraziti (giardia sau lamblia). care in mod normal n u se gasesc in bila.). Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duo den (tubaj duodenal). Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa min erala. Uroscopistii aveau si ajutoare.

bolnavii elimina cantitati mari de urina. In cazul unei urin e cu sange. scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtra te prin rinichi. pana la cativa litri pe zi.0 urina este considerata acida si hartia se inroseste. produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. Numai in diabetul zaharat. se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers. barbatii elimina mai multa urina decat femeile. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitat ea de a produce o urina mai concentrata. dupa febra. Dupa frig.5 li tri. creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). iar a alcoo licilor a alcool. arsuri sau traumatisme. In sezonul cald. Acest lu cru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane. etc. branza) ori de carne. hipertrofie de prostata. dupa transpiratii inte nse (deshidratare). eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. in bol ile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca. ci creste datorita zaharului dizolvat in urin a. dupa fumat sau consum redus de lichide. mai ales daca este tinuta la rece. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei. densitatea urinei nu scade.) din cauza dificultatii de a urina. Se introduce hartia in urina si se observa modificare a culorii benzii de hartie. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. fie un diabet zaharat. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. Dar daca urina proaspata. Datorita consumului exagerat de lichide. PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. iar peste pH-ul 7. Determ inarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu al ta substanta indicatoare). atunci densitatea urinar a este mai crescuta. cand urina din 2 4 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata. ciroza hepatica) cantitat ea de urina scade foarte mult. De asemenea. in ciuda unei cantitati mari de urina. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arat a cifra sub 1012. se pot vedea plutind cheaguri cu sange. Cresterea densitatii urinare peste cifr a 1030 indica fie o deshidratare a organismului. Cand se consuma mai multe lichide. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului .0 urina este considerata alcalina si hartia se . Transparenta este caracteristica urinei proaspete. dupa varsaturi. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala. Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1. in diabetul zaharat netratat. dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura. cantitatea de urina este mai mica. diaree. de alimente sarate. cantitatea de urina este mai mica. emotii. de alcool. infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urin a scade sub 500 ml (oligurie).mirosuri aromate. Bolile cronice de rinich i (glomerulonefrita. In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. Sub pH-ul 7. In socul produs de hemoragii mari. consum mare de lichide. Densitatea (greut atea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se dete rmina cu urodensimetrul. calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte m are de produse bogate in calciu (lapte. deci in cazurile in care creste cantitatea de urina. tratamente cu diuretice. In bolile care bl ocheaza caile urinare (calculi urinari.

la femeile grav ide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni.5 .5 si 6. vitam ina C). du pa medicamente alcaline (bicarbonat. La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. cand glicemia din diabet depa seste 150-200 mg/100 ml sange. Albuminurii permanente si masive se intalnesc f recvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet. medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnos ticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. respectiv de fosfa t si carbonat de calciu. dupa mers. nefroza. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri. Corpii cetonici nu se gasesc in urina normala. predispune la formarea de calcului urinari de acid uric. concentratia lor urinara creste foarte mult i n diabetul zaharat netratat. dupa diferite medicamente. de unde poate fi analizata. vez ica): glomerulonefrita. Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. intoxicatii grave. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este mod erata si se apreciaza calitativ. In acest caz se face si d ozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. vaccinari si stari alergice. nor fin si dozabila. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare. de obicei slabi si inalti. pr oteinurie). calc uli urinari etc.albastreste. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene. Dupa pierderea cronica de albumin a prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. pielocistita. Urina care este permanent prea acida sau prea alcal ina. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului. dupa un post prelung it sau dupa un . astfel: albumina=absenta. si in mod normal ea nu se gaseste in urina. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc d upa frig. dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce. Exista persoane care. Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinar e provine din albumina sanguina. Dar dupa cum s-a aratat la diagno sticul de laborator al diabetului. diabetul. iar dupa un regim alimentar vegetarian. devine alcalina. uretere. bolile de sange si de inima. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5. care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. tuberculoza renala. metoda aceasta fiind cea mai veche “analiza medic ala” care se cunoaste. nor foarte fin. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange. care dupa eforturi fizice. in fectii cu microbi sau virusuri. stari emotionale. se elimina o urina mai acida. in raport cu cantitatea de albumina. Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). Este vorba mai ales de tineri de 15-25 a ni. glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminur ie cum sunt: hipertensiunea arteriala. Mai tarziu. Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie. dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei. atrag ea furnicile si albinele si au numit-o “urina de albine”. f ara sa aibe diabet zaharat. intoxicatii cu substante minerale sau organice. dupa un consum e xagerat de glucoza sau alte zaharuri. care d ispare noaptea si dupa repaus la pat. ape minerale) sau dupa infectii ale aparatu lui urinar. cistita. elimina permanent sau periodic zahar prin urina (dia bet renal). albumina trece in urina (albuminurie. de exemplu.

in boli ale vezicii biliare (colecistita). cafea. cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calcu li. Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantit ate mica in urina normala. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita. branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor c onsuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac. s e pot observa numai la microscop. In bolile de ficat insotite de icter. care se elimina in exces prin urina. persoanele c are au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu s i fosfor (lapte. dar cand depasesc o anumita cantitate pot ajuta la punerea unui diagnostic. Cercetarea lor in urina se face mai rar. in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita. Cand aceste elemente sunt putine. persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. Astfel. bolnavii vor trebui sa ia si alte mas uri de prevenire a calculozei urinare. nu au import anta pentru sanatate. Prezenta lor se notifica prin expresia “prezenti”. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de 4-5 zile intr-un borcan de sticla. constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. De aceea.). ceai etc. pe langa a ceste recomandari. insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul. de asemenea. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia “normal” sau “crescut”. ciocolat a. deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de min erale din sange si din organism. dupa varsaturi prelungite. pigmentii biliari sunt absenti in urina. deoarece analiza sange lui ofera date mai precise. La femei unele din aceste elemente pot proveni nu numai din ur ina ci si din sfera genitala. la femei s e recomanda repetarea examenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta . cristalele etc. An aliza calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice. hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri. Mineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange. care retine calculul. in cursul sarcinii. Analiza microscopica a urinei Elementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele. Pi gmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. dar in urina concentra tia lor e mult mai mare. creatinina. Calculii urinari produc dureri. Apoi uri na se filtreaza printr-o bucata de tifon. Deseurile toxice rezultate din arderea proteine lor ca acidul uric. ureea sunt. colica. acesti pigmenti trec in sang e dand culoare galbena pielii. iar din sange trec in urina. colorand-o in brun. In mod normal. De aceea pentru a evita unele confuzii. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar. Prevenirea forma rii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. bolnavul care are o “criza de rinichi” (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborato r ca sa fie analizat. eliminate in cantitati mari prin urina. Analiza calculilor urinari Calculii sunt niste concr etiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara.regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi. datorita solidificarii s ubstantelor minerale sau organice. la indicatia medicului.

Microbii care se p ot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare. bolile de sange. Leucocitele sunt celule sang uine albe. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate s ub forma . tuberculoza).prealabila. Dar sunt persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita une i debilitati ereditare a rinichilor (hematurie congenitala). dar in infectiile vezic ii urinare si ale rinichiului pot deveni numeroase. Uneori hematuria este asa de mare incat sangele care coloreaza urina. etc.Eritrocite = 3000 pe ml/minut. care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi). tumo rile. Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de c ristale. Apoi se recolteaza toat a urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. pielocistita) . Analize biochimice . Cristalele urinare de natura minerala sau organi ca se gasesc la toate persoanele. perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. trigliceride. deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. producand cheaguri. care constituie cea mai ma re sursa de energie pentru organism. Urina se examineaza la m icroscop numarandu-se elementele celulare. Numarul de elemente celulare gasite s e exprima pe mililitru de urina si pe minut. Insa sunt persoane care elimina aproape perman ent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. Cilindrii urinari s unt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichil or (glomerulonefrita. In astfel de situatii exista riscul de a se forma piatra la rinichi. infectiile urinare cronice (pielonefrita. in mod normal.analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol. Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numa ratoarea la microscop (proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constitu ita. Valori normale: . hipertensiunea arteriala. Un consum mai cresc ut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina. se vede si cu ochiul liber. din grasimi. glomerulonefrita. l ipide totale. lipoproteine) Analiza grasimilor sanguine Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase. Hematiile (globulele rosii) pro vin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor urinare sau al e rinichilor. Infectiile urinare acute (cistita. sunt insotite de eliminar i de sange in urina (hematurie). nefroza).Leucocite = 2500 pe ml/minut . mai ales cand urina este prea concentrata. Se observa la micros cop.. Celulele epiteliale sunt rare in mod normal. calculii urinari.

netrat at in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange . Grasimile corpului provin din consumul alimentelo r grase ca: unt. Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele impor tante ca inima. Scade rea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie. Cand lipidele depasesc concentratiile nor male din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza).supraalimentatie in special cu grasimi . suparari). colesterol. Datorita cresterii r igiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza). Hiperlipide mia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi. circula mai greu. creierul etc. care sunt de mai multe tipuri: lipide totale. intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie. situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange . necesara pentru activi tatea vitala a organismului. lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este nece sar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia. care irig a inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. La 4-8 ore dupa masa. slanina. Cresterea lipidelor totale se intalneste in: . ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat . trigli ceride.in unele bo li ereditare. prin astuparea arterei coronare. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. in bolile ficatului. Mai daunatoare pentru sana tate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hip erlipidemie). acestea se pot rupe producan d hemoragii in creier sau in alte organe.in unele boli de fic at si de rinichi . Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru efortu rile fizice. Prin actiunea cronica. e tc. pe ca nd cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei.in diabetul zaharat. in afectiunile acute. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si crestere a lipidelor totale. Atunci sangele devine albicios. care se pot transforma in grasimi.in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice . carnii. se analizeaza numai grasimile din sange.in insuficienta glandei tiroide . acizi grasi. iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare. ulei sau a dulciurilor. Lipidele totale Reprezi nta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser.solida in diferite organe sau piele.in stresul psihic puternic (teama emotii. . in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mu lt mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza. Cu timpul arterele se ingroasa. dupa efor turi fizice. mai ales la inim a si creier. fainoaselor. lipoproteine si altele. iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Astfel. iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Pentru scopuri medicale. Tri gliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. untura. constitutionale. dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare p entru screlozarea arterelor.

etc. unei supraalimentatii. in timp ce un co lesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. De ace ea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere.00g/l este un semnal de alarma. etc. Concentratia acizilor grasi din sange vari aza mult in raport cu alimentatia. et c. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua. m ai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom). colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani .Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. dupa cum exista persoane cu valori n ormale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la f ormarea aterosclerozei. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului. Dupa varsta de 60 ani. lapte. Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide. linoleic. creier.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe. ramanand sta tionar. proteinele si glucidele. el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. Cea mai fr ecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism. scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica. glanda a carei hormon are rolul de a “arde” substan tele grase. In general. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml.50-3. acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. ciroza hepatica ). organ care sitetizeaza colesterolul. bogata in grasimi. ci in sange si in unele organe. care depasesc 30% din totalul calori ilor . etc. De obicei. valorile colesterolului nu mai cresc mult. care nu fac ateroscleroza si nici ac cidente vasculare (cardiace sau cerebrale). icre. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile. Un colesterol de 2. Multe persoane confunda stare a de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasime a corpului. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: alimentatia nerationala.) care se ga sesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei. scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic. astfel. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane per manent crescut. Acizii grasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele . La unele persoane colesterolul se depune si sub piele. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor orga nismului. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi gra si nesaturati fac rara ateroscleroza. Acest lucru se intampla in cazul subnut ritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. stearic. Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol. vietii sedentare. unt. In b olile ficatului.

00-2.50 1. daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un c urent continuu.60-2. la oboseala nervoasa .90-2. Se admite ca va lorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1. Fractiunile lipidogram ei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine 8-13% Alfa-lipoproteine 10 -22% Pre beta-lipoproteine 1-16% .20 51-60 2. probabil ca este vorba de o siteza crescuta in organism si in acest caz medicu l curant va indica si un tratament medicamentos. sunt pareri care arata ca nu atat colesterolu l alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism. La persoanele obeze. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse.60 Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regi mul alimentar recomandat de medic. in raport de varsta si sex.80-2. a oboselii deconectarea nervoasa. Lipoproteinele Sunt lipide lega te de proteine.00 1. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau.90 femei Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 1.50-2.60 1.50 1.20-1.sau cu un aport excesiv de dulciuri .30-1. Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml Lipidograma .factorul genetic. care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente. Ultimel e trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea p redispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare. Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ . legat de factorul hormonal. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”.70 1.20-1. femeile desi co nsuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare .20-2. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori.sexul.301. renuntarea la fumat pot contribui la scaderea c olesterolului. care contribuie la sinteza crescut a de colesterol din orice aliment.6g/l. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg l a 100 ml/sange. care duce la sur menaj. la care se vor asocia exercitii fizice in ved erea consumari excesului de colesterol. lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. scaderea in greutat e poate duce si la scaderea colesterolului sanguin. Evitarea stresului psihic. asa cu m rezulta urmatoarea statistica: Valori normale ale colesterolului: Varsta (in ani) Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati 1.suprasolicitarea psihica.20 1.80 2.00-2.

3-3. de gradul trei. amilaza. asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia gra similor). scade procentul de alfalipoprotein e care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin.analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina. minus 100. De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm. trebuie sa ai ba greutatea ideala de 170-100=70 kg. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica). Valori normale ale bilirubinei sanguine: Bilirubina directa = 0-0.2 mg%. unsuros si diareic. De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm. Cand depasi rea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijl ocie sau de gradul doi.8-1 mg% Bilirubina totala=1-1. aldolaza. Pri n cresterea procentului de beta-lipoproteine. bilirubina nu se g aseste in sange decat in cantitati foarte mici. care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare. Creste rea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si c resterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina. LDH. colinesteraza. Punerea in ev identa cu ajutorul microscopului. creatin . De altfel. colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. Mai tr ebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o p oate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica.2 mg% Bilirubina indirecta=0. albicios.Beta-lipoproteine 55-65% Chilomicroni Lipsesc in mod normal Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a repartitiei grasimilor in corp.0. a grasimilor din fecale poate aduce date indir ecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. fosfataza a cida. Dar in tulburarile de digestie ale grasi milor. In mod normal. au si beta-lipoproteinele crescute. O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai sau usoara. scaunul acestor bolnavi este mai decolorat. cand se astupa canalul biliar (calculi ai vez icii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina. pe care o fabr ica ficatul si care intra in compozitia bilei. In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fe cale sau trec in cantitati foarte mici. U n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca . Analiza bilirubin ei sanguine Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui. acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale.Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane. transaminazele. Analize biochimice .

hepatita cu icter. Bolile care produc mai des modificari ale enzi melor sunt: bolile de ficat. Exista boli care p un in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime. De aceea. din diferite cauze bila nu se mai scurge in intestin (calcul al vezicii biliar e. rezulta pe langa energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice.kinaza) Analiza enzimelor sanguine Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala avand un rol important i n desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi. Valori normale ale fosfatazei alcaline: 1. De asemenea. prostat a.5-5UB 3-13UK 13-45UI Cand . urina etc. bila.5 Mui/ML SER 9 UI/ml ser (la copii) Transaminazele -se an alizeaza doua transaminaze: TGP si TGO. de pancreas. Fosfataza acida. etc. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. de oase. De obicei.). Iata cateva enzime care se analizeaza mai frecvent./ml (unitati Sibley) pe ml ser la adulti 0. in unele boli cand activitatea unor en zime este mare sau prea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a ali mentelor si in degradarea lor. de inima. etc. bi oxid de carbon. de rinichi. etc. Valori normale ale fosfatazei acide: 1 UB 4 UK 4-14 UI Aldolaza este o e nzima care se analizeaza in hepatita virala. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra c aruia actioneaza.S. Valorile enzimei din sange se exprima in unitati Bodanski (UB). Enzimele descompun aceste dese uri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa. totala prezinta valori crescute in bolile oaselor si ale pro statei. Fosfataza alcalina este o enzima care se gaseste in ficat si oase si care se elimina prin bila. fosfataza alcalina creste in u nele boli ale oaselor. in care se fabrica o cantitate mai mare din aceasta enzim a. din substante mai simple. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. azot. Din arderea combustibilului alimentar in organism. unitati King (UK) sau unitati int ernationale. urmat de sufixul ”aza”. depasind valorile norm ale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv. unde creste foar te mult. du cand la cresterea valorilor enzimei. proteine. de exemplu: fosfataza.) atunci aceasta impreuna cu enzima trece in sange. Valori normale ale aldolazei: 2-10U/ml 4-6 U. De asemenea. sucuri digestive. sulf etc. amilaza. cu sau fara icter. Valori normale ale transaminazelor: . zaharuri) in subs tante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentr u producerea de energie.9-2.

Analiza prote inelor se face din serul sanguin. scaderea enzimei din sange este atat de puternica. Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate. sulf si fosfor. un gram de pr oteine producand 4 calorii. care contin azot. Valori normale: 3000 – 8000 U/l 2000 – 3000 UI 0. Valori normale al e amilazei: Sange = 8-32UW/1 ml ser 230-2700 UI/l ser Urina = 16-64 UW/ml urina 8000-30000UW/24 ore Sub 5500 UI/l Lactat dehidrogenaza (LDH) sanguina s-a consta tat ca este crescuta in bolile de inima (infarct miocardic). Analize biochimice . Valori normale ale LDH: 150-450 unitati Wrobleski 120-240 U/l Creatin kinaza (CK sau CPK) creste de asemenea in aceleas i boli ca si LDH. branza. proteinogram a. mazare. etc. Exista mai multe feluri de analize care explor eaza diferite componente ale proteinelor. in bolile de inima (infarct) sau in bolile muschilor scheletici. La persoanele care lucreaza cu insecticide ce contin fosfor. ciroza). Dar in bolile pan creasului (pancreatita acuta sau cronica. cand a disparut s i cauza care a dus la aparitia acesteia.700 unitati pH Amilaza este fabricata de pancreas si secretata in intestin pentru a ajuta l a digestia alimentelor provenite din cereale si cartofi (amidon). iar din sange se elimina prin urina. se produce trece rea enzimei in sange crescand cu mult peste valorile normale. soia. in unele boli muscu lare si chiar dupa eforturi fizice mari. lapte. cu sau fara icter. astfel: . Colinesteraza este produsa d e catre ficat si eliberata in sange. Majoritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine. oua). incat poate pune viata in pericol. in calculi ai pancreasului) si in alte boli care astupa canalul pe care se scurge enzima in intestin. fie de origine vegetala (fasole. O cantitate fo arte mica trece in sange.). fibrinogen) Generalitati Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii. Enzima se masoara in unitati Wohlgemuth (UW) sau in unitati internationale (UI).10-40 UK 2-16 UI Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolil e de ficat (hepatita acuta si cronica. probe hepatice. fie de origine animala (carne. precum si pentru producerea de energie calorica. Valori normale: 10-70 U/l De mentionat ca toate enzimele sangu ine care se modifica in diferite boli revin la valori normale.analiza proteinelor sanguine (proteine totale. linte.

Proteinele totale Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame la 100 ml ser sanguin. Valorile normale ale proteine lor sanguine sunt: - la adulti = 6,6- 8,6 g la 100 ml - la copii 1-3 ani = 6,0 – 8 ,6 g la 100 ml. Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline. Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si concentratia lor in s ange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica. Scade rea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul ca re este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemo ragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia norm ala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt numai o parte din cauzelecare scad concentratia sanguina de protei ne. De asemenea, efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care pro duc febra prin consumul crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca a peland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la s labirea si la scaderea in greutate a corpului. Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca in hiper tensiunea arteriala. Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesutur ile corpului (maini, picioare etc.) producand edeme. Electroforeza serului sau p roteinograma Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric c ontinuu se pune o picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descom puse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. Valorile medii nor male ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si nor mal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copi i, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal. Valori normale Fract iunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-gl obuline beta-globuline gammaglobuline Proportii procente 52-62% 38-48% 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% in grame Proportii 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47 in Raportul albumine/globuline (A/G) Daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un rapor t,

care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are import anta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza d e globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care pro duc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o cr estere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virot ice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reum atism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anu mite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cr esc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei seru lui revin la normal. Probele "hepatice" (testele de disproteinemie) Sunt analize care exploreaza capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesa re organismului. Un ser cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se f ac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. Dar un ser cu proteine modi ficate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sun t mai intense. In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra re actia cu timol, reactia Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitiv e) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita. Dar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice a normale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. Deci nu orice proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu i ndica totdeauna nici gradul de gravitate al bolii. De altfel acestea probe se po t modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim alimentar. De aceea prob ele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize ajutatoar e: proteinele totale, electoforeza, etc. (Serul prea gras falsifica rezultateale probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac aceste analize nu vor manc a cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui.) Valori normale ale probelor hepatic e Testul, analiza Valori normale Timol 1-4 unitati Mag Lagan Takata-Ara Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormal a) se noteaza cu 1-3 plusuri Gros Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de cadmiu Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitat i Bolnavii cu diabet, netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepa tice, ei trebuie sa-i trateze mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor n u scad numai cu

regim alimentar. Fibrinogenul Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol important in coagularea sangelui . Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange. Scaderea fibrin ogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficat ului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in bol ile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut. Deseurile rezul tate din consumarea proteinelor Ca urmare a consumului de proteine de catre orga nism rezulta si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate si pe care organ ismul le elimina din sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpira tie. Cele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ur eea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici, d ar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concen tratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in urina. Acidul uric, crea tinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in prot eine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele corpului (bo li infectioase, boli de sange, etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cro nica, insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in orga nism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea m ai mare decat in stare de repaus. Acidul uric creste foarte mult la persoanele c are consuma cantitati mari de carne si organe(ficat, rinichi, splina, creier, ic re) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duc a la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Valori normale ale deseu rilor proteice Deseurile In sange In urina proteinice Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80g/24h Ureea 20-50mg/100 ml 15-35g/24h Creatinina 0,6-1,2mg/100 ml 0,8-1 ,9g/24h Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, anti nevralgicele, cortizonul, etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De a ceea aceste substante nu se vor consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizel or. Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanel e subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. In suficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cai lor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauzepatologice care cresc peste normal ureea sanguina. Analize biochimice (analiza zaharului din sange glicemia si din urina - glicozur ia) Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase

substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si su bstante minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cer ceteaza compozitia chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Analiza zaharurilor din sange Exista mai multe felui de zaharuri in o rganismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc. Glucoza este cea mai important a zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele omului si consti tuie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitati i omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta 4 calorii . Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele mai bog ate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealife re, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrol itice in glucoza. Dar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul de gluconeogeneza. Pentru aprecierea canti tatii de zahar din organism, in laborator se analizeaza zaharul din sangele tota l ori din ser sau plasma. Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 10 0 ml sange. La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produc e perturbari grave organismului. Astfel, scadereaglicemiei prea mult sub valoril e normale (hipoglicemie) poate produce ca simptome slabiciune, tremuraturi, tran spiratii si chiar pierderea constientei(coma hipoglicemica). Acest lucru se inta mpla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide) s au in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe munte, c are consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor g lande endocrine care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenal e), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulin a sau alte medicamente antidiabetice. Cresterea glicemiei (hiperglicemie) se int alneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se face dupa un consum crescut de dulciuri. De asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic sa u psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemi e crescuta, fara a fi bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la n ormal dupa ce a disparut si cauza care i-a provocat cresterea. O glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentrat ia glucozei in sange. Astfel, secretia in exces a hormonilor unor glande (hiopof iza, tiroida, suprarenalele) produce hiperglicemie. Dar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic. Pancreasul este o glanda mixta, cu secretie endocrina de insulina si exocrina de enzime dig estive ce se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a ajuta la consumul si la arderea glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancre asului acesta secreta mai putina insulina sau nu mai secreta deloc si din aceast a cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in sange, cresc and glicemia. Astfel, glicemia poate ajunge la 200-300 mg% si chiar mai mult, ce ea ce duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane ca re nu stiu ca au diabet.

Dar dupa 30-40 ani varsta cand ap are de obicei diabetul. dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vin a nemancate la laborator. peste 2-3 litri in 24 de ore. dar in d imineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. De asemena. Dar l a persoanele diabetice glicemia creste foarte mult. pentru a face fata cheltuielilor de energie o rganismul recurge la rezervele de grasime. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pent ru dozarea glicemiei. i se da bolnavului glucoza fie pe gura. zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi.persoan ele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananc a mai mult ca de obicei .persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa. De aceea. care pot modifica rezul tatele de laborator. in speranta ca analiza le va iesi normala. se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal. laptos si analiza arata valori crescute ale grasimilor totale si ale colesterolului sanguin. cel putin odata pe an sa se dozeze glicemi a in special la unele categorii de persoane. De aceea. Analiza zaharului in urina (glicozuria) – in mod normal urin a nu contine glucoza.De aceea. Pentru dozarea glicozuriei se va strange urina din 24 de ore. Dar acest efort al organismului de a suplini pri n grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat in prezenta zaharului. acetona). In prezenta acesto r simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei glicemii. . analiza poate sa fie chiar mai “anormala” ducand astfel l a concluzii gresite privind gravitatea diabetului. este bine ca.persoanele care au pari nti sau frati cu diabet . in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui. In afara de modificarile valorilor glucozei. pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac urmatoarele analize in sange sau in urina: Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie p entru persoanele tinere considerate sanatoase. In acest scop. cum sunt: . In mod normal dupa consumul de glucoza. Din contra. sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni. caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal. A stfel ca si in cazul subnutritiei. Persoanele care isi fac “hiperglicemie provocata” nu vor tine un regim strict. Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemei crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. Dar cand glicemia a depasit 150-200 mg% atunci glucoza tre ce din sange prin rinichi si se varsa in urina de unde se poate analiza. tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei. de infometare. a glucozei.persoanele care urineaz a cantitati prea mari de urina.persoanele care sunt predispuse la obezitate . peste 3-4 litri chiar si in sezonul rece . datorita per turbarii produsa de foame. la valorile initiale se face mai tarziu de 2 or e. Se spune ca “grasimil e ard in flacara produsa de glucoza” drept urmare grasimile sunt arse incomplet re zultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici. poate indu ce medicul in eroare. pe care le mobilizeaza din depozite s i le trece in sange spre a le utiliza in locul glucozei. sangele diabe ticilor este gras.

tratamente cu oxacilina. cresc si deseurile proteinice din sange: acidul uric.afectiuni hepatice severe . Din aceasta cauza. care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie).boala Beri-Beri (carenta de v itamina B1 – tiamina) . Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice Utilizari . eritro micina. Valori crescute .Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav. nedescoperit sau netratat corect. Datorita iritatiei cronice a rinichiului de cat re glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel. In diabetul grav.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pan creatice . GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul uno r lucrari de constructie in laborator).cetoacidoza diabetica . caci isi consuma propriile lui protei ne (diabetul cu slabire). creatinina. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). ampicilina. Drept urmare.hemodializa cronica (nu se cun oaste cauza) . cu toate ca manaca mult diabeticul slabeste. Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic): . dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening l a donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si proteinele corpului. ureea. Valori crescute datorita activarii enzim atice in cursul analizei: . Intoxicatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate duce la coma diabetica. lipemie (cresterea lipidelor serice). Masurarea volu mului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foa rte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la domicili u. De notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale respi ratorie. In aceasta situa tie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru di agnosticul de diabet. astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de u n bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte.in trecut. opiacee. se produce alterarea filtrului rena l.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza).

pancreatita acuta .hipotermie . opiacee.infarctul cer ebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .infarct renal (ocazional) . infarcte mezenterice) .postiradiere loca la (radioterapie) .rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati. ciroza.anemii hemolitice. Afectiuni osteomusculare.medicamente si substante chimice hepat otoxice (tetraclorura de carbon).intoxicatii cu plumb . atinge un maxim du pa 5-8 ore. inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). gra nuloame.me tastaze hepatice . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). salicilati.leziuni intestinale (interventii chirurgicale. postinterventii chirurgicale pe cor d) . tetracicline.Afectiuni hepatice : . obstructie biliara.eclampsie . valorile inregistrate po t fi de 2.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . cancer primar sau metastatic. antren and eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina).o crestere si o scadere rapida suge reaza o afectiune biliara extrahepatica .toxice hepatice (medicamente) . stari septice. incluzand si traumat isme. ASAT creste dupa 2-4 ore.mioglobinuria (elim inare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: mus chii scheletului. . Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivir e (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foart e mari).intoxicatii cu ciuperci . ischemie hepatica) .traumatisme hepatice . izoniazida) .arsuri .5 – 65 de ori peste valoarea normala . cresterea poate persista timp de 24 de ore.neopla sme cerebrale (ocazional) .staza sau compresie venoasa (insu ficienta cardiaca.administrarea unor medic amente (tratamentul cu heparina.hipotensiu nea acuta (infarct miocardic. Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l) . interventii chirurgicale si injectii intramusculare: .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a he patocitelor (celule hepatice). Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. . clorpromazin a.hepatita virala .

deficit cronic de piridoxal fosfat (ma lnutritie. etc.azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – ure e. de prostata. bioxid de carbon. despre riscurile aferente. etc. de rinichi.). sarcina.transaminaza. Cand a fost colectata o cantitate c orespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se f ace staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat un bandaj usor. de exemplu: fosfataza. bila. Exista boli care pun in circulatia san guina o cantitate mai mare de enzime. sulf. in unele boli. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza. sucuri digestive. de oase. Valori n ormale angina pectorala insuficienta coronariana pericardita insuficienta cardia ca congestiva fara afectare hepatica posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. etc. Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in na tura vie vegetala si animala avand un rol important in desfacerea substantelor a limentare brute (grasimi. de inima. apoi cate va picaturi sunt captate in tubul respectiv. De asemenea. cand activitatea unor enzime este prea mare sau p rea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degra darea lor. de pancreas. Recoltarea probelor La nou nascut prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului folosindu -se un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange. din substa nte mai simple. Piele a la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despr e necesitatea acestei examinari. creatinina) . De aceea. zaharuri) in substante mai simple pe care or ganismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie. Adultii a r trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui p entru dozarea enzimelor hepatice. Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile d e ficat. . urina etc. depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartu lui digestiv. rezulta pe la nga energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. Din arderea combustibilului alimentar in organism. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. Pentru copii nu este necesara o anume pregatir e.dializa renala cronica . enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). proteine.Valori scazute . despre cum se va des fasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. azot. amilaza. urmat de sufixul ”aza”. De obicei . Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele si mple din care au fost sintetizate alimentele: apa. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange .

valorile extrem de ridicate suge reaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj. Utilizari . . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. Valori crescute datorita ac tivarii enzimatice in cursul analizei: . pentru a opri sangerarea.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice .hemodializa croni ca (nu se cunoaste cauza) . deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se spar g usor. Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange . obstructie biliara. dozarea acestei enzime a fost folosita ca tes t screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator). garoul poate fi de sfacut. Atunci cand a fost recoltat suficient sange. cresterea poate persista timp de 24 de ore. ciroza.staza sa u compresie venoasa (insuficienta cardiaca.afectiuni hepatice severe .tratamente cu oxacilina. atinge un maxim dupa 5-8 ore. cancer p rimar sau metastatic. Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza intr oducerea acului.cetoacidoza diabetica .uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza).La adult. lipemie (cresterea lipidelor serice).5 – 65 de ori peste valoarea normala . Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. eritromicina. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). Uneori trebuie sa se recolteze in mai m ulte recipiente. Se apasa pe locul r espectiv. Apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor. ASAT creste dupa 24 ore. ischemie hepatica) . Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enz imele serice ce consuma acid lactic): . asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul brat ului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garou lui.in trecut.boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina) .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie i n antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT.o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . granuloame. valorile inregistrate pot fi de 2. Valori crescute Afectiuni hepatice : . ampicilina. op iacee.

antrenand eliberarea in sange a un ui pigment muscular toxic – mioglobina). Valori scazute . opiacee.azotemie (cresterea prod usilor de excretie urinara in sange – uree.leziuni intestinale (interventii chi rurgicale.anemii hemolitice. creatinina) .rabdomiol iza (distrugerea tesutului muschilor striati. V alori marcat crescute (peste 3000 UI/l) . inima si c are joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).infarctu l pulmonar (crestere relativ usoara) . sarcina. incluzand si traumatisme.infarctul cerebral (in saptamanile imedia t urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .hepatita virala .traumatisme hepatice .postiradiere locala (radioterapie) . izoniazida) . tetracicline.medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de car bon).hi potermie .hipotensiunea acuta (infarct miocardic .neoplasme cerebrale (ocazional) infarct renal (ocazional) .arsuri .pancreatita acuta ..dializa renala cronica deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie.intoxicatii cu ciuperci .intoxicatii cu plumb . Afectiuni osteomusculare. Miglobi nuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari). Valori normale . infarcte mezenterice) . interventii chirurgica le si injectii intramusculare: . salicilati. afectiuni hepatice se cundare consumului de alcool). stari septice. clorpromazina. postinterventii chirurgicale pe cord) .administrarea unor medicamente (tratamentul cu hepar ina. Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: .insuficienta coronariana .toxice hepatice (medica mente) .eclampsie .angina pectorala .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.metastaze hepatice .

Utilizari . ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citol iza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. in bolile de inima (infarct miocardic ) sau in bolile muschilor scheletici. .ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cro nica. dar cu valori mai mici. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica.determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o c restere a LDH si mai ales a ASAT . Ornitilcarbamiltransferaza (O CT) este o enzima specifica hepatica. ciroza hepatica).pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice .in hepatita cronica persistenta.in ciroza hepatica une ori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate. Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzi me: LDH1 – LDH5.posibi le variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.in hepatiata virala. Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta.valoare GPT evolueaza paralel cu GOT.ALAT (GP T) – alaninaminotransferaza . in afectiunile datorate abuzului de alcool. valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara . coma h epatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la ni vel mitocondrial. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare.. GPT – ul creste de 2-4 ori. Enzimele hepatice (tr ansaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt: . Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. Glutam athidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. Aceste a pot fi: .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepa tocitelor (celule hepatice).insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica .o crestere si o scadere rapida sugere aza o afectiune biliara extrahepatica . in distrofia acuta hepatica. Valori crescute Af ectiuni hepatice : . cu sau fara icter. iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai m are crestere (de 20 pana la 100 de ori).pericardita . Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziu ne hepatica.

salicilati.ASAT (GOT) – aspartataminotran sferaza . opiacee. izoniazida) arsuri . clorpromazina. Valori scazute .ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza .deficit de piridoxal fosfat (malnutritie.neoplasme cerebrale (o cazional) . incluzand si traumatisme. tetracicline. Miglobinuria se intalnes te frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fiz ice mari (marsuri pe distante foarte mari).neoplazii .postiradiere locala (radioterapie ) .eclampsie . infarcte mezenterice) .hipotermie . ischemie hepatica) . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).infarct renal (ocazional) .infarctul cerebral (in saptam anile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . cancer primar sau metastatic. Afectiuni o steomusculare. sarcina. granuloame. Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a fi catului sunt: ..infectii urinare .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.leziuni intestinale (int erventii chirurgicale.intoxiocatii cu plumb . este o crestere moderata de aproximativ 13 ori pest e limita normala) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele en zime) Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunz atoare barbatilor Alte afectiuni: .anemii hemolitice. interventii chirurgicale si injectii in tramusculare: .intoxicatii cu ciuperci . obstructie biliara .pancreatita acuta .med icamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon). ciroza. Infarctul miocardic acut Obezitate ( creste doar ALAT nu si ASAT. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool ).staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .administrarea unor medicamente (tratamen tul cu heparina.

Aceasta enzima este un indicator s ensibil de leziune hepatica.valorile extrem de ridicate sugereaza necro za activa a hepatocitelor (celule hepatice). coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energe tica grava la nivel mitocondrial.eclampsie . interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . in distrofia acuta hepatica. Va lori crescute Afectiuni hepatice : . valorile GPT (ALAT) cresc de pe ste 10-20 de ori peste limita superioara . in bolile de inima (i nfarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici. Afectiuni osteomusculare. dar cu valori mai mici. Acestea pot fi: . granuloame. ALAT (GPT) reprezinta indi catorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime.determinari repetate in scopul stabiliri i evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale .valoare GPT evolueaza parale l cu GOT.Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepat ita acuta si cronica. ischemie hepatica) . in afectiunile datorate abuzului de alcool. Aceast a enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica.in hepatiata virala. cancer primar sau metastatic. Ornitilcarbam iltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica. ciroza hepatica). Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afec tiunea hepatica. . Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub f orma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5.staza sau compresie venoasa ( insuficienta cardiaca. GPT – ul creste de 2-4 ori.in cir oza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de ac tivitate. obstructie biliara. Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. cu sau fara icter.in hepatita cronica persistenta. Utilizari .pentru diagnosticul diferential al afec tiunilor hepatobiliare si pancreatice .medicamente si substante chimice h epatotoxice (tetraclorura de carbon). Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. activa in ciclul de reacti i biochimice ale organismului (ciclul Krebs).o crestere si o scade re rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . In hepatita acuta virala se inregis treaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in anteceden te determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT . ciroza. incluzand si traumatisme.

Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (mars uri pe distante foarte mari). sarcina. infarcte mezenterice) . Va lori scazute .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . analiz a grupelor de sange.postiradiere locala (radioterapie) .. Infarctul miocardic acut Obezitate (creste doar AL AT nu si ASAT.administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparin a. timp de coagulare. din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.anemii hemolitice. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).neoplasme cerebrale (ocazional) . salicilati. izoniazida) . formula leucocitara.intoxiocatii cu plumb .deficit de piridoxal fosfat (malnu tritie.hipo termie .infectii urinare .arsuri .pancreatita acuta . In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se c oaguleaza .infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . clorpromazina. opiacee.mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele m uschilor striati: muschii scheletului. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori peste limita norma la) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime) Niveluri le sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbati lor Alte afectiuni: .leziuni intestinale (interventii chiru rgicale. etc.neoplazii .) Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa. inima si care joaca un rol esential in tr ansportul oxigenului spre acesti muschi). Analize hematologice (hematocrit. globule albe si trombocite).intoxicatii cu ciuperci . tetracicline.in farct renal (ocazional) .

cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. care se cen trifugheaza puternic la o centrifuga. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) .la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Din elementele celulare sanguine se realizeaza ana lizele hematologice. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sang e. la celule. solid care este cheagul. Valori normale ale hemoglobinei: . care constituie hematocritul. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. Valori normale ale hematocritului: .dupa cateva minute. lichid constituit din plasma si str atul inferior. situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. Analizele hematologice cerceteaza numarul. Exista si cazuri de anemii hipercrome. dar ace stea contin hemoglobina putina. Cresterea hematocritului se inta lneste rar. prin febra. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nive lul plamanilor. alaturi de numaratoarea globulelo r rosii si de dozarea hemoglobinei. numit h emoglobina. Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Daca in eprube ta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza. forma. caracteri sticile si compozitia elementelor celulare ale sangelui.la copii 2-15 ani = 36-39%. anemia se datoreaza scaderii numarului d e globule rosii (hematii). Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. fie scaderii numarului de globule rosii. constituit din elementele celuare necoagulate. care s e numeste ser si intr-un strat inferior.la barbati = 40-48% la femei = 36-42% .la femei = 11-15 g la 100 ml sange. apoi acesta se combina cu o substanta ant iocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. Scaderea hematocritul ui se observa in anemii. format din globul e rosii. Sca derea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie r educerii continutului globulelor rosii in hemoglobina. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. Hematocritul. In urma acestei operatii se observa separa rea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior. pri n varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin creste rea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). in care cu toate ca sangele c ontine hemoglobina in limitele normale. solid. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medic ale biochimice si serologice. fie in grame la 100 ml sange. Hematocritul se poate defini ca fiind vol umul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. dar se se para tot in doua straturi: stratul superior. Procedeul const a in recoltarea sangelui dintr-o vena. respectiv a globulelor rosii e ste data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. superior. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii.

Anemiile sunt produse de numero asecauze: pierderi mari de sange (hemoragii).8 milioan e pe 1 mm cub. peritonite. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic.la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.9 milioane pe 1 mm cub . intoxicatii cu diferite substante chimice. Polinuclearele sau gran ulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange.2-5. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma. fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.copii (1-5 ani)= 4. in imbolnavirea m aduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora. in anemii. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descr is mai multe tipuri de globule albe.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidrat are) si in poliglobulie (eritrocitoza). Polinuclearele sau granulocitele eozinofile . Un numar crescut de leucocite (le ucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. Pentru aceasta este nevoie de o pi catura de sange recoltata de la un deget sau din vena. O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3. V alori normale ale numarului de globule albe: . Un numar foarte crescut de leucocite pe ste 20.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub . In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor. Scaderea numarului de leucocite s ub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri.5-4. Numaratoarea se face pe u n volum foarte mic de sange. lipsa de f ier si de vitamine.femei =3. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar m are de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene.barbati = 4. in infecti ile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. boli produse de paraziti. subalimentatie etc. care trebuie tratata. de o bicei atunci cand creste si numarul de leucocite. etc. Este o scadere relativa prin cres terea procentului altor tipuri de leucocite. septicemii. st ructura si functii. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange. organismul lupta impotriva infectiilor. boala rara. Valori normale ale numarului de globule rosii: . Cresterea numarului de globule rosii pes te 5.5 milioane la femei indica o anemie. boli infectioase acute si cronice. dintre cele mai importante.Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Scaderea procentului de neutro file se produce in bolile infectioase cronice.7-4. C resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute. care se exprima in procente.6 milioane pe 1 mm cub .000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii d eosebit de grave.

C. In caz de hemoragie . se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.C. cu producerea de cheaguri.C. Numaratoa rea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui. trombocitele se aduna in gramezi si contrib uie.Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile ale rgice. infarcte. De aceea. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci l a oprirea hemoragiei. Cu un ac se inteapa usor lobul urec hii astfel incat sa iasa o picatura de sange. accidente vasculare cerebrale. se recomanda numaratoarea trombocitelor. coagularea sangelui se face cu intarzie re. Depasir ea acestui timp (T. etc.) Este o analiza care se efecteaza tot in sco pul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. Din contra.S. d upa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. impiedicand circulatia in vase. cu tendinta la hemoragie. Analiza nu se face pe lama. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. Valori normale ale timpului de san gerare: 3-4 minute. indica o perturbare in mecanismul de coagul are a sangelui. prin leziuni ale vaselor sanguine. Timpul de coagulare (T. Un T. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. inainte de orice o peratie. la hemoragii.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in caz ul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. fapt ce poate predispune la sangerari. se determina t. in bolile virale si bolile de sange.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangereare a vaselor sanguine. in a fara corpului ci chiar pe organismul omului. au ro lul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. asa cum se intampla in unele infectii mi crobiene. Timpul de sangerare (T.S. Prelungirea T. chiar dupa leziuni foarte mici.c. cresterea numarulu i de trombocite. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice. crescut) arata ca. Scaderea relativa a limfoc itelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. Scaderea trombocitelor sub 80 000. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei . Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. tromboflebite. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi. scazut (sub cin ci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagul area sangelui chiar in vasele sanguine.

etc. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. Valori normale ale vit ezei de sedimentare a hematiilor: . salicilati. d e a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost ame stecat cu o substanta anticoagulanta.). . 5-15 mm la 2 ore . rinichi. plamani. Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. 1-20 mm la 2 ore . Timpul Quick sau timpul de prot rombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. dupa un tratament cu medicamen te anticoagulante. etc. Din aceasta cauza. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stra tului inferior compus din globule rosii. in secu nde. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste no rmal a valorii VSH. Valoarea VSH se socoteste dupa nu marul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Daca un tub subtire. ori prea rapida.Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. fapt ce predispune la hemoragii. dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. heparina..la femei = 6-13 mm la o ora. la o ora. Toate aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta. etc. in lipsa vitaminei k. cu atat valoarea VSH este maicrescuta. la persoanele care prezinta sangerari r epetate din cavitatea nazala (epistaxis). se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. In afara de analizele mentionat e. boli de ficat). fara ca sa fie centrifugat in prealabil. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. a ceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. o cr estere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica.la copii mici = 7-11 mm l a o ora. Intr-o eprubeta peste pl asma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. se observa cum deasupra se separa plasma. gingii (gingivoragii). o boala cro nica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (fic at. necesar pentru coagularea plasmei. De asemenea. cu aspirina. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o a naliza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelu i. inalt de 200 mm. pentru a se stabi li daca nu exista riscul unei hemoragii. Val ori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. mai mare. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine.la barbati = 3-10 mm. medicul mai poate recomanda si alte analize. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (bol i de sange. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptu l ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii.). Dep asirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelu i. Rezultatul analizei se exprima in timpul nec esar pentru coagularea plasmei. fapt ce predispune la hemoragii. etc.

Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. se mentine sau creste. ori la persoanele mai in varsta. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I. in reumatism. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. In acest caz. in tuberculoza. Dupa cum valorarea VSH scade. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antige n numita aglutinogen. fara teama de a se produce accident e de transfuzie. ale rinichilor. etc. BIII si ABIV. in unele boli parazitare. med icul isi poate da seama si de evolutia bolii. De aceea aceste persoane au fost nu mite “donatori universali” de sange. in boli hepatice. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange s a nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpi i anti-B. Exista doua aglutin ine: anti-A si anti-B. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. Grupele umane san guine in sistemul OAB Denumire Prezent Prezent a a anigenului a anticorpilor gru pei sanguine pe globulele in ser rosii 0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B De la cine se poate primi sange Num ai de la grupa 0 La cine se poate da sange La toate grupele (donator . Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutino gene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). cu exceptia grupei AB(I V). Pe de alta parte. Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala cons titutional. contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau d upa luna a patra de sarcina. in boli tumorale. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se pu tea sti in cazuri de boli si accidente grave. serul oamenilor. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiect ii care poseda alte grupe sanguine de sange. Pe baza acestor deosebiri in co mpozitia sangelui. oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate in fectiile acute microbiene si virale. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sangu ine. Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difer a din punct de vedere imunologic. de aceea au fost numiti “primito ri universali” de sange. pot pr imi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele r espective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulel or rosii. Dar in mod obisnuit. Transf uzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produc e accidente grave de transfuzie. Dar VSH poate creste si in unele c onditii fiziologice. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine s istemul OAB si sistemul RH. chiar in lip sa altor simptome de boala. in anemie.

care c u ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. a avortului. Deoarece globu lele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. copilul fiind Rh pozitiv. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defe cte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. daca amb ii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici u n fel de urmari neplacute pentru copil. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schi mba in timpul vietii. Desi s-au fac ut unele speculatii. produc aglutinarea globulel or rosii ale donatorului. globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (R h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). ca si mama. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. lucru foarte d ificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din popul atie. Pe baza sistemului Rh. sangele acestora poa te fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama. Dar in cazul un ei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. Daca copilul este Rh negativ. cu complicatii grave. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca s i tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negat iva) cu . Iar in timpul celei de-a doua sa rcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe car e le distruge (hemoliza). Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. la o persoana Rh negativa. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. S istemul Rh AB sau IV A si B Nu are universal) Num ai la grupa A si AB Num ai la grupa B si AB Num ai la grupa AB Sistemul Rh . Cu ocaz ia sarcinii. O mama Rh negativa care are un sot Rh po zitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negativ e. sangele copilului trece prin placenta in s angele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. caci lipsind facto rul Rh. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). De asemenea. provocandu-i icter si anemie grava. a nasterii.prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. Daca si mama si so tul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil.A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba t recuta grupa sanguina pe cartea de identitate. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil.

.

anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. De asemenea. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. De aceea. Analizele imunologice se bazeaza pe reactia (unirea) dintre ant igenul specific si anticorpii specifici din serul care se cerceteaza. anticorpii se formeaza si atunci cand in organism patrund (pe cale digestiva sau prin injectii) diferite substante cum s unt serurile si vaccinurile. Asa se procedeaza in diagnosticul de labortor al gripei. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi g ravide. Anticorpii Anticorpii sunt substante c himice complicate pe care ii fabrica organismul ca raspuns la patrunderea in san ge a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt microbii. In acest c az. Producerea de anticorpi incepe imediat dupa patrund erea substantei straine (antigenul) in organism. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile ami ntite. La baza imunitatii sta formarea d e substante protectoare numite anticorpi. pe ntru fiecare boala. in tesuturile organismu lui. toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factoru l Rh. parazitii etc. uneori chiar toata viata. febra tifoida. anticorpii sunt martorii une i infectii trecute (imunizare naturala) sau a unei vaccinari (imunizare artifici ala). reumatism. bruceloza. intr-o eprubeta. lapte. luni si ani. urina. ei persista in organism chiar si dupa vindecarea bolii. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si soti i. Imunitatea este o stare de rezistenta a omului fata de bolile infectioase provocate de microbi. virusuri. dar trebuie sa treaca 710 zile de la contactul cu antigenul pentru ca organismul sa poata fabrica suficienti an ticorpi cu care sa lupte contra bolii si care sa poata fi gasiti cu ajutorul ana lizelor de laborator. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la f etele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. Deoarece pentru evidentierea anticorpilor din sange se foloseste serul de la omul bolnav sau sanatos. fie vaccinandu-se contra unor anumite boli. de unde pot fi pusi in evidenta cu ajutorul analizelor imunologice. cunoscandu -se anticorpii specifici. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observa tie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent patogen. In unele cazuri de boli. Alte persoane isi castiga imu nitatea. Analize imunologice (sifilis. Reactia an tigen-anticorp poate fi . Daca sotii sunt Rh pozitivi. rezistenta la boli fie facand o boala (pe care a doua oara nu o mai fac ). etc. in acest caz se contraindic a alaptarea copilului. Daca ele sunt Rh negative trebui e sa primeasca un sange identic. punand in contact. virusurile. Unele persoane au o imunitate naturala adi ca sunt din nastere rezistente la o serie de boli. As tfel. boli virale) Generalitati Imunologia este stiinta care se ocupa cu studiul imunitatii organis mului. care se face vizibila c u ochiul liber prin diferite tehnici de laborator. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea antic orpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte. se produce o reactie antigen-anticorpi. Acesti anticorpi se gasesc in sange. al hepatitei virale (antigen A) etc. anticorpii din ser cu antigenul prepar at in laborator. Cu alte cuvinte. In unele situatii. etc. aceste analize se mai numesc si analize serologice. se poate analiza si gasi antigenul care este necunoscu t.

cantitatea de anticorpi sifili tici din ser scade rapid sau anticorpii pot chiar sa dispara din sange. tifosul exantematic si alte boli. Uneori bolnavul vine prea tarziu la laborator.facuta fie in eprubeta. In unele cazuri. diagnosticul de laborator se poate pune retrospe ctiv dupa ce a trecut boala. fie dupa o vindecare in urma tratamentului cu antibiotice. Valori normale: 166-200 U/ml O reactie pozitiva cu va lori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infe ctie cu streptococ. In bolile produse de virusuri (gripa. Reumatismul Este produs (printre alte cauze) si de catre infecti a cu streptococ. asa incat laboratoru l poate preciza daca este vorba sau nu de aceasta boala.R . Daca un bolnav cu sifil is. Analizele de mai sus nu sunt totdeauna specifice pentru sifilis. fie in gat. adica anti corpii. fie pe pielea omului. Analizele imunologice se f ac pentru diagnosticarea urmatoarelor boli: Sifilisul Dupa 4-5 saptamani de la i nfectie.L. Chiar daca spirochetele dispar din corp dupa tratamentul cu antibiotice. hepatita etc. Anticorpii produsi de streptococ se pot depista in sange dupa c irca 2 saptamani de la infectia streptococica unde persista timp de 3-6 luni de la infectie. . dupa ce microbul a disparut din organism. fie dupa o vindecare naturala.) acestea cerceteaza urmele lasate de boala. dupa cum urmeaza. de exemplu: febra tifoida. fara tratament. Reactia ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anti corpii antistreptococici. dupa 2-3 luni de tratament. prin cautarea in sange a anticorpilor care au fost produsi in organism sub influenta agentilor patogeni. asa cum se intampla in sifilis. oreionul. se spune ca analizele au iesit "pozitive" iar in absenta anticorpilor analizele sunt socotite "negative". cercetarea antico rpilor sifilitici se face si din lichidul cefalorahidian extras din sira spinari i. brucelorza. nas fie in alta parte a corpului. In cazul in care i n ser exista anticorpii sfilitici. anticorpii sifilitici mai persista mult timp in sang e. reactia Kahn si altele. se trateaza corect cu antibiotice de la primele simptome de boala (atunci ca nd apare sancrul sifilitic pe organele genitale). reactia Kline. anticorpii produsi de spirocheta sifilisului se pot pune in evidenta cu ajutorul uneia sau a mai multor reactii: reactia BordetWassermann. care se numesc antistreptolizine.. po liomielita. rezultatul se noteaza cu unul pana la 4 plusuri (cruci ). in timp de luni sau ani. Cand se intalnesc astfel de situ atii se fac analize suplimentare. reactia Meinicke. In raport de cantit atea de anticorpi gasita. cand sifilisul a atins si sistemul nervos. ractia V. virus etc. Persoanele cu analize "pozitive" care sunt casatorite sunt obligate sa-si duc a la laborator si partenerul pentru a i se face analiza de depistare a anticorpi lor sifilitici. in unele caz uri pot apare analize pozitive si in alte boli. Rezultatele se expri ma in unitati ASLO/ml ser. infectii cu strep tococ.D.) din anumite motive. specifice pentru sifilis. Aceste analize se fac pentru desco perirea acelor boli la care nu este posibil sa se puna in evidenta angentul pato gen cauzator de boala (microb. Microbul poate sa dispara d e la locul de intrare si se localizeaza in diferite organe din corp. Insa daca boala este descoperita si tratata prea tarziu (dup a luni sau ani de la infectie) atunci si disparitia anticorpilor din sange se fa ce incet. In toate aceste cazuri. pojarul.

in mod normal omul sa natos nu are in ser FR. atunci diagnosticul de febra tifoida este sig ur. Febra tifoida Pentru d iagnosticul acestei boli se foloseste reactia Widal.) in inflamatii (reumatism). se noteaza cu 1-4 plusuri. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. Daca reactia este pozitiva. Persoanele care au fost vaccinate contra febrei tifoide cu vaccin antitific produc anticorpi care pot falsifica rezultate le analizei. in tumori. Valorarea reactiei este max ima in prima luna de la infectie si descreste dupa cateva luni fara ca totusi an ticorpii sa dispara complet din sange. amigdalita. Rea ctia nu este pozitiva in cazurile de reumatism articular acut. Iar daca dupa 7 zile. numitorul reprezentand limita inferioara pana la care reactia antigenanticorpi este vizibila in eprubeta. pentru ca singura nu poate pune diagnosticul de boala. In unele cazuri re actia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. fara sa pr ezinte semne de infectie streptococica. Tifosul exantematic Se depisteaza prin reactia Weil Felix care are aceeasi s emnificatie si se interpreteaza la fel ca reactia Widal Bruceloza . scarlatina) cat si pen tru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare. dar reactia care este pozitiva la un nivel de peste 1/10 indica prezenta FR. la repetarea analizei. dand reactii fals pozitive. boli de rinichi(glomerulornefrita). Pentru analiza FR se folosesc urmatoarele doua teste: Reactia L atex-FR. pneumococ e tc. Reactia Waaler-Rose. De aceea aceste persoane trebuie sa cun oasca ce vaccinari recente au facut si sa comunice acest lucru medicului. Analiza este ajutatoare. Prezenta proteinei C reactive in sange se noteaza cu 1-3 plusuri. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptoc oc mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. in infarctul miocardic. Valori normale: 0-1 /100 Daca anticorpii gasiti in ser sunt intr-o concentratie mai mare. Proteina C reactiva Este o proteina serica normala. etc. boli de inima. fara sa aiba legatura cu infecti a streptococica. care este pozitiva la circa 80% din bolnavii cu artrita reumatoida.chiar daca in prezent microbul nu se mai gaseste in organism. Analiza ASLO se recomana atat pentru dep istarea infectiilor streptococice (faringita. se poate s uspecta o febra tifoida. concentrat ia anticorpilor creste de 2-3 ori. Revenirea la nor mal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand creste rea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ. care se gaseste la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. Analiza factorului reumatoid (FR) Factorul reumatoi d este o substanta anormala care se gaseste in serul bolnavilor cu dureri aritic ulare reumatismale cronice (artita reumatoida). Rezult atele se dau sub forma de fractie.

Bolile parazitare . Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urma torele analize: reactia de hemaglutinare (HA). Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de v edere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. Analizele sunt considerate pozitive cand tirul react iei Wright depaseste 1/100. Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutoru l laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HB). pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. alimente. maini nespalate) si produce o hepatita cu cara cter epidemic si cu o perioada de incubatie scurta. Omul sanatos nu poseda in sang e anitocorpi ai brucelozei.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . .tipul A de virus este transmis omu lui pe cale orala (apa. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. Bolile virale L a aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor spec ifici in ser. mai ales de catre persoanele ca re lucreaza in zootehnie. Pentru depistare se fac reactiile Wrigh si Huddleson. etc. Trebuie stiu t ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. operatii. . In unele cazuri antigenul Australia apare in s angele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. de 2-6 saptamani. mai multe luni d upa vindecarea clinica. Cu ajutorul acestor reactii serolo gice se poate pune diagnosticul de gripa. poliomielitei. tr ansfuzii.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange ac estea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . etc. situatie ca re. pe cale genitala si probabil pe cale orala. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lung a de incubatie (2-6 luni). rujeolei. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase s i in institutele de cercetare. de rujeola. antigenul Australia dispar e din sange. reactia de fixare a complementulu i (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN). la marea majoritate a bolnavilor. de poliomielita . Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu ic ter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. In concluzie.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor.tipul B de virus este transmis omului prin injectii.Este o boala care se ia de la animalele bolnave. persoanele care poseda AgAu n u pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile . de oreion.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . iar cel al reactiei Huddleson 1/200. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. Aeste analize sunt singurele care pot stabili diagnosticul de boala pentru ca mi crobul burcelorzei nu se poate depista totdeauna. O analiza curenta care se face pentru diagno sticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . de asemenea. Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sa nge antigen Australia.

Dupa scoaterea chirurgicala a parazitului (chistul hidatic) din corp. In raport de marime a acestei reactii se poate aprecia daca omul are in organism o infectie tubercul oasa si daca aceasta infectie este de data recenta sau este mai veche. Punerea in evidenta a anticorpil or se face nu numai in sangele sau serul bolnavilor sau a fostilor bolnavi ci si in tesuturile lor. in special la nivelul pielii. In cazul in care nu are anticorpi el se vaccin eaza cu vaccin atidifteric. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala. boala frecventa produsa de parazitul Taenia ehinococcus. in vederea unei vaccinari cu vaccin contra tuberculozei (vaccin BCG). un fel de imunitate impotriva bacilului Koch. care poate depista in ser anticorpii produsi de parazit. Aceasta reactie se manifesta dupa cateva ore sau zile de la injectie prin roseata. de ciuperci sau alte toxine ale acestora) atunci in piele. Persoanele care nu au venit niciodata in contac t cu bacilul Koch au IDR la tuberculina negativa adica nu prezinta nici o reacti e in locul unde s-a injectat antigenul. Reactii intradermice Iat a cele mai importante reactii alergice ale pielii (reactii intradermice) care se fac la antebrat: Reactia sau intradermoreactia (IDR) la tuberculina – se face pen tru a preciza daca in organism este sau a fost o infectie recenta cu bacilul tub erculozei (bacilul Koch). Reactia Cassoni se face prin injectare a la antebrt a unui extract din parazitul Taenia echinococcus. De a ceea. Numai in hida tidoza (chist hidatic). Dar.Pentru depistarea acestor boli se fac rareori analize imunologice. prin vindecarea infectiei tuberculoase. la locul injectiei are loc unirea antigenului cu anticorpii producandu-se o reactie locala antigen-anti corp. uneori durere. pentru ca astfel organismul sa poata produce anticor pi contra acestei boli Reactia la brucelina depisteaza persoanele bolnave de bruceloza. Ele se pot infecta mai usor si mai rapid la varsta adulta. umflatura. rezultatele se noteaza cu plusuri de la 1 la 4. macarime. In acest caz. IDR se comp leteaza si cu alte analize imunologice mentionalte anterior . Dupa 24-72 ore se observa daca la locul infectiei apare reactia locala. In raport de marimea diametrului re actiei. extracte de microbi. la copii si tineri li se face in mod obligatoriu IDR la tuberculina cu sco pul de a depista pe aceia care au reactie negativa. In mod no rmal peste 60% din copii si tineri si peste 90% din adulti au in organismul lor o veche infectie tuberculoasa care s-a vindecat fara ca omul sa stie ca a fost i nfectat. se face analiza Weinberg-Pirvu. organismul a capatat o oar ecare rezistenta. atunci cand intra in contact cu un bolnav detuberculoza. de paraziti. Se injecteaza in pielea de la nivelul antebratului o c antitate mica de tuberculina (un extract de bacili ai tuberculozei). anticorpii respectivi dispar treptat din sange. ID R la tuberculina apare pozitiva. Astfel. daca omul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatiozei sau chistului hidatic se produce o r eactie puternica Reactia Dick poate pune un diagnostic retrospectiv de infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii Reactia Schick arata daca un copil are sau nu anticorpi de difterie. daca se injecteaza in piele o picatura de antigen (microb omorat.

infectia primara cu virusul citomegalic. toxoplasmoza. urtic arie etc. in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie . Este bine ca acest lucru sa fie cunoscut i n prealabil. paraziti. pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea cr ea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate. Daca atat ant icorpii de tip IgG cat si anticorpii IgM sunt negativi. din fulgi. pacienta nu prez inta imunitate fata de oxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarci nii. Daca atat IgG cat si IgM sunt negative. Antic orpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai est e necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii. Toxoplasma gondii Acelas i tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii. fie de reactivare a unei infectii latente. etc. Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt. recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea ma surilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor. parazitolog s i medicul de laborator.) cu extracte din peri de animale. fie pe pielea omului (indiferent daca sunt pozitive sau negative) se repeta la diferite intervale de timp atat pentru stabilirea unui diagnostic corect cat si pentru a constata daca tratamentul facut a avut efectul scontat. In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza ac este infectii. inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoane le infectate mai ales in cursul epidemiilor de rubeola. prezenta sau bsenta imunitatii. boala pro dusa de un parazit care se ia din carnea de porc bolnav ce n-a fost suficient pr elucrata termic De retinut! Toate aceste reactii imunologice facute fie in eprub eta. se mai fac IDR pentru depistara unor boli alergice neinfectioase (astm pulmonar. praf de ca sa. . sifilisul sunt i nfectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta risc ul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi. o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste se mnificativ in cursul a 2-3 saptamani. In functie de tipul anticorpilor depistati se poate aprecia stadi ul infectiei. Analize medicale premergatoare sarcinii Rubeola. Deoarece in ultimul timp. prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca p acienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare.Reactia la trichinelina ajuta la punerea diagnosticului de trichinoza. plante. boala fanului. polen. Pentru a depista aceste cazuri rare este n evoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician. in absen ta anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp in delungata (imunitate cu titru inalt). ciuperci. Rubeola Astfel in cazul rubeolei. moartea fatului in uter sa u malformatii fetale. In afara de rmoreactiilor cu extracte de bacterii.

Virusul citomegalic Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratame ntului adecvat se numara si avortul spontan. bineinteles cu acordul acestora. Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sar cinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii. Din acest motiv diagnosticul precoc e. In pri mul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infect ii congenitale. o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis consti tuie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical. Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate inta mplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Treponema pa llidum . Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa . dar mai al es asupra sanatatii unui viitor copil. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poat e determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic. pentru a diagnostica din timp anumite afectiu ni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul s arcinii. Aceste anal ize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "pa nica" viitoarelor mame. Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri es te foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate.agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatu l dupa saptamana 20 de sarcina. ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata po sibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de anatate a cuplului. Infectia cu HIV Serologia pentru HIV ar trebui e fectuata la ambii parteneri. a betatalasemiei minor sau a altor hemoglo binopatii). Infe ctia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte i nfectii congenitale. Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligato riu din acest proces de pregatire. Infectia cu virusu l citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara. prezinta risc asupra fatului. survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei inf ectii deja existente. De aceea.ro Sifilisul Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la am bii parteneri. Infectia cu Chlamy dia trachomatis Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conc eptie se numara si hemograma. Sursa: www. utila in special pentru diagnosticarea anemiilor ( cel mai frecvent a anemiei feriprive. daca pre-conceptio nal pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (s ituatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la viitoarea sarcina. inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii.copilul. Uneori.

etc. Microbii patogeni . urechi. Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice. . bila . in orice produs provenit din organismul omului: sange. in unele situatii de slabire a rezistentei organismului.prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de or i. microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali. care pot cauza infectii acute si cronice. un m icron fiind a mia parte dintr-un milimetru. produc stari de boala. In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la d igerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. urina.prin cresterea mic robilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale. Analiza microbilor din sange (hemocultura) Aceasta analiza se face in bolile infectioase. acoperite. dar laboratorul fol oseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzato ri ai bolilor. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber. Cand microbii cresc pe mediile lichide. materii fecale. Anali za se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide. Ei nu sunt periculosi pentru om si in un ele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor mi crobi mai periculosi. de 1-10 microni. . spirale (spirochete). ei nu se gasesc in m od normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii. in bolile cu stari febrile prelun gite. gat. Cocii se aseaza de o bicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi). a febrelor p aratifoide. Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele o mului care comunica cu mediul exterior. care se prepara in niste cutii de sticla. asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme. secretii provenite din gat. Prezenta anticorpilor de tip IgA se asocia za intotdeauna cu o infectie activa. organe genitale. din boli ale pielii) Generalitati Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de mi crobi. In toate aces te produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii. Ei au diferite forme: punct (coci). sputa. urocultura. virgula (vibrioni). bilicultura. lichid e si solide. ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: . sputa. in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode.cauzeaza boala. Totusi. urechi.a antigenului in secretiile genitale. secretii ale organelor genitale. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici. anal iza microbilor din nas. Pe mediile sol ide. coprocultura. provocate de o serie de microbi: staf ilococi. a endocarditei si septicemiei. streptococi. betisor (bacili). unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului. Analize microbiologice (hemocultura. ei tulbura mediul.

Recoltarea urinei pentru urocu ltura se face in conditii speciale. bacilul tuberculozei. Secretiile farin giene. De aceea. Analiza microbilor din nas. rinita. mai ales in cantitate m are de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a c ailor urinare (nefrita. pentru a se recolta sang ele in acel moment. coli. proteus. Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii. enteroc olitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa. proteus. etc. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesi stita. De aceea. Uneori se mai gasesc si levuri. materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin. piocianic. rinofaringita.) in urma greselilor de alimentatie sau a tratament ului cu antibiotice pot deveni agresivi. Analiza mic robilor din urina (urocultura) Urina proaspata nu contine microbi. streptococi. De aceea. nici saprofit i nici patogeni. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii p atogeni. gat si urechi Nas ul. faringita. levuri. fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase. cistita). Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange. Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli). tific). de la omul bolnav. stafilococi.pneumococi. pielita. bolnav ul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome. Klebsiella. se va analiza si urina partenerului. gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul g atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile mi crobiene (amigdalita. piocianic etc. infectii ale intestinului gros (colita) ori infe ctii ale intregului intestin (enterocolita). boal a care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noas tra de calatorii straini sau indigeni. se pun mai bine in evi denta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. In afara de acesti microbi. se inmultesc si provoaca infectii ale i ntestinului subtire (enterita). Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi. Microbii cauzatori ai acestor boli su nt: bacilul coli (colibaciloza). otita). la femei. deseuri ce n u au fost folosite de catre organism. astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele). bacilul proteus. bacili. spirochete. bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei. mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei or ganismului la infectii). colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecal e. Acesti microbi patogeni se gasesc nu numa i la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi. alimente. bacili (coli. mentionate anterior. Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura) De ob icei. ricketsii etc. prezenta microbilor in urina. bacilul piocianic. Analiza microbilor din bila (bilicultura) Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la la borator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. care ii raspandesc prin materiile fe cale. deoarece in mult e cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. bacilul febrei tifoide. nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special s teril care .

sputa se inoculeaza la cobai. ca pneumococul. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte an tibiotice. Streptococul beta hemolitic este agentul patoge n al amigdalitei. ele facand boala in circa doua luni. la persoanele care tusesc. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprof iti. Analiza microbilor din sputa Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare s ituate in gura. gat. faringitei. etc. numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia. in special la copii si tineri. tuse si stranut. Gonococul este microbul blenoragiei. meningita etc. caci prin raspandirea acestora in cole ctivitate se pot produce epidemii de scarlatina. gura. pentru precizarea diagno sticului de tuberculoza. copii din colectivitati inchise (crese. in special la cop ii. de pne umonie (pneumococ. Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor. In afara de microbii care se gasesc in m od normal in gura. De ase menea. apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la . Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca. Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la per soane sanatoase. sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva. tot pentru acelasi motiv. in decurs de doua luni. care produce pneumonie. Bacilul dift eric determina difteria. atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi. de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). al scarlatinei si reumatismului.se trimite la laborator. nici persoanele care ingrijesc copii sau care l e prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. stafilocolul aureus hemolitic. La femei scurgerile sunt date de uretr ita. rezultatele analizelor dureaza fo arte mult. producand scurgeri purulente. de unde sunt raspanditi prin vorbire. sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia ex pectoratiei. pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune probl ema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de strept ococ. bacilul difteric etc. urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii. m eningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. difterie. Uneori. la bolile de inima si reumatism. De aceea . scoli) nu trebuie sa aiba i n gatul si nasul lor microbii mentionati. P e langa microbii din nas. sifilisul). gradinite. vaginita sau de metrita. Cresterea si inmultirea BK pe aceste medi i se face foarte incet. Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului. Alti microbi. klebsiella). gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic. Analiza microbilor din secretiile organelor genitale O serie de micro bi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (p rostatita). In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa. Dator ita dificultatilor de a descoperi BK in sputa.

me ningita etc. proteusul. in aparatul digestiv. De aceea. In aceste cazuri secretia este red usa. Inain te de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale. plagi infectate. Ei patrund fie p rin porii pielii. Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat. Analize parazitologice si virusologice Analize parazitologice Numerosi paraziti patrund in corpul omului fie datorita apei si alimentelor cont aminate cu oua de paraziti. caci desc operirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapi da a sifilisului. apare numai dimineata. Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian Acest lichid se scoate de catre medic. timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste. fu runculul. el trecand in sange. streptococul. etc. st reptococ. Dar cand se dezvolta in cantitate foarte m are sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. in caile urinare si in alte organe. Analiza secretiilor in bolile pielii Bolile pielii: eczeme. este foarte import ant ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru. bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfecta nte. Sunt produse de catre micro bii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. putina. maudva spinarii) ca: encefalita. Aceste infectii produse de microbi banali. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ. Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecv ent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza. zgarieturi. fie datorita intepaturii unor insecte care introduc parazitii in sange.un contact sexual infectat. De aceea. foliculita. intepaturi. abcesul. dupa oboseala sau eforturi f izice. etc. E xista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genit ale care sa explice scurgerea. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie. erizipelul. Cei mai intalniti micro bi sunt: stafilococul. iritatia. etc. dupa o raceala. pe un tampon de vata steril. chiar la cele sanatoase. Levurile (ciu perciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent t ot la femei. bacilul antraxului si levurile. din sira spinarii pentru a cauta microbii car e produc boli ale sistemului nervos (creier. cu seringa. piocianicul. bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat. pentru descoperirea lor se analizeaza . de virusuri sau avand o baza a lergica se rezolva de la caz la caz de catre medic. Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni.) precum si de virusuri si paraziti. iar uneori se vindeca si sin gure. bacilu tuberculozei. in ficat. Parazitii se localizeaza in sange. se a nalizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic. fie prin rani. Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in lezi unile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic).

mai ales in regi unile unde acesta se intalneste frecvent si la animale. deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi. Parazitul se pune in evidenta in sangele bolnavilor.sangele. Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi. urina. b olnavul se poate considera vindecat. Paraziti ai sangelui Ace sti paraziti se gasesc mai ales la bolnavii originari din Africa. America Latina sau la persoanele care au calatorit in aceste tari. etc. se cauta in materiile fecale ouale de paraziti. mai ales in perioda febrila a bolii. Daca s-au desco perit in materiile fecale paraziti adulti si acestia sunt recunoscuti. Tot in bila poate fi gasit si parazitul galbezei (distomum hepaticum). panglica (taenia). Prezenta sa in secretia uretrala sau vaginala nu pr oduce totdeauna semne de boala. Paraziti ai cailor ur ogenitale Parazitul microscopic trichomonas vaginalis se intalneste frecvent la femeie si mai rar la barbat. atunci acesta se introduc e cu o pensa intr-o sticla cu spirt sanitar si se aduce la laborator pentru anal iza. nu se pot pune in evident a parazitii adulti. oxiuri (enterobius vermicularis). de unde pot fi puse in evidenta cu ajutorul microscopului. Paraziti intestinali De regula. deoarece acestia hranindu-se cu sange si cu substantele hranitoare destinate org anismului omului produc slabirea si anemierea acestuia. pentru a putea surprinde faza can d parazitii depun oua. mai frecventa la copii. care se recolteaza din deget. materiile fecale. parazitii intestinali se prezinta sub forma de viermi intestinali: limbrici (ascaris lumb ricoides). Daca dupa t rei analize efectuate la interval de doua saptamani rezultatele sunt negative. daca se inspecteaza atent materiile fec ale. Ac este oua sunt foarte mici. Parazitul traieste in bila si in sucul duodenal. producand inflamatia cailor biliare. De aceea. ci la diferite intervale de tim p. de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci num ai la microscop. Ca urmare a acestui fenomen. insa in anumite perioade se manifesta prin irita tia cailor urogenitale cu . Nu se vor aduce la analiza paraziti sau fragmente de paraziti in stare usca ta. nu mai es te necesara aducerea de materii fecale la laborator pentru analiza. In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal. Dupa doua saptamani de l a terminarea tratamentului se repeta analiza pentru oua de paraziti. provocata de parazitul Lamblia sa u Giardia. impune un trat ament de urgenta pentru omorarea si eliminarea parazitilor adulti din intestin. care se re colteaza cu ajutorul tubajului duodenal. tricocefal si al tii. Uneori chisturile de Lamblia se elimina prin fecale. Paludismul (malaria) este o boala produsa de un parazit microscopic (plasmodiu) care se dezvolta in s angele si tesuturile omului si care se transmite de la om la om prin intepatura tantarului anofel. Dar in materiile fecale nu se gasesc totdeauna ouale parazitilo r. el poate fi pus in evidenta numai in bila. Depistarea oualor de paraziti intestinali. Se recomanda ca parintii sa observe din cand in cand scaunul copiilor lor p entru a putea descoperi din timp prezenta viermilor intestinali. Asia. analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetat a de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana. Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) L ambliaza este o boala. De aceea. In cazul in care parazitul nu poate fi identificat sau recunoscut.

mai inainte ca pa razitul sa moara. uneori cateva saptamani. d aca ar fi facut.. De asemena. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical. pojarul. considera c a orice mic simptom. nu se pot vedea la micro scopul obisnuit ci numai la microscopul electronic care mareste de zeci sau sute de mii de ori. efectuarea unor explorari ar trebui asociata cu consult medical. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale. 4. ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema. se stiu DOAR simptomele mentionate. poliomielita.” si urmeaza un simptom sau mai multe. Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare .teoretic. virusurile nu se dezvolta in laborator pe mediile de cultura pe care cresc microbii. variola. Cu exceptia catorva boli virale (turbarea. gripa. imediat dupa recoltare. Analize recomandate in diferite afectiuni Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net. Secretia uretrala la barb at se recolteaza direct in laborator. Cand unei persoane i se gaseste acest parazit ea va trebui sa stie ca numai tratamentul ambilor parte neri sexuali va duce la vindecarea tricomonazei. ei cauta sa -si rezolve problemele de sanatate.pentru a pune diagn osticul unor simptome. nu este o anomalie. in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului. Lista de explorari este teoretica. explorari etc. pentru care va recomand CONSULT M EDICAL DE URGENTA. aparute de curand si agravate rapid. oreionul. orice durere de cap. timp in care bolnavul deja se poate vindeca. nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. presupunand ca despre pacientul care solicita analizele. trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de anali ze. la microscop. varicela) in care analizele pot depista mai rapid virusul cauzal al bolii.. deci. secretia treb uie examinata proaspata. Analize virusologice Virusurile sunt cele mai mici forme de viata. Uneori parazitul se gaseste si in urina. mancarimi si scurgeri de secretii purulente. Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analiz e sa fac pentru diagnosticul. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale cu ajutorul analizelor de laborator es te foarte greoi si dureaza mult. ATENTIE: 1. Virusurile sunt responsabile de numeroase boli infectioas e la om: gripa. iar la femeie se recolteaza cu ocazia exam enului ginecologic. care se masoara in milimicroni (un milimicro n fiind a milioana parte dintr-un milimetru). Deoarece parazitul nu se vede cu ochiul liber. 3.usturimi. ci numai pe animale vii sau pe celule vii. hepatita. desi imensa majoritate a ne-medicilor. ci il completeaza. De aceea. 2. in restul bolilor se fo losesc analizele imunologice pentru depistarea anticorpilor din serul bolnavilor . De aceea. trebuie sa aiba modificat la “tomograf” . Listele cu explorari NU se refera la simptome le acute. examenul medical. turbarea et c. varicela.

colesterol. Creatinina marita? Ecografie de rinichi. creatinina. examen sumar de urina. examen coproparazitologic. Balonare: Ecografie abdominala. glicemie. fibrinogen. glicemie. AST. Astenie (oboseala): Ecografie abdominala. cel putin 3 zile/luna: Ecografie abdominala. endoscopie digestiva superioara. colonoscopie. hemoragii ocu lte in scaun. glicemie. eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie. Bilirubina. Ascita (lichid in burta): Ecografie abdominala. Fosfataza alcalina. VSH. Ur ocultura. tuseu rectal. Proteine totale in sange.examen sumar de urina. paracenteza (sc oaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei. electrocardiograma. ALT. Hemograma. examen su mar de urina. 1. Cuprul seric si urinar. calcemie. VSH. fibrinogen. gl icemie. VSH. 1. extragerea ascitei pentru analize. GGT. examen sumar de urina. proba de digestie. H emograma. Hemograma. . bilirubina directa. colonoscopie. VSH. endoscopie digestiva superioara. Ciroza hepatica: Ecografie abdominala. Uree. examen coproparazitologic. Fierul seric. albumina din sange. VSH. Diaree: Ecografie abdominala. Bilirubina total a. radiografie pulmonara. desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa. colesterol. Exista explicatia acestui fenomen. hormoni tiroidieni. Hemograma.sau la “RMN”. Albumina. Constipatie cronica = timp de 3 luni. creatinina. markeri virali pentru hepatita B si C. colesterol. 1. dar ar lua mult prea mult ti mp postarea ei aici. eventual urografie. AST. proteine in urina. AST. ALT. Hemograma. examen sumar de urina. Hemograma. creatinina. Proteine totale san guine. glicemie. examen sumar de urina. Teste de coagulare. Imunograma. ALT. 1. Bilirubina. Hemograma. eventual biopsia hepatica. 1. VSH. Fibrin ogen. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului. electrocardiograma. proba de digestie. hormoni tiroidieni. Colesterol. examen coproparazitologic. endoscopie digestiva superioara. colesterol. AL T. creatinina. Examen urina pe 24 ore. Creatinina. Bilirubina. biopsie renala. Bilirubina. ALT. AST. Addis. 1. ALT. protrombina. glicemie creatinina. colesterol. proteine totale in sange. proba de digestie. VSH. creatinina. coprocultura. colesterol. AST.

Hemograma. ALT. Bilirubina. ra diografie abdominala pe gol. radiografie pulmonara. Hemo grama. Dureri in stanga sub coaste: Ecografie abdominala. ALT. glicemi e. c reatinfosfokinaza. examen ORL. Bilirubina. Fibrinogen. glicemie. ALT.1. examen sumar de urina. colestero l. Dureri in piept: Electrocardiograma. proba de digestie. AST. Bilirubina. examen sumar de urina. VSH. creatinina. VSH. colestero l. Ionograma sanguina. 1. Dureri in dreapta sub coaste: Ecografie abdominala. glicemie. VSH. colestero l. glicemie. Dureri anala (rectala) la scaun: Rectoscopie sau colonoscopie 1. creatinina . VSH. 1. AST. eventual colonoscopie. ALT . 1. colonoscopie. ALT. examen sumar de urina. Dureri la inghitit (deglutitie): Endoscopie digestiva superioara. fibrinogen. AST. creatinfosfokinaza MB. urografie. 1. 1. amilaze. examen coporparazitol ogic. AST. . endoscopie digestiva superioara. VSH. VSH. AST. Dureri in capul pieptului: Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu. 1. glicemie. VSH. examen sumar de urina. Dureri in etajul mijlociu abdominal: Ecografie abdominala. Dureri de burta (abdomen)? Ecografie abdominala. AST . 1. creatinina. Colesterol. Hemograma. ecografie abdomi nala. examen de sputa. Hemograma. troptest. Bilirubina. Hemograma. creatinina. colesterol. Hemograma. glicemie. eventual colonoscopie. creatinina. eventual endoscopie digestiva superioara. u rocultura. AST. Addis. creatinina. Dureri in lomba: Ecografie abdominala/ radiografie de coloana. uree. ALT. Hemograma. Bilirubina. examen sumar de urina. examen sumar de urina. ALT. colesterol. Bilirubina.

AST. creatinina. 1. colesterol. glicemie. Icter / icter mecanic: Ecografie abdominala. GGT.1. fibrinogen. viremie (DNA-VHB. uree. AST. glicemie. creat inina .ALT. ALT. endoscopie digestiva superioara. glicemie. eventual endosocpi e digestiva superioara. creat inina. trigliceride. bronhoscopie. albumina in sange. colesterol. VSH. ALT. examen sumar de urina. Ficat marit (hepatomegalie): Ecografie abdominala. Hemograma. Bilirubina. ecografie abdominala. m arkeri tumorali. AST. Hemograma. protrombina. creatinina . AST. colesterol. creatinina. AST. VSH. bilirubina directa. examen sumar de urina. endoscopie digestiva superioara. 1. . examen de urina pe 24 ore. Hemograma. 1. ALT. AST. ALT. proteine in urina. colangiografie endoscopic a retrograda. fosfataza alcalina. 1. Expectoratie cu sange: Radiografie pulmonara. glicemie. colesterol. examen su mar de urina. electrocardiograma. Albumina sanguina. RNA-VHC). 1. fibrinogen. Sangerare din nas? . colesterol. Hepatita cronica: Ecografie abdominala. 1. examenul sputei pentru tuberculoza. Edeme la membrele inferioare = picioare umflate: Ecografie abdominala. GGT. markeri virali hepatitici. biopsie hepatica. Bilirubina. examen sumar de urina. fibrinoge n. Bilirubina totala. glicemie. proteine totale sa nguine. bilirubina directa. test de sarcina. glicemie. eventual examen tomografic (CT). GGT. colangio RMN. Bilirubina. examen sumar de urina. ALT. Hemogra ma. endoscopie digestiva supe rioara. markeri virali pentru hepatita B si C . colesterol. ionograma sanguina. VSH. fosfataza alcalina serica. protrombina. reticulocite. Bilirubina totala. celule canceroa se si culturi microbiene. Bilirubina. Hemograma. Eliminare de paraziti (viermi) in scaun: Rectoscopie Examen coproparazitologic 1. VSH. Greata: Endoscopie digestiva superioara. creatinina . Hemograma. VSH. protrombina. examen sumar de urina. ecografie cardiaca.

trebuie luata tensiunea arteriala. Hemograma. VSH. creatinina. glicemie. creatinina. Hemograma. glicemie. medicul stabile ste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului b olii. examen de sputa pentru tubercul oza. examen sumar de urina. 1. ALT. creatinina. VSH. reticulocite. examen sumar de urina. Hemograma. Addis. Apoi dupa ce medi ul este tinut 12-18 ore la 37°C. 1. Hemograma. examen endo crinologic. 1. Tehnica antibiogramei este simpla. hormoni tiroidieni. glicemie. radiografie de sinusuri. Urina tulbure / rosie: Ecografie abdominala. urocultura. urocultura. cistoscopie. Bilirubi na. La suprafata mediului. henoragii ocul te in scaun. bronhoscopie. ALT. Bilirubina. Bilirubina. se st abileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent . se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. glicemi e. AST. Scaune negre “ca pacura”: Endoscopie digestiva superioara. 1. timp necesar pentru dezvoltarea microbilor. sideremie. Bilirubina. ALT. ecografie abdominala Hemograma. AST. AST. calcemie. VSH. reticulocite. celule canceroase. AST. Tuse: Radiografie pulmonara. creatinin a. markeri tumorali. examen sumar de urina. markeri tumorali. eventual tomografie abodminala (Ex CT). colesterol. colonoscopie. ALT. colesterol. Pe o cutie de sticla care contine un me diu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. Bilirub ina. colesterol. probe ventilatorii. examen urologic. examen sumar de urina. ALT. endoscopie digestiva superioara. peste microbi. protrombina. ecografie abdominala. glicemie. colesterol. examen sumar de urina. creatinina. VSH.Examen ORL. colesterol. Antibiograma si autovaccinul Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi micro bii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. Scaune cu sange: Rectoscopie / colonoscopie. VSH. urografie. sidere mei. 1. Scadere in greutate: Ecografie abdominala. Analiza care testeaza in laborator antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. In raport de rezultatul antibiogramei. culturi microbiene din sputa. AST.

dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzat a de microbii respectivi. nedureroasa pentru mama si fat. acelasi microb care a fost sensi bil la un antibiotic. se amesteca cu o solutie de clorura de s odiu 9 ‰. nu permit acestora sa se dezvolte si sa se a propie de tableta. care au fost izolati din pr odusele sale analizate. In aceasta situatie. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bacteriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga. o componenta esentiala in cadru l urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator. e tc. Acesti microbi. medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bi ne microbii care au patruns in organism. In unele cazuri. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub suprav egherea acestuia. Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrives c cu rezultatele obtinute pe organismul uman. Acest vaccin se prep ara in laborator din microbii proprii ai bolnavului. leuco cite. in afara organismului. Aplicatia ecografiei in obstetrica Inca de la introducerea sa in medicina. sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. Aceste nepotriviri se datoreaza faptulu i ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. Antibioticele care sunt active asupra microbilor. precisa si accesibila din punct de vedere al raportului cost/beneficiu. cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultate le dorite. Astfel. devenind astazi un examen ind ispensabil. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibiotic elor. contra microbului inocu lat (imunitate artificiala). etc). dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibiot icul respectiv. Principiul e cografiei consta in emiterea de catre sonda/traductor. in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. medicul va hotari trata mentul cu alt antibiotic. dar nu il omoara cand a ntibioticele sunt introduse in organism.microbul cercetat. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinat ie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se in troduc in fiole. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii su nt slab sensibili. In acest mod organismul poate lupta mai usor impotr iva unor infectii cronice ca: infectii urinare. in practica obstetricala. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene. aflat in contact . tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica in functie de e ficienta antibioticului. S-a observat ca sunt antibiotice c are omoara microbul in laborator. devenind rezistent. ori il poate omori (efect bactericid). In a ceste cazuri. de rutina. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice. in anii '50. furunculoza. microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. Vedem deci ca antibiograma da numai ind icatii generale si provizorii. ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva. bronsita cronica. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii l asa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei.

in cazul evolutiei normale a sarcini i . evalu eaza marimea si greutatea fatului. In practica o bstetricala. ecografia este par te componenta in cadrul altor investigatii pentru diagnosticul prenatal. tumora ovariana etc). cordon ombilical etc. lichid amniotic.este indicat la anumite varste gestationale. hidrops fetal etc.prima ecografie se pr actica in jurul varstei de 7 saptamani. de a ex clude o sarcina patologica (sarcina ectopica.pentru a diagnostica/monitoriza prezenta unui he mtatom decidual. stabi leste sexul fatului. apreciaza cresterea si d imensiunile fatului. sarcina oprita in evolutie etc. tonus. a unui fascicul de ultrasunete. . miscari respiratorii. . Examenul ecogra fic trebuie efectuat in plus ori de cate ori este necesar in cazul suspicionarii sau diagnosticarii unor diverse anomalii/patologii ale sarcinii : . ou clar. cu frecvente cuprins e intre 3.anomalii ale lichidului amniotic (polihidramnios.placenta praevia sau patologii materne care pot duce la anomalii placentare (diabet.direct cu abdomenul matern. etc. . car e urmareste prezenta sau absenta malformatiilor fetale. Sacul gestational se vizu alizeaza cel mai precoce prin ecografie transvaginala la 4 saptamani si jumatate iar embrionul la 5 saptamani si jumatate. spina bifida.a patra ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani. Este important pentru determinarea co recta a varstei gestationale ca prima ecografie sa se efectueze cat mai devreme posibil. cordocenteza si terapia fetala intrauteri na.sangerare v aginala in sarcina incipienta . in cadrul screening-ul ui pentru depistarea sindromului Down. prezentatia fatului. biopsia de trofoblast. pozitia si gradul de maturitate ale placentei . de a confirma viabilitatea sarcinii si de a stabili co rect varsta gestationala si data probabila a nasterii. . are rolul de a confirma sarcina.pentru masurarea translucentei nucale si evaluarea osului nazal. astfel: . . Nu in ultimul rand.a treia examinare ecografica se practic a la 18-22 saptamani de gestatie . izoimunizare Rh).altele: confirmarea mortii intrauterine a fatului. eventuale semne de suferinta fetala. .restr ictia de crestere intrauterina a fatului. Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiu nilor embrionului si fatului biometria fetala. .5 si 7 MHz (3.placenta. in timp real. molara etc). prezenta unor eventuale anomalii ale anexelor fetale. diagnosticarea si urmarirea unor anomalii pelvine in sarc ina (fibrom uterin. cantitat e de lichid amniotic). informatiile obtinute prin r eflectarea diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse in imagine pe un ecran. evaluarea profilului biofizic fetal (miscari fetale.prezenta unor malformatii fetale : h idrocefalie. cat si a morfologiei acestuia si a anexelor sale . . avort spontan. anecncefalie.a doua ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree .anomalii placentar e . examenul ecografic de rutina . .asanumita ecografie de morfologie fetala. de a diagnostica o ev entuala sarcina multipla.5-7 mil. o ligohidramnios). cum sun t amniocenteza. cicli pe secunda).

Dupa terminarea interventiei.In cazul in care este necesara anestez ia generala sau regionala din echipa va face parte si un medic anestezist. In functie de localizarea articulatiei se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elast ice sau se vor folosi carje de sustinere.6 cm in vecinatatea articulatiei. membrul care va fi investigat va fi ridicat si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin.Pacie ntul va fi rugat sa nu poarte bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital. Se va ef ectua o mica incizie de 0. se introduce in arti culatie ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce ap oi artroscopul. Se recomanda ca dupa efectuarea artros copiei articulatia sa fie pusa in repaus pentru cateva zile. aplicarea unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respec tiv pe o perna. In timpul interventiei. Atat dupa anestezia generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp . artic ulatia va fi spalata cu solutie salina. Asistenta medicala va indoi si va intind e membrul respectiv astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din difer ite unghiuri.Durata artroscopiei po ate varia in functie de complexitatea interventiei de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult. iar articulatia va fi curatata permanent de sange si tesuturi.Dupa . D aca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic loca l in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj vo luminos compresiv. Pentru a dim inua inflamatia sau durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucoc orticoizi. De asemenea mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura. inainte de efectuarea artroscopiei la niv elul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi. Pentru o buna vizualizare. Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si vor fi limitate a numite miscari pe care le presupune activitatea cotidiana. condusul masinii es te interzis in primele 24 de ore. inciziile vor fi saturate. Firele cu care s-au suturat inciziile vor fi i ndepartate dupa 7-10 zile.Artroscopia . pentru reducerea inflamatiei si a durerii sau folosirea unor ana lgezice pentru calmarea disconfortului articular.investigatie invaziva Cum se realizeaza artroscopia? Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ort oped (specialist in chirurgia articulatiilor si sistemului osteo-muscular). tensiunea arteriala si frecventa respiratiei. Ina inte de aplicarea mansetei elastice. Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru a diminua sangerarea in arti culatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare a spatiului articular. pacientu l va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata). A rticulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri (cearceafuri) sterile. iar miscar ea artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura. In timpul operatiei In cazul efectuarii anesteziei locale. In ti mpul anesteziei generale pacientul va dormi si i se vor monitoriza permanent fun ctiile organelor vitale: pulsul. In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulati ei se vor face mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente supliment are. pe tot parcursul investigatiei. iar persoana va fi relaxata si usor toropita. Inainte de artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul articulatiei.

repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente.ligamentoplastia: taierea sau reapararea li gamentelor . Artroscopia este un examen paraclini c: . Nu se va masa regiunea respectiva in cazul instalarii acestor semne ! . cartilagii) . inrosirea sa u incalzirea regiunii respective .Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgic a. chiar si anestezia generala este una de scurta durata. Dupa artroscopie Medicu l va fi contactat imediat daca: . osoase sau ale altor tesuturi.dureri legate de inflamatia locala. edemul. al lezarii nervilor sau spatiului articular este foarte mic. dureros sau fierbinte (semne ale aparitiei trom boflebitei). tendoane.indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase. Riscul aparitei infectiei.apar semne ale infectiei: . Leziunile articula re complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu chirurgia deschisa. drenajul sau edemul (umflarea) regiunii articulare. Extrem de rar. De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea problemelor artic ulare: .Dupa artroscopia in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare.excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate.cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei . care de obicei este rahidiana si rareori generala. Pot exista unele neplacer i in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: .o usoara umflatura a genu nchiului . testele sanguine.la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic precum radiografia articulara. Se vor cere medicului informatii privind sangerarea.inciziile operatorii sangereaza excesiv .Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia sa fie sensibila. umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza . Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuit e imediat daca devin umede sau patate de sange. Sindromul de compartiment reprez inta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea sechel e ireversibile musculare. in cazul in care sangerarea de la nivel muscular determina o presiune mare care comprima nervii si arterele.care permite prele varea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular.membrul respectiv (gamba sau antebratul) devine rosiatic. Oricum.anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva ore.durerea. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect.Parul ras din jurul articulatiei se va reface dupa 2 saptamani. Foarte rar poa te aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la nivelul gambei si al antebratului). anestezia generala poate cauza moartea pacientului. al trombozei membru lui. artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de i nfectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor. depuneri d e calciu sau pinteni ososi . Comparativ cu operatia clasica. Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei. tomografia computerizata (CT) sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente .durere care se accentueaza.

Leziunile produ se de artrita ingreuneaza sau fac imposibila interventia artroscopica .radiosco pia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea interventi ei. iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pu mnului. Este important sa se urmeze cu strictete instructiu nile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore inainte de interventi a chirurgicala miniinvaziva.Dupa efectuarea interventiei va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze in urmat oarele 24 de ore. inainte de efectuarea artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina.rani sau infectii in vecinatatea articulatiei .tulburari ale hemo stazei. . riscurile si beneficiile actulu i anestezico-chirurgical.distrugerea articulatiei. inclusiv trombozele venoase profunde (TVP) . In functie de lo calizare.galben) sau cantitatii lichidului de dren ..modificarea aspectului. Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia . bandaje sau se vor folosi carje.preze nta artritei. glezn ei sau soldului medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare uti lizarea unor carje de sustinere.De asemenea.infe ctie.afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagula nte. cotului sau umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice.posibilitatea ca pacienta s a fie insarcinata .tratamentele medicamentoase urmate. unui traumatism articular sau in urma unei inteventii chirurgicale . Normal Intr-o articulatie normala.umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului. se vor purta mansete elastice. Inainte de a rtroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului.eventuale alergii medicamentoase.radioscopi e cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei . Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului. culorii (verde .istoric de fractura sau leziune articulara. Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut lo c o interventie chirurgicala extinsa. Medicul va fi informat despre: . De retinut! Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin a rtroscopie necesita spitalizare de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia deschisa Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii: . inclusiv la substantele anestezice . Artroscopia se po ate realizeaza in ambulator. ligamentele sunt albe. axilei sau r egiunii inghinale) .ankiloz a articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata poliartrite i reumatoide. artrita septica .istoric de artrita sau anchiloza articulara. ca de exemplu in formele severe de poliartirita reu matoida . care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita. in special cu anticoagulante orale sau cu aspirina .febra sau frisoane fara o cauza aparenta. Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt: . Se va prescrie medicatie antalgica si exer citii fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut.

genunchiului si umarulu i. Se v a administra si un sedativ usor inainte de examinare pentru o mai buna relaxare.Patologic cartilajul articular este neted si alb Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat: . in sa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii: . Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop dia gnostic a interiorului articulatiei. Daca este necesara anestezia ge nerala aceasta va fi administrata de un medic anestezist.permite recuperarea r apida .rasucirea. De asemenea. va f i somnoros si putin ametit. dar in principal la nivelul calcaiului. Se introduce in articulatie.infectie Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgica l. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea prin mici incizii a unor instrumente suplimentare. cotului sau articulatiei pumnul ui. printr-o mica incizie. Pielea din jurul incheieturii va fi barbierita. de obicei. deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar sau din cartilaje) . Astfel pacientul va fi inconstient in timpul examinarii. Ca si proceduril e chirurgicale deschise. Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala pre cum si frecventa respiratorie in timpul procedurii vor fi urmarite monitorizate. Artros copia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna a spati ului articular cu ajutorulul artroscopului. artroscopia ofera o buna vizualizare a articulatiei. dar va ramane constient. un tub subtire prevazut cu o camera video si o sursa de lumina. instrument care se introduce direct in articulatie printro mica incizie subcutanata.este mai ieftina . fara sa necesite spitalizarea pacientul ui. sunt prelevate mostre de tesut pentru efec tuarea biopsiei. Pacientul va fi rugat sa isi lase de-o parte bijuteriile si sa imbrace un halat de spital. Artroscopul este format dintrun endo scop cu fibra optica. Artroscopia Artroscopia este efectuata. Se poate folosi pentru vizualizarea soldului. Artroscopia se aplica la nivelul arti culatiilor mari. cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare s au monitorizarea eficientei tratamentului.poate fi efectuata in ambulator. dar si tratarea leziunilor articulare sau i ndepartarea corpilor straini liberi din spatiul articular. Daca se va folosi un anestezic local acesta va fi injectat in piele la nivelul articulatiei. Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspe cta suprafetele articulare si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele.aparitia unor chisti sau noduli .este mai putin tr aumatizanta fiind mai putin dureroasa . cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei.dovezi ale l ezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de artrita . de un specialist ortoped. Imaginile obtinute sunt marite si pot fi urmarite pe un monitor. fara a traumatiza sev er tesuturile invecinate. . In acest caz pacientul nu isi va mai simti membrul respectiv.

Incizia este suturata cu ajutorul unor c opci. va pozitiona articulatia in unghiuri diferite pentru o cat mai b una vizualizare. Articulatia va fi bine dezinfectata si va fi invelita intr-un camp steril. dar intreaga procedura (ce include si pregatirea) poate dura pana la o ora sa u chiar mai mult. Medicul va prescrie un tratament medical pentru calmarea durerilor si va recomanda un program de recuperare fizica pentru pacientii ce au facut artroscopie. Totusi artroscopia poate fi facuta daca este folosit un tratament medica mentos adecvat Poate dura cateva saptamani pana la recuperarea totala dupa artro scopie. bandaje compresive sau se pot administra analgezice.exista o leziune la nivelul tegum entului sau o rana infectata langa articulatia care urmeaza sa fie examinata. Pentru reducerea inflamatiei sau pentru a calma durerea pot fi introduse in articulatie anestezice locale sau corticosteroizi. Medicul. impreun a cu asistenta. Aceasta face ca articulatia sa fie rigida si foarte putin flexibila si poate fi data de o afectiune numita spondilita ankilop oetica. In functie de articulatia supusa investigatiei va fi pusa manseta ce va fi umflata si va restrictiona astfel flux ul sangvin in respectiva articulatie.In mod normal pacientul va fi intins pe spate. Copcile vor fi indepartate dupa 7 10 z ile. recuperarea ar put ea dura ceva mai mult. Inainte ca manseta sa fie umflata. pentru o cat mai buna vizualizare a articu latiei. In mome ntul in care artroscopul sau oricare alt instrument este extras din articulatie sangele sau detritusurile celulare vor fi indepartate cu solutie salina.distrugerea ar ticulatiei este severa (de exemplu artrita severa ) . In timpul investigati e zona articulara va fi spalata din cand in cand cu solutie salina pentru curata rea de resturi celulare sau de sange.exista o afectiune hematol ogica . Procedura chirurgicala efectuata in timpul artroscopiei va nec esita o scurta spitalizare pentru cateva zile si o recuperare rapida fata de chi rurgia clasica. In functie de articulatia afectata si implicit supusa investigatiei exista posibilitatea ca dupa interventie sa fie necesara sprijinirea membrului intr-o esarfa sau folosirea unei atele pana la recuperarea dupa examinare. Se va efectua o mica incizie de 0. Pacientul nu va avea voie sa conduca in urmatoarele 24 de ore. . To tusi artroscopia poate fi facuta pentru a curata o articulatia infectata . In functie de articulatia examinata.artic ulatia este afectata de anchiloza. Daca este nevoie si de o interventie chirurgicala pentru a repara o problema articulara descoperita in momentul investigatiei va fi facuta inca o in cizie mica unde va fi introdus un alt instrument subtire in articulatie. Dupa aceasta examinare articulatia va fi protejata pentru cateva zile. pentru ca medical specialist sa obtina o i magine cat mai buna in timpul examinarii. articula tia va fi ridicata si va fi legat un garou pentru reducerea fluxului sangvin in articulatie. Trebuie sa fie intrebat me dicul specialist in legatura cu exercitiile recomandate pentru recuperarea funct ionalitatii articulatiei. In timpul examinarii se pot inregistra imagini video sau se pot face poze. Inainte d e introducerea artroscopului va fi spalata zona cu o solutie salina pentru o cat mai buna curatire si mai buna vizualizare cu artroscopul. Daca se intervine chirurgical in timpul artroscopiei.6 cm langa articulatie. o leziune articulara sau o afectiune de tip chirurgical . Artroscopia dureaza in mod normal aproximativ 15 minut e. Pentru reducerea edemului sau a durerii pot fi folosite comprese cu gheata. Artroscopia nu se face daca: . Odata ce artroscopul a fost introdus doctorul va putea sa vada in interi orul articulatiei cu ajutorul unui monitor atasat la artroscop. in timpul recuperarii a r putea fie necesara utilizarea unui bandaj de sustinere a membrului sau utiliza rea unor atele.

pentru indepartarea corpurilo r straine sau pentru monitorizarea unei boli sau a eficacitatii unui tratament. Taierea sau eliberarea unui ligament st rans poate duce la cresterea mobilitatii in cazul unei articulatii intepenite obtinerea unei biopsii tisulare sau obtinerea unei mici cantitati de lichid sino vial care pot fi examinate ulterior in laborator . De cele ma i multe ori. Artroscopia este realizata intro policlinica fara sa fie necesara internarea pacientului. In timpul artro scopiei se poate colecta o mostra de tesut pentru biopsie. Artroscopul are o sursa de lumina si o camera video atasata de el. Aceste imagini marite furnizeaza o imagine foarte clara a incheieturii. artroscopia permite doctorului sa descopere modificarile articulatii lor. Artroscopia permite doctorului sa studieze suprafata articulatiilor si tesu turile moi ce le inconjoara. la nivelul genunchiului.12 ore inainte de efectuarea procedurii. chirurgia clasica necesita internarea pacientului Artroscopia este folosita in: . artroscopia: .este alergic la vreun me dicament.evaluarea si diagnosticarea problemelor articula re cand un examen fizic sau alte examinari cum ar fi radiografia. Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 8 . Daca se face o interv entie chirurgicala se vor face alte incizii mici prin care vor fi introduse inst rumentele.permite un timp de recuperare mai mic .unele probleme mai grave ale articulatiei pot fi rezolvate cu ajutorul imbinarii artroscopiei si chirurgiei.int erventia chirurgicala necesara tratarii unei afectiuni articulare Cand artroscop ia este folosita intr-o interventie chirurgicala: .in cazul unor cicatrici tisul are sau in cazul unei zone de la nivelul articulatiei care este inflamata si tre buie indepartata . efectuarea unei interventii chirurgi cale pentru rezolvarea problemelor articulatiilor. computer tomograful sau rezonanta magnetica nucleara nu sunt concludente . in comparatie cu chirurgia clasica. umarului s i gleznei.este mai putin d ureroasa .tesuturile moi ( cum ar fi ligame ntele.Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articula tiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale.se pot indeparta depozitele de calciu sau diverse asperitati ale oaselor . numita artros cop. cum ar fi tesutul ce leaga oasele intre ele (ligame nte).poate fi f acuta in regim de policlinica si nu necesita internarea peste noapte. teste sangvine . tendoanele sau cartilagiile) pot fi reparate sau curatate .este in tratament cu vreun medicament. In timpul artroscopiei. i nclusiv medicamente anticoagulante cum ar fi warfarina sau aspirina . Aceasta procedura poate fi utilizata pentru diagnosticarea problemelor articulatiilor. Artroscopia este efectuata. artroscopul este introdus in corp prin interm ediul unei incizii mici in piele. Imaginile de la camera pot fi vazute pe un monitor.pot fi taiate ligamentele.este mai ieftina . La fel ca si in cazul chirurgiei clasice (care implica o incizie mult mai mare).are afecti uni hematologice. chiar si afectiuni ale venelor cum ar . Totusi. Tr ebuie discutat cu medicul daca pacientul(a) in cauza: . inclusiv la cele anestezice . subtiri. in mod obisnuit. precum si tesuturile solide ce acopera capetele oaselor (cartilagiul) si f ormeaza o zona tampon intre acestea. reparate sau reconstruite.

poate aparea o problema serioasa numita sindromul compartimental datorita unei cresteri a presiunii la nivelul m usculaturii (in special la nivelul gambei sau la nivelul antebratului). Acesta va trebui sa di scute inainte cu medicul despre orice nelamurire despre procedura si riscurile a ferente. Trebuie discutat si despre cum va decurge examinarea si ce vor indica r ezultatele.fi tromboza venoasa profunda . Foarte rar pot aparea complicatii in urma anesteziei generale. Daca examinarea se face la nivelul articulatiilor bratului este foarte probabil ca dupa procedura pacientul sa aiba bratul imobilizat cu o esarfa sau cu o atel a. in articulatia afecta ta . In cazuri rare. Cand apa re aceasta problema este necesar un tratament medical imediat pentru scaderea pr esiunii. iar in momentul in care doctorul mobilizeaza instrumentul in articulatie poate simti o senzatie de smulgere. Pe masura ce este introdus artroscopul pacientul poate simti o senzatie de durere usoara.eritem ul (roseata). Este normal ca articulatia supusa ex aminarii sa fie sensibila pentru inca o saptamana. poate influenta obtinerea unei imagini curate in cadrul examinari i . de form are a unui hematom ce poate afecta membrul respectiv sau de lezare nervoasa sau a articulatiei in sine. Trebuie intrebat medicul spec ialist cat de mult va sangera sau va drena locul inciziei si de asemenea cat tim p va fi edem la locul respectiv. Aceasta substa nta poate cauza inflamatie si va face aproape imposibila efectuarea artroscopiei si. Daca exista aceste simptome nu .are un istoric de fractura sau leziune la nivelul articulatiei Inainte de p rocedura pacientul va fi rugat sa semneze un acord scris.are un istoric de artrita sau artroza. Daca persoana este anesteziata pe cale generala aceasta nu-si va mai simti membrele inferioare sau cele superioare pentru cateva ore. Este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare de sange si/sau un test de urina inainte de artroscopie. Daca pacientul va suporta o anestezie locala acesta va simti o senzatie ca o arsura la nivelul pielii. cum ar fi artrita septica.locul inciziei sangereaza excesiv . Complicatiile sunt neobisnuite pentru aceasta i nvestigatie. Aceasta este pe termen sc urt si va disparea in maxim doua saptamani. Unele afectiuni date de artrita pot face dificila si une ori chiar imposibila efectuarea acestei examinari . Trebuie stiut ca dupa examinare pacientul nu poate conduce. Mai poate exista si un risc mic de afectare a structuril or din interiorul articulatiei. Poate aparea sangerare la locul inciziei. Dupa examin are pacientul poate simti o usoara senzatie de durere. Acestea pot fi semne ale tromboflebitei. Trebuie luata legatura imediat cu medicul daca: .a avut in ultimele zece zile o examinare radiologica cu folosirea unei substante de contrast. Exista un mic risc de infectie.durerea sau/si edemul la nivelul artic ulatiei continua sau se inrautatesc . durerea si senzatia de caldura nu dispar de la nivelul art iculatiei.are un istoric de infectie. Daca persoana i n cauza este supusa unei anestezii generale. edemul. genunchiului sau c oxofemural medicul va intreba pacientul daca dupa procedura are nevoie de carja. totodata.este posibil sa fie insarcinata . Daca examinarea se face la nivelul gleznei. aceasta va fi inconstienta in timpu l interventie. mai ales daca se si inter vine chirurgical in timpul investigatie.

Aceasta poate face investig atia dificila sau chiar imposibila . Artroscopie Normal: Intr-o articulatie normala. Factorii care pot interveni in acuratetea rezultatelor examinarii pot fi: . Substanta de contrast poate da inflamatie la n ivelul articulatiei si. poate impiedica vizualizarea clara a acesteia i n timpul investigatiei .drenarea de puroi de la locul inciziei .distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afect iuni cum ar fi artrita .apar semne de infectie. chiste sau ganglioni .infectii Dupa ce medicul a evaluat articulatia el poate recomanda tratamentul medicamento s. Medicul poate determina daca articul atia este una normala doar prin vizualizarea acesteia cu ajutorul artroscopului. sanatoasa ligamentele apar ca ni ste cabluri de culoare alba.extinderea eritemului din zona afectata . a eritemului sau a caldurii in zona respe ctiva .daca pacientul a avut o radiografie cu substanta de contrast la nivelul articulatiei cu mai putin de 10 zile inainte. c histe sau ganglioni . terapia fizica sau interventia chirurgicala.daca pacientul are artrita.febra sau frisoane aparute fara o alta cauza Artroscopia este o procedu ra interventionala ce permite medicului sa vizualizeze interiorul articulatiei c u ajutorul unui instrument numit artroscop. sau a canalului in ghinal .distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afectiuni cum ar fi artrita .rupturi sau deplasari. fragmente detasa te sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumorete.crest erea intensitatii durerii. acestea pot fi: . in plus. Cartilajul este moale si alb. fragmente d etasate sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumore te. In mod normal medicul poate discuta rezultatul interventiei imediat dupa ce ace asta s-a terminat. a edemului.infectii .limfadenopatia la nivel cervical.trebuie masata zona respectiva . Exem ple de leziuni la nivelul articulatie sunt: . Daca exista o leziune la nivelul articulatiei medicul poate vedea acest lucr u si poate chiar interveni chirurgical pentru a repara problema respectiva. Daca nu este nici o m odificare vizibila la nivelul articulatiei doctorul poate concluziona ca articul atia este normala si nu este cauza simptomatologiei pacientului Patologic Intr-o articulatie lezata ligamentele si cartilajele au culori si forma modifica te.rupturi sau deplasari. al antebratului.

1–0. sanatos Varsta nou nascutului Nivelul de bilirubina Sub 25 ore Icter evi dent Intre 25 si 48 de ore Mai mare de 15(mg/dL) .7 mg/dL Valori crescute sau scazute Valori crescute ale bilirubinei in sange pot aparea fie datorita cresterii producerii de bilirubina. Scaderea eliminarii bilirubinei poate aparea ca rezultat al unei afectiuni a ficatului cum ar fi hepatita. Ni velele ridicate ale bilirubinei pot fi cauzate de distructia rapida a hematiilor care poate aparea in cadrul unei reactii alergice in urma unei transfuzii de sa nge sau in cadrul unei anemii falciforme.3–1. Blocajul cailor biliare datorita litiazei sau cancerului pancreatic duce la cresterea cantitatii de bilirubina directa mult mai mult decit cea indirecta. Deoar ece ficatul unui nou nascut este imatur din punct de vedere functional.Medicamentele care pot creste nivelul b ilirubinei includ multe antibiotice. fie datorita unei eliminari sca zute a acesteia. Nivele de bilirubina ce ar putea necesita tratament in cazul unui nou nascut la termen. Valori normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. indometacin. Medicamentele care pot scadea nivelul de bilirubina includ vitamina C (acidul ascorbic). Sindromul Gilbert este o afectiune mostenita ce afecteaza m odul in care ficatul proceseaza bilirubina si este o cauza frecventa a cresterii bilirubinei in sange.Scaderea eliminarii de bilirubina poate fi cauzata de o serie de infectii cum ar fi colecistita (inflamatia vezicii biliare) sau de deficitul un or enzime ereditare. ciro za sau mononucleoza. diazepam. Distrugerea excesiva a hematiilor creste nivelul de bil irubina indirecta mai mult decat nivelul de bilirubina directa. la prema turi acesta nu este capabil sa elimine bilirubina intr-un mod adecvat astfel ca acesta este mult mai predispus sa faca icter fata de un nou-nascut la termen. Valorile bilirubinei la adulti Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina i ndirecta (Bilirubina totala minus bilirubina directa) 0. Desi icterul poate aparea in cazul unor persoane cu sindr om Gilbert.2–0. unele anticonceptionale.Afectarea severa a fica tului creste atat nivelul bilirubinei directe cat si a celei indirecte. al unor probleme ale sistemului digestiv ce apar datorita u nei reabsorbtii excesive a bilirubinei sau al unui blocaj a ductelor biliare dat orita unor pietre la nivelul vezicii biliare sau a unui cancer pancreatic.3 mg/dL 0. fenit oina. aceasta afectiune nu este una grava. fenobarbitalul si teofilina.0 (mg/dL) 0. Determinarea c antitatii de bilirubina directa si indirecta poate ajuta in determinarea cauzei excesului de bilirubina.Bilirubina Prin dozarea bilirubinei se intelege masurarea cantitatii de bilirubina din sang e. flurazepam.

apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masi va a hematiilor (celulele rosii). care necesita tratament. tumori pancreatice sau i n cazul altor afectiuni . Uneori tre buie sa se recolteze in mai multe recipiente. cat si pentru a vedea daca medicamentele ad ministrate au produs leziuni la nivelul ficatului . despre risc urile aferente. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor. cum ar fi hepatitele sau ciroza. Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa be a cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea bilirubinei. Acest lucru face posibila o mai buna vizualiza re a venelor si usureaza introducerea acului.i n evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatul ui. Pentru cop ii nu este necesara o anume pregatire. Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punction eaza cu un ac mic. pentru cateva m inute si apoi este aplicat un mic bandaj. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (preze nta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). cum ar fi fototerapia. Atunci cand a fost recoltat sufici ent sange. Prelevare sangelui la nou-nascut Pentru prelevarea sangelui de la nivelul calcaiului se foloseste un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cat eva picaturi de sange. Apoi este aplicat un tampon si acul se retr age usor. Dozarea bilirubinei este fo losita: . care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. In cazu ri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. Dozarea bilirubinei este folosita: . Locul unde va fi introdus acul va fi steril izat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. pentru a opri sangerarea. cat si pentru a vedea daca medic amentele administrate au . cum ar fi hepatitele sau ciroza. Recoltarea dintr-o vena Asistenta medicala va aplica un garou (ba nda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre ven ele situate sub nivelul garoului.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neon atal. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se at aseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. garoul poate fi desfacut.Intre 49 si 72 de ore Mai mare de 72 de ore Mai mare de 18 mg/dL Mai mare de 20 mg/dL Nota: Un prematur sau un nou nascut bolnav cu nivele ale bilirubinei sub cele di n tabel poate necesita tratament. despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. Se apasa pe locul respectiv. Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin a plicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat u n bandaj usor.in investigarea unui eventua l blocaj al ductelor biliare. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune he molitica la un nou-nascut . Trebuie sa fie pregatit inc a un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respe ctiva nu vine suficient sange.

Recoltarea sangelui dintr-o vena In caz ul recoltarii sangelui dintr-o vena este posibil ca adultii sa nu simta nici o d urere sau sa simta o mica ciupitura in momentul in care sunt intepati cu acul. majoritatea o amenilor nu simt deloc durerea sau au un disconfort minor in momentul pozitionar ii acului in vena. Nivelele ridicate ale bilirubinei in urina pot indica fa ptul ca nu a avut loc eliminarea normala a bilirubinei de catre ficat. care se gaseste in bila (lichid de secretie al hepatocitului. Icterul fiziologic. mai ales. Testu l de bilirubina (dozarea bilirubinei) reprezinta o investigatie ce arata cantita tea de bilirubina din sange. Bilirubina poate fi masurata si in lichidul amniotic daca bebelusul are risc de eritroblastoza f etala (o afectiune in care sunt distruse celulele rosii). Totusi. Bilirubina este o substanta galben-maronie. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. care in mod normal creste nivelul de bilirubina indirecta De retinut! Multi nou nascuti pot prezenta icte r fiziologic intre zilele 1 si 3 de viata. tumori pancreatice sau in cazul altor afectiuni . dispare de la sine intr-o saptamana. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . Recoltare a sangelui la nou nascuti (din calcai) O scurta durere. de obicei. atunci cand acul strapunge pielea. U nele persoane pot simti o usturime cand acul este in vena. ca o piscatura se poate simti.in investigarea unui eventual blocaj al du ctelor biliare. de starea venelor si de sensibilitatea fiecaruia la durere. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. printre care cresterea distrugerii hematiilor imediat dupa nastere . Icterul fiziologic apare la nou nascutii sanatosi din mai multe motive. In mod normal. Factori care pot interfera cu aceasta exa minare si cu acuratetea rezultatelor. ce scade nivelul de bilirubina . Bilirubina exista in sange sub doua forme: .pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal.cura de slabire. care este colectat in vez ica biliara si deversata in duoden in momentul digestiei). Gradul de durere resimtit poate depinde de indemanarea asiste ntei medicale. includ: . cu exceptia nou nascutilor. Aceasta este cauza cea mai frecventa a icterului neonatal.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilo r (celulele rosii). care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. Daca bilirubi na este detectata in urina. cum ar fi fototerapi a. in unele cazuri. Totusi.produs leziuni la nivelul ficatului . Bilirubina este eliminata prin scaun dandu-i culoarea maronie specifica.Bilirubina mai poate fi masurata si in urina. fara sa ca uzeze probleme. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formare a de calculi la nivelul vezicii biliare). nou nascutii cu icter fiziologic necesi ta tratament special – fototerapia – pentru a preveni posibilitatea aparitiei leziun ilor sistemului nervos central si a unui posibil retard mintal. sunt necesare teste aditionale pentru a determina ca uza prezentei acesteia.cofe ina. imbatranite la nivelul ficatului. Nou nascutul poate simti un usor disconfort in momentul intepaturii. urina nu contine bilirubina. Se produce prin distr ugerea celulelor rosii (hematiile). care nec esita tratament.

nou-nascutii care prezinta icter trebuie tratati . Aceasta forma de bilirubina nu se dizo lva in apa (este insolubila). Este posibil ca aceasta problema sa fie descoperita in timpul recoltarii aceste i probe. Dozarea bilirubinei este folosita: .La copi i cu probleme de sangerare poate aparea o sangerare continua in urma recoltarii.he patice (hepatite) .in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Bilirubina indirecta la nivelul fluxului sangvin d in ficat se transforma intr-o forma solubila (directa sau conjugata) . Recoltarea sangelui la nou nascuti (din cal cai) Exista un risc foarte mic de aparitie a unei probleme serioase in cazul ace stui tip de recoltare. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de c alculi la nivelul vezicii biliare). A spirina.bilirubin a directa (conjugata). tumori pancreatice sau in cazul altor afecti uni . prin aplicarea unor comprese calde de cateva ori pe zi. Excesul d e bilirubina (hiperbilirubinemia) la un nou-nascut poate cauza.in investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare. anomalii fizice si chia r poate duce la deces. prin transf uzii sangvine ce reduc nivelul bilirubinei.Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului. Acesta reprezinta coloratia in galben a pielii si a sclerelor.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (cel ulele . leziuni la nivelul sistemului nervos central. Daca o persoana are probleme cu coagularea sangel ui sau este in tratament cu aspirina sau warfarina va trebui sa anunte doctorul inainte de recoltare. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au produs leziuni la nivelul ficatului . cum ar fi hepati tele sau ciroza. poate aparea o inflamatie la acest nivel. iar cantitatea de bilirubina indirecta se obtine din scaderea bilirubinei directe din cea totala.obstructia ductelor bilia re (ducte care permit trecerea bilei din ficat in intestinul subtire). Este forma solubila de bilirubina (care se dizolva in apa ) si rezulta din bilirubina indirecta datorita transformarii ce are loc la nivel ul ficatului. warfarina sau alte medicamente anticoagulante (care subtiaza sangele) p ot creste riscul de sangerare. uneori.bilirubina indirecta (sau neconjugata). care are ca si corespondent in investig atii cresterea bilirubinei in sange. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. sangele se va preleva de la nivelul calcaiului. iar acest lucru se face prin fototerapie si in cazurile mai grave. Icterul. Rareori. Nivelul de bilirubina totala si directa sunt masurate in mod direc t prin teste ale sangelui. cecitate (orbire). In cazul nou-nascutilor. dupa recoltare. Aceasta poarta numele de flebita si s e trateaza de obicei. Recoltarea sangelui dintr-o vena Exista un risc foarte mic de a face co mplicatii la recoltarea sangelui din vena. poate aparea in urmatoarele afectiuni: .ale sangelui (anemie hemolitica) . Se poate reduce riscul aparitiei vanataii prin apasarea locului in tepaturii timp de cateva minute dupa extragerea acului. O sangerare prelungita poate fi o problema pentru cei cu afectiuni ale sangelui.. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii.De aceea.

un organism tanar. dar numeroase conditii pot mari consumul energetic.in investigarea unui eventual blocaj al duc telor biliare.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (celulele rosii). care implica un consum suplimentar de energie fata de cel solicitat in cadrul proceselor vitale normale. cum ar fi fototerapia. Metabolismul bazal. In urma unui efort care depaseste MB se produce lucru mecanic ce poate fi masurat in kilogram -metri pe minut (Kgm/min). cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . cum ar fi h epatitele sau ciroza. Metabolismul bazal (MB) se exprima prin numarul de calorii degajate pe metru patrat de suprafata corporala timp de o ora. Orice activitate sportiva presupune un efort mai mic sau mai mare . sanatos.rosii). tumori pancreatice sau in cazul altor a fectiuni . indispensabile pentru realizarea oricarei performante sportive. al imentatia provoaca si ea o crestere a consumului energetic. Biochimia organismului Cunoasterea fenomenelor biochimice care au loc in timpul efortului fizic prezint a o importanta deosebita in procesul de practicare stiintifica a culturii fizice si sportului. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. fie ca e vorba de neutralizarea temperaturilor ridicate prin transpiratie. cum ar fi fototerapia . cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au p rodus leziuni la nivelul ficatului . care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. destul de dificil. In cazuri rare poate f i nevoie si de o transfuzie sangvina. un efort moderat produce o crestere de 100-200%. care trat eaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. In acela si timp.in evaluarea fun ctiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. care nece sita tratament. MB se refera numai la energia necesara pentru intretinere a activitatii vitale in stare de repaus absolut. chiar daca este foarte redus face sa cr easca MB cu 20-60%. fie ca este vorba de lupta impotriva temperaturilor coborate prin contractii musculare care degaja caldura. dar fara un antrenament prealabil poate pro duce. Travaliul muscular. Un sportiv poate efectua un efort de 110 Kgm/s timp d e citeva secunde (8-10) sau de 1500-1700 Kgm/min timp de aproape o ora. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). . Dozarea bilirubinei este folosita: . avand valori mai mari la barbati fata de femei si la tin eri fata de varstnici. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. iar un efor t fizic intens are ca rezultat o crestere de 10-20 ori a necesarului de energie. Prin compararea acestor valori se poate pune in evidenta foarte usor de osebirea dintre capacitatea de efort a organismelor antrenate si neantrenate si se releva importanta antrenamentului si a obisnuintei de a efectua efort fizic. num it si metabolismul energetic de repaus reprezinta bilantul energetic al unui org anism aflat in repaus complet la o temperatura mare ambianta de 20 grade C dupa un post de 12-18 ore. Temperatura poate pr oduce si ea un consum alimentar de energie. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. asa numitul metabolism bazal. El variaza in fu nctie de sex si varsta. care necesita tratam ent. Datorita reactiilor de asimilare si a miscarii organelor din tubul digestiv. un lucru mecanic de numai 700-800 Kgm/min timp de 20-30 minute.

Medicul poate recomanda administrarea unui antialgic usor. ci pentru intregul organism. un sistem metabolic mult mai eficient de producer e a energiei. animalele antrenate au prezentat o crestere a activitatii enzimatice cu 50 % fata de animalele neantrenate. lipidelor si proteinelo r. Glicoliza este activata atunci ca nd creste concentratia acidului lactic in sange. ci s i la cresterea capacitatii de a bloca fenomenele negative consecutive unor efort uri intense. In urma unor masuratori efectuate la boxeri. Prin solicitarile sale specifice care se repeta in mod regulat. se poate simti o mica intepatura la locul unde se injecteaza anestezicul. Revenirea este cu atat mai rapida si mai stabila cu cat organismul a fost mai bine antrenat. ulterior ea va reveni la valori normale datorita capacitatii crescute de neu tralizare. cum ar fi paracetamol (acetaminofen) . la inc eputul efortului transpiratia este foarte acida datorita producerii de acid lact ic. La cobaii care au fost antrenati sa inoate s-a observat in ficatul lor o accelerare a procesului de utilizare a glucidelor. De aici necesitatea de a efectua un antrenament fizic sustinut regulat. influentand negativ desfasurarea activitatii cerebrale. Concentratia de ATP se mentine constanta la acest nivel. un organism antrena t consuma 57 ml O2/Kg corp/min iar un organism neantrenat numai 45 ml O2/Kg corp /min. ceea ce are ca urmare cresterea energiei produse intr-o anumita perioada de t imp. Pacientul poate sa simta si o usoara presiune c and e introdus acul de biopsie. La nivelul musch ilor. partea corpului in care se face biops ia si priceperea medicului specialist. Consumul crescut al oxigenului de catre organismele antrenate se datoreaza degradarii aerobe a glucozei. Experientele care au fost efectuate pe animale au aratat ca antrenamentul duce nu numai la cresterea capacitatii generale de efort. Locul in care se efectueaza biopsia aspir ativa cu ac fin poate fi dureros cateva zile si se poate forma o vanataie. rez ultat ca urmare a efortului. Ce se intampla dupa aceea? Medicul specialist va aplica o oarecare presiune la locul biopsiei pentru a preveni sangerarea si va pune si un bandaj adeziv deasupra loc ului punctiei. Toate aceste fenomene se produc si in corpul um an.Si modul de utilizare a rezervelor glucidice este diferit la organismele antrena te fata de cele neantrenate. odata cu depasirea unui consum de 220 Kcal/Kg corp/min la organisme tinere neantrenate sau 280 Kcal/Kg corp/min la organisme antrenate. Experimentele au confirmat efectul pozitiv al antrenam entului fizic asupra capacitatii de neutralizare a pH-ului acid al sangelui. dar in mod neeconomic deoarece materia prima nu este folo sita in totalitate pentru producerea energiei. in timp ce la animalele neantrenate aceasta valoare scade consid erabil. Gradul de disconfort resimtit va depinde de cat de multa durere simte pacientul de la ace. La aceeasi intensitate a efortului. doban direa unor caracteristici noi. numai in acest fel putand sa obtinem cu adevarat o minte sanatoasa in tr-un corp sanatos. ale carui efecte sunt benefice nu numai pentru sistemul muscular. an trenamentul ofera organismului posibilitatea de a reactiona la solicitari. la animalele antrenate s-a observat o crester e a capacitatii tesutului cerebral de a neutraliza variatia de concentratie a di feritelor substante chimice din sange. Biopsia aspirativa cu ac fin Daca se injecteaza un anestezic local. In momentul in care necesitatile energetice ale org anismului cresc fata de valorile normale intra in actiune glicoliza care produce energie foarte rapid. manifestate prin restructurarea structurala si fu nctionala a organismului. In ceea ce priveste creierul.

In biopsia prelevare de tesut. Aspiratia cu ac fin poate fi singu rul test care poate preciza natura canceroasa a unui nodul. Medicul trebuie contactat daca apar sangerari. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celul e. Un specialist introduce un a c fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fluid.sau ibuprofen. Procedura dureaza de la cateva secunde la cateva minute. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celule. pentru a vede a unde va introduce acul. fica t. Medicul va sterge cu alcool sau cu betadina. . infectie sau alte maladii. organe genitale. totusi in unele cazuri se pot folosi si a lte tehnici. daca pacinetul simte vreo durere cand ajunge acasa. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. totusi in unele cazu ri se pot folosi si alte tehnici. Ce este biopsia aspirativa cu ac fin ? Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). infectie sau alte maladii. cavitate bucala (gura). ganglioni limfatici. fluidul e indepartat. Materialul e apo i examinat la microscop. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau biopsia chirurgicala. De asemenea. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. In acest caz. Intr-o biopsie chirurgicala. Aspiratia cu ac fin poate fi singurul test care poate p reciza natura canceroasa a unui nodul. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau bi opsia chirurgicala. ficat. medicul poate misca acul in mai multe directii pentru a se asigura ca va extrage destul fluid sau o cantitate suficienta de celule pentru examenul microscopic. cavitate bucala (g ura). Un spec ialist introduce un ac fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fl uid. Apoi va aspira in seringa fluidul sau celuele. ganglioni limfatici. In unele cazuri se poate face o ane stezie locala injectabila pentru a amorti pielea din zona respectiva. cresterea in volum sau febra mai mare de 38 de grade celsius in zilele imediat urmatoare. Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). medicul introduce un ac mai gros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. I n biopsia prelevare de tesut. medicul introduce un ac mai g ros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. Medicul va fixa nodulul cu o mana si va introduce un ac fin atasat unei seringi in nodul. se poate face un test imagistic. Zona trebuie pastrata uscata pentru 24 de ore. tract respirato r sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. radiologul poate fi medicul care va efec tua aspiratia Daca nodulul e un chist. iar nodulul va disp area. Biopsia sanului O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analiz at la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san. cum ar fi CT sau ecografie. tract respirator sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. organe genitale. roseata. Intr-o biopsie chi rurgicala. Materialul e apoi examinat la microscop. Daca medicul nu poate simti cu usurinta nod ulul. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate.

care sunt mai degraba celule maligne . De retinut .prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normal a. Ac estia dispar dupa aparitia menopauzei. Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala. tumo ri solide de tipul fibroadenoame. care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie.in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de es trogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot infl uenta dezvoltarea tumorii. in cadru l tratamentului general. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi l asat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii .75% din nod ulii la san sunt benigni . cum ar fi tamoxifenul. Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop. .daca este gasit tesut canceros.markeri tumo rali si proteina . Apoi se va face o analiza mult mai amanunti ta a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile . Acul de biop sie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canc eroase.ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu a c fin sau prin punctie . Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop.citometrie in flux.her 2/neu.cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa da r cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia c u ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva.pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign. Nu va disparea dar nu se trans forma in mod obisnuit in tumora maligna. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in c are se decide sa prescrie un tratament hormonal. mai ales inainte de perioada menstruala. De asemenea pot da informatii despre posibilitatea re caderilor. Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea u nui tratament cat mai bun . Daca este nevoie de inca o proba d e tesut trebuie facuta o biopsie deschisa .Rezultatul biopsiei de san Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipic e Patologic Afectiunile benigne pot include chistele. Acestea pot include: . Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele .proba biopsica poate fi examinata im ediat. De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma un or noduli. calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia duct ala atipica sau alte modificari ale celulelor. Sunt prezente celule canceroase Ce poate afecta examinarea Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia. noduli fibrochistici. Daca este vorba de hiperplazie du ctala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistente i celule canceroase. pot fi intalniti daca fe meia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie . dar de asemenea. Acest test ajuta la descoperirea celulelor care a u un ritm de crestere rapid.

Pacienta treb uie sa anunte medicul daca: . O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descope ra celule canceroase: . edemul. la mamografie sau la ecografie. pentru cateva zile. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la niv elul ganglionilor limfatici.limfatici de la acest nivel au fost afectati. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati.persista eritemul.biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala.biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Se va f ace o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a l ua biopsie din tumora respectiva. Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zo na suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interv entia chirurgicala.biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de ex tirparea tuturor ganglionilor. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia sant inela. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san . O biopsie de san este indicata in momentul cand. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat ap oi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. acestia vor fi extirpati pentru a limita ex tinderea cancerului. utilizeaza un ac special-trocar. a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este d escoperit un nodul.durerea dureaza mai mult de o saptamana . Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marime a unei penite de stilou. Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfe dem) . Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras.biopsie prin punctie.apare febra Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la lo cul . sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei . Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o for matiune solida sau una lichida (un chist). Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Daca nu este lichid. Exista un risc de infectie la locul in ciziei pentru biopsiere.aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza l a microscop. Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mam ara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de u n cancer la san. Se poate ca pacientei sa i i ramana. Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemulu i la nivelul bratului. Acesti ganglio ni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul. Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase. Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela. un alt tip de bio psie este necesara . Urina poate avea culoa rea verde 24 de ore. Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anu mita zona de tesut de la nivelul sanului. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii . culoarea albastra pe piele. Est e folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san . Infectia poate fi tratata cu antibiotice.

in policlinica sau in spital.inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara.este alergica la vreun medicament. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de bio psie si i se va prinde o linie venoasa. Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri. inclusiv la c ele folosite la anestezie . in mod normal. Biopsia se poate face in cabinetul medicului. Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala. cu vanatai. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiu nii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord. Dupa ce zona este anesteziata. sau de un medic chirurg. Aspiratia pe ac fin Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist. Durerea va disparea intr-o saptamana. Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul: este sub un anumit tratament . Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se .este insa rcinata sau exista aceasta posibilitate Daca biopsia este facuta sub anestezie l ocala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare. In cazul unei anestezii locale s e va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore. 2 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita. Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil. Este utila folosirea unui sutien pentru 2 . Biopsia s e va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. pot fi necesare inainte de biopsie. Pacienta se va dezbr aca pana la brau. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este malig na sau benigna.3 zile dupa biopsie. Alte examinari. de un medic radiolog. Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri. Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Daca se f ace biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance ti mp de 8-12 ore inainte de biopsie. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani. un m edic de familie. umflat. Biopsia c u ac fin nu lasa cicatrici. heparina sau warfarina . cum ar fi test e de sange. In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridic e greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul torac elui. Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul bi opsiei. Se poat e ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie . Doctorul va aneste zia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ. Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii. Dupa primele trei tipuri de biopsii se po ate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 .are probleme hematologice sau este in tratament cu m edicamente anticoagulante cum ar fi aspirina. acul va fi introdus in piele pana la nivelul form atiunii tumorale.3 zile. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui.

Daca se hotaraste fol osirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin interme diul careia i se vor administra medicamentele. Daca se foloseste a nestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative. Pacienta va s ta intinsa in timpul investigatiei. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in func tie de pozitia formatiunii tumorale. Ecografia p oate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zone i unde va fi facuta biopsia. Cu aju torul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul t umorii. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. Din acest timp. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiun ii tumorale. Biopsia gh idata Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. Mostra biopsica va fi trimisa la labo rator pentru a fi examinata la microscop. Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea . in policlinica s au intr-un spital. un radiolog. Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie. Se poate face cu anestezie locala sau generala. un medic de familie. Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie. Poate fi realizata in cabinetul medicului. Incizia facuta va avea nevoie. Pacienta va fi intinsa d e patul de examinare. Va fi pusa o compresa la locu l inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. Pacienta nu va fi . c e va fi pus pe umerii acesteia. Pacie nta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Dupa ce ane stezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. Daca tumora este solida se va p releva tesut pentru examenul la microscop. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute. Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. sau de un medic chirurg. Apoi acul este extras. Apoi doctorul va fac e o anestezie locala. ce are un orificiu special prin care va intra sanul. ce va fi pus pe umerii acesteia. de sutura. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute. in mod normal. apoi va fi apli cat un bandaj usor. Biopsia prin punctie Acest tip de biops ie poate fi facuta de un medic internist. Va fi e xecutata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii. in locul in care va introduce acul de biopsie. Biopsia deschisa Acest tip de biopsie este realizat a de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital.va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Se va aseza pe o masa speciala. Im ediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la niv elul pielii. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apo i va fi pus un bandaj usor. chiar unde va fi introdus acul de biopsie. In timpul biopsiei pacienta va sta int insa pe patul de examinare.

tusea contine mai mult de 30 de ml de sa nge .4 zile. . de secretii dense sau de tumori care pot bl oca caile respiratorii Biopsia care poate arata diferite infectii ale plamanului. sau boli cum ar fi tu berculoza sau cancerul pulmonar Ce poate afecta procedura Factorii care pot interfera in rezultatele investigati ei sunt: . chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale.explorarea vizuala a cailor respiratorii Trebuie anuntat medicul imediat daca: . O temperatura de 38 de grade poate fi prezenta chiar imediat dupa investi gatie.constienta in timpul biopsiei. dar rezultatele testelor vor f i disponibile abia dupa 2 . Investigatia dureaza cam 60 de minute. In mod nor mal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoar e.apare febra ce dureaza mai mult de 24 d e ore. Bronhosopie Normal: Caile respiratorii au un aspect normal Patologic Prezenta de corpi straini. Bronhoscopia . Medicul va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedura. Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau du pa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale. Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi. cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.exista dificultati in respiratie . Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor. dar acest lucru nu este obligatoriu Rezultatele investigatiei Bronhoscopi a este o procedura terapeutica care permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii. Daca locul unde se afl a formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biops ie chiar din acea zona.mostra de tesut este prea mica pentru a putea fi analizata De asemenea biopsia este luata dintr-o mica pa rte a tesutului pulmonar si exista astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevata din zona afectata de cancer.o afectiune ce limiteaza extensia gatului .

medicul va introd uce usor bronhoscopul. Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. aparatele auditive. Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebui e sa stie urmatoarele lucruri: . Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta. Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul pr in gura (nas) si va avansa printre corzile vocale.3 ore de la interventie. Daca este nevoie. pana cand acestia pot inghiti din nou . Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. Pacientul va ramane treaz da r somnoros tot timpul procedurii. I se va prinde si o linie venoasa. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respirat orii inferioare.Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. Bronhoscopi a cu bronhoscop rigid Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie g enerala.nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie. Si i se va prinde o linie venoasa. Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prele varea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara. Pacientii vor fi rugati sa lase d e o parte placa dentara. Bronhoscopia cu bro nhoscopul flexibil Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa. tensiunea arteriala si saturatia in oxigen. lentilele de contact. Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat. bi juteriile. Dupa ce anestezia si-a facut efectul. Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o per na speciala. Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrume ntul prin caile aeriene. Caile respira torii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele. Doctorul va aplica un anestezic local la nivel ul gurii si al nasului. In acest moment va mai fi pul verizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica. medicul va anestezia local si nasul. sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp c at bronhoscopul este in caile aeriene. cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala. Caile respiratorii pot fi curatate cu o so lutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la micro scop. ochelarii. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca. Bronh oscopia dureaza intre 30 si 60 de minute. iar pacientul isi va reveni dupa 2 . m edicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. In ainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. In final. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitir e din timpul examinarii.

a carei eficacitate este inca studiata. Desi c omplicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa fa ca aceasta examinare. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizual iza gatul. Bronhoscopia poate fi m ult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene.sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie . rezultatul biopsiei v a fi coroborat cu istoricul medical al persoanei.o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie. Bronhoscopia poa te diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze ob iecte sau tumori de la acest nivel. nu necesita anestezie generala. Inainte de a fi pus diagnosticul final.exista he moragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea b ronhoscopului flexibil .se realizeaza de obicei cu anestezie gen erala si utilizeaza un tub metalic.pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de manca re) ce . este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare. in mod normal. Se foloseste atunci cand: . traheea si caile respiratorii inferioare.prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi: .voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale . Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax .. . cu examenul fizic.cum ar fi pneumonia. Medicul va hotari care est e cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte. Exista doua tipuri de bronhoscopie: . In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmo nara.bronhoscopia cu bronhoscopul rigid .bronho scopie cu bronhoscop flexibil . Complicatii ce pot aparea: . ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf.infectii . Totusi acest lucr u este foarte rar.o infect ie la locul de biopsie . laringele.tulburari de ritm .nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa .daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului p entru cateva ore Riscuri Bronhoscopia este o procedura in general sigura.tratate cu antibiotice .daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale.trebuie ca saliva sa fi e scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respirato rii .spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului .un tub lung. Bronhoscopia este o procedura terapeuti ca ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie . De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei . O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare. prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii. subtire. este o procedura mai noua. Bronhoscopia virtuala . cu alte rez ultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata. Acesta este mult mai mult folosit dec at cel rigid deoarece. drept.

.evaluarea si tratarea tumori lor din caile respiratorii .prelevarea d e tesuturi.nu pot fi indepartate cu cel flexibil Proceduri speciale. cum ar fi sa ngerarile. se realizeaz a cu bronhoscopul rigid. acestea sa fie insarcinate Medicu l va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucog rama. Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura. teste functionale respiratorii.orice sindrom bronsitic(tuse) care treneaza peste 2 sapataman i si care nu ar eo cauza cunoscuta. coagulograma. inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor . Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor. cum ar fi radiologia sau tomografia computeriza ta. in cazul pacientelor. Pacien tul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas.diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar .suspiciunea de canceer bronho-pulmonar. Dupa i nvestigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri muscu lare.controlul hemoragiilor (hemoptzie) Inainte de a fac e o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca: . Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa perso ana sa observe si sange. Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic. gazele arteriale. Bronhoscopia Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica: . cum ar fi dilatarea ca ilor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului.este alergic la vreun medicament.identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii. Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri : . Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore s au poate avea dureri faringiene pentru cateva zile. dispneea. Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul po ate simti un disconfort.extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respirator ii . arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice . daca pacientul va fi treaz in t impul examinarii.este i n tratament cronic . Pacientul poate tusi sau poa te avea senzatia de a varsa. dar nu verbal. acesta are un gust de bautura alcool ica.diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi ana lizata microscopic . . Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor resp iratorii in momentul in care bronhoscopul se misca.orice afectiu ne respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza. inclusiv la anestezice are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante exista posibilitatea ca. Daca se foloseste un anestezic local. . Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. cand alte examinari. care trebuie comunicat medicului.

. post intubatie prelungita. pneumoptii interstitiele difuze pentr u efectuarea lavajului bronhoalveolar. din engl. bronsectazi i supurate. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detecti e de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. post trau matice. Sursa: Clinica de Diagnostic Gral Medical Bronhoscopia. . . Deoarece examenul citologic BabesPapanicolau poate arata doar daca l a nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. imbunatatirea calitatii imaginii endoscopice si posibilitatea proiectarii acesteia la dimensiuni convenabile sau inregistrare a ei reprezinta achizitii nebanuite pana in urma cu peste un deceniu. Astfel. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu r isc inalt. testul arata doar daca . cicatriceale etc. . In plus. biopsi i tumorale sau transbronsice fara riscuri majore.orice infec tie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacte riologic. Astazi ins trumentarul disponibil permite prelevarea de biopsii de mucoasa bronsica..stenoze traheale si bronsice. status post bronhoplegie etc). apeleaza la investigatii suplimentare. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de tim p. a spirat de diverse substante. dec esele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii.orice himoptizie de cauza necunoscuta. a devenit o metoda extrem de eficienta in diagnosticul afectiunilor bronho pulmonare. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor a ditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). Human Papil lomavirus). Biologia moleculara a permis observ atia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din c ele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. Toate cele de mai sus. corpi straini endobronsici. cu posibilitatea vizualizarii calibrului bronsic de la trahee pana la bronsiile de calibru mic. dublate de profesionalismul si perfor manta medicilor bronhologi care lucreaza intr-o clinica de specialitate sunt gar antia unor servicii medicale de exceptie in domeniul respectiv.hipersecretie bronsica(mucoviscidoza. . utilizarea laserului si a unor instrumente specifice permit efectuarea unor interventii terapeutice d e mare performanta.dischinezie traheo-bronsi ca. datorita progreselor inregistrate de catre companiile producatoare de aparatura medicala.orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. Bron hoscopul flexibil. iar daca nu exista acest tip d e HPV. cercetaril e medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. stadiu in care posibilitatile te rapeutice sunt limitate.

hepatita cronica . restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut).Con sumatorii de medicamente (inclusiv anticonceptionale. patologii asociate. da ca va exista o conlucrare intre medici si paciente.este excretata prin bila. care deseori NU sunt consi derate medicamente de catre utlizatoare) . o boala de ficat este descoperita cu ocazia unor analize ca re se fac pentru alta afectiune.celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. mai ales la persoanele cu risc de a face o boala hepatica. C ine are risc mai mare de a face o boala hepatica? . putand astfel sa decida o atitudine de screening si terap eutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte.Pacientii obezi . imbolnavirea initiala a ficatului poate da putine simptome. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. metoda folosita in laboratoarele Synevo. d andu-i culoarea galbena . etc). dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate a nterior. nu pr ecizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotip are (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. face ca efectuarea periodica a unor teste care sa exploreze starea ficatului.anemii hemolitice . In plus. Aceasta evolutie “muta” a bolilor de ficat.ciroza hepatica colestatica . este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. cea mai sensibila metoda f iind PCR (Polimerase Chain Reaction).Pacientii cu diabet zaharat . ci si pentru teste Ba bes-Papanicolau de rutina.Pacientii cu colesterol crescut .Bolnavii care au avut hepatica sau ic ter de alta cauza .icter mecanic prin litiaza sau cancer de cap de pancreas/ cai biliare .Consumatorii de alcool .hepatita acuta . dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate.Creste in: . comportament sexual.Cei care lucreaza in mediu toxic sau cu risc de lua virusu ri hepatitice Testele care exploreaza functia ficatului sunt urmatoarele: Biliru bina: . Deseori. sau nici un simptom. I n concluzie.este produsul de degradare al hemoglobinei . In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. medic ii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si t ipul infectiei cu HPV. sa fie ex trem de importanta. Care sunt analizele pentru ficat? De obicei.ficat alcoolic .

creste in icterul mecan ic Protrombina .ciroza.enzima din ficat. trebuind consumate doar lich ide.Amoniul: . Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru as igurarea unei pregatiri satisfacatoare. placenta (la gravide) . In seara premergatoare se bea un lichid re alizat din dizolvarea unor pulberi eliberate cu prescriptia medicului specialist (Fortrans). canc ere si ficatul alcoolic Fosfataza alcalina: . scade in bolile de ficat severe . depinzand de varsta. In ziua premergatoare inves tigatiei este necesara evitarea alimentelor solide. hepatita cronica.creste la fel ca ALT GGT: .este transformat in uree d e catre ficat si eliminat prin rinichi in urina . datorita regimului lichidian recomandat. diareice. oase. Medicul specialist poate sa mai faca anu mite recomandari. cafea.enzima care se gaseste in ficat dar d estul de mult si in muschi . sucuri de fructe etc. care are un gust sarat.. ceai.creste in ciroza hepatica deco mpensata Albuminele: . Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid. rinichi.enzima hepatica .scad in bolile de fica t severe .are rol in metabolismul proteinelor . pregatirea este mai di ficila decat investigatia in sine.ciroza.este o enzima hepa tica . . ultimul scaun trebuind sa fie apa clara.se produce in ficat.scadere a lor contribuie la aparitia ascitei si edemelor ALT (GPT): . cancer. supe. Aceasta dureaza 1 zi sau 2. cum ar fi apa. ficat alcoolic AST ( GOT): .se mai gaseste si in muschi . .este produsul de degradare a proteinelor .are rol in metabolismul unor aminoacizi . dar si in boli de rinichi cu pierdere de proteine . ci roza.sunt proteine fabricate de ficat . Acest lichid va determina scaune frecvente. Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie se in terzice consumul de lichide. Cercetatorii studiaza in prezent alte metode de pregatire care sa creasca complianta pacientilor. Pentru cele mai multe persoane.crest e in cazul distrugerii de celule hepatice ( hepatita acuta. Trebuie evitate lic hidele sau sucurile de culoare rosie. in functie de recomandarile m edicului gastroenterolog. Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea.se elimina prin bila. hepatita acuta severa Colonoscopia virtuala Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala este identica cu cea pentru o c olonoscopie obisnuita. intestin. astfel incat tot colonul sa fie golit de materii fec ale. ciroza. starea de sanatate sau alte afectiuni coe xistente.creste in special in hepatita.

sau tri-dimensional e ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului.este mai putin invaziva .poate inlocu i colonoscopul obisnuit. De ce trebuie luata in consideratie colonoscopia virtuala? In cazul persoanelor cu un risc mediu pentru cancerul colorectal.nu se pot vedea polip i mai mici de 10 mm .Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi.se realizea za in departamentul de radiologie si implica un grad mic de iradiere . Avantaje . in cazurile in care. cum ar fi irigografia .monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale. In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in u nele afectiuni. Dezavantaje . .monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor .screening -ul cancerului sau polipilor colorectali . Poate fi folosita in d epistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nive lul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali. in cazul persoanelor c u risc crescut nu este o investigatie adecvata. denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sa u CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezu ltatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita.evaluarea sursei unei hemoragii inte rne .evaluarea cauzei unei diareei cronice .pretul nu este acoperit de casele de asigurari .in cazul depistarii unui polip este necesara confirmarea prin colonoscopie obisnuita. CT se face in 2 pozitii: in decubit dorsal (pe spate) si in decubit an terior (pe burta) . pacientul poate pl eca acasa si efectua activitatile obisnuite.nu necesita sedarea paci entului. De oarece este o metoda noua de investigatie. fiind necesara colonoscopia obis nuita pentru a fi recoltate biopsii din tesuturi sau pentru a fi extirpati polip ii depistati. rectului sau colonului . nu este larg disponibila. dar se poate dovedi a fi utila in: . in care scanerul tomografiei computerizate (CT) preia imagini de la nivelul c olonului.foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung ca re se introduce in rect si avanseaza in sus.screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tra tate chirurgical pentru aceasta afectiune . astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale. colonoscopia v irtuala poate fi investigatia adecvata. in colon . . din anumite motive (de exemplu o t umora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obis nuit.necesita oprirea respiratiei pentru perioade scurte de tim p.dureaza mai putin timp .evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului. Cu toate acestea. Col onoscopia virtuala.depistarea altor boli de la nivelul anusului.

Sunt studiate in continuare alte modalitati de preg atire care sa fie mai putin disconfortabile. Uneori chiar medicii de familie. In prezent. dar rezultatele pot varia destul de larg in functie de experienta radiologului pentru o astfel de procedura. In cazul unor anormalitati depistate este nevoie de colonoscopia obisnuita pent ru obtinerea de biopsii. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie. co lonoscopia este studiata pentru a se determina acuratetea fata de o colonoscopie obisnuita. cu numeroase v ilozitati. In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor . Colonoscopia Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubu lui digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil. polipi. edematoasa (colit a) poate fi data de boli inflamatorii intestinale. internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa f aca aceasta investigatie. O mucoasa rosie.mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului di getiv . Anumite teste. De cele mai multe ori aceasta investigatie este facuta de un medic specia lizat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog . diverticuli. prevazut cu o camera ce p oate prelua imagini. Deoarece colonul este pregatit se poate face in aceeasi zi si colonoscopia obisnuita. pot d ura chiar si cateva saptamani. Sunt necesare mai multe dovezi in ceea ce priveste beneficiul la per soanele cu un risc mediu pentru cancerul colonic si daca aceasta metoda de scree ning poate preveni cancerul. Nu sunt observate tumori. Evaluarea initiala a colonoscopiei virtuale a fost facuta de radiologi foarte bine instruiti. zone u lcerate. Normal: Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz.Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire ca si o colonoscopie obisnuita. intr-o clinica sau intr-un s pital. tumori.alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista i nfectie la acest nivel Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale a le acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia. sau zone de inflamatie.ajutat de o asistenta. Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. -diferite tipuri de polipi -c ancer de colon Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical. sangerari ale mucoasei sau zone de inflamat ie Patologic Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta h emoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun). Colonoscopia virtuala nu este larg disponibila de oarece necesita un echipament special si medici radiologi instruiti pentru inter pretarea rezultatelor. tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica: . pentru depistarea unor infectii.

i ar regiunea anala va fi curatata. Prelevarea biopsiei este comple t nedureroasa.posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul c u aspirina sau cu fier cu 7 . Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pen tru a inlocui pierderile date de administrarea laxativului. Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l v a acoperi pe toata perioada examinarii. Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul.efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma . de asemenea. Aceasta tre cere a aerului este una normala. In unele cazuri. motiv pentru care se va introduce usor colonoscopul pentru o c at mai buna vizualizare a tubului digestiv. Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel.un eventua l tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utili zate in tratamentul artritei. Trebuie ca pacientul sa incerce sa res pire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura abdominala si pentru a diminua as tfel disconfortul. moment in care pacientul este complet refacut si poate pleca acasa. Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros.14 zile inainte de examinare. Nu este nici un motiv ca acesta sa se simta rusinat. Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se ter mina efectul medicatiei.probleme ale coagularii sangvine sa u tratamentul cu anticoagulante cum ar fi warfarina sau medicamente antiinflamat orii nesteroidiene cum ar fi aspirina . Se poate ca medicul sa doreasca ca pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei.pe cale endovenoasa pusa la nivelul bratului. Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colon oscop iese aer. doctorul poate verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluo roscopiei. De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul colonosc opiei.un istoric de boala cardiaca sau alte pr obleme de aceasta natura. inclusiv anestezicele . Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activ itatea normala si alimentatia. Daca pacientul trebu ie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat trebuie sa discute cu doctorul inainte. Aceste medicamente vor reduce dure rile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul examinarii. Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 . Dupa ce pacientul va sta in pozitia respectiva d octorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil. Daca pacientul ia antibiotice inaintea interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar s a urmeze un astfel de tratament . Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in ziua cand are loc procedura . Daca pacientul are dureri datorita gazelor est e mai bine ca acestea sa fie eliminate. Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor. dar nu trebuie baut alcool. simti crampe abdominale. Ap oi va fi introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros.45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se gaseste in timpul investigatiei. Posibil itatea medicului de a vedea cat mai bine interiorul colonului depinde in mare ma sura de modul in care . Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre: . Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poa te.eventualele ale rgii la medicamente. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura activitati cu motri citate fina.

atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul barit at .multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele far a factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de an i. Medicul va discuta cu pacientul si ii va da i ndicatii in functie de starea de sanatate.specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de c olon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani. dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medic ul . in fiecare caz in parte.colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul. diverticuloza nu trebuie sa faca c olonoscopie decat daca este absolut necesara .medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaint ea interventiei. exame nul baritat si colonoscopia. dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale. . se poate face o colonoscopie “virtuala”. screeningul poate include testele de sangerare oculta. Trebuie discutat cu doctorul si. Urmatoarele informatii sunt necesare pentru o c at mai buna pregatire a colonului. Uneori laxativul este sub forma de praf la care trebuie adaugat a o anumita cantitate de apa.est e bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va treb ui sa mearga des la baie . Daca rezultatele la testele de sangerare oculta. sigmoidoscopia.nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului . si unele solutii de mare a jutor in pregatirea colonului. Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza c omputerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului: .colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia). Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacient ului stari de greata. Exista.daca pacientul doreste. cafeaua. aceasta solutie va trebui sa fie bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. ceaiul. dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detec tate modificari in timpul colonoscopiei .se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna p regatire a colonului Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pen tru ca va fi sedat inainte de interventie. mai nou. Screeningul cu colonosco pie este recomandat la fiecare 10 ani. infectii abdominale. .colo noscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de .trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire a colonului . varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului: . va fi recomandata una dintre examinari . Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua varian te de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata .trebuie sa se evit e hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie . In functie de riscu ri. examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate . sucuri de fructe. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate . De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia re spectiva se poate bea apoi o cantitate de apa pentru a scapa de acel gust. gravidele sau persoanel e cu afectiuni cardiace.cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea doar lichide clare cum ar fi apa pla ta.in general.acesta este curatat de continut. Nu trebuie ca pacientul sa manance sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii.

cu o lungime cuprinsa intre 121.o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. Aceasta investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor. tot trebuie sa se revina la ce a conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii . a zonelor ulcera te. a tumorilor sau a zonelor inflamate sau hemoragice.acest nou t ip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de san atate Riscuri Complicatiile sunt rare.colon. interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei . valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuare a investigatiei. colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip . In unele cazuri se poate folosi si fib ra optica.exista sangerare rectala importanta . Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar rectul si ultima treime inferioara a colonului. In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau rectului sau pot fi extirpa te tumorile de la acest nivel. O cam era mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistra ri video in interiorul intestinului gros.pentru cei cu riscuri cres cute de aparitie a cancerului. Aceasta pregati re . Exista un mic risc de punctionare a colon ului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului. Totusi. Colonosco pul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros. Pacientii care au afectiuni cardiace .apare febra .lichidele rosii sau cele ge latinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointes tinale si pot fi incurcate cu sangele Colonoscopia este o investigatie ce permit e medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si colonul) cu ajuto rul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop. flexibil. dar in general tehnologia digitala a inlocuit fibra optica. Dupa examinare Trebuie imediat anuntat medicul daca: . Trebuie evitate compri matele de fier cu cateva zile inainte de procedura . Colonoscopul este un instr ument subtire. in cazul observarii de modificari. Ar pu tea fi vorba si de un mic risc de infectie.9 cm si 182.9 cm.exista dureri abdominale severe . O tulburare de ritm poate aparea in timpul examinarii dar intot deauna dispare de la sine fara tratament.tr atamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. dar si pentru examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire. Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini prezenta materiilor fecale. Poate fi folosita si in cadrul unui screening pen tru identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumori lor maligne din colon sau rect (cancerul colorectal). Inaintea investigatiei trebuie sa se faca prepararea colonului.apare ameteala Factorii ce pot interveni in acuratetea re zultatelor testului sunt: .

Cei mai multi dintre expert i recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru canc erul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani. dureri ale etajului abdominal inferior . Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. Testele pentru determinarea san gerarilor oculte impreuna cu sigmoidoscopia sunt recomandate. In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea examinarii. Daca testele de depist are a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie .monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati .monitorizarea tratamentului in cazu l bolilor inflamatorii intestinale . Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. In timpul testul ui se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. Pentru multi. sangerari oculte sau vizibile in scaun. Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii: . in special laxativele puternice. rectului sau a intestinului gros.se doreste evaluare a rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu . Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta. Pregatirea pentru colonoscopie poate fi dera njanta si pacientul se poate simti infometat. diaree cronica sau constipatie.investigarea surselor in cazul sangerarilor de la ni velul tubului digestiv. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in mome ntul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul.se realizeaza un screening p entru cancerul colorectal sau al polipilor colonici. aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Medicamentele folosite in curatarea t ubului digestiv. care pot tine pacientul destul de mult timp in baie.exista probleme sau anumi te afectiuni la nivelul anusului. pot produce diaree si crampe a bdominale.poate dura o zi sau doua in functie de cerintele medicului. In cazul persoanelor cu risc crescut de a face can cer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in legatura cu examin area cea mai utila in fiecare caz in parte. dar pot fi folosit e si colonoscopia sau examenul baritat in dublu contrast. In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sangerarilor oculte. Trebuie ca in ziua pregatirii pacintul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta.se recomanda ca persoanele c are au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari de la varsta de 40 de ani.screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut recurente . Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipi lor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervat ie pentru .evaluarea c auzelor de diaree cronica . examen baritat in dub lu contrast sau colonoscopie. Inainte de a bea solutia speciala necesara pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat. P regatirea pentru colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv trebuie golit pentru ca vizualizarea tu bului digestiv sa fie cat mai buna.extragerea de corpuri straine . Colonoscopia este necesara atunci cand: . Aceasta exam inare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexpli cabile la nivelul rectului. sigmoidoscopie. Pe masura ce c olonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa e limine gazele.

Dupa colposcopie . Apoi. Aceasta procedura este foarte simpla. Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu ma i ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 . In al doilea timp. pe care il va introduce in vagin. Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un po lip se poate ca pacientul sa observe. Dupa terminarea p rocedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea e ste bine ca acestea sa fie eliminate.Examenul microscopic al f ragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog . urme de sange in mate riile fecale. examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%. d ar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care la rgeste peretii vaginului). Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cer vicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat mi croscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul. Colposcopia si biopsia cervicala . Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii. care este un instrument din metal sau plastic sterilizat. mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acest uia sau vaginul este stramt ori sensibil. Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica. Ginec ologul va incepe cu examinarea vulvei. fara pregatire prealabila. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical. In cazul in care prele varea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemosta za. cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali.14 zile dup a procedura. Multi pacienti n u-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei.durere. du reaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in moment ul prelevarii de tesut. daca nu exis ta vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. Intr-o prima etapa (colposco pia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este exa minata. va folosi o valva speciala (speculum). ci doar uscat. in pozitie ginecologica. Dupa examinare pacientul se poate simti ametit. suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. In timpul colposcopiei Examenul colposcopic nu este dureros.informatii generale Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul d e familie si asistenta medicala cu competenta necesara. Prelevarea de tesut bioptic de la nive lul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe. iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. timp de cateva zile. pana cand dispare efectu l medicamentelor. Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. va observa aspectul general. Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesu t de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretaj ul endocervical utilizandu-se chiureta. cu fesele cat mai la m arginea mesei.

Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lu pa care mareste de 2-60 de ori. De retinut! Uneori. Desi u n rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. ca re se coloreaza diferit fata de celulele normale. prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul ca reia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului. Ocazional. In cazul in care rezultatele colp oscopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul . dupa badijonarea cu solutie lug ol. inaintea varstei de 18 ani . apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma. examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziun i ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incert e.fumatul .mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri . care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase.sangerarea m enstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginu lui sau colului .dusul. medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. tot sub colposcop.Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei.istoric personal de leziuni pr eneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale . In cazul in care pentru oprirea hemorag iei s-a utilizat solutia Monsel. Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea soluti ei Monsel la nivelul colului. fiind astfel mai usor de depis tat.debutul precoce al vietii sexuale. vaginul ui si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora. folosirea tampoanelor si cremelor vaginale . secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. biopsia tintita. I ndicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transfor marea maligna a celulelor epiteliului cervical: .prezenta infectiilor vaginale sau cervicale.citologie modificata la Testul PAP . biopsia cervicala poate cauza infectii s au hemoragie persistenta. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice. Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana. Din aceste leziuni se efectueaza. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (test ulPapanicolau. testul PAP. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop. Colul este examinat int ai direct. Colposcopia reprezint a o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei. Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare.infectiile cu H PV (human papillomavirus) si HIV .deficient e ale sistemului imunitar . Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de ca tiva factori: . ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber.utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani.

in momentul efectuarii invest igatiei. deoarece prezenta s angelui poate interfera cu rezultatul. Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc.daca este sau a fost in tratament pentru o infe ctie vaginala. conizatia se va efectua fara sa fie n ecesara internarea pacientei. insa. Complicatiile care pot aparea d upa conizatie sunt sangerarea. Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin ca re se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic. la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abu ndenta. poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produ ce hemoragie importanta . LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ans a diatermice. Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col ute rin sau a leziunilor precanceroase. biopsia. inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen. Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uteri n insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. Aspect norm al al frotiului vaginal. mai ales daca este necesara ef ectuarea biopsiei.daca este sau da ca e posibil sa fie gravida. infectia sau in cazul in care femeia este gravida . Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operat or si necesita anestezie regionala sau generala. Anormal Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: . prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act t erapeutic. avortul sau nasterea prematura. insa. sub anestezie locala.anatomo-patologic (biopsia). De asemenea. cu ajutorul unui bisturiu. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie.ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medica ment . Rezult atele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile. Aspect normal al vaginului si al colului uterin. cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “lo op electrosurgical excision procedure"). . Fiind o procedura chirurgicala. cervicala sau pelviana. cu marginile in t esut sanatos. efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspic iunii de cancer cervical. In unele situatii. riscul de avort nu este mai mare decat in populatia ge nerala. electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin elec trocauterizare. La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarc inii. Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecolog ie!!! In timpul sarcinii.daca prezinta sangerari .S e va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei. Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei. Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prele varea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pe ntru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii). d aca este necesara. de infectii genitale). Normal Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari ti sulare si celulare. regionala sau generala. Coni zatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin.

vaginului si colului . Preleva rea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara.fumatul . Exista o serie de factori de ris c in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase.biopsie tintita) .existenta. cum ar fi: spalaturile vaginale.un sistem imunitar scazut .Prima perioada a ciclului menstrual. unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiu nea de maxima suspiciune .inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18) . numit colposcop.sangerarile menstruale. Colposcopia indi ca cand.utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani .antecedente de modificari pre canceroase la nivelul colului sau cancer de col . Colposcopia si biopsia cervicala O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului. Uneori doctorul poate folosi o substanta io data la nivelul vaginului si al colului pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale.permite cercetarea atenta a leziun ilor de la nivelul vaginului si colului . dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali . in prealabil.prezenta infec tiilor cervicale sau vaginale Pacienta va simti un usor disconfort la introducer ea speculului mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata.Daca se observa unele modificari in timpul investig atiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical. tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intr avaginale cu 24 de ore inaintea interventiei . Colposcopia: .o viata sexuala c u mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener. a unui test PAP modificat . In timpul colposcopiei. este momentul cel mai in dicat pentru o programare a acestei investigatii. Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat. Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate. care poate prelua imagin i sau poate face inregistrari video.poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele te stului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare.permite monitorizarea evolutiei sub tr atament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului. Acesti factori de risc sunt: . Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata v ulvei. care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului . O camera poate fi atasata la colonoscop. Daca sunt prelevate si bi opsii acestea vor fi analizate la microscop si astfel va fi determinat caracteru l acestor celule -canceroase sau precanceroase. Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber.infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV . medicul foloseste un instrument. intre zilele 8-12.

destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col. Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente c hirurgicale ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala. pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida. Mucoasa vaginului si a colului sunt normale Biopsia nu arata celule anormale .conizatia nu se face la o gravida Riscurile investigatiei Foarte rar. care se practica cu anestezie locala sau generala. Prin aceasta in terventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul nor mal din jur sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie. Da r rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie. dar probabilitatea este minima . de catre medicul care a efectuat examinarea.une ori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal . Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcini i. .colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute d e a face cancer de col uterin.. Conizatia este o procedura chirurgicala. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente. infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate .un rezultat normal al colposcopiei sau bio psiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical. Un test pap este cel utilizat in acest scop . o colposcopie poate cauza infectii s au sangerari prelungite. Ocazional. Rezultate Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie. de obicei. in acest caz conizatia poate rezolva pr oblema deoarece este prelevat tot tesutul modificat.colposcopia impr euna cu biopsia cervicala pot oferi. Totusi rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul. Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului. Co lposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere . T esutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la cure nt electric.daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului PAP va fi luata o alta mostra de biopsie.colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest d omeniu. In cazul unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba d e cancer de col. Biopsie cervicala si colposcopie Normal: Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisular a.

cu 30-60 de minute inainte d e inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza si biopsie.pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen. ce pot indica un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va f i acoperita cu un halat de hartie. se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia . Cea mai buna perio ada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8 -12 de la inceputul ciclu menstrual.are probleme cu coagularea sangelui . de catre un medic de familie sau de o asistenta care in p realabil au fost instruiti in acest sens. Examinarea va fi f acuta intr-un cabinet medical. frecvent de la nivelul canalului endocervical .Patologic Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice. fie Colposcopia se face atunci cand: . Colposcopia este o investigatie sigur a in timpul sarcinii. Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu sigura nta daca pacienta este insarcinata sau nu. Pentru propriul confort al pacientei este b ine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii. cervicala sau la nivelul pelvisului . Totusi. sau pentru a vedea daca tratamentul a fost efi cient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel Inainte de a face o colpo scopie trebuie anuntat medicul daca: .pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicam ent . Aceasta examinare se fa ce de catre ginecolog.exista posibilitatea de a fi insarcinata. Daca se va preleva si biopsie atunci f ragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. Biopsia arata prezenta de celule modificate. in momentul colonoscopiei se va preleva o bi opsie.se urmaresc anumite modificari ale colului . . Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tum ori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului s au al colului. Se va aseza pe masa de examinare sprijinindusi picioarele in suportii speciali.a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala .rezultatul testului Papa Nicolau arata modifi cari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. modificari descope rite la o colposcopie anterioara. Aceasta pozitie va putea face examinarea vul vei si a vaginului mai accesibila. Idea l ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie deoa rece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului.trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului . Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura Pacie nta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravag inale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei. Daca se observa modificari ale tesutului cervical.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagi n si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul. Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza mucoasa vag inului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile z onele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel. Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modific ari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea. Daca va trebui sa fie pr elevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta care va fi i ntrodus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucr u nu se va face la o femeie insarcinata. Colposcopia dureaza aproximativ 15 minu te. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul aces tor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru ce l putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contact ul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinar e. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua. Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca: - apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala di n perioada menstruala - apare febra - apare durerea abdominala - apare o sangera re urat mirositoare Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic - Hemoglobinopatii. - Coagulopatii. - Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeo la, toxoplasma, CMV, parvovirus, etc). - Diagnostic prenatal a unor boli metabol ice. - Imunodeficienta mostenita. - Trombocitopatii. - Cariotipare fetala (amnio centeze nereusita, mozaicism, malformatii fetale). - Evaluarea biochimica (gaze sanguine, pH, hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemog lobina, etc). - Terapeutic: transfuzie in caz de anemie severa a fatului in izoi munizarea Rh. Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu reprezinta altceva decat punctia vaselor din c ordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si prelevarea de sange fet al. Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocen teza si in functie de scopul urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie.

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza. - In func tie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie. Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea. - Anestezia l ocala este de cele mai multe ori suficienta dar uneori poate fi necesara o anest ezie pe vena. - Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordon ului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia. - Acul se introdu ce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului, si se extrag minim 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza. - Daca placenta este inse rata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea am niotica. - Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica. Timing: - Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie. - Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombi lical este deosebit de fragil si pot aparea accidente. Riscuri: - Procentul de p ierdere fetala este de 0,5-1,5% - Sensibilizare Rh. - Esec al tehnicii. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange Proba de sange se preleveaza de la nivelul unei vene a bratului. O banda elastic a este infasurata in jurul bratului. Poti sa nu simti nimic sau poti simti o int epatura sau piscatura. Putem simti anxietate in timpul asteptarii rezultatelor t estului AFP pentru determinarea sanatatii copilului inca nenascut. - Nivelul san guin al AFP se determina la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvatripl ului test de screening. De obicei se determina intre 15 si 20 de saptamani de sa rcina, aceste teste determina nivelul sanguin a trei sau patru substante la feme ile insarcinate. Triplul test determina alfa-fetoproteina (AFP), beta gonadotrop ina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sau u E3). Cvadruplul test le determina pe cele trei de mai sus impreuna cu hormonul i nhibina A. Nivelul sanguin al acestor substante, impreuna cu varsta mamei si a a ltor factori ajuta medicul specialist sa stabileasca posibilitatea existentei un or afectiuni ale fatului. - AFP este un test de screening pentru depistarea unor afectiuni ale fatului. Se recomanda efectuarea altor teste in cazul in care val orile AFP sunt anormale. O ultrasonografie si/sau o amniocenteza se vor efectua in cazul depistarii unor valori anormale ale AFP. - Valori normale ale AFP nu ex clud defectul de tub neural sau sindromul Down. - Nivelul AFP in lichidul amniot ic se poate determina prin amniocenteza. Multe femei prezinta valori normale ale AFP la nivelul lichidului amniotic, desi au valori modificate la nivel sanguin. Aceste femei prezinta risc de a avea fat cu defect de tub neural. - Se recomand a consultul medicului specialist sau a unui medic genetician in cazul in

care se depisteaza valori anormale ale AFP. Valorile AFP pot fi anormale, chiar daca fatul este sanatos. - La pacientii cu cancer hepatic sau alte tipuri de can cer, scaderea nivelului AFP poate semnifica reusita terapeutica. Testul AFP se e fectueaza pentru: - a depista anumite afectiuni cerebrale sau spinale (defecte d e tub neural) la copilul care nu s-a nascut inca: asemenea defecte apar la 2 din 1000 de sarcini; sansa de a naste un copil cu defect de tub neural nu are legat ura cu varsta mamei; majoritatea femeilor ai caror copii au fost depistati cu de fecte de tub neural nu au istoric familial de astfel de afectiuni; acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina - depistarea sindromului Down: un nivel scazut de AFP poate depista sindromul Down in aproximativ 60% din cazu ri; sansa de a depista sindromul Down creste la 80% daca se efectueaza triplul t est cu estriolul si beta-hCG - pentru depistarea anumitor tipuri de cancere ca s i cel testicular, ovarian sau hepatic; cu toate acestea, jumatate dintre persoan ele care au cancer hepatic nu prezinta nivel crescut al AFP - monitorizarea rasp unsului la tratamentul pentru cancer - depistarea cancerului hepatic (denumit he patom) la persoanele care au ciroza sau hepatita cronica cu virus B. Specialistu l in prelevarea sangelui (asistenta medicala) va: - va monta o banda elastica in jurul bratului pentru a opri curgerea sangelui prin vene la acel nivel. Acest l ucru va determina umflarea venei de sub banda elastica, usurand introducerea unu i ac in vena - se dezinfecteaza pielea cu alcool - se va introduce acul in vena; s-ar putea sa fie nevoie de mai multe punctionari - se ataseaza un tub la nivel ul acului pentru a aspira sange - se va elibera banda elastica dupa colectarea c antitatii dorite de sange - la nivelul locului intepaturii se apasa cu un tampon de vata pe masura ce acul este indepartat - se preseaza zona punctionata si se aplica un leucoplast. - poate aparea o usoara vanataie la locul intepaturii; san sele de a aparea echimoza scad daca apasam la nivelul intepaturii timp de cateva minute - in cazuri rare, se poate inflama vena dupa prelevarea sangelui; aceast a afectiune se numeste flebita; se recomanda comprese reci la acel nivel de cate va ori pe zi - sangerare la nivelul intepaturii poate aparea la persoanele cu de fecte de coagulare. Aspirina, warfarina si alte medicamente care subtiaza sangel e pot creste sansele de sangerare. Se recomanda informarea medicului specialist inainte de prelevarea sangelui in cazul persoanelor cu defecte de coagulare sau alte afectiuni similare. Testul AFP determina nivelul sanguin al alfa-fetoprotei nei la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fatului. N ivelul sanguin al AFP poate ajuta la depistarea unor afectiuni ale fatului. Valo ri normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. De asemenea, valorile va riaza si in functie de varsta fatului; un nivel crescut sau scazut de AFP poate semnifica calcularea gresita a varstei fatului. O ultrasonografie poate stabili exact varsta

fatului. La femeile insarcinate, nivelul AFP creste progresiv incepand cu saptam ana a 14-a de sarcina. Continua sa creasca pana la o luna sau doua inainte de na stere, incepand sa scada foarte incet. Valorile sunt in general putin mai mari l a rasa neagra comparativ cu femeile de culoare alba. O valoare precisa a varstei sarcinii este necesara pentru interpretarea corecta a valorilor AFP. Valorile n ormale ale AFP se stabilesc in functie de greutate, varsta si rasa femeii; se ia u in considerare femeile cu diabet care isi fac injectii cu insulina si in funct ie de varsta copilului (varsta gestationala). In cazul in care varsta copilului este diferita dupa efectuarea ultrasonografiei, valorile AFP se vor ajusta in fu nctie de aceasta valoare. Media acestei valori ajustate se numeste multiplu de m edie (MoM). O valoare a AFP care este intre 0,5 si 2,5 ori MoM este considerata in limite normale. Se va stabili impreuna cu medicul specialist limita de valori ale AFP care sunt considerate normale pentru fiecare femeie in parte. Valori cr escute ale AFP Valorile crescute ale AFP la femeile insarcinate pot semnifica: varsta gestationala a fatului nu este calculata corect - femeia are sarcina mul tipla, ca de exemplu gemeni sau tripleti - fatul are un defect de tub neural - i ntestinele fatului sau alte organe abdominale sunt in afara corpului (denumite d efecte de perete abdominal sau omfalocel); va fi necesara o interventie chirurgi cala dupa nastere pentru a corecta problema - fatul este mort. Valori crescute a le AFP la femei neinsarcinate sau barbati poate semnifica: - cancer hepatic, tes ticular sau ovarian - boala hepatica, ca ciroza sau hepatita - consum excesiv de alcool. Valori scazute ale AFP Valori scazute la o femeie insarcinata poate sem nifica: - varsta gestationala calculata gresit - sindrom Down. Acest test determ ina nivelul sanguin al alfa-fetoproteinei (AFP) la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fetusului (copilul care nu s-a nacut inca). Ni velul sanguin al AFP-ei la femeile insarcinate poate aprecia daca copilul are di verse afectiuni ca spina bifida sau anencefalie. Un astfel de test poate fi efec tuat pentru screening-ul altor afectiuni precum: diferite modificari cromozomial e - ca de exemplu sindromul Down (trisomia 21) sau sindromul Edward (trisomia 18 ). Un test AFP poate depista prezenta omfalocelului, o afectiune congenitala ce consta in hernierea unor parti din intestinul copilului la nivelul ombilicului. In mod normal, in sangele unei femei insarcinate se gasesc cantitati scazute de AFP. La femeile (care nu sunt insarcinate) si barbatii sanatosi nu exista AFP (s au daca exista aceasta substanta se gaseste in cantitati foarte mici). Triplul test si cvadruplul test

Riscurile punctiei venoase Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa sun t foarte mici: . Cu toat e acestea. In anumite cazuri se efe ctueaza o serie de teste de screening. Sensibilitatea acestui test este asemanatoare cu cea a unui test cvadruplu de sarcina care se efectueaz a insa in trimestrul al doilea. ovarian. femei neinsarcinate si barbati.fumatul care creste nivelul sangui n al alfa-fetoproteinei . de exemplu determinarea grosimea pliului cutanat al fatului la ni velul cefei (pliul nucal). in primul trimestru de sarcina. Daca femeia este insarcinata. unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii de catre ac. pancr eatic sau hepatic. Triplul test dozeaza alfa-fetoproteina (AFP). de calitatea venelor si de pragul durer ii pacientului. Cantitatea de durere simtita depinde de abilit atile persoanei care efectueaza punctia. Cvadruplul test le dozeaza pe cele trei amintite mai sus plus hormonul i nhibin A. Testul integrat foloseste si parametrii masurati prin ul trasonografie. Nu este necesara o pregatire speciala pentru a efectua testul. Nivelul sanguin al acestor substante. femeile neinsarcinate si copiii La cop ii. Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii.Nivelul AFP se dozeaza de obicei la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvadruplului test de screening. impreuna cu varsta pacientei si alti factori ajuta medicul specialist sa afirme probabilitatea ca fetusul sa pre zinte sau nu anumite afectiuni sau defecte congenitale. alte limfoame. va fi cantarita inainte de efectuarea testului deoarece rezultatele testului sunt s i in functie de greutatea corporala. mai ales cu cancerul testicular. Determinarea cariotipului Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoa sa. Un nivel crescut de AFP mai poate aparea in limfomul Hodgkin. Rezultatele testului se bazeaza si pe rasa pacientei. Barbatii. determinand trei sau patru substante ce pot aparea in sangele un ei femei insarcinate. Motivele pentru care nu se poate efectua testul sau pentru care rezul tatele sunt neconcludente sunt urmatoarele: . determinarea nivelului free-beta-hCG si o proteina de numita proteina A plasmatica asociata sarcinii (PAPP-A). beta-gonadot ropina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sa u uE3). prezenta AFP in sange se poate corela cu anu mite tipuri de cancere. gastric.efectuarea in ultimele 2 saptamani a unui test medical care foloseste trasori radioactivi. Acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina. tumori cerebrale sau cancerul celulelor renale. pentru a infirma sindromul Down. majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odat a cu pozitionarea acului in vena.

poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei. . se poate dezvolta o infl amatie la nivelul venei.atasarea unei epru bete la acul respectiv pentru colectarea sangelui . Prele varea celulelor de la nivelul maduvei osoase Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de la nivelul maduvei osoase. se recomanda c ompletarea formularului pentru testare medicala. Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange p relevata de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa).va infa sura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui. Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact important asupra vietii unei persoane.aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata.sangerare la locul punctiei. Se recomanda consultul medicului specia list pentru a stabili necesitatea efectuarii testului. riscurile sale sau modul in care se va efectua. foarte rar. fibroza chistica sau hemofilia. Un consilier genetic ne poate ajuta sa lu am decizii bine informate. Aspirina. warfarina si alte me dicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot determina sangerare mai frecv ent.curatarea zonei cu alcool . cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist despre acest lucru. ca de exemplu sic lemia. aceasta afectiune se numeste tromboflebita si se tratea za cu comprese umede locale timp de cateva zile . apoi fixarea cu leucoplast. i n cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii. acest lucru se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea a cului la nivelul locului punctiei .indepartarea bandeletei elas tice dupa colectarea sangelui . Acesta este instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala genetica. Pr elevarea celulelor de la fat Pentru acest lucru. in momentul scoaterii acului din vena . Prelevarea s angelui de la nivelul unei vene Specialistul care va preleva sangele : .aplicarea unei presiuni pe zona re spectiva (pentru evitarea formarii unui hematom). se recomanda consultul unui specialist in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. Cum se face test ul? Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de cel ula sau tesut din corp.introducerea acului in vena. Persoanele care sangereaza sau care au probleme de coagulare. Nu este necesara nici un fel de pregatire. celulele sunt colectate de la f at prin amniocenteza sau prelevarea de la nivelul vilozitatilor corionice. uneori pot fi necesare mai multe intepaturi .uneori. Deci se recomanda consultul unui genetician inainte d e a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test genetic. Pentru a intelege importanta acestui test.. acest l ucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si astfel fac iliteaza introducerea acului pe vena .

exista mai multi sau mai pu tini de 46 de cromozomi . prin determinarea prezentei cromozomului Y. Cariotipul Normal Anormal . cu toate acestea.amn iocenteza efectuata recent.a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului . marimea si numarul cromozomilor intro mostra de celule umane.marimea. Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera testul si acuratetea rezultatului.exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o pere che de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati) .a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor . testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pent ru determinarea sexului. De retinut! . acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar.Cariotipul este efectuat pentru: .tratamente pentru cancer. prin perierea blanda a mucoasei bucale (numita si proba bucala).o perec he de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt: .pentru a stabili sexul unei persoane.prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale. Determinarea cario tipului este un test care evalueaza forma. poate fi folosita uneori pent ru determinarea cariotipului.uneori determinarea cariotipulu i se efectueaza in asociere cu alte teste care furnizeaza informatii mai specifi ce in legatura cu afectiunile genetice .in cazul in care rezultatele cariotipul ui sunt anormale. Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua. cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente anticancer . uneori este nevoie ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea .a stabili daca exista un defect cromo zomial care impiedica femeia sa ramana insarcinata sau care determina avort spon tan (pierderea sarcinii) . forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom .a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sa u pentru a stabili daca defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort . rezultatele testarii de la nivelul ca vitatii bucale sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cario tipului .forma sau marimea cromozomilor este anormala . celule de la mama se pot amesteca cu celule de la fa t.a juta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere .

XY la barbat. a Ecografiei D oppler color.. Aspectele imagistice sunt corelate cu datele clinice si paraclinice si sunt explicate pe baze anatomice si fiziologice normale si patologice. sustinuta de prezentarile unor statistici si observatii prop rii. in favoarea unei colaborari cat mai performante in combaterea infert ilitatii feminine si in general a patologiei pelvine feminine. Deci.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca defectul cromozomi al a determinat nasterea unui fat mort . Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea. endocrinologi.a stabi li daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana ins arcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii) . oferind un punct de intalnire intre diversi s pecialisti. Insertia (cromozom i in plus). dintre care ap roximativ 85 pagini color. Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti prin intermediul materialului nuclear. spectral. dispusi in perechi om oloage. prin determ inarea prezentei cromozomului Y. prin 173 figuri cu peste 500 imagini. ca siclemia. Infertilitatea cu plurilor reprezinta o problema globala ce implica uriase cheltuieli . in conditii tehnice deosebite oferite de Editura SITE CH. cu o activitate in domen iu de peste 15 ani. originala. precum si a imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara. Un consilier pe probleme genetice poa te ajuta la luarea unor decizii bine informate. tridimensio nale si angiografice. realizate pe cazurile studiate si pe experienta dobandita cu ocazia unor st agii de perfectionare in Franta. acest lucru se face atunci cand sexul unui nounascut este neclar. 22 de perechi autozomale. deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina dificultati de crestere. cu achizitii multiplanare. Cariotipul este efectuat pentru: . radio. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina Lucrarea reprezinta prima mono-grafie publicata in tara noastra care trateaza as pectele normale ale aparatului genital feminin si patologia infertilitatii femin ine de etiologie pelvina prin ilustrare comparata. a Tomografiei Computerizate c u achizitie helicoidala multispire si cu reconstructii multiplanare. dezvoltare si diferite afectiuni. care are avantajul explorarii "in timp real". Il ustrarea bogata.imagisti. se recomanda consultarea unui medic spec ializat in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice. 2 cromozomi sexuali. cromozomial. Ca riotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi. astfe l incat lucrarea se adreseaza in egala masura medicilor ginecologi.pentru a stabili sexul unei persoane. fibroza chistica sau hemofilia.obstetricien i. cu utilizarea Histero-salping o-grafiei digitale. cu reconstructii 3D si 4D.deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact important asupra vietii unei persoane. acesta este instr uit pentru a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica. XX la femei . releva o experienta personala deosebita a autoarei.ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . metoda neiradianta.a stabili cauza defectelor de la naster e sau disfunctiilor nou-nascutului . forma s i numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane. rezultate comparate cu cele din literatura de s pecialitate. se recomanda consultul ace stuia inainte de luarea unei decizii. indicata in cazuri selectate.

cu semnificatia ingrosarii unui tesut prin marirea volumului celulel or). de exemplu aceeasi leziune descrisa e cografic "cu continut transsonic si perete hiperecogen". tomografia compute-rizata . imagistul trebuie "sa traduca" observatiile facute in termeni clinico-histologici. regionale si mondiale care cerceteaza atat noi metode de diagnostic (imuno-histochimice. Un a lt exemplu este "imaginea lacunara rotund-ovalara endocavitara uterina. ede m (RMN). care este o reprezentare tehnica adesea cu arte facte sau cu aspecte nepatognomonice pentru o anumita afectiune. ecog rafia si TC pentru mioame calcificate. hidrosalpinx). diferentierea structura benigna. in al doilea se ns. descrisa la HSG. adica trebuie formula t un diagnostic orientativ. cu rezervele necesare. s-au descris anumite modificari imagistice sugestive pentru necrobioza tisulara (de exemplu pentru leiomiom prin ecografia intravaginala. hiposemnal T1. avand tendinta sa ofere informati i cu caracter functional si structural. in conditiile in care fiecare metoda are limitele sale. genetice. precum si de utilizarea tratamentelor hormonale de stimulare a ovulatiei sau d e substitutie in insuficientele ovariene precoce si in cursul menopauzei. Fata de recomandarile excesiv de prudente i n formularea diagnosticului imagistic ale unor autori care. fixa. Progresele constante d in ultimii zece ani au ameliorat in mod semnificativ studiul morfologiei pelvine si. chist dermoid). in dublu sens: primul. echivalenta cu "hiperplazia/ ingrosa rea endometriala localizata cu ax vascular central" din ecografie. autoarea considera ca imaginile trebuie interpretate. Indiferent de tehnica imagistica utilizata. legate de evolutia normala sau disfunctionala a ciclului hormonal . calcificari (radiologia. iar bolnavul este o entitate si poate avea sau nu o anumita afectiune re ala. cu ajutorul unor tehnici minim invazive. Toate aceste caracterizari structurale imagistice anatom o. Volumul argumenteaza si ilustreaza faptul unanim admis ca imagistica sectionala (ecografia. dar este impr obabil sa fie atestata o alta "entitate" histo-patologica. mai recent. modificari vascular e (eco-grafia Doppler calitativa si cantitativa. dupa realizarea descrierii. imaginea trebuie interpretata pentru ca limbajul imagistic este foarte speci alizat. care semnifica entitatea patologica "polip endometri al".RMN) are posibilitatea sa precizeze tipul de structura: lichidiana (ecografia. recomand a inlocuirea termenului histologic "hiperplazie" (ingrosare a unui tesut prin in multirea numarului de celule) cu termenul "hipertrofie". colectii sanghine acute s au cronice (de electie RMN.TC si rezonanta magnetica nucleara . exista astazi numeroase organisme abilitate in diagn osticul si tratamentul infertilitatii la nivele nationale.de diagnostic si tratament. im agistice) cat si noi metode de tratament cat mai eficace. de exemplu. tomografic "cu densitat i lichidiene si prindere de contrast in inel periferic" si la examenul RMN "cu h ipersemnal in achizitiile ponderate T2 si hiposemnal in achizitiile ponderate T1 ". ca re nu largeste cavitatea". TC si RMN pentru chisturi. trebuie tinut cont ca "imaginea nu este obiectul" (Platon). Tipul de polip va putea fi precizat prin examenul histologic. si "ingrosare endometriala localizata in hipersemnal T2. Imagis tica moderna in continua dezvoltare reprezinta o metoda indispensabila in diagno sticul si tratamentul infertilitatii feminine. de exemplu pentru endometrioza). mai limitat prin TC. histerosalpingo-grafia-HSG in leziunile endometriale cu reflux venos si limfatic). De a semenea. ci do ar sa orienteze clinicianul asupra entitatii leziunii. cu zona jonctionala i ntacta" din examinarea RMN.structura maligna prin ecografie si RM N. reprezinta o formatiune chistica. ele au caracter orientativ si nu tre buie emisa pretentia de a se substitui examenului histo-patologic in sine. ca nu trebuie supraestimata imaginea. tisulara de tip grasos (TC si RMN). al aspectelor fiziologice si fizio-patologice ale aparatului ge nital feminin.patologice sunt interpretate cu rezerva. TC). Unificarea limbajului est e insa justificata de necesitati practice. TC si RMN cu contrast. RMN. Cu alte cuvinte. (de fapt tot un termen histologic. Problemele reale de .

emiterea de semnal elect romagnetic).) si castigarea unui timp im portant in luarea deciziei terapeutice. pentru mai buna i ntelegere a semiologiei imagistice intalnite in infertilitate.diagnostic se pun in cazurile fara semiologie imagistica particulara. corelata cu datele anamnestice. anatomice si fiziologice ale aparatului genital feminin. care au obtinut realizar i importante in diagnosticul si tratamentul patologiei pelvine feminine. Lucrarea este recenzata cu recomandari spre lectura medicilor interesati. de subs tituire temporara a acestuia (rol de " pilot automat"). prin metode de analiza computerizata multi-dim ensionala a cazu-rilor. apoi sunt prezentate tehnicile moderne de examin are pelvina recomandate in studiul infertilitatii feminine. Se tine sea ma ca exista limite de sensibilitate si specificitate ale tuturor metodelor de d iagnostic radio-imagistic. cu a chizitiile stiintifice actuale. scopul analizei este repre zentat de evaluarea complexa imagistica a fiecarui caz de infertilitate feminina . fara ilustrarea aspectelor im agistice. In acelasi timp. s-a considerat necesara prezentarea intr-un prim capitol a aspect elor embriologice. mecaniciste si pentru u tilizarea unui limbaj adecvat. reflexia ultrasunetelor. sunt prezentate cu referiri l a experienta dobandita. oferite din partea a trei repr ezentanti de prestigiu ai scolii romanesti de medicina. Experienta personala este redata pr in analiza datelor imagistice intalnite la un lot reprezentativ de paciente inve stigate cu ocazia bilantului infertilitatii cuplului. etc. in care aplicarea unor metode de inteligenta artificiala va avea rol de vali dare a diagnosticului expertului imagist si. Se stie ca nu toate lezi unile anatomo-patologice ale aparatului genital feminin sunt intalnite in perioa da fertila si dintre acestea nu toate sunt cauzatoare de infertilitate. incat aspectele legate de patologia hipotalamo-hipofizara sunt amin tite ca mecanisme fiziologice si fizio-patologice. I n acest cadru. Aceasta lucrare incearca sa coreleze substratul anatomic si histologic al structurilor normale ale aparatului genital feminin si ale leziunilor implicate in infertilitate. cu valoare practica. Ecografia fetala . sunt prezentate afectiunile cu localizare (exprimare) p elvina implicate mai frecvent in infertilitate. in unele cazuri de urgenta. Nu reprezinta sco pul prezentei lucrari evaluarea completa a gonado-statului feminin in cadrul inf ertilitatii. in care ca z se recomanda orientarea diagnosticului catre patologiile cele mai probabile in contextul clinic si formularea de sugestii pentru examenele complementare neces are diagnosticului diferential. pentru determinarea unui algoritm optim de investigatie si tratament. utilizarea lor fiind justificata de posibilitatea de triere si orientare a cazurilor prin examinare in vivo. precum si aspectele imagistice considerate normale ale aparatului genital feminin. Totodata. anumite aspecte imagistice leg ate de tehnica si diagnostic. variatiile ciclice ale structuri lor anatomice sub influentele hormonale necesita cunoasterea de catre imagist si clinician a fiziologiei si fiziopatologiei aparatului genital feminin si in ace st scop sunt prezentate referiri la ultimele achizitii stiintifice in domeniu. precum si aspectele imagistice i ntalnite in functie de metodele recomandate. imunologice. In final sunt propuse modele de decizie tip sisteme expe rt. Aceasta analiza computerizata permite evitarea unor costuri inutil e determinate de explorarile imagistice si paraclinice nejustificate la toate ca zurile (hormonale. bacteriologice. pentru evitarea unei evaluari schematizate. Cunoaste rea substratului histo-patologic al leziunilor este indispensabila imagistului c are interpreteaza informatii indirecte. In continuare. cu aspectele imagistice. bazate pe proprietati fizice ale tesutur ilor (absorbtia radiatiilor X.

Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material. Daca pacienta prezinta respiratii sc urte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa.un capison (de forma prezervativului) va fi plasat peste transductoru l vaginal. transductorul este acoperit cu un manson de latex si cu un lub rifiant vaginal. ca si gelul K-Y. Tehnica In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie. a riscurilor sale. se indica c onsumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitar ea urinarii inainte si in timpul efectuarii investigatiei. Pacienta poate privi monito rul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii. Ecografia fetala poate fi efectuata in cab inetul medicului.pacienta este asezata in clinostatism dorsal pe o masa de examinare. manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori. Totusi poate fi efectuata de catre un r adiolog sau de catre un obstetrician. Aceasta dete rmina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare. a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate. poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la ni velul taliei fusta sau pantalonul.In mod normal efectuarea ecografiei se face cu vezica plina.un gel este intins pe abdomen . in spital sau in clinica.pacientul nu poate ur ina pana investigatia nu este realizata.pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate .daca nu se pot consuma lichide in cantitat e suficienta. Ecografia transvaginala d ureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute. Unii medici pot permite pac ientei sa-si introduca singure transductorul in vagin. Medicul va impartasi rezultatele pacientei dupa ce imagi nile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog. Daca este prezenta alergia la latex sa va comu nica medicului inainte de efectuarea investigatiei.un instrument mic. vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul un ui tub flexibil (cateter urinar) inserat in uretra . dar nu poate interp reta aspectul acestora. . O ecografie abdominala dureaza 30-60 de minute. Deseori nu este necesara indepartare a completa a hainelor. se va anunta medicul daca vezic a este prea plina si produce durere . In cazul unei ecograf ii transvaginale. O vezica plina ajuta in transmiterea fasc iculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Ecografia abdominala . Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte . o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. Ecografia transvaginala nu este necesara o vezica plina . Transductorul este apoi inserat usor in vagin si apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor. Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. .este necesara efe ctuarea investigatiei cu vezica plina.Tehnici anul ecografist este instruit sa obtina imagini ale fatului. partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte . Totusi. Se recomanda consultul medic al in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale. Nu se recomanda mictiunea pana ce invest igatia nu este realizata. Astfel.daca ecografia este efectua ta in ultima parte a sarcinii.

O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaz a fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a organ ului care inconjura fatul (placentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidul ui amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o imagine ca re poate fi vazuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi si colorate sunt denumi te sonograme, ecograme sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrar ilor copilului. Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de a detecta a fectiunile fatului si pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marim ea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea s a dauneze fatului. Se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. Sexul fa tului poate sa fie determinat cateodata in jurul saptamanii 18 de sarcina. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelu l vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului. In mod normal nu este prezent nici un disconfort in timpul efectuar ii ecografiei transvaginale. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transduct orul este miscat in vagin. Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau c are reduc valoarea acesteia cuprind: - obezitatea - materii fecale sau aer la ni velul intestinului sau rectului - o cantitate anormal de scazuta de lichid amnio tic

- unele pozitii fetale - incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii inv estigatiei - un fat foarte activ. De retinut! - rezultatele normale obtinute la ecografia fetala nu garanteaza un copil normal, sanatos - medicul poate recomand a teste sau investigatii suplimentare daca rezultatele ecografiei fetale nu se i ncadreaza in limite normale - sotul sau partenerul poate fi incurajat sa fie pre zent in timpul efectuarii ecografiei fetale. O fotografie sau o inregistrare vid eo a imaginii ecografice a fatului este uneori disponibila parintilor - data pro babila a nasterii poate fi schimbata bazandu-se pe efectuarea ecografiei precoce in timpul sarcinii in functie de dimensiunile si dezvoltarea fatului - ecografi a nu intotdeauna evidentiaza malformatiile congenitale - in al treilea trimestru , ecografia fetala nu determina cu exactitate varsta gestationala sau greutatea fatului - efectele unei expuneri repetate a fatului la ultrasunete nu a fost det erminata, totusi nu se recomanda ecografii fetale repetate pentru motive nemedic ale ca si determinarea sexului fatului sau pentru obtinerea de imagini pentru co lectia personala - ecografia 3-D este testata pentru utilizarea in evaluarea ano maliilor fetale. Momentan nu este usor disponibila - ecografia Doppler (sau scan area duplex) foloseste fascicule de sunete reflectate pentru a estima viteza si directia sangelui si a fluxului sanguin de la la nivelul placentei la nivelul fa tului. Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, atat la ma ma cat si la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului. Salvarea imaginii ecog rafice face posibila folosirea ecografiei ca si oportunitate a realizarii primei fotografii a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaza fascicule de ultrasunete re flectate care realizeaza o poza a fatului, a organului care inconjoara fatul (pl acentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidului amniotic). Poate sa nu fie furnizate rezultatele investigatiei imediat. Rezultatele complete sunt disponib ile in 2 sau 3 zile. Ecografia fetala Valori normale - fatul prezinta dimensiuni le corespunzatoare varstei - frecventa cardiaca si respiratorie sunt normale cor espunzator varstei fatului - daca investigatia este efectuata tarziu in timpul s arcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos - placenta are dimensiune core spunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin - uterul contine o canti tate adecvata de lichid amniotic

- nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unel e majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii). Valori patologice - fatul cres te mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pent ru varsta sa - fatul este anormal de mare pentru varsta sa - daca aceste teste s unt realizate tardiv in timpul sarcinii, fatul este asezat in pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina) - malformatiile congenitale, ca si absenta rinichil or sau anencefalia sunt prezente - placenta acopera colul uterin (placenta previ a) - uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic - sar cina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica) - sarcina contine tes ut anormal in locul fatului normal (sarcina molara) - frecventa cardiaca fetala este prezenta. Aceasta poate indica moartea fatului. Multe afectiuni pot modific a rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului oric e rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. Electrocardiograma Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt: defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantar ii necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele - daca pacientul vorbeste in timpul testarii - efort fizic important inaintea efectuarii testarii

- anxietate sau aparitia dispneei - plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la ras a neagra. De retinut! Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui inf arct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului cardiac. Exista cateva tipuri spe cifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea ambulatorie a EKGului (Holter) si electrocardiograma de efort: - telemetria si monitorizarea Holt er sunt folosite pentru urmarirea continua a EKGului in timpul spitalizarii sau la domiciliu - telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atas area a cel putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poa te fi plasat in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistra te si pot declansa o alarma la aparitia lor - monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice - electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoas a efectuarea unei electrocardiograme de efort. O parte dintre medici recomanda e fectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste 35 de ani, pe ntru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor e ste utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.Un eori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Pentru a d etecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii cardiace p rintr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se realizea za in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei electrocar diograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert. Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impul surilor electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumi te unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: - unda P reprezinta inregistra rea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) - complexul QRS repre zinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu prime ste suficient sange

Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. Cand apar mo dificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumi ta EKG de efort. In timp. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). ale unor substante chimice (denumite elect roliti). acesta primeste mai putin oxigen decat a re nevoie. Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). O frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muschiul ui cardiac). neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara ). dupa infarct. Ritmul cardiac. sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea art eriala. Tot in catego ria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. cum sunt calciul si potasiul. Boala coronariana si infarctul miocardic. Electrocardiograma Normal Anormal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul sunt regulate. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. Din acest motiv electro cardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei. boala coronariana. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. Unda P. O frecven ta cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie.. Daca arterele coronare ce furnizeaza s angele muschiului cardiac sunt blocate. Inflamarea inimii. Un EKG normal nu e xclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG. Tahicardiile i nclud un ritm rapid. cardiomiopatia si bolile valvulare. Activitatea normala a inimii de pinde de nivelurile sanguine normale. a altor investigatii. Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii mus chiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita). Activitatea atriilor este normala. . istoricului medi cal. complexul QRS si unda T sunt normale. In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand apar simptome le. Unele modificari ale EKGului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor ca mere.unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vede re electric si se pregatesc pentru o noua contractie. Niveluri crescute sau scazute ale acestor electroliti. daca este necesar. Semnele precoce de isc hemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subde nivelarea segmentului ST. examenului clinic si.

determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexu lui QRS sau a undei T. Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului. Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezul tatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de famil ie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examin arii sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG -ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este d enumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indepa rteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul va st a intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pent ru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi pla sat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de un ica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, elec trozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa terminarea investigatiei e lectrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate infl uenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nem iscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respi ratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac. De retinut! Electrocardiograma este o investigat ie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. Pacie ntul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase at unci cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort. Med icul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe ca re pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele electr ocardiogramei. Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motiv e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electrozii de tecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un curent e lectric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare. O electro cardiograma este indicata pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile , in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale d urerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmii le, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxu lui sanguin catre inima (ischemia) - monitorizarea activitatii electrice ale ini mii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficientei si a e fectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a in imii - verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defi brilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul , hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere). Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile elect rice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natur al electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata d e la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In tim pul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, b ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impuls urile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de a parat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate: - dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivel ul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - problem e ale ritmului cardiac (aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determi nate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoa ra inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct mi ocardic. Endoscopia digestiva superioara O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. M ai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un r isc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii d aca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi ne cesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din var satura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare , aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu mo dificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte s i dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are r iscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu p robleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despr e riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare Dupa examinare pot aparea: - dureri cardiace - dificultati in a r espira de la moderate pana la severe. Dupa endoscopie trebuie sunat medicul spec ialist imediat daca: - apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea - apare febra - apare bradipneea - apar a meteli. Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permi te medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexib il si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va disc uta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta sa terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot af ecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice r ezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet. Endoscopie digestiva superioara Normal: Esofagul, stomacul si duodenul au un asp ect normal Modificari: Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia po ate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamator ii ale intestinului sau de ulcerul peptic Hemoragii date de inflamatie, de ulcer , de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilata ri ale venelor esofagiene) Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi sau di latatii la nivelul esofagului Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau du oden. Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lu a tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gast ric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei. Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot includ e: - ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la m ai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului - hemoragie masiva a tra ctului digestiv superior De retinut! - o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul , stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endos copia

permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori , care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancer ul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnosti c cu ajutorul acestei metode de investigare - endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pen tru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelal te examinari ale tubului digestiv superior - endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor - colangiopancreatografia retrograda endoscopic a (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara s i pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicionea za o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacient ului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica. Endoscopia d igestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa expl oreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la niv elul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta un eori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv sup erior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate v edea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivel ul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepa rtati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologi ei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirur gicale exploratorii. O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru: detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilo r bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian - detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor s au a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme p ot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru trac tul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite - determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de or igine digestiva) - determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superio r sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de bloca re in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate - diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fu ngi sau virusuri - verificarea vindecarii ulcerului gastric - examinarea stomacu lui si a duodenului dupa o interventie chirurgicala - a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului) Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

.urmeaz a un tratament medicamentos . dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior. pacient ul nu trebuie sa manance sau sa bea. medicul va recomanda oprirea tempora ra a acestuia inaintea examinarii.diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie. care se cre de ca este cauza principala a ulcerului gastric .este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. medic de familie.investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina). de obicei. se reduce si riscul de producere a varsaturilor. Pacientii trebuie sa fie insotiti pentr u ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii ace stia sunt sedati.extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitit e .are afectiuni cardiace . .tratarea hemoragiilor gastro-intestinale. poate aparea o hemoragie. O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza. In timpul endoscopiei o biopsi e poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett . Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spit al si vor lasa deoparte ochelarii. numita helicobacter pylori. Daca pacien tul urmeaza un tratament cu anticoagulante. Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea exa minarii. Inainte de efectuarea unei e ndoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca: are o alergie la vreun medicament. inclusiv la medicamentele anestezice . Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizua lizarea tubului digestiv superior. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului. cum ar fi warfarina . internist sau chirurg. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina. De asemenea. Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualize ze mult mai bine. determina ta de hipertensiunea portala) . fara un tratament specific.pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice. Aceasta examinare poate fi facu ta de un gastroenterolog.are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tra tament cu anticoaugulante. otravitoare .prelevarea de tesuturi (b iopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. intr-o sala s peciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. In general su nt necesari si unul sau doi asistenti medicali. lentilele de contact. Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi.indepartarea polipilor gastrointestinali . Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta . va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. Inaintea procedurii sunt efectua te teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleuco gramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sang elui. ce po ate fi data si de o hemoragie digestiva superioara. bijuteriile sau placa d entara. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani. De cele mai multe ori aceast a inceteaza de la sine. In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotec toare (sucralfat).exista posibilitatea unei sarcini .

. Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul e ste plasat in vena. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. uneori. Pacientul se va simti re laxat dar.Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic. Pe perioada investigatiei vor fi admi nistrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. doctorul presan d usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului. De asemenea. pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust ama r si va duce la amortirea limbii si a gatului. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. se pot si aspira aerul sau secr etiile. cu capul putin inclinat spre inainte. acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din s pital. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respi ra. Pacientul va fi ruga t sa se intinda pe partea stanga. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si. Treb uie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu v a ingreuna respiratia. acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nui va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal.doua ore. Aceasta perioada dureaza una . Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. Apoi. introd use prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. atat la nivelul gurii cat si al gatului. Daca gatul pacientului a fost amortit in ainte de examinare. Instr umentele chirurgicale ( forceps biopsic sau periute) pot fi. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul i si va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. dar este o falsa senzatie data de anes tezic. va putea si coopera cu medicul. dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice . Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizar ea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. Doctorul va avansa incet cu endo scopul si va vizualiza peretii esofagului. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. Dupa examinare Intrea ga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efec tiva e de doar 5 pana la 10 minute. pentru a usu ra patrunderea endoscopului. in acelasi timp. stomacului si duodenului fie printr-u n aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Pentru siguranta pacientului. prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic. In t impul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. pot fi administra te medicamente ce reduc secretia gastrica. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului. de asemenea. capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura.

senzatia de gura uscata sau vederea i ncetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. cu sange) . daca este cazul. Aceste investigatii nu necesita spitalizarea peste n oapte. Placa va fi incl inata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului. Nu se poate fuma sau mesteca guma i n timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si i ncetinesc digestia. . Medicul va indruma p acientul cat si cand sa bea bariul. Dupa examinare Dupa ex aminare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. Administr area unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la elim inarea acestor simptome. totusi. poate comunic a cu echipa medicala. Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita ba riul. fie in camere specia le pentru aceste examinari. el. Se va pres a usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului.apar dificultati in inghitire sau in vorbire . Examinarea poate fi facuta de un medic radiolog sau de un tehnician radio log. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa f i baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare.apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii. ce transmite razele X. Aceste simptome pot dura cateva zile. Examinari ale tractului digestiv superior Aceste examinari sunt efectuate fie in cabinetul medicului. De asemenea. greata.apare febra.apar dureri car diace sau abdominale . Se poa te ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei as upra fluxului de bariu. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii. Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bi juteriile si placa dentara. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inf lamat sau poate fi usor ragusit. Daca disconfortul este sever trebuie averti zat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana. Chi ar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi. Pacientul va sta in siguranta i ar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei . c e va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fl uoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii.a pare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea . ba lonare sau usoare dureri abdominale.In timp ce tubul este miscat. pacientul poate simti senzatii de voma. Dupa examina re trebuie anuntat doctorul imediat daca: . acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii.apar dureri de gat sau de umeri . Pacientul va sta intins pe o placa.

Multi pacienti in timpul examinarii se simt balo nati si au senzatii de greata. Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce dorest e. Pacientul trebuie sa comunice medicului daca: . in special daca urmeaza tratament cu metformin pentru tratarea diabetului . In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se rein toarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii. Daca pacientul n u observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferit a de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si treb uie sa revina la un control medical. sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare. Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii. atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora.este alergic la bariu si sau la alte substante radio-opace . Daca bariul ramane la nivelul tubului diges tiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv. Ceea ce se simte in timpul investigatiei Bariul este un lichid de consistenta crescuta. Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de i nghitit. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore.urmeaza tratamente medicamentoas e.e ste alergic la vreun medicament . Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 2 0 de minute. Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea.Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nive lul stomacului. cu cateva zile. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. De asemenea. Acestui a i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organi sm. Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacu ta si unii pacienti pot avea un usor disconfort. Daca se face examinarea i ntregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radio log va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face rad iografii la fiecare 30 de minute. In primele trei zile dupa examinare pacientul poa te avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit. trebuie sa opreasca tratamentele . asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment. Aceste exam inari nu se fac pe perioada sarcinii deoarece exista riscul afectarii fatului de radiatii. hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor. cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit.exista siguranta sau suspiciunea de a avea o sarcina.

Daca se f ace si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. tumorilor. Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacient ul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecere a mai rapida a timpului. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. ulceratiilor. Aceste examinari nu sunt recomandate de rutin a de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointest inale. inflamatie.d etectarea zonelor de inflamatie intestinala. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene).evaluarea simptomelor de genu l pierdere inexplicabila in greutate sau persistenta diareei . varsaturile.determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatil e la inghitire. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a .determinarea prezente i stricturilor. fluoroscopia si examinare a radiologica.medicamentoase. regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (i nclusiv arsurile sau durerile chinuitoare epigastrice). In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ p entru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv. Aceste simptome pot fi d ate de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie diafra gmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care cons ta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) .detectarea corpur ilor straine inghitite accidental. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati i: . polipilor sau a stenozelor pilorice . dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul: are dificultati la i nghitire este cunoscut cu boala Crohn este suspicionata o obstructie la nivelul intestinal are dureri abdominale ce se amelioreaza o data cu alimentatia. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijloci e a tractului digestiv folosind substante de contrast. Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze. inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o son da nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului. depistarea sindromului de malabsorb tie sau a tulburarilor de motilitate intestinala . Daca in stomac se ma i afla resturi alimentare.

E xista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia de bariu. Cateva imagini radiologice sunt luate in timpul examina rii. Medicul va urmari apoi traseul bariului prin esofag. Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili zeaza tehnicile radiologice. Inaintea examinarii t rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). Alte r iscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (dat orita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala print r-o ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. oprire a cresterii. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. deci reactiile alergice sunt foarte rare. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. rahitism. Exista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia d e bariu. Bariul nu este absorbit in sange. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. in momente diferite si in portiuni diferite ale tractului digestiv. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. deci reactiile alergice sunt foarte rare. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata i nflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii cel iace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cresterea volumului abdomenului. os teomalacie si diaree cu steatoree). Dupa ex aminarea tractului digestiv superior poate fi facuta si examinarea rapida a intr egului intestin subtire. inclusiv in cazul unui nivel mic de radiatii. stomac si duoden cu ajutorul fluoroscopiei prin c onectarea la un monitor. necesare acestei examinari. . Uneori alte examinari. Bar iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. Totusi riscul irad ierii este mic in comparatie cu potentialele efecte benefice ale acestei examina ri. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (da torita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala prin tro ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Bariul nu este absorbit in sange. Exista intotdeauna griji in ceea ce priveste expunerea la razele X.duodenului (ulcer duodenal).

Aceste investigatii au si o serie de limite: .Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil. Factorii ce pot interfera in buna desfasurare a investigatiei sau asupra acurate tii rezultatelor sunt: . a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior. in anumite cazuri. subtire si prevazu t cu o camera video pentru examinarea esofagului. desi acestea sunt mult mai ieftine. deoarece acestea acopera o anumita par te a tubului digestiv. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. inflamatie. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot . bijuteriilor s au altor obiecte care blocheaza razele X.nu pot detecta cu usurinta inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) sau esofagiene (esofagita) sau ulcerele mai mici de 6. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contrast. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. O colonoscopie ar putea fi necesara p entru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii. De retinut! Motilitate a gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contrac tiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia. subtire si pr evazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari. pe care medicul doreste sa o vada. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. Endosco pia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil.daca este observata o modificare nu poate fi facuta biopsierea acesteia. care se crede ca este cauza cea mai importanta a ulc erului gastric .nu poate detecta infec tia cu helicobacter pylori.nerespectare a restrictiei de a manca sau de a fuma . Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit.4 mm in diametru .prezenta in exces a gazelor din intestin . fluoroscopia si examinarea radiologica.datorita placii dentare. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). stomacului si a duodenului.

prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot exp lica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu crester ea volumului abdomenului. se mai numeste metoda "metoda placilor tus ite". Medicul spe cialist va efectua presiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate (apasator de limba). Pacientul va trebu i sa incline capul pe spate si sa deschida gura cat de mult posibil. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. Aceasta metoda ofera o canti tate mai mare de secretii. oprire a cresterii. apoi va examina gura si gatul. a poi eliminarea lichidului intr-un recipient steril. Medicul specialist va explica pacientului riscurile care pot aparea. inflamatie. Investigatiile tubului digestiv superior examineaz a partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contr ast. rahitism. osteomalacie si diare e cu steatoree). o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). Aceast a procedura presupune efectuarea unor gargare cu mici cantitati de apa sarata. rahitism. In cazul copiilor recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului sa tusea sca la nivelul unui recipient steril. Uneori alte examinari. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. Ce se simte in timpul recoltarii secretiilor? . Acest lucru evita traumatizarea inutila a copilului. din jur ul amigdalelor si de la nivelul oricarei zone inflamate a cavitatii bucale. osteomalacie si diaree c u steatoree). Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Cu ajutorul unui tampon steril se va pre leva o mostra de secretii de la nivelul partii posterioare a faringelui. crescand acuratetea rezultatului culturii faringiene. Uneori alte examinari. Most ra de secretii faringiene poate fi obtinuta si prin spalatura faringiana. Exudatul faringian De obicei nu exista riscuri legate de recoltarea secretiilor faringiene. fluoroscopia si examinarea radiologica.explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarul ui sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cres terea volumului abdomenului. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentr u a evalua aceste informatii. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. oprire a cresterii.

Cultura faringiana se poate efectua pentru: .tuse convulsiva (Bordetela pertussis) Fungii (Candida albicans) care produc af te.difteria (Corynebacteriae diphteriae) . Cultura faringiana Normal (rezultat negativ) Nu exista crestere a microorganismelor la nivelul culturii (bacterii.enterovirusul . dar care nu au simpto matologie. Cel mai frecvent exista infectii cu bacterii care produc: . Se recomanda informarea medicului specialist in cazul in c are pacientul a luat recent antibiotice. Cultura faringiana este o metoda prin care se identifica prezenta unei infectii bacteriene. De exemplu testarea prezentei infectiei fungice poate dura mai mult (pana la 7 zile). in functie de tipul de microorganism testat . pot creste de asemenea la nivelul culturii faringiene.pentru identificarea persoanelor care sunt infectate.In timpul recoltarii secretiilor poate aparea senzatie de voma in momentul ating erii partii posterioare a faringelui cu tamponul. fungi sau virusuri) Anormal (rezultat pozitiv) Exista crestere bacteriana la nivelul culturii.determinarea cauzei unei dureri fa ringiene.meningita (Neisseria meningitidis) . Rezultatul test ului este gata in una sau doua zile.infectii faringiene streptococice. insa pot raspandi infectia. Manevra poate fi dureroasa dac a faringele este inflamat (rosu). fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui. prin id entificarea organismului ce cauzeaza infectia se poate hotara mai usor tratament ul . Cum trebuie sa ne pregatim? Nu este nevoie de o pregatire speciala pentru efectuarea culturii faringiene. scarlatina sau febra reumatica (streptococ B hemolitic de grup A) . o cultura f aringiana ajuta la diferentierea unei infectii bacteriene de una virala. Virusurile care pot c reste la nivelul culturii sunt: . aceste persoane se numesc purtatori. majoritatea durerilor faringiene sunt cauzate de virusuri.

virusul Epstein-Barr . complicatiile pot include febra reumatica. specialistii recomanda efectuarea unei culturi faringiene.herpesvirusuri Un exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacter iene. . chiar daca exista infectie streptococica. prin efectuarea unor teste chimice sau prin ambele m etode.. In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica la nivelul faringelui. fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). Cultura de la nivelul faringelui este mult mai sensibila decat testul rapid. pentr u excluderea unei infectii streptococice. testul este negativ. aceasta ba cterie poate determina infectie streptococica a faringelui. In cazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive. iar afe ctiunea se numeste infectie streptococica. Exemple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni ale f aringelui sunt: . o infectie a cavitatii bucale si a limbii . glomerulonefrita. de aceea se recomanda consultarea medicului specialist pentru luarea unei decizii adecvate majoritatea infectiilor faringelui (gatului) sunt cauzate de virusuri. se recomanda efectuarea unui test rapid (test rapid streptococic).folosirea de antiseptice bucale poate modifica rezultatele testului.in cazul in care este necesara tes tarea pentru o infectie faringiana. scarlatina sau febra reumatica. De retinut! . i nainte de efectuarea culturii de la nivelul faringelui. cu toate acestea.tratament recent cu antibiotice. Rezultatele testului rap id sunt gata in 10 minute (comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura f aringiana).Streptococul de grup A. aceasta bacterie poate determina meningita .Neisseria meningitidis. alegerea intre efectuarea unui test rapid st reptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila. acest fung (ciuperca) determina aparitia de afte bucale. sinuzi ta sau infectie la nivelul urechii .contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de bacter ii intalnite la nivelul cavitatii bucale .Candida albicans. acesta poate impiedica cresterea organismelor la nivelul culturii . In cazul in care cultura este pozitiva . Daca rezultatele testului rapid sunt negative. se poate efectua un test de sensibilitate a microorganismului la antibiotice ( antibiograma). Tipul de organism va fi identificat ulterior p rin examinare la microscop. In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un organism. se poate incepe imediat tratamentul cu antibiotice. complicatiile infectiei streptococice sunt rare. unele infectii pot fi cauzate de o bacterie numita Streptococ. dar pot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu antibiotice. Testul rapid poate da rezultate fals neg ative. O mostra de s ecretii este prelevata de la nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-u n recipient care stimuleaza cresterea microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista).

Necesita aparatura si instrumente extrem de s ofisticate: . . .Scurgere de lichid amniotic. Hernie diafra gmatica. o cultura faringiana este recomandata in acest caz numai daca istoricul pac ientului si examenul fizic sugereaza prezenta unei infectii.. factori ce pot influenta rezultatul includ cantitatea de secreti i recoltate.Izoimunizare Rh. . dar nu dezvolta semne sau s imptome de infectie. Aneuploidii suspicionate neconcludente dupa amniocenteza si cariotipare. .unele persoane pot fi purtatoare de bacterii la diferite niveluri. .Se extrage obturatorul si se introduce telescopul atasat la camera s i la sursa de lumina.Se descopera prin scanare echografica o zona a cavitatii amniotice in care sa nu existe placenta interpusa.o cultura negativa exclude de obicei.Corioamniotita. .Monitor TV de inalta rezolutie pe care se urmaresc imaginile obtinute. modalitatea de efectuare a culturii.Pierdere fetala.Imaginile se vizualizeaza pe ecranul monitorului.Procedura necesita conditii de asepsie riguroase similare celor d intr-o interventie chirurgicala. . Spina bifida. . deoarece 30% dintre copii mici si adolescenti pot fi purtat ori. . similara celei folosite in laparoscopie. . . Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic Suspiciune de malformatii fetale neconcludente echografic. Sarcina gemelara cu sindrom de fat transfuzat. Sarcina gemelara univ itelina cu un fat plurimalformat. existenta unei infec tii faringiene. Complicatii: . Sindroame obstructive urinare joase. Dificu ltati: .sensibilitatea bacteriei la antibiotice ( antibiograma) se poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvat impotr iva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana .Se intr oduce trocarul cu obturator si se patrunde in cavitatea amniotica sub control ec hografic.Leziuni retiniene fetale datorita luminii folosite. .Telescop al carui diametru este de 1mm.Camera video atasata telescopului.Necesita pregatire speciala din partea ginecologului. . .Aparatura extre m de scumpa. Sindrom de banda amniotica. dar nu intotdeauna. Gastroschisis. .Teaca de lucru cu trocar obturator cu ajutorul caruia se punctioneaza abdomenul matern si se intra in ca vitatea amniotica.Mama este sedata sau chiar se instituie o anestezie pe vena. .Sursa de lumina rece cu cablu optic flexibil. . tipul de cultura efectuata si tratamente anterioare cu antibiotice .

Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica este costisitoare. pense. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) . atunci copilul va avea 50% sansa sa de zvolte fibroza chistica . . Orice persoana care este interesata sa depisteze daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica. fetoscopia diagnostica poate fi facuta inainte de 14 saptamani transcervical. Sfa tul genetic trebuie facut inaintea testelor genetice. acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru a depista prezenta genei. Acest tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a ave a un copil cu fibroza chistica. cand camera patrunde doar pana in cavitatea corionica. Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica. Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chis tica. Scr eeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane: adultii care au in familie rude cu fibroza chistica . Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei persoane. La albi.partenerii persoanelor cu fibroza chistica.cuplurile care planuiesc sa conceapa copii . poate veni si de la o gravida. etc). foarfeci. poate solicit a acest test. indiferent de istoricul familial.Fetoscopia reprezinta cea mai recenta achizitie a metodelor invazive de studiere a fatului si totodata regina acestor tipuri de interventie. care contine sacul amniot ic in care se dezvolta embrionul/fatul. Cea interventionala se face numai transabdominal si aceasta dupa saptamana 15-16 . deoarece acesta explica pa rintilor semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute. aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator al genei defe ctive de fibroza chistica.Screeningul purtatorilor de anomalii genetice Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrij irea nou-nascutului. Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta afectiune sa apara la copil.femeile i nsarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala. In cazul in care exista o suspiciune legata de preze nta genei defective la unul dintre parteneri. operativa (ca si in cazul laparoscopiei). Exista doua tipuri de interventie fetoscopica: ce a diagnostica si cea interventionala. acesta putand fi vizualizat prin transpa renta membranei amniotice. daca un partener are fibroza chistica si celalalt este purtato r al genei defective de fibroza chistica. aceasta incidenta fiind mai mica la alte rase sau gru puri etnice. dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. Reprezinta vizualiz area directa a fatului cu ajutorul unui telescop extrem de fin (cel mai subtire are diametrul de 1mm!!!!) si captarea imaginilor cu ajutorul unei camere video e xterne cu proiectarea lor pe un monitor TV. Tehnologia este cea folosita in lapa roscopie si histeroscopie cu mentiunea ca miniaturizarea este dusa la extrem (te lescop. astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau nu te stat.

acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau a l asiaticilor. progresiva.testul nu are o acuratete de 100%. in special la nivelul plamanilo r si pancreasului. Fibroza chistica este de obicei diagnosticata i n timpul copilariei. acestea pot solicita teste suplimentare (amni ocenteza sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul a re sau nu fibroza chistica. Sunt mai mult e motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa la screeni ng: . aderent si uscat. La nivelul pancreasului. Pentru a dezvolta fibroza chistica. Mucusul se acumu leaza si blocheaza pasajele din diferite organe. Inca inainte de a ramane insarcinata. in care mucusul devine vascos. In cazul femeilor insarcinate. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu este purtator a l genei defective de fibroza chistica. Fibroza chistica este o afectiune genetica. dar alela poate fi . Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistic a. copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chist ica (cate una de la fiecare parinte). sunt sanse mici pentru copil sa dezvolte boala.Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modific area (mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica. Exista un risc mic de a fi purtator al genei chiar daca rezultatul testului este negativ. mucusul poate determina probleme respi ratorii severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. noile tratamente imbunatatesc controlul s imptomelor si cresc astfel speranta de viata.testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de ca tre casa de asigurari . este necesara si testarea partenerului. mu cusul cauzeaza afectare digestiva si malnutritie. ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective de fibroza chi stica.considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistic a este foarte mic. femeia poate sa solicite un consult genetic pentru a intel ege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide sa aiba cop ii. chiar daca rezultatul testului este negativ. Pentru ca un copil sa dezvolte afec tiunea.la grav idele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia de a pa stra sarcina . In timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza c histica este de aproximativ 32 de ani. atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil. care pot determina afectarea c resterii si dezvoltarii normale. exista un risc mic de a fi purtator al genei. incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri . Persoana care a mostenit doar o gena defec tiva a fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei chistice. fara ca aceas ta sa dezvolte afectiunea. Screeningul determina daca o persoana este sau nu pu rtatoare a genei defective de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. La nivelul plamanilor. Daca inves tigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de fibroza chist ica. Analiza ajuta la determ inarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza chistica. Screeningul purtatorilor de fibroz a chistica este o analiza a sangelui care determina daca persoana este sau nu pu rtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica. Aceasta este o boala cronic a.

si ar fi bina ca partenerul sexual sa se testeze pentru virusul B. sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator de fibroza chisti ca. pot sa apara edeme.HBc 2. Aceasta persoana poate transmite.astenie (oboseala) nejustificata .AgHBs . Care sunt mar kerii prin care se evalueaza prezenta virusului B in organism? Sunt trei markeri virali utiilizati in diagnosticul hepatite cu virus B .scaderea capacitatii de munca . Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc unele sim ptome: . alcoolul si ficat ul gras.Hepatita cronica . sa faca analize pent ru descoperirea existentei unor virusuri hepatitice. Ce inseamna daca ai Ag HBs? Inseamana ca esti infectat cu virusul hepa titei B. dureri muscul are. de asemenea. Daca doar un parinte est e purtator al genei defective de fibroza chistica. C si D. se recomanda pacientului cu transaminaze crescute. cilindri). statutul de purtator al fibrozei chistice. la un om fara simpto me. . si mod ificari de analize in urina (hematii.cum se pune diagnosticul? De multe ori. Cele mai frecvente ca uze de crestere a transaminazelor fiind virusurile hepatitice. cu toate acestea.curgeri de sange din nas (epistaxis) . proteine in urina si uneori insuficienta renala. su nt 25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea.transmisa mai departe de la parinte la copil.P urtator “sanatos” (inactiv) de virus hepatitic B .apar itie de vanatai pe piele . copilul nu va face boala. in mod curent virusurile B. proteine. Intrebari de la pacienti privind markerii hepatitei B: 1. sa se vaccineze. hiperte nsiune arteriala o daca se asociaza glomerulenefrita.simptome dator ate afectarii imunologice a altor organe in cadrul hepatitei cronice o daca se a sociaza si poliarterita nodoasa. in una din cele patru variante: . pacientul are oboseala musculara. Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica.Hepatita B oculta Acest lucru mai inseamna ca poti transmite virusul hepatitei B prin sange sau pe cale sexuala. dar sunt si 50% sanse ca acel copil sa devina numai purtator.Hepatita acuta . si daca nu il are. ulcere ale pielii.Anti-HBs . cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor.Anti . Hepatita cronica cu virus B .

3. care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni + Ant i HBc IgG. care apar atunci cand se elimina virusul din corp. ci ca ai anticorpi impotriva virusului. situatie numita de “pur tator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic”. dar s i in cazul vaccinarii. cine are acesti anticorpi. Daca ai Ac HBC si Ac HBs. si nu se stie daca virusul a imbolnavit ficatul (acest luc ru il stabileste biopsia ficatului) Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt: . sunt anticorpii impotriva p roteinei s a virusului. 4.Prezenta unor markeri care ara ta existenta virusului B (Markeri virali) 1. Daca am AgHBs. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obi cei. persista toata viata (nu numai 6 luni) Ag HBe este o prote ina a virusului hepatitei B. inseamna c a ai in organism virusul hepatitei B. 1. iar prezenta sa arata ca virusul este prezent in interiorul organi smului uman. inseamna ca am hepatita cronica cu virus B ? Dupa cum scrie mai sus. 5. Daca ai acest anticorp dar si AgHBs. 1. sau in urma vaccinarii impotriva virusului B. prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. sunt anticorpii impotriva proteinei C. inseamna ca esti imun la virusu l hepatitei B (imunitate obtinuta pentru ca te-ai vaccinat sau ai avut o hepatit a cu virus B care s-a vindecat). care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . si . dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare. Deci. . Ag HBc. si de obicei dispare la vindecarea bolii. dvs. Ce este Ac HBc ? Este un anticorp impotriva unei pro teine a virusului hepatitei B. inseamn a ca persoana poate transmite virusul B pe carle sexuala sau prin sange (este in fectiva). exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). Mai inseamna ca nu poti lua si nu poti transmite virusul B hepatitic pe cale sexuala sau prin sange. timp de cel putin 6 luni . care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul. iar in hepatita cronica per sista mai mult de 6 luni. 1. este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei. dar nu se stie daca se inmulteste (acest lucru il stabileste viremia).Cresterea transaminazelor care poate fi de 2 -9 ori fata de normal. in sange si ficat Anti-HBc. sau ai fost vaccinat impotriva virusului B si vaccinul “a pr ins”. 1. 1. este i mun la virusul hepatitei B. pentru diagnosticul de hepatita cro nica cu virus B este necesara determinarea viremiei (DNA VHB) si biopsia hepatic a. Prezenta sa inseamna ca ai avut sau ai o infectie cu virus hepatitic B. insemna ca ai avut o hepatita cu virus B care s-a vindecat. Ag HBs. decat daca se asociaza si cu prez enta AcHBs. 1. deci prezenta lor in organism. fata de cel anterior. prezenta sa in sange. NU inseamna ca ai virusul. destul de frecvente si in Romania. aveti virusul B. obtinuti prin vindecarea unei hepatite.Ce este Ac HBs? Daca ai acest anticorp. Ac HBs. este o substanta care se gaseste in interior ul virusului. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudin a. car e apare la 4 saptamani de la contactul cu virusul B.

fibr om. aparitia lor intr -o hepatita acuta inseamna vindecarea bolii. daca concentratia este <200ui/ml 1.identificarea af ectiunilor uterine. si persista o perioada indelungata in sange. Histerosalpingograma Aceasta se efectueaza pentru: . ca anomalii de forma si structura.Anti HBe. pana la ciroza hepatica Concluzie: Diagnosticul de hepatita cronica cu virus B se pune pe baza urmatoarelor elemente: 1. ca polip. cu infertilitate. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poa te cauza blocarea acestora. Punctia biopsie hepatica. daca concentratia<2. uneori prin efectuarea histerosalp ingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . este cel mai specific marker al existentei virusului hepatitic B. Prezenta AgHBs 3. Aceste afectiuni pot det ermina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . iar aparitia lor intr-o hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) 1. sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B. Transaminaze crescute timp de cel putin 6 luni (dar sunt si situatii cu transaminaze normale) 2. in functie de concentratia sa. o leziune.000ui/ml o Purtator inactiv de virus B. det ectia sa in sange insemnand prezenta virusului.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ut erine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarc inate.Punctia biopsie hepatica. care poate sa arata modificari de la minime. AND-VHB este acidul nucleic al vi rusului B. aderente sau un corp strain in interiorul uterului.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu s ucces . daca concentratia >2. DNA VHB>200 0ui/ml 4. s e poate spune ca persoana are: o Hepatita cronica cu virus B.000ui/ml o Hepati ta B oculta. In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi a nterior: Hepatita acuta B + + + + Hepatita cronica B + + +/>2000 Ul/ml Purtator inactiv Hepatita B de virus B oculta + + + <2000 Ul/ml -/+ -/+ -/+ -/+ <200 Ul/m l Marker Viral AgHBs Anti-HBs Anti-HBc AgHBe Anti-HBe DNA VHB Vindecarea + + + .

substanta de contrast folosita in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renal a la pacientii care prezinta deja istoric de boala renala. se recomada informarea medicului despre: .antecedente de afectiuni renale sau diabet. riscurile ca re pot aparea. Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a t rompelor. pentru a evita o expunere la radiatii in caz ul unei sarcini precoce. Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foart e mic de introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina. Exista o serie de precautii care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radia tii. poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test. Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histe rosalpingografiei si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testul ui. De asemenea vor discuta despre necesitatea efectuarii testului. in cazul acesta se re comanda efectuarea unor analize de sange. Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca: apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora) . majoritatea histeros alpingogramelor se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile.daca femeia este insarcinata daca pacienta a avut infectie pelvina (boala inflamatorie pelvina) sau boala cu transmitere sexuala (gonoree sau infectie cu chlamydia) .daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul aspir ina sau warfarina . chiar si in cazul nivelului scazut d e radiatii folosite in cazul acestui test. Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deo arece dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substante i de contrast. Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclud e posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata.dur ere abdominala severa . Dupa efect uarea testului Dupa efectuarea testului. se recomanda sa se faca inainte de perioada ovulatiei. De aceea. Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturi lor prin expunere la orice tip de radiatii. Inainte de efectuarea tes tului. modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul te stului. De asemenea. in cazul in care exista dubii. ca ureea sau creatinina. o afectiune destul de severa. De asemenea. o parte din substanta de contrast se va elimina din vagin. Acest lu cru poate determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare ( embolism pulmonar). mai ales daca pa cientul face tratament cu Metformin in vederea controlului glicemiei. . Cu toate acestea. crustacee) .daca exista anteceden te de alergie la substantele de contrast pe baza de iod sau alte substante care contin iod.febra . de asemenea medicul trebuie informat daca pacientul este bolnav de a stm. daca prezinta alergie la medicamente sau daca a prezentat vreodata un episo d de reactie alergica severa (anafilaxie) la orice substanta (ca de exemplu la i ntepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe de mare. acest lucru se intampla foarte rar.. inainte de ef ectuarea testului. comparativ cu beneficiile efectuarii testului. riscul de lezare ti sulara este foarte mic. pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal.sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile.

existenta un ui spasm la nivelul trompelor. se vor efectua clisee radiologice. sugerand ruptura sau gaura la nivel uterin Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit sept) care divide cavitatea uteri na Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se viz ualizeaza partile interne ale uterului. se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile). pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine) . Deoarece uterul comunica cu trompele uterine.in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul hister osalpingogramei. De retinut! . materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros (colon). Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale. trompele uterine si partile inconjuratoa re. De asemenea. salpingograma poate detecta anomaliile d e perete uterin care pot impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin. Radiografiile pot evidentia diferite a fectiuni sau conformatie anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obsta col care pot impiedica grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin.H isterosalpingograma se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast l a nivelul uterului prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a v aginului.Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul cavitatii uterine. Histerosalpingogra ma Normal Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. astfel incat materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in cavitatea abdom inala. tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin Anormal Trompele u terine prezinta cicatrici. Trompele uterine nu prezinta cicatrici sau alte leziuni. care poate face ca trompa sa para blocata . difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interi orul cavitatii peritoneale. substanta va difuza din uter in trompe. Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului. Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine) . poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in ve derea fecundarii acestuia. trompele uterine si ariile inconjuratoare. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi boala inflamator ie pelvina sau endometrioza Substanta de contrast poate difuza prin peretele ute rin. de asemenea. la femeile in sarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina.Un obstacol local. Fact orii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ: . malformatii sau obstacole.in ca zuri rare. Pe masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital fe minin.

Aceste afectiuni pot dete rmina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . pent ru vizualizarea formatiunilor tumorale (fibrom uterin. ca anomalii de forma si structura. polip). poate fi efectuat in locul histerosalpingo gramei pentru examinarea trompelor uterine. se recomanda efectuarea u nei histerosalpingograme . cu infertilitate. cu infertilitate. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. cu toate acestea alte studii nu au aratat nici o diferenta intre cele doua . o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poat e cauza blocarea acestora. unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele femeii de a ramane insarcinata. ca polip.o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana insarcinate. care determina infertilitate. ca anomalii de forma si structura. in cazu l in care exista dubii. un alt test. o leziune. ca polip.. d eterminarea nivelului hormonilor luteinizant (LH).detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei test ul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate. studiile arata ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii comparativ cu folosirea unei sub stante hidrosolubile.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu su cces . Aceasta se efectueaz a pentru: . fibrom. uneori prin efectuarea histerosalpi ngogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor .de asemenea. poate indrepta trompa uterina sau poate elibera zonele cu cicatrice . aceasta investigatie nu foloses te radiatii X sau o substanta de contrast iodata . se poate efectua o sonohisterograma (ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei. Aceste afectiuni pot determina menstruatie d ureroasa sau avorturi repetate . uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . aderente sau un corp strain in interiorul uterului. numit laparoscopie. in timpul histe rosalpingogramei se poate folosi o substanta de contrast liposolubila. acest tes t foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului. o infectie ca re produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea ac estora. pentru a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita.identificarea afe ctiunilor uterine. A ceasta se efectueaza pentru: .histeroscopia p oate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina cavitatea uter ina. acest lucru se intampla foarte rar. trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast .pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.testele initiale pentru depistarea cauzei infertilitatii includ spermograma. progesteron si foliculostimul ant (FSH).detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ute rine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarci nate.in cazul in care se suspectea za un blocaj al trompelor uterine.medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metform in pentru controlul diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic). care cres te sansele inlaturarii blocajului. acest lucru este posibil d eoarece injectarea substantei de contrast poate elimina dopurile de mucus. o leziune. in cazul in care aceste teste sunt normale. fibro m.identificarea afectiunilor uterine. prin laparoscopie.

De asemene a mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist in i nfertilitate (endocrinologie reproductiva). apoi un tub rigid (canula) sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix.pentru determinarea succesului unei operati i de ligatura uterina. aderente sau un corp strain in interiorul uterului.identi ficarea afectiunilor uterine. in cazul in care exista dubii. imaginile ra diologice se vizualizeaza pe un monitor. Aceste afectiu ni pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . Aceasta se efectueaza pentru: . In cazul in care trompele uterine sunt permeabile. In cazul in care una dintre trompe este obstruata. care poate fi hidr osolubila sau liposolubila.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uteri na. acest lucru se intampla fo arte rar. se re comanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator sau sedativ pentru evitar ea aparitiei crampelor uterine. Un eori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte de efectuarea testului. Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul unui cleste (numit tenaculum). Medicul specialist va introduce un instrument cu doua va lve la nivelul vaginului (speculum). Inainte de inceperea testului.detectarea unui obstacol la nivelul tr ompelor uterine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ram ane insarcinate. uneori prin efectuarea h isterosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . Ce simte pacienta? . La o zi dupa efectuarea testului. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea testului. ca p olip. substanta de contrast nu va difuza. substanta de cont rast va difuza de-a lungul lor si va ajunge in cavitatea abdominala. Dupa efectuarea testului. Acest instrument indeparteaza peretii uteri ni. pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii. acest lucru se intampla foarte rar. o leziune. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta. In timpul efectuarii testului. va fi injectata in cavitatea uterina. se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite de suporturile speciale. se recomanda o radiogafie pelvina. fibrom. cu infertilitate. canula sau cateterul va fi indepartat . in cazul in care exista dubii. Acest test dureaza intre 15 si 30 de minute.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligatu rii uterine s-a efectuat cu succes . de unde va fi absorbita pe cai naturale. Daca este necesara o imagine din incide nta oblica. Se poa te efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul co lonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor u terine poate cauza blocarea acestora.stabileste daca i nterventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efe ctuat cu succes . se va modifica pozitia mesei de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita. Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici sau spital. ca anomalii de forma si structura. Se va curata apo i cervixul. prin intermedi ul tubului. Substanta de contrast.. in vederea vizualizarii cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei inconjuratoare. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos.

Su bstanta de contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute. Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot. Daca pac ientul nu poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedat iv pentru relaxare. Pacientul v a trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anu mite cazuri pacientii pot pastra o parte din haine. se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii. de substanta de contrast folos ita si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. pacientul va fi inchi s in camera de scanat. daca nu incomodeaza). placi dentare. Unele tipuri de IRM (numite IRM deschi se) sunt construite asfel incat magnetul nu inconjoara corpul in intregime. De asemenea. pacientul va trebui sa goleasca buzunarele de or ice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri ATM).Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. orice tip de bijuterii. pozele vor fi interpretate de catre un medic radiolog. In cazul in care s e permite pastrarea unor haine. Pacientul va scoate toate obiectele de meta l (ca dispozitive pentru auz. in ochi. in cazul in care pacientul a suferit un accident sau daca lucreaza cu metale. In timpul testului pac ientul se va intinde pe spate pe masa dispozitivului. cu benzi magne tice inscriptionate deoarece prin IRM se pot demagnetiza. aceas ta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. ceasul si a grafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de catre magnetul folosit pentru efectuarea testului. Un IRM dureaza de obicei 30 pana la 60 minute. Gradul disconfortului de pinde de gradul de afectare al trompelor uterine. de asemenea. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care c ontine magnetul. In interiorul scannerului. Pacientul va putea comunica printr-un micro fon. insa medicul specialist va supraveghea pacientul prin int ermediul unei ferestre transparente. Dispozitivele cu sistem deschis pot fi utile in cazul pacien tilor claustrofobici. Apoi se pot efectu a o serie de clisee. pe piel e sau coloana vertebrala. pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscanduse. dar se poate prelungi pana la doua ore. De asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina respiratia pent ru scurte perioade de timp. In cazul in care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul u nor trompe blocate. Ce simte pacientul? . Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste sau in ju rul regiunii care urmeaza sa fie scanata. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) IRM se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magnetica. exista posibilitatea ca aces ta sa prezinte fragmente de metal la nivelul regiunii cefalice. Este foarte important ca pacientul sa nu se miste i n timpul scanarii. Capul. alti medici sunt capabili sa interpreteze o IRM. de aceea se recomanda efectuarea unei radiografii inai nte de efectuarea IRM pentru a stabili daca testul se poate efectua. Pacien tul va folosi un halat pe toata perioada efectuarii testului. toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast. care reprezinta scanner-ul aparatului. In timpul efectuarii testului. Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului IRM. poate aparea durere ce poate dura cateva ore.

marimii. durere sau dificultati de respiratie Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. poate aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos. obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul v aselor Nu exista semne de inflamatie sau infectie Anormala Un organ poate fi mar it. Medicul specialist poate explica pacientului rezu ltatul testului imediat dupa efectuarea lui. dementa. Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa mentina pozitia nemiscat a. ligamentare sau ale cartilajelor. insa rezultatul final va fi gata in circa doua zile. medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata.daca pacienta este s au nu insarcinata .Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce d urere. vasele sanguine. lichide anormale. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare.incalzirea zonei care se examineaza. aces t lucru este normal. iar camera poate fi rece . uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi riscurile sale . voma. poate aparea: . Imagistica prin rezonanta magnetica Normala Organele. aspectu lui si localizarii Nu exista excrescente anormale. de asemenea poate exista un anevri sm vascular Exista blocaj la nivelul ductelor vezicii biliare Exista afectari ar ticulare. ca de exemplu tumori Nu exist a sangerari. se r ecomanda informarea medicului specialist inainte de efectuarea testului. micsorat sau modificat Pot exista excrescente anormale (de exemplu tumori) P ot exista lichide anormale aparute datorita sangerarii sau infectiei. oasele pot fi afectate prin infectii sau alte afectiuni Pot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multip la. ameteala. substanta de contrast folosita nu contine iod. pot fi pre zente revarsate lichidiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiac e Pot exista blocaje sau ingustari vasculare. IRM poate depista afectarea unui organ sau tesut chiar daca fo rma si marimea organului este normala. In cazuri rare.furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal . Inainte de efectuarea IRM trebuie informat medicul specialist daca: . In cazul in care se foloseste substanta de contrast.pacientul este alegic la medicamente. sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al formei. boala Alzheimer sau hernie discala. cefalee. daca exista antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru IRM.

IRM poate detecta tumoti. in anumite cazuri este contraindicata efectuarea IRM . Se recomanda discutarea cu medic ul specialist despre necesitatea efectuarii testului.vasele sanguine . in cazul in care se administreaza medicamente sedative . ca si cele cauzate deacciden t vascular cerebral. In anumite cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.daca pacientul are instalat un pacemaker. IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori. leziuni. tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului). anevrisme. acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasice. afectari vasculare sau infectii.daca pacientul devine agitat in locuri inchise (limitate). de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucre aza cu metale sau daca recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele san guine. Imagistica prin rezona nta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri d e radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. ale urechilor si nervului auditiv . Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva.daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie. In cazul in care se efectueaza o IRM abdominala. modalitate a de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate. valvele cardiace si vasele coronare. se pot vizualiza clar anumite tesuturi. pacientul nu va manca si cons uma lichide cu cateva ore inainte de efectuarea testului. care pot contraindica efectuarea unei IRM cu substanta de contrast . clipsuri metalice la nivel cerebral. riscurile sale. poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate. sangerare. un membru artificial. de asemenea poate fi folosita pentru diagnosti carea cancerului de san sau pulmonar .regiunea toracica . O IRM este indicata pentru: . Prin folosirea unei substante de cont rast in timpul IRM. pacientul poate necesita administrarea unor medicamente p entru calmare ..IRM poate fi folosita p entru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase.daca pacienta prez inta un dispozitiv intrauterin (DIU). In multe din cazuri. IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular.regiunea cefalica . ultrasonografie sau tomografie computerizata. Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate intr-un computer. pacientul v a trebui sa stea nemiscat in interiorul magnetului MRI sau mai exista un tip de dispozitiv de IRM cu configuratie deschisa. implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze medicale (de exemplu p ompa cu injectometru). regiunea corpului ce trebuie investigata. leziuni nervoase si alte afectiuni. sangerari la nivel cerebral. In timpul IRM.IRM poate vizualiza cordul. acest lucru poate contraidica efectuarea t estului . este plasata intrun aparat speci al care reprezinta un magnet urias. De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situ atia o cere. Pacientul va semna un document prin care intelege riscurile efect uarii IRM si este de acord sa efectueze testul. IRM ofera informatii care nu pot fi vizu alizate prin radigrafie.d aca pacientul prezinta orice fel de patch deoarece IRM poate cauza arsura la niv elul regiunii. in aces t caz purtand numele de angiografie prin . valve cardi ace metalice.

IRM poat e afirma cu precizie daca un os este rupt sau nu.dispozitive medicale electrice ca pacemakere sau pompe medi cale cu injectie.IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat. aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat. tumori osoase. vezica biliara. ca anevr isme vasculare.IRM este contraindicat la f emeile insarcinate . IRM se foloseste cel mai frecvent pentru depistarea afectiunilor osoase sau articulare . rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii. membrele artificiale si alte dispozitive medicale care contin fier.IRM deschise sunt construite astfel incat dispo zitivul sa nu inconjoare complet pacientul.regiune abdominala si pelvina . magnetul este foarte puternic. IRM poate afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contr aindica efectuarea testului . este mai scump decat alte metode si nu poate fi disponibil in anumite regiuni . uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea m ai clara a vaselor sanguine . afe ctari ale cartilajului. sangerarilor . sanii.IMR poate vizualiza discurile si nervii co loanei vertebrale. r inichi si vezica urinara. abdominala. pancreas. la femei poate vizualiza uterul si ovare le. insa acest tip de IRM nu este dispon ibil in toate centrele medicale. la barbati se poate vizualiza prostata . se foloseste pentru depistarea tumorilor. probleme ale maduvei osoase. ele sunt utile in cazul pacientilor claustrofob ici sau obezi . De retinut! . infectiilor si diferitelor obstacole. atunci cand radiografia este n eclara.IRM se poate efectua pentru vizualizarea anumitor structuri si o rgane ca regiunea cefalica. Daca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul . Daca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul ochiului. impiedicand vizualizarea acestora. h erniere discala sau tumori de coloana vertebrala.o persoana supra ponderala poate depasi limitele aparatului. Nu exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru IRM.inabilitatea pacientului de a sta nemiscat .obezitate.rezonanta magnetica.dispozitive medicale metalice.coloana vertebrala . ca artrite.IRM poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular. Factorii care pot influenta te stul sau acuratetea rezultatului includ: .IRM spectroscopic este un tip special de IRM care identifica anumite afectiuni medicale masurand anumite substante de la nivelul tesutului uman.oasele si articulatiile .sarcina . articulatia sc apulo-humerala (umarul) si genunchii . coloana cervicala. un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vasc ular (disectie). Cu toate acestea.IRM este un test sigur. afectari ale articulatiei temporomandibulare. De exemplu un dispozitiv intrauterin (DIU) poate impiedica vizualizarea clara a ute rului . care vizualizeaza s tructurile si organele corpului. poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor. efectuarea IRM poate afecta retina. Magn etul va deregla un ceas care se afla in apropierea lui. putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral.uneori rezultatele tes tului pot fi diferite fata de altele mai vechi deoarece au fost efectuate in cen tre medicale diferite sau pentru ca testarile anterioare nu sunt disponibile pen tru a fi comparate cu noua testare . De aceea el poate afecta pacema kerele.angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda speciala prin care se vizualizeaza vasele sanguine si circulatia la ni velul lor .

Indicatii pentru efectuarea cariotipului Analiza cromozomiala se efectueaza fie postnatal pentru diagnosticul anomaliilor constitutionale sau dobandite. majoritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate c u antialergice. Analiza cromozomilor fetali (metoda de diagnostic prenatal) este rec omandata femeilor gravide: 1. In cazul in care radiografia a depistat fragmentele metalice. intarzie re in dezvoltarea psiho-motorie sau daca anamneza familiala evidentiaza cazuri d e avorturi spontane/nou-nascuti morti/ nou-nascuti vii plurimalformati. De aceea. 8. IRM poate produce arsuri la nivelul zonelor pe ca re sunt aplicate diverse patch-uri la nivel cutanat. 4. se interzice efectua rea IRM. Sindroamelor cu instabilitate cromozomiala. 3. Copiilor cu anomalii congenitale multiple (major e si/sau minore). Exista un mic risc de aparitie a un ei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast in timpul IRM. Pacientilor cu stari intersexuale in vederea stabilirii sexului genetic sau a evidetierii un or anomalii ale cromozomilor sexuali. Cuplurilor cu tulburari de reproducere (care au in istoricul medical cel put in 2 avorturi spontane/nou-nascuti morti/nou-nascuti vii plurimalformati). 5. 2. se recomanda efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea IRM. Expunerii profesionale sau accidentale la agenti clastogeni (radiatii ionizante sau substante chimice) pentru depistarea efectul ui mutagen. ginecomastie sau spermograma anormala sau la fete cu amenoree primara sau secundara precoce. Cu toate acestea. fie prenatal pe celule fetale (recoltate prin bi opsie de vilozitati coriale sau amniocenteza). De asemenea.ochiului. s e va efectua cariotipul parintilor pentru a se evidentia o posibila anomalie cro mozomiala echilibrata (clinic sanatos) la unul dintre parteneri. insotite de tulburari de crestere pre. 6. Peste 35 de ani . Pacie ntilor cu retard mental de cauze nedeterminate si/sau tulburari de comportament. pentru stabirea sexului fatului cand nu exista alta . 3. Cand unul din parinti are o a nomalie cromozomiala echilibrata. mai rar tumorilor solide pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si d iferential. Ca nd in primele doua situatii se descopera o anomalie structurala neechilibrata. Cand cuplul are deja un copil cu anomalie c romozomiala de novo (cariotipul parintilor este normal) . Hemopatiilor maligne. 4. Tulburarilor de dezvoltare pubertara la baieti cu anomalii ale organelor genitale externe. exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast. 9. Tatuajele sau machiajul permanent pe baza de pigment ce contine fier po t provoca iritatii ale pielii. Efectuarea cariotipului este reco mandata postnatal in cazul : 1.si postnatala. 7. prognosticului si pentru urmarirea tratamentului. mai ales daca se insotesc de dismorfie faciala sau anamneza familiala pozitiva. se recomanda info rmarea medicului in legatura cu acest lucru. 2. In bolile recesive legate de X.

incepand cu varsta d e 45 ani este indicat ca fiecare persoana sa isi faca. exercitiilor dar si prin tratament medicamentos. menite sa le pregateasca organsimului pentru urmatorul deceniu de viata. acest simplu test sanguin iti poate salva viata daca este realizat la t imp. cauzand cresterea in greutate. Obezitatea P oate ca ani de zile pacientul a avut numai o alimentatie dezechilibrata si a ign orat acumularea kilogramelor in plus. alimente de tip junk-food et c. Presiunea sanguina Incepand cu varsta de 40 ani cresterea presiunii san guine este un lucru absolut normal. majoritatea medicilor le recomanda femeilor cu varsta cuprinsa int re 40 si 50 ani sa isi faca o mamografie pentru a prevenii aparitia cancerului m amar. Din fericire. recomandat numai de medicul curant. Din aceasta cauza. Este bine de stiut ca obezitatea cresterea riscul unui numar mare de afectiuni. presiunea sanguina poate fi ec hilibrata cu ajutorul dietelor. Valoarea colesterolului poate fi reglata cu ajutorul dietei echilibrate si prin tratament medicamentos. care au ajuns la onorabila varsta de 40 ani trebuie sa afl e ca a sosit momentul in care trebuie sa realizeze o serie de examene medicale. Nivelul colesterolului Potrivit studiilor. In cazul in care pancreasul nu a tinut pasul cu solicitarile esti posibil itatea ca pacientul sa sufere de diabet. Merita efortul. activitatile pancreasului au fost suprasolic itate. Astfel. Glicemia Dupa ani de zile in care organismul a fost hranit c u alimente nu tocmai sanatoase (ciocolata in exces. cel putin o data pe an.).metoda de diagnostic prenatal. 5. din aceasta cauza la orice varsta este recomandata ca pacientul sa isi mentina o greutate normala. si nu numai. u n test de glicemie. Limita metodelor de analiza cromozomiala este ca ele nu pot evidentia mutatii genice sau poligenice. dupa o anumita varsta sunt recomandate investigatiile de speciali tate. fiindca scaderea presiunii sanguine este una din cheile longevi tatii! 4. 3. la fiecare 33 secunde in lu me o persoana isi pierde viata din cauza afectiunilor cardiovasculare. 2. Astfel. Examenul pelvian si Testul Papanicolau Si la varste inaint ate aceste teste sunt necesate. printre care diabetul di bolile de inima. Mamografia Chiar daca pacienta isi autoexamineaza sanii i n mod regulat. Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani Femeile. Principal ul factor de risc care conduce ca aparitia bolilor este inima este colesterolul. Cand exista semne ecografice de alrma sau test e de screening biochimic pozitive. 5. mai ales daca pacientul are o viata . Va prez entam o lista cu toate examenele clinice pe care femeie trebuie sa le solicite m edicului curant! 1. 6.

glaucomul si degenerestenta maculara. Examen oftalmologic Daca pacientul prezinta probleme de vedere in timp ce se uita sa televizor sau citeste. Afectiuni oftalmologice frecvent intalnite la persoanele adulte: pr ezbitismul. laparoscopia este o interventie de "echipa". Cancerul de piele Dupa ani de zile in care o persoana s-a bucurat de razelele soarelui „de mu nte sau de mare”. In primul rand tr ebuie subliniat faptul ca laparoscopia este o metoda de diagnostic care necesita abordare chirurgicala. dar mai ales dupa realizarea a sut e de astfel de proceduri. 8. Chirurgul principal sta i n stanga pacientei. de existenta posibila a unor complicatii. Spre deosebire de chirurgia clasica. aceasta din urma fiind determinata de experienta si limitele ch irurgului care va face operatia laparoscopica. In general echipa operatorie este formata dintr-un chirurg care dirijeaza strat egia interventiei. Progameaza-te la stomatolog si mergi la medicul de familie p entru a-ti prescrie investigatiile necesare organismului tau! Laparoscopia in obstetrica-ginecologie Laparoscopia este o procedura speciala care necesita personal medical de inalta specializare si experienta. ajutorul in dreapta acesteia iar cel ce sta la camera se va plasa de obicei langa ajutor. deschisa. dar pentru a evita afec tiuni grave ale ochilor trebuie facut un examen de specialitate o data pe an sau la doi ani. Imunizarea Intreaba-ti medi cul cat iti sunt de necesare vaccinurile care sa iti mentina o sanatate optima s i care sunt cele recomandate in cazul tau! Anul acesta acorda-ti sansa de a tine totul sub control. cel putin o data pe an pacientul trebuie sa solicite e xaminarea alumitelor neobisnuite dar si a schimbarilor care apar la nivelul piel ii. situat pe un troliu special unde se mai afla si celelalte aparate specifice laparoscopiei. un al doilea chirurg care in laparoscopia diagnostica are rol ul de a pune in evidenta cat mai favorabil diferitele aspecte (parti) ale organe lor inspectate. 7. subliniindu-se posibilitatea convertirii interventiei laparoscopice intr-o laparotomie clasica ori pe motiv de aparitie a vreunei complicatii ori datorita necesitatii indeplinirii corespunzatoare a act ului terapeutic. obtinuta nu numai dupa efectuarea unor cursuri speci fice si absolvirea unui examen de competenta. In consecinta pregatirea pentru o asemenea procedura implica toate masurile luate ca si in cazurile de interventi e chirurgicala clasica: .sexuala activa. Deci. si un al treilea medic (sau asistenta) care manuieste camera cu ajutorul careia se vizualizeaza cavitatea peritoneala. Toate imaginile sunt vizuali zate pe un monitor aflat spre picioarele pacientei. este momentul ca aceasta sa isi faca griji de riscul aparitiei c ancerului de piele. Pacienta este informata in prealabil de acest lucru. in care exista un operator principal care poate fi un "factotum" (adica poate realiza t ehnica chirurgicala fara a fi nevoit sa se bazeze prea mult pe ajutoarele sale). prot ejeaza femeile de cancer sau de afectiuni cu transmitere sexuala. uneori cele doua roluri putandu-se schimba. Astfel. spre capul pacientei. 9. in care este tot atat de important a "mana intai" cat si "mana a doua". nu este ceva anormal. sau la 3 ani. 10 minute de disconfort o data pe an.

internare in spital .conditii de sterilitate adecvate . Perfectionarea sistemelor optice cu realizarea de telescoape performante a permis folosirea laparoscopiei ca metoda de diagnostic pe scara mai larga doar de prin anii 50. Inspectarea cavitatii peritoneale era fac uta direct. Aparit ia si dezvoltarea fibrelor optice si a luminii reci a permis in anii 80 efectuar ea unui pas urias in laparoscopie. de cand s-a efectuat prima vizua lizare a cavitatii peritoneale folosindu-se un telescop rudimentar si utilizand drept sursa de lumina un bec obisnuit. fiind efectuata inaintea implantarii eventuale a embrionului. momentul optim este cel dinainte de ovulatie.procedura se exec uta in blocul operator .terapie intensiva postoperator Dupa operatie pacien ta poate pleca acasa (prin externare) chiar de a doua zi (este deci vorba de o a sa numita "one day surgery"). In fapt ea a implin it de curand respectabila varsta de 100 de ani. In cazul cand cuplul se adresea za chirurgului pentru a rezolva problema unei sterilitati de cauza cel mai proba bil tubara. Acest ultim deziderat se poate realiza prin doua metode: . prin elevarea peretelui a bdominal. Operatorul trebuie sa fie familiarizat cu cazul si cu formele de manifes tare fiziopatologica si morfopatologica ale bolilor ce conduc la sterilitate pen tru a fi capabil de a adopta imediat o strategie terapeutica adecvata in functie de descoperirile facute in cursul laparoscopiei.. nu compromite dezvoltarea ulterioara a sarcinii. Instrumentarul trebuie sa fie de asemenea adecvat. la spitalul Giulesti. Desi pare neverosimil.anestezie generala c u intubatie oro-traheala (IOT) pozitionare specifica a pacientei pe masa de oper atie instrumentar specific . Alegerea momentului din perioada ciclului paciente i in care se va efectua procedura depinde de obiectivele acestei interventii: in cazul unui bilant hipofertil al cuplului. Laparoscopia nu este o metoda de dia gnostic chiar asa de noua cum vi se pare multora dintre voi. Este interesant ca la noi in tara s-au efectuat primele laparo scopii diagnostice chiar de la inceputul anilor 60. dupa realizarea unei "camere de lucru" in interiorul cavitatii abdominale a pacientei. Interventia se va desfasura obligatoriu sub anestezie generala cu IOT. Laparoscopia.set complet de analize preoperatorii . perioada imediat post-ovulatorie perm ite verificarea prezentei corpului galben si a cicatriciei de expulzare a ovulul ui. chirurgul privind printrun capat al telescopului exact ca printr-o l uneta. acest lucru permitand nu numai extinderea pro cedeelor terapeutice chirurgicale dar si inflorirea unei masive industrii specia lizate in manufacturarea instrumentelor laparoscopice. Laparoscopia consta in mare in vizualizarea cavitatii peritoneale cu ajutorul un ei camere video prin intermediul unui telescop. cand cu siguranta nu e xista o sarcina ce poate fi compromisa prin metodele de diagnostic pentru permea bilitate tubara.

precum si datorita sistemelor mo derne de procesare a imaginilor.pense de prehensiune. si anume: .t rocare de 5 si 10 mm Instrumentarul anex trebuie bine ales pentru a facilita rea lizarea dezideratului de a putea pune un diagnostic precis. fiind un gaz care in organismul uman este "considerat" un deseu al metabolismului.insuflator electronic de gaz . dar in mare cel mai des se foloseste metoda insuflarii de gaz.ac Veress . departand astfel peretele abdominal (situat anterior) de co ntinutul cavitatii abdominale . care are drept avantaje realizarea camerei de lucru in mod f oarte facil si foarte rapid. dar si faptul ca permite o buna vizualizare a organ elor interne. in general o presiune de 12 atm fii nd cea considerata standard.. se obtine facandu -se o mica incizie transversala de cca 10 mm in plica ombilicala.aspirator/irigator electronic . o cantitate suficienta de gaz incat sa destinda peretele abdominal.ridicarea peretelui abdominal cu ajutorul unui e levator sau "lift" special.manipula toare uterine .instrument e de injectare transcervicala a substantelor colorate . care se cupleaza la capatul e xterior cu un insuflator de gaz prin intermediul unui tub flexibil. acul Veress. de biopsiere si disectoare instrum ente folosite pentru vaporizare sau electrocoagulare instrumente pentru lavaj si aspirarea lichidelor . etc. De asemenea presiune a exercitata de gaz ca sa destinda peretele abdominal va afecta si excursiile di afragmatice si implicit respiratia pacientului in timpul operatiei. Tehnic vorbi nd.monitor TV de inalta rezolutie . .insuflarea unui gaz inert (bioxid de carbon) in interiorul cavitatii peritonea le care se destinde. prin care se i ntroduce un ac special.camera video de inalta rezolutie (cu triplu cip) . Ca dezavantaj este de semnalat faptul ca CO2. poate sa dea tulb urari respiratorii si cardiace la persoanele mai in varsta.sursa de lumina rece cu un bec de 300W de xenon . sub control electronic. toate acestea conferind o imagine video de mare calitate. care de asemen ea permite realizarea unei camere suficiente de lucru. metoda denumita "gasless" (fara gaz). Acesta va in troduce in cavitatea abdominala. sistemelor optice care permit o focalizare pana la vizualizare a aproape desavarsita a detaliilor foarte fine. Bineinteles ca fiecare me toda are partizanii si oponentii ei. cu protectie.telescop de 1 0 mm cablu optic flexibil care conecteaza telescopul cu sursa de lumina rece . camera de lucru in laparoscopia cu gaz (pneumoperitoneul). O interventie laparoscopica diagnostica necesita urmatoarele aparate si instrumente: .probe .modalitati de colorare a peritoneului. In ziua de astazi laparoscopia se desfasoara in con ditii de vizualizare perfecte gratie aparaturii video de ultima generatie cu cam ere digitale 3CC.

medicul poat e efectua o examinare pelvina.se intubeaza pacie ntul sau se aplica o masca pentru oxigen. De asemenea.o parte a parului pubian va fi rasa . a fundului de sac Douglas si a ligamentului lat. care prin insurubare va strabat e toate straturile peretelui abdominal si va patrunde in cavitatea peritoneala d estinsa de gaz. I se va monta o perfuzie intra venoasa la nivelul bratului. care sa-l ajute sa se relaxeze. Asadar inspectia cavitatii peritone ale se va face cu ajutorul acestui telescop si toate imaginile vor fi urmarite p e un monitor TV de inalta rezolutie. care este o canula cu diametrul de 10mm cu pereti foarte subtiri. inainte de a se introduce in vagin un . Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. fundul de sac Doug las. prevazuta cu o valva. Acest ea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient: . aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientu l este anesteziat si inconstient . p rin care se introduce un trocar cu varf ascutit. i se va putea administra un sedativ usor. Fundul de sac anterior. aspectul si mai ales trebuie recol tat pentru a putea fi supus unor analize imunologice si histochimice specifice. toate trebuiesc explorate cu minutiozitate. Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. Cu aproximativ o ora inainte de interventie. Odata aceasta procedura realizata. uterul.Odata ce presiunea intraabdominala ajunge la 12 bari. Fiecare organ in parte trebuie mobilizat si palpat cu ajutorul unor probe specia le. insa pot fi folosite si alte tipuri d e anestezii (precum rahianestezia). cele doua fete ale ovarului. prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala) . cele doua loje parietocol ice. Laparoscopia Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic gine colog. care pot fi folosite si in palparea peritoneului. se extrage acul Veress din incizia facuta si prin spatiul de 10mm se introduce un instrument folosit pentr u a facilita accesul diferitelor instrumente in cavitatea peritoneala. pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. vascu larizatia sa si structura sa.abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic . trompele. ficatul. Lichidul colectat in sacul Douglas trebuie de asem enea evaluat in ceea ce priveste volumul sau. In general este folosita anestezia generala. Vizualizarea pelvisului trebuie facuta metodic si sistematic. se scoate din canula trocarul si prin canalul respectiv se introduce un telescop de 10mm care se va cupla cu o camera video si cu o sursa de lumina rece. prin care i se vor administra lichide si medicament e.se monteaza un tub subtire si flexibil. Cu ajutorul laparoscopiei se poate vizualiz a cu mare acuratete toata cavitatea pritoneala. Ureterele si vezic a sunt de asemenea explorate in partile lor subperitoneale accesibile. pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii. sigmoidul. Aspectul p eritoneului trebuie evaluat in detaliu in ceea ce priveste stralucirea sa. care de asemenea trebuiesc verificate. diafragmul.

po ate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). Localizarea inciziei depinde de tipul de pro cedura. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata. In t impul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal. aderente sau tumori. repara leziuni sau drena chisturi. Daca s-a pra cticat intubarea. De obicei. Dupa efectuarea interventiei. canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor. care necesita si tratament. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei. laparoscop ului ii poate fi atasat un laser. se intr oduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi d us intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. De asemenea. Gazul creaza un s patiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal. atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. prin incizie. in functie procedura . Apar semne de bo ala (precum endometrioza) sau de infectie.5 – 2. aderente sau tumori. precum endometr ioza. . Laparoscopia Normal Anormal Organele au forma. Alte instrumente (cum ar fi un m ic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pe ntru a preleva tesut. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. dimensiunea sau po zitia anormala. Apare inflamarea unor organe. sunt folosite fire resorbabile. pot fi disponib ile dupa cateva zile de la operatie. care este introdus in abdomen printr-o mica inci zie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organ elor abdominale sau genitale interne. gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. Nu exista semne de boala (precum endometrioza). laparoscopul si gazul sunt indepartate. prin care se injecte aza incet. cu dime nsiunile cuprinse intre 1. Poate fi descoperita o sarcina ectopi ca. Sunt descoperite chisturi. luminat. acestea nu trebuie inde partate. Un organ poate avea forma. pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instru mente suplimentare. Daca nu sunt al te indicatii. Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si gr eu vizibila. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. precum apendicita. La nivelul inciziei se introduce un ac. numit laparoscop. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura.instrument denumit canula. inflamatie (precum apendicita) sau infectie. dar trebu ie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana. pozitia si dimensiunea normala. dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune.5 cm. pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi. De retinut! Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia genera la. colecistita sau boala pelvi na inflamatorie. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subt ire. Apoi. Nu sunt descoperite chisturi. astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone.

in cazul in care cantitatea de tesut prelev ata pentru biopsie este insuficienta.roseata si ed em (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei . Pot s a apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.sangerari sau alte secretii la nivelul suturii . datorita riscului de apariti e a complicatiilor.lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange. In general. luminat. ovare).Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul. astfel se redu ce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor.Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine ). culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia .interventii chirurgicale abdominale in antecedente.sangerari de la nivelul inciziei . Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare.raguseala ce dureaza mai m ult de cateva zile. precum: . cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilo r.obezitatea p oate face laparoscopia dificila . acest lucru este insa foa rte rar.evi tarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator.decesul datorat anesteziei generale. aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa . ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul . trompe uterine.dureri abdominale severe . dupa care acesta va fi externat.cicatrici datorate unor interventii chirurgica le anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila .h ernie abdominala . Imediat dupa terminarea inter ventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezes te din anestezie. Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt: . cu tendinta la agravare. Se recomanda consultul medical daca apar: .cancer abdominal .febra . necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparosco pului. rezultatele pot fi neconcludente. Complicatiile dupa laparoscopie sun t rare. De retin ut! . durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 or e. dar pot include: . aceste a pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pent ru a fi reparat . Exista cateva afectiuni care contraindica.infectarea zonei c are a fost examinata . numit laparoscop. efectuarea unei laparoscopii. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire. Aceasta situatie este inofensiva si dispare de l a sine in cateva zile.prelevarea u nei cantitati insuficiente de tesut.persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie ch irurgicala. Dupa laparoscopie poat e sa apara balonarea. pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se i ntroduce apoi laparoscopul.alta procedura (d enumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizar e mai buna a organelor genitale interne feminine (uter. O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea di n zona inciziilor este frecata.

Medicul va in forma pacientul despre riscurile.daca are probleme cu sangerarea . sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina . in special anticoagulante (care subtiaza sangele) . cu c ateva zile pana la cateva ore inainte de interventie.evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivel ul abdomenului sau pelvisului . acestea ii vor fi inapoiate dupa ce inter ventia se incheie .indep artarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara. Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. laparosco pia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o i ncizie mare a abdomenului.eventuale alergii la medicamen te.trebuie sa-si indeparteze ochelarii. Pacientul trebuie sa informeze medicul despre: . laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente . De asemenea. fibroamele si infectiile.daca este sau ar put ea fi insarcinata.indepartarea unor organe precum uterul. aderentele. aceste afectiuni includ chis turile. splina. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile.indepartarea aderen telor . vezica biliara (colecistecto mia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia). acestuia ii pot fi atas ate si alte instrumente.sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminare a interventiei.ef ectuarea ligaturii tubare . apendicele sau ovarel e. In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale. fibroamele si infectiile.medicamentele pe care le ia. este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare. a unei sarcini ectopice sau a endometriozei. un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor trebuie sa-si lase bijuteriile acasa. Laparoscopia implica riscuri mai mici.efectuarea un ei biopsii . precum: . mai poate fi realizata si in departarea partiala a colonului . orice bijuterie pe care acesta o poarta t rebuie indepartata inaintea operatiei .efectuarea ligaturii tubar e . .rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale . Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul: .diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza.peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne. aderentele. Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un documen t prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii.diagnosticul un or afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini. modul de realizare si rezultatele procedurii. len tilele de contact sau proteza dentara. Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. Laparoscopia es te folosita pentru: . In multe cazuri.repararea unei hernii hiatale sau inghinale .nu trebuie s a manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore.pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal . precum foarfecele chirurgical. inclusiv anestezice .diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine.

plamani si inima. Substanta de contrast poate fi admini strata intravenos sau per os (oral). glandelor. un magnet fo arte puternic. Razele X care trec numai prin aer apar negre pe radiografie. . pancreasul. infectii. leziuni ale: creierului. Informatiile furnizate de catre aparat pot fi memorate si stocate intr-un computer. Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul pacientului. Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui orga n al corpului ca ficatul. pacientul va fi intins pe o masa conectata la scanner-ul computer tomograf -ului. blocheaza (absorb) o mare parte din razele X apa rand albe pe filmul fotografic. precum oasele. Tesuturile mai putin dense. echografii sau computer tomograf. O parte a scanner-ului se poate inclina. Tesuturile den se din organism. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanata magnetica nucleara este un tes t ce foloseste cimpul magnetic si energia undelor radio pentru a prelua imagini ale oraganelor si structurilor din interiorul corpului. glande suprarenale. Rezonanata magnetica nucl eara este folosita pentru a descoperi probleme ca hemoragii. de asemene a. efectuate. Razele X (radiografia) Razele X reprezinta o forma de radiat ie precum lumina sau undele radio. tumori. pentru a gas i tumori sau pentru a cauta alte probleme. Fotografii sau filme ale anumitor expuneri pot fi. Uneori se poate folosi si substanta de contrast pentru a oferi ima gini mai clare ale organelor si structurilor studiate. inclusiv prin corpul uman.Metode imagistice Computer tomograf (CT) Computer tomograful (CT) foloseste raze X pentru a efectu a imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului. vaselor de sange sau articulatiilor. fapt ce permite preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. Imaginile compu ter tomograf pot fi preluate inainte sau dupa administrarea substantei de contra st. in functie de testul dorit. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic pe acesta se imprima o imagine. In cele mai multe cazuri rezonanta magnetica nucleara furnizeaza informatii care nu pot fi oferite de al te explorari ca radiografii. rinichi. Pentru testarea c u rezonanata magnetica nucleara partea din organism ce se doreste a fi studiata este plasata in interiorul unei masini speciale care este. ce pot fi focalizate intr-un fascicul asemana tor unui fascicul luminos. razele X pot tr ece prin majoritatea obiectelor. intestinele. un aparat de dimensiuni mari cu aspectul unui cilindru fara miez. blocheaza mai putine raze X (mare parte din fascicului de raze X trece prin acestea) si apar pe filmul fotografic in nuante de gri. oasele si maduva spi narii. Subs tanta de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin. O vopsea iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a face s tructurile si organele mai usor de observat pe imaginile computer tomograf. In timpul test arii. precum muschii sau o rganele. Imaginile sunt memorate intr-un computer. Fiecare impuls dureaza m ai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii subtiri din organul sau zo na studiata. de fapt. organelor interne. Spre deosebire de fasciculul luminos. b locaje. De asemenea poate studia vasele de sange.

etc. Acid Vanil Mandel ic Urinar .4 mg/24h.enzima a carei dozare in sange permite aprecie rea functiei hepatice si biliare. Concentratia ei este crescuta in hepatita. AST . vezica urinara). mai devreme decat a transaminazelor. In neuroblastom sau ganglioneuroni p rezinta valori mai mari de 10mg/24h. Imaginea produsa de ultrasunete se numeste sonograma. Valori normale: 8-78 u/l.) Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresi a hepatitei. Estecrescuta in infarct mio cardic si in unele miopatii.GGT .Valori normale: 1. Se gase ste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic. ALTtransferare abundenta in ficat. Gama-Glutamil Transferaza . Valori normale: 14-50 UI/L. denumit transductor. Creatinfosfokinaza . Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o i magine afisata ecranul unui monitor. Transductorul transmite unde sonore de mare putere (aflate deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inap oi catre acesta. Este crescuta si in staza biliara. Se foloseste in diagnosticul infarctului de mioc ard (cand creste). calculi biliari. echograma sau scanare cu ultrasunete. Pentru testarea cu ultrasunete. manevrabil manual. oreion (forme neparot idiene). .transferare in form a activa. abundenta in miocard. este miscat inainte si inapoi de asupra ariei ce se doreste a fi studiata. in crize si in unele tumori hepa tice. constante biologice (enzime. Un instrume nt mic. Glutamat Piruvat Transaminaza (tr ansaminaza glutamo-piruvica) TGP.7-7. un gel sau un ulei e ste aplicat pe piele pentru a imbunatati transmitera undelor sonore. Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor care sunt uniforme sau solide (precum ficatul) sau um plute cu lichid (precum vezica biliara. colecistite.CPK .Ultrasunetele (echografia) Echografia este un test ce foloseste reflectia undelo r sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism. Structurile mineralizat e precum oasele sau umplute cu aer precum plamanii nu pot fi vizualizate pe sono grame. substan te organice. Se pot realiza fotografii sau f ilme ale imaginilor ultrasonografice. Intre 26-66 exista certitudine de feocromoc itom.enzima musculara care activeaza transformarea creatin inei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). Valorile sunt cre scute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice). Mic dictionar de analize medicale. hormoni. Aceasta testare nu foloseste raze X sau orice alt fel de radiatie ce se poate d ovedi potential daunatoare. de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L. Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. obstructie intestinala.

a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK). concentratia creste si apare in urina. Antistreptokinaza . Bilirubina Indirecta (Libera) . creier.fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. (80-90%) din cazuri . proc ese insotite de .prezinta valori scazute in LED.anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infe ctiei cu streptococ β. Acid Uric . Bilirubina Directa (Conjugata) .5-1. totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala.este produsul final de degradare a purinelor organismului. artrita reumatoida. Conce ntratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al no u-nascutului.2%. nefrite. O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii bi liare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita). deci inainte de a ajunge in bila. Creste n u numai in tulburari renale grave ci si in guta. ce provine din degradarea Hb prin p ierderea Fe.3 mg/dl). Le gasim in LED. In icter. Antistreptolizina "O" (ASLO) .celul e de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granul ocitara neutrofila care au fagocitat alte celule.pigment prezent in bila. leu cemii tratate. In serul normal concentratia este m ai mica de 0. Conjugarea are loc i n ficat. sclerode rmie. AR (5-10% din cazuri). boli neoplazice. Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism. Complement Seric . afectiuni hepatice caracterizat e prin distrugerea proteinelor. hiperlipoproteinemii primare.Izoenzima MB (CPK. Crea tina .forma a bilirubinei ce se poate doza direct. ser si fe cale. Bilirubina .anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). poliglobulie.forma a bilirubi nei ce nu tranziteaza celulele hepatice. format in sistemul reticuloendotelial. boli infectioase. Scade in insuficienta renala cronica. Celule Lupice . glo merulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflam atorii la debut. La valori mai mari d e 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral.MB) . ciroza) sau obstructia cailor biliare. P rodusul sau de deshidratare interna este creatinina (0. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare.substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in m uschi. bilirubina directa trecand in bila. care apare in sange dup a afectiuni streptococice (infectii). can d este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK. Se mai pot gasi in diferite afecti uni infectioase sau hematologice. La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza. Creatinina. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. forme de PCE. Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. de unde importanta ei in aprecierea unei tu lburari a filtrarii glomerulare. in special in reumatism articular acut (RA A). in mod exceptional in unele hepatite. insuficienta renala cronica. miopatii. Este prez ent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta.

existand pericolul de accidente vascular e. tabagismul.lipop roteine de densitate mica. imbatranirea.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferi telor componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densita te mare) crescute in ciroza biliara. Depozitele de co lesterol stau la originea ateromatozei. Colesterol LDL . sex.5 presupune risc crescut la femei). cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica r isc crescut la barbati si mai mare de 4. IgA. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. Valori normale. Este important in determinarea “riscului vascular”. Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”. Globuline .80 gr/l sau 32-96 mg/dl. Valo rile normale sunt cele de 0.substanta organica ce intra in compoz itia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale). VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) =lipidograma. El ectroforeza . Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. Medicamente ce afect eaza rezultatul sunt: cofeina. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi).9-4. beta 12-14%. derivati salicilici.globulinele avand greutate moleculara mai mare de cat a albuminelor. IgE). hidrocortizon.15-18% Valori patologice: . cresc alfa 2) . Transporta aciz i grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi.forma no rmala de transport a lipidelor in organism. contraceptivele. fiind t ransportori ai colesterolului in sange (80200 mg/dl). Plasma contine mai multe feluri de l ipoproteine.lipoproteine cu densitate foarte mica. pornind de la amonia c si ajungand in sange . dupa radioterapie. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatori i si neoplazice). Colesterol . IgM. Este transportat in sange de tri gliceride si de LP.nefroza lipoidica (scad albuminele. Lipoproteine – LP .2-0. Variabile fiziol ogice: alimentatie bogata in proteine. Trigliceridele . efort fizic. vitamina C.5 mg/dl). gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati i munitare: IgG. alfa 1 globulina 3-4%.: 0. Colesterol LDH . a lfa 2 globulina 9-11%.4 g/l. Colesterol VLDL . cu cat este mai mic si deci n u poate asigura protectie.substanta organica sintetizata in ficat.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras. ce contin 50% colesterol.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari.degradari tisulare) si eliminat prin urina (2. se elimina prin urina (Cl earance: 75 mil/min). menopauza. diabetu l. insuficien ta hepatica decompensata. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara. Prin oxidare se transforma in acizi biliari. IgD.5-7. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul pro tidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica.35-0. varsta. terapie cu ACTH. Concentratia sa este scazuta in situatii as ociate cu boala ateromatoasa. Proteine – Albumine. Valorile normale sunt cele de 3. cu medicamente antimicotice.9 m mol/l sau 0-130 mg/dl. Uree a (azotul ureic) .

preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica . La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben.hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. care nu sunt atat de gra ve ca cele din SIDA. B (prezenta de aglutinogen B). cresc beta si gama) . ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A).repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. la barb ati activeaza spermatogeneza.Imu nizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand ace leiasi specii. AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). pastrand-o pe cea imunizanta. intermediare ale infectiei cu HIV. La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului. capabile sa aglutineze microorganism ele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator. Gonadotrofina B . ARC (AIDS – related complex) . Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (depend ent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO.substante prezente in unele seruri. tetanica.ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocula rea unui antigen. Gonadotrofina A .metoda de analiza a componentelor a ntigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin pu nerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare. contractia musculaturii netede. Aglutin inele . care ii sunt proprii . Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglu tininelor din sange sau.B) si gonadotrofi nacorionica (placentara)..paraSIDA . fiecare categorie apartinand unu i sistem bine definit. diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contrac tie a rinichiului.ansamblul manifestaril or clinice moderate. Antiser . Anatoxina . Deviere la stanga se intalneste cand numarul de P MN este mai mic decat mononuclearele. botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdu t puterea toxica. Aceasta joaca rol de vaccin impo triva maladiilor grave.ciroza (scad albuminele. Vasopresina (ADH) .colagenoza (creste gama) .tube rculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . Sunt gonadotrofine hipofizare (A. Insuficienta secre torie de vasopresina poate duce la diabetul insipid. la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland pro ducerea de testosteron. Formula Arneth .hormon antidiuretic se cretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei. Aloimunizare (Izoimunizare) . Abrevier e: FSH = hormon de stimulare foliculara. In urina este reprezentata ca prolanul A. Gonadotrofina . Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai m are decat mononuclearele (MN). In urina este .hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si fu nctionarii glandelor sexuale. Vasopresina reprezinta un m arker in diagnosticul.hormon secretat de lo bul anterior al hipofizei.

Lactic dehidrogenaza (LDH) . cu exceptia aldosteronului. pancreatita acuta). Abreviere: HCG (gonad. anemii hipocrome din infectii (tumori maligne.interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corect e a RAA. rahitism. In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. inmugurit e si foarte abundente pseudomicelii . 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B). stress psihic. pancreatica (diabet. cloroza). Valori mult crescute: hepatita cronica. tulburari de absorbtie intestinala). ciroze grave. hipercorticism.hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secreti a hormonilor corticosuprarenali. hemosideroza. mixedem. inima. Valori cre scute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). muschi schel etici. inmugurite Celule rotunde. nefroza lipoidica. ciroza. Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. neoplasm de prostata si pancreas.1. Valori crescute in: infectii bacteriene ( RAA). anemia prematurilor . icter prin retentie). Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct).colesterolul. leuce mii.reprezentat ca prolanul B. anemie Biermer (de 10 ori mai mare ).enzime distribuite in ficat. Valori crescute in: anemia Biermer. tiroidia na . Fi brinogenul . Valori normale: 600-800 mg%. el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. apoi de placenta in cursul gestatiei. 60 ľg la copiii de un an. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. insuficienta hepatica grava. Valori crescute in: hiper tiroidii. copii sub 10 ani . malad ii arteriale (aterom. Abreviere: ACTH. paralele cu calcemia in: tetanii. feriprive. urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibili tate neuro-musculara si insuficienta renala severa. fibrinoliza. dislipoidoze. insuficiente renale severe. Fiind eliminat prin u rina. mixedem.6-2. la copii mai frecven t intalnita (diaree.4 mg/100 ml. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. hepatita. cefalina. an emii si ictere hemolitice. pneumonii diverse. Corticotropina . hemocromatoza. coronarita). fosf olipidele (lecitina. umana corionica). Abreviere: LH. Valori scazute. Fier seric (sideremia) . Magneziu seric la adulti: 35 mg/100 ml ser. Valori normale: 200-400 g/l. pancreatita. suprarenaliana. Constelatia enz imatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP.80-130 ľg/100ml ser(F). sfingomielina) si trigliceridele. ICSH. Magneziu . Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). tumori maligne. rinichi. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. arterita. tulburari de absorbtie). hepatita (ciroza – la inceput. infectii pulmonare. interventii chirurgicale.prezinta un interes cres cut in ultimii ani. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Vaginita cu candi da Candidoza mucoasei bucale Secretie vaginala Exudate din cavitatea bucala Pseudomicelii numeroase. cu celule rotunde.

In unele cazuri. deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatele testului. prin determinarea materialului genetic (AD N) al HPV. testul pentru HPV se face prin anali za unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. In ce consta pregatirea pentru t estul HPV? Inainte de efectuarea testului sunt interzise dusurile vaginale. folo sirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginala pen tru cel putin 48 de ore. 31 si 45) pot det ermina modificari la nivelul celulelor cervixului care pot fi vazute la testul P apanicolau. Nu exista nici un fel de tratament care sa vindece (elimine) infectia cu HPV.testare Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) este cauza aparitiei verucil or (negi). septate. Programarea testului nu se face in perioada menstruatie i. atat pentru . tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut (cum ar fi tipurile 16. inclusiv a celor genitale si poate determina modificari canceroase la nivelul cervixului uterin. Celule cervicale modificate minor sunt denumite celule scuamoase atipice. inmugurite si foarte abundente pseudomicelii Negri: filamente g roase. Alte tipuri de HPV determina verucile comune. fara tratament. V ezica urinara trebuie golita chiar inaintea efectuarii testului. Cu toate acestea. Aceste modificari pot disparea de la sine. nese ptate. astfel ca verucile pot reaparea. HPV se transmite prin contactul direct. Unele tipuri de HPV determina verucile genitale. Aceste tipuri de veruci nu sunt canceroas e. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) Candidoza pulmonara Micetom cutanat fungic Actinomicoza Papiloma virus uman (HPV) . se recomanda colposcopia sau biopsia cervicala. unele dintre aceste modificari pot avansa si pot determina cancerul cer vical. Alb-galbui: filamente subtiri. Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruatie. Exista mai m ult de 100 de tipuri de HPV. Amorfa. inglobate intr-o sb. Cu toate acestea. unicul semn al infectarii femei cu HPV este un rezultat anormal la testul Papani colau. In cele mai multe cazuri. verucile dispar fara tratament in aproximativ 2 ani. Tes tul pentru HPV Testul pentru HPV se face pentru a depista infectia cu HPV si pen tru a determina tipul de HPV prezent. La femei. De ce se face testul pentru HPV? Testul HPV trebuie facut atunci cand tes tul Papanicolau este anormal. La fel ca si testul Papanicolau. tratamentul grabeste disparitia verucilor. I n cazul in care testul HPV detecteaza tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. 18. Cu sau fara tratame nt. HPV ramane cantonat in organismul uman. anumite tipuri de HPV cresc riscul de cancer cervical. plantare (filiforme sau pla te) si in rare cazuri veruci genitale. El determina daca unul sau mai multe dintre tipuri le de HPV cu risc cancerigen crescut a determinat modificarile testului Papanico lau.Sputa Grunji (din puroi) Celule bronsice. La femei.

care departeaza peretii vaginului. rezultatele testului HPV sunt disponibile in 1-2 saptamani.confortul pacientului cat si pentru o examinare mai buna. Inaintea testului. ancorate pe niste suporti special i. Tehnica efectuarii testului Testul HPV poate fi facut de catre: MeMedicu l ginecolog MeMedicul internist MeMedicul de familie MeMedicul urolog Pentru efe ctuarea testului. Prin efectuarea testului HPV din probele pentru testul Papanicol au este eliminata necesitatea unei noi prelevari de probe. De asemenea. Este neplacut testul HPV? Momentul introducerii departatorului poate produce disconfort pacientei. ceea ce ar putea cauza anxieta te persoanei in cauza. medicul explica pacie ntului necesitatea testului. pacienta se va dezbraca pana la talie.se pot produce sangerari vaginale usoare sau niste scurgeri de culoare gri. denumita test Pa panicolau pe baza de lichid. care indica ca persoana in cau za are un risc crescut de a avea deja modificari precanceroase ale celulelor cer vicale. Rezultate Testul HPV se face pe ntru a depista infectia cu HPV si tipul de HPV prezent. Aceasta tehnica consta in colectarea celulelor de l a nivelul cervixului cu ajutorul unei periute rotative din plastic. Testu l HPV poate fi facut de asemenea. Medicul va folosi un betisor cu un c apat invelit in bumbac sau o spatula mica de lemn pentru a colecta probele de ce lule cervicale. Probele sunt apoi introduse in niste tuburi colectoare si trimise laboratorului de analize. in special daca vaginul este sensibil si iritat sau daca este ingust.trebuie evitate spa laturile vaginale si contactele sexuale pentru o perioada de timp pe care o reco manda medicul specialist care efectueaza testul. Ce se poate intampla dupa prelevarea probelor? Procedura de prelevare a porbelor pentru testul HPV are cateva efecte "adverse": . perm itand examinarea vaginului si a cervixului. medicul poate examina zona genitala si vaginul. Ris curi Testul HPV nu are nici un risc asupra sanatatii persoanei examinate. In aceste s ituatii se pot folosi absorbante pentru a nu pata lenjeria . Rezultatele testului sunt : NORM AL – HPV nu este prezent. este posibil ca testul sa fie repetat. daca aceasta a fost facut printr-o anumita tehinca. pacienta poate simti o presiune in momentul in care probele sunt colectate. . Medicul va introduce in vagin un instrument numit departator. riscurile lui. medicul specialist va recomanda in continuare colposcopia si/sau biopsia . In general. se va intinde pe spate pe masa ginecologica. pe o proba de celule recoltate pentru testul P apanicolau. Pacientul trebuie sa s emneze un act de acord asupra testului. tehnica efectuarii si posibilele rez ultate. In cazul in care tipul de HPV este unul dintre cele cu risc cancerigen crescut. ANORMAL – HPV este prezent. cu picioarele departate. Astfel. Celulele sunt colectate atat din partea vizibila a cervixului ca t si din zona de deschidere a acestuia (canalul endocervical). In une le cazuri. Probele sunt puse intr-un recipient ce contine o anumita solutie si trimise laboratorului pe ntru analizare.

Care sunt factorii care pot scadea acuratetea testului HPV? Factorii care pot in terfera cu rezultatele testului si cu acuratetea rezultatelor includ: . Pentru a ajuta la o mai buna intelegere si memorare a acestor termeni precum si la o pronuntare corecta a lor. Exemple: hemog rama (numaratoarea celulelor din sange). sunt in c urs de cercetare si exista sperante de a fi disponibile in curand. testul HPV are o fiabilitatea scazuta pentru a identifica corect atunci cand HPV nu este prezent. Exemple: leucocite (celule albe). in special al celor care pot cauza cancer cervical. Vaccinurile impotriva diferite lor tipuri de HPV. glico = dulce. De retinut! Tes tul HPV nu este utilizat de rutina pentru diagnosticarea verucilor genitale. eritrocitoza (numar crescut de celule rosii).probele insuficiente de celule cer vicale . folosirea tampoanelor interne si a cremelor vaginale in ultim ele 48 de ore dinaintea efectuarii testului . Un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului cervical. Acesti termeni se folosesc fie simpli. inregistrare. Medicul specialist va recom anda examinarile necesare. examen citologic (examen al celulelor). Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Majoritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea in limba greaca.spalatur ile intravaginale. Exemple: glucoza. Exemple: eritrocite (celule rosii). monocite (celule cu un singur nucleu) Eritro = rosu. fie mai ales s ub forma combinata de prefixe si sufixe. glicozurie (zahar in urina). care provin din limba greaca si care sunt utili zati in limba romana. eritrocit e (celule rosii). gl icemie (zahar in sange). . Cito = celula. ceea ce creste riscul de a av ea modificari precanceroase ale celulelor cervicale. Testul HPV are o fiabilitate crescuta pentru a depista prezenta HPV. Grama = descriere.menstruatia . Gluco. redam ma i jos cativa din acesti termeni. leucograma (numaratoarea globulelor alb e).tratamentul cu Digoxina sau Tetraciclina. Cu toate acestea. tes tul HPV pentru barbati este in curs de cercetare. Testul HPV este efectuat doar la femei. cum ar fi colposcopia sau biopsia. El indica prezenta unuia sau ma i multor tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. Testul HPV poate ave a rezultate fals-pozitive. Momentan. pentru a determina prezenta celulelor precanceroase. glucide (substante dulci. zaharoase). Est e folosit pentru a evalua daca rezultatul anormal al testului Papanicolau este d eterminat de unul dintre tipurile cu risc cancerigen crescut de HPV.

Exemple: lipidemie (grasimi in sange). leucociturie (celule albe in urina). lipidemie (grasimi in sange).pest e normal. Hipo = mai putin. Pentru reducerea timpul ui necesar scrierii. leucociturie. leucocite. Exemple: urobilinogen (pigment urinar). Lipide = grasimi. Exemple: hiperglicemie (zahar crescut in sange). glicozurie. calciurie (prezenta de sange. hipercolesterolemie ( colesterol crescut in sange). sub normal. globula rosie sau eritocit HA = hemaglutinare (metoda de analiza) Hb = hemoglobina (pigment sanguin) IDR = intradermoreactie (reactie care se face p e piele) Ig = imunoglobuline: Ig G. leucocitoza (numar crescut de celule a lbe). unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub form a prescurtata astfel: A/G = albumina/globulina (raport A/G) Ag Au = antigen Aust ralia ALAT = alanin aminotransferaza (vezi TGP) ASAT = aspartat aminotransferaza (vezi TGO) ASLO = antistreptolizina ‘O’ (anticorp) AVM = acid vanil mandelic (hormo n in urina) B = bazofil (celula sanguina) BSF = vezi BSP BSP = bromsulphaleina ( test hepatic) Ca = calciu CK = creatinkinaza (vezi CPK) CPK = creatifosfokinaza (enzima) 17-CS = 17-cetosteroizi (hormoni in urina) 17-HS = 17-hidroxisteroizi ( hormoni in urina) DM = debit pe minut (de urina) E = eozinofil (celula sanguina) FA = fosfataza alcalina (enzima) FCH = frotiu citohormonal (preparat celular) H = hematie. calcemie (calciu in sange). lipidograma (inregistrarea compozitiei lipidelor). hemoragie (scurgere de sange). Leuco = alb. Sufixul "urie" se utilizeaza pentru a indica prezenta unei subs tante in urina. astfel: hematurie. Exemple: hipoglicemi e (zahar scazut in sange). zahar. globule albe). Ig M. E xemple: leucocite (celule. hem. hematurie (sang e in urina). respectiv calciu in urina). urie = urina. hematocrit (separarea sangelui). urocultura (cultivarea bacteri ilor din urina).Hemo. Exemple: glicemie (zahar in sange). ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de ana liza. Sufixul “emie” se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange. hemato = sange. colesterolemie (colesterol in sange). Uro. Ig A (anticorpi) K = kaliu. potasiu . Exemple: hematologie (stiinta care studiaza sangele). hipocalcemie (calciu scazut in sange). Hiper = mai mult.

cum ar fi : -Dezvoltarea u ni mic hematom la locul punctiei. comp rese calde pe zona respectiva -Hemoragie continua. Pacientii sut totusi sfatuiti sa discute cu medicul si sa insiste sa le fie explicate pe intelesul lor necesitatea de realizare a testului.apare in special in cazul pac ientilor cu tulburari ale coagularii sau in cazul celor aflati sub . acesta avand obligatia sa linisteasc a toate temerile pacientului. Riscurile sunt insa minime daca pacientul apli ca un tampon cu vata si tine apasat cateva minute -Flebita locala (inflamarea pe retelui venos). Orice nela murire trebuie comunicata medicului curant. iar venele pacientului sunt de buna calitate. Aceasta se amelioreaza daca se aplica. au pereti elastici si neco labati). felul in care se va realiza acesta. leucocit (globula alba) LCR = lichid cefalorahid ian LDH = lactat dehidrogenaza (enzima) M = monocit (celula sanguina) mEq = mili -echivalent (unitate de masura) Mg = magneziu ML = Mac Lagan (unitate de masura pentru analiza "timol") Mol = molar N = neutrofil (celula sanguina) Na = natriu. In unele situatii pot sa apara si incidente. procedura fiind relativ simplu de efectuat (daca specialistul are expe rienta.L = limfocit (celula sanguina). sodiu P = fosfor PCR = proteina C reactiva RBW = reactie Bordet-Wassermann RFC = reactie de fixare a complementului Rh = Rhesus (factor sau grup sanguin) SGOT vezi TGO SGPT vezi TGP Tb = tuberculina TC = timp de coagulare TH = timp Howell TGO = transaminaza glutamat oxalacetica (enzima) TGP = transaminaza glutamat pir uvica (enzima) TQ = timp Quick TS = timp de sangerare U = unitate UB = unitate B odanski (pentru fosfataza) UF = unitate fotometrica UI = unitate internationala UW = unitate Wohgemuth (pentru amilaza) V = volum VDRL = prescurtare din limba e ngleza (analiza de sifilis) VG = valoare globulara (relativ la globulele rosii) VMA vezi AVM VSH = viteza de sedimentare a hematiilor Proteina C Reactiva (PCR) Nu exista indicatii si recomandari speciale in vederea pregatirii pentru efectua rea testului. In general punctiile venoase nu asociaza riscuri d eosebite. eventualele complicatii si rezultatele. de cateva ori pe zi.

in special cele antineoplazice sau antiinflamatoare. chiar daca o concentratie de peste 2. la 2-6 ore de la interventia c hirurgicala. acestea diferind foarte mult de la individ l a individ. neoplaziilor cum ar fi limfoamele (neopalzii ale nodulilor limfatici). is i mareste dimensiunile si poate fi abordata mult mai usor. -Zona de punctie este dezinfectata cu alcool sanitar sau cu un alt antiseptic -Se introduce usor acul in vena si se recolteaza cantitatea necesara de sange. Daca se mentine crescuta mai mult de 3 zil e. Exista si un tip special de test. El este indicat insa doar unei anumite categorii de pacienti.tratament anticoagulant (cu medicamente de tipul aspirinei. PCR creste in mod normal. PCR creste brusc si la fe l de brusc revine la normal in cazul in care organismul pacientilor raspunde fav orabil la tratamentul instalat. Deoarece nivelul PCR poate fi crescut datorita un ui numar mare de factori. Nivelul PCR s e determina in urmatoarele situatii : -Pentru monitorizarea pacientului postoper ator (detectarea din timp a unor complicatii infectioase ale plagii). si scade pana la 3 zile. Cum simte pacientul procedura . Acets t est poate furniza informatii cu valoare predictiva referitoare la riscul de apar itie a evenimentelor cardiace (infarct miocardic). bolilor inflam atorii.4 mg/dl a fost asociata cu un r isc dublu de aparitie a unor evenimenete coronariene. osteomielitelor (i infectii ale osului) -Pentru monitorizarea raspunsului organismului la tratament . ameteli sau chiar lipotimii ale pacientului. -Can d tubul este aproape plin se desface garoul pentru a repermeabiliza circulatia. warfarinei) sau trat ament fibrinolitic. Recoltarea implica : -Localizarea unei vene superficiale din care se va recolta sangele (de cele mai multe ori cele ma i accesibile sunt venele de la nivelul antebratului sau fetei dorsale a mainilor ). pacientul trebuie investigat temeinic deoarece exsita riscul prezentei unei i nfectii in organism. bolilor inflamatorii intestinale. -Plasarea unui garou deasupra zonei din care se va recolta. PCR inalt sens ibil. b olilor de colagen. specialistii sunt inca rezervati in a corela valorile PCR cu probabilitatea pacientilor de a suferi un infarct miocardic. Astfel se va bloc a curgerea sangelui pentru o scurta perioada de timp. cum este lupusul eritematos sistemic. in absenta unui proces patologic. -La sfarsit se trage rapid acul iar peste zona punctionata se plaseaza un tampon de vata cu alcool sanitar. Se tine apasat timp de cateva minute pana cand se op reste sangerarea. Alte incidente includ necesitatea de realizare de punctii multiple pentru recoltarea (in special daca venele nu s unt usor accesibile). Principiul testului este acel a ca procesele inflamatorii acute lezeaza endoteliul vascular (stratul fin de ce lule care captuseste suprafata interna a vaselor) si creeaza conditii favorabile aparitiei unui atac ischemic. PCR este o s ubstanta care se gaseste in plasma. comparativ cu o concentrat ie de sub 1 mg/l. Pacientii cu astfel de probleme sunt sfatuiti sa isi informe ze medicul inainte de a li se efectua punctia. Totusi. vasculitelor de tipul a rteritei cu celule gigante. Recoltarea probei se poate face mai greu sau mai usor in funct ie de calibrul venelor pacientului. -Pentru identificarea precoce a infectiilor.cei cu probl eme cardiace si factori de risc pentru aparitia unor astfel de probleme. Acul are atasat la capat ul extern o seringa sau un tub ai carui pereti au substante anticoagulante. Vena se umple cu sange. nu se poate afirma cu exactitate ca exista o cardiospe cificitate. Pentru determinarea concentratiei ei medicul va trebui sa recolteze o proba de sange.

3mg/dl au un risc mediu. Un PCR crescut. un nivel normal al PCR n u exclude o inflamatie. specialistii nu recomanda si nu efectue aza testul (determinare PCR) pacientilor care se afla in oricare din grupele ami ntite. Deci. hipolipemiante (statine). antiinflamatoare nesteroidiene (cum este aspirin a sau ibuprofenul). Rezultatele testului pot fi neconcludente intr-o serie de situatii. Aceste teste pot sa ofere o imagine mai genera la asupra riscului coroarian al pacientului decat simpla determinare a PCR. In ciuda faptului ca nu exista o corelatie exa cta intre valorile PCR si risc. Datorita acestei observatii. de aceea rezultatele test ului trebuie interpretate in context clinic si analizate doar de catre medicul c urant. antiinfect ios. dar si multe altele. -Existenta unui dispozitiv contraceptiv intrauterin -Sarcina Obezitatea. poliartrita). diverse neoplazii. In urma recoltarii sangelui se va determina concentratia exacta a PCR. in absenta unor semne si simptome clince de infectie poate fi indicator pentru alte procese patologice (nu doar simple i nflamatii). Valorile normale variaza foarte mult in functie de fi ecare laborator. tuberculoza. iar la introducerea acului in vena se simte o usoara intepatura (intensitatea ei variaza in functie de pragul dureros al fie carui pacient). Cele mai frecvente boli in care PCR este crescut sunt : bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos sistemic. dupa caz. In conditii bazale. Se accepta ca normal un PCR intre 0. sclerodermie. tratamentul hormo nal de orice tip. Deretinut ! Testul inalt sensibil de determinare a PCR poate oferi inform atii cu privire la posibiliattea existentei unui episod coronarian in viitorul p acientului. cum ar fi determinarea colesterolu lui. corticosteroizi. cum ar fi degenerarea . orice tip de infectie. ea pot fi in limite normale in unele cazuri de poliartrita reumatismala si chiar lupus (acesta lucru nu a fost inca pe deplin explicat). De ac eea se recomanda efectuarea acestui test anterior tuturor interventiilor si proc edurilor invazive.Exista posibilitatea ca aceasta procedura sa creeze un anumit disconfort pacient ului : garoul poate fi prea strans. Orice determinare ce depaseste aceste valori este sugestiv a pentru o inflamatie acuta sau infectie si pacientul trebuie investigat.1. boala inflamatorie i ntestinala. se considera ca pacientii cu un PCR sub 1mg/dl a u cel mai scazut risc coronarian. infarctul miocardic acut. pneumonii. nivelurile de PCR nu sunt detectabile. PCR in alt sensibil poate avertiza cu privire la un risc de aparitie a unor evenimente cardiace in viitorul pacientului. acesta fiind cel care cunoaste pacientul si istoricul sau medical cel mai bine. Exsita o se rie de boli sau medicamente care modifica nivelul PCR. i ar cei cu PCR bazal (in absenta unei inflamatii/ infectii demonstrate si evident e din punct de vedere clinic) de peste 3mg/dl au cel mai mare risc de aparitie a problemelor cardiace coronariene (inclusiv infarct miocardic acut). insa nu este un test foarte exact. El devine util daca informatiile oferite sunt analizate si corelate cu altele. cum ar fi : -Efectuarea unor activitati fizice intense anterior recoltarii probei -Administrarea de anumite medicamente precum anitconceptionale orale. cei cu PCR intre 1. antineoplazic sau. in special a fractiunii LDL. Analizarea periodica a PCR poate fi utila in monitorizarea ra spunsului la tratamentul antiinflamator. in absenta vreunui proces acut in organism.0 mg/dl sau sub 10mg/l. Desi PCR este crescuta in majoritatea bolilor tesutului conjunctiv. Un n ivel ridicat al PCR anterior efectuarii unei interventii chirurgicale poate fi u n factor de prognostic referitor la aparitia unei infectii postoperatorii. in maxim 24 de ore.

(viitoarea placenta) de unde se aspira. . Pentru a se stabilii surs a inflamatiei trebuie sa se realizeze investigatii suplimentare.Infectii vaginale sau c ervicale manifeste. Totul se face sub ghidaj echografic. dar si in ac utizari ale unor boli cronice sau la debutul unor boli ce in timp se vor cronici za. . fara a se leza membranele (corionica sau amn iotica).Intre saptamana 10 si 12 este momentul optim.Distorsiuni anatomice severe. ea nu da nici un fel de infor matii cu privire la localizarea procesului inflamator. .maculara sau chiar cancere de colon. Studii citogenetice in caz ul cand rezultatele la triplul test.Calea transcervicala foloseste un c ateter care este introdus prin orificiul cervical si patrunde pana la nivelul ma rginii corionului (trofoblastului). Acesti pacienti trebuie investigati suplime ntar pentru a se identifica din timp o problema ce poate fi destul de grava. Desi concentratia P CR este un indicator important al unei inflamatii.Dupa 12 saptamani 12% pierdere fetala. Are drept principiu extragerea cu ajutorul unui cateter foarte fin a unui fr agment de tesut trofoblastic (corion sau viitoarea placenta) care va fi cariotip at ulterior. Punctia tro foblastica este cunoscuta mai ales sub denumirea din limba engleza de Chorionic Villus Sampling (CVS). Avorturi spontane recurente. in rest apar procente mari de av ort. Te stele paraclinice care sunt realizate pentru a determina concentratia acestei pr oteine sunt teste hematologice foarte utile clinicianului si care nu sunt grevat e de complicatii importante pentru pacient. trisomie 18.Exista doua modalitati de abordare a tesutului trofoblastic: cale a transabdominala si calea transcervicala. testul quadruplu sau la testul integrat ind ica un risc crescut de trisomie 21. . . Proteina incepe sa creasca la 6 ore de la debut si atinge un maxim la 48 de ore.Calea trans abdominala foloseste un ac de calibrul 22 care ajunge tot sub control ultrasonografic in zona corion ului frondos. . Este un marker al inflam atiei organsimului. Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic . . Nivelul ei (reflectat prin concentratia serica) este influentat de rata de producere a acesteia de catre ficat. Pro teina C reactiva este o proteina plasmatica sintetizata de ficat si de adipocite (celulele grase ale organismului) numita de specialisti « proteina de faza acuta » deoarece apare in cadrul proceselor inflamatorii acute. . Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. nivelul ei creste foarte mult in cadrul acestor situatii. Varsta materna inaintata. Mai putin cunoscut este faptul ca a fost introdusa pentru prima data in China (1975) pentru determinarea foarte precoce a sexului copilul ui. Antecedente in familie sau copi i cu defecte cromozomiale. PCR creste in infectii.Spasm vaginal. . Cu exceptia insuficientei hepatice nu exist a alti factori care sa interfere cu productia normala a PCR. .Sub 9 saptamani avort spontan 13% din cazuri.Intre 9-11 saptamani 4% a vort spontan.

In raport cu analiza soli citata se recolteaza fie urina de dimineata. in vederea analizelor cu rente.Succesul procedurii cu prelevare adecvata de tesut 95% din cazuri.Recipientul (borcanul sau st icla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat. Tot in a cest scop se recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urin ei. medicamente. . . spalat cu apa si soda si apoi clatit cu apa multa. In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel : se goleste vezica urinara. dimineata la ora 6. . care recolteaza urina la domiciliu. care a spalat canalul urinar.Pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si v arsta. direct in recipient. trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: . Persoanele indiferent de sex. a secretiilor) Recoltarea urinei Pentru precizarea diagnosticului. ape minerale.Avort spontan. Sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice. biochimice ). Analiza urinei se face nu numai in bol ile aparatului urinar ci si in bolile altor organe. Inainte de urinare se va face o toaleta a organ elor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi. Incepand de la aceasta ora.Daca medicul suspecteaza o infectie urinara. detergenti po t sa falsifice rezultatele analizelor. Cantitatea minima neces ara de urina este de 100 ml. otet. .Culturi celulare corecte in 98% din caz uri. Se masoara a poi volumul urinei .Se va recolta urina proaspata de dimineata.Ruptura tr ofoblastica cu hemoragie. inainte de scaun. Dificultati: .La cerere. Se intelege ca si dopul sticlei trebuie s a fie curat. Complicatii: . . Nu are importanta faptul daca o persoana a mai urin at in timpul noptii. intr-o sticla de 100 ml care a fost dezinfectata impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de 30 minute.Sensibilizare Rh. se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6. imediat dupa desteptare. fie urina din 24 de ore. Pentru a nu se pierde din cantit atea de urina se recomanda sa se urineze separat. fara urme de substante chimice. Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei.Corioamniotita. intr-un vas steril procurat de la laborator. ulei. recomanda bolnavului sa fa ca o urocultura. medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina. a sangelui. siropuri. Se mai pot face si alte tipuri de determinari (moleculare. urina se va recolta tot dimineata in cond itii de sterilitate. Recoltarea urinei se poate f ace atat la nivelul laboratorului cat si la domiciliu. . a materiilor fecale. a fost aruncata la closet. sucuri de fructe. In aceasta situtatie. iar in lipsa a cestuia. .

primite de la laborator. caci o alim entatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului. . deoarece se pot distruge gl obulele rosii. altele nu. fenomen care poate fal sifica rezultatele analizelor. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele car e vin de la distante mari cu trenul sau masina. De asemenea. in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal. nedormite. in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre un cadru medical daca situatia o cere. intoxicatie alimentara etc. este elev sau student.Se va comunica laboratorului d aca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit. Cand sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale.P e timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider. Apoi se amesteca urina (in cazul in care a fost rec oltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cant itate de 100200 ml. vor urina numai in o lita de noapte sau intr-un borcan care a fost sterilizat mai intai prin fierbere . Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indic ata pentru descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (febra tifoida. bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata e ste bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa rec oltarea sangelui. Cand cantitatea de urina este mai mare de un litru. sticla sau material. urina se poate recolta cu ajutorul unei sonde de cau ciuc numai de catre personalul medical. precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor. Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipi ente speciale.) va fi expediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la expediere. Seara se va manca mai devreme si putin.) sau de natura parazitara (oua de parazit i intestinali). . se pot recolta in rec ipiente sau vase din material plastic. . se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. fara grasimi. la indicatia medicului. d izenterie. . obosite. p ersoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pent ru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta.Femeile vor specific a daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza. In lipsa acestora. Recoltarea sangelui Sangele se recolteaz a. Flaconul cu sange nu va fi agitat. Sunt bune cutiile din material plastic . d eoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu micro bi sau virusuri prezente in urina. S-a demonstrat ca unele analize su nt influentate de alimentatie.Inainte de analiz e cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lap te care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina. . Deoarece nu se cunoaste ce fel de anal ize sunt indicate de catre medic. Apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa la laborator. . urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus. In situatia in care unele persoane nu pot uri na. . pentru a nu se altera.Copii mici care nu pot urina direct in sticla. nu cu dopuri de vata. iar restul se arunca. se va recolta in mai multe sticle sau intr-un borcan mai mare. santie re.Cand persoana care colecteaza urina lucreaza.Nu se va tra nsporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic. de obicei. etc. care pot abs orbi tot sangele. Transportul sangelui se va face in flacoane sau eprubete ast upate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc. nervoase.din 24 de ore si se noteaza.

. gargara sau irigati i cu substante dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secret iile respective. daca are urme de sange etc. cu o lopatica de lemn sau de material plastic. . mai ales in caz de boala. calatorii care au sosit din tarile in care exista boli inf ectioase digestive. Daca nu este posibil (mai ales la copii). de la laborator. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice. materiile fecale se vor recolta dup a luarea unui purgativ usor (laxativ). La copii mici. Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilo r din scaun) el va solicita un recipient special. in vata. in laborat or. Nu se vor transporta parazitii in hartie. sau daca este necolor at. vaginale. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton. naza le.). Mexaform. emise dimineata. recomandat de medi c si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza. eliminat la closet pe o hartie sau pe un carton curat . dize nterie. sterilizat. etc. etc. apa de colonie sau apa sarata s i dupa aceea vor fi transportati la laborator.nu se va incepe nici un tratament intern sau extern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor. Este indicat ca fiecare persoana. sulfamide. cr ese. La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea diges tiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special. Din scaunul proaspat. etc. in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi. de obicei. (Nu se vor pastra materiile fecale in frigider caci exista riscul infectarii alimentel or). sa observe s i aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are. bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida. se va turna peste ei spirt sanitar. holera etc. Analiza ma teriilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice. Recoltarea secretiilor Recoltarea secretiilor (oculare. deoarece urina poate spala canalul de eve ntualii microbi cauzatori de . se recolteaza cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte. Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. R ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti.) se face. intrucat exista riscul infectarii persoane lor care transporta si prelucreaza aceste materiale. produ sul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta. In acest scop. In cazul in care in scaun se observa v iermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut c u capac care se inchide ermetic.) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. bolnavul trebuie sa stie urmatoarele: . materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata. Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavu lui si varsta. bucale. copii care merg la gradinite. se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la lab orator. In caz de constipatie.secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in labor ator inainte de urinarea de dimineata. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze. albicios. deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care exec uta analizele. ale canalului urinar.sau sticlele ramase de la medicamente. cutii de chibrituri. Vor fi recoltate materii fe cale proaspete.de asemenea.

in etapa de organogeneza embri o-fetala si afectarea poate fi atat de grava incat sa determine avort spontan sa u moartea intrauterina. se poate incerca tratamen tul cu sulfadiazina. sputa se reco lteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga. persoanele respective trebuie sa fie in masura sa informez e medicul. Studiile au demonstr at ca in tarile dezvoltate 8% din femei contacteaza infectia in timpul sarcinii si jumatate din ele o transmit produsului de conceptie. In trimestrul 3 incidenta e ste mare (65% din infectii se transmit transplacentar) insa nou-nascutul este ad esea asimptomatic sau paucisimptomatic. steril care se procura de l a laborator. i n cazul infectiei in trimestrul 1. De asemenea apar si edeme generalizate. femeia are ca prima optiune incheierea sarcin ii (avort terapeutic).la femei. afectiuni gastrointestinale. Boala se transmit e fatului indiferent de momentul contactarii parazitozei. trombocitopenia neonatala. Sindromul TORCH Toxoplasmoza este o boala parazitara determinata de Toxoplasma gondii.in plus. cardiace. pirimetamina si acid folic.recoltarea secretiei gas trice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu ajutorul unui tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. . Infectia cu cytomegalovirus in cursul sarcinii implica un risc foarte crescut de malformatii la fat (cu cat sarcina este in faza mai mica). Datorita riscului mare de malformatii. . auditive (chiar si surditate). osoase). convulsii. nu se bea si nu se fumeaza. proteza se poate deplasa si patrunde in fundul gatul ui. persoanele care poart a proteza dentara mobila trebuie sa si-o scoata caci in timpul manevrei de intro ducere a tubului in stomac. Rubeola este o infectie virala determinata de virusul rubeol ic. ce apare de cele mai multe ori in copilarie sub forma unor eruptii generaliz ate cu evolutie. de cele mai multe ori benigna. Viitoarele mame sunt sfatuite sa isi faca vaccinul antir ubeolic in perioada preconceptionala sau la inceputul sarcinii. defecte osoase si corioretinita.atat in spital cat si la domiciliu. Tratamentul nounascutilor este adresat in principal complicatiilor: cardiopatiile congenitale s i cataracta pot fi rezolvate chirurgical. Nou nascutul simptomatic se tra teaza cu spiramina. inain te de recoltare nu se mananca. Contactata in cursul sarcinii in fectia are consecinte grave. Cele mai frecvente manifestari ale infectiei intrauterine sunt: retard in crest erea intrauterina cu greutate . . viscerale (hepatice. fiind incriminata in aparitia unor malformatii cong enitale importante: oculare. 20-40% din nou nascuti p rezinta simptome importante: pneumonie. varsaturi ex plozive. daca aceasta este in legatura cu raporturi le sexuale si daca au facut tratament cu antibiotice. insa prognosticul nou-nascutilor raman e rezervat. greutatea mica la nastere. Riscul maxim este in trimestrul 1. Virusul poate fi transmis si postpartum. Daca acest lucru nu se doreste. icter.Forma cong enitala se manifesta prin encefalomielita. cu pericol de asfixiere. . grave (expresie directa a suferintei neurocerebrale). cerebrale. de cand prezinta secretia.prin laptele matern. anemi e si hepatita. Alte semne si simptome ale infectiei congenitale sunt prematuritatea. oftalmologi ce si neurologice. insa difera incidenta transmiterii: in trimestrul 1 incidenta de transmitere transplacentara este mica (aproximativ 15%) insa riscul teratogen este maxim. secretia uretrala si vaginala se recolteaza la cabinetul de gi necologie. hidrocefalie.boli. Nu se va recolta saliva (scuipatul) ci secretia care se elimina in timpul tusei. Pentru aceasta.

In cazul femeilor insarcinate dia gnosticate cu o astfel de infectie se recomanda operatia cezariana (daca leziuni le sunt active).Mic rocefalie (tulburare in care diametrul capului este mai mic decat media normala pentru varsta si sexul pacientului). Daca leziunile nu sunt evidente clinic si pacienta nu are virus ul prezent in secretiile vaginale. Herpesul neonatal se poate caracteriza prin manifestari cutanate. hepatoslenomegalie . cytomegalovirus (C). corioretinita. sifilis. infectia HIV. . oculare si prin leziuni herpetice diseminate in sistemul nervos central. anomalii la nivelul ochilor si alte simptome mai putin specifice. altele a u vaccin preventiv (in special rubeola si varicela zoster). Rata mortalit atii este destul de crescuta. Ca urmar e. Reprezinta peste 80% din totalitatea cazurilor si se datoreaza contactului direct dintre nou nascut si secretiile genitale ale mamei. insa majo ritatea nou-nascutilor supravietuiesc in prezenta unui tratament suportiv adecva t. tulburari de coordonare a miscarii. tremor. Toate infecti ile determina afectari oculare. afectiuni ale sistemului nervos central. petesiile sau echimozele la nivelul mucoaselor si/sau tegu mentelor. aproximativ 25%.Corioretinitei (inflamarea coroidei si a retinei oculare) . Aproximativ 80% dintre acestia dezvolta insa complicatii in primul an de viat a: surditate. se poate practica nasterea pe cale vaginala. indife rent de infectia propriu-zisa. rubeola (R). Infectia cu virusurile herpes simplex I si II este si ea implicata in aparitia diverselor tulburari congenitale. purpura si petesii. Infectia neonatala se datoreaza transmiterii verticale a virusului de la mama la fat prin filiera pelvigenitala. Leziunile herpetice au localizare diferita. moartea intrauterina. tulburari de vedere si retard mental. fiecar e avand semne si simptome specifice sau mai putin specifice. insa fost infectata la un moment dat cu acest a. de la mama. alimentatia dificila. nervos centrale si tegumentare si se caracterize aza in special prin aparitia: . convulsii. icter ( colorarea galbuie a mucoaselor. insa si HSV I). multiple malformatii (cardiace. in timpul na sterii naturale. virusul varicelo-zosterian. Categoria de alte infectii « other s » include: hepatita B.apare mai ales in infectiile cu Toxoplasma si Cytomegalovirus. marirea in volum a splinei. care afecteaza fatul sau nou nascut ul si care i-au fost transmise acestuia intrauterin. . Copiii care sunt asimptomati ci la nastere se pot confrunta tardiv cu surditate. Afectarea nervoasa este sustin uta de simptome precum convulsii. Cele 5 infectii sunt toxoplasmoza (T). fiecare infectie asociaza un prognostic diferit. letargie. in functie de momentul c ontactarii ei. tegumentelor. Cele mai frecvente semne si simptome sunt febra. cel mai frecvent de natura virala. Unle infectii pot fi tratate eficient cu antibiotice (cum este cazul toxoplasmozei si sifilisului). Unele cazuri pot fi fatale. microcefalie.mica la nastere. Sindromul TORCH repr ezinta de fapt acronimul medical al unei pleiade de 5 sau mai multe infectii con genitale. conjunctivelor).Calcificare cerebrala focala (aparitia un or depozite de calciu in diverse regiuni ale . in functie de diver si factori (in principal varsta gestationala si stadiul organogenezei). Contactarea infectiei in timpul sarcinii poate det ermina avortul spontan. tulburari de auz. Simptomatologia este de cele mai multe ori asemanatoare. in functie de tulpina infectanta: la nivelul regiunii orofaciale (in special HSV I) sau genitale (mai ales HSV II. iritabilitate. a ficatului (hepatosplenomegalie). ce rebrale) greutate mica la nastere. herpes simplex (H) si altele (Others).

In general. Infectia poate sa ap ara oricand pe parcursul sarcinii iar transmiterea ei se face pe cale sangvina ( hematogena) indiferent de trimestrul de sarcina. Rezultatele testul ui TORCH pot fi apoi confimate prin alte analize: in cazul toxoplasmozei. teste de sange si proceduri speciale. in cazul cytomeg alovirusului diagnosticul este confrmat prin analiza urinii. Cel mai important este denumit simplu: te stul TORCH si cuprinde de fapt un grup de analize de sange (determinari hematolo gice) care stabilesc prezenta anticorpilor specifici si nivelul concentratiei lo r sangvine (anticorpii sunt molecule proteice secretate de sistemul imun al paci entului ca raspuns de aparare impotriva diverselor infectii). malformatii fetale. infectii ale me ningelui cerebral. cataracta. Datorita afectiunilor pe care l e determina. surditate. anomalii ale sistemului nervos central.Teste de infertilitate Generalitati Testele de infertilitate se fac pentru a determina cauzele datorita carora un cuplu este infertil. este foarte importanta diagnosticarea intrauterina a sindromului TO RCH. rubeol ei si sifilisului se poate recolta LCR (lichid cefalorahidian). Te stul este considerat negativ daca nivelul de IgM este normal. Cand ar trebui sa se testeze o persoana? Inainte de a face testele de infertilitate. avand pr ognostic nefavorabil. trebuie incercate alte metode de det erminare a fertilitatii pentru a identifica perioada optima in care o femeie poa te sa ramana insarcinata.creierului). petesii (atat pe tegumente cat si pe mucoase) si diateze hemoragice cu potential fatal. insa poate exista riscul de aparitie locala a unor mici hematoame sau ce lulitei (inflamarea tesutului celular) ca urmare a punctionarii tegumentelor. Procedura este lipsita de compl icatii. Testarea fertilitatii . Fertilitatea maxima la femeie este in timpul ovulatiei si cu una . microcefalie. Se poate face o varietate de teste. malformatii cardiace. Copiii nascuti cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sanat ate: hepatosplenomegalie. Infectia este severa in cazul fatului. analiza lichidului seminal. icter. mama are simptomatologie minora. infectii cerebrale. Testul nu necesita o pregatire speciala a pacientului. ret ard mintal. In momentul actual exista o serie de teste paraclinice care pot obiectiva infectia nou-nascutului. trombocitope nie. putin exprimata clinic sau uneori doar febra moderata. Testele detecteaza daca problema se afla la nive lul sistemului reproducator masculin. iar uneori determina avortul spontan. Rezultatele sunt pozitive cand IgM de pasesc semnificativ concentratiile acceptate ca fiind normale. inclusiv examenul fizic. iar in cazul infect iei cu herpes simplex se recomanda recoltarea de probe biopsice tisulare. al celui feminin sau al ambelor. corioretinita. IgM sunt anticorpi directionati impotriva particulelor virale si reprezinta cel mai frecvent tip d e anticorpi din organismul nou nascutului.

fara folosirea metodelor de contraceptie .persoana respectiva in varsta de peste 30 de ani esueaza in incercari le de a concepe timp de 6 luni.persoana respectiva observa existenta unei probleme fizice. unel e proceduri (cum ar fi biopsia. La barbati testarea poate fi efectuata de catre medicul urolog. examenul fizic si testele de sange) nu sunt dureroase.sau doua zile inaintea ovulatiei. Decizia de a face teste de infertilitate ar trebui luata in considerare i n cazul in care: . Sunt testele costisitoare? Testele de infertilitate pot fi costisitoare si extrem de stresante. Femeile a r trebui sa tina evidenta ovulatiilor si ciclurilor menstruale. Uneori testele nu pot ide ntifica o cauza de infertilitate si nu toate problemele de . Care sunt beneficiile testelor d e infertilitate? Problema care cauzeaza infertilitatea poate fi descoperita si t ratata in timpul testarilor.perso ana respectiva cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani esueaza in incercarile d e a concepe timp de un an sau mai mult fara sa foloseasca metode de contraceptie . In schimb. Unde se fac testele de infertilitate? Multe teste de infertilitate. Factori de risc Riscurile depind de testul respectiv. Testele initiale pot fi efectuate de catre internist sau de catre doct orul de familie. inclusiv examenul f izic.pacie nta are in istoricul ei medical sarcini pierdute repetate sau boala inflamatorie pelvina . Unele cupluri isi dau seama ca pur si simplu a u ratat zilele cele mai fertile in momentul incercarilor de a concepe. Teste uzuale. de exemplu. anamneza si testele de sange pot fi facute la cabinetul sau clinica doctor ului de catre un obstetrician sau un endocrinolog specializat in probleme de fer tilitate. laparoscopia si histerosalpingograma) pot provoc a durere sau disconfort. Sunt testele de infertilitate dureroase? Unele dintre teste (cum ar fi analiza spermei. Aceasta evidenta va fi utila personalului medical in luarea deciziei de a face teste de infertil itate. Necesitatea de a monitoriza comportamen tul sexual in mod regulat si de a raporta rezultatele doctorului (uneori chiar l a cateva ore dupa un contact sexual) poate fi stanjenitoare. Uneori nu poa te fi identificata o cauza de infertilitate si de aceea este adesea util sa se s tabileasca o limita a numarului de teste sau a perioadei de timp alocate testari lor. Inainte de efectuar ea testelor de infertilitate. trebuie discutat cu partenerul de viata in legatur a cu cat de multe teste planuieste sa-si faca persoana respectiva. c um ar fi absenta ejacularii sau a ovulatiei sau tulburari de menstruatie . testele de sange si ecografia implica mai puti ne riscuri decat cele invazive. cum ar fi analiza spermei (spermograma). cum ar fi histeroscopia si laparoscopia. o trompa uterina infundata poate fi deb locata in timpul efectuarii unei histerosalpingograme. Unele teste se efectueaza in sala de operatie.

Spermograma (analiza spermei) Acest test s e face numai la barbati. un cuplu poate t otusi sa procreeze prin intermediul tehnologiei de reproducere asistata destinat a tratamentului infertilitatii de cauza masculina si feminina. Hormonul luteiniz ant poate fi masurat si la barbat pentru a vedea daca problema sa de infertilita te este produsa de o afectiune a glandei pituitare (hipofiza). Care sunt testele efectuate initial? Anamneza Atat barbatii cat si femeile sunt supusi anamnezei.infertilitate pot fi tratate. Prolactina. Spermograma masoara volumul spermei. multi medici pun la indoiala relevan ta determinarii FSH-ului pentru evaluarea infertilitatii. medicatia utilizata si consumul de cofeina. La barbati se poate ef ectua un test pentru determinarea nivelului . forma spermatozoizilor (procentul de spermatozoizi care par a fi normali din punct de vedere al formei). Testele pentru determinarea hormonului luteiniza nt (LH) si progesteronului pot fi efectuate pe parcursul ciclului menstrual pent ru a detecta prezenta sau absenta ovulatiei. Examenul fizic la barbat se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si presupune si examinarea testiculelor. In timpul efectuarii anamnezei. Examenul fiz ic Atat barbatii cat si femeile sunt supusi acestei examinari. Pentru detectarea problemelor hormonale tiroidiene care pot impiedica aparitia ovulatiei se pot e fectua teste pentru evaluarea functiei tiroidiene. eventuala existenta a unor boli cu transmitere sexuala. pot fi afectuate teste suplimentare. tutun. motilitatea spermatozoizilor (masurata de aseme nea in procente) si numarul de leucocite prezente in sperma. care se pot efectua la domiciliu. In cazul in care se suspecteaza o boala cu transmitere sexuala. poate fi masurata in cazul in care pacienta prezinta tulburari de menstruatie sau alte probleme care pot afecta ovulatia. Uneori se monitorizeaza tem peratura bazala a corpului la femeie impreuna cu determinarea valorilor hormonul ui luteinizant pentru a detecta momentul producerii ovulatiei. numarul de spermat ozoizi. Teste de sange sau urina Aceste teste se efectueaza atat la femei cat si la barbati. alcool si droguri ilegale (cum ar fi marihuana). Mai multe test e de sange sau urina pot fi efectuate. in functie de cauza suspectata ce sta la baza producerii infertilitatii. Examenul fizic co mplet atat al persoanei in cauza cat si al partenerului este efectuat de catre d octor in vederea determinarii starii generale de sanatate si detectarii eventual elor cauze evidente de infertilitate. Determinarea ocaziona la a hormonului stimulator folicular (FSH) poate fi utilizata pentru evaluarea r ezervei ovariene a pacientei (numarul de foliculi din care se dezvolta si se eli mina in fiecare luna cate un ovul). Totusi. Pentru detectarea producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determina rea LHului urinar. hormon produs de glanda hipofiza. Cu toate acestea. doctorul pune intrebari legate de comportamentu l sexual (inclusiv metodele contraceptive folosite). Aceste teste se efectueaza la femei . Tratamentul infertilitatii la barbati inregistreaz a mai putine reusite decat in cazul femeilor. Evolutia in timp a ciclului men strual si modelul de aparitie vor fi evaluate. Examenul fizic la femeie se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si include examinarea pelvina si testul Papanicol au.

Laparoscopia poate fi de asemenea folosita pentru extrager ea chisturilor sau excrescentelor sau pentru tratamentul unor afectiuni precum e ndometrioza. Aceasta interventie se face de obicei cu anestezie generala. care datorita unei afectiuni poate impiedica un ovul fecundat sa nideze (sa se impla nteze) la nivelul sau. Se pot efectua si teste pentru detectarea bolilor cu transmitere sexuala. Sonohisterograma este un a lt test pe baza de radiografie care foloseste substanta de contrast pentru a exa mina organele reproducatoare feminine. Un nivel mic al testosteronului plasmatic poate fi cauza numarului mic de spermatozoizi determinat in cadrul unei spermograme. trompe uterine si ovare) folos ind o camera video minuscula inserata in abdomen printr-o mica incizie. Doctorii contesteaza re levanta testului postcoital. Printre acestea se numara si efectuarea unor te ste urinare sau evaluarea unor mostre de tesut de la nivelul colului uterin sau al uretrei. Poate monitoriza de asemenea starea si marimea ovarelor in timpul tratamentului infertilitatii. Monitorizarea la domiciliu Se face numai de catre femei. Laparoscopia reprez inta examinarea organelor feminine pelvine (uter. bandeletele de tesut fibros (aderente). Ce teste suplimentare se pot efectua? . Acest test trebu ie efectuat cu o zi inainte sau chiar in ziua ovulatiei. Uneori se monitorizeaza temperatura bazala a c orpului o data cu determinarea nivelului hormonului luteinizant pentru a detecta momentul ovulatiei. Pentr u a detecta momentul producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determin area LH-ului urinar la domiciliu. Testul postcoital Acest test se face la femei. Histerosalpingogram a Histerosalpingograma reprezinta o radiografie care evidentiaza interiorul uter ului. Radiografiile pot evidentia un blocaj la nivelul trompelor uterine care poate impiedica ovulul sa ajunga la niv elul uterului sau sperma sa ajunga la nivelul trompei uterine si sa se produca a stfel fecundarea. trompele uterine si zonele inconjuratoare. fibroza si eventualele infectii care pot afecta fertilitatea. la femei se pot efectua unul sau mai mul te dintre urmatoarele teste: Ecografia pelvina Ecografia pelvina evalueaza marim ea si structura uterului si a ambelor ovare.de testosteron cu scopul de a afla daca problema de infertiliatate este cauzata de o afectiune la nivelul testiculilor sau la nivelul glandei hipofize. Cum se procedeaza in cazul in care in urma efectuarii teste lor nu se identifica nici o cauza? In cazul in care in urma efectuarii testelor initiale nu se identifica nici o cauza. Testul postcoital ana lizeaza mucusul cervical dupa un contact sexual pentru a determina daca spermato zoizii sunt vii si capabili de o motilitate normala prin mucus. Aceasta procedura este folosita pentru diagnosticarea unor afectiuni precum chisturile. Nu este un bun indicator al fertilitatii si adesea nu se efectueaza. Acest test poate detecta de asemenea interiorul uterului. Biopsia endometriala Biopsia endometriala presupune prelevarea unei mostre de la nivelul suprafetei interne a uterului (e ndometru) pentru a determina daca la nivelul endometrului se produc modificarile normale ciclice care au loc in cadrul unui ciclu menstrual. Uneori anumite instrumente pot fi utilizate in timpul efe ctuarii procedurii pentru a dezobstructiona blocajul.

Cariotipul (analiza cromozomiala) sau testul genetic Se efectueza a tat la femei cat si la barbati. Reprezinta e xaminarea mucoasei uterine folosind o camera video minuscula inserata prin vagin si colul uterin pana la nivelul uterului (endometru). Poate fi de asemenea utilizata pe ntru indepartarea excrecentelor anormale sau pentru prelevarea mostrelor de tesu t (biopsie). spre exemplu.dor inta pacientului a afla.in cazul in care frica pacientului de a nu sti daca va dezvolta sau nu boala. atat el cat si familia sa. este mai greu de suportat decat certitudinea de a sti ade varul . Histeroscopia este utila pentru diagnosticul afectiunilor endometriale. Ecografia la femei poate fi efectuata pentru detectarea tumorilor fibroide la n ivel uterin sau a chistelor ovariene. daca rezultatul este negativ (adica nu are gena schimbata) pacientul se va simti vinovat daca fratii. Exista motive emotionale.in cazul in care plata analizei este acoperita de asigurarea medicala sa u pacientul este dispus sa plateasca pentru ea. sperma sau secretiile vaginale. Testarea genetica pentru coreea Huntington Decizia pentru efectuarea analizei de detectare a bolii Huntington este personal a. pentru a se putea pregati.in cazul in care pacientul ar fi devastat de un rezultat pozitiv (adica pacientul are gena respectiva schimbat a). Rareori. Testele genetice se pot efectua in scopul determinarii cauzelor infertilitatii.In cazul in care histerosalpingograma. Biopsia testiculara Se efectueaza la barbati. Aceste teste se pot face pentru d etectarea anticorpilor antispermatici in sange. Doctorii contesta relevanta testelor de detectare a anticorpilor pentru determin area cauzelor infertilitatii. Motive pentru efectuarea analizei: . pacientul prefera sa traiasca fara certitudinea ca intr-o zi va dezvolta boa la Huntington . Cariotipul este o analiza de sange care examinea za structura materialului genetic (cromozomii) de la nivel celular pentru detect area eventualelor anomalii. . Se fac atat la femei cat si la barbati. Teste pentru detectarea anticorpilor plasm atici. Histeroscopia Se efectueaza la femei. deoarece rezultatul va afecta decizia sa de a se casato rii si de a avea copii . Poate fi efectuata pentru a vedea daca o anumita a fectiune la nivel testicular impiedica formarea si eliberarea normala a spermei. financiare si familiale. unul sau mai multe dintre testele urmatoare sunt uneori efectuate: Ecografia l a barbati Ecografia utilizeaza unde acustice pentru a forma o imagine a structur ilor din interiorul corpului. laparoscopia sau biopsia endometriala nu evidentiaza o cauza a infertilitatii sau daca tratamentul infertilitatii a esuat . se poate efectua o biopsie testiculara pentru a evalua productia de sperma de la nivel te sticular. Unele anomalii genetice interfera cu procesele neces are conceptiei. care pot influenta pro sau contra aceasta decizie. in cazul in care testul este pozitiv (adica gena este mutanta) .in cazul in care pacientul este ingrijorat de modul in care test ul ii va afecta relatiile interumane.dorinta pacientulu i de a sti daca va avea sau nu boala. surori le ori copiii .

poate fi de asemenea importanta. in cazul in care ADN-ul pacientului este neobisnuit in vreun fel sau altul. dupa 40 de ani. Unii oameni pot transmite gena modificata copilului inainte de a afla ca au aceasta gena afectata. ADNul pacientului este analizat in vederea detectarii bolii. Teste alergologice Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorp i. tulburari comportamentale. inainte de realizarea t estului. O anali za a sangelui poate arata daca aceasta gena este schimbata.sai sunt afectati. testul nu poate preciza momentul dezv oltarii bolii Huntington sau rapiditatea cu care boala va avansa.preferabil un parinte . Boala Hu ntington este cauzata de o mutatie a unei gene (una sau mai multe dintre compone ntele unei gene din ADN este modificata. Cel ma i obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). Exista medicamente ce pot ajuta la controlul miscarilor involuntare si a tulburarilor de comportament. Boala provoaca. astfel ca functia ei este alterata si r ezulta asa numita gena mutanta). in cazul in care asigurarea plate ste testarea . care este apoi studiata in v ederea detectarii genei mutante. de asemenea. daca rezultatul analizei este pozitiv (purtator al genei mutante). dementa si pierderea abilitatilor mentale.daca pacientul considera ca nu are nici un rost sa stie. Se mai numeste si coreea Huntington. Se preleveaza o proba de sange. sansa ca individul sa mosteneasca gena mutanta si boala. Totusi nu se stie momentul exact al debutului bolii Huntington. pierderi de me morie. sau se poate simti furios ca doar el este afectat in familia sa . ca de exemplu persoanele care utilizeaz a diferite medicamente ca si antidepresivele. este de 50%. Daca unul din parintii unui individ are boala.va da.daca pacientul este ingrijorat de posibilitatea de a fi supus discri minarilor la servici sau la casa de asigurari. Boala Huntingt on este o afectiune rara. Specialistii in boli genetice pot sfatui pacientul in ceea ce priveste riscurile si beneficiile testului. nici o analiza nu este 100% sigura. Dar totusi decizia finala asupra testarii apa rtine pacientului. Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile ca si testele cutanate dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate. un membru apropiat al f amiliei . de obicei. Ca si parte a testarii. ce cauzeaza distrugerea unor parti din creier sau dege nerarea acestora. care reduc acuratetea testelor cut anate. deoarece nu va putea schimba lucrurile nici prin stilul de viata si nici prin tratament preventiv al bolii. Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate. Cu toate ca acest test este destul de c orect. Boala provoaca miscari ra pide si smucite. Simptomatologia se dezvolta. . Este indicat si un c onsult realizat de un medic specialist in boli genetice. sange pentru testare. tulburari ale personalitatii. Este fo losit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E) pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici. Nu exista tratame nt curativ(pentru vindecarea completa) al bolii. Testarea unui membru a l familiei. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm.daca analiza este scumpa si costul testului nu este acoperit prin asigurare medicala . De asemenea. de a semenea.

Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referito are la necesitatea efectuarii testului. Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test.nu se poate opr i administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice.a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte.pr ezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica. soia. Daca apare orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate. Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicame nte ca si antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec ). ar putea fi preze nt . ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate .Alte teste de laborator. penele si parul de animale . despre riscuri. praful. Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate. Totusi. laptele. ca de exemplu eczema.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxi e) . atat cele prescrise c at si cele neprescrise. graul sau stridiile) .a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritin) inainte de realizarea unui te st alergologic cutanat.identifi carea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale. ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA. ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP. UniCA P sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare. nucile. chiar daca o persoana es te alergica la acea substanta . tutunul. Ar trebui restrictionat consum ul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimun oabsorbtie. Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistamin ice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie. Testul prick si testul intradermal p ot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba. Testele cutanate Prick testul poat e fi realizat de asemenea pentru: . Sa nu se consume alcool si bauturi care co ntin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA. pes tele. Testele de radio imunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea m ai alergica. alunele. Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica. Testul sanguin Un test sanguin al unei pr obe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: .a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente.

o mica cantitate de solutie de alergen es te injectata intradermic. Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (re zultat fals pozitiv) . Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoan a este alergica la alergenul respectiv. Aceasta reprezinta o reactie pozitiva testul intradermic – in timpul testarii.cura ta locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat) . Totusi. care e introdu s intrun recipient care contine alergen.pruritul.se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac.testul patch – pentru acest test solutia de alergen este pl asata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore. un ac este folosit pen tru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii .5-5cm intre el e.Daca testul prick este negativ se poate recurge la testul intradermic. Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va: . Un test prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete. multe persoa ne nu simt nici o durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este p ozitionat in vena. O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica. Exista 3 tipuri de teste cu tanate: . Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick test. Pentru testele intradermice. T estul prick este realizat in mod obisnuit primul.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contac t. Daca apare o induratie. Acul trece prin picatura si permite unor a lergeni sa penetreze pielea. Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acela si timp.prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de s olutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele. se indeparteaza plasturii s i se anunta imediat medicul.se verifica pielea du pa 12–15 minute pentru a observa rosirea.se p laseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2. un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritu l sau tumefierea. dar inca ramane valabila suspic iunea alergiei in cazul persoanei testate.Efectuarea unu i test prick si a unui test intradermic . sensibilitatea si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice. Dupa efectuarea testarii. aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie. inseamna ca persoana testata este al ergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva). Testul sanguin S-ar putea sa nu se resimta durere i n timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ci upitura in momentul in care acul penetreaza pielea. Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp . deoarece testul intradermic pr ezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava. Unele persoane simt o senzat ie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena.

Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate. Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la la borator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat. Pentru acest test: . se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul. reactiile a lergice grave sunt rare. tumefierea fetei sau a intregului corp. Asistenta medicala de urgenta e ste intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice. fiind mai u soara punctia venei (introducerea unui ac in vena) . Aceasta afectiune poarta denumirea de fleb ita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi .indeparta banda de la nivelul bratului cand este sufici ent sange recoltat . sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase. .strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul san guin.p lasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice. wh eezing (respiratie suieratoare). In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele . Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pen tru cateva minute dupa ce acul este extras . warfarina (Coumadin) si alte medicamente antic oagulante pot favoriza sangerarea. depinzand de numarul de plast uri folositi .atasa un tub la nivelul acului pen tru a-l umple cu sange . vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata.Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste do ze mici din alergenul suspectat. Totusi. Testel e sanguine Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena : . Aspirina. Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit. Dac a sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen.dozele de alergeni sunt pl asate pe plasturi .plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate).pun ctiona vena. dispnee si hipotensiune care poate determina aparitia socului. Testele cutanate Riscul major pe care il prezinta atat testul prick cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava de numita anafilaxie.poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei. fiind nevoie mai mult de un ac .rareori.plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore. Daca este prezenta o tulburare de sangerare s au tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante.dureaza mai putin de o ora.va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj.cureta locul punctiei . Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va : . Aceas ta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi. Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii e xcesive.continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice. mai ales in cazul testului prick. O reactie anafilactica p oate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala.

utilizarea de medicamente. ca de exemplu de la nivel ul copacilor.Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind: . ca si testul imunofluorescentei. este posibil ca o persoana sa prezinte reactie po zitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin .nu sunt necesare testele alerg ologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medi camentos sau prin schimbarea stilului de viata .consumarea de alcool si bauturi care con tin cofeina . ca si anti histaminicele sau antidepresivele triciclice .pot sa dureze 3-4 ore . Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava . Testele alergologice sunt ef ectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergic a. Testele cutanate Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru: .efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva .alte teste sanguine.testele alergologice sanguine: . polenul.nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice.pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele fo arte sensibila sau o afectiune dermatologica ca si eczema. Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie.nu pot determina da ca o persoana este alergica la diferite alimente. Cu toate acestea.testele cutanate: . Daca este prezenta alergia la latex.reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor . De retinut! . testarea antigenica m ultipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sun t cateodata folosite pentru a identifica alergenii.sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identi fica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana).nu vor cauza reactii alergice. care va ingreuna inte rpretarea unui test alergologic cutanat . Testari suplimentare (ca si el iminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica ac easta .pot fi neplacute atat pentru copii cat si pentru parinti . praful sau parul animalelor de casa .efectuarea unei scintigrafii (oso ase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimuno absorbtie (RIA) .ap licarea unui plasture cutanat umed. astfel c a nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe t impul testarii .sunt mai scum pe decat testele cutanate .sunt mai putin sensibile decat teste le cutanate. se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescent ei .infectii parazitare .ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente.

a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. c u atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv. pestele. Testele sanguine Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de difer iti alergeni in sange.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie) . Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata. chiar daca o persoana este alergica la acea substanta .a normal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E).normal (negativ) – nici o zona elevata rosiat ica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului . Interpretarea rezultatel or testelor alergologice cutanate: . alunele. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. ca de exemplu eczema. . sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie .a prezentat teste cutanate po zitive pentru multe alimente. tutunul.anormal (p ozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare. u n tip de anticorpi. nucile.normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E). Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifi ca alimentele fata de care persoana este cea mai alergica.nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. Testul sanguin Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . Testele cutana te Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspecta ti si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare. praful. graul sau stridiile) a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de inse cte. soia. Testele alergologice consta in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care subst anta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana. laptele. ceea ce face mai dificil de interpretat r ezultatele testelor cutanate .identificarea alergenilor alimentari (ca d e exemplu ouale. Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilo r .prezinta urticarie sau alta afectiun e dermatologica. penele si parul de animale . Cu cat induratia are un diametru mai mare. Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile. anticorpi pentru un tip spe cific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod nor mal..

Fiecare ureche va fi testata separat. apoi la 60 de cm i n spatele pacientului si va sopti o serie de cuvinte. Testul diapazonului Diapazonul este un dispozitiv metalic. Medicul va control a volumul tonului. Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare data cand aude un to n. intai la 30 de cm. Teste auditive (audiometria) Testele auditive pot fi efectuate in laboratoare specializate. medicul va rosti cuvintele din ce in ce mai tare. masurata in decibeli). spuse la grade diferite de puter e. Testul cuvintelor soptite In te stul cuvintelor soptite. Acest test face difere nta intre hipoacuzia de conducere si cea neurosenzoriala. medicul va cere pacientului sa-si acopere una din urech i cu degetul. Evaluarea emisiei otoacustice . de catre o asistenta medicala. Medicul va repeta de cateva ori aceasta operatiune. alcatuite din doua silabe. Audiograma cu ton pur Audiogram a cu ton pur utilizeaza un aparat denumit audiometru. de catre un speci alist (audiologist) sau in cabinetul medical de la scoala sau de la locul de mun ca. Apoi acesta se va pozitiona. chiar si atunci cand acesta este foarte vag. de fiecare data cand aude un ton. un ton.alergice. pana cand acesta va putea auzi din nou. In functie de cat de bine aude pacientul sunetel e. In aceste teste. Aceste tonuri variaza ca nivel (frecventa. astfel. Apoi castil e vor fi indepartate. logoped sau de catre un tehnicia n. Pacientul trebuie sa repet e cuvintele pe care le aude. Testele auditive evalueaza pierderea auzului. ce produce un ton atunci cand vibreaza. iar pe osul din spatele urechii va fi plasat un dispozitiv ce vibreaza. Apoi va mari din nou puterea tonului. medicul va stabilii daca exista o problema a nervilor sau de conducere a sune telor catre nervi. exacte si in general mai ieftine decat testele sanguine. pana cand pacientul le va p utea auzi. masur ata in Hertzi) si putere (intensitate. Medicul va lovi diapazonul pentru a -l face sa vibreze si sa emita. folosind un ton cu o f recventa din ce in ce mai mare. pacientul este rugat sa repete o serie de cuvinte simple. masoara abilitat ea de a auzi si de a intelege o conversatie normala. Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor. Pacientul va trebui sa semnalizeze prin ridicarea mainii sau prin apasarea unui buton. ce ruleaza o serie de tonu ri prin intermediul unor casti. reducand puterea pana cand nu mai este auzit de catre pacient . Daca acesta nu percepe cuvintele la o soptire usoar a. Se mai poate efectua un test ce determina capacitatea pacientului de a repeta o serie de cuvinte familiare. in forma de furcul ita. Acest test stabileste cat de bin e circula sunetele prin ureche. Fiecare ureche este testata separat. un psiholog. dar poate fi folosit oricare test. Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide.

vibratii afl ate in mediul inconjurator. De retinut! In mod normal.conduce sunetele) si de a se transmite pr in intermediul oaselor (oasele – conducatoare de sunete). ajuta aceste vibratii sa pa rcurga drumul dintre ureche si creier. dar sunt si teste auditive ce nu necesita raspuns. un audiometru necalibrat sau prezent a zgomotului de fond . aerul din cana lele si oasele de la nivelul urechii si a craniului. sunt trimise zgomote ase manatoare unor clicuri si este inregistrat raspunsul.ca parte a exam inarii fizice de rutina. Testul auditiv (audiometria) face parte din exam inarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi. prin masurarea capacitatii sunetelor de a ajunge in urechea interna prin canalul auditiv (aerul . u n auz normal este important pentru o dezvoltare corespunzatoare a vorbirii. Audiograma cu potentiale evocate Pentru audiograma cu potentiale evocate sunt plasati niste electrozi la nivelul pielii capului si pe fiecare lob al urechii. auzul ar trebui verificat la fiecare vizita la medic. Aceasta investigatie diagn osticheaza hipoacuzia neurosenzoriala. pr ecum casti sparte sau care nu se potrivesc. Academia Americana de Pediatrie recomanda e fectuarea unui test auditiv la varstele de 4. aceste testari nu implica nici un disconfort. Testele auditive sunt e fectuate pentru: . pentru a raspunde i n timpul testelor. Testele auditive ajuta la determinarea fe lului de hipoacuzie. la copii.dificultate de a vorbi sau de a intelege limbajul celui c are efectueaza testarea . Majoritatea testelor aud itive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati dife rite. Microfonul detecteaza raspunsul urechii interne l a sunete. Factorii ce pot influen ta acuratetea sau rezultatul testului sunt: . invatare sau de comportament ale copiilor.probleme ale aparaturii.Testul emisiei otoacustice este folosit deseori pentru screeningul hipoacuziei l a nounascuti. 12. prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier. urma intructiunile sau de a intelege suficient de bine limbajul.screeningul sugarilor si copiilor pentru probleme auditive ce pot interfera cu abilitatea acestora de a invata. Testele auditive dete rmina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi). sunt d eterminate de tulburari ale auzului. de frecvente si intensitati diferite. 15 si 18 ani . Sunetele sunt introduse apoi printr-o sonda mica si f lexibila in urechea copilului. este dificila efectuarea testelor auditive la copiii mici sau la adultii care au inabilitati fizice sau mentale . unde sunt "auzite". de fapt. vorbi sau de a intelege limba jul .screeningul copiilor si adolescentilor pentru a evidentia o posibila pierd ere a auzului.a evalua o posibila pierder ea a auzului la o persoana ce a observat o problema . Aceasta investigatie nu face. diferenta intre hipoacuzia de cond ucere si ce neurosenzoriala. cat de severa este si care este cauza aparitiei acesteia. este s uficient numai testul in care se soptesc cuvintele . o pa rte din problemele de vorbire. Acesta este efectuat prin plasarea unui microfon mic in canalul au ditiv extern al copilului. daca nu se suspecteaza o hipoacuzie. insa.imposibilitatea de a coopera. in general.viroza respiratorie sau o infectie a urechii recenta pacientul a stat in ultimele 16 ore in zgomot puternic. Prin intermediul unor casti. Sunetele sunt.

are probleme in a auzi o conversatie normala sau a observat alte semne caracteristice hipoacuziei . stand pe un singur picior.a avut recent o viroza respiratorie sau o infectie a urechii. Acestea includ: Imitanta acustica (timpanometri a si testul de reflex acustic) Acesta este un test ce dureaza 2 – 3 minute si maso ara cat de bine retransmite urechea medie sunetele.ia sau a luat antibiotice ce pot determina afectarea auzului. . acesta poate interfera cu abilitatea de a auzi tonuri si cuvinte in tim pul testarii. transmiterea sunetelor (conducerea) est e blocata si nu poate trece spre urechea interna .in hipoacuzia conductiva. un tub subtire de plastic care va mentine canalul auditiv deschis. In timpul acestor teste pacientul trebuie sa-s i mentina echilibrul si coordonarea in timp ce isi misca bratele si picioarele i n anumite moduri. care este apoi sigilat. aceasta va trebui indepartata inainte de testare.screeningul persoanelor ce sunt supuse in mo d repetat la zgomote intense sau care iau anumite antibiotice. cerceii sau agrafele pentru par. Inainte de efectuarea testul ui cu potentiale evocate auditive. sunetele ajung la nivelul urechii interne. inaint e de efectuarea unui test auditiv trebuie evitate zgomotele puternice pentru apr oximativ 16 ore . urechea trebuie spalata. medicul va verifica daca exista si va indeparta cerumenul (ceara) din canalul auditiv. precum gentamicin a . neurosenzoriala sau ambele): . este diagnosticata gresit o diminuare a capacitatii mentale la varstnici datorita hipoacuziei (de exemplu. care a determinat dur ere sau la un zgomot ce a dus la aparitia acufenelor (zgomote in urechi). sau care are dificultati de a intelege cuvintele dintr-o conversatie . impiedica auzul. daca o persoana pare sa nu asculte sau sa raspunda la o conversatie) . precum gentamicina . inainte de testare.screeningul problemelor auditive al ad ultilor: deseori. Pacientul ar trebui sa apeleze la medic daca: .determinarea tipului si gravitatii hipoacuziei (conductiva. In acest caz. mai rar. se va plasa. dar poate determ ina aparitia unei senzatii de usoara presiune la nivelul urechii sau se poate au zi un ton. a creierului. Testul nu este dureros.in hipoacuzia neurosenzoriala . dar o problema a nervilor auditivi sau. pe varfuri sau efectuea za alte manevre cu ochii inchisi sau deschisi. acesta va trebui sa-si in departeze ochelarii. Pot fi folosite si a lte teste pentru a evalua auzul. Sunetele si aerul sub p resiune sunt dirijate apoi spre timpan. Inainte de a incepe un test auditiv . pe calcaie. deoarece impiedica pozitio narea corecta a acestora. Medicul va apasa pe urechi.a fost expus recent la un sunet puternic.In testul in care pacientul poarta casti. Varful unui mic instrument e ste introdus in canalul auditiv. Teste vestibulare Aceste teste deceleaza problemele urechii interne l egate de echilibru si coordonare.Daca pacientul poarta o proteza auditiva .persistenta auditiva. In timpul acestor teste medicul v a proteja pacientul pentru ca acesta sa nu cada. la una sau la ambele urechi. pentru a determina daca pr esiunea exercitata de casti pe urechea externa determina inchiderea canalului au ditiv.

Urechea umana poate auzi in mo d normal frecvente de la foarte joase. pana la foarte inalte. Sunetul este descris in functie de frecventa si intensitate.Testele auditive sunt parte integranta a examinarii urechii si evalueaza capacit atea unei persoane de a auzi. dar nu poate intele ge cuvintele . este masurata in decibeli (dB).nu sunt detectate emisii din urechea interna in testul emisiilor otoacustice audiograma potentialelor evocate arata ca nervii auditivi nu functioneaza norma l. Frecventa unei conversatii normale ce se desfasoara intr-un loc linistit.poate auzi sunetele.microfonul detecteaza emisiile urechii interne la testul emisiilor otoacustice . Intervalul normal (limita inferioara) a l auzului este intre 0 si 25 dB.audiograma potentialelor evocate arata o functie normala a nervilor auditivi nu poate auzi cuvintele soptite. Intensitatea. sau le poate auzi numai cu o ureche Anormal . (indiferent daca sunetul este jos sau inalt) este masurata in vibratii pe secunda sau hertzi (Hz). intervalul normal minim este intre 0 si 15 dB. Tabelul de mai jos arata legatura dintre cat de puternic trebuie sa fie un sunet pentru a fi auzit si gradul hipoacuziei la adulti: Limita auzului in decibeli 0–25 dB 26–40 dB Gradul de severitate al Capacitatea de a auzi hipoacuziei limbajul Nici unul Fara dificultate Dificultate la un discurs care Usor se aude vag sau de la distanta . In cazul copiilor. Un rezultat normal arata ca auzul ambelor urechi se incadreaz a in aceste intervale. se intinde pe o plaja de la 500 Hz la 2000 Hz. Normal .aude l a fel in ambele urechi tonurile . Limita auzului este data de cat de tare trebuie sa fie un sunet de o anumita frecventa. sau puterea.pacientul aude cuvintele soptite . in jur de 20 000 Hz.aude in mod diferit tonurile in cele doua urechi . Frecventa sau nivelul. la un numar crescut de decibeli . in jurul a 16 Hz.poate sa repete 90% pana la 95% din cuvintele spuse la testul de recunoastere .poate auzi numai anumite su nete. pentru a fi auzit.

prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. . Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. testul este indicat de cateva ori pe an (in f unctie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui c ontrol. dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sa nge (se coreleaza cu glicemia medie). . Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hipe rglicemii cronice. Spre deosebire de aceasta. Riscul nefropatiei si reti nopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat.6 luni la pacientii cu diabet zahar at de tip II (insulino-independent). Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curen t al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltari i probei de sange. Astfel. determinarea hemoglobinei glicozil ate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian. a diferite lor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea ar teriala. testul se efectueaza la interval de: . Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic.41–55 dB 56–70 dB Moderat Moderat-sever 71–90 dB Sever 91+ dB Profund Dificultate de a auzi o conversatie Discursul trebuie sa fie tare. Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate ca uza pe termen lung afectarea vaselor de sange. renale. accidentele vasculare si cardiopatia ischemica. intelege numai cuvintele tipate sau amplificate Poate sa nu inteleaga un discur s amplificat. Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile). retiniene si ale sist emului nervos periferic.2 luni in cazul diabetului gestational (o rice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima d ata in timpul sarcinii). . pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare. Tinta tratamentului ant idiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal. a nervilor periferici. dificultate d e a auzi conversatia intr-un grup Dificultatea de a auzi un discurs vorbit tare. nivelul HbA1c are rol predictiv asup ra riscului de progresie a complicatiilor diabetului. De asemenea. Determinarea HbA1c constituie d eci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic l a pacientii cu diabet zaharat.3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent).

recomandar ile actuale includ determinarea anuala a microalbuminuriei la toti pacientii sub 70 ani cu diabet zaharat tip II si la toti pacientii peste 12 ani cu diabet zah arat tip I. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat e ste tatal biologic al unui copil. membri ai aceleiasi familii”. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. In cazul diabetului de tip I testarea anuala a microalbuminuriei va incepe la 5 ani de la stabilirea d iagnosticului. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. In plus. Este posibila compar area a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potential i ai unui tata. Nu se recomanda folosirea testului i n diagnosticul diabetului zaharat. In ceea ce priveste frecventa testarii.Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunosc ut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimb are in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL. Testul cromozomului X. se recomanda ca testul sa fie efectuat la un pacient in mom entul in care este diagnosticat cu diabet zaharat tip II. Diagnosticul de microalbuminurie este confirmat daca cel putin 2 sau 3 probe sunt pozitive intr-un interval de 3-6 luni. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si . sa utilizam mostre de la fratele. Putem. in acest caz. Testul cromozomului Y. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barba ti inruditi. De obicei microalbuminuria se d etermina in urina din 24 ore. Pentru realizarea testului sunt necesare mostr e provenite de la tata si copil. Pentru verificarea copiilor unei femei. Reprezinta un test care este solicit at la pacientii cu diabet zaharat si/sau hipertensiune pentru depistarea precoce a afectarii rinichiului. Testul de Maternitate E ste mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un te st similar celui de paternitate. Aceste mos tre vor fi testate pentru cromozomul Y. Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unu i control glicemic deficitar. O mostra de la mama va creste probabilitatea te stului. Se considera ca diabetul este controlat in mod ade cvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%. tatal sau bunicul potentialului tata. testul de paternitate poate fi inca realizat. Astfel. Microalbuminuria este definita ca o excretie nocturna de 20-200 microg albumina/min sau o concentratie a albuminei de 20-200 mg/l intr -o proba de urina spontana. Daca doriti sa aflati mai multe informat ii despre acest test. Identificar ea in stadii precoce a afectarii renale prin detectarea microalbuminuriei ajuta medicul clinician in stabilirea unui tratament care sa asigure un control adecva t al diabetului si sa impiedice progresia bolii. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presup usul tata. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. deoarece sensibilitatea sa este scazuta in co mparatie cu testul de toleranta la glucoza. iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL.

sorei sau bunicii acesteia. Teste pentru barbati i nruditi. unchi-nepot. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Daca exista indoiala ca mama nu este a ceeasi pentru cei doi frati. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Testul cromozomului Y. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex m asculin. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frat e-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie . sora-sora. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. I n categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: Te stul de Paternitate. var-var. bunic-nepot. Teste pentru feme i inrudite. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. pot fi testate mostrele aparti nand mamei. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul te stului mt-ADN. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu acee asi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. O mostra de la mama va creste probabilitatea tes tului. bunica. sau ale mamelor sunt necesare. frati. Teste pentru a determina daca d oi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adev ar acelasi tata. fratelui. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. memebre ale aceleiasi familii”. spre exemplu a buni cii cu nepotul fara analiza mostrelor provenite de la mama. Vom face testul cromozomul ui Y. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Acesta este un test relativ rec ent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testulu i clasic de paternitate. Testul fratesora si Testul mt-ADN. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. In prezent. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pent ru femei inrudite. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupu sul tata. Test pentru a determ ina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu es te un test simplu de frate-frate. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat es te tatal biologic al unui copil. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu l egaturi familiale. In consecinta este p osibila verificarea mostenirii de sex feminin si compararea. putem efectua testul mt-ADN. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezulta t destul de clar. O most ra provenita de la mama nu este necesara. Pentru acest test pu tem utiliza mostre provenite de la mama. spre ex. surori sau stranepoti. testul de . Testul cromozomului X. Mostrele mamei. Acest test va fi in conformita te cu metoda mt-ADN. Del phiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea. Este posibila compara rea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil.copil. Totusi. O mostra a tatalui nu este necesara. Suntem unul din putinele laboratoar e din Germania care ofera o solutie in cazuri ca acestea.

Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de l a tata catre cele doua surori. spre ex. var-var. ADN -ul mt este transmis numai de catre mama. pot fi testate mostrele apartinand mamei. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-AD N. sau ale mamelor sunt necesare. Teste pentru barbati inruditi. care nu poat e fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. In consecinta este posibila verificare a mostenirii de sex feminin si compararea. Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate. Vom face testul cromozomului Y. unchi-nepot. memebre ale aceleiasi familii”. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. Totusi. Pentru verificarea copiilor unei femei. Daca nu exi sta mostre ale presupusei mame. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barbati inruditi. fratel ui. frati. Acest cro mozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Testul de Maternitate Este mama unui copil m ama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de p aternitate. sa utilizam mostre de l a fratele. Acesta este un test relativ recent iar probabilit atea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de patern itate. Teste pentru femei inrudite. In prezent. memebr e ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil. Mostrele mamei. O mostra provenita de la mama nu este ne cesara pentru aceasta operatiune. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Pentru acest test putem utiliza mostre provenite de la mama. tatal sau bunicul potentialului tata. bunic-nepot. O mostra provenita de la mama nu este necesara. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite.paternitate poate fi inca realizat. sorei sau bunicii acesteia. O mostra a tatalui nu este necesara. Acest aspect pres upune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. Putem. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt fr ati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. DelphiTest dezvolta n oi markeri pentru a spori probabilitatea. putem efectua testul mt-ADN. . Test pentru a determina daca doua femei sunt s urori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu ma me diferite) au acelasi tata. Aceste mostre vor fi testate pe ntru cromozomul Y. bunica. membri a i aceleiasi familii”. Cromozomul Y est e intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. in acest caz. sora-sora. spre exemplu a bunicii cu nepotul far a analiza mostrelor provenite de la mama. surori sau stranepoti. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite ve rificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania car e ofera o solutie in cazuri ca acestea.

este c omparata si calculata cu ajutorul computerului. Computerul calculeaza congruentele intre toate fragmentele apartinand persoanelor testate. In final.. Fiecare pereche de cromozomi are acelasi fond informational genetic cu mici variatii. Pentru a obtine acest lucru. programul utilizeaz a distributia statistica a datelor. Culoarea fragmentelor ne permite sa le identificam pe fi ecare. lungimea fragmentelor. O data ce mostrele sunt expuse luminii laser. . Fragmentele marcate cu substanta colorata sunt apoi se parate prin electroforeza. unde fiec are celula contine aceeasi informatie ADN. Aceasta ne permite sa calculam p robabilitatea paternitatii. in acelasi timp le marcam cu substante fl uorescente. aceste culori vor apar ea pe frecvente diferite. iar XY sexului mas culin. Amplificarea ADN-ului Mai intai trebuie sa copiem si sa amplificam regiunile pe care dorim sa le testam. jumatate din cromozomii unei persoane sunt aproape identici cu jumatatea ADN-ului paternal sau maternal. mamei si copilului (sau numai al tatalui si al copilulu i) pentru demonstrarea sau excluderea paternitatii.Descrierea stiintifica a analizei genetice Bagaj informational stiintific Fiecare fiinta umana are 46 de cromozomi. marcam fragmentel e ADN-ului cu substante fluorescente. Aceste calcule sunt exprimate apoi in probabilitatea si sa nsele paternitatii investigate. Fragmentele sunt expuse unui camp electronic si impin se printr-un tub foarte subtire (o capilara). Faptul ca putem sa masuram timpul necesar unui fragment pentru a ajunge l a polul pozitiv ne ajuta sa deducem apoi lungimea fragmentului. Dupa 30 de etape.sau Y-. teoretic am creat pana la 1 miliard de copi i identice. Se permite astfel detectarea asa-numitelor secvente capilare. Acest tub este umplut cu un polime r vascos. 23 din partea mamei si 23 din partea tatalui. Apoi testam lungimea si numarul repetitiilor din fragmentele alese. Acest proces este similar cu acela al diviziunii celulare. Analiza efectuata de noi com para regiuni caracteristice ale ADN-ului. el va fi mutat la polul pozitiv in cadrul unui camp electric. Analiza fragmentelor ADN Pe masura ce copiem si amplificam fragmentele ADN. Pentru a copia fragmentele utilizam reactia in lant de polim erizare. Doi cromozomi din cei 46 sunt fie c romozomi X. Sunt copiate si amplif icate regiunile pe care dorim sa le testam pentru a se inlesni analizarea unei m ostre cat mai mari. Evaluare Statist ica Apoi. Aceasta reactie in lant este creata de o enzima care copiaza ADN-ul pri n mai multe etape. Combinatia XX da nastere sexului feminin. La capatul capilarei un laser trimite lumina monocolora. Numarul repetitiilor difera de la persoana la persoana. fata de cele mai scurte. Simultan. Avandu-se in vedere ca ADN-ul este incarcat negativ. Totusi. Aceasta lumina laser s timuleaza portiunile colorate cu substanta fluorescenta sa emita o lumina cu o a numita lungime a razei. informatiile referitoare la toate lungimile masurate sunt compilate in computer. Acest aspect permite compararea ADN –ului apartinand tatalui. Regiunile contin modele care se repeta . Fragmentele mai lungi vor avea nevo ie de mai mult timp pentru a ajunge la polul respectiv. Variatiile din interiorul cromozomilor ADN –ului realizeaza o structura uni ca pentru fiecare fiinta umana. pentru toate persoanele testate. Numai gemenii identici (dintr-un singur ou) au a celasi ADN.

Testul cromozomului X. si variante care se regasesc la multi indivizi). DelphiTest GmbH ofera si alte analize genetice pe lan ga testele de paternitate. D esigur. O mostra provenita de la mama nu este necesara. sorei sau bunicii acesteia. testul de paternitate poate fi inca realizat.apartinand tuturor variantelor posibile ale markerului aferent unui anumit grup de populatie. exista variante care se regasesc numai la anumite persoane . testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. pot fi testat e mostrele apartinand mamei. memebre ale aceleiasi familii”. Vom avea nevoie de mostre proveni te de la mama si copil. in acest caz. Testul de Paternitate Se utilizeaza pentru a verifica da ca un barbat este tatal biologic al unui copil. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostr e de la presupusul tata. In consecinta. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Vom face testul cromozomului Y. Pentru verificarea copiil or unei femei. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite.01%. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presu pusi au intr-adevar acelasi tata. Testul cromozomului Y. markerii utilizati in testele noastre au o importanta crescuta. consultati ceea ce este scris sub titlul “Test e pentru barbati inruditi. Aceste teste permit determinarea si a altor legaturi familiale. fratelui. Este p osibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor c opii potentiali ai unui tata. Combinat ia a cel putin 16 markeri ne permite sa garantam o probabilitate de cel putin 99 . Putem. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y. tatal sau bunicul potentialului ta ta. sa utilizam mostre de la fratele. putem efectua testul mt-ADN. Frecventa pentru fiecare varianta es te diferita (spre ex. O mos tra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descende ntii sai de sex masculin. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori . Testul de Maternitate Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebar e oferim un test similar celui de paternitate. posibilitatea unei congruente accidentale intre doua persoane va fi diferita in fiecare caz. In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test.99%. denumita tabele de frecventa. Aceasta inseamna ca in cazul unei corelatii totale intre copil si presupus ul tata. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. O mostra a tatalui nu este necesara. Surs a: DelphiTest DelphiTest este un institut de cercetare german ce ofera servicii revolutionare in genetica. membri ai aceleiasi familii”. posibilitatea unei congruente accidentale ar fi mai mica de 0. O mostra de la mama va creste pro babilitatea testului.

daca pacientii sunt fumatori. Imposibilitatea de a avea erect ie poate fi cauzata. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. Aceste analize de laborator cuprind: o hemograma completa . Teste pentru barbati inruditi. membri ai acele iasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verifica rea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. beau alcool sau iau drogu ri De retinut! Examinarea initiala in cazul unor probleme erectile cuprinde o an amneza amanuntita. frati. inainte de a sugera pacientului alte investigatii. mai probabil. pacientul poate avea erectie examinarile nu sunt necesare. Mostre le mamei. un examen fizic complet si teste d e laborator de rutina. In consecinta este posibila verificarea most enirii de sex feminin si compararea. problemele erectile ocazionale sunt normale. bunica. var-var. unchi-nepot. surori sau stranepoti. Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea e ste intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. Daca rezultatele sunt in limite normale. Cromozomul Y este into tdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. vardenafil (Levitra). a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. bunic-nepot. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. Teste pentru femei inrudite. Pentru acest test putem utiliza mostre prove nite de la mama. spre ex. In prezent. nivelul glicemiei. de o combinatie de factori atat fizici cat si psihologici. al colesterolului si al trigliceridelor. a hormonul ui luteinizant. Totusi. sora-sora. . memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. Test pentru a determina daca exista o legatu ra de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de fra te-frate. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. DelphiTest dezvolta noi mar keri pentru a spori probabilitatea.Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame dif erite) au acelasi tata. tadalafil (Cialis). De exemplu.daca pacientii au inso mnii sau iau somnifere . Teste pentru probleme de erectie Factorii ce pot influenta testele si acuratetea rezultatelor acestora sunt: . de obicei. Se pot face si alt e teste de laborator cum ar fi determinarea nivelului de testosteron. inabilitatea de a avea o erectie solida poate fi inrau tatita de anxietatea data de performantele sexuale scazute. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori.an xietatea sau durerea date de injectarea intracavernoasa . multi medi ci ar putea prescrie unul dintre urmatoarele medicamente: sildenafil citrat (via gra). Suntem unul din putinele laboratoare din Germania care ofer a o solutie in cazuri ca acestea. inclusiv a vietii sexuale. Totusi. Daca. sau ale mamelor sunt necesare. spre exemplu a bunicii cu nepotul fara anal iza mostrelor provenite de la mama.

probleme de cuplu .probleme ale vaselor sangvine ce asigura fluxul sa ngvin la nivelul penisului. . ele nu sunt disponibile in toate spitalele. Examinarile pentru problemele de erectie sunt de ajutor in stabilirea unei cauze specifice a inabilitatii bar batului de a ajunge sau de a mentine erectia (disfunctii erectile sau impotenta) . Probleme fizice ce pot cauza disfuncti i erectile sunt: . in fazele initiale. Testul privind conducerea nervoasa dorsala. cu depunere de colesterol si calciu) fac ca barbatii sa a iba cu greu erectie. diversele leziuni sau radioterapia la nivelul pelvisului p ot provoca leziuni nervoase .aparitia efectelor adverse ale unor medi camente necesare tratarii depresiei sau hipertensiunii arteriale . Angiografia este un procedeu radiologic de examinare a vaselor sangvine opacificate cu un mediu de contrast.anxietatea legata de performanta sexu ala . De ase menea. U n exemplu de test psihologic ce poate fi folosit pentru evaluarea problemelor er ectile este testul de personalitate multifazic. a nervilor si factori psihologici. Disfunctiile erectile reprezinta o problema frecventa a barbatilor. interv entiile chirurgicale. De cele ma i multe ori sunt cauzate de o combinatie de factori cum ar fi starea vaselor san gvine. care au comuna tulburarea metabolica de origine genetica sau hormonala) pot duce la leziuni ner voase ce afecteaza capacitatea barbatului de a avea erectie. Afectiuni ca arteroscleroza (proces patologic comple x prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arteriali.stresul . studierea potentialelor evocate si biotensiometria penila (un test ce f oloseste vibratii electromagnetice pentru a determina senzitivitatea si function area nervilor la nivelul penisului) sunt teste neurologice amanuntite folosite p entru evaluarea nervilor de la acest nivel. De asemenea. Activitati ce duc la o vasoconstrictie sangvina la nivel pe nian (cum ar fi plimbarile pe distante lungi cu bicicleta cu sa tare si ingusta) pot creste riscul de a dezvolta disfunctii erectile . Afectiuni ca si s cleroza multipla (boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos centr al) sau diabetul (termen ce desemneaza mai multe boli distincte. Acestea pot fi: .abuzul de alc ool. fumatul sau utilizarea drogurilor. pacientul va fi indrumat catre un consili er pe probleme sexuale.un nivel scazut al hormon ilor tiroidieni sau a testosteronului . Daca testele initiale nu sunt capabile sa detecteze cauza impotentei. arata o problema psihologica. Daca acest test sau altele. Acesta este un test scris ce est e folosit in screeningul diferitelor problemele psihologice.afectarea nervilor de la nivelul penisului. Aceste teste sofisticate nu se efect ueaza frecvent pentru evaluarea problemelor erectile. in cazul nostru pe hematiile din sange) s au o angiografie. inlocuirea cu fibr e conjuctive colagene. pot fi rec omandate si o ultrasonografie Doppler (un test ce masoara fluxul sangvin bazat p e efectul Doppler ce consta in modificarea frecventei unei unde sonore cand acea sta se reflecta pe un corp in miscare. Daca problemele de ordin fizic au fost e xcluse. trebuie facute si teste psihologice pentru a vedea daca nu este vorba de o problema psihologica. Eficienta acestor examinari este limitata deoarece tratamentul necesar repararii vaselor sangvine de la nivelul p enisului este indicat doar in putine cazuri.depresia sau necazurile.Testele psihologice pot fi recomandate daca examinarile exclud cauzele fizice.

ale colesterolului si ale trigliceridelor pot fi de asemenea facute. iar aceasta examinare necesita int ernarea peste noapte intr-un laborator special. dar poate da si i nformatii despre fermitatea acestuia in timpul erectiei (in functie de cate stra turi din plastic se rup). calibru.dispozitive electr onice. D upa test medicul poate injecta un alt medicament pentru disparitia erectiei. Ace ste examinari sunt de ajutor in a determina cauza impotentei. La inceput se foloseste o doza mica de medi cament. Doctorul va monitoriza evolutia dupa administra rea medicatiei si va masura marimea. hormonului lutein izant. Daca aceasta doza nu produce erectia. Dupa atasare a dispozitivului penisul va fi introdus cu grija in chilot. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Aceste dispozitive sunt scumpe. grosimea. Tipurile de dispozit ive sunt urmatoarele: . Testul se face 2-3 nopti la rand. In timp ce pacientul sta jos s au in picioare. Erectia apare dupa 5-10 minute de la injectie. Medicamentul poate fi administ rat si sub forma de supozitor plasat in uretra. Aceste dispozitive masoara modificarile in grosime ale penisului. Testul rigiditatii si erectie nocturne Erectia s-a produs da ca: .unul sau mai multe straturi ale dispozitivului montat la nivelul penisului au fost rupte . Un examen de urina. Dupa ce medicul a facut injecti a este posibil ca el sa maseze pentru cateva secunde penisul pentru a ajuta la p atrunderea medicamentului la nivelul vaselor de sange. rigiditatea si durata erectiei. Injectia intracavernoasa Aceasta examinare se realizeaza de catre medicul urolog la cabinet sau la spital. penisul va fi dezinfectat cu un antiseptic. Testele initiale p ot include si teste de sange pentru masurarea testosteronului. Acestea au unul sau mai multe inele de plastic ce se pun in jurul penisului si sunt con ectate la un monitor mic ce inregistreaza schimbarile ce apar pe masura ce inele le se intind. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Unii doctori pot strange o banda in jurul bazei penisului pentru 5 minute dupa injectie pentru a incetini dispersia medicamentului din penis.Testul rigiditatii si erectiei nocturne Este bine ca pacientul sa poarte o perec he de chiloti de tipul celor scurti (nu chilotul boxer). Pentr u aceasta investigatie pacientul va trebui sa se dezbrace de la brau in jos si i se va da un halat de hartie pentru a se acoperi. atunci se va folosi o doza mai mar e. Astfel acest dispozitiv poate detecta erectia. Acesta este un dispozi tiv mecanic. Straturile din material plastic se rup la anumite presiuni predeterminate. Dupa administrarea medicatiei pa cientul ar putea fi rugat sa urmareasca filme cu tenta sexuala sau sa-si maseze penisul pentru a obtine erectia. atunci cand acesta merg e la culcare. o hemograma completa. Penisul va fi scos afara din chilot in timp ce parul pubian trebui e sa fie acoperit de acesta apoi se va atasa dispozitivul pe penis.snap= gauge=masuratoare. Apoi medicul va inje cta medicamentul la baza penisului cu un ac mic. nivelele glicemiei. ca un inel format din 2. .

durata si intensitatea erec tiilor ce apar. Uneori. Daca pacien tul a avut erectie.. prolactina sau cei tiroidieni.aparatul a inregistrat cel putin o crestere in marime a penisului. Vor fi recomandate de medic si o serie de analize de sange pentru a doza o serie de hormoni cum ar fi testoste ronul. Medicul va examina penisul si tes ticulele pentru a observa eventualele modificari. Testul rigiditatii si erectiei nocturne determina daca barbatul are erectii normale in timpul somnului. Majoritatea ba rbatilor au intre 3 si 5 erectii in timpul somnului profund. Acest test se po ate realiza acasa sau intr-un laborator special.daca se produce o erectie corespuza toare valorii 3 sau 4 este mai degraba o cauza psihologica decat una fizica . Daca rezultatele la aceste analize sunt normale medicul va prescrie sildenafil (viagra). Straturile din material plas tic se rup la anumite presiuni predeterminate . Testul prin injectare intracaverno asa Erectia ce apare in timpul acestei examinari se masoara pe o scala de la 0-4 . O erectie nu a aparut daca: . unele tulburari ale somnului sau o depresie severa pot du ce la lipsa erectiei din timpul noptii. Examenul fizic include masurarea tensiunii arteriale deoarece hipertensiunea arteriala si medicamentele folosite in tratam entul acesteia pot duce la astfel de probleme. Barbatii care nu po t avea erectie datorita unor factori psihologici au aceste erectii in timpul som nului profund. tadalafil (cialis) sau vardena fil (Levitra) inainte de a propune pacientului alte examinari mult mai scumpe.utilizarea unui dispozitiv mecanic. in care patru reprezinta erectia maxima: . Daca pacientul nu a avut erectie inseamna ca poat e fi vorba de o cauza fizica a impotentei. Aceasta metoda este mai scumpa. dar este mult mai exacta si da informatii mult mai detaliate privind numarul.da ca in timpul examinarii erectia este corespunzatoare valorilor intre 0 si 2 inse amna ca impotenta ar putea avea o cauza fizica.utilizarea unui dispozitiv elect ronic de monitorizare. Se poate folosi una dintre meto dele: .nici unul dintre straturi nu a fost rupt .dispozitivul electronic nu a inregistrat o crestere a marimii penisului. A lte examinari ce pot fi facute pot include testul rigiditatii si erectiei noctur ne sau testul cu injectii intracavernoase. hormonul luteinizant. . Testele initiale in cazul impote ntei includ si un examen fizic complet dar si o anamneza amanuntita inclusiv dat e despre viata sexuala a pacientului. atunci inseamna ca impotenta nu este data de cauze fizice ci mai degraba de cauza psihologice. ca un inel format din 2. Testarea rigiditatii si erectiei noct urne Aceasta examinare mai poate fi numita si testul rigiditatii. Va fi facut si un ex amen de urina precum si o hemoleucograma completa. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Testul este mult mai concludent daca la repet area examinarii se obtin rezultate similare. Testul este mult mai concludent daca se obtin aceleasi rezultate la repetarea lui. o glicemie (dozare a glucozei in sange) si o dozare a colesterolului.

Testarea se repeta. Exista un mic risc in recoltarea sangelui. tadalafil (cialis). A lcoolul si somniferele pot interfera cu somnul profund. vardenaf il (levitra). Testul rigiditatii si erectiei nocturne Test ul rigiditatii si erectiei nocturne nu cauzeaza nici un disconfort. Trebuie evitata administrarea unor somnifere si de asemenea evitar ea ingestiei de bauturi alcoolice cu cel putin doua zile inainte de examinare. Daca apare erectia in ti mpul noptii inseamna ca principala cauza a problemelor erectile nu este cea de n atura fizica. Totusi pacie ntul se poate simti rusinat in timpul examinarii.a avut o erectie ce a durat mai mult de 4 ore (priapism). Un medicament similar poate fi introdus direct in uretra. momentul in care apar er ectiile nocturne. . Examinarea prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei exami nari doctorul va injecta un medicament (de obicei prostaglandina E1) la baza pen isului pentru a produce erectia. Aceasta poarta numele de injectie intrauretrala. Trebuie amintit pacientului ca este foarte important sa se determine cauza cea mai probabila a incapacitatii d e a avea erectie si nu trebuie sa se simta rusinat in timpul investigatiei. Daca pacientul simte o durere s au o senzatie de arsura in timpul erectiei trebuie sa anunte medicul imediat. Nu exista nici un risc in ceea ce priveste colectarea probei de urina. Test ul prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei investigatii se poate simti o durere ascutita sau o senzatie de arsura la baza penisului atunci cand este i ntrodus acul.are probleme in coagularea sangelui sau ia medi camente anticoagulante cum ar fi aspirina sau warfarina . Acest lucru poarta numele de injectie intracave rnoasa. de obicei. dar durerea este de scurta durata. rigiditatea si grosimea penisului.es te alergic la vreun medicament . Dupa injectie va fi masurata durata erectiei. Testele de sange si de urina Nu este necesar a o pregatire prealabila inaintea acestor examinari. deoarece poate aparea o mica vanataie la locul punctiei. Testul rigiditatii si erect iei nocturne Inaintea examinarii nu trebuie administrate medicamente ce stimulea za erectia cum ar fi: sildenafil citratul (viagra). in cel putin doua nopti. Examinarea cu injectarea intracavernoasa Inainte ca pacientul sa faca o astfel de examinare trebuie ca acesta sa comunice medicului daca: .

Aceste examinari sunt realizate pentru determinarea cauzelor problemelor erectile. poate fi rever sibila prin administrarea unor alte medicamente. In primul rand. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Nu exista riscuri in ceea ce priveste aceasta examinare. Ca exceptie. care a fost evaluat de o maniera independenta. pot exista testari genetice in ben eficiu altei persoane dar numai pentru membrii familiei persoanei testate. c. de obicei. Sunt interzise testarile genetice atunci cand utilitat ea clinica nu este dovedita. Pentru intreaga populatie.vanata ie sau un usor edem la locul injectiei . b. Daca aceasta apare. Testul sa aduca membrului (membrilor) familiei un beneficiu preventiv. Testele genetice intra in practica medicala Sunt interzise orice forme de discriminare si stigmatizarea persoanei pe baza re zultatelor acestor teste. dar mai ales privind implicatiile rezultatelor obtinute. persoana in cauza tre buie sa beneficieze in prealabil de o informare privind indicatia si natura test ului. Testele utilizate trebuie sa fie recunoscute in cee a ce priveste validitatea stiintifica si validitatea clinica. este semni ficativ superior . psihologica sau o combinatie a celor doua. Testul prin injectia intracavernoasa Aceasta inve stigatie are riscul scazut de a produce: .Se poate reduce acest risc prin apasarea cu putere la locul intepaturii pentru c ateva minute. Beneficiul asteptat. la astfel de persoane testele genetice nu pot fi efectuate decat daca se dovedeste ca exista un beneficiu direct pentru acea persoana.o erectie ce poate dura mai mult de 4 o re. Protocolul introduce un adevarat mecanism de protectie a persoanelor care nu au capacitatea de a consimti. Articolul 9 – este dedicat consimtamantului informat. Atunci cand un test genetic este recomandat.sangerare la locul injectiei . cauze care pot fi de natura fizica. Sfatul genetic trebuie elaborat de o maniera nondirectiva. Astfe l de teste se pot efectua cu respectarea unor conditii cumulative: a. Aceasta poarta numele de priapism si este un efect advers rar al medicamente lor folosite in aceasta examinare. testele sunt acceptabile daca aduc un benefi ciu evaluabil persoanei testate. Beneficiul asteptat sa nu poata fi obtinut fara realizarea acestui test. Pentru astfel de persoane se recomand a ca in masura posibilului sa fie si ea informata (nu numai reprezentantul legal ) iar autoritatea competenta sau instanta de judecata sa autorizeze realizarea t estelor. Riscurile si contraindicati ile rezultand din testare sunt minime pentru persoana ce este supusa testului. d . Pentru testele ge netice predictive este obligatoriu de a se pune la dispozitie serviciile de sfat genetic. Pentru testele predictive este obligato ri consimtamantul scris. diagnostic sau tera peutic care a fost evaluat de o maniera independenta. Nu se poate proced a la un test genetic daca persoana nu beneficiaza de o supraveghere medicala ind ividualizata.

(teste care pot fi utilizate si in stadiu precoce de dezvoltare prenatala – intrauterina). sau de o autoritate sau instanta desemnata prin lege. 49 de state (dintre care 38 de state europene) au ratificat Conventia. nu po t fi efectuate daca esantioanele au fost prelevate din corpul unei persoane dece date sau de la o persoana vie care a decedat ulterior si de la care nu s-a obtin ut consimtamantul. indiferent de capacitatea ei de a consimti. de rep rezentantul persoanei care nu are capacitate de a consimti. Romania prin Legea nr. Protocolul aditional privind transpl antul de organe si tesuturi de origine umana (Strasbourg 24 ianuarie 2002). Autorizarea este data de persoana. Interesul si binele fiintei umane asupra carora se ap lica testele genetice este singurul admis si este deasupra interesului societati i sau al evolutiei stiintei. 17 din 2001 a ratificat documentul si a impus obligativitatea res pectarii acestuia. In prezent. testu l nu va fi facut. In sensul protocolului prin analiza se intelege analiza cromosomil or. Testele genetice in beneficiul altui membru al familiei. testele genetice au devenit uzuale in practica medicala.riscurilor medicale sau sociale (pentru viata privata) ce apar din utilizarea si comunicarea rezultatului testului. exprima refuza. Acest p rotocol nu se aplica testelor genetice efectuate asupra embrionului sau fetusulu i uman extrauterin sau asupra testelor genetice efectuate din ratiuni de cerceta re medicala unde restrictiile sunt mult mai mari si sunt de domeniul Conventiei propriu-zise. Asa cum era prevazut in document. Protocolul aditional privind testele genetice medicale. In redactarea acestui protocol s-a avut in vedere si Declaratia Universala as upra Genomului uman si Drepturile Omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1998. In prezent. Organizatorii de sanatate au obligatia de a a informa ata t medicii cat si populatia cu privire la principiile ce le guverneaza si in acel asi timp de a elabora metodologia autorizarii si desfasurarii unor asemenea acti vitati. au fost adoptate urmatoarele protocoale aditionale: Protocolul privind interdict ia clonarii umane (Paris 12 ianuarie 1998). Implicand analiza unui esantion biologic de origine umana si avand drept scop pu nerea in evidenta a caracteristicilor genetice a unei persoane. Pana in prezent. Prin esant ion biologic protocolul intelege materialul biologic prelevat in vederea acestui test sau material biologic prelevat anterior in alte scopuri dar la care se apl ica ulterior aceste teste. la Oviedo (Asturia) Comitetul Director de Bioetica (C DBI) a Consiliului Europei a adoptat Conventia pentru Protectia Drepturilor Omul ui si a Demnitatii Umane in biologie si medicina cunoscuta sub denumirea Convent ia de la Oviedo sau Conventia privind Drepturile Omului si Medicina. e. Prot ocolul aditional privind cercetarea biomedicala (Strasbourg 25 ianuarie 2005) si Protocolul aditional privind testele genetice medicale (Strasbourg 8 iunie 2007 ). votat in ultima sedin ta a CDBI cu 45 voturi pentru si 3 abtineri este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante privind respectarea drepturillor omului in practica medical a. Daca persoana. La 4 aprilie 1997. Protocolul se aplica testelor efectuate din ratiuni medicale. A fost introdusa obligatia de a se respecta viata privata (pr otectie a datelor cu caracter personal si biologic a persoanei testate) precum s i dreptul tuturor persoanelor ce au facut obiectul unui test genetic de a cunoas te toate informatiile colectate privind sanatatea sa – urmare a acestor testari. C oncluziile unui test trebuie sa fie accesibile . analiza ADN-ului sau ARNului sau orice analiza care permite obtinerea de inf ormatii echivalente celor obtinute prin metodele mentionate anterior. CDBI avea obligatia de a re dacta protocoalele aditionale pentru fiecare domeniu in parte.

Masurile preventive sau tratamentul boli sau a tulburarilor ce fac obiectul depistarii sunt disponibile pentru toate persoanele testate. altfe l. Un alt motiv consta in aceea ca doctorul. Este un sentiment placut sa s tii ca esti sanatoasa si ca faci ceea ce trebuie pentru a ramane asa. b. Daca o femeie a suferit o opera tie de histerectomie totala. Testul este simplu si nu solicita foarte mult timp si nu impl ica aparitia unei stari de disconfort. Prevederile acestui Prot ocol vor deveni obligatorii pentru toate tarile membre in Consiliul Europei din momentul in care doua treimi dintre membrii vor depune instrumentele de ratifica re. angajatii si in cele din urma pe n oi insine. sunt multe alegeri de facut. Cine ar tr ebui sa isi faca un test Papanicolau? Este recomandabil ca testul sa fie efectua t anual din momentul in care ai devenit activa din punct de vedere sexual. sau a unei parti din populatie privind exi stenta. masurarea tensiunii arteriale. ne afecteaza alegerile pe care le vom face in viitor. Pot fi efectuate si alte teste in functie de antecedentele personale. d. in fiecare an incepand cu varsta de 18-21ani. Cele mai importante alegeri legate de sanatate sunt dieta. c.O investitie in sanatate Alegerile intelepte Pe parcursul vietii noastre. Alegerile pe care le facem astazi. Programele de screening si de dep istare genetica nu pot fi efectuate decat dupa o evaluare independenta privind a cceptabilitatea programului din punct de vedere etic si trebuie sa respecte urma toarele conditii: a. . Testul Babes Papanicolau .persoanei testate sub o forma usor de inteles. prea des o neglijam sau dezvoltam obiceiuri care ne pot face rau. pe langa testul Papanicolau. Ac este alegeri ne afecteaza familia. Programul prevede masur i de informare adecvata a populatiei. testul Papanicolau ar trebui efectuat ori de cate o ri recomanda medicul. si totusi. Cu ajutorul acestui test poate fi evaluat a starea de sanatate a colului uterin sau a vaginului. e. Sanatatea este c el mai de pret bun pe care il avem. astfel incat orice proble ma ar aparea sa poata fi diagnosticata si tratata cat mai rapid posibil. Programul este recunoscut pentru pertinenta sa privind star ea de sanatate pentru intreaga populatie sau pentru o parte din populatie. e xercitiul fizic. finalitatea programului. Sunt prevazute masuri pentru a garanta accesul echitabil la program. prietenii. obiceiurile sanatoase si controalele medicale. un exame n al regiunii pelvine si auscultatia cordului si plamanilor. Controlul anual O alegere inteleapta pe care o putem face pentru a ne asigura o stare de sanatate este efectuarea anuala a unui test Papanicolau. Va liditatea stiintifica si eficacitatea programului au fost stabilite (sunt certe) . mijloacele de a accede la acest program precum si caracterul voluntar de a participa la acest program. va efectua si al te teste si examinari: examenul sanilor.

este importanta efectuarea de teste Papanicolau in mod reg ulat. Cum se efectueaza testul? Anumite femei considera rusinos ace st test alaturi de examenul pelvin. cel mai probabil va efect ua o biopsie pentru efecutarea unor teste suplimentare. Daca medicul va observa anumite zone anormale. sa aiba modificari. Medicul va dori sa iti relaxezi picioarele. Acest lucru nu se intampla des. Aceste mod ificari il alarmeaza pe examinator (aceste celule pot deveni mai tarziu celule c anceroase). dar este posibil. Testul nu afecteaza sub nici o forma organele genitale feminine. Pentru examinare. pentru a-l ajuta pe medic sa vizualizeze cu ajutorul unui microscop eventua lele celule anormale de la nivelul colului uterin sau existenta unei posibile in fectii. Ac esta este un alt motiv pentru efectuarea testului in mod regulat Ce se va intamp la daca testul Papanicolau nu este normal? Vei fi anuntata de medic de acest fap t si vei discuta impreuna cu el posibilitatile de tratament si urmarire. Un dilatator va fi inserat cu grija in vaginul tau. acesta fiind utilizat pentru vizualizarea colului uterin. De aceea.cu un istoric de parteneri multipli . dar el trebuie privit doar ca o procedura ne cesara din punct de vedere medical si nu ca o procedura creata sa te faca sa te simti rusinata. Ce persoane sunt la risc pentru un test Papanicolau anormal? Femei: . M ulte teste se vor normaliza odata ce infectia a fost tratata.cu infectii recuren te ce se transmit prin contact sexual . Anum ite modificari se datoreaza unor infectii de la nivelul colului sau vaginului. dar cele care nu au fost prelevate de la nivelul c olului. utilizand o periuta sau o spatula de lemn. Ar pute a fi necesara efectuarea de teste suplimentare. vei fi rugata sa te intinzi pe spate pe masa de examinare ginecologica si sa it i indoi genunchii. Atunci cand exam inatorul are o imagine buna a colului. Nu este posibil ca toate celule de la nivelul colului sa fie analizate.Este o idee incetatenita ca femeile nu ar trebui sa isi faca testul Papanicolau decat dupa primul contact sexual. va preleva prin periere celule de la nive lul mucoasei colului. Este singura modalitate prin care poti fi examnita la nivelul or ganelor genitale interne si prin care se poate realiza testul. Concentreaza-te asupra relaxarii mus culaturii si inspira usor pe nas si expira pe gura. Cu cat esti mai relaxata cu atat examinarea va fi mai comoda. Vei putea resim ti o senzatie de presiune sau chiar o crampa. Colposcopia ar putea fi recomand ata. Ce informatii ne ofer a un test Papanicolau? Acest test ne ofera informatii legate de celulele de la n ivelul vaginului sau colului uterin. Un test Papanicolau anormal presupune ca au aparut modificari la nivelul celulelor de la nivelul colului uterin. Cel mai important lucru in acest moment este sa te relaxezi. astfel incat orice anomalie sa poata fi tratata in stadii incipiente. Celulele sunt ulterior asezate pe o lama de sticla si trimise la laborator pentru examinare. Se poate intampla ca celul ele analizate sa fie normale.care au avut contact sexual inaint ea varstei de 18 ani .

nu este costisitor . Este de asemenea important de retinut ca. alaturi de efectuarea testului .sangera re dupa menopauza Acestea sunt doar semne de alarma ce pot sau nu sa indice exis tenta unui cancer. Majoritatea femeilor ce au un test anormal. Daca resimti oricare din simptomele enumerate mai sus. n u exista semne sau simptome de alarma.care raman insarcinate inaintea varstei de 18 ani Care sunt semnel e de alarma ale cancerului? . c el mai bine este sa amani efetuarea testului.iti poate crea sentimentul “ca ai f acut ceva bine” si o ai realizat o investitie in sanatatea ta Gandeste-te la acest examen anual ca la o modalitate excelenta prin care poti sa ai grija de tine.faci ceva pentru tine ti se va face si un examen general.orice istoric de test anormal sau histerect omie (extirparrea uterului) Aceste informatii il vor ajuta pe medic sa decida da ca testul este normal sau nu. adesea.fumatoare . Datorita acestui fapt. precum anticonceptionalele sau alta medicatie hormonala (denumire a produsului si doza) . se pot astepta ca in urma tratamentului acesta sa se normalizeze.odata cu pr ezentarea la medic pentru efectuarea testului. este important sa efectuezi testul Papanicolau in mod regulat.orice sangerare ce s-a produs in afara ciclului menstrua l si momentul cand aceasta s-a produs .este un test simplu . De asemenea.sangerare dupa contactul sexual . O meriti! .. poti sa afli informatii despre al te probleme legate de sanatate pe care le ai . este f oarte important sa te prezinti la medic pentru a afla cauza acestora si pentru a primi un tratament adecvat. Daca in momentul examinarii esti la menstruatie. groasa sau lichida) .orice secr etie neobisnuita vaginala sau durere .ofera informatii viabile .medi catia curenta.poate ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate . In concluzie exista numeroase motive sa iti faci testul Pap anicolau: . Cum s a iti planifici testul? Iti poti ajuta medicul sa efectueze o examinare cat mai concludenta oferindu-i urmatoarele informatii: .data ultimei menstruatii . este recomandabil sa eviti dusurile intravaginale si utilizarea cremelor vaginale cu 24 h inainte de efectuarea testului.orice secretie de la nivelul organelor g enitale (alba.sangerari intre perioadele menstruale .

De regu la modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului. fungi sau protozoare (Trichomonas). posibil chiar si cu multi ani in urma. Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita a trofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal. Cea mai frecventa cauza este i nfectia cu HPV.patologic Generalitati Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) fac e parte din examenul ginecologic de rutina. celulele cervicale trec constant prin modificari. Ea poate fi la suprafata externa a colului uterin. care nu poate fi v azuta la test.celule plate. In unele cazuri. Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit. precum cele determinate de bacterii. avute in p rezent sau candva. intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta mod ificari. Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alt a. dar numai un mic procent din aceste rezultate anormal e arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin. care poate fi vazuta in ti mpul unui test Papanicolau.celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita z ona de transformare. Colul uterin are doua tipuri de celule: . Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicol au au un rezultat anormal. Totusi. modificarile ce lulelor cervicale progreseaza lent si este nevoie de multi ani pentru a deveni c elule canceroase.celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colulu i uterin si . Un test Papanicolau anormal arata c a celulele din cervix sunt modificate. Testul Papanicolau este folosit cu s copul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin. Cauze Multe t este Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale. in special tipurile 16 si 18. ale pacientei sau ale partenerului sau sexual. Celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decat ma joritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificari deoarece. scuamoase la suprafata colului . in mod normal. ele au un risc crescut de a avea modificari anormale. cum ar fi infectia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infectie. Majoritate a modificarilor celulare anormale gasite la un test Papanicolau provin din zona de transformare. sau in interiorul colului uterin. Factori de risc Majoritatea modificarilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor se xuale cu risc crescut. . Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in perman enta schimbare. au fost asoc iate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Anumite t ipuri de HPV care au un risc crescut. modificarile ce lulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test Papanicolau anormal si car e nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase.Testul Babes Papanicolau . de obicei.

sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul a ctului sexual sau la introducerea unei diafragme) . Fumatul sa u slabirea sistemului imun pot de asemenea sa creasca riscul de aparitie a modif icarilor celulelor cervicale. poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire). arsura.durere in timpul actului sexual . cum ar fi o modificare in cantitatea. modificarile celulelor cervicale po t fi consecinta unei infectii cu HPV dobandita cu cativa ani inainte.trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii . La femeile care au o relatie monogama (cu un singur partener se xual). mode rata sau severa. de exemplu ea a deveni t mai tulbure. De vreme ce virusul HPV ra mane in celulele corpului timp de multi ani. pot fi prezente simptome datorate infecti ei sau BTS. in cazul in care acestea apar . de un test pentru HPV.contact ul sexual neprotejat.durere in zona pelv ina sau in zona abdominala joasa . Comportamentele sexuale cu risc crescut includ: . In cazul modificarilor celulare minore.secretie vaginala anormala. furnicaturi sau mancarime in zona genitala .i nceperea vietii sexuale la o varsta mica (inainte de varsta de 18 ani) .durere.daca o infectie sau o boala cu transmitere sexuala (BTS) este cau za anormalitatii testului Papanicolau. sau in unele cazuri . Bolile cu transmitere sexuala pot avea o varietate de simptome. incl usiv: . care creste riscul de infectie cu tipuri de papilomavirus uman (HPV).modificarile celulelor cervicale care pot da un tes t Papanicolau anormal nu duc prin ele insele la aparitia de simptome. este necesara o noua evaluare ulterioar a pentru siguranta ca modificarile celulare anormale au fost rezolvate. in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale. in cul oarea. Optiunil e de tratament variaza in functie de gradul modificarilor celulare: minora. un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indica neaparat un comportament cu risc crescut in prezent.durere.contact sexual cu cineva care a avut mul tipli parteneri sexuali .sangerare vaginala anorma la sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual .Aceste comportamente cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmiter e sexuala (BTS). Chlamydia. mai decolorata sau urat mirositoare pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani .secretie vaginala anormala c are contine mucus cu urme de sange. arsura sau mancarime in timpul urinarii care durea za de mai mult de 24 ore . pentru a se observa din timp modificarile. Ce trebuie facut in cazul unui test Papanico lau anormal? Desi majoritatea testelor Papanicolau anormale sunt cauzate de infe ctii sau inflamatii care pot fi tratate. Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru sc reening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvo lta un cancer de col uterin.simptomele care pot indica modificari ale celulelor di n colul uterin (cervicale) . inrosiri sau negi pe sau in jurul org anelor genitale Numai un mic procent din testele Papanicolau anormale indica pre zenta unor modificari celulare cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin. Simptomele cancerului de col uterin pot fi: .de aceea este atat de important screeningul prin efectuarea regulata a te stului Papanicolau.bube. O infectie cu HPV – cea mai frecventa cauza a acestor modificari – de obicei nu da nici un sim ptom . basicute. umflaturi. virusul imunodeficientei umane (HIV) .

Screeningul prin testul Papanicolau facut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificari celulare. Ult erior. . modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod sp ontan. Frank Pfannenschmid si multumim ca ati acceptat interviul n ostru. . Mecani sm fiziopatogenic Rezultatele anormale la testul Papanicolau pot fi datorate mod ificarilor naturale ale celulelor din zona de transformare din colul uterin sau infectiilor. modificarile celulelor cer vicale care nu au fost tratate si care determina un test Papanicolau anormal ar putea progresa catre un stadiu precanceros sau canceros. Anumite tipuri de papil omavirus (HPV) cu risc crescut au fost asociate cu dezvoltarea cancerului cervic al. In unele cazuri. pentru continuarea evaluarii.de colposcopie. poate fi nevoie de efectuarea altor teste Papanicolau. clientii . este necesa ra continuarea evaluarii prin colposcopie si posibil prin biopsie cervicala. Testul de paternitate -Interviu cu Dr.Genetica a dezvoltat in ultimii ani un nou produs: testul de paternitate. Director General DelphiTest GmbH Germania . de la sine. mai frecvent si ocazional a altor teste.Este foarte adevarat si s-au extins foarte mult in intreaga lu me. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod spontan. Societatea Americ ana a Cancerului a raportat urmatoarele statistici: . . in functie de rezultatele biopsiei. de la sine. Dr.Ce ne puteti spune despre DelphiTest GmbH? . Detectarea precoce a modificarilor celular e precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea comp leta In cazul in care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut.Buna ziua. In principal. dar ei pot fi gasiti si inlaturati in momentul efectuarii unei examinari pelviene si a unui test Papanicolau. in aproximativ 90% din cazuri .Buna ziua Dle. . in curs de 3 ani. in aproximativ 50% pana la 80% din cazuri. Frank Pfannenschmid. Totusi. La inceput ne-am concentrat activitatea pe proiecte si servicii stiintifice in domeniul geneticii.Am inceput aceasta afacere in urma cu 7 ani. Polipii cervicali nu au legatura cu canceru l de col uterin. In cazul modificarilor celulare moderate sau severe. De obicei rezultatele testului Papanicolau revin la normal atunci c and celulele reincep sa aiba o crestere normala sau dupa ce infectia a fost trat ata sau s-a vindecat in mod spontan.la femeile cu varsta peste 21 ani. modalitatile de tratament care distrug sau inlatura in mod specific celul ele anormale ar putea fi recomandate. Tratamentul poate inlat ura sau distruge aceste celule inainte de a deveni canceroase. in curs de 3 ani.la femeile cu varsta intre 13 si 21 ani. modificarile celulelor colului uterin progreseaza lent si este nevoi e de multi ani ca sa se transforme in celule canceroase.

Exista multe oferte “ieftine” pe piata.Sigur ca da. Pana in prezent. gasirea celor mai buni angajati (toti angaj atii nostrii sunt specializati in biologie moleculara la universitati din German ia) si. Prelevarea unei mostre este o metoda simpla: luati lichid din cavitat ea bucala. a departamentelor medicale si al comp aniilor farmaceutice din Germania. Multe teste de paternitate sunt oferite de catre firme care nu dispun de propriul laborator si nici de instruirea necesara sau de competenta . rezu ltatele nu sunt demne de incredere si nu ar trece de nici un control standard ge rman de calitate.Expertii estimeaza ca intre 10% si 20% dintre copii legitimi nascuti nu sunt copiii biologici ai sotului (“Di e Welt”. dar are si un raport cost-calitate mult mai eficient decat me todele traditionale. In timpul testului molecular de paternitate selectam regiuni specifice ale ADN-ului tatalui si copilului si apoi le comparam.nostrii veneau din partea universitatilor. . In consecinta este surprinzator ca intre 20% si 30% din toate testele efectu ate sunt cerute de catre femei.De c e apeleaza oamenii la aceste teste de paternitate? .Ne p uteti descrie ce este testarea biologica moleculara? . Germania. Client ii nostrii nu sunt numai din Germania. o periuta de dinti sau un muc de tigara si trimiteti-le prin posta la boratorului nostru.99%.Ce ne putet i spune despre laboratorul dumneavoastra? . gasirea de noi clienti in fiecare zi si consolidarea pozitiei noastre pe piata. Pe ntru a obtine calitatea de membru. . o institutie care adera la standarde stricte de calitate. Suntem membri ai “VALID e. . In Germania exista cel putin 100 de firme care vand teste genetice si de paternitate.A fost dificila perioada de inceput a afacerii? .Suntem una dintre c ele mai de succes companiei din Germania care ofera teste de paternitate. pregatirea angajatilor si coeficientul de siguranta. ei sunt din lumea intreaga. In consecinta. putem . Oct 1999). Din pacate. majoritatea clientilor acestora nu au cum sa afle care laborator s e ocupa de testul lor. Daca este necesa r.Laboratorul nostru este situat in Re gensburg.Testarea biologica molecu lara moderna permite ca dumneavoastra sa fiti siguri de paternitate sau de faptu l ca cineva cu siguranta nu este tatal copilului. nu in ultimul rand. . . Laboratoarele germane sunt cele mai bune in ceea ce priveste c ontrolul calitatii. oferind analize de o calitate foarte slaba. numai opt laboratoare s-au alaturat si au fost acceptate de VALID. Avem nevoie doar de cateva celule din corpul tatalui si al copilului. 11. F irmele care nu dispun de propriile facilitati si care nu au calificarea necesara nu sunt eligibile pentru a deveni membre ale acestei institutii. De obicei mama stie cine este tatal biologic al copiilor s ai. fiind testat la intervale regulate. Un test molecular biologic este de obicei singur a metoda pentru ca mama si potentialul tata sa fie siguri de paternitate. Aceasta metoda nu numai ca est e mult mai exacta.Unde este DelphiTest astazi? .”. Trei mari probleme am intampinat la acea data: finantarea echipamentelor de l aborator care sunt destul de scumpe. In special din cauza faptului ca firme intermediare si laboratoare fondate prin mijloace fr auduloase au intrat pe piata.V. In anul 2001 am inceput sa oferim teste de pa ternitate catre clienti privati. Multe dintre aceste f irme au echipamente invechite si utilizeaza metode perimate. Statutul de me mbru al VALID garanteaza inalta calitate si va ofera confort psihic. Germania este cunoscuta pentru fiscalitatea sa ridicata si este dificil sa finantezi perioada de incepu t. fiecare laborator trebuie sa indeplineasca an umite cerinte extrem de stricte. Asa a fost infiintata DelphiTest GmbH. Aceasta compar atie ne permite sa atingem o probabilitate de cel putin 99.

au fost bucurosi sa aiba mai multi copii. nici una dintre acestea nu paraseste incinta laboratorului nos tru. .in special pentru confortul lo r psihic. Daca doriti.Azi. . Din ce in ce mai multe persoane private utilizeaza aceste teste necostisitoare si rapide. avocati si persoa ne private. in cazul in car e a avut mai multi parteneri. . sunt din Europa. Cred ca multi cetateni romani nu sunt informati despre evolutiile din domeniul genetic si despre posibilitate a efectuarii unor teste de paternitate pe baza ADN-ului. mama verifica cine este adevaratul tata. politia.delphitest. cele mai multe teste sunt pozitive. Ori cum.Cine mai apeleaza la aceasta testare biologica moleculara? .999 99%.Atunci.Cum a primit societatea germana aceste teste de paternitate? . din Africa etc. este dificil s a-i informezi despre ultimile descoperiri din genetica.Ei bine. Asa am creat pa gina www. . In special tinerii sunt deschisi la noile descoperiri stiintifice. o mica parte a societatii noastre s-a aratat sceptica. Cunosc cazuri in care tatii refuz au sa mai faca un al doilea copil din cauza incertitudinii in care traiau. detectivii. d ar clientii nostrii. Mostrele dumneavoastra nu vor fi utilizate pentru alte teste. serviciile de protectie a copilului.Este respectata confidentialitatea informatiilor? . In plus. Dupa aflarea rezultatului pozitiv. avocatii si doctorii. America de Nord si de Sud. asa cum am mentionat anterior. In momentul pr imirii mostrelor. cauta pe internet. sunt curiosi sa afle cat mai mu lte informatii si internetul. Testele de . Numai cateva companii ofera aceste servi cii si cateva dintre ele chiar sunt foarte scumpe. iar sotul nu mai are nicio temere si-si concentreaza afectiunea asupra familiei sale. Cand cineva doreste sa afle mai multe informatii.Toate informatii le vor fi tratate cu maximum de confidentialitate si nu sunt transmise unor tert e parti. Toate ana lizele sunt realizate in laboratorul detinut de compania noastra.testa mai multe regiuni ale ADN-ului. Un motiv in plus de a mu ltumi ziarului dumneavoastra pentru posibilitatea oferita de a informa publicul.Ce parere aveti despre piata romaneasca? . prin bibliotecile sale electronice. dar pe de alta parte este dreptul tatalui de a sti daca este tatal biologic al copiilor sai sau orice copil ar trebui sa-s i cunoasca parintii biologici. cum informati dumneavostra publicul? .Cum vedeti dumneavoastra evolutia pietei romanesti? Cred cu convingere in dezvoltarea pietei romanesti in urmatorii ani. . ofera aceasta posibilitate. putem distruge toate datele dupa ce v-au fost furnizate rezult atele testului dumneavoastra. iar copilul afla adevarul despre parintii sai. Romania est e de fapt o tara dezvoltata si cu oameni foarte bine educati. testele de paternitate biologice moleculare sunt utilizate de o varietate de entitati. Tribunalele. toti folosesc aceste teste. Dar cea mai mare parte a societatii germane a rea ctionat pozitiv.Efectuam in jur de 3000 de teste anual.Cel mai mult pe internet. Anumite persoane considera ca nu trebuie colectate informatii fara a cordul tuturor persoanelor implicate. in acest caz atingand un procent de 99. toti cei implicati beneficiind: tatal verifica realitatea si-si indeparteaza temerile.In acest moment piata este destul de mica. . Sunt cateva argumente interesante ce vin de la politicieni. I nca discutam despre efectuarea unui test de paternitate fara consimtamantul mame i.Cate t este de paternitate efectuati pe an? .org .

La nivelul hipofizei. Multe celebritati (actori.Dle.paternitate pot fi vazute oriunde: la TV. masurand la intervale regulate cort izolemia. La un pacient normal. In multe cazuri. avand structura asemanatoare cortizolului. productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neopla smelor bronhopulmonare). diagnosticul de certitudine al sindromulu i Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului. coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormo nul adreno. ziare. Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnost icare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secreti e excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sind rom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism. Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemi ei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale.corticotrop). la administrarea unui medicament corticoste roid numit dexametazona. Indicatia clasica a testului de supresie la dexametazona este diagnosticarea hip ercorticismului (hipercortizolismului). Scadere a ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimula re suplimentara a productiei de hormoni. tumori de corticosupraren ale sau de hipofiza. . Presupun ca in urmatorii ani majoritatea romanilor vor sti ca testele de pater nitate sunt posibile si precise. Testul de supresie la dexametazona Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului. ma i precis rata secretiei de cortizol.Si eu va multumesc si sper sa-m i oferiti ocazia de a va vorbi si despre alte proiecte stiintifice din domeniul geneticii dezvoltate de DelphiTest GmbH. testul cu doze mici fiind considerat cel mai . nivelul cortizolului va scadea inca de la admini strarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari. . Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exis ta nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie. internet etc. atunci se suspecteaza boala Cushing. Dr. astfel: h ipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. Testul se face utilizand atat doz e mici cat si doze mai mari de dexametazona. atat ACTH cat si corti zolul sunt crescute). Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumo ri adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz. Secretia de cortizo l a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamohipofizar. ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back. hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cor tizolului. Dexametazona este un steroid de provenienta exogena. staruri din muzica sau sport). ca urmare va reduce ACTH si prin aceast a se reduce si secretia endogena de cortizol). Frank Pfannenschmid va multumim pent ru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. apeleaza la aceste teste de paternitate .

aspirina. Exista pacienti care simt o durere moderata la intro ducerea acului si un oarecare disconfort legat de prezenta garoului. cat si pentru c resterea disponibilului de sange din vas). fapt util atat pentru vizualizarea mai buna a venei. estrogeni. metadona. Dato rita faptului ca vasele difera in dimensiuni de la un pacient la altul si prinde rea unei vene se poate face mai usor sau mai greu. avantaje. mai ales daca pacientul are vene de calitate b una. pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10-12 ore inaintea recoltarii primei probe de sange in dimineata zilei efectuarii testului . Recoltarea se face de obicei dintr-o vena periferica (de la p lica cotului sau de pe fata dorsala a mainii). cum ar fi: anticonceptionale orale. Locul ce urmeaza a fi punctionat se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica. In dimineata ur matoare (la ora 8 a. De asemenea. iar pe zona respe ctiva se aplica cu presiune un tampon cu vata si alcool sanitar pentru a stopa s angerarea si a impiedica infectarea regiunii (prin solutia de continuitate reali zata prin punctia venoasa). lista lor fiind mai lunga) ar trebui sistata cu 24-48 de ore anterior recolta rii analizelor. Pacientii sunt sfatuiti sa intrerupa tempo rar orice tip de tratament.m ) pacientul va inghiti o pastila continand 1 mg de dexametazona. inhibitori de monoaminoxidaza. sangele fiind colectat intr-un tub special (in unele situatii se pot folosi ch iar doua tuburi). riscuri. corticosteroizi. Apoi garoul este desfacut. Un garou se va lega la nivelul bratul ui pentru a impiedica intoarcerea venoasa (si a creste astfel cantitatea de sang e din vena. in zona punctionata sa apara un hematom.aparitia unui hematom local (complicatie mai frecventa in cazul pacientilor cu nivel crescut al ACTH-ului si cortizolului ).m) pacientului ii va fi recoltata o proba de sange. In seara dinaintea efectuari testului (la ora 11 p. ce pot fi usor intepate si daca nu asociaza o coagulopatie importanta. Punctia venoasa este o procedura ce as ociaza putine riscuri in general. barbiturice. raspunsul la test va fi anormal la doze mici. Urmeaza punctionarea efectiva a venei . litiu. acestea pot fi „overnight” sau stadard (presupun recoltarea urinii si se desfasoara pe o dur ata de trei zile). Exista o serie de medicamente ce interfera cu rezultatul testului. pacientii sunt sfatuiti sa comunice medicului daca urmeaza vreun tratament prescris de specialisti sau daca au luat de curand medicamente de oric e fel. La randul lor. Pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul toate aspectele re feritoare la test: necesitatea realizarii lui. Printre riscurile si complica tiile asociate procedurii se numara: . Exista o serie de recomandari pe care medicul le va face pacientului in vederea pregatirii corespunzatoare a testului. Testul cu doze ma i mari poate stabili daca etiologia hipersecretiei de cortizol este la nivel hip ofizar sau nu. Astfel. Exista doua tipuri de teste: cu doz a mica (de 1 mg) si cu doza mare (8 mg) de dexametazona. Daca glanda hipofiza produce prea mult ACTH. dar normal la doze mari. tehnica de rea lizare si interpretarea rezultatelor.exact in diagnosticarea starilor subclinice de hipercorticism. pentru evitarea acestuia se recomanda aplicarea de presiune constanta pentru cateva minute la locul punctiei . in timp ce altii descriu doar o usoara intepatura. tetraciclina. Administrarea acestora (dar si a altor a. morfina. diuretice (in special spironolactona). Exista riscul ca dupa retragerea acului. acul este retras. Se recom anda administrarea dexametazonei cu lapte sau cu un antiacid pentru a evita apar itia pirozisului sau disconfortului gastric. fenitoina.

spironolactona. etc). antiagregante plachetare. anor exie nervoasa. deshidratarea sau sindromul de sevraj (in cazul alcoolicilor) . fenitoin a.medicamente: barbiturice. cortizolemia ar trebui sa se reduca cu peste 50% dupa administrare a dexametazonei (cortizolul plasmatic este. In aceasta situatie cortizolul nu va scadea decat daca dozele de dexametazona vor fi mai crescute.pierderea excesiva in greut ate. dieta necorespunzatoare. .inf ectia locala (acest risc apare ori de cate ori continuitatea tegumentara este in trerupta). Testul cu doze mari (8 mg de dexametazona) poate diferentia boala Cushing de sindrom: in boala secretia de cortizol si cortizolemia se reduc. la ora 8 a.secretie paraneoplazica de ACTH (in special cancerul pulmonar) . Exista o serie de medicamente.traumatisme si leziuni organice grave . morfina.diabet zaharat .. trombolitice sau medicamente ce au drept efecte secun dare afectarea cascadei coagularii (aspirina.m. Exista si un caz partic ular. Dupa efectuarea testului de supresie. warfarina. Alte complicatii mai rare includ: .sindrom Cushing (acesta poate fi cauzat de o tumora de suprarenala sau de hipofiza) . rezultatele sunt disponibile in 2-3 zile si ajuta clinicianul in realizarea unui diagnostic cat mai corect in c azul in care exista o hipersecretie de cortizol: ajuta la obiectivarea ei si la stabilirea existentei unui sindrom sau a unei boli Cushing. de aceea doar medicul curant ar trebui sa interpreteze rezultatele testului). anticonceptionale. Medicul ar trebui anuntat de catre pacient daca astfel de probleme exista. Cortizolemia ridicata poate indica: . in sindrom valoarea lor ramane nemodificata. afectiuni cronice si comportamente cu risc ce nu permit realizarea testului sau care determina obtinerea unor rezultate false.valorile aflate in limita normalului difera intre laboratoare .e ste o complicatie ce apare in cazul pacientilor cu tulburari ale coagularii (coa gulopatii) sau in cazul celor care urmeaza tratamente cronice cu anticoagulante. depresie. alcoolism.dezvoltarea flebitei (inflamarea si umflarea dureroasa a venei din care s-a re coltat mostra).alte probleme de sanatate: insuficienta cardiaca co ngestiva. stari febrile. diabet zaharat necontrolat.hemoragie persistenta . metadona.lipotimie sau ameteala . in care organismul pacientului este capabil sa metabolizeze mult mai rapid dexametazona. sub 5 micrograme/dl sa u sub 150nmoli/l . Rezultate normale: i n mod normal.sarcina sau obezitatea . pentru a sti cum sa ge stioneze cazul. P rintre acestea se numara: . hipertiroidism. tratamentul cazurilor usoare consta in aplicarea de comprese ume de si caldute pe zona afectata (de cateva ori pe zi) .

dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. In unele situatii se poate recurge la o varianta a acestui test (administrarea a 8 mg x 2 zile) cu determinari ulte rioare ale cortizolemiei si metabolitilor urinari ai cortizolului (precum si fra ctiei urinare libere de cortizol). un rezultat normal la acest test infirma prezenta sindromului Cushing. introducerea tamponului la nivelul ampu lei rectale. altii simt o piscatura sau o intep atura usoara. Exista intot deauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. Pacien tul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. Biopsia ga strica Pacientul poate simti o intepatura scurta. Daca rezultatele nu s unt edificatoare se poate recurge la determinarea concentratiei de ACTH (se real izeaza dupa administrarea de CRH) prin cateterizarea sinusului pietros sau prin punctie venoasa periferica (ACTH-ul este scazut in sindrom. Unii pacienti relateaza ca au a vut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe g ura. poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local. . Datori a faptului ca sindromul Cushing este relativ dificil de diagnosticat. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate de termina aparitia unui gust usor amar. Se recomanda respiratii rare si profunde. Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacient ului. Un rezultat anormal (caracterizat prin nivel ridicat in co ntinuare a cortizolemiei) chiar si la valori mari impune realizarea unor investi gatii suplimentare pentru identificarea cauzei de sindrom Cushing. O banda elastica este stransa in jurul bratului. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. In momentul introduceri i acului in vena unii pacienti nu simt nimic.Testul de supresie la dexametazona este indicat pentru diagnosticarea pacientilo r cu sindrom Cushing. un astfel de test ar trebui interpretat de catre un endocrinolog (acesta putand judeca si analiza rezultatele sale in context clinic). In cazul in care colectarea se face de catr e personal calificat (si nu de pacient). Un alt test util este testul la Metyrapon (medicament ce blocheaza sin teza de cortizol inhiband o enzima esentiala in geneza acestuia). In mod simila r. dar normal in boala Cushing). si ca urmare recolteaza urina pe 24 de ore a pacientuui si determina metabolitii cortizolulu i: 17 hidroxicorticosteroizi si 11 hidroxicorticosteroizi. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Colectarea mostrei de m aterii fecale nu produce disconfort. iar pacientul va simti senzatie de amortea la si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. Exista specialisti care considera ca determin arile urinare sunt mai exacte in diagnosticarea hipercorticismului. Testul pentru Helicobacter pylori Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei ven e periferice a bratului.

Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare. in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi . se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei. De asemen ea mai poate aparea senzatia de gat iritat. lucios.apar probleme la inghitire sau de vorbire . De asemenea poate aparea sangerare la nivelu l locului punctiei.De asemenea mai pot aparea senzatie de greata. Testul antigenului de la nivelul ma teriilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedu rii pot cauza somnolenta. pot provoca tulburari de coagulare. pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului. vedere incetosata. pentru evitarea raspan dirii infectiei. de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anti coagulante sau prezinta tulburari de coagulare. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete. se interzice consumul d e alcool dupa efectuarea testului. De asemenea. Warfarina si altele. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul proceduri i deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. In cazul folosirii carbonului rad iactiv. pot fi utile pasti lele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. Se recomanda contactarea medicului daca: .poate a parea o mica vanataie la locul punctiei. In cazul in care disconfortul este sever. Cu toate acestea . balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. v ena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata. o serie de medicament e ca Aspirina.apare durere abdominala sau cardica a carei i ntensitate creste . negru ca pacura) . uscarea gurii. stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru re coltarea mostrei de perete gastric.in cazuri rare.ap are hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange. se recomanda atenti onarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe m ana. caderea pleoapelor. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. aceste simptome pot dura cateva zile. uscat. sangerarea se opreste fara tratament.apare scurtarea respirati ei sau batai cardiace accentuate . acest lucru poate fi prevenit prin apli carea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute . Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului. Testul anticorpilor se rici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: . Testul respirator cu uree Nu exi sta riscuri in cazul practicarii acestui test. el va putea comunica cu m edicul specialist. raguseala usoara sau usoara i nflamatie a faringelui. aceasta afe ctiune se numeste flebita. poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare. Cu toate acestea.sangerare de la nivelul punctiei.

in cazul in care simptomatologia persista.apare durere de gat sau de umar . Testul pentru Helicobacter pylo ri este efectuat pentru: .apare febra. pylori a fost efectuat cu succes. numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic.a stabili daca trata mentul pentru H.. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomato logia pacientului). persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor. Biopsia gastrica sau testul respirator cu uree . nizatidina.testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sa rcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului .prezenta infectiei cu H. pylori sau a an tigenului de la nivelul materiilor fecale: nu este necesara pregatire pentru efe ctuarea acestor teste. pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) . contaminarea sau ref rigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testul ui anticorpilor serici .a determina daca infectia cu H. prin reducerea cantitati i bacteriei de la nivel gastric si duodenal .biopsia gastrica poate sa nu detecteze pr ezenta infectiei cu H. pylori. acest risc este insa foart e scazut.consumul de lansoprazol. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie . pylori. dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte. Testul pentru determinarea anticorpilor serici anti H. sucralfat.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectuea za in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat . cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor re spirator cu uree si biopsia gastrica .desi majoritatea oamenilor pr ezinta infectia cu H.manipularea inadecvata. De retinut! .pylori. atunci cand se interpreteaza rezultatele testului .un test al antigenului din scaun ne gativ nu exclude prezenta infectiei cu H. pylori .testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin din tre toate testele pentru H. Situatiile care pot interzice efectuarea testului .pylor i poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric. de aceea se recomand a efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili e ficienta tratamentului . se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare .testul a nticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie.consum ul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. rabeprazo l. omeprazol. testul a ntigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica.pylori creste cu inaintarea in varsta. biopsia gastrica este foarte concludenta. ranitidina.pr obabilitatea infectiei cu H. dar este c ea mai scumpa si mai riscanta dintre toate . famotidina.

prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului. se a plica pe locul respectiv un tampon de vata . modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor.testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute.Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testulu i.se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului. .se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 d e ore inainte de efectuarea testului. pylori cu materialul radio activ . cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la ace l nivel. De aceea se recoman da informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacien tul. mostrele respiratorii vor fi testate dac a contin un material ce se formeaza prin contactul H.se va atasa o e prubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui .pacientul va inghi ti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva . Pacientii internati in spi tal vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru cole ctarea mostrei este necesar: . Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: . Se recomanda consultul medicului specialis t in legatura cu necesitatea efectuarii testului. se va indeparta banda elastica . acasa. numele m edicului specialist si data recoltarii mostrei . Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii a cestui test se poate recolta de catre pacient.dupa ce sangele este cole ctat.se vor spala bine mainele pentr u evitarea raspandirii bacteriei . Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recoltea za prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei stic le cu lichid.se aplica presiune pe locul respect iv.va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului .in jurul bratului se va aplica o banda elastica. Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul sp ecialist. O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului. Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: . se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide.se vor colecta m ostre respiratorii in momente diferite.pe masura scoaterii acului din vena. se reco manda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta .cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice. pot fi necesare mai multe punctii . acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta. riscurile sale.se va sigila recipientul si se va trimite ime diat catre laborator. usurand introducerea acului la nivelul venei . inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut .introducerea mostrei de materii fecale intr-un re cipient uscat.dezinfectarea locului punctiei cu alcool . Testul anticorpilor ser ici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: .se introduce acul in vena.

cu toate acestea.testul respirator cu uree .endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mos tre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. f ie o infectie in trecut . Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face p entru confirmarea infectiei cu H. ia r cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile. cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie d e teste care identifica infectia cu H. pylori poate cauza ulcer peptic.biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentr u depistarea infectiei cu H. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore. Rezul tatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H.pylori. Testele pentru Helicobacter pylor i se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la niv elul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul).pylori .testul anti corpilor serici . pylori Testul respirator cu uree Normal Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat . se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice.Biopsia gastrica . pylori. majoritatea per soanelor care prezinta infectie cu H.c onsta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in tim pul endoscopiei gastrice. acest lucru poarta numele de cultura H.in cazuri foarte rare biopsia poate fi plas ata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H. testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta. Testul pentru Helicoba cter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobac ter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire ( duodenul). Pot fi recoltate pana la cel mult z ece asemenea mostre . pylori .acest test identifica prez enta infectiei la nivel gastric. pylori nu dezvolta ulcer. H.pylori Mostra de sange contine antico rpi antiH. pylori. in cazul in care bacteria creste la nivelul culturi i.biopsia gastrica . pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tra tament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) . Testul anticorpilor serici Normal Anormal Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. testul nu este totdeauna disponibil .consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H.testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului .acest test identifica la nivelul ma teriilor fecale portiunile din H. pylo ri in scaun sunt gata in cateva ore. pylori care determina aparitia unui raspuns im un (antigenul).pylori. procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate.

Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal Mostra de materii feca le nu contine antigen de H. cu toate aceste a. lezat sau infectat.Anormal Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. Chi sturile sau abcesele sunt prezente. pylori Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastri ca Anormal Tomografia computerizata Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate a le structurilor din interiorul corpului.pylori Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie co ntine H. Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla). inflamatia sau infectia. a plamanilor. Dupa efectuarea investigatiei. Este posibil c a rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1. Tomografia computerizata Normal Anormal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale. radiolog ul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. a glandelor suprarenale sau . pylori. Sunt prezente tumori la nivelul colonului. Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii bili are.2 zi le. au forma si localizarea corespunzatoare. Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic. a ovarelor. acesta este un test negativ. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal Mostra de materii fecale contine antigen de H. Nu exista corpur i straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul). a fica tului. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide.pylori Biopsia gastrica Normal Mostra de perete gastric nu contine H.

In timpul scanarii se poate folosi si fluoro scopia. embolia pulmonara sau anevr ismele. poate realiza imagini ale organelor. pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului . Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului.toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afec tiuni ale plamanilor. O parte a aparatului este mobila. pentru a decela tumori sau alte afectiuni. poate oferi informatii asupra vaselor sangui ne. boala inflamatorie intestinala. in rect). infectii. tumori sau anevrisme. inimii. astfel incat poate efectua ima gini din mai multe pozitii. a blocajelor. diverticulita. abdomenul. Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. oaselor si coloanei vertebrale. plamanii si inima. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin.a pancreasului. hemoragii.a bdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se dores te investigata. pentru a vizualiza mot ilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. apendicita . corpu ri straine.tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de l a nivelul rinichilor. Prezent a blocajelor la nivelul vaselor sanguine. glandele suprarena le. tumorilor. infectiilor si a altor probleme r enale. ganglioni limfatici mariti de volum. metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X. acesta are forma cilin drica. In timpul testului pacientul va sta int ins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner. a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului. De asemenea. Substanta p oate fi administrata intravenos(IV). rinichii. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. pelvisul sau membrele. infectii sau alt e probleme la nivelul membrelor. cancerul pulmonar. esofagului. O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta em boliei pulmonare. Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpul ui: . de asemenea. oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu. poate fi folosita. pancreasul. Prez enta unui anevrism. Prezenta unor tumori. Tomografia comp uterizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pi eptul. ab cese. cateva afectiuni comune ce pot fi descop erite la scanare sunt infectiile. Imaginile pot fi realizate inaint e si/sau dupa administrarea substantei de contrast. Imaginile sunt memorate in computer. O substanta iodata (sub stanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. De asemenea. a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei. intestinele. precum ficatul. . Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliar e.

daca pacie ntul este alergic la vreun medicament. genunchilor. bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interp retarea tomografiei computerizate . CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biops iei sau in timpul drenarii unui abces.daca are astm bronsic . Daca se investigheaza abdomenul.daca are mielom multiplu . articulatiei pumnului. mainilor. pietrele de la nivelul ve zicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomo grafie.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimel e 4 zile.daca are sau a avut vreo afectiune renala .o tomografie computerizata mai speciala. hemoragii si alte afectiuni hepatice.daca are vreo afectiune cardiaca. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral subs tanta de contrast.vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pen tru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare. tomografia computerizata poate identifica o pos ibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancr easului . denumita urografie CT. gleznelor sau picioar elor. de asemenea.splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traum atice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia . de asemenea.daca are diabet zaha rat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant . precum insuficienta cardiaca . inainte de efectuarea tomografiei. inclusiv la substanta de contrast . In alte cazuri. soldurilor. dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor . coatelor. pacientul va fi sfatui t sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. acest a ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa d upa terminarea testului.daca femeia este sau poate fi insa rcinata . a umerilor. pacientul va trebui sedat. in acest caz.daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la ali mentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile du pa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei .daca pacientul este claustrofobic (devine ne rvos in spatii inguste). In cazul in ca re se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. poate decela pre zenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de vol um (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste . poate fi n ecesara administrarea unor laxative sau a unei clisme. Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigat iei sau care pot influenta rezultatele testarii: . Inainte de efectuarea tomografiei compute rizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: .daca are probleme cu glanda tiroida .ficatul: to mografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori.membrele: CTul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor.

acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si r ealizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate. hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza. in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori d e risc pentru boli cardiovasculare .rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fu rniza mai multe informatii decat CTul clasic in anumite afectiuni. embolia pulmonara.daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului .dureaza mai put in. de obicei. De retinut! .rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori compar ate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosti cul cancerului. copilul va trebui sa -si tina respiratia in timpul testului.in cazul in c are copilul necesita o computer tomografie. CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul .imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este re comandata o tomografie computerizata abdominala. au nevoie de instructiuni speciale.. aceasta nu este inca disponibila in multe tari. astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare .tomografia computerizata cu fascicul de electroni. ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu. majorita tea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pent ru o anumita boala. daca acesta este prea mic sau daca ii es te frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea . Aceste sca nere speciale pot: . economisesc timp . totusi. precum clisma baritata . Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoar ele: . parintii ar trebui sa consulte pedia trul.sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza. acest tip de inv estigatie nu este insa disponibila in multe tari.prezenta obiectelor metalice.sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale o rganelor.uneori se pot folo si scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice". este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana. acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi). este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare.uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi difer ite in functie de centrul medical unde au fost efectuate .angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sangu ine. expertii se contrazic asupra importantei acestui test.expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer. pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii . scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului. in timpul sarci nii ."calcium scoring" cardiac . precum capse le chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpret abile. unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in a celasi timp . mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic . dar accesibilitatea sa este mu lt mai mare .copiii care trebuie s a efectueze acest test. CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni.

daca are sau a avut vreo afectiune renala . Masa aluneca in interiorul cilindrului. pacie ntul va trebui sedat. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacient ului i se poate administra oral substanta de contrast. acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentr u a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului. aceasta poate fi administrata pe mai multe cai.daca are probleme cu glanda tiroida . de catre un tehnician radiolog. In timp ce masa culiseaza spre interiorul ap aratului. pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism. Pe durata investigatiei pacientu l trebuie sa stea nemiscat. inainte d e efectuarea tomografiei. dar se poate prelungi pana la 2 ore. inclu siv la substanta de contrast . abdomenului sau a zonei pelvine . aparatul propriu-zis are forma cilin drica. In alte cazuri. poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau in travezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tr atament ce contine bismut in ultimele 4 zile. Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriil e pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. pacientul va auzi un zumzet specific. Computer tomografia este efectuata. O tomografie computer izata dureaza. Daca e ste necesara folosirea substantei de contrast.daca pac ientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste). pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. De asemenea..substanta de c ontrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examina rea toracelui.substanta de contrast se poate administra oral (se bea). de obicei. in medie.daca are vreo afectiune cardiaca. precum insufici enta cardiaca . In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat.daca femeia este sau poate fi insarcinata . . pe parcursul testului pacientul va rama ne singur in camera unde este situat tomograful.daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicam ent hipoglicemiant . Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog. in acest caz.daca femeia alapteaza: in acest ca z trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un prepa rat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . med icii internisti sau chirurgii. in functie de zona ce se doreste a fi examinata: . dar sunt si alt i medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie. in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital.daca pacientul este alergic la vreun medicament. Daca se investighea za abdomenul.daca are mielom multiplu . poate fi necesara administrarea unor laxative sau a un ei clisme. 30 pana la 60 de minute. Lenjeria intim a este de obicei mentinuta. bariul si bismutul sunt vizibile p e radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate . insa va fi urmarit printr-o fer eastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker. Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide.daca are astm b ronsic .

riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antece dente. Presarea sanului pentru cateva s ecunde nu este daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efec tua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul s anului. Fiecare san va face o dubla scan are. Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: substanta de contrast poate determina reactie alergica .exista un mi c risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant: . riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple ex aminari cu raze X in antecedente. Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului. Medicul va trebui informat de numarul expuneri lor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei. iar camera poate fi racoroasa. Totul despre mamografie Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde.De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa. in aceasta situatie medicul va recomanda c and sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia . Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se v a monta o perfuzie intravenoasa. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Substanta de contrast poate determina senzatia de caldu ra si aparitia unui gust metalic in gura. In proiectia craniocaudala.exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita raze lor X. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se apl atizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie . substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. particulele de raze X emise din partea superioa ra vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san.substanta de contrast poate determina reactie alergic a . Unii pacienti pot avea senzatie de gre ata sau dureri de cap. Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamog rafic. inclu siv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Tehnic ianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona) pen tru a avea o vedere completa a intregii glande. Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei . in aceasta situ atie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si can d sa se reia . Unii p acienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului). In proiectia medio-later ala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului.in cazul in care pacien tul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin. Pacinetul va simti o mica intepatura atunci can d perfuzia este montata. dar ajuta l a imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Apoi va trebui doar sa sta i in fata unui aparat radiologic.in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metfor min. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda.

cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului. dupa o anestezie locala. in serarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui. Daca simti ace lasi tip de noduli in ambii sani.Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive. Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamogra fii facute din doua unghiuri. o harta comuterizata arata localizarea precisa a m aselor sau a calcefierilor. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. aceasta este probabil normal. Evident. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce. c alcificari sau microcalcificari. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in conside rare toate expunerile facute. dar acuratetea lor es te similara daca sunt bine efectuate. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. In general daca medicul radiolog poate vedea margi ni bine definite intr-o zona suspecta. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. o biopsi e stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj control at prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodululu i ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator. Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: Mamoto mul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). marimea lor si zona in care sunt localizate. dar de obicei ele indica doar prezen ta unor mici chiste. acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. doctorul poate cere o ductogr afie. . in functie de marimea lor. Aceasta tehnica permite. de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit. cum ar fi un nodul mamar. O mamografie poate arata puncte albe numite. scurger i de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. impreuna cu alte caracteristici. Oricum. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt no rmale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imb atranirea arterelor sanului. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului. experienta medicului radiolog care ve de mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele ma ligne. Ambele instrumete fo losesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. Modificarile neo bisnuite de la nivelul sanului. durere mamara. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in c ontinuare. si doctorul va lua in considerare numarul lor. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. trebuie evaluata de catre medic. vechi leziuni sau inflamatii). Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte. Pneumocystografia: Aceasta m amografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine d e aspiratie si core biopsie. Acel dispozitiv va ghida ul terior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesu tului sanatos din jur. f emeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raz e X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. intr-un nodul d e la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic e ste plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administ rarea unei mici cantitati de substanta de contrast.

Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Uneori calcificarile pot ind ica prezenta cancerului de san precoce. sau o modificare recenta a m arimii sau a formei sanului. aceasta este probabil normal. orice scurgere de la niv elul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o le ziune maligna sau canceroasa. si doctorul va lua in considerare numarul lor. durere mamara. dar de obicei ele indica doar prezenta u nor mici chiste. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand s au in decubit dorsal (culcat pe spate). in functie de marimea lor. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. Pentru a ajuta la d iagnosticarea bolii de san. In timpul examenului fizic. calci ficari sau microcalcificari. Apoi. In timpul exa menului fizic. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasu pra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. doctorul va face un istoric medical ce va include in trebari despre starea de sanatate in general. statusul menstrual. trebuie evaluata de catre medic. O mamografie poate arata puncte albe numite. experienta medicului radiolog care vede m amografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele malign e. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi mar ita si examinata. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. Ti se va cere sa-ti r idici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani. In general daca medicul radiolog poate vedea margini b ine definite intr-o zona suspecta. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer m amar. despre simptome si durata lor. folosindu -se de . despre simptome si durata lor. varsta. dar ar trebui sa men tionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. doctorul poate recoma nda o sonograma. numarul de sarcini anterioare si actuale. vechi leziuni sau inflamatii). medicamentele luate. numarul de sarcini anterioare si act uale. medicamentele luate. acestea pot indica o tumora benigna sau o lez iune inofensiva. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normal e datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatra nirea arterelor sanului. var sta. Modificarile neobisn uite de la nivelul sanului. Evident. Apoi. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in conti nuare. marimea lor si zona in car e sunt localizate. statusul menstrual. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). femei a poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sa ni. scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. axila si zona claviculara. Doctorul va examina ambii sa ni pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani.Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. fara istoric familial de cancer. doctorul va face un istoric medic al ce va include intrebari despre starea de sanatate in general. cum ar fi un nodul mamar. folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii nodul i. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. impreuna cu alte caracteristici. doctorul va examina intregul san. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii.

De curand s-a estimat ca iradierea nec esara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri. Acele paciente car e nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de e fectuarea mamografiei. Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare. Intr-un numar foarte mic de cazuri. statusul menstrual. acuratetea unei mamografii este mai m ica decat de obicei. sau o modificare recent a a marimii sau a formei sanului. si doctorul va lua in considerare numarul lor. In timpu l examenului fizic. axila si zona claviculara.buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. dar de obicei ele indica doar preze nta unor mici chiste. doctorul va examina int regul san. cum ar fi un nodul mamar. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sez and sau in decubit dorsal (culcat pe spate). vechi leziuni sau inflamatii). femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc ra ze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. despre simptome si durata lor . (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. Modificarile ne obisnuite de la nivelul sanului. O mamo grafie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe. trebuie evaluata de catre medic. varsta. Daca acest eveniment s e intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta impl antul. Uneori calcificarile po t indica prezenta cancerului de san precoce. doctorul poate recomanda o sonograma. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. doctorul va examina intregul san. fara istoric familial de cancer. folo sindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. abilitatea unei . Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. in functie de varsta ei. Pentru femeile cu implant de san. Daca simti ac elasi tip de noduli in ambii sani. (ultrasun ete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. in functie de marimea lor. Ultimele sunt foarte mic i si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt n ormale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: im batranirea arterelor sanului. calcificari sau microcalcificari. durere mamara. scurge ri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. fara istoric familial de cancer. Doctorul va examina amb ii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc r iscurile de orice fel datorate iradierii. doctorul va face un istoric medical ce va inclu de intrebari despre starea de sanatate in general. medicame ntele luate. Folosirea unei doze scazute ii permite doctoru lui sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. numarul de sarcini anterioare si actuale. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Marea lor majoritat e nu trebuie sa ne ingrijoreze. doctorul poate recomanda o sonogram a. marimea lor si zona i n care sunt localizate. Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. axila si zona claviculara. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. aceasta este probabil normal. Apoi. datorita riscului potential al expunerii. dar ar trebui s a mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. orice scurgere de l a nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. O mamografie poate arata puncte albe numite. impreuna cu alte caracteristici.

Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala des i cancerul exista. can d tratamentul are cea mai mare rata de succes. dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara. biopsie chirurgicala. O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate.dpa 50 de ani. deoarece continutul i mplantului (gel sau lichid) poate bloca vederea. Mamografia poate detecta peste 85 % din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corela t cu examinarea fizica. Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand m amografia arata ca exista anomalii. de baza . 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de te ste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling]. mamografia trebu ie sa se faca anual. sau ec ografia).femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de a ni mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani . examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii m inime sau deloc. O femeie se poate simti stresata. poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. Indicatiile screeningului Societatea Amer icana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de s imtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii: . cu o probabilitate mai mare de vindecare. Este o metod a ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani. ceea ce face mai dificila detectarea micilor modifica ri ce pot sa apara pe mamografie.O mamografie este cea mai buna metoda radio logica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce. la femeile ma i tinere de 50 de ani.femeile cu va rste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic l a fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani . acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in va rsta. La toate varstele. Oricum. Procedura in sine este . Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori ma mare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. la fel si tesutul cicatricial c e se formeaza in jurul implantului. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 d e ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. Majo ritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cance r. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamog rafie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand. se efectueaza intre 35-40 de ani .prima mamografie. Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilo r radiologi special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san.mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%. tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de a ni) tinde sa fie mai dens. Oricum. ce au un r isc crescut de a face cancer de san.dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna . Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani.

Postul nu este necesar in ziua testarii.relativ simpla. si chimioterapia. procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata gla nda. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiec are femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent. la fel ca majo ritatea analizelor medicale. incluzand chirurgia. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnost ica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau pr in examen clinic. controlul regulat cu aju torul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi canc erul de san precoce. radioterapia. Majoritatea modi ficarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutin a. produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua. dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei. Pentru a vizualiza st ructura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. iar pentru a obtine o exp unere optima este necesara comprimarea sanului. nu sunt necesare alte teste. Procesarea si developarea filmul ui sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate. si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. (excluzand tesuturile mamare ce se extind la niv elul axilei). Cum se efectueaza o mamografie? Mamografia se efec tueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf. Din acest . cola. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale. si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani. Rezultate anormale Uneori o feme ie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai bu na evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. Daca se descopera cancer la nivelul sanulu i. M amografia nu este dureroasa. nu au o acuratete de 100%. daca sunt detectate precoce si tratate prompt. care nu este un inlocuitor pentru mamografie. Uneori medic ul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului. trata mentul hormonal. exista multiple optiuni terapeutice. Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru f emeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. fiind folosite ca s creening pentru a detecta cancerul incipient. Daca mamografia este normala. inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. si necesita adesea mai mult de 2 expuneri. nesuspectat. si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai se nsibili. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan da r numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat. La unele femei. peste 90% dintre acestea sunt curabile. Desi mamografiile. Aceste expuneri arata clar structura sanului. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca r estul afectiunilor sunt date de cancer. Se folosescd 2 proiectii standard: vederea cranioc audala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor c entrale si mediale ale sanului. sau in functie de cum considera medicul radiolog. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime.

motiv. Daca o femeie are inca ciclu menstrual. Consultarea unui nutritionist este cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizat a. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii cor porale vor produce initial scaderea greutatii. oricum este de preferat sa efectuati o mamo grafie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mam ografia. unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamogr afiei. Dieta individualizata reprezinta sin gurul mod de a se adapta preferintelor culinare. medi cul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. femeia respectiva are nevoie de ajutor special izat. anumitor produse. ule iuri. toti nutr itionistii considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia dorest e sa-si mentina greutatea dupa ce slabeste. Da-i medicului radiolog toate mamogr afiile anterioare pentru comparatie. pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei . Cam 0. Aceast a se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice ajuta l a mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei. In plus. cand sensibilitatea sanilor in cepe sa se diminueze. o femeie ar trebui sa incerce sa slabea sca cu ajutorul unei diete echilibrate. femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi excesul ponderal. Initial. daca alapteaza la san. si tesutul mamar devine mai gras. Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii. Lipsa de exercitii fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit.5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. Intai. si a modului dezordonat de hrana. se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile. crème si in special talc sau deodorant. ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului prin diete potential per iculoase sau sever restrictive. femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor ce predispun la pr obleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere). cum ar fi p antaloni si bluza. evitati aplicarea de cosmetice. Fazele ciclului menstr ual nu afecteaza calitatea imaginii. chiar daca este vorba numai de plimbare. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala. Femeia ar t rebui sa-si aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta decat alta. Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru f iecare femeie pentru a maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. Nutritionistul . De fapt. chiar daca acestea au fost facute in alte c entre medicale. aceasta insemnand ca timp de un an femeia a aso ciat exercitiile fizice cu dieta. Aceste schimbari modifica clari tatea unei mamografii. pe masura ce femeia inainteaza in varsta. facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile i n varsta. Este de preferat sa purtati haine din 2 piese. Daca efortur ile de a slabi sunt fara succes. va descoperi ca ii este mai confortabil sa fac a o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie. dar sunt de obicei urmate de cres terea rapida a greutatii. Exercitiul fizic zilnic este obligatoriu . Densita tea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de a numiti nutrienti printr-o dieta radicala nu este scazut. Pierderea ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii fizice. Procesul de slabire este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara. In orele de dinaintea efectuarii testului.

Un test din sange cantitativ (sau test Beta HCG) determina exact cantitatea de HCG din sange. Daca testul de sar cina facut acasa este pozitiv. cine prepara hrana. majoritatea femeilor folosesc un test de sarcina ce se utilizeaza acasa pentru a afla daca sunt insarcinate. ce o determina pe ea sa manance. timpul de asteptare difera. Toti suntem oameni. Pretul variaza in functie de marca si de numarul de teste dintr-o cutie. Majoritatea testelor se fac in acelasi fel. Un test de sange HCG calitativ este la fel de exact ca si unul realizat din urin a. Majoritatea testelor au si un “indicatori de control” in fereastra rezultatului. In final. si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o dieta indivbidualizata. Testele ce folosesc urina pot determin a daca femeia este insarcinata la 2 saptamani de la ovulatie. Acest lucru il face sa fi e foarte exact. asteptarile trebuie sa fie realist e.va analiza problemele cheie. celalalt verifica daca in urina se gaseste acest hormon. Testele din sange calitative determina doar daca hormonul de sar cina este prezent in sange sau nu. Deci ofera un raspuns afirmativ sau negativ. acestea s e gasesc in farmacii. Daca apare o linie sau un simbol (in plus fata de linia de control). rezultatul este pozitiv si femeia este insarcinata. Apoi femeia trebuie sa astepte cateva minute. Pentru testul din sange este nevoie de un consult me dical. Pierderea rapida a greutatii nu se va mentine. Unul masoara nivelul de hormon HCG in sange . Acestea pot spune daca femeia este insarcinata la 6-8 zile de la ovulatie (eliberarea ovulului din ovar). Nu conteaza cat de stearsa este acea linie: indiferent daca este pronuntata sau stearsa inseamn a un rezultat pozitiv. Si. Aceste teste sunt ieftine. decat in urina eliminata in timpul zile i). se recomanda programarea cat mai curand la un con trol medical.acumulata pe parcursul noptii. Dupa ce timpul a trecut. testul nu este bun. sau picurarea catorva picaturi de urina in tr-o fanta a testului. Deci poate gasi si cantitati infime de HCG. amintiti-v a ca cel mai important lucru pentru mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezi nta continuarea exercitiilor fizice. trebuie sa examinez e “fereastra rezultatului”. cum ar fi preferintele culinare. Astazi. Medicii folosesc doua tipuri de teste pentru a diagnostica sarcina.5-1kg pe saptamina) se vor mentine. Acasa se poate face t estul care foloseste urina. Este necesara introdu cerea testului intr-o proba de urina. se folose sc in intimitate si sunt usor de folosit. In functie de marca testului f olosit. Testul din sange poate indic a prezenta HCG mai precoce decat testele de urina. Folosirea primei urine de dimineata poate ajuta la creste rea acuratetei testului (concentratia de hormon este mai ridicata in urina de di mineata . Exista mai multe tipuri de teste de sarcina care se pot face acasa. Medicul poate folosi un test mai senzitiv si o examinare pelviana pentru a preciza cu exactitate prezenta sarcinii. Consultul medical precoce in s arcina face ca atat mama cat si copilul sa se mentina sanatosi. In plus. in timp ce femeia urmeaza indicat iile nutritionistului. Totul despre testele de sarcina Care este diferenta intre testele la care se foloseste urina si cele la care se foloseste sangele? Care dintre ele este mai bun? Exista doua tipuri de teste uti lizate pentru diagnosticul sarcinii. dar o pier dere rationala in greutate (0. Daca nu apare indi catorul de control. Lin ia sau simbolul de control arata daca testul este bun sau nu. Femeile nu ar trebui sa se bazeze pe rez ultatele unui test . ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea ponderala.

Dar studiile arata ca la aproximativ 10% dintre femei. eficienta testului este mult mai mare. Multe teste de sarcina afirma ca sun t 99% eficiente in depistarea sarcinii din prima zi de intarziere a ciclului.marca testului: unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. testele de sarcina vor da rezultate corecte din prima zi de intarziere a ciclului doar la unele femei.cum se foloseste un test: e bine sa fie urmate instructiunile de pe ambalaj si sa se verifice data expirarii. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a . poate solicita medicului un test mai sensib il.c ine le poate folosi: cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o fem eie la alta. indiferent de rezultat. Cantitatea de hormon de sarcina creste in timp. Daca pacienta are ne voie sa stie rezultatul mai devreme. Folosirea testului la o saptamana de la intarzierea ciclului menstrual si utilizarea urinei de dimineata. Deci . . Astfel. ca e interpretat gresit. Testele de sarcina identifica horm onul gonadotropina corionica umana. In majoritatea cazurilor acest lucru se intam pla la 6 zile de la fertilizare. Da r studiile arata ca nu pot determina sarcina atat de devreme.Durata de la fertilizarea ovulului pana l a implantarea acestuia in uter dupa ovulatie. . astfel. Majoritatea marcilor spun ca testul ar trebui repet at la cateva zile. Dar studiile arata ca majoritatea acestor teste nu pot detecta sarcina ata t de precoce. care poate fi interpretat eronat ca si negativ . folosirea primei urine de dimineata poate creste acuratetea testului. deci. Aceste teste pot fi destul de sigure. Un reper mai precis ar fi momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa ce l putin 7-10 zile de la contactul sexual. dupa prima zi de intarziere a ciclul ui. rezultatele sunt foarte vagi. pot creste acuratetea rezultatului.densitatea urinii: o urina diluata. care se produce doar cand ovulul fertilizat se implanteaza in peretele uterin. Dar exista mai multi factori care trebuie luati in considerare: . . In plus.care nu functioneaza corect. daca se asteapta o saptamana de intarziere a ciclului (sau 7-10 z ile dupa contactul sexual fecundant) inainte de test. Si atunci cand o fac. Majoritatea te stelor confirma sarcina la o saptamana de intarziere a ciclului sau la cel putin 7-10 zile dupa contactul sexual fecundant. daca testul este folosit foarte devreme va fi greu de identificat hormonul in urina.Persoana care il utilizeaza.Modul de utilizare. De fapt testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zi le de la contactul sexual fecundant. este mai greu de de tectat HCG-ul.Momentul utilizarii. acesta va fi mai sigur. E bine sa fi e utilizate conform instructiunilor de pe prospect si sa se verifice data expira rii. daca te stul este facut imediat dupa intarzierea ciclului menstrual. Sau daca o detecte aza. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a ciclului. Multe teste de sarcina afirma ca sunt 99% sigure in depistarea sarcinii la o zi de intarziere a ciclului menst rual. Un rezultat negativ (mai ales daca te stul a fost facut imediat dupa intarzierea ciclului) nu inseamna intotdeauna ca femeia nu este insarcinata. . . Deci. oul se implanteaza mult mai tarziu. Cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o feme ie la alta. Deci. nu la toate.can d se foloseste: cantitatea de hormoni de sarcina creste cu timpul. secundara unui aport lichidian crescut poate da un rezultat sl ab al testului. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. Toate testele de sarcina comercializate au instructiuni scrise. La o saptamana de in tarziere a ciclului. . unele teste sunt mai bune in identificarea mai precoce a HCG-ului. rezultatul este atat de slab. Acuratetea rezultatului unui test de s arcina depinde de mai multi factori: .

ciclului. Fiecare femeie ovuleaza in diferite momente ale ciclului menstrual.de cauza necunoscuta . Daca testul este negativ. Alcoolul si droguri le ilegale nu afecteaza rezultatele testului de sarcina.000/mmc). Majoritatea instructiunilor care insotesc testele de sarcina sugereaza femeii sa repete testul in cateva zile sa u saptamani. Testele de sarcina de tecteaza un hormon special din urina sau sange care este prezent doar in caz de sarcina. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. In alte cazuri. Cantitatea de hormoni de sarcina creste mult cu fiecar e zi de sarcina. Dar femeile care sunt i nsarcinate nu ar trebui sa foloseasca astfel de substante. incluzand pilule contraceptive si antibiotice. Deci. gonadotropina corionica umana (HCG).cresterea trombocitelor Trombocitoza inseamna cresterea trombocitelor peste valoarea normala a laborator ului de analize (de obicei peste 400. poate fi numit si ho rmon de sarcina. Acest hormon de sarcina este sintetizat de organism atunci cand oul fertilizat se implanteaza in uter. eliberate cu sau fara reteta. Acest hormon. e bine sa fie repetat peste cateva zile sau o sapt amana. Doar medicamentele care contin hor mon de sarcina HCG pot determina rezultate fals pozitive ale testului. Deci acuratetea rezultatelor testului de sarcina difera de la femeie la femeie.Uneori medicamentele care contin HCG sunt folosite pentru tratar ea infertilitatii (imposibilitatea de a ramane insarcinata). unele teste sunt mai bu ne in identificarea mai precoce a HCG-ului. Despre multe teste de sarcina. Da. Majoritatea medicamentelor. Unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. .450. se recomanda un consult medical de urgenta. Cauze principale: Trombocitoza esentiala . Un alt reper pentru efectuarea tes tului este momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zile d e la contactul sexual. Trombocitoza . dar exista alte semne de sarcina. nu ar trebui sa afecteze rezultatele unui test de sarcina. producatorii afirma ca pot arata cu precizie daca este prezenta sarcina inca din prima zi a intarzierii ciclului menstrual. Dar un studiu recent arata ca majoritatea testelor realizate acasa n u dau rezultate corecte atat de precoce in sarcina. probleme ale sarcinii pot afecta cantitatea de hormon de sarcina din uri na. Efectuarea testului la o saptamana de intarziere a ciclulu i menstrual poate creste acuratetea testului. Uneori se obtine un rezultat fals negativ (testul spune ca nu exista sarcina. Daca si al doilea test este negativ.000 . desi ea este prezenta) cand ac esta este facut prea devreme in sarcina.Marca testului. Un test f als pozitiv inseamna ca testul arata prezenta unei sarcini la o femeie care nu e ste insarcinata. Acest lucru se intampla de obicei la 6 z ile dupa conceptie. daca nu se utilizeaza urina de dimineat a sau daca urina e foarte diluata (dupa un consum exagerat de lichide). Dar studiile arata ca sunt si embrioni care se implanteaza m ai tarziu la unele femei. Exista si alte lucruri care pot afecta acuratetea. sau mai bine spus – un test de sarcina negativ in prima zi de intarziere a menstrei nu inseamna neaparat ca nu sunteti insarcinata.

Infectii cronice inclusiv tuberculoza. Cele mai frecvente simptome sunt: 1.Cancere . inima. infectii pulmonare .Inflamat ii acute Simptomele trombocitozei: Trombocitele sunt celule ale sangelui care au rol important in oprirea sangerarii si coagularea sangelui.Hemoragii . vincristina . Stare subfebrila 4.Boli inflam atorii intestinale . sau pate sa dea numeroase simptome. Prurit (mancarime de piele) 3. Sangerari in special in tubul digestiv 7.Osteomielita . Microra ni ale degetelor 5.Granulomatoza Wegener .Splenectomie (scoaterea splinei) . adrenalina. mielofibroza Trombocitoza reactiva. meningite. miconazol.Pierderi bruste s a sange .Infectii acute .Reumatisme inflamatorii . ficat .Reactii la medicamente: fier.Boli de colagen . Accident e vasculare cerebrale tranzitorii.Trombocitoza din boli de sange (boli mieloproliferative): leucemie mieloida cron ica.Hiposplenism (functionare redusa a s plinei) . peniciline. In cazul unei ranir i.etc) 6. sangerarea se produce prin trei mecanisme: contractia vasului respectiv.Sarc oidoza . splina.Fracturi .Lipsa de fier T rombocitoze de scurta durata pot da si urmatoarele situatii: . policitemia vera. Cresterea trombocitelor poate sa nu dea nici un simptome.Poliarterita nodoasa . cefa losporine. cirpofloxacina. Tromboze ale unor vene sau artere in diferite zone (plaman.Intoxicatia alcoolica .Operatii chirur gicale . generate in sepcial de aparitia d e cheaguri de sange in diferite zone. amoxicilina.Alte vasculite .Anemii hemolitice .Infl amatii de orice natura . manifestate prin: Tulburari de constienta: . form area unui dop (tromb) din trombocite care astupa vasul si formarea unui cheag de sange prin coagularea acestuia. secundara din: .Efortul fizic mare . Cefal ee (durere de cap) 2.

chinina. quini na. sulfasalzina.La femei VSH .Obezitatea. miofilinul.Sarcina . el se poate calcula dupa urmatoarea for mula: . hidralazina. ofloxacin. sarurile de aur. procainamida. misoprostol. Gamaglobuline scazute. propafenona. fluvastatin. anticonceptionale. metotrexat. .Dezorientare Tulburari de vorbire Transpiratii Ameteli Migrena Pierderi de const ienta de scurta durata Tulburari de vedere (vede scantei) De diagnosticul si tra tamentul trombocitozei se ocupa medicii hematologi. lo mefloxacin. metisergid. indometacin. Exista si situatii in care VSH poate sa scada anormal . ciclofosfamida. ciclosporina A. Ce se intampla daca valoarea vsh e mai mica? Sunt mentionate mai sus cauzele pentru care VSH poate fi mai mica 2.trimetoprim. VSH-ul este la FEL LA BARBATI SI FEMEI? VSH -ul normal este usor diferit intre sexe. tamoxifen. etretinat. zolpidem. Poliglobulia. VSH crescut: cauze. . vitamina A.Varsta inaintata. sulfametoxazol.Anemia. La analizele facute recent vsh a rezultat 28mm/h . procainamida. cefalotina. .Unele medicamente: dextran. .La barbati VSH = Varsta/2 .Colesterolul sanguin crescut.Premenstrual. . dexametazona.(Varsta+10)/2 3.Medicamente care scad VSH: cortizonul. raspunsuri Exista factori care pot creste VSH.creste progresiv din luna a patra pana la o saptamana dupa nastere. alte antiinflama torii nesteroidiene. corticotropina. Macrocit oza. penicilamina. isotretinoin. Fibrinogenul scazut (ca in ciroza hepatic a). metildopa (Aldomet). intrebari. . fara ca acest lucru sa insemne existenta une i boli: . 1. va rog sa-mi spuneti ce tr ebuie sa fac in continuare pt a depista cauza? . hidroxiclorochina. Cresterea numarului de leucocite.

Cancer cu orice localizare. cu atat mai mult cu cat aparent. . vedeti lista de cauze de mai sus. rec tocolita). 5. pulmona re. Boli de sange .) . auriculare. colecistita . etc). este gasita crescuta. ma ingrijoreaza acest lucru dar doctorii dau din umeri nu-si explica de ce e a sa mare poate ma ajutati cu un sfat o indrumare ceva? Nu cred ca “doctorii dau din umeri” din rautate. etc.Vasculite sistemice. orice mica modificare a starii de sanatate (carie infectata. ea poate semnifica pr ezenta a numeroase boli. VSH = viteza de sedimentare a hematiilor. abcese. . care poate fi? De obicei VSH-ul mare cu meste al dvs. Boli inflamatorii de orice fel. ce semnifica acest lucru? Sunt foarte numeroase cauzele de crester e a VSH. Daca cititi mai sus sunt multe. Daca nu ai nici un simptome. spondilita anchilozanta. este o analiza curenta. nu se pot discuta teoretic.LES-.Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn. boala mixta de tesut conjunctiv.Po limialgie reumatica. medicii nu dau mare importanta acestei modificari. sinuzitele. poate da usoara crestere a VSH. Destul de frecvent. de ntare. Am 34 de ani si am vsh-ul peste 100 sunt inter nat in spital si inca nu au gasit cauza. etc. Desi este o analiza simpla si ieftina. dermatomiozita. etc. fapt care ingrijoreaza bolnavii in mod deosebit. Am vsh-ul de 72 . cele mai simple sunt anexitele. Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt: Infectii cu orice localizare . tuberculoza. dar DOAR din faptul ca aveti VSH -ul mare nu se poate suspiciona o cauza. .urinare.Ar trebui sa ai VSH 19 mm. digestive. septicemii. . apendicita.semnifica o situatie serioasa. 6. doar pe baza unei cifre. infectiile urinare. inf ectie urinara fara simptome. endocardita. faringiene. foarte multe cazuri de crestere a VS H. daca nu este prea mare. pulmonare.Reumatisme in flamatorii (poliartrita reumatoida.Boli de colagen (sclerodermie. de obicei destul de serioase. artrita juvenila. 4. reumatism articular acut. anexista. o cistita. lupus eritematos sis temic . Am VSH-ul 36. probabil in acest stadiu al analizelor nu stiu inca cauza cre sterii VSH. peritonita. genitale. repeta analiza peste 14 zile.

mielom multiplu. Infarct miocardic. leucemii. Glomerulonefrite. limfoame. Nu poate fi vanduta sau reprodusa in nici un fel decat cu acordul autorului. tromboflebite. Autorul cartii: bizman . Salvati-o pe calculator si trimiteti-o pe m ail la toti prietenii. Aceasta carte se distribuie GRATUIT.leucemii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful