Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale CUPRINS: 1. 2. 3. 4.

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor me dicale Amniocenteza - Metoda invaziva de diagnostic Analiza biochimica a sangelu i Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii gl andelor suprarenale, frotiu citohormonal) 5. Analiza mineralelor sau ionograma ( sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 6. Analiza san gelui din materiile fecale 7. Analiza sucului gastric si analiza bilei 8. Analiz a urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) 9. Analize biochimice - analiza bilirubi nei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoprote ine) 10. Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fo sfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin ki naza) 11. Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, pr oteinograma, probe hepatice, fibrinogen) 12. Analize biochimice (analiza zaharul ui din sange - glicemia si din urina glicozuria) 13. Analize biochimice ale sang elui - modificari ale transaminazelor hepatice 14. Analize hematologice (hematoc rit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.) 15 . Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale ) 16. Analize medicale premergatoare sarcinii 17. Analize microbiologice (hemocu ltura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, u rechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii) 18. Analize parazitologice si virusologice 19. Analize recomandate in diferite afectiuni

20. Antibiograma si autovaccinul 21. Aplicatia ecografiei in obstetrica 22. Artr oscopia - investigatie invaziva 23. Artroscopia 24. Bilirubina 25. Biochimia org anismului 26. Biopsia aspirativa cu ac fin 27. Biopsia sanului 28. Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii 29. Bronhoscopia 30. Cancerul de col uterin - posibilitati de diagnostic precoce 31. Care sunt analizele pentru ficat ? 32. Colonoscopia virtuala 33. Colonoscopia 34. Colposcopia si biopsia cervical a - informatii generale 35. Colposcopia si biopsia cervicala 36. Cordocenteza Metoda invaziva de diagnostic 37. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange 38. D eterminarea cariotipului 39. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea femi nina 40. Ecografia fetala 41. Electrocardiograma 42. Endoscopia digestiva superi oara 43. Examinari ale tractului digestiv superior 44. Exudatul faringian 45. Fe toscopia - Metoda invaziva de diagnostic 46. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) Screeningul purtatorilor de anomalii genetice 47. Hepatita cronica cu virus B cum se pune diagnosticul? 48. Histerosalpingograma 49. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) 50. Indicatii pentru efectuarea cariotipului 51. Invest igatii recomandate femeilor peste 40 de ani 52. Laparoscopia in obstetrica-ginec ologie 53. Laparoscopia 54. Metode imagistice 55. Mic dictionar de analize medic ale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.) 56. Papilom a virus uman (HPV) - testare 57. Prescurtari si termeni folositi de catre labora torul de analize medicale 58. Proteina C Reactiva (PCR) 59. Punctia trofoblastic a - Metoda invaziva de diagnostic 60. Recoltarea produselor biologice pentru ana lize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) 61. Sin dromul TORCH 62. Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate

63. Testarea genetica pentru coreea Huntington 64. Teste alergologice 65. Teste auditive (audiometria) 66. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat 67. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale 68. Teste p entru probleme de erectie 69. Testele genetice intra in practica medicala 70. Te stul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate 71. Testul Babes Papanicolau patologic 72. Testul de paternitate 73. Testul de supresie la dexametazona 74. Testul pentru Helicobacter pylori 75. Tomografia computerizata 76. Totul despre mamografie 77. Totul despre testele de sarcina 78. Trombocitoza - cresterea trom bocitelor 79. VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor m edicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte d intr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata s i care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori in sange Valori normale in grame si submultiplii 0.020-0.050 g/l Acidul uric 2.0-5.0 mg/100 ml Amoniacul 0.1-0.3 mg/l Bilirubina 0.008-0.010 g/l indirecta 0.8-1 mg/100 ml 0-0.0025 g/l Bilirubina directa 0-0.2 5 mg/100 ml 0.008-0.0125g/l Bilirubina totala 0.8-1.25mg/100 ml 0.090-0.110g/l C alciul 9-11mg/100 ml 3.34-3.95g/l Clorul 334-395mg/100 ml Colesterolul 1.2-2.6g/ l Substanta analizata Factorul de multiplicare mg/1X5.95 mg/100mlX59.5 mg/1X58.5 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/100mlX17 mg/1X0.025 g/1X28.2 mg/100mlX0.282 g/ 1X2.58 Valori normale in moli si submultiplii 119-297 ľ mol/l 5.85-17.55 ľ mol/l 13. 6-17.1 ľ mol/l 0-4.30 ľ mol/l 13.68-21.30 ľ mol/l 2.25-2.75 mmol/l 94-111 mmol/l 3.1-6 .7 mmol/l

Creatinina Fierul Fosforul Glucoza Hemoglobina Magneziul Potasiul Sodiul Triglic eridele Ureea Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mande lic Calciul Clorul Creatinina 17-cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiu l Ureea 120-260mg/100 ml 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100 ml 0.5-1.8g/l 50-180mg/100 ml 0.0 30-0.045g/l 3.0-4.5mg/100 ml 0.65-1.10g/l 65-110mg/100 ml 12-16gg/100 ml 0.020-0 .040g/l 2-4mg/100 ml 0.160-0.200g/l 16-20mg/100 ml 3.1-3.5g/l 310-350mg/100 ml 0 .5-1.5g/l 50-150mg/100 ml 0.2-0.5g/l 20-50mg/100 ml mg/100mlX0.258 mg/1X8.85 mg/100mlX88.5 mg/1X17.9 ľg/100mlX0.179 mg/1X0.032 mg/100m lX00.32 g/1X5.56 mg/100mlX0.055 g/1X0.621 mg/1X0.041 mg/100mlX0.41 g/1X25.6 mg/1 00mlX0.256 g/1X43.5 mg/100mlX0.435 g/1X1.14 mg/100mlX0.0114 mg/1X16.6 mg/100mlX0 .116 44-106 ľ mol/l 9-32 ľ mol/l 0.96-1.44 mmol/l 3.6-6.0 mmol/l 7.45-9.93 mmol/l 0.82-1. 64mmol/l 4.5-5.1mmol/l 135-152mmol/l 0.57-1.71mmol/l 3.30-8.30mmol/l Valori normale in Factorul de grame / 24 ore multiplicare 0.30-0.80 g/24 h g/24 hX5.95 1.7-7.4 mg/24 h 0.10-0.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h 0.5-1 .5 g/24 h 0.06-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h mg/24 hX5.04 mg/24 hX0.025 g/24 hX28.2 g/24 hX8.85 mg/24 hX3.47 g/24 hX32 g/24 hX0.041 g/24 hX25.6 g/24 hX43.5 g/24 hX16.6 Valori normale in mol/24 ore 1.8-4.8 mmol/24 h 8.6-37.3 ľ mol/24 h 2.5-7.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.85-17.7 ľ mol/24 h 20-70 ľ mol/24 h 16-48 mmol/24 h 2.5-7.4 m mol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la fac torul de multiplicare. Substanta Valori normale

230-2700 UI/l ser Amilaza .barbati = 10-20 mg/24 h Corticosteroizi .2-10 U/ml .analizata .la copii (1-6 an i) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite .S.2-16 UI .5 Mui/ML SER .150-250 mg/100 ml .la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange Hemoglobina .414 UI .50-150m g/100 ml Acizi grasi .femei =3.150 000-300 000/mm cubi Fibrinogen ./ml (unitati Sibley) pe ml ser Aldolaze .0.1 UB Fosfataze acide .la femei = 7090% sau 11-15 g la 100 ml sange .10-40 UK Transaminaze .7-4.AVM – urina = 1.barbati = 4.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub Globule albe .la copii 2-15 ani = 36-39% .4 UK .femei 6-15 mg/24 h .150-450 unitat i Wrobleski LDH .230-2700 UI/l ser .la barbati = 40-48% .55 ľmol/24 h .7-7.in urina = 10-100 ľg/24 h Catecolamine = 0.2-5.9-2.in urina = 16-64 UW/m l urina .copii (1-5 ani)= 4.8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l .1.200 -400 mg la 100 ml sange Lipide totale .in sange = 32 ľmol/l .5-4.3-13 UK alacaline .copii = 2-4 mg/24 h .la adulti = 4-6 U.200-450 mg/100 ml Lipoproteine .la copii = 9 UI/ml ser .55 UB Fosfataze .120-240 U/l .6 milioane pe 1 mm cub Globule rosii .in sange = 8-32UW/1 ml ser .9 milioane pe 1 mm cub .05-0.550-750 ml/100 ml Trigliceride .13-45 UI .4 mg/24 h Hematocrit .la femei = 36-42% .8 milioane pe 1 mm cub .

Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cu plu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica e xistenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii. Asta inseamna ca mama a contactat rece nt boala si acest lucru.3 ľmol/24 h . Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa ca latoreasca pana la Belgrad. adica de faza acuta. toxoplasma. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta a nticorpi de tip IgM.20-140 UI Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. nu? D aca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni. rubeola. poate conduce l a afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. si i se comunica la un moment dat ca ma ma a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasc a un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. CMV.Seroconversie a t itrurilor IgM catre IgG .Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogen i enumerati mai sus Autor: dr.Folosir ea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. Tehnica : . Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pent ru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in t recut (IgG pozitiv). rubeola. listeria .ro . eventual a cheltuit cateva mi i de euro pentru o fertilizare in vitro. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni f ara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului.Titruri IgM mari cu absenta anticorpi lor clasa IgG pentru CMV.infertilitate.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction .Lipaza = 8. Din fericire e xista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice spe ciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. . listeria sau toxoplasma.3 ľmol/24 h = 8.Lichidul amnioti c este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. rubeol a. cu siguranta ca da.O alta meto da este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezen ta agentilor patogeni banuiti Indicatii: .6 – 37. cel putin din punct de vedere teoretic. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste anali ze. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti. etc.Amniocent eza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus.6 – 37. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afect at daca mama are imunitate. HSV. Dan Tutunaru . .medic primar obstetrica ginecologi e www.

Prin aceasta procedura ( cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. deletii. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultate le indica anomalii cromozomiale. . si care sa fie departe de locul de insertie a pla centei. care sunt beneficiile si riscurile). . ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. manusi sterile. cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sa u sa intrerupa sarcina. . instrumente s terile. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc cres cut de trisomie 21. Acul are o grosime in ge neral de 0. . vizualizand in perm anenta varful acului. .) Indicatii: .Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele d e lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic : AFP. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. etc. .Se pun campuri sterile ca re sa izoleze zona unde se va executa procedura. . aponevroza.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica s e extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarciii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml).Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se e xecuta transabdominal) cu betadina sau alcool iodat.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si inc lud fibroza chistica. Do ctorul sta in stanga pacientei. Nu pot fi decelate mutatiile genetice. inversiuni. .Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peret elui abdominal. dar pot fi folosite si ace mai groase. libera de parti fetale. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat var sta sarcinii este mai mica.Pacienta este asezata pe un pat.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdomi nal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. care trebuie sa analizeze numai tesu t fetal). sindromul cromozomului X fragil. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar l a noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. etc. in decubit. .Studii citogenetice in cazul cand rezultat ele la triplul test.).Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consis tenta. . . sindromul DiGeorge. .Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. bilirubina.Pacienta este informata in amanu ntime despre procedura (in ce consta. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravi dei (acesta ar compromite analiza genetica.Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. . etc. cromozomi marker. .Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulel or fetale existente in acest lichid. muschi.8 mm.Man evra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. unde celulele contin ute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. Tehnica: . n umarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). translocatii. trisomie 18.

Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. . Complicatii: . Varsta materna inaintata . Simpl ist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si ex tragerea de lichid amniotic. . Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteri ilor. datele raportate variind intre 0. In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a s e verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni re zidenti in vagin. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza c olorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). . Se injecteaza. care trebuie aspirat ulterior. Motivele pentru care se executa aceasta procedura s unt multiple. . carmin indigo in sacul punctionat pr imul apoi se punctioneaza celalalt sac. Dificultati in interpretarea citogenetica: . Avorturi spontane recu rente. cea c orionica si cea amniotica. dupa procedura. iar acest lucru este posibil doa r in aproximativ 50% din cazuri. etc. La cerere.Br adicardie fetala (tranzitorie).Izoimunizare Rh.Daca se incearca amniocenteza inain te de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil s a nu fie necesara o interventie. studiul m icrobiologic al lichidului amniotic. Siguranta: . .Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii.Lezarea f atului. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozit ive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatel e sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi l uata numai pe baza amniocentezei. .Scurgere de lichid amniotic 1-2%. evaluarea maturitatii pulmonare fetale.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foar te putin lichid.5% si 5%. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. c u sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate.Avort spontan.Mozaicism . .Amniotita 1% (infectie).Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotic e separate). Infectia manifesta clinic este mai comuna la gr avidele cu frotiuri sau culturi pozitive. Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. de o bicei se rezolva in 2-3 zile. . cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic.

astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. alveola/aer. plamanul este matur. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. iar i ntre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. Copilul ar fi f ortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alve olele cu aer. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. Raportul L/S este diferit in functie de varsta ge stationala. vehicularea aces tui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Odata cu “ie sirea la aer”. Vom observa c a balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opu s al tevii este astupat. oxigen versus bioxid de car bon. Limitare: . In acelasi timp concentratia sfingomielinei ati nge un platou si apoi incepe sa scada. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata des cisa cu una noua. Daca raportul est e peste 55mg/g. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapu n si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere an atomic? Vom vedea imediat. Determinarea acestui raport poa te fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. momentul ales fiind ac ela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Si d e aici putem sa-l studiem noi. de invingere a rezistentei balonului colabat. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. A nalogia sper ca e clara. Ca si in cazul arb orelui. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plam an fetal matur. permitand ca procesul de ins pir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). O alta metoda relativ noua est e folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albu mina din lichidul amniotic necentrifugat. folosind lumina fluorescenta depolariz ata. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. denumite alveole pulmonare. Mixtura uleioasa. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune su perficiala. denumita sur factant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola.Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conduct e” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Aceste alveo le au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare san guine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. Interpre tare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmo nara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din L ecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii su perficiale. Exista o crestere lenta a lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi con centratia acesteia creste brusc.

Titruri de anticorpi ma ri (peste 1/16).Esantionul se centrif ugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impr egnare a lichidului amniotic cu bilirubina. Tehnica: . ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. . . . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecint a se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. . . .Deoarece in cursul procedurii se poate produc e hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea s everitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. Indicatii: .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM).Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatib ilitati Rh. . trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.O a doua cale e reprezentata de r inichi. . . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor.Se tinteste o zona in ca re sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina.Prima amnioc enteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. in general 10ml.In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. . . de dopplerul ACM si de antecedente. . se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a p reveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lich idul amniotic. .Bilirub ina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm. .In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza gen etica. In consecinta maturitatea pulmo nara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolul ui in lichidul amniotic.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanu l fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. . .Momentul executarii procedurii de pinde de titrul anticorpilor.Lichidul p relevat.Moarte fetala in antecedente datorata incomp atibilitatii Rh.Hemoglobina este elib erata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. Alegerea momentului: . cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (d eci se poate folosi un ac de punctie fara obturator).Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de ? OD 450 (delta optical density 450) sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) . Interpretare: .

Analiza biochimica a sangelui Generalitati Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilo r glicemiei. In unele cazuri este nece sar ca inainte cu 10 sau 12 ore sa se intrerupa alimentatia. con tractia muschilor si activitatea creierului. Zona II – afectare moderat a. Mod de efectuare Aceasta analiza se face prin recoltarea de sange dintr-o vena a bratului. de saruri minerale si filtreaza produs ele toxice sau alte substante ce trebuiesc eliminate din organism. ca de exemplu ritmul cardiac. hormonii glandei tiroide. hormonii glan delor suprarenale. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Glicemia repre zinta cantitatea de glucoza din sange – glucoza este un tip de zahar ce asigura en ergia celulelor organismului. Electrolitii mentin balanta hidrica a organismului si mentin functiile normale ale organismului. Indicatii Ana liza biochimica a sangelui este indicata in analize de rutina. frotiu citohormonal) Generalitati . Rinichii regleaza balanta hidrica ( regleaza cantitatea de apa din organism). . in urmarirea efec telor unor tratamente (de exemplu diureticele date pentru afectiunile cardiace) sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale.la care sunt supuse hematiile fetale. Analiza bichimica m asoara: Sodiu Potasiu Calciu Cloruri Dioxidul de carbon Glucoza Ureea in sange ( BUN) Creatinina. Analiza hormonilor (hormonul de sarcina.Curba Liley are trei zone care pot sa de a masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi ca m 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie).

Pentru aprecierea functiei glandei t iroide se cerceteaza iodul din sange. Mai no u. etc. Bucuresti. In cazul in care glanda tiroida secreta tir oxina in exces se numeste boala Basedow (hipertiroidism) care se manifesta prin slabire. s-au introdus teste imunologice de analiza.) si glan de cu secretie interna sau endocrine. stari nerv oase. Cantitatea optima de iod din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma. Hormonul de sarcina In timpul sarcinii. de aceea se face numai in spitale sau in labor atoare speciale si numai la indicatia medicului specialist in boli endocrine. Hormonii glandei tiroide Glanda tiro ida este situata in partea anterioara a gatului si in mod normal nu se vede. in locul broastelor. dar in exemplele de mai jos sunt amintite numai cele care se utilizeaza mai frecvent in practica medical a. Reactia este pozitiva chiar dupa 2-3 saptamani de la instalarea sarcinii. Hormonii au rolul de a regla buna functionare a tuturor organelor din corp. fata umfl ata (edeme) dand aspect de falsa obezitate. ci numai in cazul unei sarcini anormale. stare de moleseala. pancreasul iar altele sunt per eche: glande paratiroide. cand scade secretia glandei tiroide (hipotiroidism) atunci apare boala numita mixedem. aj uta sa puna diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia masuri rapide de tr atament pentru a feri femeia de o hemoragiegrava care i-ar putea pune viata in p ericol. tiroxina. tiroida. Pe ntru fiecare glanda endocrina exista analize numeroase. Ace asta glanda. Valori normale ale hormonilor glandei t iroide: 4-8 micrograme/100 ml sange. Analiz ahormonilor este foarte dificila. prin principalul sau hormon. organe care produc secretii: glande cu secretie externa sau glande exocrine ale caror secretii nu se varsa in sange (g landa lacrimala. Se intelege ca iodul din sange creste in h ipertiroidism si scade in hipotiroidism. adaptarea la mediu etc. acesta este secretat in cantitate foa rte mare. care asigura cresterea. are rol in reglarea metaboli smului general al organismului. metabolism bazal crescut. analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina. suprarenale. ale caror secretii numite hormoni se varsa in sange. care nu reactioneaza prompt la hormonul de sarcina. Acest hormon se elimina prin urina. fie accelerand fie diminuand arderea alimentelor din organism. In acest caz. cresterea batailor inimii si temperaturii (piele fierbinte). Cantacuzino. glandele care secreta sucuri digestive.In organism exista doua tipuri de glande. in special in sarcina extra uterina. care se insoteste de semne op use: rarirea batailor inimii. analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absen ta ciclului menstrual) se datoreaza unei sarcini sau unei boli endocrine. De asemenea. dupa cum este nevoie. perpetuarea speciei. Daca urina femii gravide se inject eaza la un broscoi (reactia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar niste modificari care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. piele umeda si rece. . genitale (ovarele si testiculele). Analiza nu es te necesara in sarcina normala care se stabileste de orice medic si chiar de cat re gravida. Unel e glande endocrine sunt unice: hipofiza. mult mai precise care sunt preparate de catre Institutul I. salivara. Din contra.

barbati = 10-20 mg/24 h . In hipertiroidism. variatiile term ice etc. tiroida acumuleaza mai mult iod. Valori normale ale corticosteroizilor: . Corticosteroizii iau parte la distributia apei. efortul fizic. sa nu foloseasca nici un medicament. respectiv hipotiroidism.Cercetarea functiei glandei tiroide se face si prin injectarea de iod radioactiv .in urina = 10-100 ug/24 h = 0. In organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil ma ndelic (AVM) care se elimina prin urina. Bolnavii carora li se analizeaza ca tecolaminele si AVM din urina. Dozarea AVM urinar da indicatii utile d espre concentratia catecolaminelor sanguine.in sange = 32 umol/l .feme i 6-15 mg/24 h . Persoanele care trebuie sa-si analizeze funct ia glandei tiroide. Cresterea exagerata a concentratiei catecolaminelor din sange produce hipertensiune arter iala. m ineralelor si a glucozei in organism regland deficitul sau excesul acestora. in bolile glandei hipofize i. Valori normale ale catecolaminelor: Catecolamine: . secretia 17-CS este scazuta. Hormonii glandelor suprarenale Aceste glande dupa cum arata si denum irea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de hormoni: cort icosteroizii sicatecolaminele. De obicei se analizeaza cort icosteroizii din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). Cele mai importante substante care fac part e din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. Cresterile sau scaderile fata de procentele normale indica hipert iroidism.3 umol/24 h Frotiul citohormonal (citovaginal) Este o analiza care arata indirect functionarea glandelor sexuale . Catecolaminele au un rol important in reglarea activitatii inimii (puls . In mod normal iodul este acaparat de glanda tiroida unde este masurat cu un in registrator special. In bolile care ataca glanda suprarenala (boala Addison). dar de obicei ele se analizeaza in urina. a glandelor suprarenale si sexuale. Alta metoda de aprecierea a func tiei tiroide este masurarea metabolismului bazal.copii = 2-4 mg/24 h Catecolaminele sunt hormoni secretati tot d e glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la diferite situatii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte.6 – 37 . in insuficenta glandelor sexuale.55 umol/24 h AVM: .4 mg/24 h = 8.urina = 1. iar in hipotiroidism acumularea de iod este diminuata. Concentratia d e 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari. trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-un vas special primit de la laborator. Acestea se gasesc at at in sange cat si in urina. Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul. care are valori normale de -10 pana la +10%. in stresul psihic precum si in bolile care produc hiperfunctia glandei hipofize.7-7. vor intrerupe tratamenul cu iod cu cel putin 7 zile inainte de analiza. tensiune arteriala) si rinichilor. sa nu mana nce fructe si prajituri cu vanilie care ar putea falsifica rezultatele analizelo r.

fie eliminarii lor accentuate din o rganism. Cantitate a de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de r inichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. boala Addison.potas iu. Cand scade sodiul din sange.). timp de o lun a.feminine. In unele boli (n efrita. cu sezonul si cu felul bolii. pe lame speciale de sticla. etc. elimina nd surplusul de fecale sau urina pe alte cai. se observa la microscop daca ca racterele acestor celule indica o functie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare). in unele boli ale glandelo r endocrine. a glandei hipofizare. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. precum si dupa operatii. cu varsta. Aceste minerale sunt introduse i n organism odata cu apa si alimentele. iod. materii fecale. clor. calciu. mineralele neputanduse elimina. Recoltarea secretiei vaginale se face la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala. etichetate cu data recoltarii. Dupa o colo rare speciala a celulelor din secretia vaginala. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. iod) Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materi e neorganica. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a so diului din organism. deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. Numai in cazul in care functia rin ichiului este tulburata de anumite boli. produce tulburari in functia no rmala a organismului. hipertensiune arteriala etc. excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui. Se va r ecolta secretia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului. dar si in unele policli nici. potasiu. lacrimi. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. clor. Abuzul de diuretice saraceste. saliva. progesteron). insuficienta renala. de asemenea organismul in sodiu. m agneziu. in grame la urina din 24 sau i n miliechivalenti la litru (mEq/l). de obicei in spitale. calciu. fier. In mod normal exista un echilibru intre c antitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. Analiza mineralelor (ionograma) se face di n sange. Na) Este un mineral absolut necesar omului. Perturbarea acestui echil ibru. dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. Analiza se face in cazuri de tulburari a le ciclului menstrual. se acum uleaza excesiv in organism. respec tiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina . in grame la litru sange sau urina. plumb. fosfor. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. dupa care. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. fie printr-un exces fie printr-un deficit. magneziu. Sodiul (Natriul. Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu.) este n ecesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. lamele. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange. adica pe toata perioada ciclului menstrual. De obicei. fosfor. insterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormo ni feminini (foliculina. din urina sau din ambele. de catre cabinetul de ginecologie. se vor duce toate o data la laboratorul de analize. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sa u datorita transpiratiei intense mai ales vara. scade de obicei si din urina. sudoare.

batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. etc. Ace asta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. Consumul de prea multe a limente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favori zand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. Vara sub influenta razelor ultra violete. in lipsa vitaminei D. De regula. Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din a limentatie. rahitism la cop ii. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitat i foarte mari de calciu (lapte. calciul se elibereaza in cant itati mari din oase. Calciul san guin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. gravidele. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inain tarii in varsta. carcei). branza. icre. a inimii si a enzimelor (fermentilor). oua . precum si i n rahitism. Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. De asemenea. Potasiul sau Kaliul (K) . Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva d e alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. in insuficenta ren ala. Excesul de fosfor i n sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. crescand concentratia sa in sange.din organism. Copiii. in rahitism si in boli ale intestinului cu dia ree cronica. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este l egat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). De asemenea. in buna functionare (c ontractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. in vindecarea fracturilor osoase. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. concentratia calciulu i sanguin creste. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. paine). Fosforul (P) In general. in cresterea si calci fierea oaselor copiilor. cl orul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. creste calciul din sange. in bolile glandelor paratiroide. carne. acesta este legat de calciu formand f osfatul de calciu necesar cresterii oaselor. O urina care contine o cantitate prea mare de fo sfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. in bolile de rinichi car e nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. restul il elimina prin fecale si urina. care se afla situa ta la gat si care secreta un hormon numit parathormon. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulel e corpului avand un rol important in coagularea sangelui. branza. Calciul (Ca) Este mine ralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el fo rmeaza oasele si dintii. in unele boli care a taca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. osteomalacie(inmuierea oaselor) etc. osteoporoza (demineralizarea oaselor). solare. in tumori ale oaselor. fosforul are rol in buna functionare a sistemul ui nervos. precum si mentinerii integritatii o aselor si dintilor. creier. fapt care favorizea za formarea de calculi urinari. Cand aceasta glanda secre ta prea mult hormon. care perturba absorbtia de fosfor din intestin.

excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina.Barbati = 0. de 2 mg/zi. dulciuri rafinate ori dupa medica mente diuretice sau pe baza de cortizon.5 2-3 0.40 normale ale mg/l (90-150 ug sau mg/l (8 0 – 140 ug sau fierului: gamma/100 ml) gamma/100 ml). Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar ma i ales in fructe (mere. Transpiratia abundenta. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii s ubnutriti. din tu bul digestiv (hemoroizi). ficat. soia.Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici ca t si ai inimii. boala Addison). medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. mai ales la copii mici. aceasta se aculumeaza in orga nism provocand tulburari ale inimii. operatiile pe stomac si intesti n produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism.90-1. Scadere a fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. Potasiul scade din sange cand se consuma al imente sarace in acest mineral ca: paine alba. Bolile digestive.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (in suficienta renala. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui.50 . din caile urinare si genitale. fierul ia parte la formar ea unor enzime vitale pentru organism. spanac. cioco lata si altele). De asemenea.30 0.3-3.Femei = 0. etc.4-4. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamen te cu 48 de ore inainte de analiza. In mod normal.10-0. De aceea. postul prelungit sunt cauze frecvente de p ierderi ale potasiului din organism. varsaturile si diare ea. splina. Fierul din organism provine din apa si mai ales din al imentele bogate in fier (carne.9-5. Nevoile organismului de fier sunt mici.8-1. De ace ea.5 g/24 ore 4-6 6-8 0. coma diabetica.8-3.8 – 1. morcovi.06-0. cirese. . oua.0 4. ori chiar dupa hemora gii mici si repetate ca sangerari din nas. cum sunt enzimele care contribuie la fixa rea oxigenului pe celule. pere) si in zarzavaturi. Valori .6 1. diabetul. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa. asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt su ficiente pentru organism. De asemenea. cand se analizeaza potasiul. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o sl abire in activitatea lor.

vopsitori.5-7. etc. pentru a putea preveni intoxicatia cu aceas ta substanta. in diabetul grav. sistem nervos. De aceea. Va lori . muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din or ganism poate creste pana la doze toxice. compus din lapte. dupa medicamente diuretice precum si in alcool ismul cronic. branza.Magneziul (Mg) Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din cor pul omenesc: ficat. scaunul n u pare colorat si in aceasta situatie numai laboratorul poate preciza daca este sange in scaun. = Analiza sangelui din materiile fecale In mod normal in materiile fecale ale omului nu se gaseste sange. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi.4 magneziului: 0. pict ori. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. Se vor scoate din alimentatie carnea de orice .Urina Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. chiar daca este permanenta. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic. (I) normale ale = 2. In cazurile in ca re hemoragia este mica (hemoragie oculta). fainoase si cartofi.82-1. Valori . Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalne ste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina. sangele apare in materiile fecale. In vederea acestei analize persoana suspecta de hemoragie trebui e sa urmeze intocmai. = = pana pana normale ale la la 40 125 ug/100 ug/24 plumbului ml ore. intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza digerarii sangelui respe ctiv. Valorile magn eziului sanguin scad in insuficienta tiroidei. Ca nd hemoragia este mare si provine din partea superioara a tubului digestiv (stom ac. dupa pierderile exagerate prin va rsaturi si diaree sau prin urina.Urina Iodul Are valori normale cuprinse intre 4-8 ug (gamma) la 100 ml plasma.Sange . ulcerul duodenal. Numai in unele boli ale tubului digestiv care produc sangerari (hemoragii) cum sunt ulcerul ga stric. Daca hemoragia provine din partea inferioara a intestinului (hemoroizi) at unci sangele nu este digerat si scaunul apare colorat in rosu. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide).64mmol/l mmol/2 4 h. enterita. muschi. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine i n activitatile musculare. colita.Sange .

fiind compus din apa. Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sangereaza. Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. in ulcerul gastric si duodenal precum si la persoanele sanatoase. mai ales dupa varsta de 60 ani.0-3. Valori normale: Aciditatea gastrica normala g HCl ‰ m Eq ‰ 1. sa informeze de acest lucru pe medic. Dupa acest timp s e va recolta o cantitate de materii fecale cat o nuca.7-2. De asemenea. in ainte de recoltare nu se vor consuma alimente.5 55-100 40-60 Analiza bilei Bila este o secretie a ficatului. Materiile fecale nu trebuie sa fie in contact cu vase sau recipiente din fier. acid clorhidric. ouale. in special a acelora care contin protein e: carne. legumele verzi si nu se va lua nici un medicament. Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da per soanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola d e histamina. Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele pe rsoane sanatoase. pentru ca in aces t caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. In mod normal sucul gastric este acid. mucus si minerale. in vez ica biliara . De asemenea. Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza. caci s angele inghitit poate modifica rezultatul analizei. in tumorile stomaculu aciditatea gastrica este scazu ta sau chiar lipseste. bauturi. nu se vor lua medicament e si nu se va fuma. cafea) sau dupa tutun. alcool. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor. lapte.fel. pelagra. Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute. Analiza sucului gastric si analiza bilei Analiza sucului gastric (stomacal) Sucul gastric este secretat de stomac. dupa o alimentat ie care excita secretia acida a stomacului (condimente. Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in m l hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitat ea de a digera suficient alimentele care contin proteine. oua. Bolnavu l nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare). El contrib uie la digestia alimentelor din stomac. In gastrita cronica . care are rolul de a favoriza digestia grasimil or alimentare. care se va transporta la laborator intr-un recipient de material plastic. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciu c care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric). persoanele carora le sangereaza gingiile vor evita sa se spele pe dinti inainte de analiza. in unele anemii. dupa un stres care poate opri secretia gastrica. Acidul din stomac poate fi in s tare libera sau legat de alte substante.0 46-55 Ml Na O H N: 10 20-40 Aciditate libera totala Aciditate 2. Acestea trecand nedige rate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita). pepsina (enzima). etc.

In infectiile urinare care duc la fermentarea urin ei. eritocite. Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei. dar in mod curent pentru dia gnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale. In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina. minerale si organice. Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A. Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii c alculilor biliari. sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognos ticul bolilor. Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duo den (tubaj duodenal). bila se recolteaza fie in spital. pot sa modifice culoar ea normala a urinei. levuri. “curieri de urina” care transportau urina de la bo lnavi in “laboratorul” uroscopistilor. antinevralgice. etc. Analiza carac terelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-negricioasa (ca berea neagra). tetraciclina. reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constitui e urina finala care se elimina prin caile urinare. albastru de metilen. limp ezime. medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate. Urina este produsa de rinichi atat prin filtr area sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina prim ara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa. Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice. Sunt valabile acel easi recomandari mentionate la analiza sucului gastric. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina ca re puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii . Inca de acum 3000 de ani. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia . ). Ea este mai inchisa la culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon. etc. analiza microscopica a urinei) Analiza urinei Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina.). In vederea anal izelor. Mirosul urinei este specific. Si o serie de al imente ca: sfecla. Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa min erala. care provine direct din ficat. proba B care provine din vezica bilia ra si proba C. mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. care provine din canalul biliar. Uroscopistii aveau si ajutoare. cheaguri. Iar in bolile de ficat cu icter. Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai inf ectiilor biliare (vezi bilicultura). urina are o culoare rosie murdara. analiza calcu lilor urinari. zahar. sange. spuma.si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului. Analizele microscopice urmaresc sa descopere le ucocite. culoare. paraziti (giardia sau lamblia). fie in policlinica. etc. In urina se elimina astfel pe ste 150 de substante chimice. mine rale. care in mod normal n u se gasesc in bila. varza rosie. bomboanele colorate.

in ciuda unei cantitati mari de urina. Dupa frig. Dar daca urina proaspata. mai ales daca este tinuta la rece. infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urin a scade sub 500 ml (oligurie). Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala. branza) ori de carne. se pot vedea plutind cheaguri cu sange. iar peste pH-ul 7.5 li tri. se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers. iar a alcoo licilor a alcool. calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte m are de produse bogate in calciu (lapte. Numai in diabetul zaharat. Determ inarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu al ta substanta indicatoare). fie un diabet zaharat. arsuri sau traumatisme. Datorita consumului exagerat de lichide.mirosuri aromate. scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtra te prin rinichi. tratamente cu diuretice. Transparenta este caracteristica urinei proaspete. dupa fumat sau consum redus de lichide. in diabetul zaharat netratat. creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. cantitatea de urina este mai mica. Densitatea (greut atea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se dete rmina cu urodensimetrul. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030.) din cauza dificultatii de a urina. Sub pH-ul 7. deci in cazurile in care creste cantitatea de urina. cantitatea de urina este mai mica. in bol ile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca. In sezonul cald. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului . de alcool. ci creste datorita zaharului dizolvat in urin a. Se introduce hartia in urina si se observa modificare a culorii benzii de hartie. dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura. dupa varsaturi. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitat ea de a produce o urina mai concentrata. bolnavii elimina cantitati mari de urina. etc.0 urina este considerata alcalina si hartia se . In bolile care bl ocheaza caile urinare (calculi urinari. Cand se consuma mai multe lichide. hipertrofie de prostata. Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1. cand urina din 2 4 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata. atunci densitatea urinar a este mai crescuta. PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona. densitatea urinei nu scade. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei. consum mare de lichide. barbatii elimina mai multa urina decat femeile. diaree.0 urina este considerata acida si hartia se inroseste. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. In socul produs de hemoragii mari. emotii. dupa febra. De asemenea. ciroza hepatica) cantitat ea de urina scade foarte mult. In cazul unei urin e cu sange. pana la cativa litri pe zi. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arat a cifra sub 1012. de alimente sarate. Cresterea densitatii urinare peste cifr a 1030 indica fie o deshidratare a organismului. Bolile cronice de rinich i (glomerulonefrita. dupa transpiratii inte nse (deshidratare). Acest lu cru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane.

albastreste. dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. vaccinari si stari alergice.5 si 6. glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina. cistita. in fectii cu microbi sau virusuri. albumina trece in urina (albuminurie. In acest caz se face si d ozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. du pa medicamente alcaline (bicarbonat. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5. Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinar e provine din albumina sanguina.5 . de obicei slabi si inalti. stari emotionale. Este vorba mai ales de tineri de 15-25 a ni. dupa un post prelung it sau dupa un . f ara sa aibe diabet zaharat. bolile de sange si de inima. respectiv de fosfa t si carbonat de calciu. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este mod erata si se apreciaza calitativ. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene. Corpii cetonici nu se gasesc in urina normala. diabetul. atrag ea furnicile si albinele si au numit-o “urina de albine”. dupa diferite medicamente. predispune la formarea de calcului urinari de acid uric. Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. metoda aceasta fiind cea mai veche “analiza medic ala” care se cunoaste. pr oteinurie). Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminur ie cum sunt: hipertensiunea arteriala. si in mod normal ea nu se gaseste in urina. dupa un consum e xagerat de glucoza sau alte zaharuri. ape minerale) sau dupa infectii ale aparatu lui urinar. cand glicemia din diabet depa seste 150-200 mg/100 ml sange. nor fin si dozabila. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii. intoxicatii grave. Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina. pielocistita. Mai tarziu. dupa mers. devine alcalina. de unde poate fi analizata. la femeile grav ide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. care dupa eforturi fizice. tuberculoza renala. Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie. Dupa pierderea cronica de albumin a prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. Exista persoane care. astfel: albumina=absenta. intoxicatii cu substante minerale sau organice. dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei. concentratia lor urinara creste foarte mult i n diabetul zaharat netratat. care d ispare noaptea si dupa repaus la pat. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). vez ica): glomerulonefrita. se elimina o urina mai acida. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc d upa frig. elimina permanent sau periodic zahar prin urina (dia bet renal). calc uli urinari etc. medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnos ticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange. uretere. Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce. La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. in raport cu cantitatea de albumina. nor foarte fin. care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. Dar dupa cum s-a aratat la diagno sticul de laborator al diabetului. Albuminurii permanente si masive se intalnesc f recvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet. vitam ina C). iar dupa un regim alimentar vegetarian. Urina care este permanent prea acida sau prea alcal ina. nefroza. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri. de exemplu.

pe langa a ceste recomandari. Mineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange. nu au import anta pentru sanatate. care se elimina in exces prin urina. Astfel. in boli ale vezicii biliare (colecistita). Cand aceste elemente sunt putine. deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de min erale din sange si din organism. Prezenta lor se notifica prin expresia “prezenti”. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar. colorand-o in brun. De aceea pentru a evita unele confuzii. la femei s e recomanda repetarea examenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta . Analiza microscopica a urinei Elementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele. In mod normal. iar din sange trec in urina. care retine calculul. La femei unele din aceste elemente pot proveni nu numai din ur ina ci si din sfera genitala. deoarece analiza sange lui ofera date mai precise. acesti pigmenti trec in sang e dand culoare galbena pielii. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de 4-5 zile intr-un borcan de sticla. s e pot observa numai la microscop. cafea. Cercetarea lor in urina se face mai rar. dar in urina concentra tia lor e mult mai mare. in cursul sarcinii. cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calcu li. Calculii urinari produc dureri. ureea sunt. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri. la indicatia medicului. Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. De aceea. In bolile de ficat insotite de icter. bolnavul care are o “criza de rinichi” (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborato r ca sa fie analizat. hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. cristalele etc. constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. creatinina. pigmentii biliari sunt absenti in urina. in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita. eliminate in cantitati mari prin urina. persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita.regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi. Prevenirea forma rii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. colica. An aliza calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice. Analiza calculilor urinari Calculii sunt niste concr etiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara. de asemenea. ciocolat a. bolnavii vor trebui sa ia si alte mas uri de prevenire a calculozei urinare. Apoi uri na se filtreaza printr-o bucata de tifon. datorita solidificarii s ubstantelor minerale sau organice. persoanele c are au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu s i fosfor (lapte. branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor c onsuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac. insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia “normal” sau “crescut”. Deseurile toxice rezultate din arderea proteine lor ca acidul uric. ceai etc. dupa varsaturi prelungite.). Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantit ate mica in urina normala. Pi gmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. dar cand depasesc o anumita cantitate pot ajuta la punerea unui diagnostic.

Eritrocite = 3000 pe ml/minut.. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate s ub forma . mai ales cand urina este prea concentrata. care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi).Leucocite = 2500 pe ml/minut . l ipide totale. infectiile urinare cronice (pielonefrita. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constitu ita. lipoproteine) Analiza grasimilor sanguine Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase. Numarul de elemente celulare gasite s e exprima pe mililitru de urina si pe minut. Infectiile urinare acute (cistita. hipertensiunea arteriala. etc. Insa sunt persoane care elimina aproape perman ent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. Uneori hematuria este asa de mare incat sangele care coloreaza urina. nefroza). bolile de sange. Leucocitele sunt celule sang uine albe. Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de c ristale. Apoi se recolteaza toat a urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. Celulele epiteliale sunt rare in mod normal. producand cheaguri.prealabila. tumo rile. Un consum mai cresc ut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina.analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol. Urina se examineaza la m icroscop numarandu-se elementele celulare. Analize biochimice . In astfel de situatii exista riscul de a se forma piatra la rinichi. perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. in mod normal. pielocistita) . Microbii care se p ot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare. Se observa la micros cop. Dar sunt persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita une i debilitati ereditare a rinichilor (hematurie congenitala). dar in infectiile vezic ii urinare si ale rinichiului pot deveni numeroase. calculii urinari. se vede si cu ochiul liber. trigliceride. glomerulonefrita. Hematiile (globulele rosii) pro vin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor urinare sau al e rinichilor. Valori normale: . deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. care constituie cea mai ma re sursa de energie pentru organism. din grasimi. Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numa ratoarea la microscop (proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. Cristalele urinare de natura minerala sau organi ca se gasesc la toate persoanele. tuberculoza). sunt insotite de eliminar i de sange in urina (hematurie). Cilindrii urinari s unt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichil or (glomerulonefrita.

necesara pentru activi tatea vitala a organismului. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza. Grasimile corpului provin din consumul alimentelo r grase ca: unt. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mu lt mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade. pe ca nd cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si crestere a lipidelor totale. La 4-8 ore dupa masa. acizi grasi. untura. lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este nece sar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. . mai ales la inim a si creier. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). Cresterea lipidelor totale se intalneste in: . in bolile ficatului. Mai daunatoare pentru sana tate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hip erlipidemie). iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. creierul etc. prin astuparea arterei coronare.solida in diferite organe sau piele.in unele boli de fic at si de rinichi . ulei sau a dulciurilor.in diabetul zaharat. situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange . acestea se pot rupe producan d hemoragii in creier sau in alte organe. suparari).in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice . Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru efortu rile fizice. Datorita cresterii r igiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza).in insuficienta glandei tiroide . Prin actiunea cronica. indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei. ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat . Atunci sangele devine albicios. trigli ceride. Tri gliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic.in unele bo li ereditare. dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare p entru screlozarea arterelor. lipoproteine si altele. intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie. Scade rea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie. slanina. in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia. care se pot transforma in grasimi. Hiperlipide mia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi.in stresul psihic puternic (teama emotii. Pentru scopuri medicale. dupa efor turi fizice. circula mai greu. fainoaselor. Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele impor tante ca inima. colesterol.supraalimentatie in special cu grasimi . netrat at in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange . iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare. iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. carnii. Lipidele totale Reprezi nta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. Cu timpul arterele se ingroasa. e tc. constitutionale. Astfel. care irig a inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Cand lipidele depasesc concentratiile nor male din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza). care sunt de mai multe tipuri: lipide totale. in afectiunile acute. se analizeaza numai grasimile din sange. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita.

Cea mai fr ecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism. Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide. Dupa varsta de 60 ani. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. unt. el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua. et c.00g/l este un semnal de alarma. ci in sange si in unele organe. unei supraalimentatii. scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica. In b olile ficatului. vietii sedentare. Multe persoane confunda stare a de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasime a corpului. valorile colesterolului nu mai cresc mult. in timp ce un co lesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele. ciroza hepatica ). etc. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la f ormarea aterosclerozei. linoleic. Un colesterol de 2. glanda a carei hormon are rolul de a “arde” substan tele grase. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului. De obicei.) care se ga sesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei. Acizii grasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele . proteinele si glucidele. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane per manent crescut. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: alimentatia nerationala.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale.Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. ramanand sta tionar. acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml. etc. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor orga nismului. Acest lucru se intampla in cazul subnut ritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi gra si nesaturati fac rara ateroscleroza. colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani . stearic. riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. dupa cum exista persoane cu valori n ormale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. lapte. m ai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom). etc. organ care sitetizeaza colesterolul. bogata in grasimi. care nu fac ateroscleroza si nici ac cidente vasculare (cardiace sau cerebrale).50-3. In general. icre. Concentratia acizilor grasi din sange vari aza mult in raport cu alimentatia. Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol. scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie. care depasesc 30% din totalul calori ilor . astfel. De ace ea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere. creier. Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe.

20-2.50 1. Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml Lipidograma . Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ . Se admite ca va lorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1.20-1.00 1. probabil ca este vorba de o siteza crescuta in organism si in acest caz medicu l curant va indica si un tratament medicamentos. la oboseala nervoasa . a oboselii deconectarea nervoasa.suprasolicitarea psihica. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”.60-2.60 1.80-2.60 Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regi mul alimentar recomandat de medic.50-2.20-1.90-2.00-2.90 femei Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 1. Lipoproteinele Sunt lipide lega te de proteine. asa cu m rezulta urmatoarea statistica: Valori normale ale colesterolului: Varsta (in ani) Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati 1. sunt pareri care arata ca nu atat colesterolu l alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism. femeile desi co nsuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare .50 1. Evitarea stresului psihic. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse.80 2. renuntarea la fumat pot contribui la scaderea c olesterolului. care contribuie la sinteza crescut a de colesterol din orice aliment.factorul genetic. legat de factorul hormonal. daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un c urent continuu.sau cu un aport excesiv de dulciuri . scaderea in greutat e poate duce si la scaderea colesterolului sanguin. Ultimel e trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea p redispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare.sexul.30-1.6g/l. lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente. La persoanele obeze. Fractiunile lipidogram ei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine 8-13% Alfa-lipoproteine 10 -22% Pre beta-lipoproteine 1-16% . la care se vor asocia exercitii fizice in ved erea consumari excesului de colesterol.70 1.20 1. in raport de varsta si sex. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg l a 100 ml/sange. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori.301. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau.20 51-60 2.00-2. care duce la sur menaj.

analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina. LDH. au si beta-lipoproteinele crescute.2 mg% Bilirubina indirecta=0. de gradul trei. Mai tr ebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o p oate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. pe care o fabr ica ficatul si care intra in compozitia bilei.3-3.Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin. De altfel. acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica). Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare. transaminazele. a grasimilor din fecale poate aduce date indir ecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. albicios. Dar in tulburarile de digestie ale grasi milor.8-1 mg% Bilirubina totala=1-1. care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. In mod normal. De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut. trebuie sa ai ba greutatea ideala de 170-100=70 kg. minus 100. unsuros si diareic. colinesteraza. Creste rea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si c resterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm. O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai sau usoara. creatin . fosfataza a cida. Pri n cresterea procentului de beta-lipoproteine. Cand depasi rea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijl ocie sau de gradul doi. Valori normale ale bilirubinei sanguine: Bilirubina directa = 0-0.2 mg%. De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm. asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia gra similor). Punerea in ev identa cu ajutorul microscopului. amilaza.Beta-lipoproteine 55-65% Chilomicroni Lipsesc in mod normal Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a repartitiei grasimilor in corp. Analiza bilirubin ei sanguine Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui. colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. cand se astupa canalul biliar (calculi ai vez icii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina. In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fe cale sau trec in cantitati foarte mici.0. bilirubina nu se g aseste in sange decat in cantitati foarte mici. scade procentul de alfalipoprotein e care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2. aldolaza. scaunul acestor bolnavi este mai decolorat. U n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca . Analize biochimice .

de oase. zaharuri) in subs tante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentr u producerea de energie. de inima. bi oxid de carbon. etc. urmat de sufixul ”aza”. urina etc. cu sau fara icter. Din arderea combustibilului alimentar in organism. de rinichi. azot. Enzimele descompun aceste dese uri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa. De asemenea. sucuri digestive. de exemplu: fosfataza.9-2.5 Mui/ML SER 9 UI/ml ser (la copii) Transaminazele -se an alizeaza doua transaminaze: TGP si TGO. in care se fabrica o cantitate mai mare din aceasta enzim a.5-5UB 3-13UK 13-45UI Cand . etc. unde creste foar te mult. prostat a. in unele boli cand activitatea unor en zime este mare sau prea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a ali mentelor si in degradarea lor. unitati King (UK) sau unitati int ernationale. Valori normale ale aldolazei: 2-10U/ml 4-6 U. din diferite cauze bila nu se mai scurge in intestin (calcul al vezicii biliar e. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. Fosfataza acida. Valori normale ale fosfatazei acide: 1 UB 4 UK 4-14 UI Aldolaza este o e nzima care se analizeaza in hepatita virala. Exista boli care p un in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime. Valori normale ale fosfatazei alcaline: 1./ml (unitati Sibley) pe ml ser la adulti 0. Fosfataza alcalina este o enzima care se gaseste in ficat si oase si care se elimina prin bila. proteine.S. din substante mai simple. du cand la cresterea valorilor enzimei. bila. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra c aruia actioneaza. Iata cateva enzime care se analizeaza mai frecvent. de pancreas. Bolile care produc mai des modificari ale enzi melor sunt: bolile de ficat.) atunci aceasta impreuna cu enzima trece in sange. De asemenea. etc.). depasind valorile norm ale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv.kinaza) Analiza enzimelor sanguine Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala avand un rol important i n desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi. Valori normale ale transaminazelor: . totala prezinta valori crescute in bolile oaselor si ale pro statei. sulf etc. rezulta pe langa energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. De obicei. amilaza. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. De aceea. hepatita cu icter. fosfataza alcalina creste in u nele boli ale oaselor. Valorile enzimei din sange se exprima in unitati Bodanski (UB).

se produce trece rea enzimei in sange crescand cu mult peste valorile normale. Valori normale al e amilazei: Sange = 8-32UW/1 ml ser 230-2700 UI/l ser Urina = 16-64 UW/ml urina 8000-30000UW/24 ore Sub 5500 UI/l Lactat dehidrogenaza (LDH) sanguina s-a consta tat ca este crescuta in bolile de inima (infarct miocardic). Colinesteraza este produsa d e catre ficat si eliberata in sange. care contin azot. proteinogram a. Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate. precum si pentru producerea de energie calorica. Analize biochimice . fie de origine animala (carne.). in unele boli muscu lare si chiar dupa eforturi fizice mari. oua). etc. sulf si fosfor. in bolile de inima (infarct) sau in bolile muschilor scheletici. Valori normale ale LDH: 150-450 unitati Wrobleski 120-240 U/l Creatin kinaza (CK sau CPK) creste de asemenea in aceleas i boli ca si LDH.analiza proteinelor sanguine (proteine totale. Majoritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine. soia.10-40 UK 2-16 UI Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolil e de ficat (hepatita acuta si cronica. cand a disparut s i cauza care a dus la aparitia acesteia. un gram de pr oteine producand 4 calorii.700 unitati pH Amilaza este fabricata de pancreas si secretata in intestin pentru a ajuta l a digestia alimentelor provenite din cereale si cartofi (amidon). Valori normale: 10-70 U/l De mentionat ca toate enzimele sangu ine care se modifica in diferite boli revin la valori normale. lapte. scaderea enzimei din sange este atat de puternica. cu sau fara icter. Enzima se masoara in unitati Wohlgemuth (UW) sau in unitati internationale (UI). probe hepatice. Analiza prote inelor se face din serul sanguin. linte. incat poate pune viata in pericol. ciroza). iar din sange se elimina prin urina. branza. Exista mai multe feluri de analize care explor eaza diferite componente ale proteinelor. O cantitate fo arte mica trece in sange. in calculi ai pancreasului) si in alte boli care astupa canalul pe care se scurge enzima in intestin. astfel: . fibrinogen) Generalitati Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii. La persoanele care lucreaza cu insecticide ce contin fosfor. Valori normale: 3000 – 8000 U/l 2000 – 3000 UI 0. fie de origine vegetala (fasole. Dar in bolile pan creasului (pancreatita acuta sau cronica. mazare.

Proteinele totale Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame la 100 ml ser sanguin. Valorile normale ale proteine lor sanguine sunt: - la adulti = 6,6- 8,6 g la 100 ml - la copii 1-3 ani = 6,0 – 8 ,6 g la 100 ml. Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline. Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si concentratia lor in s ange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica. Scade rea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul ca re este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemo ragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia norm ala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt numai o parte din cauzelecare scad concentratia sanguina de protei ne. De asemenea, efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care pro duc febra prin consumul crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca a peland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la s labirea si la scaderea in greutate a corpului. Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca in hiper tensiunea arteriala. Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesutur ile corpului (maini, picioare etc.) producand edeme. Electroforeza serului sau p roteinograma Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric c ontinuu se pune o picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descom puse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. Valorile medii nor male ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si nor mal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copi i, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal. Valori normale Fract iunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-gl obuline beta-globuline gammaglobuline Proportii procente 52-62% 38-48% 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% in grame Proportii 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47 in Raportul albumine/globuline (A/G) Daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un rapor t,

care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are import anta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza d e globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care pro duc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o cr estere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virot ice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reum atism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anu mite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cr esc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei seru lui revin la normal. Probele "hepatice" (testele de disproteinemie) Sunt analize care exploreaza capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesa re organismului. Un ser cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se f ac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. Dar un ser cu proteine modi ficate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sun t mai intense. In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra re actia cu timol, reactia Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitiv e) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita. Dar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice a normale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. Deci nu orice proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu i ndica totdeauna nici gradul de gravitate al bolii. De altfel acestea probe se po t modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim alimentar. De aceea prob ele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize ajutatoar e: proteinele totale, electoforeza, etc. (Serul prea gras falsifica rezultateale probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac aceste analize nu vor manc a cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui.) Valori normale ale probelor hepatic e Testul, analiza Valori normale Timol 1-4 unitati Mag Lagan Takata-Ara Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormal a) se noteaza cu 1-3 plusuri Gros Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de cadmiu Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitat i Bolnavii cu diabet, netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepa tice, ei trebuie sa-i trateze mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor n u scad numai cu

regim alimentar. Fibrinogenul Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol important in coagularea sangelui . Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange. Scaderea fibrin ogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficat ului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in bol ile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut. Deseurile rezul tate din consumarea proteinelor Ca urmare a consumului de proteine de catre orga nism rezulta si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate si pe care organ ismul le elimina din sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpira tie. Cele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ur eea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici, d ar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concen tratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in urina. Acidul uric, crea tinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in prot eine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele corpului (bo li infectioase, boli de sange, etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cro nica, insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in orga nism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea m ai mare decat in stare de repaus. Acidul uric creste foarte mult la persoanele c are consuma cantitati mari de carne si organe(ficat, rinichi, splina, creier, ic re) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duc a la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Valori normale ale deseu rilor proteice Deseurile In sange In urina proteinice Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80g/24h Ureea 20-50mg/100 ml 15-35g/24h Creatinina 0,6-1,2mg/100 ml 0,8-1 ,9g/24h Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, anti nevralgicele, cortizonul, etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De a ceea aceste substante nu se vor consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizel or. Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanel e subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. In suficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cai lor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauzepatologice care cresc peste normal ureea sanguina. Analize biochimice (analiza zaharului din sange glicemia si din urina - glicozur ia) Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase

substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si su bstante minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cer ceteaza compozitia chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Analiza zaharurilor din sange Exista mai multe felui de zaharuri in o rganismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc. Glucoza este cea mai important a zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele omului si consti tuie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitati i omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta 4 calorii . Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele mai bog ate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealife re, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrol itice in glucoza. Dar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul de gluconeogeneza. Pentru aprecierea canti tatii de zahar din organism, in laborator se analizeaza zaharul din sangele tota l ori din ser sau plasma. Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 10 0 ml sange. La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produc e perturbari grave organismului. Astfel, scadereaglicemiei prea mult sub valoril e normale (hipoglicemie) poate produce ca simptome slabiciune, tremuraturi, tran spiratii si chiar pierderea constientei(coma hipoglicemica). Acest lucru se inta mpla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide) s au in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe munte, c are consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor g lande endocrine care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenal e), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulin a sau alte medicamente antidiabetice. Cresterea glicemiei (hiperglicemie) se int alneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se face dupa un consum crescut de dulciuri. De asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic sa u psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemi e crescuta, fara a fi bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la n ormal dupa ce a disparut si cauza care i-a provocat cresterea. O glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentrat ia glucozei in sange. Astfel, secretia in exces a hormonilor unor glande (hiopof iza, tiroida, suprarenalele) produce hiperglicemie. Dar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic. Pancreasul este o glanda mixta, cu secretie endocrina de insulina si exocrina de enzime dig estive ce se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a ajuta la consumul si la arderea glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancre asului acesta secreta mai putina insulina sau nu mai secreta deloc si din aceast a cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in sange, cresc and glicemia. Astfel, glicemia poate ajunge la 200-300 mg% si chiar mai mult, ce ea ce duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane ca re nu stiu ca au diabet.

Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemei crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. este bine ca. Din contra. peste 2-3 litri in 24 de ore. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pent ru dozarea glicemiei. Dar cand glicemia a depasit 150-200 mg% atunci glucoza tre ce din sange prin rinichi si se varsa in urina de unde se poate analiza. in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui. dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. a glucozei. sangele diabe ticilor este gras. De asemena. caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal. Dar dupa 30-40 ani varsta cand ap are de obicei diabetul. cel putin odata pe an sa se dozeze glicemi a in special la unele categorii de persoane. acetona). pentru a face fata cheltuielilor de energie o rganismul recurge la rezervele de grasime. Dar acest efort al organismului de a suplini pri n grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat in prezenta zaharului. De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vin a nemancate la laborator. pe care le mobilizeaza din depozite s i le trece in sange spre a le utiliza in locul glucozei. cum sunt: . care pot modifica rezul tatele de laborator. In afara de modificarile valorilor glucozei. de infometare. In acest scop. Se spune ca “grasimil e ard in flacara produsa de glucoza” drept urmare grasimile sunt arse incomplet re zultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici. datorita per turbarii produsa de foame. se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal. la valorile initiale se face mai tarziu de 2 or e. Pentru dozarea glicozuriei se va strange urina din 24 de ore.persoan ele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananc a mai mult ca de obicei . peste 3-4 litri chiar si in sezonul rece . i se da bolnavului glucoza fie pe gura.persoanele care au pari nti sau frati cu diabet . tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei. analiza poate sa fie chiar mai “anormala” ducand astfel l a concluzii gresite privind gravitatea diabetului. sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni. A stfel ca si in cazul subnutritiei. in speranta ca analiza le va iesi normala. dar in d imineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac urmatoarele analize in sange sau in urina: Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie p entru persoanele tinere considerate sanatoase. poate indu ce medicul in eroare. Persoanele care isi fac “hiperglicemie provocata” nu vor tine un regim strict. De aceea. De aceea. .persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa. In mod normal dupa consumul de glucoza.persoanele care sunt predispuse la obezitate . zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi. In prezenta acesto r simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei glicemii. laptos si analiza arata valori crescute ale grasimilor totale si ale colesterolului sanguin.persoanele care urineaz a cantitati prea mari de urina. Analiza zaharului in urina (glicozuria) – in mod normal urin a nu contine glucoza.De aceea. Dar l a persoanele diabetice glicemia creste foarte mult.

se produce alterarea filtrului rena l. astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de u n bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte. Drept urmare. opiacee. creatinina.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pan creatice . GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul uno r lucrari de constructie in laborator). In diabetul grav. Intoxicatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate duce la coma diabetica.afectiuni hepatice severe .boala Beri-Beri (carenta de v itamina B1 – tiamina) . ureea. eritro micina. Din aceasta cauza.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie). lipemie (cresterea lipidelor serice).in trecut.tratamente cu oxacilina. cu toate ca manaca mult diabeticul slabeste. Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic): . Masurarea volu mului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foa rte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la domicili u.Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav. cresc si deseurile proteinice din sange: acidul uric. dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening l a donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. ampicilina. In aceasta situa tie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru di agnosticul de diabet.cetoacidoza diabetica . Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice Utilizari . Datorita iritatiei cronice a rinichiului de cat re glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor).hemodializa cronica (nu se cun oaste cauza) . De notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale respi ratorie. pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si proteinele corpului. caci isi consuma propriile lui protei ne (diabetul cu slabire). Valori crescute datorita activarii enzim atice in cursul analizei: . Valori crescute . nedescoperit sau netratat corect.

5 – 65 de ori peste valoarea normala .me tastaze hepatice . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).traumatisme hepatice . ASAT creste dupa 2-4 ore.rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati.pancreatita acuta . .hepatita virala .neopla sme cerebrale (ocazional) .postiradiere loca la (radioterapie) .leziuni intestinale (interventii chirurgicale. opiacee. atinge un maxim du pa 5-8 ore. postinterventii chirurgicale pe cor d) . cresterea poate persista timp de 24 de ore. antren and eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina).arsuri . ciroza. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . tetracicline. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). obstructie biliara.medicamente si substante chimice hepat otoxice (tetraclorura de carbon). clorpromazin a.o crestere si o scadere rapida suge reaza o afectiune biliara extrahepatica . . cancer primar sau metastatic.staza sau compresie venoasa (insu ficienta cardiaca.hipotermie . izoniazida) . valorile inregistrate po t fi de 2.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .mioglobinuria (elim inare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: mus chii scheletului. infarcte mezenterice) .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l) . incluzand si traumat isme. Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivir e (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foart e mari). ischemie hepatica) .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a he patocitelor (celule hepatice).infarctul cer ebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . stari septice.intoxicatii cu plumb .infarct renal (ocazional) .intoxicatii cu ciuperci . gra nuloame.hipotensiu nea acuta (infarct miocardic. Afectiuni osteomusculare.anemii hemolitice.administrarea unor medic amente (tratamentul cu heparina.Afectiuni hepatice : . Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . salicilati.eclampsie .toxice hepatice (medicamente) .

sucuri digestive. sarcina. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despr e necesitatea acestei examinari. de inima. in unele boli. de rinichi. De obicei . rezulta pe la nga energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice.dializa renala cronica . din substa nte mai simple. Adultii a r trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui p entru dozarea enzimelor hepatice. De asemenea. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange .azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – ure e. bioxid de carbon. . proteine. urina etc. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. apoi cate va picaturi sunt captate in tubul respectiv.). sulf. Din arderea combustibilului alimentar in organism. de oase. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. urmat de sufixul ”aza”. De aceea. Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele si mple din care au fost sintetizate alimentele: apa. amilaza. cand activitatea unor enzime este prea mare sau p rea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degra darea lor. Exista boli care pun in circulatia san guina o cantitate mai mare de enzime.transaminaza. Recoltarea probelor La nou nascut prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului folosindu -se un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange. despre riscurile aferente. Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile d e ficat. de prostata. Pentru copii nu este necesara o anume pregatir e.Valori scazute . creatinina) . etc. etc.deficit cronic de piridoxal fosfat (ma lnutritie. azot. Valori n ormale angina pectorala insuficienta coronariana pericardita insuficienta cardia ca congestiva fara afectare hepatica posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in na tura vie vegetala si animala avand un rol important in desfacerea substantelor a limentare brute (grasimi. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza. bila. zaharuri) in substante mai simple pe care or ganismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie. depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartu lui digestiv. Piele a la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic. Cand a fost colectata o cantitate c orespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se f ace staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat un bandaj usor. de pancreas. de exemplu: fosfataza. despre cum se va des fasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. etc.

ampicilina.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange . op iacee. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). garoul poate fi de sfacut.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator). Uneori trebuie sa se recolteze in mai m ulte recipiente. granuloame.staza sa u compresie venoasa (insuficienta cardiaca. . Valori crescute Afectiuni hepatice : .in trecut. Atunci cand a fost recoltat suficient sange. ischemie hepatica) . pentru a opri sangerarea. Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena.afectiuni hepatice severe . ASAT creste dupa 24 ore.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie i n antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se spar g usor.cetoacidoza diabetica . cresterea poate persista timp de 24 de ore. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor).hemodializa croni ca (nu se cunoaste cauza) . Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza intr oducerea acului.o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . Valori crescute datorita ac tivarii enzimatice in cursul analizei: . Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub.5 – 65 de ori peste valoarea normala . eritromicina. ciroza. Apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor. cancer p rimar sau metastatic.valorile extrem de ridicate suge reaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). Utilizari . Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enz imele serice ce consuma acid lactic): . lipemie (cresterea lipidelor serice). atinge un maxim dupa 5-8 ore.boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina) . asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul brat ului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garou lui. dozarea acestei enzime a fost folosita ca tes t screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj.tratamente cu oxacilina. valorile inregistrate pot fi de 2.La adult. obstructie biliara. Se apasa pe locul r espectiv.

arsuri .pancreatita acuta . Valori scazute .rabdomiol iza (distrugerea tesutului muschilor striati.intoxicatii cu ciuperci .infarctul cerebral (in saptamanile imedia t urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . opiacee.. infarcte mezenterice) .eclampsie . inima si c are joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).azotemie (cresterea prod usilor de excretie urinara in sange – uree.anemii hemolitice.traumatisme hepatice .angina pectorala .hepatita virala .leziuni intestinale (interventii chi rurgicale. afectiuni hepatice se cundare consumului de alcool). clorpromazina.metastaze hepatice .medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de car bon).mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.postiradiere locala (radioterapie) .hipotensiunea acuta (infarct miocardic .neoplasme cerebrale (ocazional) infarct renal (ocazional) . postinterventii chirurgicale pe cord) . salicilati. izoniazida) . Miglobi nuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).intoxicatii cu plumb . tetracicline.insuficienta coronariana .administrarea unor medicamente (tratamentul cu hepar ina. incluzand si traumatisme. sarcina. Valori normale .toxice hepatice (medica mente) . Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . V alori marcat crescute (peste 3000 UI/l) . antrenand eliberarea in sange a un ui pigment muscular toxic – mioglobina). interventii chirurgica le si injectii intramusculare: .infarctu l pulmonar (crestere relativ usoara) .hi potermie . stari septice. Afectiuni osteomusculare.dializa renala cronica deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie. creatinina) .

cu sau fara icter.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepa tocitelor (celule hepatice). . in distrofia acuta hepatica. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica.in ciroza hepatica une ori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate. ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citol iza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime.in hepatita cronica persistenta. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. Utilizari . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai m are crestere (de 20 pana la 100 de ori).determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale .. Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica.insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica .valoare GPT evolueaza paralel cu GOT.ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cro nica. GPT – ul creste de 2-4 ori. ciroza hepatica). valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara .pericardita .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o c restere a LDH si mai ales a ASAT . dar cu valori mai mici. activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). in bolile de inima (infarct miocardic ) sau in bolile muschilor scheletici. coma h epatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la ni vel mitocondrial.o crestere si o scadere rapida sugere aza o afectiune biliara extrahepatica . iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . in afectiunile datorate abuzului de alcool.ALAT (GP T) – alaninaminotransferaza . Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzi me: LDH1 – LDH5. Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziu ne hepatica.posibi le variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.in hepatiata virala. Glutam athidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. Enzimele hepatice (tr ansaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt: . Aceste a pot fi: . Valori crescute Af ectiuni hepatice : . Ornitilcarbamiltransferaza (O CT) este o enzima specifica hepatica.

Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a fi catului sunt: .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.hipotermie . tetracicline.ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza .infectii urinare . Miglobinuria se intalnes te frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fiz ice mari (marsuri pe distante foarte mari).administrarea unor medicamente (tratamen tul cu heparina.postiradiere locala (radioterapie ) .leziuni intestinale (int erventii chirurgicale. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool ).eclampsie . clorpromazina. Valori scazute . izoniazida) arsuri . incluzand si traumatisme..deficit de piridoxal fosfat (malnutritie.pancreatita acuta .intoxicatii cu ciuperci . interventii chirurgicale si injectii in tramusculare: .neoplasme cerebrale (o cazional) .intoxiocatii cu plumb . granuloame.ASAT (GOT) – aspartataminotran sferaza .infarctul cerebral (in saptam anile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . cancer primar sau metastatic.med icamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon). opiacee. sarcina. Infarctul miocardic acut Obezitate ( creste doar ALAT nu si ASAT. salicilati. ciroza.staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca. Afectiuni o steomusculare.infarct renal (ocazional) .anemii hemolitice. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori pest e limita normala) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele en zime) Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunz atoare barbatilor Alte afectiuni: . obstructie biliara .neoplazii . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). infarcte mezenterice) . ischemie hepatica) .

obstructie biliara.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in anteceden te determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT .Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepat ita acuta si cronica. ALAT (GPT) reprezinta indi catorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. in afectiunile datorate abuzului de alcool. iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . Aceast a enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica.staza sau compresie venoasa ( insuficienta cardiaca. cancer primar sau metastatic. Afectiuni osteomusculare. granuloame. Ornitilcarbam iltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare.medicamente si substante chimice h epatotoxice (tetraclorura de carbon).valoare GPT evolueaza parale l cu GOT. Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale.in cir oza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de ac tivitate. . Utilizari . Aceasta enzima este un indicator s ensibil de leziune hepatica. ciroza. ciroza hepatica). in distrofia acuta hepatica. incluzand si traumatisme.in hepatiata virala.pentru diagnosticul diferential al afec tiunilor hepatobiliare si pancreatice .eclampsie . Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afec tiunea hepatica.in hepatita cronica persistenta. In hepatita acuta virala se inregis treaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . in bolile de inima (i nfarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici. valorile GPT (ALAT) cresc de pe ste 10-20 de ori peste limita superioara . activa in ciclul de reacti i biochimice ale organismului (ciclul Krebs). coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energe tica grava la nivel mitocondrial. GPT – ul creste de 2-4 ori. dar cu valori mai mici.o crestere si o scade re rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica .valorile extrem de ridicate sugereaza necro za activa a hepatocitelor (celule hepatice). Acestea pot fi: .determinari repetate in scopul stabiliri i evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . ischemie hepatica) . Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub f orma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. cu sau fara icter. Va lori crescute Afectiuni hepatice : .

intoxiocatii cu plumb . formula leucocitara.infectii urinare ..leziuni intestinale (interventii chiru rgicale.postiradiere locala (radioterapie) .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele m uschilor striati: muschii scheletului. In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se c oaguleaza .anemii hemolitice. etc. salicilati.hipo termie .intoxicatii cu ciuperci .administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparin a.pancreatita acuta .deficit de piridoxal fosfat (malnu tritie. globule albe si trombocite).infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . tetracicline.in farct renal (ocazional) . analiz a grupelor de sange. Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (mars uri pe distante foarte mari). Infarctul miocardic acut Obezitate (creste doar AL AT nu si ASAT. sarcina. infarcte mezenterice) . Analize hematologice (hematocrit. opiacee. clorpromazina.arsuri .) Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa.neoplasme cerebrale (ocazional) . din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii. timp de coagulare. inima si care joaca un rol esential in tr ansportul oxigenului spre acesti muschi). afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). este o crestere moderata de aproximativ 13 ori peste limita norma la) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime) Niveluri le sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbati lor Alte afectiuni: . Va lori scazute . izoniazida) .neoplazii .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .

Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. care se cen trifugheaza puternic la o centrifuga. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nive lul plamanilor. solid. in care cu toate ca sangele c ontine hemoglobina in limitele normale. Valori normale ale hematocritului: .dupa cateva minute. Din elementele celulare sanguine se realizeaza ana lizele hematologice. Analizele hematologice cerceteaza numarul. superior. in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui.la barbati = 40-48% la femei = 36-42% . lichid constituit din plasma si str atul inferior. apoi acesta se combina cu o substanta ant iocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. fie in grame la 100 ml sange. Scaderea hematocritul ui se observa in anemii. numit h emoglobina. Cresterea hematocritului se inta lneste rar. Procedeul const a in recoltarea sangelui dintr-o vena. la celule. anemia se datoreaza scaderii numarului d e globule rosii (hematii). Valori normale ale hemoglobinei: . Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) . solid care este cheagul. Sca derea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie r educerii continutului globulelor rosii in hemoglobina. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. In urma acestei operatii se observa separa rea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior. dar ace stea contin hemoglobina putina.la copii 2-15 ani = 36-39%. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sang e. caracteri sticile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. fie scaderii numarului de globule rosii. Exista si cazuri de anemii hipercrome. Daca in eprube ta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza.la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. alaturi de numaratoarea globulelo r rosii si de dozarea hemoglobinei. care constituie hematocritul. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medic ale biochimice si serologice. situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. care s e numeste ser si intr-un strat inferior. Hematocritul. pri n varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin creste rea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).la femei = 11-15 g la 100 ml sange. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. respectiv a globulelor rosii e ste data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. format din globul e rosii. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. Hematocritul se poate defini ca fiind vol umul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. dar se se para tot in doua straturi: stratul superior. prin febra. forma. constituit din elementele celuare necoagulate.

O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange. Anemiile sunt produse de numero asecauze: pierderi mari de sange (hemoragii). Scaderea procentului de neutro file se produce in bolile infectioase cronice.la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.femei =3. Cresterea numarului de globule rosii pes te 5.5-4.copii (1-5 ani)= 4. fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.5 milioane la femei indica o anemie. peritonite. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite. in imbolnavirea m aduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora. Valori normale ale numarului de globule rosii: . intoxicatii cu diferite substante chimice. care trebuie tratata. in infecti ile cronice si in general in toate bolile insotite de febra.2-5. boli produse de paraziti. C resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute. care se exprima in procente. de o bicei atunci cand creste si numarul de leucocite. septicemii.7-4. Este o scadere relativa prin cres terea procentului altor tipuri de leucocite. boli infectioase acute si cronice. boala rara. in anemii. Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile . Scaderea numarului de leucocite s ub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri.8 milioan e pe 1 mm cub.barbati = 4. etc. Polinuclearele sau gran ulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange. subalimentatie etc.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii d eosebit de grave. st ructura si functii.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidrat are) si in poliglobulie (eritrocitoza). Numaratoarea se face pe u n volum foarte mic de sange. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descr is mai multe tipuri de globule albe. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic.9 milioane pe 1 mm cub . Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar m are de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. lipsa de f ier si de vitamine.Globulele rosii pot fi numarate la microscop.6 milioane pe 1 mm cub . Un numar foarte crescut de leucocite pe ste 20. Pentru aceasta este nevoie de o pi catura de sange recoltata de la un deget sau din vena. organismul lupta impotriva infectiilor. Un numar crescut de leucocite (le ucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub . Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma. V alori normale ale numarului de globule albe: . dintre cele mai importante.

prin leziuni ale vaselor sanguine. cresterea numarulu i de trombocite.C.S. in bolile virale si bolile de sange. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangereare a vaselor sanguine. crescut) arata ca. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. in a fara corpului ci chiar pe organismul omului. De aceea. cu tendinta la hemoragie. Scaderea relativa a limfoc itelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. fapt ce poate predispune la sangerari. au ro lul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. accidente vasculare cerebrale. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. indica o perturbare in mecanismul de coagul are a sangelui. inainte de orice o peratie. d upa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului.S.C. Numaratoa rea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui. Timpul de sangerare (T. Scaderea trombocitelor sub 80 000. tromboflebite. la hemoragii. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice.) Este o analiza care se efecteaza tot in sco pul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. trombocitele se aduna in gramezi si contrib uie. In caz de hemoragie . etc. Analiza nu se face pe lama. scazut (sub cin ci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagul area sangelui chiar in vasele sanguine. Prelungirea T. Un T. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. Depasir ea acestui timp (T.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in caz ul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci l a oprirea hemoragiei.C. Din contra. asa cum se intampla in unele infectii mi crobiene. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile ale rgice. Timpul de coagulare (T. Valori normale ale timpului de san gerare: 3-4 minute. Cu un ac se inteapa usor lobul urec hii astfel incat sa iasa o picatura de sange. se determina t. chiar dupa leziuni foarte mici. infarcte. cu producerea de cheaguri. impiedicand circulatia in vase.c. coagularea sangelui se face cu intarzie re. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei . se recomanda numaratoarea trombocitelor.

Valori normale ale vit ezei de sedimentare a hematiilor: . rinichi.la barbati = 3-10 mm. Din aceasta cauza. pentru a se stabi li daca nu exista riscul unei hemoragii. De asemenea. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (bol i de sange. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptu l ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii. la persoanele care prezinta sangerari r epetate din cavitatea nazala (epistaxis). fapt ce predispune la hemoragii. Valoarea VSH se socoteste dupa nu marul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. salicilati. dupa un tratament cu medicamen te anticoagulante. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o a naliza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. a ceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. Toate aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta. 1-20 mm la 2 ore . etc.la femei = 6-13 mm la o ora. 5-15 mm la 2 ore .). in lipsa vitaminei k. Dep asirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelu i. fapt ce predispune la hemoragii. In afara de analizele mentionat e. medicul mai poate recomanda si alte analize. plamani.la copii mici = 7-11 mm l a o ora. gingii (gingivoragii). ori prea rapida. cu atat valoarea VSH este maicrescuta. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stra tului inferior compus din globule rosii. etc. . se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. se observa cum deasupra se separa plasma. mai mare. Timpul Quick sau timpul de prot rombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. o boala cro nica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (fic at. Daca un tub subtire. in secu nde. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. Rezultatul analizei se exprima in timpul nec esar pentru coagularea plasmei. o cr estere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica.Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. d e a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost ame stecat cu o substanta anticoagulanta. la o ora. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelu i..). Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. necesar pentru coagularea plasmei. boli de ficat). dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. etc. heparina. Intr-o eprubeta peste pl asma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. cu aspirina. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. inalt de 200 mm. Val ori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. etc. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste no rmal a valorii VSH.

oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antige n numita aglutinogen. Dupa cum valorarea VSH scade. serul oamenilor. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau d upa luna a patra de sarcina. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sangu ine. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. ori la persoanele mai in varsta. cu exceptia grupei AB(I V). in boli hepatice. BIII si ABIV. Pe baza acestor deosebiri in co mpozitia sangelui. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate in fectiile acute microbiene si virale.Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. Grupele umane san guine in sistemul OAB Denumire Prezent Prezent a a anigenului a anticorpilor gru pei sanguine pe globulele in ser rosii 0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B De la cine se poate primi sange Num ai de la grupa 0 La cine se poate da sange La toate grupele (donator . Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange s a nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpi i anti-B. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutino gene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difer a din punct de vedere imunologic. Pe de alta parte. In acest caz. fara teama de a se produce accident e de transfuzie. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Dar VSH poate creste si in unele c onditii fiziologice. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiect ii care poseda alte grupe sanguine de sange. in boli tumorale. pot pr imi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. Transf uzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produc e accidente grave de transfuzie. contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). in anemie. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se pu tea sti in cazuri de boli si accidente grave. De aceea aceste persoane au fost nu mite “donatori universali” de sange. Dar in mod obisnuit. de aceea au fost numiti “primito ri universali” de sange. ale rinichilor. se mentine sau creste. med icul isi poate da seama si de evolutia bolii. etc. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala cons titutional. in unele boli parazitare. in reumatism. Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. in tuberculoza. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine s istemul OAB si sistemul RH. chiar in lip sa altor simptome de boala. Exista doua aglutin ine: anti-A si anti-B. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele r espective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulel or rosii.

ca si mama. globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (R h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative).prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. daca amb ii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici u n fel de urmari neplacute pentru copil. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. Iar in timpul celei de-a doua sa rcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe car e le distruge (hemoliza). Pe baza sistemului Rh. produc aglutinarea globulel or rosii ale donatorului. sangele copilului trece prin placenta in s angele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defe cte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. a nasterii. iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negativ e. a avortului. Daca si mama si so tul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. cu complicatii grave. Daca copilul este Rh negativ. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. provocandu-i icter si anemie grava. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schi mba in timpul vietii. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh).A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba t recuta grupa sanguina pe cartea de identitate. Dar in cazul un ei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. O mama Rh negativa care are un sot Rh po zitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. copilul fiind Rh pozitiv. la o persoana Rh negativa. Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din popul atie. De asemenea. care c u ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. Cu ocaz ia sarcinii. S istemul Rh AB sau IV A si B Nu are universal) Num ai la grupa A si AB Num ai la grupa B si AB Num ai la grupa AB Sistemul Rh . Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca s i tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negat iva) cu . in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. Deoarece globu lele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. sangele acestora poa te fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama. lucru foarte d ificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. Desi s-au fac ut unele speculatii. caci lipsind facto rul Rh.

.

anticorpii se formeaza si atunci cand in organism patrund (pe cale digestiva sau prin injectii) diferite substante cum s unt serurile si vaccinurile. Acesti anticorpi se gasesc in sange. in tesuturile organismu lui. parazitii etc. Cu alte cuvinte. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi g ravide. de unde pot fi pusi in evidenta cu ajutorul analizelor imunologice.anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. urina. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observa tie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. virusuri. se produce o reactie antigen-anticorpi. etc. bruceloza. toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factoru l Rh. Analizele imunologice se bazeaza pe reactia (unirea) dintre ant igenul specific si anticorpii specifici din serul care se cerceteaza. se poate analiza si gasi antigenul care este necunoscu t. Analize imunologice (sifilis. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la f etele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile ami ntite. lapte. La baza imunitatii sta formarea d e substante protectoare numite anticorpi. Imunitatea este o stare de rezistenta a omului fata de bolile infectioase provocate de microbi. virusurile. Unele persoane au o imunitate naturala adi ca sunt din nastere rezistente la o serie de boli. Deoarece pentru evidentierea anticorpilor din sange se foloseste serul de la omul bolnav sau sanatos. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si soti i. care se face vizibila c u ochiul liber prin diferite tehnici de laborator. De asemenea. al hepatitei virale (antigen A) etc. cunoscandu -se anticorpii specifici. fie vaccinandu-se contra unor anumite boli. De aceea. boli virale) Generalitati Imunologia este stiinta care se ocupa cu studiul imunitatii organis mului. Daca sotii sunt Rh pozitivi. Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent patogen. anticorpii sunt martorii une i infectii trecute (imunizare naturala) sau a unei vaccinari (imunizare artifici ala). In unele situatii. ei persista in organism chiar si dupa vindecarea bolii. in acest caz se contraindic a alaptarea copilului. reumatism. Asa se procedeaza in diagnosticul de labortor al gripei. Reactia an tigen-anticorp poate fi . As tfel. rezistenta la boli fie facand o boala (pe care a doua oara nu o mai fac ). intr-o eprubeta. In acest c az. pe ntru fiecare boala. uneori chiar toata viata. Alte persoane isi castiga imu nitatea. febra tifoida. dar trebuie sa treaca 710 zile de la contactul cu antigenul pentru ca organismul sa poata fabrica suficienti an ticorpi cu care sa lupte contra bolii si care sa poata fi gasiti cu ajutorul ana lizelor de laborator. etc. anticorpii din ser cu antigenul prepar at in laborator. punand in contact. aceste analize se mai numesc si analize serologice. luni si ani. Daca ele sunt Rh negative trebui e sa primeasca un sange identic. Producerea de anticorpi incepe imediat dupa patrund erea substantei straine (antigenul) in organism. Anticorpii Anticorpii sunt substante c himice complicate pe care ii fabrica organismul ca raspuns la patrunderea in san ge a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt microbii. In unele cazuri de boli. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea antic orpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte.

pojarul. Daca un bolnav cu sifil is. Aceste analize se fac pentru desco perirea acelor boli la care nu este posibil sa se puna in evidenta angentul pato gen cauzator de boala (microb. brucelorza. fara tratament. fie in gat.) din anumite motive. dupa ce microbul a disparut din organism. Insa daca boala este descoperita si tratata prea tarziu (dup a luni sau ani de la infectie) atunci si disparitia anticorpilor din sange se fa ce incet. Analizele de mai sus nu sunt totdeauna specifice pentru sifilis. dupa cum urmeaza. anticorpii produsi de spirocheta sifilisului se pot pune in evidenta cu ajutorul uneia sau a mai multor reactii: reactia BordetWassermann.D. infectii cu strep tococ. reactia Kahn si altele. prin cautarea in sange a anticorpilor care au fost produsi in organism sub influenta agentilor patogeni.facuta fie in eprubeta.) acestea cerceteaza urmele lasate de boala. . se trateaza corect cu antibiotice de la primele simptome de boala (atunci ca nd apare sancrul sifilitic pe organele genitale). Analizele imunologice se f ac pentru diagnosticarea urmatoarelor boli: Sifilisul Dupa 4-5 saptamani de la i nfectie. fie dupa o vindecare in urma tratamentului cu antibiotice. adica anti corpii. asa incat laboratoru l poate preciza daca este vorba sau nu de aceasta boala. In unele cazuri. anticorpii sifilitici mai persista mult timp in sang e. Anticorpii produsi de streptococ se pot depista in sange dupa c irca 2 saptamani de la infectia streptococica unde persista timp de 3-6 luni de la infectie. Cand se intalnesc astfel de situ atii se fac analize suplimentare. po liomielita. In cazul in care i n ser exista anticorpii sfilitici. reactia Meinicke.. de exemplu: febra tifoida. diagnosticul de laborator se poate pune retrospe ctiv dupa ce a trecut boala.L. Microbul poate sa dispara d e la locul de intrare si se localizeaza in diferite organe din corp. cand sifilisul a atins si sistemul nervos. tifosul exantematic si alte boli. In bolile produse de virusuri (gripa. virus etc. in unele caz uri pot apare analize pozitive si in alte boli. Chiar daca spirochetele dispar din corp dupa tratamentul cu antibiotice. Reumatismul Este produs (printre alte cauze) si de catre infecti a cu streptococ. oreionul. dupa 2-3 luni de tratament. Rezultatele se expri ma in unitati ASLO/ml ser. cercetarea antico rpilor sifilitici se face si din lichidul cefalorahidian extras din sira spinari i. rezultatul se noteaza cu unul pana la 4 plusuri (cruci ). ractia V. fie dupa o vindecare naturala. In toate aceste cazuri. nas fie in alta parte a corpului. in timp de luni sau ani. fie pe pielea omului. Reactia ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anti corpii antistreptococici. cantitatea de anticorpi sifili tici din ser scade rapid sau anticorpii pot chiar sa dispara din sange. care se numesc antistreptolizine. asa cum se intampla in sifilis. specifice pentru sifilis. se spune ca analizele au iesit "pozitive" iar in absenta anticorpilor analizele sunt socotite "negative". In raport de cantit atea de anticorpi gasita. Persoanele cu analize "pozitive" care sunt casatorite sunt obligate sa-si duc a la laborator si partenerul pentru a i se face analiza de depistare a anticorpi lor sifilitici. Valori normale: 166-200 U/ml O reactie pozitiva cu va lori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infe ctie cu streptococ.R . hepatita etc. Uneori bolnavul vine prea tarziu la laborator. reactia Kline.

pneumococ e tc. se poate s uspecta o febra tifoida. boli de inima. numitorul reprezentand limita inferioara pana la care reactia antigenanticorpi este vizibila in eprubeta. Proteina C reactiva Este o proteina serica normala. etc. Reactia Waaler-Rose. In unele cazuri re actia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. Pentru analiza FR se folosesc urmatoarele doua teste: Reactia L atex-FR. Febra tifoida Pentru d iagnosticul acestei boli se foloseste reactia Widal. in infarctul miocardic.chiar daca in prezent microbul nu se mai gaseste in organism.) in inflamatii (reumatism). atunci diagnosticul de febra tifoida este sig ur. Tifosul exantematic Se depisteaza prin reactia Weil Felix care are aceeasi s emnificatie si se interpreteaza la fel ca reactia Widal Bruceloza . la repetarea analizei. care este pozitiva la circa 80% din bolnavii cu artrita reumatoida. fara sa aiba legatura cu infecti a streptococica. amigdalita. fara sa pr ezinte semne de infectie streptococica. scarlatina) cat si pen tru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare. in tumori. concentrat ia anticorpilor creste de 2-3 ori. Rezult atele se dau sub forma de fractie. in mod normal omul sa natos nu are in ser FR. Analiza ASLO se recomana atat pentru dep istarea infectiilor streptococice (faringita. Rea ctia nu este pozitiva in cazurile de reumatism articular acut. dar reactia care este pozitiva la un nivel de peste 1/10 indica prezenta FR. Valori normale: 0-1 /100 Daca anticorpii gasiti in ser sunt intr-o concentratie mai mare. Analiza factorului reumatoid (FR) Factorul reumatoi d este o substanta anormala care se gaseste in serul bolnavilor cu dureri aritic ulare reumatismale cronice (artita reumatoida). Iar daca dupa 7 zile. care se gaseste la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. boli de rinichi(glomerulornefrita). Persoanele care au fost vaccinate contra febrei tifoide cu vaccin antitific produc anticorpi care pot falsifica rezultate le analizei. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptoc oc mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. se noteaza cu 1-4 plusuri. Revenirea la nor mal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand creste rea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ. De aceea aceste persoane trebuie sa cun oasca ce vaccinari recente au facut si sa comunice acest lucru medicului. Valorarea reactiei este max ima in prima luna de la infectie si descreste dupa cateva luni fara ca totusi an ticorpii sa dispara complet din sange. Analiza este ajutatoare. dand reactii fals pozitive. pentru ca singura nu poate pune diagnosticul de boala. Daca reactia este pozitiva. Prezenta proteinei C reactive in sange se noteaza cu 1-3 plusuri.

iar cel al reactiei Huddleson 1/200. situatie ca re. Omul sanatos nu poseda in sang e anitocorpi ai brucelozei. . de asemenea. maini nespalate) si produce o hepatita cu cara cter epidemic si cu o perioada de incubatie scurta. Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sa nge antigen Australia. . Cu ajutorul acestor reactii serolo gice se poate pune diagnosticul de gripa. de poliomielita .depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. etc. rujeolei. de oreion.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) .tipul B de virus este transmis omului prin injectii. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urma torele analize: reactia de hemaglutinare (HA).) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. mai multe luni d upa vindecarea clinica. la marea majoritate a bolnavilor. antigenul Australia dispar e din sange. operatii. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B.tipul A de virus este transmis omu lui pe cale orala (apa. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. Bolile virale L a aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor spec ifici in ser. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. alimente. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutoru l laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HB). Trebuie stiu t ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu ic ter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. tr ansfuzii. Pentru depistare se fac reactiile Wrigh si Huddleson. persoanele care poseda AgAu n u pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. reactia de fixare a complementulu i (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN). Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase s i in institutele de cercetare. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: .Este o boala care se ia de la animalele bolnave. poliomielitei. Aeste analize sunt singurele care pot stabili diagnosticul de boala pentru ca mi crobul burcelorzei nu se poate depista totdeauna.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . pe cale genitala si probabil pe cale orala. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lung a de incubatie (2-6 luni). O analiza curenta care se face pentru diagno sticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de v edere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. de rujeola. Analizele sunt considerate pozitive cand tirul react iei Wright depaseste 1/100. etc. de 2-6 saptamani.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange ac estea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . Bolile parazitare . Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile . mai ales de catre persoanele ca re lucreaza in zootehnie. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. In concluzie. In unele cazuri antigenul Australia apare in s angele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala.

In mod no rmal peste 60% din copii si tineri si peste 90% din adulti au in organismul lor o veche infectie tuberculoasa care s-a vindecat fara ca omul sa stie ca a fost i nfectat. umflatura. ID R la tuberculina apare pozitiva. se face analiza Weinberg-Pirvu. daca omul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatiozei sau chistului hidatic se produce o r eactie puternica Reactia Dick poate pune un diagnostic retrospectiv de infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii Reactia Schick arata daca un copil are sau nu anticorpi de difterie. rezultatele se noteaza cu plusuri de la 1 la 4. Punerea in evidenta a anticorpil or se face nu numai in sangele sau serul bolnavilor sau a fostilor bolnavi ci si in tesuturile lor. macarime. Se injecteaza in pielea de la nivelul antebratului o c antitate mica de tuberculina (un extract de bacili ai tuberculozei). In cazul in care nu are anticorpi el se vaccin eaza cu vaccin atidifteric. In raport de marime a acestei reactii se poate aprecia daca omul are in organism o infectie tubercul oasa si daca aceasta infectie este de data recenta sau este mai veche. pentru ca astfel organismul sa poata produce anticor pi contra acestei boli Reactia la brucelina depisteaza persoanele bolnave de bruceloza.Pentru depistarea acestor boli se fac rareori analize imunologice. IDR se comp leteaza si cu alte analize imunologice mentionalte anterior . Numai in hida tidoza (chist hidatic). In acest caz. Ele se pot infecta mai usor si mai rapid la varsta adulta. Dupa scoaterea chirurgicala a parazitului (chistul hidatic) din corp. Persoanele care nu au venit niciodata in contac t cu bacilul Koch au IDR la tuberculina negativa adica nu prezinta nici o reacti e in locul unde s-a injectat antigenul. de paraziti. prin vindecarea infectiei tuberculoase. Aceasta reactie se manifesta dupa cateva ore sau zile de la injectie prin roseata. Dupa 24-72 ore se observa daca la locul infectiei apare reactia locala. uneori durere. Reactii intradermice Iat a cele mai importante reactii alergice ale pielii (reactii intradermice) care se fac la antebrat: Reactia sau intradermoreactia (IDR) la tuberculina – se face pen tru a preciza daca in organism este sau a fost o infectie recenta cu bacilul tub erculozei (bacilul Koch). Dar. un fel de imunitate impotriva bacilului Koch. extracte de microbi. daca se injecteaza in piele o picatura de antigen (microb omorat. De a ceea. anticorpii respectivi dispar treptat din sange. de ciuperci sau alte toxine ale acestora) atunci in piele. organismul a capatat o oar ecare rezistenta. in special la nivelul pielii. In raport de marimea diametrului re actiei. Reactia Cassoni se face prin injectare a la antebrt a unui extract din parazitul Taenia echinococcus. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala. in vederea unei vaccinari cu vaccin contra tuberculozei (vaccin BCG). Astfel. la locul injectiei are loc unirea antigenului cu anticorpii producandu-se o reactie locala antigen-anti corp. boala frecventa produsa de parazitul Taenia ehinococcus. care poate depista in ser anticorpii produsi de parazit. atunci cand intra in contact cu un bolnav detuberculoza. la copii si tineri li se face in mod obligatoriu IDR la tuberculina cu sco pul de a depista pe aceia care au reactie negativa.

parazitolog s i medicul de laborator. prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca p acienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. Este bine ca acest lucru sa fie cunoscut i n prealabil. paraziti. prezenta sau bsenta imunitatii. etc. pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea cr ea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate. fie pe pielea omului (indiferent daca sunt pozitive sau negative) se repeta la diferite intervale de timp atat pentru stabilirea unui diagnostic corect cat si pentru a constata daca tratamentul facut a avut efectul scontat. inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoane le infectate mai ales in cursul epidemiilor de rubeola. Toxoplasma gondii Acelas i tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii.) cu extracte din peri de animale. . se mai fac IDR pentru depistara unor boli alergice neinfectioase (astm pulmonar. Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt. Deoarece in ultimul timp. sifilisul sunt i nfectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta risc ul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi. polen. Antic orpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai est e necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii. in absen ta anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp in delungata (imunitate cu titru inalt). pacienta nu prez inta imunitate fata de oxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarci nii. Pentru a depista aceste cazuri rare este n evoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician. in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie . In afara de rmoreactiilor cu extracte de bacterii. o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste se mnificativ in cursul a 2-3 saptamani. In functie de tipul anticorpilor depistati se poate aprecia stadi ul infectiei. moartea fatului in uter sa u malformatii fetale. infectia primara cu virusul citomegalic. din fulgi. Daca atat IgG cat si IgM sunt negative. recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea ma surilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor. boala fanului. toxoplasmoza.Reactia la trichinelina ajuta la punerea diagnosticului de trichinoza. urtic arie etc. Rubeola Astfel in cazul rubeolei. Daca atat ant icorpii de tip IgG cat si anticorpii IgM sunt negativi. boala pro dusa de un parazit care se ia din carnea de porc bolnav ce n-a fost suficient pr elucrata termic De retinut! Toate aceste reactii imunologice facute fie in eprub eta. praf de ca sa. ciuperci. plante. fie de reactivare a unei infectii latente. In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza ac este infectii. Analize medicale premergatoare sarcinii Rubeola.

dar mai al es asupra sanatatii unui viitor copil. Sursa: www. Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sar cinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii. Uneori. Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratame ntului adecvat se numara si avortul spontan. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poat e determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic. daca pre-conceptio nal pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (s ituatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la viitoarea sarcina. survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei inf ectii deja existente. In pri mul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infect ii congenitale. Infectia cu HIV Serologia pentru HIV ar trebui e fectuata la ambii parteneri. Treponema pa llidum .copilul.agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatu l dupa saptamana 20 de sarcina. o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis consti tuie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical.Virusul citomegalic Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. a betatalasemiei minor sau a altor hemoglo binopatii). Aceste anal ize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "pa nica" viitoarelor mame. De aceea.ro Sifilisul Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la am bii parteneri. inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. bineinteles cu acordul acestora. prezinta risc asupra fatului. Infectia cu virusu l citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara. Din acest motiv diagnosticul precoc e. utila in special pentru diagnosticarea anemiilor ( cel mai frecvent a anemiei feriprive. Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conc eptie se numara si hemograma. Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligato riu din acest proces de pregatire. ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata po sibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de anatate a cuplului. Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate inta mplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Infectia cu Chlamy dia trachomatis Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri es te foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate. pentru a diagnostica din timp anumite afectiu ni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul s arcinii. Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa . Infe ctia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte i nfectii congenitale.

anal iza microbilor din nas. provocate de o serie de microbi: staf ilococi. in bolile cu stari febrile prelun gite. acoperite. care se prepara in niste cutii de sticla. in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. Prezenta anticorpilor de tip IgA se asocia za intotdeauna cu o infectie activa. urocultura. asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme. streptococi. de 1-10 microni. organe genitale. Cocii se aseaza de o bicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi). Cand microbii cresc pe mediile lichide. Analiza microbilor din sange (hemocultura) Aceasta analiza se face in bolile infectioase. sputa. ei nu se gasesc in m od normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii. Totusi. Microbii patogeni . unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului. un m icron fiind a mia parte dintr-un milimetru. bila . lichid e si solide. urina. Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele o mului care comunica cu mediul exterior. . ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: . . din boli ale pielii) Generalitati Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de mi crobi. care pot cauza infectii acute si cronice. Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice. Pe mediile sol ide. betisor (bacili). Analize microbiologice (hemocultura. spirale (spirochete). a endocarditei si septicemiei. gat.prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de or i. materii fecale. urechi.prin cresterea mic robilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale. Anali za se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici.a antigenului in secretiile genitale. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber. a febrelor p aratifoide. etc. secretii ale organelor genitale. sputa. produc stari de boala. In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la d igerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. Ei au diferite forme: punct (coci). secretii provenite din gat. bilicultura. urechi. ei tulbura mediul. microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali. in orice produs provenit din organismul omului: sange. virgula (vibrioni). In toate aces te produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii. dar laboratorul fol oseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzato ri ai bolilor. in unele situatii de slabire a rezistentei organismului. coprocultura. Ei nu sunt periculosi pentru om si in un ele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor mi crobi mai periculosi.cauzeaza boala.

pielita. Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli). streptococi. astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele). materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin. de la omul bolnav. prezenta microbilor in urina. se pun mai bine in evi denta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. Analiza microbilor din bila (bilicultura) Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la la borator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. bacilul piocianic. In afara de acesti microbi. De aceea. gat si urechi Nas ul. alimente. spirochete. mai ales in cantitate m are de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a c ailor urinare (nefrita. Microbii cauzatori ai acestor boli su nt: bacilul coli (colibaciloza). ricketsii etc. coli. infectii ale intestinului gros (colita) ori infe ctii ale intregului intestin (enterocolita). piocianic etc. proteus. otita). Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii. care ii raspandesc prin materiile fe cale. bolnav ul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii p atogeni. bacilul tuberculozei. Uneori se mai gasesc si levuri. Acesti microbi patogeni se gasesc nu numa i la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi. fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase. cistita). Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi. stafilococi. nici saprofit i nici patogeni. bacili. levuri. proteus. tific). boal a care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noas tra de calatorii straini sau indigeni. Analiza mic robilor din urina (urocultura) Urina proaspata nu contine microbi. nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special s teril care . Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura) De ob icei. rinita. Secretiile farin giene. rinofaringita. bacilul proteus. etc. Recoltarea urinei pentru urocu ltura se face in conditii speciale. colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecal e. enteroc olitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa. gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul g atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile mi crobiene (amigdalita. piocianic. mentionate anterior. Klebsiella. deoarece in mult e cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. pentru a se recolta sang ele in acel moment. bacili (coli. se inmultesc si provoaca infectii ale i ntestinului subtire (enterita).) in urma greselilor de alimentatie sau a tratament ului cu antibiotice pot deveni agresivi. mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei or ganismului la infectii).pneumococi. la femei. bacilul febrei tifoide. se va analiza si urina partenerului. deseuri ce n u au fost folosite de catre organism. Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange. bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei. De aceea. faringita. Analiza microbilor din nas. De aceea. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesi stita.

atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi. ele facand boala in circa doua luni. Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la per soane sanatoase. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune probl ema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de strept ococ. Streptococul beta hemolitic este agentul patoge n al amigdalitei.se trimite la laborator. de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii. Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca. gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic. scoli) nu trebuie sa aiba i n gatul si nasul lor microbii mentionati. nici persoanele care ingrijesc copii sau care l e prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. m eningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. de unde sunt raspanditi prin vorbire. ca pneumococul. apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la . gradinite. sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia ex pectoratiei. vaginita sau de metrita. tuse si stranut. Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor. gat. in decurs de doua luni. Gonococul este microbul blenoragiei. De aceea . Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului. in special la copii si tineri. sputa se inoculeaza la cobai. difterie. la persoanele care tusesc. pentru precizarea diagno sticului de tuberculoza. pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza. sifilisul). Cresterea si inmultirea BK pe aceste medi i se face foarte incet. P e langa microbii din nas. Analiza microbilor din sputa Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare s ituate in gura. al scarlatinei si reumatismului. de pne umonie (pneumococ. In afara de microbii care se gasesc in m od normal in gura. in special la cop ii. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte an tibiotice. Dator ita dificultatilor de a descoperi BK in sputa. klebsiella). tot pentru acelasi motiv. etc. De ase menea. faringitei. numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia. Uneori. stafilocolul aureus hemolitic. care produce pneumonie. copii din colectivitati inchise (crese. producand scurgeri purulente. la bolile de inima si reumatism. In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa. gura. Alti microbi. sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprof iti. rezultatele analizelor dureaza fo arte mult. bacilul difteric etc. meningita etc. Bacilul dift eric determina difteria. La femei scurgerile sunt date de uretr ita. Analiza microbilor din secretiile organelor genitale O serie de micro bi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (p rostatita). caci prin raspandirea acestora in cole ctivitate se pot produce epidemii de scarlatina.

Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat. pentru descoperirea lor se analizeaza . Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecv ent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza. bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfecta nte. fie prin rani.) precum si de virusuri si paraziti. Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian Acest lichid se scoate de catre medic. Inain te de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale. iar uneori se vindeca si sin gure. piocianicul. Analize parazitologice si virusologice Analize parazitologice Numerosi paraziti patrund in corpul omului fie datorita apei si alimentelor cont aminate cu oua de paraziti. me ningita etc. Sunt produse de catre micro bii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. intepaturi.un contact sexual infectat. putina. st reptococ. in caile urinare si in alte organe. caci desc operirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapi da a sifilisului. Ei patrund fie p rin porii pielii. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ. streptococul. Levurile (ciu perciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent t ot la femei. iritatia. este foarte import ant ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru. chiar la cele sanatoase. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie. In aceste cazuri secretia este red usa. plagi infectate. etc. se a nalizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic. Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni. fu runculul. in aparatul digestiv. E xista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genit ale care sa explice scurgerea. erizipelul. el trecand in sange. bacilul antraxului si levurile. Analiza secretiilor in bolile pielii Bolile pielii: eczeme. etc. de virusuri sau avand o baza a lergica se rezolva de la caz la caz de catre medic. in ficat. dupa o raceala. Aceste infectii produse de microbi banali. Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in lezi unile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). pe un tampon de vata steril. dupa oboseala sau eforturi f izice. De aceea. abcesul. De aceea. maudva spinarii) ca: encefalita. foliculita. cu seringa. etc. Dar cand se dezvolta in cantitate foarte m are sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. proteusul. timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste. bacilu tuberculozei. apare numai dimineata. bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat. Cei mai intalniti micro bi sunt: stafilococul. fie datorita intepaturii unor insecte care introduc parazitii in sange. zgarieturi. din sira spinarii pentru a cauta microbii car e produc boli ale sistemului nervos (creier. Parazitii se localizeaza in sange.

insa in anumite perioade se manifesta prin irita tia cailor urogenitale cu . etc. Daca s-au desco perit in materiile fecale paraziti adulti si acestia sunt recunoscuti. tricocefal si al tii. producand inflamatia cailor biliare. Nu se vor aduce la analiza paraziti sau fragmente de paraziti in stare usca ta. el poate fi pus in evidenta numai in bila. nu se pot pune in evident a parazitii adulti. Prezenta sa in secretia uretrala sau vaginala nu pr oduce totdeauna semne de boala. care se re colteaza cu ajutorul tubajului duodenal. parazitii intestinali se prezinta sub forma de viermi intestinali: limbrici (ascaris lumb ricoides). Asia. nu mai es te necesara aducerea de materii fecale la laborator pentru analiza. Depistarea oualor de paraziti intestinali. America Latina sau la persoanele care au calatorit in aceste tari. In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal. Parazitul se pune in evidenta in sangele bolnavilor. Dupa doua saptamani de l a terminarea tratamentului se repeta analiza pentru oua de paraziti. ci la diferite intervale de tim p. Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi. de unde pot fi puse in evidenta cu ajutorul microscopului. Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) L ambliaza este o boala. In cazul in care parazitul nu poate fi identificat sau recunoscut.sangele. b olnavul se poate considera vindecat. impune un trat ament de urgenta pentru omorarea si eliminarea parazitilor adulti din intestin. daca se inspecteaza atent materiile fec ale. deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi. Paraziti ai sangelui Ace sti paraziti se gasesc mai ales la bolnavii originari din Africa. panglica (taenia). Dar in materiile fecale nu se gasesc totdeauna ouale parazitilo r. care se recolteaza din deget. De aceea. atunci acesta se introduc e cu o pensa intr-o sticla cu spirt sanitar si se aduce la laborator pentru anal iza. Paraziti ai cailor ur ogenitale Parazitul microscopic trichomonas vaginalis se intalneste frecvent la femeie si mai rar la barbat. Tot in bila poate fi gasit si parazitul galbezei (distomum hepaticum). Ca urmare a acestui fenomen. se cauta in materiile fecale ouale de paraziti. oxiuri (enterobius vermicularis). de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci num ai la microscop. Uneori chisturile de Lamblia se elimina prin fecale. provocata de parazitul Lamblia sa u Giardia. Paludismul (malaria) este o boala produsa de un parazit microscopic (plasmodiu) care se dezvolta in s angele si tesuturile omului si care se transmite de la om la om prin intepatura tantarului anofel. Se recomanda ca parintii sa observe din cand in cand scaunul copiilor lor p entru a putea descoperi din timp prezenta viermilor intestinali. Daca dupa t rei analize efectuate la interval de doua saptamani rezultatele sunt negative. mai ales in regi unile unde acesta se intalneste frecvent si la animale. mai frecventa la copii. Ac este oua sunt foarte mici. urina. deoarece acestia hranindu-se cu sange si cu substantele hranitoare destinate org anismului omului produc slabirea si anemierea acestuia. De aceea. mai ales in perioda febrila a bolii. materiile fecale. Parazitul traieste in bila si in sucul duodenal. pentru a putea surprinde faza can d parazitii depun oua. Paraziti intestinali De regula. analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetat a de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana.

Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analiz e sa fac pentru diagnosticul. trebuie sa aiba modificat la “tomograf” . De aceea. gripa. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale. varicela) in care analizele pot depista mai rapid virusul cauzal al bolii. mai inainte ca pa razitul sa moara. considera c a orice mic simptom. Cu exceptia catorva boli virale (turbarea. Analize virusologice Virusurile sunt cele mai mici forme de viata. ei cauta sa -si rezolve problemele de sanatate.. De asemena. care se masoara in milimicroni (un milimicro n fiind a milioana parte dintr-un milimetru). nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema.teoretic. Virusurile sunt responsabile de numeroase boli infectioas e la om: gripa. secretia treb uie examinata proaspata. Lista de explorari este teoretica. ci il completeaza.. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical. 3. mancarimi si scurgeri de secretii purulente. orice durere de cap. se stiu DOAR simptomele mentionate. turbarea et c. efectuarea unor explorari ar trebui asociata cu consult medical. variola. Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare . d aca ar fi facut.usturimi. deci. varicela.” si urmeaza un simptom sau mai multe. pentru care va recomand CONSULT M EDICAL DE URGENTA. hepatita. oreionul. trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de anali ze. De aceea. nu este o anomalie. presupunand ca despre pacientul care solicita analizele. pojarul. timp in care bolnavul deja se poate vindeca. Deoarece parazitul nu se vede cu ochiul liber. Listele cu explorari NU se refera la simptome le acute. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale cu ajutorul analizelor de laborator es te foarte greoi si dureaza mult. in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului. ATENTIE: 1. imediat dupa recoltare. poliomielita. virusurile nu se dezvolta in laborator pe mediile de cultura pe care cresc microbii. examenul medical. nu se pot vedea la micro scopul obisnuit ci numai la microscopul electronic care mareste de zeci sau sute de mii de ori. in restul bolilor se fo losesc analizele imunologice pentru depistarea anticorpilor din serul bolnavilor . aparute de curand si agravate rapid. uneori cateva saptamani. Cand unei persoane i se gaseste acest parazit ea va trebui sa stie ca numai tratamentul ambilor parte neri sexuali va duce la vindecarea tricomonazei. 4.pentru a pune diagn osticul unor simptome. desi imensa majoritate a ne-medicilor. la microscop. Uneori parazitul se gaseste si in urina. Secretia uretrala la barb at se recolteaza direct in laborator. explorari etc. Analize recomandate in diferite afectiuni Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net. 2. ci numai pe animale vii sau pe celule vii. iar la femeie se recolteaza cu ocazia exam enului ginecologic.

VSH. Fierul seric. radiografie pulmonara. colesterol. eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie. hemoragii ocu lte in scaun. eventual biopsia hepatica. ALT. colesterol. 1. colonoscopie. desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa. Fosfataza alcalina. creatinina. glicemie. glicemie. fibrinogen.sau la “RMN”. calcemie. colesterol. AST. proteine in urina. tuseu rectal. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului. proba de digestie. dar ar lua mult prea mult ti mp postarea ei aici. examen sumar de urina. ALT. 1. albumina din sange. Uree. Fibrin ogen. VSH. colonoscopie. colesterol. fibrinogen. endoscopie digestiva superioara. VSH. examen coproparazitologic. creatinina. electrocardiograma. examen coproparazitologic. Proteine totale in sange. VSH. Colesterol. VSH. GGT. Ciroza hepatica: Ecografie abdominala. biopsie renala. markeri virali pentru hepatita B si C.examen sumar de urina. Hemograma. glicemie. H emograma. cel putin 3 zile/luna: Ecografie abdominala. endoscopie digestiva superioara. Cuprul seric si urinar. examen sumar de urina. paracenteza (sc oaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei. Hemograma. Addis. Balonare: Ecografie abdominala. AST. Ur ocultura. Bilirubina. hormoni tiroidieni. Bilirubina. hormoni tiroidieni. Bilirubina total a. Bilirubina. Teste de coagulare. VSH. Hemograma. Creatinina. proba de digestie. AST. Imunograma. Constipatie cronica = timp de 3 luni. examen coproparazitologic. creatinina. . proba de digestie. creatinina. examen su mar de urina. Astenie (oboseala): Ecografie abdominala. protrombina. 1. glicemie creatinina. creatinina. gl icemie. Proteine totale san guine. bilirubina directa. electrocardiograma. Hemograma. ALT. ALT. Diaree: Ecografie abdominala. Albumina. eventual urografie. extragerea ascitei pentru analize. examen sumar de urina. AST. proteine totale in sange. AST. ALT. Exista explicatia acestui fenomen. colesterol. 1. Ascita (lichid in burta): Ecografie abdominala. VSH. Bilirubina. 1. 1. Examen urina pe 24 ore. Hemograma. colesterol. Creatinina marita? Ecografie de rinichi. glicemie. Hemograma. AL T. examen sumar de urina. endoscopie digestiva superioara. coprocultura.

VSH. examen ORL. examen sumar de urina. eventual colonoscopie. radiografie pulmonara. Dureri in dreapta sub coaste: Ecografie abdominala. Bilirubina. examen sumar de urina. creatinina. VSH. examen sumar de urina. endoscopie digestiva superioara. Dureri in capul pieptului: Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu. Dureri anala (rectala) la scaun: Rectoscopie sau colonoscopie 1. examen de sputa. creatinina. examen sumar de urina. Bilirubina. 1. Addis. VSH. ALT. creatinina. ALT. Dureri la inghitit (deglutitie): Endoscopie digestiva superioara. creatinfosfokinaza MB. AST. 1. ALT . glicemie. Hemograma. 1. ALT. Hemo grama. creatinina. Dureri in lomba: Ecografie abdominala/ radiografie de coloana. Dureri de burta (abdomen)? Ecografie abdominala. glicemie. 1. ALT. colestero l. VSH. eventual colonoscopie. Hemograma. Bilirubina. fibrinogen. Bilirubina. glicemie. creatinina . 1. u rocultura. AST. colesterol. VSH. colestero l. AST. Dureri in piept: Electrocardiograma. Bilirubina. uree. ra diografie abdominala pe gol. 1. Hemograma. glicemie. examen sumar de urina.1. AST . ALT. glicemie. AST. troptest. creatinina. VSH. colesterol. proba de digestie. Hemograma. Ionograma sanguina. Hemograma. ALT. 1. eventual endoscopie digestiva superioara. glicemi e. examen sumar de urina. colonoscopie. Dureri in stanga sub coaste: Ecografie abdominala. Hemograma. urografie. colestero l. AST. . AST. Fibrinogen. Colesterol. c reatinfosfokinaza. ecografie abdomi nala. Bilirubina. amilaze. Dureri in etajul mijlociu abdominal: Ecografie abdominala. VSH. examen coporparazitol ogic.

ALT.1. test de sarcina. biopsie hepatica. Edeme la membrele inferioare = picioare umflate: Ecografie abdominala. celule canceroa se si culturi microbiene. 1. ALT. protrombina. AST. colesterol. Bilirubina totala. Bilirubina totala. GGT. Ficat marit (hepatomegalie): Ecografie abdominala. fibrinogen. glicemie. GGT. AST. examen de urina pe 24 ore. eventual endosocpi e digestiva superioara. creatinina. Expectoratie cu sange: Radiografie pulmonara. Hepatita cronica: Ecografie abdominala. fibrinoge n. VSH.ALT. creat inina. Eliminare de paraziti (viermi) in scaun: Rectoscopie Examen coproparazitologic 1. fosfataza alcalina. AST. VSH. ALT. endoscopie digestiva superioara. Hemogra ma. ecografie cardiaca. colesterol. Greata: Endoscopie digestiva superioara. . colangio RMN. 1. examen sumar de urina. m arkeri tumorali. viremie (DNA-VHB. protrombina. reticulocite. creatinina. AST. examen su mar de urina. glicemie. VSH. colesterol. glicemie. glicemie. trigliceride. examenul sputei pentru tuberculoza. Bilirubina. creatinina . colesterol. bilirubina directa. creat inina . Bilirubina. 1. albumina in sange. markeri virali hepatitici. examen sumar de urina. creatinina . Icter / icter mecanic: Ecografie abdominala. 1. eventual examen tomografic (CT). Albumina sanguina. GGT. glicemie. glicemie. fibrinogen. proteine totale sa nguine. ecografie abdominala. Hemograma. bronhoscopie. Hemograma. AST. Hemograma. examen sumar de urina. proteine in urina. VSH. uree. markeri virali pentru hepatita B si C . Sangerare din nas? . Bilirubina. fosfataza alcalina serica. endoscopie digestiva superioara. ALT. examen sumar de urina. colesterol. VSH. ALT. examen sumar de urina. Bilirubina. Hemograma. ionograma sanguina. colesterol. electrocardiograma. 1. Hemograma. protrombina. colangiografie endoscopic a retrograda. bilirubina directa. RNA-VHC). 1. endoscopie digestiva supe rioara. AST.

Bilirubina. trebuie luata tensiunea arteriala. reticulocite. Scaune cu sange: Rectoscopie / colonoscopie. Apoi dupa ce medi ul este tinut 12-18 ore la 37°C. creatinina. examen sumar de urina. Bilirubina. Urina tulbure / rosie: Ecografie abdominala. ecografie abdominala Hemograma. urocultura. examen sumar de urina. Bilirub ina. VSH. AST. creatinina. AST. Scaune negre “ca pacura”: Endoscopie digestiva superioara. henoragii ocul te in scaun. urografie. VSH. reticulocite. Antibiograma si autovaccinul Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi micro bii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. AST. creatinina. ALT. colesterol. markeri tumorali. ALT. VSH. glicemie. probe ventilatorii. Tuse: Radiografie pulmonara. colesterol. hormoni tiroidieni. La suprafata mediului. Bilirubina. examen sumar de urina. endoscopie digestiva superioara. VSH. 1. eventual tomografie abodminala (Ex CT). protrombina. Analiza care testeaza in laborator antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. examen de sputa pentru tubercul oza. Bilirubi na. colonoscopie. AST. 1. glicemie. ALT. creatinina. colesterol. Hemograma.Examen ORL. In raport de rezultatul antibiogramei. Pe o cutie de sticla care contine un me diu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. markeri tumorali. glicemie. bronhoscopie. examen sumar de urina. culturi microbiene din sputa. Scadere in greutate: Ecografie abdominala. se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. colesterol. se st abileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent . ALT. VSH. examen urologic. 1. celule canceroase. ecografie abdominala. Hemograma. 1. glicemi e. urocultura. glicemie. colesterol. ALT. creatinin a. examen sumar de urina. Addis. AST. sidere mei. cistoscopie. timp necesar pentru dezvoltarea microbilor. medicul stabile ste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului b olii. calcemie. Hemograma. examen endo crinologic. radiografie de sinusuri. 1. Hemograma. sideremie. peste microbi. Tehnica antibiogramei este simpla.

Astfel. In acest mod organismul poate lupta mai usor impotr iva unor infectii cronice ca: infectii urinare. devenind astazi un examen ind ispensabil. Antibioticele care sunt active asupra microbilor. In a ceste cazuri. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii l asa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei. dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzat a de microbii respectivi. etc). in anii '50. Aceste nepotriviri se datoreaza faptulu i ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub suprav egherea acestuia. se amesteca cu o solutie de clorura de s odiu 9 ‰. de rutina. dar nu il omoara cand a ntibioticele sunt introduse in organism. medicul va hotari trata mentul cu alt antibiotic. Vedem deci ca antibiograma da numai ind icatii generale si provizorii. acelasi microb care a fost sensi bil la un antibiotic. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bacteriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga. tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica in functie de e ficienta antibioticului. contra microbului inocu lat (imunitate artificiala).microbul cercetat. in practica obstetricala. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibiotic elor. o componenta esentiala in cadru l urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut. S-a observat ca sunt antibiotice c are omoara microbul in laborator. In unele cazuri. nedureroasa pentru mama si fat. e tc. Aplicatia ecografiei in obstetrica Inca de la introducerea sa in medicina. Acest vaccin se prep ara in laborator din microbii proprii ai bolnavului. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii su nt slab sensibili. ori il poate omori (efect bactericid). in afara organismului. sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. devenind rezistent. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinat ie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. leuco cite. Principiul e cografiei consta in emiterea de catre sonda/traductor. mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bi ne microbii care au patruns in organism. se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se in troduc in fiole. furunculoza. microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultate le dorite. In aceasta situatie. dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibiot icul respectiv. Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrives c cu rezultatele obtinute pe organismul uman. bronsita cronica. nu permit acestora sa se dezvolte si sa se a propie de tableta. Acesti microbi. medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator. precisa si accesibila din punct de vedere al raportului cost/beneficiu. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi. care au fost izolati din pr odusele sale analizate. aflat in contact .

Nu in ultimul rand. tonus. In practica o bstetricala.a patra ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani. .direct cu abdomenul matern.in cazul evolutiei normale a sarcini i . Este important pentru determinarea co recta a varstei gestationale ca prima ecografie sa se efectueze cat mai devreme posibil. eventuale semne de suferinta fetala. molara etc). prezentatia fatului. cum sun t amniocenteza. diagnosticarea si urmarirea unor anomalii pelvine in sarc ina (fibrom uterin.altele: confirmarea mortii intrauterine a fatului. a unui fascicul de ultrasunete. pozitia si gradul de maturitate ale placentei . miscari respiratorii.pentru a diagnostica/monitoriza prezenta unui he mtatom decidual.asanumita ecografie de morfologie fetala.a doua ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree . izoimunizare Rh). apreciaza cresterea si d imensiunile fatului. astfel: . .anomalii ale lichidului amniotic (polihidramnios. de a diagnostica o ev entuala sarcina multipla. lichid amniotic.prezenta unor malformatii fetale : h idrocefalie. etc. . . evaluarea profilului biofizic fetal (miscari fetale. examenul ecografic de rutina . . avort spontan. cordon ombilical etc. hidrops fetal etc. ecografia este par te componenta in cadrul altor investigatii pentru diagnosticul prenatal.prima ecografie se pr actica in jurul varstei de 7 saptamani.pentru masurarea translucentei nucale si evaluarea osului nazal.5 si 7 MHz (3. car e urmareste prezenta sau absenta malformatiilor fetale.a treia examinare ecografica se practic a la 18-22 saptamani de gestatie . Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiu nilor embrionului si fatului biometria fetala.5-7 mil. informatiile obtinute prin r eflectarea diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse in imagine pe un ecran. Examenul ecogra fic trebuie efectuat in plus ori de cate ori este necesar in cazul suspicionarii sau diagnosticarii unor diverse anomalii/patologii ale sarcinii : . ou clar. cat si a morfologiei acestuia si a anexelor sale . spina bifida. are rolul de a confirma sarcina. cicli pe secunda).este indicat la anumite varste gestationale. in cadrul screening-ul ui pentru depistarea sindromului Down. cantitat e de lichid amniotic). biopsia de trofoblast.anomalii placentar e . de a ex clude o sarcina patologica (sarcina ectopica. stabi leste sexul fatului. tumora ovariana etc). anecncefalie.sangerare v aginala in sarcina incipienta . sarcina oprita in evolutie etc.restr ictia de crestere intrauterina a fatului.placenta praevia sau patologii materne care pot duce la anomalii placentare (diabet. in timp real. evalu eaza marimea si greutatea fatului. . Sacul gestational se vizu alizeaza cel mai precoce prin ecografie transvaginala la 4 saptamani si jumatate iar embrionul la 5 saptamani si jumatate. cu frecvente cuprins e intre 3. cordocenteza si terapia fetala intrauteri na. . prezenta unor eventuale anomalii ale anexelor fetale. .placenta. de a confirma viabilitatea sarcinii si de a stabili co rect varsta gestationala si data probabila a nasterii. . o ligohidramnios).

condusul masinii es te interzis in primele 24 de ore. De asemenea mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura.6 cm in vecinatatea articulatiei. artic ulatia va fi spalata cu solutie salina. aplicarea unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respec tiv pe o perna. In timpul operatiei In cazul efectuarii anesteziei locale. Pentru a dim inua inflamatia sau durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucoc orticoizi. iar articulatia va fi curatata permanent de sange si tesuturi. Atat dupa anestezia generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp . Se recomanda ca dupa efectuarea artros copiei articulatia sa fie pusa in repaus pentru cateva zile. iar miscar ea artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura. pacientu l va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata). In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulati ei se vor face mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente supliment are. Inainte de artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul articulatiei. tensiunea arteriala si frecventa respiratiei. In timpul interventiei. inciziile vor fi saturate. D aca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic loca l in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. Se va ef ectua o mica incizie de 0. In functie de localizarea articulatiei se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elast ice sau se vor folosi carje de sustinere. pe tot parcursul investigatiei. Asistenta medicala va indoi si va intind e membrul respectiv astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din difer ite unghiuri. In ti mpul anesteziei generale pacientul va dormi si i se vor monitoriza permanent fun ctiile organelor vitale: pulsul. Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru a diminua sangerarea in arti culatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare a spatiului articular. Firele cu care s-au suturat inciziile vor fi i ndepartate dupa 7-10 zile. se introduce in arti culatie ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce ap oi artroscopul.Dupa .In cazul in care este necesara anestez ia generala sau regionala din echipa va face parte si un medic anestezist. inainte de efectuarea artroscopiei la niv elul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi. A rticulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri (cearceafuri) sterile.Durata artroscopiei po ate varia in functie de complexitatea interventiei de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult. pentru reducerea inflamatiei si a durerii sau folosirea unor ana lgezice pentru calmarea disconfortului articular.Artroscopia . iar persoana va fi relaxata si usor toropita. membrul care va fi investigat va fi ridicat si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin.Dupa terminarea interventiei. Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj vo luminos compresiv.investigatie invaziva Cum se realizeaza artroscopia? Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ort oped (specialist in chirurgia articulatiilor si sistemului osteo-muscular). Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si vor fi limitate a numite miscari pe care le presupune activitatea cotidiana. Ina inte de aplicarea mansetei elastice.Pacie ntul va fi rugat sa nu poarte bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital. Pentru o buna vizualizare.

al lezarii nervilor sau spatiului articular este foarte mic.Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia sa fie sensibila. Leziunile articula re complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu chirurgia deschisa. Comparativ cu operatia clasica.la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic precum radiografia articulara. depuneri d e calciu sau pinteni ososi .apar semne ale infectiei: .anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva ore.Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgic a. care de obicei este rahidiana si rareori generala.ligamentoplastia: taierea sau reapararea li gamentelor . Pot exista unele neplacer i in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: .repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente. Oricum.durerea.inciziile operatorii sangereaza excesiv . drenajul sau edemul (umflarea) regiunii articulare.indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase. dureros sau fierbinte (semne ale aparitiei trom boflebitei). De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea problemelor artic ulare: .care permite prele varea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular. Foarte rar poa te aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la nivelul gambei si al antebratului). artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de i nfectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor. tomografia computerizata (CT) sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente . tendoane.dureri legate de inflamatia locala.o usoara umflatura a genu nchiului . Nu se va masa regiunea respectiva in cazul instalarii acestor semne ! . chiar si anestezia generala este una de scurta durata. osoase sau ale altor tesuturi.membrul respectiv (gamba sau antebratul) devine rosiatic.cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei . edemul. Sindromul de compartiment reprez inta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea sechel e ireversibile musculare. Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuit e imediat daca devin umede sau patate de sange.excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect. al trombozei membru lui. testele sanguine. inrosirea sa u incalzirea regiunii respective . Extrem de rar.Dupa artroscopia in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare.durere care se accentueaza. Artroscopia este un examen paraclini c: . Riscul aparitei infectiei. umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza . cartilagii) . Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei. Dupa artroscopie Medicu l va fi contactat imediat daca: . in cazul in care sangerarea de la nivel muscular determina o presiune mare care comprima nervii si arterele. anestezia generala poate cauza moartea pacientului.Parul ras din jurul articulatiei se va reface dupa 2 saptamani. Se vor cere medicului informatii privind sangerarea.

tratamentele medicamentoase urmate.distrugerea articulatiei. In functie de lo calizare.rani sau infectii in vecinatatea articulatiei . bandaje sau se vor folosi carje.febra sau frisoane fara o cauza aparenta. inclusiv trombozele venoase profunde (TVP) .istoric de artrita sau anchiloza articulara.De asemenea. Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului. care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita.umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului.posibilitatea ca pacienta s a fie insarcinata . axilei sau r egiunii inghinale) .ankiloz a articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata poliartrite i reumatoide. ligamentele sunt albe. iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pu mnului. Artroscopia se po ate realizeaza in ambulator..Dupa efectuarea interventiei va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze in urmat oarele 24 de ore. in special cu anticoagulante orale sau cu aspirina .infe ctie. Inainte de a rtroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului. Normal Intr-o articulatie normala. Leziunile produ se de artrita ingreuneaza sau fac imposibila interventia artroscopica . De retinut! Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin a rtroscopie necesita spitalizare de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia deschisa Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii: . culorii (verde . inainte de efectuarea artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina.afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagula nte.radiosco pia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea interventi ei.modificarea aspectului. Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut lo c o interventie chirurgicala extinsa. glezn ei sau soldului medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare uti lizarea unor carje de sustinere.istoric de fractura sau leziune articulara. cotului sau umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice.radioscopi e cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei . Se va prescrie medicatie antalgica si exer citii fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut.tulburari ale hemo stazei. se vor purta mansete elastice. ca de exemplu in formele severe de poliartirita reu matoida . Medicul va fi informat despre: . Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia .preze nta artritei. inclusiv la substantele anestezice .galben) sau cantitatii lichidului de dren . Este important sa se urmeze cu strictete instructiu nile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore inainte de interventi a chirurgicala miniinvaziva. artrita septica . riscurile si beneficiile actulu i anestezico-chirurgical.eventuale alergii medicamentoase. . Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt: . unui traumatism articular sau in urma unei inteventii chirurgicale .

infectie Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgica l.rasucirea. Se v a administra si un sedativ usor inainte de examinare pentru o mai buna relaxare. deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar sau din cartilaje) . cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei. Artroscopul este format dintrun endo scop cu fibra optica. de obicei. De asemenea.este mai ieftina . Artros copia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna a spati ului articular cu ajutorulul artroscopului. Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspe cta suprafetele articulare si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele. cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare s au monitorizarea eficientei tratamentului. Pacientul va fi rugat sa isi lase de-o parte bijuteriile si sa imbrace un halat de spital. Artroscopia se aplica la nivelul arti culatiilor mari. fara a traumatiza sev er tesuturile invecinate.permite recuperarea r apida . artroscopia ofera o buna vizualizare a articulatiei. dar va ramane constient. fara sa necesite spitalizarea pacientul ui. Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop dia gnostic a interiorului articulatiei. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea prin mici incizii a unor instrumente suplimentare. . Ca si proceduril e chirurgicale deschise. Daca este necesara anestezia ge nerala aceasta va fi administrata de un medic anestezist. Artroscopia Artroscopia este efectuata. Imaginile obtinute sunt marite si pot fi urmarite pe un monitor.Patologic cartilajul articular este neted si alb Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat: . dar in principal la nivelul calcaiului. instrument care se introduce direct in articulatie printro mica incizie subcutanata.este mai putin tr aumatizanta fiind mai putin dureroasa . Se introduce in articulatie. va f i somnoros si putin ametit.poate fi efectuata in ambulator. printr-o mica incizie. Astfel pacientul va fi inconstient in timpul examinarii. Pielea din jurul incheieturii va fi barbierita.dovezi ale l ezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de artrita . Daca se va folosi un anestezic local acesta va fi injectat in piele la nivelul articulatiei. de un specialist ortoped. un tub subtire prevazut cu o camera video si o sursa de lumina. genunchiului si umarulu i. in sa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii: . dar si tratarea leziunilor articulare sau i ndepartarea corpilor straini liberi din spatiul articular. Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala pre cum si frecventa respiratorie in timpul procedurii vor fi urmarite monitorizate. In acest caz pacientul nu isi va mai simti membrul respectiv. Se poate folosi pentru vizualizarea soldului. cotului sau articulatiei pumnul ui.aparitia unor chisti sau noduli . sunt prelevate mostre de tesut pentru efec tuarea biopsiei.

pentru o cat mai buna vizualizare a articu latiei. Daca se intervine chirurgical in timpul artroscopiei. Inainte d e introducerea artroscopului va fi spalata zona cu o solutie salina pentru o cat mai buna curatire si mai buna vizualizare cu artroscopul. To tusi artroscopia poate fi facuta pentru a curata o articulatia infectata . in timpul recuperarii a r putea fie necesara utilizarea unui bandaj de sustinere a membrului sau utiliza rea unor atele. Medicul va prescrie un tratament medical pentru calmarea durerilor si va recomanda un program de recuperare fizica pentru pacientii ce au facut artroscopie.artic ulatia este afectata de anchiloza. va pozitiona articulatia in unghiuri diferite pentru o cat mai b una vizualizare. Pentru reducerea edemului sau a durerii pot fi folosite comprese cu gheata.exista o afectiune hematol ogica . In functie de articulatia supusa investigatiei va fi pusa manseta ce va fi umflata si va restrictiona astfel flux ul sangvin in respectiva articulatie. Copcile vor fi indepartate dupa 7 10 z ile. In mome ntul in care artroscopul sau oricare alt instrument este extras din articulatie sangele sau detritusurile celulare vor fi indepartate cu solutie salina. Totusi artroscopia poate fi facuta daca este folosit un tratament medica mentos adecvat Poate dura cateva saptamani pana la recuperarea totala dupa artro scopie. pentru ca medical specialist sa obtina o i magine cat mai buna in timpul examinarii. impreun a cu asistenta. Inainte ca manseta sa fie umflata. In functie de articulatia examinata.In mod normal pacientul va fi intins pe spate. articula tia va fi ridicata si va fi legat un garou pentru reducerea fluxului sangvin in articulatie. bandaje compresive sau se pot administra analgezice. Se va efectua o mica incizie de 0. Artroscopia dureaza in mod normal aproximativ 15 minut e. Odata ce artroscopul a fost introdus doctorul va putea sa vada in interi orul articulatiei cu ajutorul unui monitor atasat la artroscop. In functie de articulatia afectata si implicit supusa investigatiei exista posibilitatea ca dupa interventie sa fie necesara sprijinirea membrului intr-o esarfa sau folosirea unei atele pana la recuperarea dupa examinare. Articulatia va fi bine dezinfectata si va fi invelita intr-un camp steril. Pacientul nu va avea voie sa conduca in urmatoarele 24 de ore. Medicul. Incizia este suturata cu ajutorul unor c opci. Procedura chirurgicala efectuata in timpul artroscopiei va nec esita o scurta spitalizare pentru cateva zile si o recuperare rapida fata de chi rurgia clasica. Pentru reducerea inflamatiei sau pentru a calma durerea pot fi introduse in articulatie anestezice locale sau corticosteroizi. In timpul investigati e zona articulara va fi spalata din cand in cand cu solutie salina pentru curata rea de resturi celulare sau de sange. In timpul examinarii se pot inregistra imagini video sau se pot face poze. dar intreaga procedura (ce include si pregatirea) poate dura pana la o ora sa u chiar mai mult.exista o leziune la nivelul tegum entului sau o rana infectata langa articulatia care urmeaza sa fie examinata. Daca este nevoie si de o interventie chirurgicala pentru a repara o problema articulara descoperita in momentul investigatiei va fi facuta inca o in cizie mica unde va fi introdus un alt instrument subtire in articulatie.6 cm langa articulatie. Artroscopia nu se face daca: . recuperarea ar put ea dura ceva mai mult. . o leziune articulara sau o afectiune de tip chirurgical .distrugerea ar ticulatiei este severa (de exemplu artrita severa ) . Dupa aceasta examinare articulatia va fi protejata pentru cateva zile. Trebuie sa fie intrebat me dicul specialist in legatura cu exercitiile recomandate pentru recuperarea funct ionalitatii articulatiei. Aceasta face ca articulatia sa fie rigida si foarte putin flexibila si poate fi data de o afectiune numita spondilita ankilop oetica.

are afecti uni hematologice. artroscopul este introdus in corp prin interm ediul unei incizii mici in piele. Taierea sau eliberarea unui ligament st rans poate duce la cresterea mobilitatii in cazul unei articulatii intepenite obtinerea unei biopsii tisulare sau obtinerea unei mici cantitati de lichid sino vial care pot fi examinate ulterior in laborator .pot fi taiate ligamentele. efectuarea unei interventii chirurgi cale pentru rezolvarea problemelor articulatiilor. tendoanele sau cartilagiile) pot fi reparate sau curatate . Daca se face o interv entie chirurgicala se vor face alte incizii mici prin care vor fi introduse inst rumentele. chiar si afectiuni ale venelor cum ar .permite un timp de recuperare mai mic .este mai ieftina . precum si tesuturile solide ce acopera capetele oaselor (cartilagiul) si f ormeaza o zona tampon intre acestea.se pot indeparta depozitele de calciu sau diverse asperitati ale oaselor . Aceasta procedura poate fi utilizata pentru diagnosticarea problemelor articulatiilor. reparate sau reconstruite.Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articula tiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale. artroscopia permite doctorului sa descopere modificarile articulatii lor. La fel ca si in cazul chirurgiei clasice (care implica o incizie mult mai mare).tesuturile moi ( cum ar fi ligame ntele. Totusi. la nivelul genunchiului. in comparatie cu chirurgia clasica. Artroscopia permite doctorului sa studieze suprafata articulatiilor si tesu turile moi ce le inconjoara. cum ar fi tesutul ce leaga oasele intre ele (ligame nte).int erventia chirurgicala necesara tratarii unei afectiuni articulare Cand artroscop ia este folosita intr-o interventie chirurgicala: . in mod obisnuit. inclusiv la cele anestezice . pentru indepartarea corpurilo r straine sau pentru monitorizarea unei boli sau a eficacitatii unui tratament. In timpul artro scopiei se poate colecta o mostra de tesut pentru biopsie. In timpul artroscopiei.evaluarea si diagnosticarea problemelor articula re cand un examen fizic sau alte examinari cum ar fi radiografia. Imaginile de la camera pot fi vazute pe un monitor. De cele ma i multe ori. chirurgia clasica necesita internarea pacientului Artroscopia este folosita in: . numita artros cop. i nclusiv medicamente anticoagulante cum ar fi warfarina sau aspirina .unele probleme mai grave ale articulatiei pot fi rezolvate cu ajutorul imbinarii artroscopiei si chirurgiei. Artroscopul are o sursa de lumina si o camera video atasata de el. Artroscopia este efectuata. subtiri. Tr ebuie discutat cu medicul daca pacientul(a) in cauza: .este mai putin d ureroasa .in cazul unor cicatrici tisul are sau in cazul unei zone de la nivelul articulatiei care este inflamata si tre buie indepartata . teste sangvine .este in tratament cu vreun medicament. umarului s i gleznei.poate fi f acuta in regim de policlinica si nu necesita internarea peste noapte. computer tomograful sau rezonanta magnetica nucleara nu sunt concludente .12 ore inainte de efectuarea procedurii. artroscopia: . Artroscopia este realizata intro policlinica fara sa fie necesara internarea pacientului. Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 8 . Aceste imagini marite furnizeaza o imagine foarte clara a incheieturii.este alergic la vreun me dicament.

totodata. Este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare de sange si/sau un test de urina inainte de artroscopie. Dupa examin are pacientul poate simti o usoara senzatie de durere. durerea si senzatia de caldura nu dispar de la nivelul art iculatiei. Aceasta este pe termen sc urt si va disparea in maxim doua saptamani. edemul. Complicatiile sunt neobisnuite pentru aceasta i nvestigatie.are un istoric de infectie. Daca pacientul va suporta o anestezie locala acesta va simti o senzatie ca o arsura la nivelul pielii. Cand apa re aceasta problema este necesar un tratament medical imediat pentru scaderea pr esiunii. Daca persoana i n cauza este supusa unei anestezii generale. Daca examinarea se face la nivelul articulatiilor bratului este foarte probabil ca dupa procedura pacientul sa aiba bratul imobilizat cu o esarfa sau cu o atel a. in articulatia afecta ta . Mai poate exista si un risc mic de afectare a structuril or din interiorul articulatiei. poate influenta obtinerea unei imagini curate in cadrul examinari i .eritem ul (roseata). Daca examinarea se face la nivelul gleznei. Exista un mic risc de infectie. mai ales daca se si inter vine chirurgical in timpul investigatie. Daca exista aceste simptome nu .are un istoric de artrita sau artroza.are un istoric de fractura sau leziune la nivelul articulatiei Inainte de p rocedura pacientul va fi rugat sa semneze un acord scris. Daca persoana este anesteziata pe cale generala aceasta nu-si va mai simti membrele inferioare sau cele superioare pentru cateva ore.fi tromboza venoasa profunda . In cazuri rare. Este normal ca articulatia supusa ex aminarii sa fie sensibila pentru inca o saptamana.durerea sau/si edemul la nivelul artic ulatiei continua sau se inrautatesc . Acesta va trebui sa di scute inainte cu medicul despre orice nelamurire despre procedura si riscurile a ferente.locul inciziei sangereaza excesiv . de form are a unui hematom ce poate afecta membrul respectiv sau de lezare nervoasa sau a articulatiei in sine. Aceasta substa nta poate cauza inflamatie si va face aproape imposibila efectuarea artroscopiei si. Pe masura ce este introdus artroscopul pacientul poate simti o senzatie de durere usoara. aceasta va fi inconstienta in timpu l interventie. Unele afectiuni date de artrita pot face dificila si une ori chiar imposibila efectuarea acestei examinari . poate aparea o problema serioasa numita sindromul compartimental datorita unei cresteri a presiunii la nivelul m usculaturii (in special la nivelul gambei sau la nivelul antebratului). Poate aparea sangerare la locul inciziei. Trebuie stiut ca dupa examinare pacientul nu poate conduce.a avut in ultimele zece zile o examinare radiologica cu folosirea unei substante de contrast.este posibil sa fie insarcinata . Foarte rar pot aparea complicatii in urma anesteziei generale. genunchiului sau c oxofemural medicul va intreba pacientul daca dupa procedura are nevoie de carja. Acestea pot fi semne ale tromboflebitei. iar in momentul in care doctorul mobilizeaza instrumentul in articulatie poate simti o senzatie de smulgere. Trebuie luata legatura imediat cu medicul daca: . cum ar fi artrita septica. Trebuie intrebat medicul spec ialist cat de mult va sangera sau va drena locul inciziei si de asemenea cat tim p va fi edem la locul respectiv. Trebuie discutat si despre cum va decurge examinarea si ce vor indica r ezultatele.

crest erea intensitatii durerii.infectii .distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afectiuni cum ar fi artrita .limfadenopatia la nivel cervical. Factorii care pot interveni in acuratetea rezultatelor examinarii pot fi: .daca pacientul are artrita.drenarea de puroi de la locul inciziei . fragmente d etasate sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumore te. in plus. fragmente detasa te sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumorete.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afect iuni cum ar fi artrita . al antebratului. sanatoasa ligamentele apar ca ni ste cabluri de culoare alba.febra sau frisoane aparute fara o alta cauza Artroscopia este o procedu ra interventionala ce permite medicului sa vizualizeze interiorul articulatiei c u ajutorul unui instrument numit artroscop. Daca nu este nici o m odificare vizibila la nivelul articulatiei doctorul poate concluziona ca articul atia este normala si nu este cauza simptomatologiei pacientului Patologic Intr-o articulatie lezata ligamentele si cartilajele au culori si forma modifica te. Aceasta poate face investig atia dificila sau chiar imposibila . poate impiedica vizualizarea clara a acesteia i n timpul investigatiei . Exem ple de leziuni la nivelul articulatie sunt: .rupturi sau deplasari.trebuie masata zona respectiva .extinderea eritemului din zona afectata . a eritemului sau a caldurii in zona respe ctiva . chiste sau ganglioni . a edemului. terapia fizica sau interventia chirurgicala. Daca exista o leziune la nivelul articulatiei medicul poate vedea acest lucr u si poate chiar interveni chirurgical pentru a repara problema respectiva. In mod normal medicul poate discuta rezultatul interventiei imediat dupa ce ace asta s-a terminat. Medicul poate determina daca articul atia este una normala doar prin vizualizarea acesteia cu ajutorul artroscopului. Artroscopie Normal: Intr-o articulatie normala. c histe sau ganglioni .daca pacientul a avut o radiografie cu substanta de contrast la nivelul articulatiei cu mai putin de 10 zile inainte. acestea pot fi: . Substanta de contrast poate da inflamatie la n ivelul articulatiei si.rupturi sau deplasari.infectii Dupa ce medicul a evaluat articulatia el poate recomanda tratamentul medicamento s. sau a canalului in ghinal .apar semne de infectie. Cartilajul este moale si alb.

7 mg/dL Valori crescute sau scazute Valori crescute ale bilirubinei in sange pot aparea fie datorita cresterii producerii de bilirubina. Deoar ece ficatul unui nou nascut este imatur din punct de vedere functional. aceasta afectiune nu este una grava. fenit oina. Valorile bilirubinei la adulti Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina i ndirecta (Bilirubina totala minus bilirubina directa) 0. Determinarea c antitatii de bilirubina directa si indirecta poate ajuta in determinarea cauzei excesului de bilirubina. flurazepam.0 (mg/dL) 0. Desi icterul poate aparea in cazul unor persoane cu sindr om Gilbert. la prema turi acesta nu este capabil sa elimine bilirubina intr-un mod adecvat astfel ca acesta este mult mai predispus sa faca icter fata de un nou-nascut la termen.3–1. unele anticonceptionale. Sindromul Gilbert este o afectiune mostenita ce afecteaza m odul in care ficatul proceseaza bilirubina si este o cauza frecventa a cresterii bilirubinei in sange. Medicamentele care pot scadea nivelul de bilirubina includ vitamina C (acidul ascorbic). al unor probleme ale sistemului digestiv ce apar datorita u nei reabsorbtii excesive a bilirubinei sau al unui blocaj a ductelor biliare dat orita unor pietre la nivelul vezicii biliare sau a unui cancer pancreatic.Scaderea eliminarii de bilirubina poate fi cauzata de o serie de infectii cum ar fi colecistita (inflamatia vezicii biliare) sau de deficitul un or enzime ereditare. sanatos Varsta nou nascutului Nivelul de bilirubina Sub 25 ore Icter evi dent Intre 25 si 48 de ore Mai mare de 15(mg/dL) .Afectarea severa a fica tului creste atat nivelul bilirubinei directe cat si a celei indirecte. Scaderea eliminarii bilirubinei poate aparea ca rezultat al unei afectiuni a ficatului cum ar fi hepatita.2–0. fie datorita unei eliminari sca zute a acesteia.1–0. Ni velele ridicate ale bilirubinei pot fi cauzate de distructia rapida a hematiilor care poate aparea in cadrul unei reactii alergice in urma unei transfuzii de sa nge sau in cadrul unei anemii falciforme. diazepam. Valori normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. fenobarbitalul si teofilina.Bilirubina Prin dozarea bilirubinei se intelege masurarea cantitatii de bilirubina din sang e. ciro za sau mononucleoza. Nivele de bilirubina ce ar putea necesita tratament in cazul unui nou nascut la termen. indometacin.Medicamentele care pot creste nivelul b ilirubinei includ multe antibiotice.3 mg/dL 0. Distrugerea excesiva a hematiilor creste nivelul de bil irubina indirecta mai mult decat nivelul de bilirubina directa. Blocajul cailor biliare datorita litiazei sau cancerului pancreatic duce la cresterea cantitatii de bilirubina directa mult mai mult decit cea indirecta.

cum ar fi hepatitele sau ciroza. In cazu ri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina.Intre 49 si 72 de ore Mai mare de 72 de ore Mai mare de 18 mg/dL Mai mare de 20 mg/dL Nota: Un prematur sau un nou nascut bolnav cu nivele ale bilirubinei sub cele di n tabel poate necesita tratament. Apoi este aplicat un tampon si acul se retr age usor. pentru cateva m inute si apoi este aplicat un mic bandaj. Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa be a cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea bilirubinei. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv. cum ar fi fototerapia. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor. Prelevare sangelui la nou-nascut Pentru prelevarea sangelui de la nivelul calcaiului se foloseste un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cat eva picaturi de sange. cat si pentru a vedea daca medicamentele ad ministrate au produs leziuni la nivelul ficatului . Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (preze nta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). Pentru cop ii nu este necesara o anume pregatire. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune he molitica la un nou-nascut . Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari.in investigarea unui eventua l blocaj al ductelor biliare. cat si pentru a vedea daca medic amentele administrate au . Locul unde va fi introdus acul va fi steril izat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. garoul poate fi desfacut. Uneori tre buie sa se recolteze in mai multe recipiente. Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punction eaza cu un ac mic.i n evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatul ui. pentru a opri sangerarea. Se apasa pe locul respectiv. despre risc urile aferente. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se at aseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. Atunci cand a fost recoltat sufici ent sange. Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin a plicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat u n bandaj usor. cum ar fi hepatitele sau ciroza.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masi va a hematiilor (celulele rosii). Dozarea bilirubinei este fo losita: . Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. Recoltarea dintr-o vena Asistenta medicala va aplica un garou (ba nda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre ven ele situate sub nivelul garoului. despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neon atal.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Acest lucru face posibila o mai buna vizualiza re a venelor si usureaza introducerea acului. Trebuie sa fie pregatit inc a un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respe ctiva nu vine suficient sange. tumori pancreatice sau i n cazul altor afectiuni . care necesita tratament. Dozarea bilirubinei este folosita: .

Nou nascutul poate simti un usor disconfort in momentul intepaturii. de obicei. imbatranite la nivelul ficatului. printre care cresterea distrugerii hematiilor imediat dupa nastere . urina nu contine bilirubina. sunt necesare teste aditionale pentru a determina ca uza prezentei acesteia. Se produce prin distr ugerea celulelor rosii (hematiile). ce scade nivelul de bilirubina . Daca bilirubi na este detectata in urina. care nec esita tratament. cum ar fi fototerapi a. nou nascutii cu icter fiziologic necesi ta tratament special – fototerapia – pentru a preveni posibilitatea aparitiei leziun ilor sistemului nervos central si a unui posibil retard mintal. Totusi. Totusi. In mod normal. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. Factori care pot interfera cu aceasta exa minare si cu acuratetea rezultatelor. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. cu exceptia nou nascutilor. Testu l de bilirubina (dozarea bilirubinei) reprezinta o investigatie ce arata cantita tea de bilirubina din sange. Bilirubina exista in sange sub doua forme: . care este colectat in vez ica biliara si deversata in duoden in momentul digestiei).produs leziuni la nivelul ficatului . majoritatea o amenilor nu simt deloc durerea sau au un disconfort minor in momentul pozitionar ii acului in vena. tumori pancreatice sau in cazul altor afectiuni . atunci cand acul strapunge pielea.in investigarea unui eventual blocaj al du ctelor biliare. care se gaseste in bila (lichid de secretie al hepatocitului. in unele cazuri.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. Bilirubina este eliminata prin scaun dandu-i culoarea maronie specifica. Aceasta este cauza cea mai frecventa a icterului neonatal. Bilirubina este o substanta galben-maronie. Gradul de durere resimtit poate depinde de indemanarea asiste ntei medicale. Icterul fiziologic. includ: . Recoltare a sangelui la nou nascuti (din calcai) O scurta durere.Bilirubina mai poate fi masurata si in urina. dispare de la sine intr-o saptamana. Bilirubina poate fi masurata si in lichidul amniotic daca bebelusul are risc de eritroblastoza f etala (o afectiune in care sunt distruse celulele rosii). fara sa ca uzeze probleme.cofe ina. Nivelele ridicate ale bilirubinei in urina pot indica fa ptul ca nu a avut loc eliminarea normala a bilirubinei de catre ficat. de starea venelor si de sensibilitatea fiecaruia la durere. Recoltarea sangelui dintr-o vena In caz ul recoltarii sangelui dintr-o vena este posibil ca adultii sa nu simta nici o d urere sau sa simta o mica ciupitura in momentul in care sunt intepati cu acul. mai ales. ca o piscatura se poate simti. U nele persoane pot simti o usturime cand acul este in vena. care in mod normal creste nivelul de bilirubina indirecta De retinut! Multi nou nascuti pot prezenta icte r fiziologic intre zilele 1 si 3 de viata. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .cura de slabire. Icterul fiziologic apare la nou nascutii sanatosi din mai multe motive. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formare a de calculi la nivelul vezicii biliare). In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilo r (celulele rosii).

De aceea. iar cantitatea de bilirubina indirecta se obtine din scaderea bilirubinei directe din cea totala. Excesul d e bilirubina (hiperbilirubinemia) la un nou-nascut poate cauza.La copi i cu probleme de sangerare poate aparea o sangerare continua in urma recoltarii. uneori. prin aplicarea unor comprese calde de cateva ori pe zi. prin transf uzii sangvine ce reduc nivelul bilirubinei. Icterul.bilirubin a directa (conjugata). Aceasta forma de bilirubina nu se dizo lva in apa (este insolubila). Bilirubina indirecta la nivelul fluxului sangvin d in ficat se transforma intr-o forma solubila (directa sau conjugata) .bilirubina indirecta (sau neconjugata). Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. Se poate reduce riscul aparitiei vanataii prin apasarea locului in tepaturii timp de cateva minute dupa extragerea acului. Este posibil ca aceasta problema sa fie descoperita in timpul recoltarii aceste i probe. care are ca si corespondent in investig atii cresterea bilirubinei in sange.he patice (hepatite) .. sangele se va preleva de la nivelul calcaiului. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de c alculi la nivelul vezicii biliare). leziuni la nivelul sistemului nervos central. Este forma solubila de bilirubina (care se dizolva in apa ) si rezulta din bilirubina indirecta datorita transformarii ce are loc la nivel ul ficatului.Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului. cum ar fi hepati tele sau ciroza. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. anomalii fizice si chia r poate duce la deces.obstructia ductelor bilia re (ducte care permit trecerea bilei din ficat in intestinul subtire). iar acest lucru se face prin fototerapie si in cazurile mai grave. dupa recoltare.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. poate aparea o inflamatie la acest nivel.in investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare. Acesta reprezinta coloratia in galben a pielii si a sclerelor. Recoltarea sangelui dintr-o vena Exista un risc foarte mic de a face co mplicatii la recoltarea sangelui din vena. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au produs leziuni la nivelul ficatului . nou-nascutii care prezinta icter trebuie tratati . Nivelul de bilirubina totala si directa sunt masurate in mod direc t prin teste ale sangelui. Recoltarea sangelui la nou nascuti (din cal cai) Exista un risc foarte mic de aparitie a unei probleme serioase in cazul ace stui tip de recoltare. poate aparea in urmatoarele afectiuni: .ale sangelui (anemie hemolitica) . tumori pancreatice sau in cazul altor afecti uni . warfarina sau alte medicamente anticoagulante (care subtiaza sangele) p ot creste riscul de sangerare. In cazul nou-nascutilor.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (cel ulele . Aceasta poarta numele de flebita si s e trateaza de obicei. A spirina. Daca o persoana are probleme cu coagularea sangel ui sau este in tratament cu aspirina sau warfarina va trebui sa anunte doctorul inainte de recoltare. Dozarea bilirubinei este folosita: . O sangerare prelungita poate fi o problema pentru cei cu afectiuni ale sangelui. Rareori. cecitate (orbire).

Metabolismul bazal. MB se refera numai la energia necesara pentru intretinere a activitatii vitale in stare de repaus absolut. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. Biochimia organismului Cunoasterea fenomenelor biochimice care au loc in timpul efortului fizic prezint a o importanta deosebita in procesul de practicare stiintifica a culturii fizice si sportului. cum ar fi h epatitele sau ciroza. care implica un consum suplimentar de energie fata de cel solicitat in cadrul proceselor vitale normale. indispensabile pentru realizarea oricarei performante sportive. care necesita tratam ent.in investigarea unui eventual blocaj al duc telor biliare. dar numeroase conditii pot mari consumul energetic. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). Dozarea bilirubinei este folosita: . cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au p rodus leziuni la nivelul ficatului . Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. destul de dificil. tumori pancreatice sau in cazul altor a fectiuni . In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. dar fara un antrenament prealabil poate pro duce. Metabolismul bazal (MB) se exprima prin numarul de calorii degajate pe metru patrat de suprafata corporala timp de o ora. care nece sita tratament. cum ar fi fototerapia. In urma unui efort care depaseste MB se produce lucru mecanic ce poate fi masurat in kilogram -metri pe minut (Kgm/min). num it si metabolismul energetic de repaus reprezinta bilantul energetic al unui org anism aflat in repaus complet la o temperatura mare ambianta de 20 grade C dupa un post de 12-18 ore. un organism tanar. Datorita reactiilor de asimilare si a miscarii organelor din tubul digestiv.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. cum ar fi fototerapia .pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal.in evaluarea fun ctiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. Orice activitate sportiva presupune un efort mai mic sau mai mare . sanatos. In cazuri rare poate f i nevoie si de o transfuzie sangvina. un lucru mecanic de numai 700-800 Kgm/min timp de 20-30 minute. un efort moderat produce o crestere de 100-200%. El variaza in fu nctie de sex si varsta. fie ca e vorba de neutralizarea temperaturilor ridicate prin transpiratie. Temperatura poate pr oduce si ea un consum alimentar de energie. iar un efor t fizic intens are ca rezultat o crestere de 10-20 ori a necesarului de energie. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .rosii). Un sportiv poate efectua un efort de 110 Kgm/s timp d e citeva secunde (8-10) sau de 1500-1700 Kgm/min timp de aproape o ora. Travaliul muscular. . fie ca este vorba de lupta impotriva temperaturilor coborate prin contractii musculare care degaja caldura. chiar daca este foarte redus face sa cr easca MB cu 20-60%. asa numitul metabolism bazal. avand valori mai mari la barbati fata de femei si la tin eri fata de varstnici. al imentatia provoaca si ea o crestere a consumului energetic. Prin compararea acestor valori se poate pune in evidenta foarte usor de osebirea dintre capacitatea de efort a organismelor antrenate si neantrenate si se releva importanta antrenamentului si a obisnuintei de a efectua efort fizic. In acela si timp. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (celulele rosii). care trat eaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale.

an trenamentul ofera organismului posibilitatea de a reactiona la solicitari. influentand negativ desfasurarea activitatii cerebrale.Si modul de utilizare a rezervelor glucidice este diferit la organismele antrena te fata de cele neantrenate. un sistem metabolic mult mai eficient de producer e a energiei. manifestate prin restructurarea structurala si fu nctionala a organismului. Concentratia de ATP se mentine constanta la acest nivel. ci s i la cresterea capacitatii de a bloca fenomenele negative consecutive unor efort uri intense. Revenirea este cu atat mai rapida si mai stabila cu cat organismul a fost mai bine antrenat. ale carui efecte sunt benefice nu numai pentru sistemul muscular. la animalele antrenate s-a observat o crester e a capacitatii tesutului cerebral de a neutraliza variatia de concentratie a di feritelor substante chimice din sange. Experientele care au fost efectuate pe animale au aratat ca antrenamentul duce nu numai la cresterea capacitatii generale de efort. Pacientul poate sa simta si o usoara presiune c and e introdus acul de biopsie. La aceeasi intensitate a efortului. Experimentele au confirmat efectul pozitiv al antrenam entului fizic asupra capacitatii de neutralizare a pH-ului acid al sangelui. la inc eputul efortului transpiratia este foarte acida datorita producerii de acid lact ic. In ceea ce priveste creierul. numai in acest fel putand sa obtinem cu adevarat o minte sanatoasa in tr-un corp sanatos. rez ultat ca urmare a efortului. Glicoliza este activata atunci ca nd creste concentratia acidului lactic in sange. In urma unor masuratori efectuate la boxeri. ulterior ea va reveni la valori normale datorita capacitatii crescute de neu tralizare. un organism antrena t consuma 57 ml O2/Kg corp/min iar un organism neantrenat numai 45 ml O2/Kg corp /min. Biopsia aspirativa cu ac fin Daca se injecteaza un anestezic local. ci pentru intregul organism. Gradul de disconfort resimtit va depinde de cat de multa durere simte pacientul de la ace. animalele antrenate au prezentat o crestere a activitatii enzimatice cu 50 % fata de animalele neantrenate. Locul in care se efectueaza biopsia aspir ativa cu ac fin poate fi dureros cateva zile si se poate forma o vanataie. se poate simti o mica intepatura la locul unde se injecteaza anestezicul. dar in mod neeconomic deoarece materia prima nu este folo sita in totalitate pentru producerea energiei. La nivelul musch ilor. lipidelor si proteinelo r. ceea ce are ca urmare cresterea energiei produse intr-o anumita perioada de t imp. Medicul poate recomanda administrarea unui antialgic usor. odata cu depasirea unui consum de 220 Kcal/Kg corp/min la organisme tinere neantrenate sau 280 Kcal/Kg corp/min la organisme antrenate. Consumul crescut al oxigenului de catre organismele antrenate se datoreaza degradarii aerobe a glucozei. doban direa unor caracteristici noi. partea corpului in care se face biops ia si priceperea medicului specialist. La cobaii care au fost antrenati sa inoate s-a observat in ficatul lor o accelerare a procesului de utilizare a glucidelor. In momentul in care necesitatile energetice ale org anismului cresc fata de valorile normale intra in actiune glicoliza care produce energie foarte rapid. Prin solicitarile sale specifice care se repeta in mod regulat. Ce se intampla dupa aceea? Medicul specialist va aplica o oarecare presiune la locul biopsiei pentru a preveni sangerarea si va pune si un bandaj adeziv deasupra loc ului punctiei. Toate aceste fenomene se produc si in corpul um an. cum ar fi paracetamol (acetaminofen) . in timp ce la animalele neantrenate aceasta valoare scade consid erabil. De aici necesitatea de a efectua un antrenament fizic sustinut regulat.

. roseata. infectie sau alte maladii. Zona trebuie pastrata uscata pentru 24 de ore. daca pacinetul simte vreo durere cand ajunge acasa. Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). De asemenea. medicul introduce un ac mai g ros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. medicul poate misca acul in mai multe directii pentru a se asigura ca va extrage destul fluid sau o cantitate suficienta de celule pentru examenul microscopic. Medicul va sterge cu alcool sau cu betadina. Aspiratia cu ac fin poate fi singurul test care poate p reciza natura canceroasa a unui nodul. se poate face un test imagistic. pentru a vede a unde va introduce acul. Ce este biopsia aspirativa cu ac fin ? Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). cresterea in volum sau febra mai mare de 38 de grade celsius in zilele imediat urmatoare. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celul e. tract respirato r sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. organe genitale. Materialul e apoi examinat la microscop. Procedura dureaza de la cateva secunde la cateva minute. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau biopsia chirurgicala. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau bi opsia chirurgicala. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. ganglioni limfatici. cum ar fi CT sau ecografie. iar nodulul va disp area. Intr-o biopsie chi rurgicala. I n biopsia prelevare de tesut. Un spec ialist introduce un ac fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fl uid. Medicul va fixa nodulul cu o mana si va introduce un ac fin atasat unei seringi in nodul. radiologul poate fi medicul care va efec tua aspiratia Daca nodulul e un chist. organe genitale. In unele cazuri se poate face o ane stezie locala injectabila pentru a amorti pielea din zona respectiva. infectie sau alte maladii. totusi in unele cazu ri se pot folosi si alte tehnici. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. Apoi va aspira in seringa fluidul sau celuele. totusi in unele cazuri se pot folosi si a lte tehnici. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. Medicul trebuie contactat daca apar sangerari. fluidul e indepartat. Daca medicul nu poate simti cu usurinta nod ulul. ganglioni limfatici. In biopsia prelevare de tesut. cavitate bucala (gura). tract respirator sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. fica t. ficat. Aspiratia cu ac fin poate fi singu rul test care poate preciza natura canceroasa a unui nodul. Materialul e apo i examinat la microscop. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celule. Un specialist introduce un a c fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fluid. medicul introduce un ac mai gros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. In acest caz. Biopsia sanului O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analiz at la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san.sau ibuprofen. Intr-o biopsie chirurgicala. cavitate bucala (g ura).

Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala.ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu a c fin sau prin punctie . De retinut . Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop. va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii .pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign. Acest test ajuta la descoperirea celulelor care a u un ritm de crestere rapid. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in c are se decide sa prescrie un tratament hormonal. Acul de biop sie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canc eroase. Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele . . Daca este nevoie de inca o proba d e tesut trebuie facuta o biopsie deschisa . in cadru l tratamentului general. Acestea pot include: .her 2/neu. dar de asemenea. pot fi intalniti daca fe meia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie . Apoi se va face o analiza mult mai amanunti ta a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile . noduli fibrochistici. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi l asat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie. Sunt prezente celule canceroase Ce poate afecta examinarea Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia. Ac estia dispar dupa aparitia menopauzei. Daca este vorba de hiperplazie du ctala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistente i celule canceroase.Rezultatul biopsiei de san Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipic e Patologic Afectiunile benigne pot include chistele.daca este gasit tesut canceros. De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma un or noduli. Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea u nui tratament cat mai bun . cum ar fi tamoxifenul. tumo ri solide de tipul fibroadenoame.markeri tumo rali si proteina .prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normal a. Nu va disparea dar nu se trans forma in mod obisnuit in tumora maligna.citometrie in flux.proba biopsica poate fi examinata im ediat. care sunt mai degraba celule maligne . calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia duct ala atipica sau alte modificari ale celulelor.cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa da r cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia c u ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva. Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop.75% din nod ulii la san sunt benigni . mai ales inainte de perioada menstruala.in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de es trogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot infl uenta dezvoltarea tumorii. De asemenea pot da informatii despre posibilitatea re caderilor.

Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marime a unei penite de stilou. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati. Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela. Urina poate avea culoa rea verde 24 de ore.durerea dureaza mai mult de o saptamana .biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Pacienta treb uie sa anunte medicul daca: . Infectia poate fi tratata cu antibiotice. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san . a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este d escoperit un nodul. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia sant inela. Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfe dem) . la mamografie sau la ecografie. pentru cateva zile. Exista un risc de infectie la locul in ciziei pentru biopsiere.limfatici de la acest nivel au fost afectati. Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o for matiune solida sau una lichida (un chist). utilizeaza un ac special-trocar.aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza l a microscop. Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase. Se poate ca pacientei sa i i ramana. Se va f ace o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a l ua biopsie din tumora respectiva. Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras.persista eritemul. un alt tip de bio psie este necesara . Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anu mita zona de tesut de la nivelul sanului. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii .biopsie prin punctie. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat ap oi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. culoarea albastra pe piele. Est e folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zo na suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interv entia chirurgicala. Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mam ara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de u n cancer la san. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san . acestia vor fi extirpati pentru a limita ex tinderea cancerului. sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei . edemul.biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de ex tirparea tuturor ganglionilor. Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemulu i la nivelul bratului. Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la niv elul ganglionilor limfatici. Daca nu este lichid. Acesti ganglio ni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul. O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descope ra celule canceroase: . O biopsie de san este indicata in momentul cand.biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala.apare febra Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la lo cul .

Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala. Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri. Biopsia c u ac fin nu lasa cicatrici.are probleme hematologice sau este in tratament cu m edicamente anticoagulante cum ar fi aspirina. Aspiratia pe ac fin Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist.este insa rcinata sau exista aceasta posibilitate Daca biopsia este facuta sub anestezie l ocala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui. in policlinica sau in spital. sau de un medic chirurg. heparina sau warfarina .inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. cum ar fi test e de sange. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiu nii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord. acul va fi introdus in piele pana la nivelul form atiunii tumorale. Pacienta se va dezbr aca pana la brau. pot fi necesare inainte de biopsie. de un medic radiolog. umflat. Doctorul va aneste zia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani. Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil. Biopsia se poate face in cabinetul medicului. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de bio psie si i se va prinde o linie venoasa. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se . Este utila folosirea unui sutien pentru 2 . Biopsia s e va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. In cazul unei anestezii locale s e va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Se poat e ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie . Dupa ce zona este anesteziata. Alte examinari. 2 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este malig na sau benigna. inclusiv la c ele folosite la anestezie . Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul bi opsiei.este alergica la vreun medicament.3 zile.3 zile dupa biopsie. Daca se f ace biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance ti mp de 8-12 ore inainte de biopsie. un m edic de familie. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore. Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridic e greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul torac elui. Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii. in mod normal. cu vanatai. Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul: este sub un anumit tratament . Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri. Dupa primele trei tipuri de biopsii se po ate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 . Durerea va disparea intr-o saptamana. In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta.

Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. de sutura. Incizia facuta va avea nevoie. Biopsia gh idata Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. ce va fi pus pe umerii acesteia. majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zone i unde va fi facuta biopsia. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute.va preleva tesut pentru examenul histopatologic. sau de un medic chirurg. un medic de familie. Cu aju torul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul t umorii. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute. Ecografia p oate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Poate fi realizata in cabinetul medicului. in locul in care va introduce acul de biopsie. Apoi doctorul va fac e o anestezie locala. In timpul biopsiei pacienta va sta int insa pe patul de examinare. Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie. Apoi acul este extras. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. Mostra biopsica va fi trimisa la labo rator pentru a fi examinata la microscop. in mod normal. chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apo i va fi pus un bandaj usor. Pacie nta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Pacienta nu va fi . apoi va fi apli cat un bandaj usor. Pacienta va fi intinsa d e patul de examinare. ce are un orificiu special prin care va intra sanul. Biopsia deschisa Acest tip de biopsie este realizat a de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital. Daca se hotaraste fol osirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin interme diul careia i se vor administra medicamentele. Din acest timp. Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie. Se poate face cu anestezie locala sau generala. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei. un radiolog. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea . Daca tumora este solida se va p releva tesut pentru examenul la microscop. Dupa ce ane stezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute. Biopsia prin punctie Acest tip de biops ie poate fi facuta de un medic internist. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. Pacienta va s ta intinsa in timpul investigatiei. Im ediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la niv elul pielii. c e va fi pus pe umerii acesteia. Se va aseza pe o masa speciala. Daca se foloseste a nestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative. Va fi pusa o compresa la locu l inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiun ii tumorale. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in func tie de pozitia formatiunii tumorale. in policlinica s au intr-un spital. Va fi e xecutata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii.

Investigatia dureaza cam 60 de minute. cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.constienta in timpul biopsiei. In mod nor mal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoar e. Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor. O temperatura de 38 de grade poate fi prezenta chiar imediat dupa investi gatie. . Medicul va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedura. Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi.apare febra ce dureaza mai mult de 24 d e ore. dar rezultatele testelor vor f i disponibile abia dupa 2 .exista dificultati in respiratie . Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau du pa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale.tusea contine mai mult de 30 de ml de sa nge .mostra de tesut este prea mica pentru a putea fi analizata De asemenea biopsia este luata dintr-o mica pa rte a tesutului pulmonar si exista astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevata din zona afectata de cancer. de secretii dense sau de tumori care pot bl oca caile respiratorii Biopsia care poate arata diferite infectii ale plamanului. Bronhoscopia . Bronhosopie Normal: Caile respiratorii au un aspect normal Patologic Prezenta de corpi straini.explorarea vizuala a cailor respiratorii Trebuie anuntat medicul imediat daca: . sau boli cum ar fi tu berculoza sau cancerul pulmonar Ce poate afecta procedura Factorii care pot interfera in rezultatele investigati ei sunt: . Daca locul unde se afl a formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biops ie chiar din acea zona.4 zile. chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale. dar acest lucru nu este obligatoriu Rezultatele investigatiei Bronhoscopi a este o procedura terapeutica care permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii.o afectiune ce limiteaza extensia gatului .

Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o per na speciala.3 ore de la interventie. Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebui e sa stie urmatoarele lucruri: . Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta. Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respirat orii inferioare. Pacientii vor fi rugati sa lase d e o parte placa dentara. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitir e din timpul examinarii. Daca este nevoie. Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul pr in gura (nas) si va avansa printre corzile vocale. Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prele varea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. Bronhoscopi a cu bronhoscop rigid Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie g enerala. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp c at bronhoscopul este in caile aeriene. In ainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii. Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. medicul va introd uce usor bronhoscopul. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara. Dupa ce anestezia si-a facut efectul. un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. tensiunea arteriala si saturatia in oxigen. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. pana cand acestia pot inghiti din nou .nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie. Bronhoscopia cu bro nhoscopul flexibil Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa. aparatele auditive. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei.Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. ochelarii. Caile respiratorii pot fi curatate cu o so lutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la micro scop. lentilele de contact. bi juteriile. In final. Pacientul va ramane treaz da r somnoros tot timpul procedurii. medicul va anestezia local si nasul. cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala. I se va prinde si o linie venoasa. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. In acest moment va mai fi pul verizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrume ntul prin caile aeriene. Caile respira torii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca. sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist. iar pacientul isi va reveni dupa 2 . Doctorul va aplica un anestezic local la nivel ul gurii si al nasului. m edicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. Bronh oscopia dureaza intre 30 si 60 de minute. Si i se va prinde o linie venoasa.

o infect ie la locul de biopsie .nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa . . O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare. nu necesita anestezie generala. laringele. Bronhoscopia poa te diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze ob iecte sau tumori de la acest nivel.o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie. In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmo nara. Totusi acest lucr u este foarte rar. Complicatii ce pot aparea: . Inainte de a fi pus diagnosticul final. Se foloseste atunci cand: .voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale .pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie . In timpul bronhoscopiei doctorul va vizual iza gatul. Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax .infectii .daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului p entru cateva ore Riscuri Bronhoscopia este o procedura in general sigura. Bronhoscopia este o procedura terapeuti ca ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi: . subtire.tratate cu antibiotice . Medicul va hotari care est e cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte.cum ar fi pneumonia. De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei .trebuie ca saliva sa fi e scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respirato rii . este o procedura mai noua.spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului . a carei eficacitate este inca studiata. traheea si caile respiratorii inferioare. Desi c omplicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa fa ca aceasta examinare. cu alte rez ultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata.sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie .pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de manca re) ce .se realizeaza de obicei cu anestezie gen erala si utilizeaza un tub metalic. prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii. Acesta este mult mai mult folosit dec at cel rigid deoarece.bronhoscopia cu bronhoscopul rigid . in mod normal. drept.exista he moragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea b ronhoscopului flexibil . ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf. Bronhoscopia virtuala .tulburari de ritm . este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare. rezultatul biopsiei v a fi coroborat cu istoricul medical al persoanei.bronho scopie cu bronhoscop flexibil . Bronhoscopia poate fi m ult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene.daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale. cu examenul fizic. Exista doua tipuri de bronhoscopie: ..un tub lung.

cum ar fi sa ngerarile. inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor .nu pot fi indepartate cu cel flexibil Proceduri speciale. gazele arteriale. cum ar fi radiologia sau tomografia computeriza ta.diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi ana lizata microscopic .orice afectiu ne respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza.este i n tratament cronic .identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii.evaluarea si tratarea tumori lor din caile respiratorii .extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respirator ii . Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore s au poate avea dureri faringiene pentru cateva zile. Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic. arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice . Bronhoscopia Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica: . se realizeaz a cu bronhoscopul rigid. Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor. . Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura. daca pacientul va fi treaz in t impul examinarii. in cazul pacientelor. inclusiv la anestezice are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante exista posibilitatea ca. teste functionale respiratorii. . acestea sa fie insarcinate Medicu l va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucog rama. acesta are un gust de bautura alcool ica. dar nu verbal.diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar . Dupa i nvestigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri muscu lare. Pacientul poate tusi sau poa te avea senzatia de a varsa.suspiciunea de canceer bronho-pulmonar. dispneea. coagulograma. cand alte examinari. . Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul po ate simti un disconfort. Pacien tul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas. Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri : . cum ar fi dilatarea ca ilor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului. care trebuie comunicat medicului.prelevarea d e tesuturi.este alergic la vreun medicament. Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor resp iratorii in momentul in care bronhoscopul se misca. Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa perso ana sa observe si sange.controlul hemoragiilor (hemoptzie) Inainte de a fac e o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca: .orice sindrom bronsitic(tuse) care treneaza peste 2 sapataman i si care nu ar eo cauza cunoscuta. Daca se foloseste un anestezic local.

orice himoptizie de cauza necunoscuta. Astfel.orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta. In plus.hipersecretie bronsica(mucoviscidoza. cu posibilitatea vizualizarii calibrului bronsic de la trahee pana la bronsiile de calibru mic. a devenit o metoda extrem de eficienta in diagnosticul afectiunilor bronho pulmonare. imbunatatirea calitatii imaginii endoscopice si posibilitatea proiectarii acesteia la dimensiuni convenabile sau inregistrare a ei reprezinta achizitii nebanuite pana in urma cu peste un deceniu. bronsectazi i supurate. . Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. . status post bronhoplegie etc). dublate de profesionalismul si perfor manta medicilor bronhologi care lucreaza intr-o clinica de specialitate sunt gar antia unor servicii medicale de exceptie in domeniul respectiv. datorita progreselor inregistrate de catre companiile producatoare de aparatura medicala. testul arata doar daca . Toate cele de mai sus. stadiu in care posibilitatile te rapeutice sunt limitate. apeleaza la investigatii suplimentare. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor a ditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detecti e de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. pneumoptii interstitiele difuze pentr u efectuarea lavajului bronhoalveolar. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu r isc inalt. Bron hoscopul flexibil.stenoze traheale si bronsice. . corpi straini endobronsici. Deoarece examenul citologic BabesPapanicolau poate arata doar daca l a nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. Astazi ins trumentarul disponibil permite prelevarea de biopsii de mucoasa bronsica..dischinezie traheo-bronsi ca. . Sursa: Clinica de Diagnostic Gral Medical Bronhoscopia. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de tim p. Biologia moleculara a permis observ atia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din c ele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. cicatriceale etc. utilizarea laserului si a unor instrumente specifice permit efectuarea unor interventii terapeutice d e mare performanta. post trau matice. din engl. dec esele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. biopsi i tumorale sau transbronsice fara riscuri majore. . un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. cercetaril e medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. Human Papil lomavirus). a spirat de diverse substante. post intubatie prelungita.orice infec tie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacte riologic. iar daca nu exista acest tip d e HPV.

celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene.hepatita acuta . ci si pentru teste Ba bes-Papanicolau de rutina. cea mai sensibila metoda f iind PCR (Polimerase Chain Reaction).Cei care lucreaza in mediu toxic sau cu risc de lua virusu ri hepatitice Testele care exploreaza functia ficatului sunt urmatoarele: Biliru bina: . In plus. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate.Pacientii obezi . medic ii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si t ipul infectiei cu HPV. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. mai ales la persoanele cu risc de a face o boala hepatica.Pacientii cu colesterol crescut .Con sumatorii de medicamente (inclusiv anticonceptionale. C ine are risc mai mare de a face o boala hepatica? . sau nici un simptom. etc).anemii hemolitice .ficat alcoolic . face ca efectuarea periodica a unor teste care sa exploreze starea ficatului. Care sunt analizele pentru ficat? De obicei. o boala de ficat este descoperita cu ocazia unor analize ca re se fac pentru alta afectiune. nu pr ecizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotip are (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. Aceasta evolutie “muta” a bolilor de ficat. imbolnavirea initiala a ficatului poate da putine simptome. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. comportament sexual.este excretata prin bila. sa fie ex trem de importanta.Consumatorii de alcool . dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta.hepatita cronica . metoda folosita in laboratoarele Synevo.icter mecanic prin litiaza sau cancer de cap de pancreas/ cai biliare . I n concluzie.este produsul de degradare al hemoglobinei . care deseori NU sunt consi derate medicamente de catre utlizatoare) . da ca va exista o conlucrare intre medici si paciente.Creste in: .Pacientii cu diabet zaharat .Bolnavii care au avut hepatica sau ic ter de alta cauza . incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. patologii asociate. dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate a nterior. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). putand astfel sa decida o atitudine de screening si terap eutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. d andu-i culoarea galbena . Deseori.ciroza hepatica colestatica .

este produsul de degradare a proteinelor .este o enzima hepa tica .este transformat in uree d e catre ficat si eliminat prin rinichi in urina .se produce in ficat. starea de sanatate sau alte afectiuni coe xistente.ciroza.are rol in metabolismul unor aminoacizi . cafea. Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie se in terzice consumul de lichide. Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea.creste in special in hepatita. Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru as igurarea unei pregatiri satisfacatoare. sucuri de fructe etc. placenta (la gravide) . cancer. dar si in boli de rinichi cu pierdere de proteine . astfel incat tot colonul sa fie golit de materii fec ale.creste in ciroza hepatica deco mpensata Albuminele: . cum ar fi apa. ceai. pregatirea este mai di ficila decat investigatia in sine.are rol in metabolismul proteinelor .crest e in cazul distrugerii de celule hepatice ( hepatita acuta. Cercetatorii studiaza in prezent alte metode de pregatire care sa creasca complianta pacientilor. ficat alcoolic AST ( GOT): . ultimul scaun trebuind sa fie apa clara. supe. ciroza.scad in bolile de fica t severe . care are un gust sarat.se elimina prin bila. In seara premergatoare se bea un lichid re alizat din dizolvarea unor pulberi eliberate cu prescriptia medicului specialist (Fortrans). .creste la fel ca ALT GGT: . ci roza. Aceasta dureaza 1 zi sau 2. datorita regimului lichidian recomandat. Trebuie evitate lic hidele sau sucurile de culoare rosie.sunt proteine fabricate de ficat . hepatita acuta severa Colonoscopia virtuala Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala este identica cu cea pentru o c olonoscopie obisnuita. oase. . scade in bolile de ficat severe . In ziua premergatoare inves tigatiei este necesara evitarea alimentelor solide.enzima hepatica .scadere a lor contribuie la aparitia ascitei si edemelor ALT (GPT): . depinzand de varsta.enzima care se gaseste in ficat dar d estul de mult si in muschi .Amoniul: ..enzima din ficat.ciroza. Medicul specialist poate sa mai faca anu mite recomandari. canc ere si ficatul alcoolic Fosfataza alcalina: .se mai gaseste si in muschi . Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid. diareice. Acest lichid va determina scaune frecvente. rinichi. Pentru cele mai multe persoane. trebuind consumate doar lich ide. intestin.creste in icterul mecan ic Protrombina . hepatita cronica. in functie de recomandarile m edicului gastroenterolog.

Poate fi folosita in d epistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nive lul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali. in colon . . De ce trebuie luata in consideratie colonoscopia virtuala? In cazul persoanelor cu un risc mediu pentru cancerul colorectal. De oarece este o metoda noua de investigatie. dar se poate dovedi a fi utila in: . din anumite motive (de exemplu o t umora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obis nuit.se realizea za in departamentul de radiologie si implica un grad mic de iradiere . in care scanerul tomografiei computerizate (CT) preia imagini de la nivelul c olonului.este mai putin invaziva .monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor .screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tra tate chirurgical pentru aceasta afectiune . In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in u nele afectiuni.nu se pot vedea polip i mai mici de 10 mm .pretul nu este acoperit de casele de asigurari .necesita oprirea respiratiei pentru perioade scurte de tim p.monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale. fiind necesara colonoscopia obis nuita pentru a fi recoltate biopsii din tesuturi sau pentru a fi extirpati polip ii depistati. pacientul poate pl eca acasa si efectua activitatile obisnuite. in cazul persoanelor c u risc crescut nu este o investigatie adecvata.depistarea altor boli de la nivelul anusului.foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung ca re se introduce in rect si avanseaza in sus.screening -ul cancerului sau polipilor colorectali .evaluarea cauzei unei diareei cronice . astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale. colonoscopia v irtuala poate fi investigatia adecvata. Cu toate acestea.nu necesita sedarea paci entului. nu este larg disponibila. cum ar fi irigografia . Dezavantaje .evaluarea sursei unei hemoragii inte rne .sau tri-dimensional e ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului. . rectului sau colonului . in cazurile in care. CT se face in 2 pozitii: in decubit dorsal (pe spate) si in decubit an terior (pe burta) .Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi.dureaza mai putin timp .in cazul depistarii unui polip este necesara confirmarea prin colonoscopie obisnuita.evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului. denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sa u CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezu ltatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita. Col onoscopia virtuala.poate inlocu i colonoscopul obisnuit. Avantaje .

Colonoscopia Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubu lui digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil. Sunt studiate in continuare alte modalitati de preg atire care sa fie mai putin disconfortabile. sau zone de inflamatie.ajutat de o asistenta. edematoasa (colit a) poate fi data de boli inflamatorii intestinale. tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica: . Anumite teste. zone u lcerate. dar rezultatele pot varia destul de larg in functie de experienta radiologului pentru o astfel de procedura.alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista i nfectie la acest nivel Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale a le acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia. Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. polipi. co lonoscopia este studiata pentru a se determina acuratetea fata de o colonoscopie obisnuita.mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului di getiv . Daca in timpul examinarii se preleva biopsie. internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa f aca aceasta investigatie. pot d ura chiar si cateva saptamani. O mucoasa rosie. Deoarece colonul este pregatit se poate face in aceeasi zi si colonoscopia obisnuita. Sunt necesare mai multe dovezi in ceea ce priveste beneficiul la per soanele cu un risc mediu pentru cancerul colonic si daca aceasta metoda de scree ning poate preveni cancerul. intr-o clinica sau intr-un s pital. In prezent. In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor . Nu sunt observate tumori. diverticuli. De cele mai multe ori aceasta investigatie este facuta de un medic specia lizat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog . prevazut cu o camera ce p oate prelua imagini. tumori. sangerari ale mucoasei sau zone de inflamat ie Patologic Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta h emoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun). Normal: Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz. pentru depistarea unor infectii. Evaluarea initiala a colonoscopiei virtuale a fost facuta de radiologi foarte bine instruiti. -diferite tipuri de polipi -c ancer de colon Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical. In cazul unor anormalitati depistate este nevoie de colonoscopia obisnuita pent ru obtinerea de biopsii. Uneori chiar medicii de familie. Colonoscopia virtuala nu este larg disponibila de oarece necesita un echipament special si medici radiologi instruiti pentru inter pretarea rezultatelor. cu numeroase v ilozitati.Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire ca si o colonoscopie obisnuita.

45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se gaseste in timpul investigatiei. Trebuie ca pacientul sa incerce sa res pire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura abdominala si pentru a diminua as tfel disconfortul. Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activ itatea normala si alimentatia. Daca pacientul are dureri datorita gazelor est e mai bine ca acestea sa fie eliminate. dar nu trebuie baut alcool. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura activitati cu motri citate fina.posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul c u aspirina sau cu fier cu 7 .un istoric de boala cardiaca sau alte pr obleme de aceasta natura. Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 . simti crampe abdominale. De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul colonosc opiei. Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel.14 zile inainte de examinare. inclusiv anestezicele . Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se ter mina efectul medicatiei. Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in ziua cand are loc procedura . Daca pacientul ia antibiotice inaintea interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar s a urmeze un astfel de tratament . motiv pentru care se va introduce usor colonoscopul pentru o c at mai buna vizualizare a tubului digestiv. i ar regiunea anala va fi curatata. Aceasta tre cere a aerului este una normala.probleme ale coagularii sangvine sa u tratamentul cu anticoagulante cum ar fi warfarina sau medicamente antiinflamat orii nesteroidiene cum ar fi aspirina . Nu este nici un motiv ca acesta sa se simta rusinat. Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul. Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colon oscop iese aer. Daca pacientul trebu ie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat trebuie sa discute cu doctorul inainte. Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros. doctorul poate verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluo roscopiei. Dupa ce pacientul va sta in pozitia respectiva d octorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil. moment in care pacientul este complet refacut si poate pleca acasa.un eventua l tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utili zate in tratamentul artritei. In unele cazuri. Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor. Ap oi va fi introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros. Prelevarea biopsiei este comple t nedureroasa.pe cale endovenoasa pusa la nivelul bratului. Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre: .eventualele ale rgii la medicamente. Se poate ca medicul sa doreasca ca pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei. de asemenea. Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l v a acoperi pe toata perioada examinarii. Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. Aceste medicamente vor reduce dure rile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul examinarii. Posibil itatea medicului de a vedea cat mai bine interiorul colonului depinde in mare ma sura de modul in care . Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poa te.efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma . Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pen tru a inlocui pierderile date de administrarea laxativului.

infectii abdominale. dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale.colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia). Urmatoarele informatii sunt necesare pentru o c at mai buna pregatire a colonului. exame nul baritat si colonoscopia. si unele solutii de mare a jutor in pregatirea colonului. Nu trebuie ca pacientul sa manance sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii. Trebuie discutat cu doctorul si. se poate face o colonoscopie “virtuala”. Daca rezultatele la testele de sangerare oculta.nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului .colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul. Screeningul cu colonosco pie este recomandat la fiecare 10 ani. . ceaiul. sucuri de fructe. mai nou. gravidele sau persoanel e cu afectiuni cardiace. Medicul va discuta cu pacientul si ii va da i ndicatii in functie de starea de sanatate. diverticuloza nu trebuie sa faca c olonoscopie decat daca este absolut necesara .specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de c olon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani.est e bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va treb ui sa mearga des la baie .se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna p regatire a colonului Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pen tru ca va fi sedat inainte de interventie. Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacient ului stari de greata. Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua varian te de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata . la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detec tate modificari in timpul colonoscopiei . cafeaua. De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia re spectiva se poate bea apoi o cantitate de apa pentru a scapa de acel gust. Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza c omputerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului: .medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaint ea interventiei. .in general. atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul barit at .daca pacientul doreste. dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. In functie de riscu ri. dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medic ul . examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate . sigmoidoscopia.trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire a colonului . va fi recomandata una dintre examinari . aceasta solutie va trebui sa fie bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate . Uneori laxativul este sub forma de praf la care trebuie adaugat a o anumita cantitate de apa.trebuie sa se evit e hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie .colo noscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de . screeningul poate include testele de sangerare oculta. Exista. varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului: .multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele far a factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de an i.cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea doar lichide clare cum ar fi apa pla ta.acesta este curatat de continut. in fiecare caz in parte.

pentru cei cu riscuri cres cute de aparitie a cancerului. Aceasta investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor. valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuare a investigatiei. Pacientii care au afectiuni cardiace . O tulburare de ritm poate aparea in timpul examinarii dar intot deauna dispare de la sine fara tratament.apare ameteala Factorii ce pot interveni in acuratetea re zultatelor testului sunt: .exista dureri abdominale severe . Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini prezenta materiilor fecale. a zonelor ulcera te. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar rectul si ultima treime inferioara a colonului. In unele cazuri se poate folosi si fib ra optica. in cazul observarii de modificari. a tumorilor sau a zonelor inflamate sau hemoragice.apare febra .colon. Colonoscopul este un instr ument subtire. Dupa examinare Trebuie imediat anuntat medicul daca: . Aceasta pregati re . O cam era mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistra ri video in interiorul intestinului gros. Poate fi folosita si in cadrul unui screening pen tru identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumori lor maligne din colon sau rect (cancerul colorectal). Colonosco pul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros.9 cm. In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau rectului sau pot fi extirpa te tumorile de la acest nivel. tot trebuie sa se revina la ce a conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii . Inaintea investigatiei trebuie sa se faca prepararea colonului. colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip . Totusi. Trebuie evitate compri matele de fier cu cateva zile inainte de procedura .acest nou t ip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de san atate Riscuri Complicatiile sunt rare.9 cm si 182.lichidele rosii sau cele ge latinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointes tinale si pot fi incurcate cu sangele Colonoscopia este o investigatie ce permit e medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si colonul) cu ajuto rul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop.tr atamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei . cu o lungime cuprinsa intre 121. Exista un mic risc de punctionare a colon ului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului. flexibil. dar in general tehnologia digitala a inlocuit fibra optica. dar si pentru examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire. Ar pu tea fi vorba si de un mic risc de infectie.o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie.exista sangerare rectala importanta .

Inainte de a bea solutia speciala necesara pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat. In timpul testul ui se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. care pot tine pacientul destul de mult timp in baie. examen baritat in dub lu contrast sau colonoscopie.monitorizarea tratamentului in cazu l bolilor inflamatorii intestinale .exista probleme sau anumi te afectiuni la nivelul anusului.se recomanda ca persoanele c are au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari de la varsta de 40 de ani. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in mome ntul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul. Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta.investigarea surselor in cazul sangerarilor de la ni velul tubului digestiv.screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut recurente . In cazul persoanelor cu risc crescut de a face can cer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in legatura cu examin area cea mai utila in fiecare caz in parte. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul. Cei mai multi dintre expert i recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru canc erul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani. sigmoidoscopie. Pregatirea pentru colonoscopie poate fi dera njanta si pacientul se poate simti infometat. Pe masura ce c olonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa e limine gazele. Medicamentele folosite in curatarea t ubului digestiv. dureri ale etajului abdominal inferior . Testele pentru determinarea san gerarilor oculte impreuna cu sigmoidoscopia sunt recomandate.evaluarea c auzelor de diaree cronica . diaree cronica sau constipatie. in special laxativele puternice.se realizeaza un screening p entru cancerul colorectal sau al polipilor colonici.extragerea de corpuri straine .se doreste evaluare a rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu . Colonoscopia este necesara atunci cand: . pot produce diaree si crampe a bdominale. In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea examinarii.poate dura o zi sau doua in functie de cerintele medicului. Aceasta exam inare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexpli cabile la nivelul rectului. Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipi lor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervat ie pentru .monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati . Pentru multi. In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sangerarilor oculte. rectului sau a intestinului gros. aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii: . sangerari oculte sau vizibile in scaun. P regatirea pentru colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv trebuie golit pentru ca vizualizarea tu bului digestiv sa fie cat mai buna. Trebuie ca in ziua pregatirii pacintul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta. dar pot fi folosit e si colonoscopia sau examenul baritat in dublu contrast. Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. Daca testele de depist are a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie .

Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesu t de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretaj ul endocervical utilizandu-se chiureta. timp de cateva zile.Examenul microscopic al f ragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog . Dupa colposcopie . examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%.informatii generale Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul d e familie si asistenta medicala cu competenta necesara. Multi pacienti n u-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei. cu fesele cat mai la m arginea mesei. d ar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care la rgeste peretii vaginului). se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint. va observa aspectul general. Ginec ologul va incepe cu examinarea vulvei. Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cer vicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat mi croscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul. pe care il va introduce in vagin.14 zile dup a procedura. care este un instrument din metal sau plastic sterilizat. Colposcopia si biopsia cervicala . Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica. Dupa terminarea p rocedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea e ste bine ca acestea sa fie eliminate. pana cand dispare efectu l medicamentelor. Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un po lip se poate ca pacientul sa observe. Apoi. lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. fara pregatire prealabila. Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu ma i ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 . urme de sange in mate riile fecale. daca nu exis ta vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. Aceasta procedura este foarte simpla. ci doar uscat. mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acest uia sau vaginul este stramt ori sensibil. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. Intr-o prima etapa (colposco pia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este exa minata. In al doilea timp. In cazul in care prele varea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemosta za. in pozitie ginecologica. iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Dupa examinare pacientul se poate simti ametit. cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali. suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. va folosi o valva speciala (speculum). du reaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in moment ul prelevarii de tesut.durere. In timpul colposcopiei Examenul colposcopic nu este dureros. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical. Prelevarea de tesut bioptic de la nive lul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe.

care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase. De retinut! Uneori. secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. tot sub colposcop. Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de ca tiva factori: . Colposcopia reprezint a o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul ca reia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului.deficient e ale sistemului imunitar . Desi u n rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop. prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (test ulPapanicolau.mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri . In cazul in care pentru oprirea hemorag iei s-a utilizat solutia Monsel. Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lu pa care mareste de 2-60 de ori. medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. dupa badijonarea cu solutie lug ol. In cazul in care rezultatele colp oscopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul . examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziun i ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incert e. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice. biopsia tintita. ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber.debutul precoce al vietii sexuale. Din aceste leziuni se efectueaza. I ndicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transfor marea maligna a celulelor epiteliului cervical: . biopsia cervicala poate cauza infectii s au hemoragie persistenta. vaginul ui si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora. Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare. Colul este examinat int ai direct.Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei.infectiile cu H PV (human papillomavirus) si HIV .istoric personal de leziuni pr eneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale . Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana.fumatul . folosirea tampoanelor si cremelor vaginale .utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani.prezenta infectiilor vaginale sau cervicale. Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea soluti ei Monsel la nivelul colului.sangerarea m enstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginu lui sau colului . ca re se coloreaza diferit fata de celulele normale. Ocazional. inaintea varstei de 18 ani . testul PAP.dusul. apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma. fiind astfel mai usor de depis tat.citologie modificata la Testul PAP .

Aspect norm al al frotiului vaginal. Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin ca re se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic. Anormal Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: . in momentul efectuarii invest igatiei.daca este sau da ca e posibil sa fie gravida.ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medica ment . LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ans a diatermice. riscul de avort nu este mai mare decat in populatia ge nerala. In unele situatii. Normal Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari ti sulare si celulare. electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin elec trocauterizare.daca este sau a fost in tratament pentru o infe ctie vaginala. cu marginile in t esut sanatos. cervicala sau pelviana. Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operat or si necesita anestezie regionala sau generala. Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecolog ie!!! In timpul sarcinii. Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uteri n insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc. prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act t erapeutic. cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “lo op electrosurgical excision procedure"). . Aspect normal al vaginului si al colului uterin.anatomo-patologic (biopsia). conizatia se va efectua fara sa fie n ecesara internarea pacientei. poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produ ce hemoragie importanta .daca prezinta sangerari . Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarc inii. de infectii genitale). Coni zatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin. Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei. cu ajutorul unui bisturiu. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii. insa.S e va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei. infectia sau in cazul in care femeia este gravida . mai ales daca este necesara ef ectuarea biopsiei. Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col ute rin sau a leziunilor precanceroase. biopsia. Complicatiile care pot aparea d upa conizatie sunt sangerarea. De asemenea. avortul sau nasterea prematura. d aca este necesara. insa. Fiind o procedura chirurgicala. la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abu ndenta. deoarece prezenta s angelui poate interfera cu rezultatul. regionala sau generala. inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie. La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspic iunii de cancer cervical. sub anestezie locala. Rezult atele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prele varea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pe ntru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii).

Acesti factori de risc sunt: . cum ar fi: spalaturile vaginale.sangerarile menstruale. a unui test PAP modificat . care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului . este momentul cel mai in dicat pentru o programare a acestei investigatii.utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani . intre zilele 8-12. Daca sunt prelevate si bi opsii acestea vor fi analizate la microscop si astfel va fi determinat caracteru l acestor celule -canceroase sau precanceroase.un sistem imunitar scazut . Colposcopia si biopsia cervicala O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului. Colposcopia indi ca cand. Exista o serie de factori de ris c in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase. Preleva rea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara.inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18) . care poate prelua imagin i sau poate face inregistrari video. vaginului si colului . Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat. O camera poate fi atasata la colonoscop.infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV .fumatul .o viata sexuala c u mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener. unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiu nea de maxima suspiciune . medicul foloseste un instrument. dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali .Daca se observa unele modificari in timpul investig atiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical.biopsie tintita) . Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber.permite cercetarea atenta a leziun ilor de la nivelul vaginului si colului . tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intr avaginale cu 24 de ore inaintea interventiei .poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele te stului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata v ulvei.prezenta infec tiilor cervicale sau vaginale Pacienta va simti un usor disconfort la introducer ea speculului mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata. in prealabil. In timpul colposcopiei.Prima perioada a ciclului menstrual. numit colposcop.existenta.antecedente de modificari pre canceroase la nivelul colului sau cancer de col . Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate. Uneori doctorul poate folosi o substanta io data la nivelul vaginului si al colului pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale. Colposcopia: .permite monitorizarea evolutiei sub tr atament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului.

Rezultate Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie. o colposcopie poate cauza infectii s au sangerari prelungite. Ocazional. de obicei. de catre medicul care a efectuat examinarea.un rezultat normal al colposcopiei sau bio psiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical. pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida. Biopsie cervicala si colposcopie Normal: Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisular a.colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest d omeniu. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente. destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col. in acest caz conizatia poate rezolva pr oblema deoarece este prelevat tot tesutul modificat. dar probabilitatea este minima . infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate . T esutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la cure nt electric. Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcini i. In cazul unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba d e cancer de col. Conizatia este o procedura chirurgicala. Da r rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie. Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente c hirurgicale ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala.conizatia nu se face la o gravida Riscurile investigatiei Foarte rar.. care se practica cu anestezie locala sau generala. .colposcopia impr euna cu biopsia cervicala pot oferi. Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului.colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute d e a face cancer de col uterin. Mucoasa vaginului si a colului sunt normale Biopsia nu arata celule anormale .daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului PAP va fi luata o alta mostra de biopsie. Prin aceasta in terventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul nor mal din jur sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. Un test pap este cel utilizat in acest scop . va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie. Co lposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere . Totusi rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul.une ori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal .

cervicala sau la nivelul pelvisului .pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen.a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala . Biopsia arata prezenta de celule modificate. de catre un medic de familie sau de o asistenta care in p realabil au fost instruiti in acest sens. Idea l ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie deoa rece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului. Pentru propriul confort al pacientei este b ine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura Pacie nta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravag inale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei. cu 30-60 de minute inainte d e inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza si biopsie. Daca se observa modificari ale tesutului cervical. Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu sigura nta daca pacienta este insarcinata sau nu. Aceasta pozitie va putea face examinarea vul vei si a vaginului mai accesibila. . in momentul colonoscopiei se va preleva o bi opsie.rezultatul testului Papa Nicolau arata modifi cari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia . frecvent de la nivelul canalului endocervical . Totusi. Se va aseza pe masa de examinare sprijinindusi picioarele in suportii speciali. Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tum ori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului s au al colului. Aceasta examinare se fa ce de catre ginecolog. sau pentru a vedea daca tratamentul a fost efi cient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel Inainte de a face o colpo scopie trebuie anuntat medicul daca: .se urmaresc anumite modificari ale colului . Examinarea va fi f acuta intr-un cabinet medical.Patologic Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice. fie Colposcopia se face atunci cand: .pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicam ent .are probleme cu coagularea sangelui . Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. Colposcopia este o investigatie sigur a in timpul sarcinii.exista posibilitatea de a fi insarcinata. modificari descope rite la o colposcopie anterioara.trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului . Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va f i acoperita cu un halat de hartie. Cea mai buna perio ada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8 -12 de la inceputul ciclu menstrual. Daca se va preleva si biopsie atunci f ragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. ce pot indica un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagi n si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul. Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza mucoasa vag inului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile z onele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel. Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modific ari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea. Daca va trebui sa fie pr elevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta care va fi i ntrodus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucr u nu se va face la o femeie insarcinata. Colposcopia dureaza aproximativ 15 minu te. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul aces tor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru ce l putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contact ul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinar e. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua. Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca: - apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala di n perioada menstruala - apare febra - apare durerea abdominala - apare o sangera re urat mirositoare Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic - Hemoglobinopatii. - Coagulopatii. - Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeo la, toxoplasma, CMV, parvovirus, etc). - Diagnostic prenatal a unor boli metabol ice. - Imunodeficienta mostenita. - Trombocitopatii. - Cariotipare fetala (amnio centeze nereusita, mozaicism, malformatii fetale). - Evaluarea biochimica (gaze sanguine, pH, hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemog lobina, etc). - Terapeutic: transfuzie in caz de anemie severa a fatului in izoi munizarea Rh. Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu reprezinta altceva decat punctia vaselor din c ordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si prelevarea de sange fet al. Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocen teza si in functie de scopul urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie.

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza. - In func tie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie. Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea. - Anestezia l ocala este de cele mai multe ori suficienta dar uneori poate fi necesara o anest ezie pe vena. - Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordon ului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia. - Acul se introdu ce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului, si se extrag minim 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza. - Daca placenta este inse rata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea am niotica. - Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica. Timing: - Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie. - Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombi lical este deosebit de fragil si pot aparea accidente. Riscuri: - Procentul de p ierdere fetala este de 0,5-1,5% - Sensibilizare Rh. - Esec al tehnicii. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange Proba de sange se preleveaza de la nivelul unei vene a bratului. O banda elastic a este infasurata in jurul bratului. Poti sa nu simti nimic sau poti simti o int epatura sau piscatura. Putem simti anxietate in timpul asteptarii rezultatelor t estului AFP pentru determinarea sanatatii copilului inca nenascut. - Nivelul san guin al AFP se determina la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvatripl ului test de screening. De obicei se determina intre 15 si 20 de saptamani de sa rcina, aceste teste determina nivelul sanguin a trei sau patru substante la feme ile insarcinate. Triplul test determina alfa-fetoproteina (AFP), beta gonadotrop ina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sau u E3). Cvadruplul test le determina pe cele trei de mai sus impreuna cu hormonul i nhibina A. Nivelul sanguin al acestor substante, impreuna cu varsta mamei si a a ltor factori ajuta medicul specialist sa stabileasca posibilitatea existentei un or afectiuni ale fatului. - AFP este un test de screening pentru depistarea unor afectiuni ale fatului. Se recomanda efectuarea altor teste in cazul in care val orile AFP sunt anormale. O ultrasonografie si/sau o amniocenteza se vor efectua in cazul depistarii unor valori anormale ale AFP. - Valori normale ale AFP nu ex clud defectul de tub neural sau sindromul Down. - Nivelul AFP in lichidul amniot ic se poate determina prin amniocenteza. Multe femei prezinta valori normale ale AFP la nivelul lichidului amniotic, desi au valori modificate la nivel sanguin. Aceste femei prezinta risc de a avea fat cu defect de tub neural. - Se recomand a consultul medicului specialist sau a unui medic genetician in cazul in

care se depisteaza valori anormale ale AFP. Valorile AFP pot fi anormale, chiar daca fatul este sanatos. - La pacientii cu cancer hepatic sau alte tipuri de can cer, scaderea nivelului AFP poate semnifica reusita terapeutica. Testul AFP se e fectueaza pentru: - a depista anumite afectiuni cerebrale sau spinale (defecte d e tub neural) la copilul care nu s-a nascut inca: asemenea defecte apar la 2 din 1000 de sarcini; sansa de a naste un copil cu defect de tub neural nu are legat ura cu varsta mamei; majoritatea femeilor ai caror copii au fost depistati cu de fecte de tub neural nu au istoric familial de astfel de afectiuni; acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina - depistarea sindromului Down: un nivel scazut de AFP poate depista sindromul Down in aproximativ 60% din cazu ri; sansa de a depista sindromul Down creste la 80% daca se efectueaza triplul t est cu estriolul si beta-hCG - pentru depistarea anumitor tipuri de cancere ca s i cel testicular, ovarian sau hepatic; cu toate acestea, jumatate dintre persoan ele care au cancer hepatic nu prezinta nivel crescut al AFP - monitorizarea rasp unsului la tratamentul pentru cancer - depistarea cancerului hepatic (denumit he patom) la persoanele care au ciroza sau hepatita cronica cu virus B. Specialistu l in prelevarea sangelui (asistenta medicala) va: - va monta o banda elastica in jurul bratului pentru a opri curgerea sangelui prin vene la acel nivel. Acest l ucru va determina umflarea venei de sub banda elastica, usurand introducerea unu i ac in vena - se dezinfecteaza pielea cu alcool - se va introduce acul in vena; s-ar putea sa fie nevoie de mai multe punctionari - se ataseaza un tub la nivel ul acului pentru a aspira sange - se va elibera banda elastica dupa colectarea c antitatii dorite de sange - la nivelul locului intepaturii se apasa cu un tampon de vata pe masura ce acul este indepartat - se preseaza zona punctionata si se aplica un leucoplast. - poate aparea o usoara vanataie la locul intepaturii; san sele de a aparea echimoza scad daca apasam la nivelul intepaturii timp de cateva minute - in cazuri rare, se poate inflama vena dupa prelevarea sangelui; aceast a afectiune se numeste flebita; se recomanda comprese reci la acel nivel de cate va ori pe zi - sangerare la nivelul intepaturii poate aparea la persoanele cu de fecte de coagulare. Aspirina, warfarina si alte medicamente care subtiaza sangel e pot creste sansele de sangerare. Se recomanda informarea medicului specialist inainte de prelevarea sangelui in cazul persoanelor cu defecte de coagulare sau alte afectiuni similare. Testul AFP determina nivelul sanguin al alfa-fetoprotei nei la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fatului. N ivelul sanguin al AFP poate ajuta la depistarea unor afectiuni ale fatului. Valo ri normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. De asemenea, valorile va riaza si in functie de varsta fatului; un nivel crescut sau scazut de AFP poate semnifica calcularea gresita a varstei fatului. O ultrasonografie poate stabili exact varsta

fatului. La femeile insarcinate, nivelul AFP creste progresiv incepand cu saptam ana a 14-a de sarcina. Continua sa creasca pana la o luna sau doua inainte de na stere, incepand sa scada foarte incet. Valorile sunt in general putin mai mari l a rasa neagra comparativ cu femeile de culoare alba. O valoare precisa a varstei sarcinii este necesara pentru interpretarea corecta a valorilor AFP. Valorile n ormale ale AFP se stabilesc in functie de greutate, varsta si rasa femeii; se ia u in considerare femeile cu diabet care isi fac injectii cu insulina si in funct ie de varsta copilului (varsta gestationala). In cazul in care varsta copilului este diferita dupa efectuarea ultrasonografiei, valorile AFP se vor ajusta in fu nctie de aceasta valoare. Media acestei valori ajustate se numeste multiplu de m edie (MoM). O valoare a AFP care este intre 0,5 si 2,5 ori MoM este considerata in limite normale. Se va stabili impreuna cu medicul specialist limita de valori ale AFP care sunt considerate normale pentru fiecare femeie in parte. Valori cr escute ale AFP Valorile crescute ale AFP la femeile insarcinate pot semnifica: varsta gestationala a fatului nu este calculata corect - femeia are sarcina mul tipla, ca de exemplu gemeni sau tripleti - fatul are un defect de tub neural - i ntestinele fatului sau alte organe abdominale sunt in afara corpului (denumite d efecte de perete abdominal sau omfalocel); va fi necesara o interventie chirurgi cala dupa nastere pentru a corecta problema - fatul este mort. Valori crescute a le AFP la femei neinsarcinate sau barbati poate semnifica: - cancer hepatic, tes ticular sau ovarian - boala hepatica, ca ciroza sau hepatita - consum excesiv de alcool. Valori scazute ale AFP Valori scazute la o femeie insarcinata poate sem nifica: - varsta gestationala calculata gresit - sindrom Down. Acest test determ ina nivelul sanguin al alfa-fetoproteinei (AFP) la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fetusului (copilul care nu s-a nacut inca). Ni velul sanguin al AFP-ei la femeile insarcinate poate aprecia daca copilul are di verse afectiuni ca spina bifida sau anencefalie. Un astfel de test poate fi efec tuat pentru screening-ul altor afectiuni precum: diferite modificari cromozomial e - ca de exemplu sindromul Down (trisomia 21) sau sindromul Edward (trisomia 18 ). Un test AFP poate depista prezenta omfalocelului, o afectiune congenitala ce consta in hernierea unor parti din intestinul copilului la nivelul ombilicului. In mod normal, in sangele unei femei insarcinate se gasesc cantitati scazute de AFP. La femeile (care nu sunt insarcinate) si barbatii sanatosi nu exista AFP (s au daca exista aceasta substanta se gaseste in cantitati foarte mici). Triplul test si cvadruplul test

Testul integrat foloseste si parametrii masurati prin ul trasonografie.fumatul care creste nivelul sangui n al alfa-fetoproteinei . Nivelul sanguin al acestor substante. Daca femeia este insarcinata. de calitatea venelor si de pragul durer ii pacientului. unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii de catre ac. prezenta AFP in sange se poate corela cu anu mite tipuri de cancere. Un nivel crescut de AFP mai poate aparea in limfomul Hodgkin. de exemplu determinarea grosimea pliului cutanat al fatului la ni velul cefei (pliul nucal). femei neinsarcinate si barbati. femeile neinsarcinate si copiii La cop ii. ovarian. Cu toat e acestea. determinand trei sau patru substante ce pot aparea in sangele un ei femei insarcinate. Cantitatea de durere simtita depinde de abilit atile persoanei care efectueaza punctia. pentru a infirma sindromul Down. tumori cerebrale sau cancerul celulelor renale. Cvadruplul test le dozeaza pe cele trei amintite mai sus plus hormonul i nhibin A. impreuna cu varsta pacientei si alti factori ajuta medicul specialist sa afirme probabilitatea ca fetusul sa pre zinte sau nu anumite afectiuni sau defecte congenitale. Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii. mai ales cu cancerul testicular. Motivele pentru care nu se poate efectua testul sau pentru care rezul tatele sunt neconcludente sunt urmatoarele: . Triplul test dozeaza alfa-fetoproteina (AFP). Acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina. majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odat a cu pozitionarea acului in vena. Rezultatele testului se bazeaza si pe rasa pacientei. va fi cantarita inainte de efectuarea testului deoarece rezultatele testului sunt s i in functie de greutatea corporala. In anumite cazuri se efe ctueaza o serie de teste de screening. alte limfoame. pancr eatic sau hepatic. beta-gonadot ropina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sa u uE3). Nu este necesara o pregatire speciala pentru a efectua testul.Nivelul AFP se dozeaza de obicei la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvadruplului test de screening.efectuarea in ultimele 2 saptamani a unui test medical care foloseste trasori radioactivi. Determinarea cariotipului Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoa sa. Sensibilitatea acestui test este asemanatoare cu cea a unui test cvadruplu de sarcina care se efectueaz a insa in trimestrul al doilea. gastric. Barbatii. Riscurile punctiei venoase Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa sun t foarte mici: . determinarea nivelului free-beta-hCG si o proteina de numita proteina A plasmatica asociata sarcinii (PAPP-A). in primul trimestru de sarcina.

se poate dezvolta o infl amatie la nivelul venei. Cum se face test ul? Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de cel ula sau tesut din corp. Acesta este instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala genetica.uneori. se recomanda c ompletarea formularului pentru testare medicala.va infa sura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui. Un consilier genetic ne poate ajuta sa lu am decizii bine informate.atasarea unei epru bete la acul respectiv pentru colectarea sangelui . Se recomanda consultul medicului specia list pentru a stabili necesitatea efectuarii testului. se recomanda consultul unui specialist in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. Pentru a intelege importanta acestui test. Aspirina.curatarea zonei cu alcool . Persoanele care sangereaza sau care au probleme de coagulare. Deci se recomanda consultul unui genetician inainte d e a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test genetic.introducerea acului in vena. warfarina si alte me dicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot determina sangerare mai frecv ent. Prelevarea s angelui de la nivelul unei vene Specialistul care va preleva sangele : . Pr elevarea celulelor de la fat Pentru acest lucru. aceasta afectiune se numeste tromboflebita si se tratea za cu comprese umede locale timp de cateva zile . acest l ucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si astfel fac iliteaza introducerea acului pe vena . cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist despre acest lucru.sangerare la locul punctiei. Nu este necesara nici un fel de pregatire. apoi fixarea cu leucoplast. fibroza chistica sau hemofilia. . celulele sunt colectate de la f at prin amniocenteza sau prelevarea de la nivelul vilozitatilor corionice. riscurile sale sau modul in care se va efectua. foarte rar.aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata. i n cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii.. in momentul scoaterii acului din vena . uneori pot fi necesare mai multe intepaturi . Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact important asupra vietii unei persoane.indepartarea bandeletei elas tice dupa colectarea sangelui . ca de exemplu sic lemia.aplicarea unei presiuni pe zona re spectiva (pentru evitarea formarii unui hematom). acest lucru se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea a cului la nivelul locului punctiei . Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange p relevata de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa). Prele varea celulelor de la nivelul maduvei osoase Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de la nivelul maduvei osoase.poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei.

testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pent ru determinarea sexului.exista mai multi sau mai pu tini de 46 de cromozomi .prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale.a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului . prin perierea blanda a mucoasei bucale (numita si proba bucala). cu toate acestea.forma sau marimea cromozomilor este anormala . forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom .o perec he de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt: . prin determinarea prezentei cromozomului Y. Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua. acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar.amn iocenteza efectuata recent. cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente anticancer . De retinut! .a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor . uneori este nevoie ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea .uneori determinarea cariotipulu i se efectueaza in asociere cu alte teste care furnizeaza informatii mai specifi ce in legatura cu afectiunile genetice . rezultatele testarii de la nivelul ca vitatii bucale sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cario tipului .exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o pere che de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati) .in cazul in care rezultatele cariotipul ui sunt anormale.marimea.a stabili daca exista un defect cromo zomial care impiedica femeia sa ramana insarcinata sau care determina avort spon tan (pierderea sarcinii) . poate fi folosita uneori pent ru determinarea cariotipului. celule de la mama se pot amesteca cu celule de la fa t.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sa u pentru a stabili daca defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort .Cariotipul este efectuat pentru: . marimea si numarul cromozomilor intro mostra de celule umane. Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera testul si acuratetea rezultatului.a juta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere .pentru a stabili sexul unei persoane. Determinarea cario tipului este un test care evalueaza forma. Cariotipul Normal Anormal .tratamente pentru cancer.

radio. acesta este instr uit pentru a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica. dintre care ap roximativ 85 pagini color. Un consilier pe probleme genetice poa te ajuta la luarea unor decizii bine informate. rezultate comparate cu cele din literatura de s pecialitate. astfe l incat lucrarea se adreseaza in egala masura medicilor ginecologi. Ca riotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi.imagisti.a stabili cauza defectelor de la naster e sau disfunctiilor nou-nascutului . XX la femei . cu utilizarea Histero-salping o-grafiei digitale.. forma s i numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca defectul cromozomi al a determinat nasterea unui fat mort . releva o experienta personala deosebita a autoarei. a Tomografiei Computerizate c u achizitie helicoidala multispire si cu reconstructii multiplanare. cu achizitii multiplanare. precum si a imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara. in conditii tehnice deosebite oferite de Editura SITE CH. acest lucru se face atunci cand sexul unui nounascut este neclar. XY la barbat. se recomanda consultul ace stuia inainte de luarea unei decizii. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina Lucrarea reprezinta prima mono-grafie publicata in tara noastra care trateaza as pectele normale ale aparatului genital feminin si patologia infertilitatii femin ine de etiologie pelvina prin ilustrare comparata. originala. prin 173 figuri cu peste 500 imagini. cromozomial. Aspectele imagistice sunt corelate cu datele clinice si paraclinice si sunt explicate pe baze anatomice si fiziologice normale si patologice. oferind un punct de intalnire intre diversi s pecialisti. fibroza chistica sau hemofilia. cu o activitate in domen iu de peste 15 ani. realizate pe cazurile studiate si pe experienta dobandita cu ocazia unor st agii de perfectionare in Franta. se recomanda consultarea unui medic spec ializat in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice. 22 de perechi autozomale. ca siclemia. indicata in cazuri selectate. a Ecografiei D oppler color. Infertilitatea cu plurilor reprezinta o problema globala ce implica uriase cheltuieli .obstetricien i. cu reconstructii 3D si 4D. tridimensio nale si angiografice.ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti prin intermediul materialului nuclear. in favoarea unei colaborari cat mai performante in combaterea infert ilitatii feminine si in general a patologiei pelvine feminine. endocrinologi. spectral. Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea. metoda neiradianta.pentru a stabili sexul unei persoane. sustinuta de prezentarile unor statistici si observatii prop rii. Deci. prin determ inarea prezentei cromozomului Y. dezvoltare si diferite afectiuni. dispusi in perechi om oloage. Il ustrarea bogata. Cariotipul este efectuat pentru: . Insertia (cromozom i in plus).a stabi li daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana ins arcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii) . care are avantajul explorarii "in timp real".deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact important asupra vietii unei persoane. 2 cromozomi sexuali. deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina dificultati de crestere.

recomand a inlocuirea termenului histologic "hiperplazie" (ingrosare a unui tesut prin in multirea numarului de celule) cu termenul "hipertrofie". diferentierea structura benigna. Problemele reale de .de diagnostic si tratament. ele au caracter orientativ si nu tre buie emisa pretentia de a se substitui examenului histo-patologic in sine. ecog rafia si TC pentru mioame calcificate. dupa realizarea descrierii. calcificari (radiologia. avand tendinta sa ofere informati i cu caracter functional si structural. regionale si mondiale care cerceteaza atat noi metode de diagnostic (imuno-histochimice. Tipul de polip va putea fi precizat prin examenul histologic. TC si RMN pentru chisturi. precum si de utilizarea tratamentelor hormonale de stimulare a ovulatiei sau d e substitutie in insuficientele ovariene precoce si in cursul menopauzei. histerosalpingo-grafia-HSG in leziunile endometriale cu reflux venos si limfatic). in conditiile in care fiecare metoda are limitele sale. al aspectelor fiziologice si fizio-patologice ale aparatului ge nital feminin. reprezinta o formatiune chistica. in al doilea se ns. cu zona jonctionala i ntacta" din examinarea RMN. tisulara de tip grasos (TC si RMN). hiposemnal T1. hidrosalpinx). de exemplu. adica trebuie formula t un diagnostic orientativ. Unificarea limbajului est e insa justificata de necesitati practice. Indiferent de tehnica imagistica utilizata. fixa.patologice sunt interpretate cu rezerva. legate de evolutia normala sau disfunctionala a ciclului hormonal . cu rezervele necesare. in dublu sens: primul. echivalenta cu "hiperplazia/ ingrosa rea endometriala localizata cu ax vascular central" din ecografie. Fata de recomandarile excesiv de prudente i n formularea diagnosticului imagistic ale unor autori care. exista astazi numeroase organisme abilitate in diagn osticul si tratamentul infertilitatii la nivele nationale. de exemplu pentru endometrioza). cu semnificatia ingrosarii unui tesut prin marirea volumului celulel or). care este o reprezentare tehnica adesea cu arte facte sau cu aspecte nepatognomonice pentru o anumita afectiune. genetice. colectii sanghine acute s au cronice (de electie RMN. descrisa la HSG. dar este impr obabil sa fie atestata o alta "entitate" histo-patologica. TC si RMN cu contrast. De a semenea. imagistul trebuie "sa traduca" observatiile facute in termeni clinico-histologici. cu ajutorul unor tehnici minim invazive. Progresele constante d in ultimii zece ani au ameliorat in mod semnificativ studiul morfologiei pelvine si. Cu alte cuvinte. (de fapt tot un termen histologic. si "ingrosare endometriala localizata in hipersemnal T2. modificari vascular e (eco-grafia Doppler calitativa si cantitativa. ede m (RMN). Un a lt exemplu este "imaginea lacunara rotund-ovalara endocavitara uterina. trebuie tinut cont ca "imaginea nu este obiectul" (Platon). tomografia compute-rizata . iar bolnavul este o entitate si poate avea sau nu o anumita afectiune re ala. ca nu trebuie supraestimata imaginea. tomografic "cu densitat i lichidiene si prindere de contrast in inel periferic" si la examenul RMN "cu h ipersemnal in achizitiile ponderate T2 si hiposemnal in achizitiile ponderate T1 ". Imagis tica moderna in continua dezvoltare reprezinta o metoda indispensabila in diagno sticul si tratamentul infertilitatii feminine. ca re nu largeste cavitatea". RMN. Toate aceste caracterizari structurale imagistice anatom o. chist dermoid). TC). Volumul argumenteaza si ilustreaza faptul unanim admis ca imagistica sectionala (ecografia. mai recent. imaginea trebuie interpretata pentru ca limbajul imagistic este foarte speci alizat. ci do ar sa orienteze clinicianul asupra entitatii leziunii. de exemplu aceeasi leziune descrisa e cografic "cu continut transsonic si perete hiperecogen". mai limitat prin TC. care semnifica entitatea patologica "polip endometri al".structura maligna prin ecografie si RM N.RMN) are posibilitatea sa precizeze tipul de structura: lichidiana (ecografia.TC si rezonanta magnetica nucleara . im agistice) cat si noi metode de tratament cat mai eficace. s-au descris anumite modificari imagistice sugestive pentru necrobioza tisulara (de exemplu pentru leiomiom prin ecografia intravaginala. autoarea considera ca imaginile trebuie interpretate.

mecaniciste si pentru u tilizarea unui limbaj adecvat. Se stie ca nu toate lezi unile anatomo-patologice ale aparatului genital feminin sunt intalnite in perioa da fertila si dintre acestea nu toate sunt cauzatoare de infertilitate. In continuare.diagnostic se pun in cazurile fara semiologie imagistica particulara. Ecografia fetala . sunt prezentate afectiunile cu localizare (exprimare) p elvina implicate mai frecvent in infertilitate. fara ilustrarea aspectelor im agistice. corelata cu datele anamnestice. in unele cazuri de urgenta. pentru evitarea unei evaluari schematizate. scopul analizei este repre zentat de evaluarea complexa imagistica a fiecarui caz de infertilitate feminina . in care ca z se recomanda orientarea diagnosticului catre patologiile cele mai probabile in contextul clinic si formularea de sugestii pentru examenele complementare neces are diagnosticului diferential. anumite aspecte imagistice leg ate de tehnica si diagnostic. Totodata. I n acest cadru. Nu reprezinta sco pul prezentei lucrari evaluarea completa a gonado-statului feminin in cadrul inf ertilitatii. etc. in care aplicarea unor metode de inteligenta artificiala va avea rol de vali dare a diagnosticului expertului imagist si. cu aspectele imagistice. de subs tituire temporara a acestuia (rol de " pilot automat"). oferite din partea a trei repr ezentanti de prestigiu ai scolii romanesti de medicina. Aceasta lucrare incearca sa coreleze substratul anatomic si histologic al structurilor normale ale aparatului genital feminin si ale leziunilor implicate in infertilitate. emiterea de semnal elect romagnetic). In acelasi timp. Cunoaste rea substratului histo-patologic al leziunilor este indispensabila imagistului c are interpreteaza informatii indirecte. Se tine sea ma ca exista limite de sensibilitate si specificitate ale tuturor metodelor de d iagnostic radio-imagistic. Experienta personala este redata pr in analiza datelor imagistice intalnite la un lot reprezentativ de paciente inve stigate cu ocazia bilantului infertilitatii cuplului. s-a considerat necesara prezentarea intr-un prim capitol a aspect elor embriologice. pentru mai buna i ntelegere a semiologiei imagistice intalnite in infertilitate. cu a chizitiile stiintifice actuale. Aceasta analiza computerizata permite evitarea unor costuri inutil e determinate de explorarile imagistice si paraclinice nejustificate la toate ca zurile (hormonale. prin metode de analiza computerizata multi-dim ensionala a cazu-rilor. variatiile ciclice ale structuri lor anatomice sub influentele hormonale necesita cunoasterea de catre imagist si clinician a fiziologiei si fiziopatologiei aparatului genital feminin si in ace st scop sunt prezentate referiri la ultimele achizitii stiintifice in domeniu. sunt prezentate cu referiri l a experienta dobandita. care au obtinut realizar i importante in diagnosticul si tratamentul patologiei pelvine feminine. utilizarea lor fiind justificata de posibilitatea de triere si orientare a cazurilor prin examinare in vivo. imunologice. anatomice si fiziologice ale aparatului genital feminin.) si castigarea unui timp im portant in luarea deciziei terapeutice. precum si aspectele imagistice i ntalnite in functie de metodele recomandate. bazate pe proprietati fizice ale tesutur ilor (absorbtia radiatiilor X. bacteriologice. pentru determinarea unui algoritm optim de investigatie si tratament. apoi sunt prezentate tehnicile moderne de examin are pelvina recomandate in studiul infertilitatii feminine. incat aspectele legate de patologia hipotalamo-hipofizara sunt amin tite ca mecanisme fiziologice si fizio-patologice. Lucrarea este recenzata cu recomandari spre lectura medicilor interesati. reflexia ultrasunetelor. In final sunt propuse modele de decizie tip sisteme expe rt. cu valoare practica. precum si aspectele imagistice considerate normale ale aparatului genital feminin.

pacienta este asezata in clinostatism dorsal pe o masa de examinare. Ecografia transvaginala nu este necesara o vezica plina . Ecografia abdominala .pacientul nu poate ur ina pana investigatia nu este realizata. Totusi. poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la ni velul taliei fusta sau pantalonul. manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori. Nu se recomanda mictiunea pana ce invest igatia nu este realizata. a riscurilor sale. Astfel. . a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate. Ecografia transvaginala d ureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute.un gel este intins pe abdomen . dar nu poate interp reta aspectul acestora.daca ecografia este efectua ta in ultima parte a sarcinii. Tehnica In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie.daca nu se pot consuma lichide in cantitat e suficienta.este necesara efe ctuarea investigatiei cu vezica plina. transductorul este acoperit cu un manson de latex si cu un lub rifiant vaginal. Totusi poate fi efectuata de catre un r adiolog sau de catre un obstetrician. Ecografia fetala poate fi efectuata in cab inetul medicului. . Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. se va anunta medicul daca vezic a este prea plina si produce durere . O ecografie abdominala dureaza 30-60 de minute. ca si gelul K-Y.In mod normal efectuarea ecografiei se face cu vezica plina. Unii medici pot permite pac ientei sa-si introduca singure transductorul in vagin. Se recomanda consultul medic al in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale.un instrument mic. se indica c onsumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitar ea urinarii inainte si in timpul efectuarii investigatiei. In cazul unei ecograf ii transvaginale.un capison (de forma prezervativului) va fi plasat peste transductoru l vaginal.Tehnici anul ecografist este instruit sa obtina imagini ale fatului. partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte . Medicul va impartasi rezultatele pacientei dupa ce imagi nile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog. in spital sau in clinica. o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. Pacienta poate privi monito rul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii.pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate . O vezica plina ajuta in transmiterea fasc iculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte . Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material. Transductorul este apoi inserat usor in vagin si apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor. Aceasta dete rmina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare. Daca este prezenta alergia la latex sa va comu nica medicului inainte de efectuarea investigatiei. Daca pacienta prezinta respiratii sc urte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa. vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul un ui tub flexibil (cateter urinar) inserat in uretra . Deseori nu este necesara indepartare a completa a hainelor.

O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaz a fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a organ ului care inconjura fatul (placentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidul ui amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o imagine ca re poate fi vazuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi si colorate sunt denumi te sonograme, ecograme sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrar ilor copilului. Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de a detecta a fectiunile fatului si pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marim ea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea s a dauneze fatului. Se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. Sexul fa tului poate sa fie determinat cateodata in jurul saptamanii 18 de sarcina. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelu l vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului. In mod normal nu este prezent nici un disconfort in timpul efectuar ii ecografiei transvaginale. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transduct orul este miscat in vagin. Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau c are reduc valoarea acesteia cuprind: - obezitatea - materii fecale sau aer la ni velul intestinului sau rectului - o cantitate anormal de scazuta de lichid amnio tic

- unele pozitii fetale - incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii inv estigatiei - un fat foarte activ. De retinut! - rezultatele normale obtinute la ecografia fetala nu garanteaza un copil normal, sanatos - medicul poate recomand a teste sau investigatii suplimentare daca rezultatele ecografiei fetale nu se i ncadreaza in limite normale - sotul sau partenerul poate fi incurajat sa fie pre zent in timpul efectuarii ecografiei fetale. O fotografie sau o inregistrare vid eo a imaginii ecografice a fatului este uneori disponibila parintilor - data pro babila a nasterii poate fi schimbata bazandu-se pe efectuarea ecografiei precoce in timpul sarcinii in functie de dimensiunile si dezvoltarea fatului - ecografi a nu intotdeauna evidentiaza malformatiile congenitale - in al treilea trimestru , ecografia fetala nu determina cu exactitate varsta gestationala sau greutatea fatului - efectele unei expuneri repetate a fatului la ultrasunete nu a fost det erminata, totusi nu se recomanda ecografii fetale repetate pentru motive nemedic ale ca si determinarea sexului fatului sau pentru obtinerea de imagini pentru co lectia personala - ecografia 3-D este testata pentru utilizarea in evaluarea ano maliilor fetale. Momentan nu este usor disponibila - ecografia Doppler (sau scan area duplex) foloseste fascicule de sunete reflectate pentru a estima viteza si directia sangelui si a fluxului sanguin de la la nivelul placentei la nivelul fa tului. Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, atat la ma ma cat si la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului. Salvarea imaginii ecog rafice face posibila folosirea ecografiei ca si oportunitate a realizarii primei fotografii a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaza fascicule de ultrasunete re flectate care realizeaza o poza a fatului, a organului care inconjoara fatul (pl acentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidului amniotic). Poate sa nu fie furnizate rezultatele investigatiei imediat. Rezultatele complete sunt disponib ile in 2 sau 3 zile. Ecografia fetala Valori normale - fatul prezinta dimensiuni le corespunzatoare varstei - frecventa cardiaca si respiratorie sunt normale cor espunzator varstei fatului - daca investigatia este efectuata tarziu in timpul s arcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos - placenta are dimensiune core spunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin - uterul contine o canti tate adecvata de lichid amniotic

- nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unel e majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii). Valori patologice - fatul cres te mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pent ru varsta sa - fatul este anormal de mare pentru varsta sa - daca aceste teste s unt realizate tardiv in timpul sarcinii, fatul este asezat in pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina) - malformatiile congenitale, ca si absenta rinichil or sau anencefalia sunt prezente - placenta acopera colul uterin (placenta previ a) - uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic - sar cina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica) - sarcina contine tes ut anormal in locul fatului normal (sarcina molara) - frecventa cardiaca fetala este prezenta. Aceasta poate indica moartea fatului. Multe afectiuni pot modific a rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului oric e rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. Electrocardiograma Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt: defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantar ii necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele - daca pacientul vorbeste in timpul testarii - efort fizic important inaintea efectuarii testarii

- anxietate sau aparitia dispneei - plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la ras a neagra. De retinut! Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui inf arct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului cardiac. Exista cateva tipuri spe cifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea ambulatorie a EKGului (Holter) si electrocardiograma de efort: - telemetria si monitorizarea Holt er sunt folosite pentru urmarirea continua a EKGului in timpul spitalizarii sau la domiciliu - telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atas area a cel putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poa te fi plasat in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistra te si pot declansa o alarma la aparitia lor - monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice - electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoas a efectuarea unei electrocardiograme de efort. O parte dintre medici recomanda e fectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste 35 de ani, pe ntru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor e ste utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.Un eori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Pentru a d etecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii cardiace p rintr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se realizea za in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei electrocar diograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert. Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impul surilor electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumi te unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: - unda P reprezinta inregistra rea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) - complexul QRS repre zinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu prime ste suficient sange

Semnele precoce de isc hemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subde nivelarea segmentului ST. determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muschiul ui cardiac). Electrocardiograma Normal Anormal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul sunt regulate. Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. Cand apar mo dificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. Unele modificari ale EKGului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor ca mere.unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vede re electric si se pregatesc pentru o noua contractie. Daca arterele coronare ce furnizeaza s angele muschiului cardiac sunt blocate.. Unda P. Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). complexul QRS si unda T sunt normale. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumi ta EKG de efort. O frecven ta cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie. Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii mus chiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita). ale unor substante chimice (denumite elect roliti). dupa infarct. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea art eriala. Boala coronariana si infarctul miocardic. Niveluri crescute sau scazute ale acestor electroliti. . Din acest motiv electro cardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei. Activitatea normala a inimii de pinde de nivelurile sanguine normale. Un EKG normal nu e xclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. O frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. istoricului medi cal. a altor investigatii. Tahicardiile i nclud un ritm rapid. In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand apar simptome le. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. In timp. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. Activitatea atriilor este normala. Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). boala coronariana. Tot in catego ria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. cum sunt calciul si potasiul. unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG. Inflamarea inimii. neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara ). acesta primeste mai putin oxigen decat a re nevoie. cardiomiopatia si bolile valvulare. examenului clinic si. Ritmul cardiac. daca este necesar.

determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexu lui QRS sau a undei T. Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului. Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezul tatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de famil ie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examin arii sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG -ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este d enumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indepa rteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul va st a intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pent ru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi pla sat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de un ica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, elec trozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa terminarea investigatiei e lectrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate infl uenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nem iscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respi ratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac. De retinut! Electrocardiograma este o investigat ie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. Pacie ntul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase at unci cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort. Med icul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe ca re pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele electr ocardiogramei. Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motiv e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electrozii de tecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un curent e lectric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare. O electro cardiograma este indicata pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile , in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale d urerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmii le, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxu lui sanguin catre inima (ischemia) - monitorizarea activitatii electrice ale ini mii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficientei si a e fectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a in imii - verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defi brilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul , hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere). Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile elect rice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natur al electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata d e la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In tim pul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, b ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impuls urile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de a parat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate: - dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivel ul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - problem e ale ritmului cardiac (aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determi nate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoa ra inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct mi ocardic. Endoscopia digestiva superioara O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. M ai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un r isc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii d aca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi ne cesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din var satura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare , aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu mo dificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte s i dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are r iscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu p robleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despr e riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare Dupa examinare pot aparea: - dureri cardiace - dificultati in a r espira de la moderate pana la severe. Dupa endoscopie trebuie sunat medicul spec ialist imediat daca: - apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea - apare febra - apare bradipneea - apar a meteli. Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permi te medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexib il si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va disc uta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta sa terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot af ecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice r ezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet. Endoscopie digestiva superioara Normal: Esofagul, stomacul si duodenul au un asp ect normal Modificari: Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia po ate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamator ii ale intestinului sau de ulcerul peptic Hemoragii date de inflamatie, de ulcer , de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilata ri ale venelor esofagiene) Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi sau di latatii la nivelul esofagului Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau du oden. Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lu a tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gast ric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei. Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot includ e: - ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la m ai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului - hemoragie masiva a tra ctului digestiv superior De retinut! - o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul , stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endos copia

permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori , care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancer ul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnosti c cu ajutorul acestei metode de investigare - endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pen tru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelal te examinari ale tubului digestiv superior - endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor - colangiopancreatografia retrograda endoscopic a (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara s i pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicionea za o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacient ului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica. Endoscopia d igestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa expl oreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la niv elul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta un eori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv sup erior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate v edea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivel ul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepa rtati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologi ei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirur gicale exploratorii. O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru: detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilo r bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian - detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor s au a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme p ot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru trac tul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite - determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de or igine digestiva) - determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superio r sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de bloca re in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate - diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fu ngi sau virusuri - verificarea vindecarii ulcerului gastric - examinarea stomacu lui si a duodenului dupa o interventie chirurgicala - a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului) Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta . determina ta de hipertensiunea portala) . Aceasta examinare poate fi facu ta de un gastroenterolog. poate aparea o hemoragie.urmeaz a un tratament medicamentos . De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. Daca pacien tul urmeaza un tratament cu anticoagulante. intr-o sala s peciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi.diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie. bijuteriile sau placa d entara. Inaintea procedurii sunt efectua te teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleuco gramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sang elui. Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spit al si vor lasa deoparte ochelarii.tratarea hemoragiilor gastro-intestinale. fara un tratament specific. In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotec toare (sucralfat).este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tra tament cu anticoaugulante. Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea exa minarii. numita helicobacter pylori.are afectiuni cardiace . Inainte de efectuarea unei e ndoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca: are o alergie la vreun medicament.. In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani. inclusiv la medicamentele anestezice . De asemenea. care se cre de ca este cauza principala a ulcerului gastric .exista posibilitatea unei sarcini . Pacientii trebuie sa fie insotiti pentr u ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii ace stia sunt sedati. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului. va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului.indepartarea polipilor gastrointestinali . de obicei. cum ar fi warfarina . De cele mai multe ori aceast a inceteaza de la sine. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina. medic de familie.extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitit e . inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior. se reduce si riscul de producere a varsaturilor.investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina). internist sau chirurg. ce po ate fi data si de o hemoragie digestiva superioara. Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizua lizarea tubului digestiv superior. otravitoare . medicul va recomanda oprirea tempora ra a acestuia inaintea examinarii.pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice.prelevarea de tesuturi (b iopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. In timpul endoscopiei o biopsi e poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett . . In general su nt necesari si unul sau doi asistenti medicali. pacient ul nu trebuie sa manance sau sa bea. lentilele de contact. dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza. Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualize ze mult mai bine.

pentru a usu ra patrunderea endoscopului. acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din s pital. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul i si va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. dar este o falsa senzatie data de anes tezic. doctorul presan d usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului. De asemenea. acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nui va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal.doua ore. atat la nivelul gurii cat si al gatului. Apoi. stomacului si duodenului fie printr-u n aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. se pot si aspira aerul sau secr etiile. de asemenea. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor. . Daca gatul pacientului a fost amortit in ainte de examinare. introd use prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Pacientul va fi ruga t sa se intinda pe partea stanga. pot fi administra te medicamente ce reduc secretia gastrica. va putea si coopera cu medicul. Instr umentele chirurgicale ( forceps biopsic sau periute) pot fi. dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice . in acelasi timp. Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul e ste plasat in vena. Pacientul se va simti re laxat dar. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. cu capul putin inclinat spre inainte. uneori. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust ama r si va duce la amortirea limbii si a gatului. Pe perioada investigatiei vor fi admi nistrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respi ra. Aceasta perioada dureaza una . Doctorul va avansa incet cu endo scopul si va vizualiza peretii esofagului. Dupa examinare Intrea ga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efec tiva e de doar 5 pana la 10 minute. Treb uie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu v a ingreuna respiratia. pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si. In t impul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizar ea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului.Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic. Pentru siguranta pacientului. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.

Daca disconfortul este sever trebuie averti zat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii. Pacientul va sta intins pe o placa. Examinarea poate fi facuta de un medic radiolog sau de un tehnician radio log. Dupa examina re trebuie anuntat doctorul imediat daca: . Examinari ale tractului digestiv superior Aceste examinari sunt efectuate fie in cabinetul medicului. . Medicul va indruma p acientul cat si cand sa bea bariul. Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bi juteriile si placa dentara.In timp ce tubul este miscat. Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fl uoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii. Aceste investigatii nu necesita spitalizarea peste n oapte. Se poa te ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei as upra fluxului de bariu. De asemenea. Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita ba riul.apare febra. ba lonare sau usoare dureri abdominale.apar dureri car diace sau abdominale .apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare. pacientul poate simti senzatii de voma. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare.apar dificultati in inghitire sau in vorbire . Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa f i baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu. daca este cazul. c e va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. Chi ar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi. ce transmite razele X. Administr area unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la elim inarea acestor simptome. Se va pres a usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului. acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii.a pare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea . Dupa examinare Dupa ex aminare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. totusi. poate comunic a cu echipa medicala. Nu se poate fuma sau mesteca guma i n timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si i ncetinesc digestia. senzatia de gura uscata sau vederea i ncetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inf lamat sau poate fi usor ragusit. Placa va fi incl inata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului.apar dureri de gat sau de umeri . Aceste simptome pot dura cateva zile. el. fie in camere specia le pentru aceste examinari. cu sange) . Pacientul va sta in siguranta i ar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei . greata.

atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor. asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment. De asemenea. Aceste exam inari nu se fac pe perioada sarcinii deoarece exista riscul afectarii fatului de radiatii. in special daca urmeaza tratament cu metformin pentru tratarea diabetului .exista siguranta sau suspiciunea de a avea o sarcina. In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se rein toarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore. Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce dorest e. Daca pacientul n u observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferit a de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si treb uie sa revina la un control medical. Acestui a i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organi sm.urmeaza tratamente medicamentoas e. Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de i nghitit. iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. In primele trei zile dupa examinare pacientul poa te avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit. cu cateva zile. sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare. Multi pacienti in timpul examinarii se simt balo nati si au senzatii de greata. Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacu ta si unii pacienti pot avea un usor disconfort.e ste alergic la vreun medicament .este alergic la bariu si sau la alte substante radio-opace . Ceea ce se simte in timpul investigatiei Bariul este un lichid de consistenta crescuta. cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit. Daca bariul ramane la nivelul tubului diges tiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv. trebuie sa opreasca tratamentele . Pacientul trebuie sa comunice medicului daca: . Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii. Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 2 0 de minute.Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nive lul stomacului. Daca se face examinarea i ntregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radio log va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face rad iografii la fiecare 30 de minute. Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii.

d etectarea zonelor de inflamatie intestinala. fluoroscopia si examinare a radiologica. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (i nclusiv arsurile sau durerile chinuitoare epigastrice). tumorilor. Daca se f ace si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul.detectarea corpur ilor straine inghitite accidental. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijloci e a tractului digestiv folosind substante de contrast. Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacient ul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecere a mai rapida a timpului. ulceratiilor. Aceste examinari nu sunt recomandate de rutin a de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointest inale. Aceste simptome pot fi d ate de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie diafra gmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care cons ta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) .determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatil e la inghitire. polipilor sau a stenozelor pilorice . o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati i: . depistarea sindromului de malabsorb tie sau a tulburarilor de motilitate intestinala . De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a . o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul.determinarea prezente i stricturilor. inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o son da nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului. Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze. In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ p entru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv.medicamentoase. varsaturile. dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul: are dificultati la i nghitire este cunoscut cu boala Crohn este suspicionata o obstructie la nivelul intestinal are dureri abdominale ce se amelioreaza o data cu alimentatia.evaluarea simptomelor de genu l pierdere inexplicabila in greutate sau persistenta diareei . Daca in stomac se ma i afla resturi alimentare. inflamatie.

Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. Medicul va urmari apoi traseul bariului prin esofag. rahitism. Exista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia d e bariu. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i.duodenului (ulcer duodenal). Totusi riscul irad ierii este mic in comparatie cu potentialele efecte benefice ale acestei examina ri. substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Bariul nu este absorbit in sange. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. deci reactiile alergice sunt foarte rare. oprire a cresterii. Alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (da torita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala prin tro ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Uneori alte examinari. Dupa ex aminarea tractului digestiv superior poate fi facuta si examinarea rapida a intr egului intestin subtire. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata i nflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii cel iace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cresterea volumului abdomenului. in momente diferite si in portiuni diferite ale tractului digestiv. Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili zeaza tehnicile radiologice. Bariul nu este absorbit in sange. necesare acestei examinari. Bar iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica. Inaintea examinarii t rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). deci reactiile alergice sunt foarte rare. . U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. stomac si duoden cu ajutorul fluoroscopiei prin c onectarea la un monitor. Exista intotdeauna griji in ceea ce priveste expunerea la razele X. Alte r iscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (dat orita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala print r-o ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. inclusiv in cazul unui nivel mic de radiatii. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. os teomalacie si diaree cu steatoree). E xista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia de bariu. Cateva imagini radiologice sunt luate in timpul examina rii.

Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit.Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil.prezenta in exces a gazelor din intestin . stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. in anumite cazuri. stomacului si a duodenului.nu poate detecta infec tia cu helicobacter pylori. subtire si pr evazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari. inflamatie. Aceste investigatii au si o serie de limite: . a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior.datorita placii dentare. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot . Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Factorii ce pot interfera in buna desfasurare a investigatiei sau asupra acurate tii rezultatelor sunt: . pe care medicul doreste sa o vada. care se crede ca este cauza cea mai importanta a ulc erului gastric .nerespectare a restrictiei de a manca sau de a fuma . fluoroscopia si examinarea radiologica.4 mm in diametru . desi acestea sunt mult mai ieftine. Endosco pia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul.daca este observata o modificare nu poate fi facuta biopsierea acesteia. De retinut! Motilitate a gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contrac tiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia. deoarece acestea acopera o anumita par te a tubului digestiv. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene).nu pot detecta cu usurinta inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) sau esofagiene (esofagita) sau ulcerele mai mici de 6. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contrast. bijuteriilor s au altor obiecte care blocheaza razele X. O colonoscopie ar putea fi necesara p entru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii. subtire si prevazu t cu o camera video pentru examinarea esofagului.

inflamatie. crescand acuratetea rezultatului culturii faringiene. rahitism. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). Cu ajutorul unui tampon steril se va pre leva o mostra de secretii de la nivelul partii posterioare a faringelui. Aceasta metoda ofera o canti tate mai mare de secretii. osteomalacie si diaree c u steatoree). se mai numeste metoda "metoda placilor tus ite". fluoroscopia si examinarea radiologica. osteomalacie si diare e cu steatoree). prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot exp lica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu crester ea volumului abdomenului. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentr u a evalua aceste informatii. Medicul spe cialist va efectua presiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate (apasator de limba). Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. apoi va examina gura si gatul. Uneori alte examinari. Pacientul va trebu i sa incline capul pe spate si sa deschida gura cat de mult posibil. oprire a cresterii.explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarul ui sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cres terea volumului abdomenului. Investigatiile tubului digestiv superior examineaz a partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contr ast. Most ra de secretii faringiene poate fi obtinuta si prin spalatura faringiana. rahitism. Aceast a procedura presupune efectuarea unor gargare cu mici cantitati de apa sarata. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. Exudatul faringian De obicei nu exista riscuri legate de recoltarea secretiilor faringiene. din jur ul amigdalelor si de la nivelul oricarei zone inflamate a cavitatii bucale. Uneori alte examinari. Acest lucru evita traumatizarea inutila a copilului. a poi eliminarea lichidului intr-un recipient steril. oprire a cresterii. Ce se simte in timpul recoltarii secretiilor? . In cazul copiilor recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului sa tusea sca la nivelul unui recipient steril. Medicul specialist va explica pacientului riscurile care pot aparea.

difteria (Corynebacteriae diphteriae) .In timpul recoltarii secretiilor poate aparea senzatie de voma in momentul ating erii partii posterioare a faringelui cu tamponul. majoritatea durerilor faringiene sunt cauzate de virusuri. Cum trebuie sa ne pregatim? Nu este nevoie de o pregatire speciala pentru efectuarea culturii faringiene. scarlatina sau febra reumatica (streptococ B hemolitic de grup A) .enterovirusul .tuse convulsiva (Bordetela pertussis) Fungii (Candida albicans) care produc af te. De exemplu testarea prezentei infectiei fungice poate dura mai mult (pana la 7 zile). fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui.infectii faringiene streptococice. in functie de tipul de microorganism testat . Cultura faringiana este o metoda prin care se identifica prezenta unei infectii bacteriene. prin id entificarea organismului ce cauzeaza infectia se poate hotara mai usor tratament ul . Manevra poate fi dureroasa dac a faringele este inflamat (rosu). dar care nu au simpto matologie. aceste persoane se numesc purtatori. Rezultatul test ului este gata in una sau doua zile. fungi sau virusuri) Anormal (rezultat pozitiv) Exista crestere bacteriana la nivelul culturii. pot creste de asemenea la nivelul culturii faringiene. Virusurile care pot c reste la nivelul culturii sunt: . insa pot raspandi infectia.meningita (Neisseria meningitidis) . o cultura f aringiana ajuta la diferentierea unei infectii bacteriene de una virala.determinarea cauzei unei dureri fa ringiene.pentru identificarea persoanelor care sunt infectate. Cultura faringiana se poate efectua pentru: . Se recomanda informarea medicului specialist in cazul in c are pacientul a luat recent antibiotice. Cel mai frecvent exista infectii cu bacterii care produc: . Cultura faringiana Normal (rezultat negativ) Nu exista crestere a microorganismelor la nivelul culturii (bacterii.

iar afe ctiunea se numeste infectie streptococica. Exemple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni ale f aringelui sunt: . cu toate acestea.Candida albicans. In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un organism. testul este negativ. se recomanda efectuarea unui test rapid (test rapid streptococic). complicatiile pot include febra reumatica. o infectie a cavitatii bucale si a limbii . In cazul in care cultura este pozitiva . In cazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive. Daca rezultatele testului rapid sunt negative. specialistii recomanda efectuarea unei culturi faringiene. se poate efectua un test de sensibilitate a microorganismului la antibiotice ( antibiograma). Tipul de organism va fi identificat ulterior p rin examinare la microscop. prin efectuarea unor teste chimice sau prin ambele m etode. i nainte de efectuarea culturii de la nivelul faringelui. glomerulonefrita.virusul Epstein-Barr .contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de bacter ii intalnite la nivelul cavitatii bucale . fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). dar pot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu antibiotice. aceasta ba cterie poate determina infectie streptococica a faringelui. acest fung (ciuperca) determina aparitia de afte bucale..folosirea de antiseptice bucale poate modifica rezultatele testului. chiar daca exista infectie streptococica. Testul rapid poate da rezultate fals neg ative. se poate incepe imediat tratamentul cu antibiotice. De retinut! .herpesvirusuri Un exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacter iene. pentr u excluderea unei infectii streptococice. complicatiile infectiei streptococice sunt rare.in cazul in care este necesara tes tarea pentru o infectie faringiana. unele infectii pot fi cauzate de o bacterie numita Streptococ. de aceea se recomanda consultarea medicului specialist pentru luarea unei decizii adecvate majoritatea infectiilor faringelui (gatului) sunt cauzate de virusuri. Cultura de la nivelul faringelui este mult mai sensibila decat testul rapid. scarlatina sau febra reumatica. O mostra de s ecretii este prelevata de la nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-u n recipient care stimuleaza cresterea microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista). . In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica la nivelul faringelui. aceasta bacterie poate determina meningita . Rezultatele testului rap id sunt gata in 10 minute (comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura f aringiana).tratament recent cu antibiotice. acesta poate impiedica cresterea organismelor la nivelul culturii .Neisseria meningitidis.Streptococul de grup A. sinuzi ta sau infectie la nivelul urechii . alegerea intre efectuarea unui test rapid st reptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila.

.Corioamniotita.Aparatura extre m de scumpa.Se extrage obturatorul si se introduce telescopul atasat la camera s i la sursa de lumina. Sindrom de banda amniotica.Leziuni retiniene fetale datorita luminii folosite.o cultura negativa exclude de obicei. Dificu ltati: .Necesita aparatura si instrumente extrem de s ofisticate: . .Se intr oduce trocarul cu obturator si se patrunde in cavitatea amniotica sub control ec hografic. . similara celei folosite in laparoscopie. . . .sensibilitatea bacteriei la antibiotice ( antibiograma) se poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvat impotr iva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana . Complicatii: . .unele persoane pot fi purtatoare de bacterii la diferite niveluri. modalitatea de efectuare a culturii. factori ce pot influenta rezultatul includ cantitatea de secreti i recoltate. Spina bifida. deoarece 30% dintre copii mici si adolescenti pot fi purtat ori.Pierdere fetala.Sursa de lumina rece cu cablu optic flexibil. . dar nu intotdeauna. o cultura faringiana este recomandata in acest caz numai daca istoricul pac ientului si examenul fizic sugereaza prezenta unei infectii.Teaca de lucru cu trocar obturator cu ajutorul caruia se punctioneaza abdomenul matern si se intra in ca vitatea amniotica. . .Scurgere de lichid amniotic. tipul de cultura efectuata si tratamente anterioare cu antibiotice .Monitor TV de inalta rezolutie pe care se urmaresc imaginile obtinute. Sarcina gemelara univ itelina cu un fat plurimalformat. Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic Suspiciune de malformatii fetale neconcludente echografic. dar nu dezvolta semne sau s imptome de infectie. . .Imaginile se vizualizeaza pe ecranul monitorului. . Sarcina gemelara cu sindrom de fat transfuzat. Sindroame obstructive urinare joase.Camera video atasata telescopului.. Hernie diafra gmatica. .Necesita pregatire speciala din partea ginecologului.Se descopera prin scanare echografica o zona a cavitatii amniotice in care sa nu existe placenta interpusa. . . Aneuploidii suspicionate neconcludente dupa amniocenteza si cariotipare. Gastroschisis. existenta unei infec tii faringiene. .Mama este sedata sau chiar se instituie o anestezie pe vena.Izoimunizare Rh.Telescop al carui diametru este de 1mm.Procedura necesita conditii de asepsie riguroase similare celor d intr-o interventie chirurgicala.

Tehnologia este cea folosita in lapa roscopie si histeroscopie cu mentiunea ca miniaturizarea este dusa la extrem (te lescop. deoarece acesta explica pa rintilor semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute. Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta afectiune sa apara la copil. etc). cand camera patrunde doar pana in cavitatea corionica. daca un partener are fibroza chistica si celalalt este purtato r al genei defective de fibroza chistica. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) .cuplurile care planuiesc sa conceapa copii . poate solicit a acest test. In cazul in care exista o suspiciune legata de preze nta genei defective la unul dintre parteneri. Orice persoana care este interesata sa depisteze daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica. aceasta incidenta fiind mai mica la alte rase sau gru puri etnice. astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau nu te stat. Exista doua tipuri de interventie fetoscopica: ce a diagnostica si cea interventionala. foarfeci. care contine sacul amniot ic in care se dezvolta embrionul/fatul. poate veni si de la o gravida. fetoscopia diagnostica poate fi facuta inainte de 14 saptamani transcervical. acesta putand fi vizualizat prin transpa renta membranei amniotice. dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. operativa (ca si in cazul laparoscopiei). Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica. . La albi. Scr eeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane: adultii care au in familie rude cu fibroza chistica . Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chis tica. indiferent de istoricul familial.partenerii persoanelor cu fibroza chistica. aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator al genei defe ctive de fibroza chistica.femeile i nsarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala. Reprezinta vizualiz area directa a fatului cu ajutorul unui telescop extrem de fin (cel mai subtire are diametrul de 1mm!!!!) si captarea imaginilor cu ajutorul unei camere video e xterne cu proiectarea lor pe un monitor TV. acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru a depista prezenta genei. Sfa tul genetic trebuie facut inaintea testelor genetice. Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica este costisitoare. Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei persoane. Acest tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a ave a un copil cu fibroza chistica. iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrij irea nou-nascutului.Screeningul purtatorilor de anomalii genetice Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. pense. Cea interventionala se face numai transabdominal si aceasta dupa saptamana 15-16 . atunci copilul va avea 50% sansa sa de zvolte fibroza chistica .Fetoscopia reprezinta cea mai recenta achizitie a metodelor invazive de studiere a fatului si totodata regina acestor tipuri de interventie.

Pentru ca un copil sa dezvolte afec tiunea. Sunt mai mult e motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa la screeni ng: . Pentru a dezvolta fibroza chistica. in special la nivelul plamanilo r si pancreasului. exista un risc mic de a fi purtator al genei. acestea pot solicita teste suplimentare (amni ocenteza sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul a re sau nu fibroza chistica. atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil. Analiza ajuta la determ inarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza chistica. Daca inves tigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de fibroza chist ica. Exista un risc mic de a fi purtator al genei chiar daca rezultatul testului este negativ. este necesara si testarea partenerului. Inca inainte de a ramane insarcinata. Screeningul determina daca o persoana este sau nu pu rtatoare a genei defective de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. La nivelul pancreasului.la grav idele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia de a pa stra sarcina . La nivelul plamanilor. In cazul femeilor insarcinate. copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chist ica (cate una de la fiecare parinte). fara ca aceas ta sa dezvolte afectiunea.Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modific area (mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica. dar alela poate fi . Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistic a.testul nu are o acuratete de 100%. Persoana care a mostenit doar o gena defec tiva a fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei chistice. Screeningul purtatorilor de fibroz a chistica este o analiza a sangelui care determina daca persoana este sau nu pu rtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica. femeia poate sa solicite un consult genetic pentru a intel ege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide sa aiba cop ii. mu cusul cauzeaza afectare digestiva si malnutritie. progresiva. mucusul poate determina probleme respi ratorii severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. chiar daca rezultatul testului este negativ. sunt sanse mici pentru copil sa dezvolte boala. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu este purtator a l genei defective de fibroza chistica.testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de ca tre casa de asigurari . in care mucusul devine vascos.considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistic a este foarte mic. In timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza c histica este de aproximativ 32 de ani. Fibroza chistica este de obicei diagnosticata i n timpul copilariei. aderent si uscat. Aceasta este o boala cronic a. acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau a l asiaticilor. Mucusul se acumu leaza si blocheaza pasajele din diferite organe. ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective de fibroza chi stica. incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri . noile tratamente imbunatatesc controlul s imptomelor si cresc astfel speranta de viata. Fibroza chistica este o afectiune genetica. care pot determina afectarea c resterii si dezvoltarii normale.

Cele mai frecvente ca uze de crestere a transaminazelor fiind virusurile hepatitice. pacientul are oboseala musculara.astenie (oboseala) nejustificata . dar sunt si 50% sanse ca acel copil sa devina numai purtator.AgHBs . copilul nu va face boala. alcoolul si ficat ul gras. ulcere ale pielii.Hepatita cronica . si ar fi bina ca partenerul sexual sa se testeze pentru virusul B. cilindri). statutul de purtator al fibrozei chistice. Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica. Hepatita cronica cu virus B . sa se vaccineze.Anti-HBs . si mod ificari de analize in urina (hematii.scaderea capacitatii de munca .Hepatita acuta .curgeri de sange din nas (epistaxis) . Ce inseamna daca ai Ag HBs? Inseamana ca esti infectat cu virusul hepa titei B. Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc unele sim ptome: . proteine in urina si uneori insuficienta renala.transmisa mai departe de la parinte la copil.Anti . la un om fara simpto me.P urtator “sanatos” (inactiv) de virus hepatitic B . su nt 25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea. Aceasta persoana poate transmite. dureri muscul are. si daca nu il are. sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator de fibroza chisti ca. se recomanda pacientului cu transaminaze crescute.cum se pune diagnosticul? De multe ori. Intrebari de la pacienti privind markerii hepatitei B: 1. pot sa apara edeme. proteine. in una din cele patru variante: . Daca doar un parinte est e purtator al genei defective de fibroza chistica. hiperte nsiune arteriala o daca se asociaza glomerulenefrita.HBc 2.simptome dator ate afectarii imunologice a altor organe in cadrul hepatitei cronice o daca se a sociaza si poliarterita nodoasa.apar itie de vanatai pe piele .Hepatita B oculta Acest lucru mai inseamna ca poti transmite virusul hepatitei B prin sange sau pe cale sexuala. . in mod curent virusurile B. C si D. cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor. Care sunt mar kerii prin care se evalueaza prezenta virusului B in organism? Sunt trei markeri virali utiilizati in diagnosticul hepatite cu virus B . de asemenea. cu toate acestea. sa faca analize pent ru descoperirea existentei unor virusuri hepatitice.

sunt anticorpii impotriva proteinei C. inseamna ca esti imun la virusu l hepatitei B (imunitate obtinuta pentru ca te-ai vaccinat sau ai avut o hepatit a cu virus B care s-a vindecat). sau ai fost vaccinat impotriva virusului B si vaccinul “a pr ins”. decat daca se asociaza si cu prez enta AcHBs. persista toata viata (nu numai 6 luni) Ag HBe este o prote ina a virusului hepatitei B. Ag HBc. dar nu se stie daca se inmulteste (acest lucru il stabileste viremia). dvs. Daca am AgHBs. Deci. 1. 5. este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei. fata de cel anterior.Cresterea transaminazelor care poate fi de 2 -9 ori fata de normal. dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare.Prezenta unor markeri care ara ta existenta virusului B (Markeri virali) 1. 1. 1. obtinuti prin vindecarea unei hepatite. pentru diagnosticul de hepatita cro nica cu virus B este necesara determinarea viremiei (DNA VHB) si biopsia hepatic a. Ac HBs. inseamna ca am hepatita cronica cu virus B ? Dupa cum scrie mai sus. 1. care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . . Daca ai Ac HBC si Ac HBs. iar in hepatita cronica per sista mai mult de 6 luni. Ag HBs. Daca ai acest anticorp dar si AgHBs. aveti virusul B. insemna ca ai avut o hepatita cu virus B care s-a vindecat. situatie numita de “pur tator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic”. ci ca ai anticorpi impotriva virusului. Prezenta sa inseamna ca ai avut sau ai o infectie cu virus hepatitic B. si nu se stie daca virusul a imbolnavit ficatul (acest luc ru il stabileste biopsia ficatului) Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt: . Ce este Ac HBc ? Este un anticorp impotriva unei pro teine a virusului hepatitei B. deci prezenta lor in organism. 4. care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni + Ant i HBc IgG. daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obi cei. exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). destul de frecvente si in Romania. prezenta sa in sange. iar prezenta sa arata ca virusul este prezent in interiorul organi smului uman. in sange si ficat Anti-HBc. car e apare la 4 saptamani de la contactul cu virusul B. inseamn a ca persoana poate transmite virusul B pe carle sexuala sau prin sange (este in fectiva).Ce este Ac HBs? Daca ai acest anticorp. si . prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. NU inseamna ca ai virusul.3. 1. dar s i in cazul vaccinarii. sau in urma vaccinarii impotriva virusului B. care apar atunci cand se elimina virusul din corp. si de obicei dispare la vindecarea bolii. este i mun la virusul hepatitei B. este o substanta care se gaseste in interior ul virusului. cine are acesti anticorpi. care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul. sunt anticorpii impotriva p roteinei s a virusului. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudin a. 1. Mai inseamna ca nu poti lua si nu poti transmite virusul B hepatitic pe cale sexuala sau prin sange. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. timp de cel putin 6 luni . inseamna c a ai in organism virusul hepatitei B.

Transaminaze crescute timp de cel putin 6 luni (dar sunt si situatii cu transaminaze normale) 2. o leziune. In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi a nterior: Hepatita acuta B + + + + Hepatita cronica B + + +/>2000 Ul/ml Purtator inactiv Hepatita B de virus B oculta + + + <2000 Ul/ml -/+ -/+ -/+ -/+ <200 Ul/m l Marker Viral AgHBs Anti-HBs Anti-HBc AgHBe Anti-HBe DNA VHB Vindecarea + + + . ca polip. uneori prin efectuarea histerosalp ingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . Aceste afectiuni pot det ermina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate .Anti HBe.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu s ucces .detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ut erine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarc inate. det ectia sa in sange insemnand prezenta virusului. pana la ciroza hepatica Concluzie: Diagnosticul de hepatita cronica cu virus B se pune pe baza urmatoarelor elemente: 1.000ui/ml o Hepati ta B oculta. daca concentratia este <200ui/ml 1.identificarea af ectiunilor uterine. Punctia biopsie hepatica. daca concentratia<2. si persista o perioada indelungata in sange. ca anomalii de forma si structura.Punctia biopsie hepatica. cu infertilitate. AND-VHB este acidul nucleic al vi rusului B. este cel mai specific marker al existentei virusului hepatitic B.000ui/ml o Purtator inactiv de virus B. Histerosalpingograma Aceasta se efectueaza pentru: . DNA VHB>200 0ui/ml 4. in functie de concentratia sa. iar aparitia lor intr-o hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) 1. s e poate spune ca persoana are: o Hepatita cronica cu virus B. aparitia lor intr -o hepatita acuta inseamna vindecarea bolii. Prezenta AgHBs 3. daca concentratia >2. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poa te cauza blocarea acestora. sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B. care poate sa arata modificari de la minime. fibr om. aderente sau un corp strain in interiorul uterului.

o parte din substanta de contrast se va elimina din vagin. Dupa efect uarea testului Dupa efectuarea testului. Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histe rosalpingografiei si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testul ui. De asemenea. riscurile ca re pot aparea. De asemenea vor discuta despre necesitatea efectuarii testului. . se recomada informarea medicului despre: . substanta de contrast folosita in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renal a la pacientii care prezinta deja istoric de boala renala. ca ureea sau creatinina. De aceea.daca femeia este insarcinata daca pacienta a avut infectie pelvina (boala inflamatorie pelvina) sau boala cu transmitere sexuala (gonoree sau infectie cu chlamydia) . chiar si in cazul nivelului scazut d e radiatii folosite in cazul acestui test. Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deo arece dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substante i de contrast. pentru a evita o expunere la radiatii in caz ul unei sarcini precoce. modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul te stului. se recomanda sa se faca inainte de perioada ovulatiei. majoritatea histeros alpingogramelor se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile. o afectiune destul de severa.dur ere abdominala severa . Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a t rompelor. inainte de ef ectuarea testului. in cazul in care exista dubii. crustacee) . de asemenea medicul trebuie informat daca pacientul este bolnav de a stm.antecedente de afectiuni renale sau diabet.sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile. Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturi lor prin expunere la orice tip de radiatii. comparativ cu beneficiile efectuarii testului. Inainte de efectuarea tes tului. daca prezinta alergie la medicamente sau daca a prezentat vreodata un episo d de reactie alergica severa (anafilaxie) la orice substanta (ca de exemplu la i ntepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe de mare. pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal. Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclud e posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata. Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca: apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora) . mai ales daca pa cientul face tratament cu Metformin in vederea controlului glicemiei. Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foart e mic de introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin. poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test.daca exista anteceden te de alergie la substantele de contrast pe baza de iod sau alte substante care contin iod. in cazul acesta se re comanda efectuarea unor analize de sange. acest lucru se intampla foarte rar. De asemenea. Exista o serie de precautii care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radia tii.. Cu toate acestea. riscul de lezare ti sulara este foarte mic. Acest lu cru poate determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare ( embolism pulmonar).febra .daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul aspir ina sau warfarina .pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.

astfel incat materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in cavitatea abdom inala. difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interi orul cavitatii peritoneale. trompele uterine si ariile inconjuratoare. Deoarece uterul comunica cu trompele uterine.H isterosalpingograma se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast l a nivelul uterului prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a v aginului. Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului. malformatii sau obstacole. tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin Anormal Trompele u terine prezinta cicatrici. De asemenea. Fact orii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ: .Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul cavitatii uterine. Pe masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital fe minin. Radiografiile pot evidentia diferite a fectiuni sau conformatie anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obsta col care pot impiedica grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin. la femeile in sarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina. se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile).in ca zuri rare. pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine) . se vor efectua clisee radiologice. Trompele uterine nu prezinta cicatrici sau alte leziuni.Un obstacol local. care poate face ca trompa sa para blocata . Histerosalpingogra ma Normal Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros (colon).existenta un ui spasm la nivelul trompelor. De retinut! . substanta va difuza din uter in trompe. salpingograma poate detecta anomaliile d e perete uterin care pot impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin. de asemenea. Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine) . trompele uterine si partile inconjuratoa re. Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale. poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in ve derea fecundarii acestuia. sugerand ruptura sau gaura la nivel uterin Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit sept) care divide cavitatea uteri na Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se viz ualizeaza partile interne ale uterului. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi boala inflamator ie pelvina sau endometrioza Substanta de contrast poate difuza prin peretele ute rin.in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul hister osalpingogramei.

unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele femeii de a ramane insarcinata.de asemenea.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei test ul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate. in cazul in care aceste teste sunt normale. aceasta investigatie nu foloses te radiatii X sau o substanta de contrast iodata . uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . pentru a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita. ca polip. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poat e cauza blocarea acestora. acest lucru este posibil d eoarece injectarea substantei de contrast poate elimina dopurile de mucus. progesteron si foliculostimul ant (FSH). studiile arata ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii comparativ cu folosirea unei sub stante hidrosolubile. A ceasta se efectueaza pentru: .testele initiale pentru depistarea cauzei infertilitatii includ spermograma.in cazul in care se suspectea za un blocaj al trompelor uterine. ca polip. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. un alt test. in cazu l in care exista dubii. acest tes t foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului.identificarea afectiunilor uterine.o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana insarcinate. acest lucru se intampla foarte rar. cu infertilitate. pent ru vizualizarea formatiunilor tumorale (fibrom uterin. d eterminarea nivelului hormonilor luteinizant (LH). Aceasta se efectueaz a pentru: .identificarea afe ctiunilor uterine. care determina infertilitate. Aceste afectiuni pot dete rmina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . ca anomalii de forma si structura.histeroscopia p oate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina cavitatea uter ina. cu infertilitate.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina. se recomanda efectuarea u nei histerosalpingograme . polip). prin laparoscopie.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu su cces .. o leziune. cu toate acestea alte studii nu au aratat nici o diferenta intre cele doua .detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ute rine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarci nate. in timpul histe rosalpingogramei se poate folosi o substanta de contrast liposolubila. trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast . care cres te sansele inlaturarii blocajului. ca anomalii de forma si structura. se poate efectua o sonohisterograma (ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei. numit laparoscopie. poate indrepta trompa uterina sau poate elibera zonele cu cicatrice . Aceste afectiuni pot determina menstruatie d ureroasa sau avorturi repetate . o infectie ca re produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea ac estora. poate fi efectuat in locul histerosalpingo gramei pentru examinarea trompelor uterine. fibro m. o leziune. uneori prin efectuarea histerosalpi ngogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . aderente sau un corp strain in interiorul uterului.medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metform in pentru controlul diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic). fibrom.

Inainte de inceperea testului. Substanta de contrast. Daca este necesara o imagine din incide nta oblica. prin intermedi ul tubului.stabileste daca i nterventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efe ctuat cu succes .identi ficarea afectiunilor uterine. acest lucru se intampla fo arte rar.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uteri na. canula sau cateterul va fi indepartat . imaginile ra diologice se vizualizeaza pe un monitor. De asemene a mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist in i nfertilitate (endocrinologie reproductiva). pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii. va fi injectata in cavitatea uterina. substanta de cont rast va difuza de-a lungul lor si va ajunge in cavitatea abdominala. Aceste afectiu ni pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . substanta de contrast nu va difuza. care poate fi hidr osolubila sau liposolubila. Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul unui cleste (numit tenaculum). In cazul in care una dintre trompe este obstruata. uneori prin efectuarea h isterosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . acest lucru se intampla foarte rar. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos. in vederea vizualizarii cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. cu infertilitate. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta. se re comanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator sau sedativ pentru evitar ea aparitiei crampelor uterine. Medicul specialist va introduce un instrument cu doua va lve la nivelul vaginului (speculum). ca anomalii de forma si structura. Acest test dureaza intre 15 si 30 de minute. Dupa efectuarea testului. in cazul in care exista dubii. ca p olip.detectarea unui obstacol la nivelul tr ompelor uterine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ram ane insarcinate. o leziune. de unde va fi absorbita pe cai naturale..stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligatu rii uterine s-a efectuat cu succes .pentru determinarea succesului unei operati i de ligatura uterina. In cazul in care trompele uterine sunt permeabile. Se poa te efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul co lonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine. Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici sau spital. Aceasta se efectueaza pentru: . Un eori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte de efectuarea testului. se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite de suporturile speciale. se va modifica pozitia mesei de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita. Acest instrument indeparteaza peretii uteri ni. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor u terine poate cauza blocarea acestora. La o zi dupa efectuarea testului. fibrom. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea testului. Ce simte pacienta? . in cazul in care exista dubii. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei inconjuratoare. In timpul efectuarii testului. apoi un tub rigid (canula) sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. Se va curata apo i cervixul. se recomanda o radiogafie pelvina.

In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast. De asemenea. Capul. In timpul efectuarii testului. dar se poate prelungi pana la doua ore. de aceea se recomanda efectuarea unei radiografii inai nte de efectuarea IRM pentru a stabili daca testul se poate efectua. pe piel e sau coloana vertebrala. Pacientul va putea comunica printr-un micro fon. pacientul va fi inchi s in camera de scanat. se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii. Un IRM dureaza de obicei 30 pana la 60 minute. Este foarte important ca pacientul sa nu se miste i n timpul scanarii. alti medici sunt capabili sa interpreteze o IRM. ceasul si a grafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de catre magnetul folosit pentru efectuarea testului. Pacientul va scoate toate obiectele de meta l (ca dispozitive pentru auz. de substanta de contrast folos ita si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) IRM se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magnetica. Daca pac ientul nu poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedat iv pentru relaxare. Apoi se pot efectu a o serie de clisee. Pacientul v a trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anu mite cazuri pacientii pot pastra o parte din haine. In cazul in care s e permite pastrarea unor haine. care reprezinta scanner-ul aparatului. orice tip de bijuterii. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care c ontine magnetul. Unele tipuri de IRM (numite IRM deschi se) sunt construite asfel incat magnetul nu inconjoara corpul in intregime. De asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina respiratia pent ru scurte perioade de timp. aceas ta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. In timpul testului pac ientul se va intinde pe spate pe masa dispozitivului. pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscanduse. in ochi. poate aparea durere ce poate dura cateva ore. Ce simte pacientul? . cu benzi magne tice inscriptionate deoarece prin IRM se pot demagnetiza. In interiorul scannerului. placi dentare. de asemenea. insa medicul specialist va supraveghea pacientul prin int ermediul unei ferestre transparente. Dispozitivele cu sistem deschis pot fi utile in cazul pacien tilor claustrofobici. Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului IRM. Pacien tul va folosi un halat pe toata perioada efectuarii testului. toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. pacientul va trebui sa goleasca buzunarele de or ice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri ATM). Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste sau in ju rul regiunii care urmeaza sa fie scanata. Su bstanta de contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute. pozele vor fi interpretate de catre un medic radiolog.Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. daca nu incomodeaza). exista posibilitatea ca aces ta sa prezinte fragmente de metal la nivelul regiunii cefalice. Gradul disconfortului de pinde de gradul de afectare al trompelor uterine. In cazul in care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul u nor trompe blocate. in cazul in care pacientul a suferit un accident sau daca lucreaza cu metale.

furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal . aspectu lui si localizarii Nu exista excrescente anormale. iar camera poate fi rece .daca pacienta este s au nu insarcinata . marimii. ligamentare sau ale cartilajelor. aces t lucru este normal. insa rezultatul final va fi gata in circa doua zile. daca exista antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru IRM. substanta de contrast folosita nu contine iod. obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul v aselor Nu exista semne de inflamatie sau infectie Anormala Un organ poate fi mar it. In cazul in care se foloseste substanta de contrast. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare. uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi riscurile sale . medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata. de asemenea poate exista un anevri sm vascular Exista blocaj la nivelul ductelor vezicii biliare Exista afectari ar ticulare. poate aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos. se r ecomanda informarea medicului specialist inainte de efectuarea testului. Medicul specialist poate explica pacientului rezu ltatul testului imediat dupa efectuarea lui. lichide anormale. IRM poate depista afectarea unui organ sau tesut chiar daca fo rma si marimea organului este normala. durere sau dificultati de respiratie Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. poate aparea: . ameteala. oasele pot fi afectate prin infectii sau alte afectiuni Pot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multip la. Imagistica prin rezonanta magnetica Normala Organele. Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa mentina pozitia nemiscat a.Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce d urere. Inainte de efectuarea IRM trebuie informat medicul specialist daca: . cefalee. boala Alzheimer sau hernie discala. sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al formei. voma. micsorat sau modificat Pot exista excrescente anormale (de exemplu tumori) P ot exista lichide anormale aparute datorita sangerarii sau infectiei. ca de exemplu tumori Nu exist a sangerari. dementa. vasele sanguine. pot fi pre zente revarsate lichidiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiac e Pot exista blocaje sau ingustari vasculare. In cazuri rare.pacientul este alegic la medicamente.incalzirea zonei care se examineaza.

se pot vizualiza clar anumite tesuturi. riscurile sale. leziuni nervoase si alte afectiuni. sangerari la nivel cerebral. in cazul in care se administreaza medicamente sedative . acest lucru poate contraidica efectuarea t estului . In multe din cazuri. sangerare. ca si cele cauzate deacciden t vascular cerebral. in aces t caz purtand numele de angiografie prin . pacientul nu va manca si cons uma lichide cu cateva ore inainte de efectuarea testului.d aca pacientul prezinta orice fel de patch deoarece IRM poate cauza arsura la niv elul regiunii. leziuni. anevrisme. care pot contraindica efectuarea unei IRM cu substanta de contrast . De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situ atia o cere.daca pacienta prez inta un dispozitiv intrauterin (DIU). un membru artificial.daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie. O IRM este indicata pentru: . poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate. clipsuri metalice la nivel cerebral. este plasata intrun aparat speci al care reprezinta un magnet urias. In cazul in care se efectueaza o IRM abdominala. IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular.vasele sanguine . valve cardi ace metalice. ale urechilor si nervului auditiv . ultrasonografie sau tomografie computerizata. regiunea corpului ce trebuie investigata. implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze medicale (de exemplu p ompa cu injectometru). IRM ofera informatii care nu pot fi vizu alizate prin radigrafie. modalitate a de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate. Prin folosirea unei substante de cont rast in timpul IRM. pacientul poate necesita administrarea unor medicamente p entru calmare . In anumite cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.IRM poate fi folosita p entru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase. de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucre aza cu metale sau daca recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele san guine. In timpul IRM. Imagistica prin rezona nta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri d e radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. pacientul v a trebui sa stea nemiscat in interiorul magnetului MRI sau mai exista un tip de dispozitiv de IRM cu configuratie deschisa.regiunea toracica . Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate intr-un computer. afectari vasculare sau infectii. Se recomanda discutarea cu medic ul specialist despre necesitatea efectuarii testului. Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva. Pacientul va semna un document prin care intelege riscurile efect uarii IRM si este de acord sa efectueze testul. valvele cardiace si vasele coronare..IRM poate vizualiza cordul.daca pacientul devine agitat in locuri inchise (limitate). tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului).IRM poate detecta tumoti.daca pacientul are instalat un pacemaker. IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori.regiunea cefalica . in anumite cazuri este contraindicata efectuarea IRM . de asemenea poate fi folosita pentru diagnosti carea cancerului de san sau pulmonar . acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasice.

De retinut! . afe ctari ale cartilajului. vezica biliara.o persoana supra ponderala poate depasi limitele aparatului. h erniere discala sau tumori de coloana vertebrala. r inichi si vezica urinara. un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vasc ular (disectie).dispozitive medicale electrice ca pacemakere sau pompe medi cale cu injectie. insa acest tip de IRM nu este dispon ibil in toate centrele medicale. efectuarea IRM poate afecta retina. membrele artificiale si alte dispozitive medicale care contin fier. coloana cervicala. abdominala. care vizualizeaza s tructurile si organele corpului.IRM spectroscopic este un tip special de IRM care identifica anumite afectiuni medicale masurand anumite substante de la nivelul tesutului uman.regiune abdominala si pelvina . Cu toate acestea.inabilitatea pacientului de a sta nemiscat . Daca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul . magnetul este foarte puternic.dispozitive medicale metalice. Factorii care pot influenta te stul sau acuratetea rezultatului includ: .obezitate. Nu exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru IRM.angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda speciala prin care se vizualizeaza vasele sanguine si circulatia la ni velul lor .rezonanta magnetica.sarcina . afectari ale articulatiei temporomandibulare. tumori osoase. este mai scump decat alte metode si nu poate fi disponibil in anumite regiuni . putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral. poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor. la barbati se poate vizualiza prostata . se foloseste pentru depistarea tumorilor. sangerarilor .IRM deschise sunt construite astfel incat dispo zitivul sa nu inconjoare complet pacientul.IRM este contraindicat la f emeile insarcinate .IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat.IMR poate vizualiza discurile si nervii co loanei vertebrale. impiedicand vizualizarea acestora.IRM se poate efectua pentru vizualizarea anumitor structuri si o rgane ca regiunea cefalica. IRM poate afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contr aindica efectuarea testului .IRM poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular. ca artrite. Daca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul ochiului.IRM este un test sigur. infectiilor si diferitelor obstacole. uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea m ai clara a vaselor sanguine . Magn etul va deregla un ceas care se afla in apropierea lui. IRM poat e afirma cu precizie daca un os este rupt sau nu. pancreas.oasele si articulatiile . articulatia sc apulo-humerala (umarul) si genunchii . De exemplu un dispozitiv intrauterin (DIU) poate impiedica vizualizarea clara a ute rului . IRM se foloseste cel mai frecvent pentru depistarea afectiunilor osoase sau articulare . probleme ale maduvei osoase. rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii.coloana vertebrala . ca anevr isme vasculare.uneori rezultatele tes tului pot fi diferite fata de altele mai vechi deoarece au fost efectuate in cen tre medicale diferite sau pentru ca testarile anterioare nu sunt disponibile pen tru a fi comparate cu noua testare . aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat. De aceea el poate afecta pacema kerele. atunci cand radiografia este n eclara. ele sunt utile in cazul pacientilor claustrofob ici sau obezi . sanii. la femei poate vizualiza uterul si ovare le.

Peste 35 de ani . 3. se interzice efectua rea IRM. prognosticului si pentru urmarirea tratamentului. De asemenea. Copiilor cu anomalii congenitale multiple (major e si/sau minore). mai ales daca se insotesc de dismorfie faciala sau anamneza familiala pozitiva. Pacientilor cu stari intersexuale in vederea stabilirii sexului genetic sau a evidetierii un or anomalii ale cromozomilor sexuali. Expunerii profesionale sau accidentale la agenti clastogeni (radiatii ionizante sau substante chimice) pentru depistarea efectul ui mutagen. Indicatii pentru efectuarea cariotipului Analiza cromozomiala se efectueaza fie postnatal pentru diagnosticul anomaliilor constitutionale sau dobandite. s e va efectua cariotipul parintilor pentru a se evidentia o posibila anomalie cro mozomiala echilibrata (clinic sanatos) la unul dintre parteneri. fie prenatal pe celule fetale (recoltate prin bi opsie de vilozitati coriale sau amniocenteza). In cazul in care radiografia a depistat fragmentele metalice. 3. Ca nd in primele doua situatii se descopera o anomalie structurala neechilibrata. 4. Hemopatiilor maligne. Cu toate acestea. Cand cuplul are deja un copil cu anomalie c romozomiala de novo (cariotipul parintilor este normal) . 2. majoritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate c u antialergice. In bolile recesive legate de X. IRM poate produce arsuri la nivelul zonelor pe ca re sunt aplicate diverse patch-uri la nivel cutanat. 9. 6. mai rar tumorilor solide pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si d iferential. Cuplurilor cu tulburari de reproducere (care au in istoricul medical cel put in 2 avorturi spontane/nou-nascuti morti/nou-nascuti vii plurimalformati). insotite de tulburari de crestere pre. De aceea. 8. Tatuajele sau machiajul permanent pe baza de pigment ce contine fier po t provoca iritatii ale pielii. 7. se recomanda info rmarea medicului in legatura cu acest lucru. Sindroamelor cu instabilitate cromozomiala. Pacie ntilor cu retard mental de cauze nedeterminate si/sau tulburari de comportament. Exista un mic risc de aparitie a un ei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast in timpul IRM. pentru stabirea sexului fatului cand nu exista alta . ginecomastie sau spermograma anormala sau la fete cu amenoree primara sau secundara precoce.ochiului. Analiza cromozomilor fetali (metoda de diagnostic prenatal) este rec omandata femeilor gravide: 1.si postnatala. intarzie re in dezvoltarea psiho-motorie sau daca anamneza familiala evidentiaza cazuri d e avorturi spontane/nou-nascuti morti/ nou-nascuti vii plurimalformati. exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast. Efectuarea cariotipului este reco mandata postnatal in cazul : 1. Tulburarilor de dezvoltare pubertara la baieti cu anomalii ale organelor genitale externe. se recomanda efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea IRM. 5. Cand unul din parinti are o a nomalie cromozomiala echilibrata. 2. 4.

Principal ul factor de risc care conduce ca aparitia bolilor este inima este colesterolul. recomandat numai de medicul curant. din aceasta cauza la orice varsta este recomandata ca pacientul sa isi mentina o greutate normala. dupa o anumita varsta sunt recomandate investigatiile de speciali tate. Glicemia Dupa ani de zile in care organismul a fost hranit c u alimente nu tocmai sanatoase (ciocolata in exces. 3. u n test de glicemie. 6. presiunea sanguina poate fi ec hilibrata cu ajutorul dietelor. Merita efortul. la fiecare 33 secunde in lu me o persoana isi pierde viata din cauza afectiunilor cardiovasculare. Examenul pelvian si Testul Papanicolau Si la varste inaint ate aceste teste sunt necesate. Obezitatea P oate ca ani de zile pacientul a avut numai o alimentatie dezechilibrata si a ign orat acumularea kilogramelor in plus. Presiunea sanguina Incepand cu varsta de 40 ani cresterea presiunii san guine este un lucru absolut normal. cauzand cresterea in greutate. menite sa le pregateasca organsimului pentru urmatorul deceniu de viata. alimente de tip junk-food et c. Va prez entam o lista cu toate examenele clinice pe care femeie trebuie sa le solicite m edicului curant! 1. fiindca scaderea presiunii sanguine este una din cheile longevi tatii! 4. Este bine de stiut ca obezitatea cresterea riscul unui numar mare de afectiuni. 2. Mamografia Chiar daca pacienta isi autoexamineaza sanii i n mod regulat. Limita metodelor de analiza cromozomiala este ca ele nu pot evidentia mutatii genice sau poligenice. Din aceasta cauza. Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani Femeile. Astfel.). Valoarea colesterolului poate fi reglata cu ajutorul dietei echilibrate si prin tratament medicamentos. Din fericire. activitatile pancreasului au fost suprasolic itate. 5. mai ales daca pacientul are o viata . cel putin o data pe an. In cazul in care pancreasul nu a tinut pasul cu solicitarile esti posibil itatea ca pacientul sa sufere de diabet. incepand cu varsta d e 45 ani este indicat ca fiecare persoana sa isi faca. acest simplu test sanguin iti poate salva viata daca este realizat la t imp.metoda de diagnostic prenatal. care au ajuns la onorabila varsta de 40 ani trebuie sa afl e ca a sosit momentul in care trebuie sa realizeze o serie de examene medicale. Cand exista semne ecografice de alrma sau test e de screening biochimic pozitive. 5. majoritatea medicilor le recomanda femeilor cu varsta cuprinsa int re 40 si 50 ani sa isi faca o mamografie pentru a prevenii aparitia cancerului m amar. si nu numai. Astfel. printre care diabetul di bolile de inima. Nivelul colesterolului Potrivit studiilor. exercitiilor dar si prin tratament medicamentos.

Pacienta este informata in prealabil de acest lucru.sexuala activa. In general echipa operatorie este formata dintr-un chirurg care dirijeaza strat egia interventiei. un al doilea chirurg care in laparoscopia diagnostica are rol ul de a pune in evidenta cat mai favorabil diferitele aspecte (parti) ale organe lor inspectate. 9. Toate imaginile sunt vizuali zate pe un monitor aflat spre picioarele pacientei. prot ejeaza femeile de cancer sau de afectiuni cu transmitere sexuala. situat pe un troliu special unde se mai afla si celelalte aparate specifice laparoscopiei. si un al treilea medic (sau asistenta) care manuieste camera cu ajutorul careia se vizualizeaza cavitatea peritoneala. Imunizarea Intreaba-ti medi cul cat iti sunt de necesare vaccinurile care sa iti mentina o sanatate optima s i care sunt cele recomandate in cazul tau! Anul acesta acorda-ti sansa de a tine totul sub control. nu este ceva anormal. Progameaza-te la stomatolog si mergi la medicul de familie p entru a-ti prescrie investigatiile necesare organismului tau! Laparoscopia in obstetrica-ginecologie Laparoscopia este o procedura speciala care necesita personal medical de inalta specializare si experienta. dar mai ales dupa realizarea a sut e de astfel de proceduri. In consecinta pregatirea pentru o asemenea procedura implica toate masurile luate ca si in cazurile de interventi e chirurgicala clasica: . Examen oftalmologic Daca pacientul prezinta probleme de vedere in timp ce se uita sa televizor sau citeste. Deci. obtinuta nu numai dupa efectuarea unor cursuri speci fice si absolvirea unui examen de competenta. cel putin o data pe an pacientul trebuie sa solicite e xaminarea alumitelor neobisnuite dar si a schimbarilor care apar la nivelul piel ii. Spre deosebire de chirurgia clasica. 8. In primul rand tr ebuie subliniat faptul ca laparoscopia este o metoda de diagnostic care necesita abordare chirurgicala. Chirurgul principal sta i n stanga pacientei. glaucomul si degenerestenta maculara. sau la 3 ani. spre capul pacientei. 7. laparoscopia este o interventie de "echipa". este momentul ca aceasta sa isi faca griji de riscul aparitiei c ancerului de piele. in care exista un operator principal care poate fi un "factotum" (adica poate realiza t ehnica chirurgicala fara a fi nevoit sa se bazeze prea mult pe ajutoarele sale). subliniindu-se posibilitatea convertirii interventiei laparoscopice intr-o laparotomie clasica ori pe motiv de aparitie a vreunei complicatii ori datorita necesitatii indeplinirii corespunzatoare a act ului terapeutic. in care este tot atat de important a "mana intai" cat si "mana a doua". de existenta posibila a unor complicatii. Cancerul de piele Dupa ani de zile in care o persoana s-a bucurat de razelele soarelui „de mu nte sau de mare”. 10 minute de disconfort o data pe an. Astfel. Afectiuni oftalmologice frecvent intalnite la persoanele adulte: pr ezbitismul. aceasta din urma fiind determinata de experienta si limitele ch irurgului care va face operatia laparoscopica. deschisa. ajutorul in dreapta acesteia iar cel ce sta la camera se va plasa de obicei langa ajutor. dar pentru a evita afec tiuni grave ale ochilor trebuie facut un examen de specialitate o data pe an sau la doi ani. uneori cele doua roluri putandu-se schimba.

chirurgul privind printrun capat al telescopului exact ca printr-o l uneta. Perfectionarea sistemelor optice cu realizarea de telescoape performante a permis folosirea laparoscopiei ca metoda de diagnostic pe scara mai larga doar de prin anii 50. Instrumentarul trebuie sa fie de asemenea adecvat.terapie intensiva postoperator Dupa operatie pacien ta poate pleca acasa (prin externare) chiar de a doua zi (este deci vorba de o a sa numita "one day surgery"). In cazul cand cuplul se adresea za chirurgului pentru a rezolva problema unei sterilitati de cauza cel mai proba bil tubara.procedura se exec uta in blocul operator . In fapt ea a implin it de curand respectabila varsta de 100 de ani.internare in spital . fiind efectuata inaintea implantarii eventuale a embrionului. momentul optim este cel dinainte de ovulatie.. Laparoscopia nu este o metoda de dia gnostic chiar asa de noua cum vi se pare multora dintre voi. acest lucru permitand nu numai extinderea pro cedeelor terapeutice chirurgicale dar si inflorirea unei masive industrii specia lizate in manufacturarea instrumentelor laparoscopice. prin elevarea peretelui a bdominal. Desi pare neverosimil. Laparoscopia consta in mare in vizualizarea cavitatii peritoneale cu ajutorul un ei camere video prin intermediul unui telescop. de cand s-a efectuat prima vizua lizare a cavitatii peritoneale folosindu-se un telescop rudimentar si utilizand drept sursa de lumina un bec obisnuit.anestezie generala c u intubatie oro-traheala (IOT) pozitionare specifica a pacientei pe masa de oper atie instrumentar specific . Aparit ia si dezvoltarea fibrelor optice si a luminii reci a permis in anii 80 efectuar ea unui pas urias in laparoscopie. la spitalul Giulesti. nu compromite dezvoltarea ulterioara a sarcinii. Laparoscopia. perioada imediat post-ovulatorie perm ite verificarea prezentei corpului galben si a cicatriciei de expulzare a ovulul ui. Operatorul trebuie sa fie familiarizat cu cazul si cu formele de manifes tare fiziopatologica si morfopatologica ale bolilor ce conduc la sterilitate pen tru a fi capabil de a adopta imediat o strategie terapeutica adecvata in functie de descoperirile facute in cursul laparoscopiei. Inspectarea cavitatii peritoneale era fac uta direct. dupa realizarea unei "camere de lucru" in interiorul cavitatii abdominale a pacientei. Acest ultim deziderat se poate realiza prin doua metode: .conditii de sterilitate adecvate . Interventia se va desfasura obligatoriu sub anestezie generala cu IOT. Alegerea momentului din perioada ciclului paciente i in care se va efectua procedura depinde de obiectivele acestei interventii: in cazul unui bilant hipofertil al cuplului. Este interesant ca la noi in tara s-au efectuat primele laparo scopii diagnostice chiar de la inceputul anilor 60.set complet de analize preoperatorii . cand cu siguranta nu e xista o sarcina ce poate fi compromisa prin metodele de diagnostic pentru permea bilitate tubara.

sub control electronic. dar si faptul ca permite o buna vizualizare a organ elor interne..insuflator electronic de gaz .monitor TV de inalta rezolutie . precum si datorita sistemelor mo derne de procesare a imaginilor. O interventie laparoscopica diagnostica necesita urmatoarele aparate si instrumente: .probe .aspirator/irigator electronic .t rocare de 5 si 10 mm Instrumentarul anex trebuie bine ales pentru a facilita rea lizarea dezideratului de a putea pune un diagnostic precis.pense de prehensiune. se obtine facandu -se o mica incizie transversala de cca 10 mm in plica ombilicala.instrument e de injectare transcervicala a substantelor colorate . etc.manipula toare uterine . care se cupleaza la capatul e xterior cu un insuflator de gaz prin intermediul unui tub flexibil. acul Veress. Acesta va in troduce in cavitatea abdominala. departand astfel peretele abdominal (situat anterior) de co ntinutul cavitatii abdominale .modalitati de colorare a peritoneului. prin care se i ntroduce un ac special. poate sa dea tulb urari respiratorii si cardiace la persoanele mai in varsta. Bineinteles ca fiecare me toda are partizanii si oponentii ei.camera video de inalta rezolutie (cu triplu cip) . dar in mare cel mai des se foloseste metoda insuflarii de gaz. cu protectie. . toate acestea conferind o imagine video de mare calitate.sursa de lumina rece cu un bec de 300W de xenon . care are drept avantaje realizarea camerei de lucru in mod f oarte facil si foarte rapid.telescop de 1 0 mm cablu optic flexibil care conecteaza telescopul cu sursa de lumina rece . de biopsiere si disectoare instrum ente folosite pentru vaporizare sau electrocoagulare instrumente pentru lavaj si aspirarea lichidelor .insuflarea unui gaz inert (bioxid de carbon) in interiorul cavitatii peritonea le care se destinde. sistemelor optice care permit o focalizare pana la vizualizare a aproape desavarsita a detaliilor foarte fine. De asemenea presiune a exercitata de gaz ca sa destinda peretele abdominal va afecta si excursiile di afragmatice si implicit respiratia pacientului in timpul operatiei. Ca dezavantaj este de semnalat faptul ca CO2.ridicarea peretelui abdominal cu ajutorul unui e levator sau "lift" special. fiind un gaz care in organismul uman este "considerat" un deseu al metabolismului. in general o presiune de 12 atm fii nd cea considerata standard. o cantitate suficienta de gaz incat sa destinda peretele abdominal. care de asemen ea permite realizarea unei camere suficiente de lucru. si anume: . Tehnic vorbi nd.ac Veress . camera de lucru in laparoscopia cu gaz (pneumoperitoneul). In ziua de astazi laparoscopia se desfasoara in con ditii de vizualizare perfecte gratie aparaturii video de ultima generatie cu cam ere digitale 3CC. metoda denumita "gasless" (fara gaz).

trompele. Aspectul p eritoneului trebuie evaluat in detaliu in ceea ce priveste stralucirea sa. prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala) .se intubeaza pacie ntul sau se aplica o masca pentru oxigen. Asadar inspectia cavitatii peritone ale se va face cu ajutorul acestui telescop si toate imaginile vor fi urmarite p e un monitor TV de inalta rezolutie.medicul poat e efectua o examinare pelvina.Odata ce presiunea intraabdominala ajunge la 12 bari. care sa-l ajute sa se relaxeze. care este o canula cu diametrul de 10mm cu pereti foarte subtiri. Cu aproximativ o ora inainte de interventie. aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientu l este anesteziat si inconstient . De asemenea. I se va monta o perfuzie intra venoasa la nivelul bratului. cele doua loje parietocol ice. care prin insurubare va strabat e toate straturile peretelui abdominal si va patrunde in cavitatea peritoneala d estinsa de gaz. Laparoscopia Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic gine colog. care pot fi folosite si in palparea peritoneului. care de asemenea trebuiesc verificate. Odata aceasta procedura realizata. Vizualizarea pelvisului trebuie facuta metodic si sistematic. pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. Cu ajutorul laparoscopiei se poate vizualiz a cu mare acuratete toata cavitatea pritoneala. prevazuta cu o valva. Ureterele si vezic a sunt de asemenea explorate in partile lor subperitoneale accesibile. aspectul si mai ales trebuie recol tat pentru a putea fi supus unor analize imunologice si histochimice specifice.se monteaza un tub subtire si flexibil. se scoate din canula trocarul si prin canalul respectiv se introduce un telescop de 10mm care se va cupla cu o camera video si cu o sursa de lumina rece.abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic . pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii. fundul de sac Doug las. Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. vascu larizatia sa si structura sa. a fundului de sac Douglas si a ligamentului lat. uterul. Acest ea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient: . inainte de a se introduce in vagin un . se extrage acul Veress din incizia facuta si prin spatiul de 10mm se introduce un instrument folosit pentr u a facilita accesul diferitelor instrumente in cavitatea peritoneala. Fiecare organ in parte trebuie mobilizat si palpat cu ajutorul unor probe specia le. Fundul de sac anterior. cele doua fete ale ovarului.o parte a parului pubian va fi rasa . diafragmul. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. i se va putea administra un sedativ usor. In general este folosita anestezia generala. p rin care se introduce un trocar cu varf ascutit. ficatul. insa pot fi folosite si alte tipuri d e anestezii (precum rahianestezia). prin care i se vor administra lichide si medicament e. sigmoidul. Lichidul colectat in sacul Douglas trebuie de asem enea evaluat in ceea ce priveste volumul sau. toate trebuiesc explorate cu minutiozitate.

Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei. precum apendicita. in functie procedura . Apare inflamarea unor organe. dimensiunea sau po zitia anormala. canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor. Daca nu sunt al te indicatii. dar trebu ie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana. po ate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. . De obicei. gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. Laparoscopia Normal Anormal Organele au forma. acestea nu trebuie inde partate. precum endometr ioza. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura. Nu exista semne de boala (precum endometrioza). repara leziuni sau drena chisturi. Localizarea inciziei depinde de tipul de pro cedura. luminat. cu dime nsiunile cuprinse intre 1. Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute. prin care se injecte aza incet. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata. De retinut! Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia genera la. care necesita si tratament. Poate fi descoperita o sarcina ectopi ca. pot fi disponib ile dupa cateva zile de la operatie. Sunt descoperite chisturi. aderente sau tumori. se intr oduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Apoi. Daca s-a pra cticat intubarea. Nu sunt descoperite chisturi. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si gr eu vizibila. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instru mente suplimentare. laparoscopul si gazul sunt indepartate. inflamatie (precum apendicita) sau infectie. prin incizie. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi d us intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. Gazul creaza un s patiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal. Apar semne de bo ala (precum endometrioza) sau de infectie. care este introdus in abdomen printr-o mica inci zie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organ elor abdominale sau genitale interne. colecistita sau boala pelvi na inflamatorie.instrument denumit canula. laparoscop ului ii poate fi atasat un laser. atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. In t impul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal. Alte instrumente (cum ar fi un m ic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pe ntru a preleva tesut. Dupa efectuarea interventiei. numit laparoscop. pozitia si dimensiunea normala. De asemenea. pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi. La nivelul inciziei se introduce un ac. dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune. Un organ poate avea forma. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subt ire. sunt folosite fire resorbabile.5 cm. aderente sau tumori. astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone.5 – 2.

Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare. cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilo r.prelevarea u nei cantitati insuficiente de tesut.alta procedura (d enumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizar e mai buna a organelor genitale interne feminine (uter. Dupa laparoscopie poat e sa apara balonarea. Pot s a apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine ). durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 or e. Se recomanda consultul medical daca apar: .cancer abdominal .roseata si ed em (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei .decesul datorat anesteziei generale.sangerari de la nivelul inciziei . dar pot include: . efectuarea unei laparoscopii. rezultatele pot fi neconcludente. datorita riscului de apariti e a complicatiilor. aceste a pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pent ru a fi reparat . aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa . trompe uterine. Exista cateva afectiuni care contraindica. luminat.infectarea zonei c are a fost examinata . Aceasta situatie este inofensiva si dispare de l a sine in cateva zile.evi tarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator.sangerari sau alte secretii la nivelul suturii .h ernie abdominala . dupa care acesta va fi externat.cicatrici datorate unor interventii chirurgica le anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila . cu tendinta la agravare. precum: . astfel se redu ce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor. O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea di n zona inciziilor este frecata.raguseala ce dureaza mai m ult de cateva zile.lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange. in cazul in care cantitatea de tesut prelev ata pentru biopsie este insuficienta. culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia . Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt: . acest lucru este insa foa rte rar. ovare).persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie ch irurgicala. necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparosco pului. ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul .dureri abdominale severe . De retin ut! . Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire. Imediat dupa terminarea inter ventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezes te din anestezie. pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se i ntroduce apoi laparoscopul.interventii chirurgicale abdominale in antecedente. Complicatiile dupa laparoscopie sun t rare.febra .Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul. numit laparoscop. In general.obezitatea p oate face laparoscopia dificila .

trebuie sa-si indeparteze ochelarii. De asemenea.medicamentele pe care le ia.daca are probleme cu sangerarea . Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul: . orice bijuterie pe care acesta o poarta t rebuie indepartata inaintea operatiei .repararea unei hernii hiatale sau inghinale . laparosco pia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o i ncizie mare a abdomenului. In multe cazuri.nu trebuie s a manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore.diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile. in special anticoagulante (care subtiaza sangele) . aceste afectiuni includ chis turile. cu c ateva zile pana la cateva ore inainte de interventie. inclusiv anestezice . a unei sarcini ectopice sau a endometriozei. apendicele sau ovarel e. Medicul va in forma pacientul despre riscurile. In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale. aderentele. sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina .ef ectuarea ligaturii tubare .pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal .efectuarea un ei biopsii . acestuia ii pot fi atas ate si alte instrumente.indep artarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara. este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare.sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminare a interventiei.indepartarea aderen telor .peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne.diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza. un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor trebuie sa-si lase bijuteriile acasa. fibroamele si infectiile.eventuale alergii la medicamen te. Pacientul trebuie sa informeze medicul despre: . laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente . acestea ii vor fi inapoiate dupa ce inter ventia se incheie .diagnosticul un or afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini.rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale . . Laparoscopia implica riscuri mai mici. len tilele de contact sau proteza dentara. modul de realizare si rezultatele procedurii. vezica biliara (colecistecto mia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia). Laparoscopia es te folosita pentru: . Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un documen t prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii. Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. precum foarfecele chirurgical. precum: .daca este sau ar put ea fi insarcinata. aderentele.efectuarea ligaturii tubar e . Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. splina. mai poate fi realizata si in departarea partiala a colonului .indepartarea unor organe precum uterul. fibroamele si infectiile.evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivel ul abdomenului sau pelvisului .

in functie de testul dorit. Razele X care trec numai prin aer apar negre pe radiografie. b locaje. pacientul va fi intins pe o masa conectata la scanner-ul computer tomograf -ului.Metode imagistice Computer tomograf (CT) Computer tomograful (CT) foloseste raze X pentru a efectu a imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului. Rezonanata magnetica nucl eara este folosita pentru a descoperi probleme ca hemoragii. efectuate. Tesuturile den se din organism. blocheaza (absorb) o mare parte din razele X apa rand albe pe filmul fotografic. vaselor de sange sau articulatiilor. Fiecare impuls dureaza m ai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii subtiri din organul sau zo na studiata. plamani si inima. de fapt. razele X pot tr ece prin majoritatea obiectelor. oasele si maduva spi narii. intestinele. Fotografii sau filme ale anumitor expuneri pot fi. organelor interne. inclusiv prin corpul uman. un magnet fo arte puternic. In cele mai multe cazuri rezonanta magnetica nucleara furnizeaza informatii care nu pot fi oferite de al te explorari ca radiografii. glandelor. Substanta de contrast poate fi admini strata intravenos sau per os (oral). Subs tanta de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin. de asemene a. infectii. echografii sau computer tomograf. Pentru testarea c u rezonanata magnetica nucleara partea din organism ce se doreste a fi studiata este plasata in interiorul unei masini speciale care este. De asemenea poate studia vasele de sange. O vopsea iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a face s tructurile si organele mai usor de observat pe imaginile computer tomograf. rinichi. Informatiile furnizate de catre aparat pot fi memorate si stocate intr-un computer. precum muschii sau o rganele. pentru a gas i tumori sau pentru a cauta alte probleme. O parte a scanner-ului se poate inclina. Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul pacientului. precum oasele. blocheaza mai putine raze X (mare parte din fascicului de raze X trece prin acestea) si apar pe filmul fotografic in nuante de gri. pancreasul. . Uneori se poate folosi si substanta de contrast pentru a oferi ima gini mai clare ale organelor si structurilor studiate. leziuni ale: creierului. Tesuturile mai putin dense. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanata magnetica nucleara este un tes t ce foloseste cimpul magnetic si energia undelor radio pentru a prelua imagini ale oraganelor si structurilor din interiorul corpului. fapt ce permite preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. In timpul test arii. Imaginile sunt memorate intr-un computer. tumori. Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui orga n al corpului ca ficatul. Imaginile compu ter tomograf pot fi preluate inainte sau dupa administrarea substantei de contra st. ce pot fi focalizate intr-un fascicul asemana tor unui fascicul luminos. Razele X (radiografia) Razele X reprezinta o forma de radiat ie precum lumina sau undele radio. glande suprarenale. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic pe acesta se imprima o imagine. Spre deosebire de fasciculul luminos. un aparat de dimensiuni mari cu aspectul unui cilindru fara miez.

Se gase ste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic.enzima a carei dozare in sange permite aprecie rea functiei hepatice si biliare. manevrabil manual. Mic dictionar de analize medicale. Structurile mineralizat e precum oasele sau umplute cu aer precum plamanii nu pot fi vizualizate pe sono grame. mai devreme decat a transaminazelor. colecistite.transferare in form a activa.Valori normale: 1.4 mg/24h. Acid Vanil Mandel ic Urinar . Se pot realiza fotografii sau f ilme ale imaginilor ultrasonografice. un gel sau un ulei e ste aplicat pe piele pentru a imbunatati transmitera undelor sonore. Imaginea produsa de ultrasunete se numeste sonograma. AST . Pentru testarea cu ultrasunete. echograma sau scanare cu ultrasunete. Intre 26-66 exista certitudine de feocromoc itom.Ultrasunetele (echografia) Echografia este un test ce foloseste reflectia undelo r sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism. substan te organice. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresi a hepatitei. vezica urinara).) Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine.CPK . Valori normale: 14-50 UI/L. denumit transductor. Se foloseste in diagnosticul infarctului de mioc ard (cand creste). Valori normale: 8-78 u/l. Glutamat Piruvat Transaminaza (tr ansaminaza glutamo-piruvica) TGP. Este crescuta si in staza biliara. .enzima musculara care activeaza transformarea creatin inei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). in crize si in unele tumori hepa tice. hormoni. etc. Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. este miscat inainte si inapoi de asupra ariei ce se doreste a fi studiata. abundenta in miocard. calculi biliari.7-7. de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L. Gama-Glutamil Transferaza . Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor care sunt uniforme sau solide (precum ficatul) sau um plute cu lichid (precum vezica biliara. Concentratia ei este crescuta in hepatita. ALTtransferare abundenta in ficat. Valorile sunt cre scute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice). oreion (forme neparot idiene).GGT . Un instrume nt mic. In neuroblastom sau ganglioneuroni p rezinta valori mai mari de 10mg/24h. obstructie intestinala. Transductorul transmite unde sonore de mare putere (aflate deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inap oi catre acesta. Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o i magine afisata ecranul unui monitor. constante biologice (enzime. Estecrescuta in infarct mio cardic si in unele miopatii. Aceasta testare nu foloseste raze X sau orice alt fel de radiatie ce se poate d ovedi potential daunatoare. Creatinfosfokinaza .

totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala. Conjugarea are loc i n ficat. a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK).fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza.forma a bilirubinei ce se poate doza direct. ciroza) sau obstructia cailor biliare. ce provine din degradarea Hb prin p ierderea Fe. In icter. Creste n u numai in tulburari renale grave ci si in guta. forme de PCE. Creatinina. In serul normal concentratia este m ai mica de 0. concentratia creste si apare in urina. proc ese insotite de . Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii bi liare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita). creier. boli infectioase. poliglobulie. de unde importanta ei in aprecierea unei tu lburari a filtrarii glomerulare. in mod exceptional in unele hepatite. Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism.anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infe ctiei cu streptococ β. P rodusul sau de deshidratare interna este creatinina (0. miopatii. Bilirubina . sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. Bilirubina Directa (Conjugata) .substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in m uschi. bilirubina directa trecand in bila. (80-90%) din cazuri . Conce ntratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al no u-nascutului. Acid Uric .3 mg/dl). glo merulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflam atorii la debut.este produsul final de degradare a purinelor organismului. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. Crea tina . artrita reumatoida. can d este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic. Complement Seric . nefrite. insuficienta renala cronica.celul e de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granul ocitara neutrofila care au fagocitat alte celule. care apare in sange dup a afectiuni streptococice (infectii). Le gasim in LED.MB) .5-1. deci inainte de a ajunge in bila.2%. Se mai pot gasi in diferite afecti uni infectioase sau hematologice. format in sistemul reticuloendotelial. boli neoplazice. sclerode rmie. AR (5-10% din cazuri). ser si fe cale. hiperlipoproteinemii primare.pigment prezent in bila. La valori mai mari d e 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral. Antistreptokinaza . La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza. Este prez ent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta. Antistreptolizina "O" (ASLO) . afectiuni hepatice caracterizat e prin distrugerea proteinelor.anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). leu cemii tratate. Celule Lupice .Izoenzima MB (CPK.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK.forma a bilirubi nei ce nu tranziteaza celulele hepatice. in special in reumatism articular acut (RA A).prezinta valori scazute in LED. Scade in insuficienta renala cronica. Bilirubina Indirecta (Libera) .

degradari tisulare) si eliminat prin urina (2.4 g/l.substanta organica sintetizata in ficat. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densita te mare) crescute in ciroza biliara. Trigliceridele . Este transportat in sange de tri gliceride si de LP. ce contin 50% colesterol. Proteine – Albumine. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul pro tidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica. Valorile normale sunt cele de 3.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras.5-7. IgD.9 m mol/l sau 0-130 mg/dl.5 presupune risc crescut la femei). Plasma contine mai multe feluri de l ipoproteine. IgE). IgM. se elimina prin urina (Cl earance: 75 mil/min). Este important in determinarea “riscului vascular”. pornind de la amonia c si ajungand in sange .: 0. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara. Colesterol VLDL .15-18% Valori patologice: .globulinele avand greutate moleculara mai mare de cat a albuminelor. Colesterol LDH .9-4. Concentratia sa este scazuta in situatii as ociate cu boala ateromatoasa. diabetu l. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. efort fizic. terapie cu ACTH. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. IgA.lipoproteine cu densitate foarte mica. insuficien ta hepatica decompensata. Colesterol LDL . beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi). derivati salicilici. Prin oxidare se transforma in acizi biliari. cu medicamente antimicotice.35-0. Valo rile normale sunt cele de 0.forma no rmala de transport a lipidelor in organism. sex.80 gr/l sau 32-96 mg/dl.lipop roteine de densitate mica. existand pericolul de accidente vascular e. contraceptivele. menopauza. beta 12-14%. tabagismul. fiind t ransportori ai colesterolului in sange (80200 mg/dl). cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica r isc crescut la barbati si mai mare de 4. varsta. cu cat este mai mic si deci n u poate asigura protectie. Transporta aciz i grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari. gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati i munitare: IgG.nefroza lipoidica (scad albuminele. cresc alfa 2) . Uree a (azotul ureic) . hidrocortizon.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferi telor componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului. Globuline . Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”. Colesterol . VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) =lipidograma. vitamina C. Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale). Lipoproteine – LP . alfa 1 globulina 3-4%. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatori i si neoplazice). Medicamente ce afect eaza rezultatul sunt: cofeina. imbatranirea. Variabile fiziol ogice: alimentatie bogata in proteine. dupa radioterapie.2-0.substanta organica ce intra in compoz itia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. Valori normale. Depozitele de co lesterol stau la originea ateromatozei.5 mg/dl). El ectroforeza . a lfa 2 globulina 9-11%.

B (prezenta de aglutinogen B).ciroza (scad albuminele.hormon secretat de lo bul anterior al hipofizei. Vasopresina reprezinta un m arker in diagnosticul. Gonadotrofina A . Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (depend ent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO. Gonadotrofina . diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contrac tie a rinichiului. Abrevier e: FSH = hormon de stimulare foliculara.B) si gonadotrofi nacorionica (placentara).hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. Sunt gonadotrofine hipofizare (A. Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai m are decat mononuclearele (MN). care nu sunt atat de gra ve ca cele din SIDA.preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica . care ii sunt proprii . La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului. pastrand-o pe cea imunizanta. la barb ati activeaza spermatogeneza.paraSIDA .ansamblul manifestaril or clinice moderate.ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocula rea unui antigen. In urina este . In urina este reprezentata ca prolanul A. Antiser .tube rculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . Anatoxina . fiecare categorie apartinand unu i sistem bine definit. Aglutin inele . la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland pro ducerea de testosteron.metoda de analiza a componentelor a ntigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin pu nerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare. intermediare ale infectiei cu HIV. AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). Deviere la stanga se intalneste cand numarul de P MN este mai mic decat mononuclearele. ARC (AIDS – related complex) .repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. Formula Arneth . cresc beta si gama) . Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglu tininelor din sange sau.hormon antidiuretic se cretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei.substante prezente in unele seruri. La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben.. Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. Aceasta joaca rol de vaccin impo triva maladiilor grave. Aloimunizare (Izoimunizare) . Vasopresina (ADH) . capabile sa aglutineze microorganism ele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator.Imu nizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand ace leiasi specii. ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A). Gonadotrofina B . contractia musculaturii netede.colagenoza (creste gama) . tetanica. botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdu t puterea toxica. Insuficienta secre torie de vasopresina poate duce la diabetul insipid.hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si fu nctionarii glandelor sexuale.

hipercorticism. Corticotropina . Abreviere: HCG (gonad. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. cu exceptia aldosteronului. anemie Biermer (de 10 ori mai mare ). la copii mai frecven t intalnita (diaree. rinichi. rahitism. mixedem. anemia prematurilor . copii sub 10 ani . Abreviere: ACTH. coronarita). Magneziu seric la adulti: 35 mg/100 ml ser. Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. icter prin retentie). anemii hipocrome din infectii (tumori maligne.interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corect e a RAA. inmugurite Celule rotunde. 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B).hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secreti a hormonilor corticosuprarenali. cefalina. pancreatica (diabet. Valori normale: 600-800 mg%. Magneziu . nefroza lipoidica.1. neoplasm de prostata si pancreas. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. tulburari de absorbtie). insuficienta hepatica grava. fibrinoliza. fosf olipidele (lecitina. hepatita. leuce mii. Fiind eliminat prin u rina. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . insuficiente renale severe. suprarenaliana. Valori mult crescute: hepatita cronica. Valori crescute in: anemia Biermer. hemosideroza.colesterolul. mixedem. Fi brinogenul .80-130 ľg/100ml ser(F). Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). Abreviere: LH. an emii si ictere hemolitice. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Vaginita cu candi da Candidoza mucoasei bucale Secretie vaginala Exudate din cavitatea bucala Pseudomicelii numeroase. ciroza. urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibili tate neuro-musculara si insuficienta renala severa. ICSH. sfingomielina) si trigliceridele. interventii chirurgicale. el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. feriprive.reprezentat ca prolanul B.enzime distribuite in ficat. hemocromatoza. apoi de placenta in cursul gestatiei. Lactic dehidrogenaza (LDH) . tulburari de absorbtie intestinala). umana corionica). In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. Valori normale: 200-400 g/l. dislipoidoze. cu celule rotunde. Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct).4 mg/100 ml. Valori cre scute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). pancreatita acuta).prezinta un interes cres cut in ultimii ani. stress psihic. Valori crescute in: infectii bacteriene ( RAA). Constelatia enz imatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP. Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. Valori crescute in: hiper tiroidii. malad ii arteriale (aterom. pancreatita. infectii pulmonare. inima. inmugurit e si foarte abundente pseudomicelii .6-2. Valori scazute. pneumonii diverse. hepatita (ciroza – la inceput. muschi schel etici. 60 ľg la copiii de un an. cloroza). paralele cu calcemia in: tetanii. arterita. ciroze grave. tiroidia na . Fier seric (sideremia) . tumori maligne.

La fel ca si testul Papanicolau. tratamentul grabeste disparitia verucilor. astfel ca verucile pot reaparea. inglobate intr-o sb. Celule cervicale modificate minor sunt denumite celule scuamoase atipice. El determina daca unul sau mai multe dintre tipuri le de HPV cu risc cancerigen crescut a determinat modificarile testului Papanico lau. Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruatie. Cu sau fara tratame nt. inclusiv a celor genitale si poate determina modificari canceroase la nivelul cervixului uterin. V ezica urinara trebuie golita chiar inaintea efectuarii testului.testare Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) este cauza aparitiei verucil or (negi). 18. anumite tipuri de HPV cresc riscul de cancer cervical. HPV ramane cantonat in organismul uman. Aceste modificari pot disparea de la sine. I n cazul in care testul HPV detecteaza tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. prin determinarea materialului genetic (AD N) al HPV. Programarea testului nu se face in perioada menstruatie i. Tes tul pentru HPV Testul pentru HPV se face pentru a depista infectia cu HPV si pen tru a determina tipul de HPV prezent.Sputa Grunji (din puroi) Celule bronsice. De ce se face testul pentru HPV? Testul HPV trebuie facut atunci cand tes tul Papanicolau este anormal. Amorfa. In ce consta pregatirea pentru t estul HPV? Inainte de efectuarea testului sunt interzise dusurile vaginale. La femei. inmugurite si foarte abundente pseudomicelii Negri: filamente g roase. atat pentru . se recomanda colposcopia sau biopsia cervicala. In unele cazuri. deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatele testului. septate. fara tratament. Alb-galbui: filamente subtiri. Cu toate acestea. Cu toate acestea. In cele mai multe cazuri. 31 si 45) pot det ermina modificari la nivelul celulelor cervixului care pot fi vazute la testul P apanicolau. verucile dispar fara tratament in aproximativ 2 ani. Alte tipuri de HPV determina verucile comune. HPV se transmite prin contactul direct. nese ptate. folo sirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginala pen tru cel putin 48 de ore. tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut (cum ar fi tipurile 16. La femei. Unele tipuri de HPV determina verucile genitale. unicul semn al infectarii femei cu HPV este un rezultat anormal la testul Papani colau. testul pentru HPV se face prin anali za unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. Nu exista nici un fel de tratament care sa vindece (elimine) infectia cu HPV. plantare (filiforme sau pla te) si in rare cazuri veruci genitale. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) Candidoza pulmonara Micetom cutanat fungic Actinomicoza Papiloma virus uman (HPV) . Exista mai m ult de 100 de tipuri de HPV. Aceste tipuri de veruci nu sunt canceroas e. unele dintre aceste modificari pot avansa si pot determina cancerul cer vical.

trebuie evitate spa laturile vaginale si contactele sexuale pentru o perioada de timp pe care o reco manda medicul specialist care efectueaza testul. Medicul va folosi un betisor cu un c apat invelit in bumbac sau o spatula mica de lemn pentru a colecta probele de ce lule cervicale. In cazul in care tipul de HPV este unul dintre cele cu risc cancerigen crescut. Este neplacut testul HPV? Momentul introducerii departatorului poate produce disconfort pacientei. care indica ca persoana in cau za are un risc crescut de a avea deja modificari precanceroase ale celulelor cer vicale. De asemenea. pacienta poate simti o presiune in momentul in care probele sunt colectate. in special daca vaginul este sensibil si iritat sau daca este ingust. daca aceasta a fost facut printr-o anumita tehinca. Probele sunt apoi introduse in niste tuburi colectoare si trimise laboratorului de analize. Ris curi Testul HPV nu are nici un risc asupra sanatatii persoanei examinate. Astfel. rezultatele testului HPV sunt disponibile in 1-2 saptamani. Tehnica efectuarii testului Testul HPV poate fi facut de catre: MeMedicu l ginecolog MeMedicul internist MeMedicul de familie MeMedicul urolog Pentru efe ctuarea testului. medicul specialist va recomanda in continuare colposcopia si/sau biopsia . riscurile lui. Ce se poate intampla dupa prelevarea probelor? Procedura de prelevare a porbelor pentru testul HPV are cateva efecte "adverse": .se pot produce sangerari vaginale usoare sau niste scurgeri de culoare gri. Rezultatele testului sunt : NORM AL – HPV nu este prezent. pe o proba de celule recoltate pentru testul P apanicolau. medicul poate examina zona genitala si vaginul. In general. . Pacientul trebuie sa s emneze un act de acord asupra testului. perm itand examinarea vaginului si a cervixului. In une le cazuri. cu picioarele departate. medicul explica pacie ntului necesitatea testului. este posibil ca testul sa fie repetat. In aceste s ituatii se pot folosi absorbante pentru a nu pata lenjeria . se va intinde pe spate pe masa ginecologica. Testu l HPV poate fi facut de asemenea. Inaintea testului. ceea ce ar putea cauza anxieta te persoanei in cauza. care departeaza peretii vaginului. denumita test Pa panicolau pe baza de lichid. Aceasta tehnica consta in colectarea celulelor de l a nivelul cervixului cu ajutorul unei periute rotative din plastic.confortul pacientului cat si pentru o examinare mai buna. tehnica efectuarii si posibilele rez ultate. Probele sunt puse intr-un recipient ce contine o anumita solutie si trimise laboratorului pe ntru analizare. pacienta se va dezbraca pana la talie. Prin efectuarea testului HPV din probele pentru testul Papanicol au este eliminata necesitatea unei noi prelevari de probe. ANORMAL – HPV este prezent. Celulele sunt colectate atat din partea vizibila a cervixului ca t si din zona de deschidere a acestuia (canalul endocervical). Medicul va introduce in vagin un instrument numit departator. Rezultate Testul HPV se face pe ntru a depista infectia cu HPV si tipul de HPV prezent. ancorate pe niste suporti special i.

Gluco.Care sunt factorii care pot scadea acuratetea testului HPV? Factorii care pot in terfera cu rezultatele testului si cu acuratetea rezultatelor includ: . sunt in c urs de cercetare si exista sperante de a fi disponibile in curand. zaharoase). Pentru a ajuta la o mai buna intelegere si memorare a acestor termeni precum si la o pronuntare corecta a lor. Vaccinurile impotriva diferite lor tipuri de HPV. Exemple: hemog rama (numaratoarea celulelor din sange). leucograma (numaratoarea globulelor alb e). glucide (substante dulci. fie mai ales s ub forma combinata de prefixe si sufixe. Testul HPV este efectuat doar la femei. El indica prezenta unuia sau ma i multor tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. glicozurie (zahar in urina). Acesti termeni se folosesc fie simpli. Medicul specialist va recom anda examinarile necesare. Exemple: glucoza. eritrocit e (celule rosii). cum ar fi colposcopia sau biopsia. . examen citologic (examen al celulelor).probele insuficiente de celule cer vicale . Cu toate acestea.tratamentul cu Digoxina sau Tetraciclina. Exemple: leucocite (celule albe). Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Majoritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea in limba greaca. Grama = descriere. ceea ce creste riscul de a av ea modificari precanceroase ale celulelor cervicale. glico = dulce. Cito = celula. tes tul HPV pentru barbati este in curs de cercetare. Un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului cervical. testul HPV are o fiabilitatea scazuta pentru a identifica corect atunci cand HPV nu este prezent. De retinut! Tes tul HPV nu este utilizat de rutina pentru diagnosticarea verucilor genitale. folosirea tampoanelor interne si a cremelor vaginale in ultim ele 48 de ore dinaintea efectuarii testului . pentru a determina prezenta celulelor precanceroase. Exemple: eritrocite (celule rosii). gl icemie (zahar in sange).menstruatia . care provin din limba greaca si care sunt utili zati in limba romana. in special al celor care pot cauza cancer cervical. monocite (celule cu un singur nucleu) Eritro = rosu. inregistrare. Testul HPV poate ave a rezultate fals-pozitive. redam ma i jos cativa din acesti termeni. Momentan. Est e folosit pentru a evalua daca rezultatul anormal al testului Papanicolau este d eterminat de unul dintre tipurile cu risc cancerigen crescut de HPV. eritrocitoza (numar crescut de celule rosii). Testul HPV are o fiabilitate crescuta pentru a depista prezenta HPV.spalatur ile intravaginale.

Pentru reducerea timpul ui necesar scrierii. Lipide = grasimi. Exemple: hipoglicemi e (zahar scazut in sange). Exemple: glicemie (zahar in sange). hipercolesterolemie ( colesterol crescut in sange). hem. Exemple: urobilinogen (pigment urinar). lipidograma (inregistrarea compozitiei lipidelor). unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub form a prescurtata astfel: A/G = albumina/globulina (raport A/G) Ag Au = antigen Aust ralia ALAT = alanin aminotransferaza (vezi TGP) ASAT = aspartat aminotransferaza (vezi TGO) ASLO = antistreptolizina ‘O’ (anticorp) AVM = acid vanil mandelic (hormo n in urina) B = bazofil (celula sanguina) BSF = vezi BSP BSP = bromsulphaleina ( test hepatic) Ca = calciu CK = creatinkinaza (vezi CPK) CPK = creatifosfokinaza (enzima) 17-CS = 17-cetosteroizi (hormoni in urina) 17-HS = 17-hidroxisteroizi ( hormoni in urina) DM = debit pe minut (de urina) E = eozinofil (celula sanguina) FA = fosfataza alcalina (enzima) FCH = frotiu citohormonal (preparat celular) H = hematie. urocultura (cultivarea bacteri ilor din urina). hemato = sange. Uro. leucocitoza (numar crescut de celule a lbe). Sufixul “emie” se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange. leucociturie. hipocalcemie (calciu scazut in sange). astfel: hematurie. zahar. Sufixul "urie" se utilizeaza pentru a indica prezenta unei subs tante in urina. colesterolemie (colesterol in sange). Ig A (anticorpi) K = kaliu. ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de ana liza. Exemple: lipidemie (grasimi in sange). lipidemie (grasimi in sange). calcemie (calciu in sange). globula rosie sau eritocit HA = hemaglutinare (metoda de analiza) Hb = hemoglobina (pigment sanguin) IDR = intradermoreactie (reactie care se face p e piele) Ig = imunoglobuline: Ig G. sub normal. hematocrit (separarea sangelui). E xemple: leucocite (celule. calciurie (prezenta de sange. Ig M. Exemple: hematologie (stiinta care studiaza sangele). hemoragie (scurgere de sange). hematurie (sang e in urina). globule albe). Hipo = mai putin. Exemple: hiperglicemie (zahar crescut in sange). potasiu . Leuco = alb. Hiper = mai mult. urie = urina. leucociturie (celule albe in urina). leucocite. respectiv calciu in urina). glicozurie.Hemo.pest e normal.

comp rese calde pe zona respectiva -Hemoragie continua. Pacientii sut totusi sfatuiti sa discute cu medicul si sa insiste sa le fie explicate pe intelesul lor necesitatea de realizare a testului. iar venele pacientului sunt de buna calitate. cum ar fi : -Dezvoltarea u ni mic hematom la locul punctiei. In general punctiile venoase nu asociaza riscuri d eosebite. Orice nela murire trebuie comunicata medicului curant. felul in care se va realiza acesta. de cateva ori pe zi. leucocit (globula alba) LCR = lichid cefalorahid ian LDH = lactat dehidrogenaza (enzima) M = monocit (celula sanguina) mEq = mili -echivalent (unitate de masura) Mg = magneziu ML = Mac Lagan (unitate de masura pentru analiza "timol") Mol = molar N = neutrofil (celula sanguina) Na = natriu.L = limfocit (celula sanguina). In unele situatii pot sa apara si incidente. eventualele complicatii si rezultatele. sodiu P = fosfor PCR = proteina C reactiva RBW = reactie Bordet-Wassermann RFC = reactie de fixare a complementului Rh = Rhesus (factor sau grup sanguin) SGOT vezi TGO SGPT vezi TGP Tb = tuberculina TC = timp de coagulare TH = timp Howell TGO = transaminaza glutamat oxalacetica (enzima) TGP = transaminaza glutamat pir uvica (enzima) TQ = timp Quick TS = timp de sangerare U = unitate UB = unitate B odanski (pentru fosfataza) UF = unitate fotometrica UI = unitate internationala UW = unitate Wohgemuth (pentru amilaza) V = volum VDRL = prescurtare din limba e ngleza (analiza de sifilis) VG = valoare globulara (relativ la globulele rosii) VMA vezi AVM VSH = viteza de sedimentare a hematiilor Proteina C Reactiva (PCR) Nu exista indicatii si recomandari speciale in vederea pregatirii pentru efectua rea testului. Riscurile sunt insa minime daca pacientul apli ca un tampon cu vata si tine apasat cateva minute -Flebita locala (inflamarea pe retelui venos). au pereti elastici si neco labati). acesta avand obligatia sa linisteasc a toate temerile pacientului.apare in special in cazul pac ientilor cu tulburari ale coagularii sau in cazul celor aflati sub . procedura fiind relativ simplu de efectuat (daca specialistul are expe rienta. Aceasta se amelioreaza daca se aplica.

Astfel se va bloc a curgerea sangelui pentru o scurta perioada de timp. Exista si un tip special de test. -Plasarea unui garou deasupra zonei din care se va recolta. Deoarece nivelul PCR poate fi crescut datorita un ui numar mare de factori. is i mareste dimensiunile si poate fi abordata mult mai usor. nu se poate afirma cu exactitate ca exista o cardiospe cificitate. bolilor inflam atorii. -Pentru identificarea precoce a infectiilor. -La sfarsit se trage rapid acul iar peste zona punctionata se plaseaza un tampon de vata cu alcool sanitar. -Zona de punctie este dezinfectata cu alcool sanitar sau cu un alt antiseptic -Se introduce usor acul in vena si se recolteaza cantitatea necesara de sange. Pentru determinarea concentratiei ei medicul va trebui sa recolteze o proba de sange. ameteli sau chiar lipotimii ale pacientului. -Can d tubul este aproape plin se desface garoul pentru a repermeabiliza circulatia. osteomielitelor (i infectii ale osului) -Pentru monitorizarea raspunsului organismului la tratament . PCR creste brusc si la fe l de brusc revine la normal in cazul in care organismul pacientilor raspunde fav orabil la tratamentul instalat. warfarinei) sau trat ament fibrinolitic. Totusi. b olilor de colagen. Nivelul PCR s e determina in urmatoarele situatii : -Pentru monitorizarea pacientului postoper ator (detectarea din timp a unor complicatii infectioase ale plagii). si scade pana la 3 zile. Principiul testului este acel a ca procesele inflamatorii acute lezeaza endoteliul vascular (stratul fin de ce lule care captuseste suprafata interna a vaselor) si creeaza conditii favorabile aparitiei unui atac ischemic.4 mg/dl a fost asociata cu un r isc dublu de aparitie a unor evenimenete coronariene. Acul are atasat la capat ul extern o seringa sau un tub ai carui pereti au substante anticoagulante. Alte incidente includ necesitatea de realizare de punctii multiple pentru recoltarea (in special daca venele nu s unt usor accesibile). Daca se mentine crescuta mai mult de 3 zil e. El este indicat insa doar unei anumite categorii de pacienti. Recoltarea probei se poate face mai greu sau mai usor in funct ie de calibrul venelor pacientului.cei cu probl eme cardiace si factori de risc pentru aparitia unor astfel de probleme. in absenta unui proces patologic. neoplaziilor cum ar fi limfoamele (neopalzii ale nodulilor limfatici). in special cele antineoplazice sau antiinflamatoare. vasculitelor de tipul a rteritei cu celule gigante. pacientul trebuie investigat temeinic deoarece exsita riscul prezentei unei i nfectii in organism. PCR este o s ubstanta care se gaseste in plasma. Pacientii cu astfel de probleme sunt sfatuiti sa isi informe ze medicul inainte de a li se efectua punctia. Vena se umple cu sange. PCR creste in mod normal. comparativ cu o concentrat ie de sub 1 mg/l. bolilor inflamatorii intestinale. acestea diferind foarte mult de la individ l a individ. la 2-6 ore de la interventia c hirurgicala. PCR inalt sens ibil. Recoltarea implica : -Localizarea unei vene superficiale din care se va recolta sangele (de cele mai multe ori cele ma i accesibile sunt venele de la nivelul antebratului sau fetei dorsale a mainilor ). chiar daca o concentratie de peste 2. specialistii sunt inca rezervati in a corela valorile PCR cu probabilitatea pacientilor de a suferi un infarct miocardic. cum este lupusul eritematos sistemic. Cum simte pacientul procedura .tratament anticoagulant (cu medicamente de tipul aspirinei. Se tine apasat timp de cateva minute pana cand se op reste sangerarea. Acets t est poate furniza informatii cu valoare predictiva referitoare la riscul de apar itie a evenimentelor cardiace (infarct miocardic).

Valorile normale variaza foarte mult in functie de fi ecare laborator. dupa caz. i ar cei cu PCR bazal (in absenta unei inflamatii/ infectii demonstrate si evident e din punct de vedere clinic) de peste 3mg/dl au cel mai mare risc de aparitie a problemelor cardiace coronariene (inclusiv infarct miocardic acut). Deretinut ! Testul inalt sensibil de determinare a PCR poate oferi inform atii cu privire la posibiliattea existentei unui episod coronarian in viitorul p acientului. sclerodermie. -Existenta unui dispozitiv contraceptiv intrauterin -Sarcina Obezitatea. infarctul miocardic acut. cum ar fi degenerarea . Se accepta ca normal un PCR intre 0. Exsita o se rie de boli sau medicamente care modifica nivelul PCR.Exista posibilitatea ca aceasta procedura sa creeze un anumit disconfort pacient ului : garoul poate fi prea strans. Un PCR crescut. Analizarea periodica a PCR poate fi utila in monitorizarea ra spunsului la tratamentul antiinflamator. Un n ivel ridicat al PCR anterior efectuarii unei interventii chirurgicale poate fi u n factor de prognostic referitor la aparitia unei infectii postoperatorii. In conditii bazale. Rezultatele testului pot fi neconcludente intr-o serie de situatii. antineoplazic sau. cei cu PCR intre 1. specialistii nu recomanda si nu efectue aza testul (determinare PCR) pacientilor care se afla in oricare din grupele ami ntite. nivelurile de PCR nu sunt detectabile. De ac eea se recomanda efectuarea acestui test anterior tuturor interventiilor si proc edurilor invazive. cum ar fi determinarea colesterolu lui. ea pot fi in limite normale in unele cazuri de poliartrita reumatismala si chiar lupus (acesta lucru nu a fost inca pe deplin explicat). boala inflamatorie i ntestinala.0 mg/dl sau sub 10mg/l. un nivel normal al PCR n u exclude o inflamatie. se considera ca pacientii cu un PCR sub 1mg/dl a u cel mai scazut risc coronarian. in absenta unor semne si simptome clince de infectie poate fi indicator pentru alte procese patologice (nu doar simple i nflamatii). PCR in alt sensibil poate avertiza cu privire la un risc de aparitie a unor evenimente cardiace in viitorul pacientului. de aceea rezultatele test ului trebuie interpretate in context clinic si analizate doar de catre medicul c urant. In urma recoltarii sangelui se va determina concentratia exacta a PCR. corticosteroizi. hipolipemiante (statine). pneumonii. Datorita acestei observatii.3mg/dl au un risc mediu. El devine util daca informatiile oferite sunt analizate si corelate cu altele. poliartrita). Desi PCR este crescuta in majoritatea bolilor tesutului conjunctiv. In ciuda faptului ca nu exista o corelatie exa cta intre valorile PCR si risc. tuberculoza. Aceste teste pot sa ofere o imagine mai genera la asupra riscului coroarian al pacientului decat simpla determinare a PCR. iar la introducerea acului in vena se simte o usoara intepatura (intensitatea ei variaza in functie de pragul dureros al fie carui pacient). in absenta vreunui proces acut in organism. insa nu este un test foarte exact. acesta fiind cel care cunoaste pacientul si istoricul sau medical cel mai bine. antiinfect ios. in maxim 24 de ore. Orice determinare ce depaseste aceste valori este sugestiv a pentru o inflamatie acuta sau infectie si pacientul trebuie investigat. in special a fractiunii LDL.1. dar si multe altele. tratamentul hormo nal de orice tip. diverse neoplazii. Deci. Cele mai frecvente boli in care PCR este crescut sunt : bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos sistemic. cum ar fi : -Efectuarea unor activitati fizice intense anterior recoltarii probei -Administrarea de anumite medicamente precum anitconceptionale orale. antiinflamatoare nesteroidiene (cum este aspirin a sau ibuprofenul). orice tip de infectie.

Are drept principiu extragerea cu ajutorul unui cateter foarte fin a unui fr agment de tesut trofoblastic (corion sau viitoarea placenta) care va fi cariotip at ulterior. Varsta materna inaintata. Desi concentratia P CR este un indicator important al unei inflamatii. in rest apar procente mari de av ort. Pentru a se stabilii surs a inflamatiei trebuie sa se realizeze investigatii suplimentare. Acesti pacienti trebuie investigati suplime ntar pentru a se identifica din timp o problema ce poate fi destul de grava. fara a se leza membranele (corionica sau amn iotica).Infectii vaginale sau c ervicale manifeste. Punctia tro foblastica este cunoscuta mai ales sub denumirea din limba engleza de Chorionic Villus Sampling (CVS). Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic . Te stele paraclinice care sunt realizate pentru a determina concentratia acestei pr oteine sunt teste hematologice foarte utile clinicianului si care nu sunt grevat e de complicatii importante pentru pacient. Antecedente in familie sau copi i cu defecte cromozomiale. . . Nivelul ei (reflectat prin concentratia serica) este influentat de rata de producere a acesteia de catre ficat. .Intre saptamana 10 si 12 este momentul optim. ea nu da nici un fel de infor matii cu privire la localizarea procesului inflamator. Mai putin cunoscut este faptul ca a fost introdusa pentru prima data in China (1975) pentru determinarea foarte precoce a sexului copilul ui. .Dupa 12 saptamani 12% pierdere fetala. Cu exceptia insuficientei hepatice nu exist a alti factori care sa interfere cu productia normala a PCR.Sub 9 saptamani avort spontan 13% din cazuri. Pro teina C reactiva este o proteina plasmatica sintetizata de ficat si de adipocite (celulele grase ale organismului) numita de specialisti « proteina de faza acuta » deoarece apare in cadrul proceselor inflamatorii acute. dar si in ac utizari ale unor boli cronice sau la debutul unor boli ce in timp se vor cronici za. Avorturi spontane recurente.Distorsiuni anatomice severe.Spasm vaginal. nivelul ei creste foarte mult in cadrul acestor situatii. Studii citogenetice in caz ul cand rezultatele la triplul test. . testul quadruplu sau la testul integrat ind ica un risc crescut de trisomie 21. . Proteina incepe sa creasca la 6 ore de la debut si atinge un maxim la 48 de ore. Este un marker al inflam atiei organsimului.maculara sau chiar cancere de colon.Calea transcervicala foloseste un c ateter care este introdus prin orificiul cervical si patrunde pana la nivelul ma rginii corionului (trofoblastului). . (viitoarea placenta) de unde se aspira. . .Calea trans abdominala foloseste un ac de calibrul 22 care ajunge tot sub control ultrasonografic in zona corion ului frondos. .Exista doua modalitati de abordare a tesutului trofoblastic: cale a transabdominala si calea transcervicala. Totul se face sub ghidaj echografic.Intre 9-11 saptamani 4% a vort spontan. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. trisomie 18. PCR creste in infectii.

In raport cu analiza soli citata se recolteaza fie urina de dimineata. . fara urme de substante chimice. care recolteaza urina la domiciliu.Recipientul (borcanul sau st icla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat. medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina.La cerere. urina se va recolta tot dimineata in cond itii de sterilitate.Se va recolta urina proaspata de dimineata. iar in lipsa a cestuia. Se mai pot face si alte tipuri de determinari (moleculare.Ruptura tr ofoblastica cu hemoragie. . Analiza urinei se face nu numai in bol ile aparatului urinar ci si in bolile altor organe. sucuri de fructe. Incepand de la aceasta ora. a sangelui. intr-o sticla de 100 ml care a fost dezinfectata impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de 30 minute.Succesul procedurii cu prelevare adecvata de tesut 95% din cazuri.Daca medicul suspecteaza o infectie urinara. spalat cu apa si soda si apoi clatit cu apa multa. Nu are importanta faptul daca o persoana a mai urin at in timpul noptii. Sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice.Corioamniotita. . direct in recipient. intr-un vas steril procurat de la laborator. siropuri. . Dificultati: . trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: . In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel : se goleste vezica urinara. Se masoara a poi volumul urinei . biochimice ). care a spalat canalul urinar. fie urina din 24 de ore. Complicatii: . in vederea analizelor cu rente. Tot in a cest scop se recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urin ei. a secretiilor) Recoltarea urinei Pentru precizarea diagnosticului. . Inainte de urinare se va face o toaleta a organ elor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi. Recoltarea urinei se poate f ace atat la nivelul laboratorului cat si la domiciliu. Cantitatea minima neces ara de urina este de 100 ml. . inainte de scaun.Sensibilizare Rh. a materiilor fecale. Persoanele indiferent de sex. In aceasta situtatie. se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6. . recomanda bolnavului sa fa ca o urocultura. a fost aruncata la closet. ape minerale. medicamente.Pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si v arsta. dimineata la ora 6. imediat dupa desteptare.Avort spontan. otet. Pentru a nu se pierde din cantit atea de urina se recomanda sa se urineze separat. Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei. ulei.Culturi celulare corecte in 98% din caz uri. Se intelege ca si dopul sticlei trebuie s a fie curat. detergenti po t sa falsifice rezultatele analizelor.

d izenterie. iar restul se arunca. etc. primite de la laborator. . Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indic ata pentru descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (febra tifoida. vor urina numai in o lita de noapte sau intr-un borcan care a fost sterilizat mai intai prin fierbere . este elev sau student. De asemenea. d eoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu micro bi sau virusuri prezente in urina.P e timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider.Se va comunica laboratorului d aca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit.Nu se va tra nsporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic. sticla sau material. . Flaconul cu sange nu va fi agitat. la indicatia medicului. bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. altele nu. Recoltarea sangelui Sangele se recolteaz a. fenomen care poate fal sifica rezultatele analizelor. santie re. Sunt bune cutiile din material plastic . se va recolta in mai multe sticle sau intr-un borcan mai mare. . deoarece se pot distruge gl obulele rosii. de obicei. urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus. obosite.) va fi expediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la expediere. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele car e vin de la distante mari cu trenul sau masina. Deoarece nu se cunoaste ce fel de anal ize sunt indicate de catre medic. se pot recolta in rec ipiente sau vase din material plastic. Apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa la laborator. in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre un cadru medical daca situatia o cere. nedormite. Apoi se amesteca urina (in cazul in care a fost rec oltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cant itate de 100200 ml.Inainte de analiz e cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lap te care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina. intoxicatie alimentara etc. Cand cantitatea de urina este mai mare de un litru.) sau de natura parazitara (oua de parazit i intestinali). . Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipi ente speciale.Copii mici care nu pot urina direct in sticla. In lipsa acestora. se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. S-a demonstrat ca unele analize su nt influentate de alimentatie. . precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor.din 24 de ore si se noteaza.Cand persoana care colecteaza urina lucreaza. fara grasimi.Femeile vor specific a daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza. nervoase. care pot abs orbi tot sangele. . Cand sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale. urina se poate recolta cu ajutorul unei sonde de cau ciuc numai de catre personalul medical. in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal. caci o alim entatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului. Seara se va manca mai devreme si putin. In situatia in care unele persoane nu pot uri na. pentru a nu se altera. Transportul sangelui se va face in flacoane sau eprubete ast upate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc. . nu cu dopuri de vata. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata e ste bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa rec oltarea sangelui. p ersoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pent ru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta.

se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la lab orator. In caz de constipatie. . eliminat la closet pe o hartie sau pe un carton curat . (Nu se vor pastra materiile fecale in frigider caci exista riscul infectarii alimentel or).sau sticlele ramase de la medicamente. Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavu lui si varsta. Recoltarea secretiilor Recoltarea secretiilor (oculare. sterilizat. sau daca este necolor at. apa de colonie sau apa sarata s i dupa aceea vor fi transportati la laborator. albicios. Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilo r din scaun) el va solicita un recipient special. ale canalului urinar. La copii mici. sulfamide. Mexaform.). in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi. Este indicat ca fiecare persoana. etc. se recolteaza cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte. calatorii care au sosit din tarile in care exista boli inf ectioase digestive. mai ales in caz de boala.) se face. intrucat exista riscul infectarii persoane lor care transporta si prelucreaza aceste materiale. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton. etc. bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida.nu se va incepe nici un tratament intern sau extern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor. de obicei. materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata. Vor fi recoltate materii fe cale proaspete. Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. Nu se vor transporta parazitii in hartie. dize nterie. daca are urme de sange etc. holera etc. cr ese. In cazul in care in scaun se observa v iermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut c u capac care se inchide ermetic. R ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti. deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care exec uta analizele. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze. . produ sul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta. recomandat de medi c si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza. Din scaunul proaspat. deoarece urina poate spala canalul de eve ntualii microbi cauzatori de . sa observe s i aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are. vaginale. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice.de asemenea. se va turna peste ei spirt sanitar.secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in labor ator inainte de urinarea de dimineata. in laborat or. copii care merg la gradinite. cu o lopatica de lemn sau de material plastic. naza le. bucale. Daca nu este posibil (mai ales la copii). emise dimineata. La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea diges tiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special. bolnavul trebuie sa stie urmatoarele: . Analiza ma teriilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice. in vata. materiile fecale se vor recolta dup a luarea unui purgativ usor (laxativ). cutii de chibrituri. etc. de la laborator. gargara sau irigati i cu substante dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secret iile respective.) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. In acest scop.

In trimestrul 3 incidenta e ste mare (65% din infectii se transmit transplacentar) insa nou-nascutul este ad esea asimptomatic sau paucisimptomatic. osoase). i n cazul infectiei in trimestrul 1. Datorita riscului mare de malformatii. se poate incerca tratamen tul cu sulfadiazina. Viitoarele mame sunt sfatuite sa isi faca vaccinul antir ubeolic in perioada preconceptionala sau la inceputul sarcinii. insa difera incidenta transmiterii: in trimestrul 1 incidenta de transmitere transplacentara este mica (aproximativ 15%) insa riscul teratogen este maxim. hidrocefalie. De asemenea apar si edeme generalizate. persoanele care poart a proteza dentara mobila trebuie sa si-o scoata caci in timpul manevrei de intro ducere a tubului in stomac. . persoanele respective trebuie sa fie in masura sa informez e medicul. afectiuni gastrointestinale. Nu se va recolta saliva (scuipatul) ci secretia care se elimina in timpul tusei. Tratamentul nounascutilor este adresat in principal complicatiilor: cardiopatiile congenitale s i cataracta pot fi rezolvate chirurgical. Virusul poate fi transmis si postpartum. Cele mai frecvente manifestari ale infectiei intrauterine sunt: retard in crest erea intrauterina cu greutate .recoltarea secretiei gas trice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu ajutorul unui tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. Alte semne si simptome ale infectiei congenitale sunt prematuritatea. Studiile au demonstr at ca in tarile dezvoltate 8% din femei contacteaza infectia in timpul sarcinii si jumatate din ele o transmit produsului de conceptie. . fiind incriminata in aparitia unor malformatii cong enitale importante: oculare.boli. icter.atat in spital cat si la domiciliu. in etapa de organogeneza embri o-fetala si afectarea poate fi atat de grava incat sa determine avort spontan sa u moartea intrauterina. steril care se procura de l a laborator. viscerale (hepatice. Boala se transmit e fatului indiferent de momentul contactarii parazitozei. Rubeola este o infectie virala determinata de virusul rubeol ic. Daca acest lucru nu se doreste.prin laptele matern.Forma cong enitala se manifesta prin encefalomielita. Contactata in cursul sarcinii in fectia are consecinte grave. anemi e si hepatita. insa prognosticul nou-nascutilor raman e rezervat.la femei. de cele mai multe ori benigna. Infectia cu cytomegalovirus in cursul sarcinii implica un risc foarte crescut de malformatii la fat (cu cat sarcina este in faza mai mica). greutatea mica la nastere. daca aceasta este in legatura cu raporturi le sexuale si daca au facut tratament cu antibiotice. trombocitopenia neonatala. Nou nascutul simptomatic se tra teaza cu spiramina. convulsii. proteza se poate deplasa si patrunde in fundul gatul ui. sputa se reco lteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga. varsaturi ex plozive. secretia uretrala si vaginala se recolteaza la cabinetul de gi necologie. femeia are ca prima optiune incheierea sarcin ii (avort terapeutic). defecte osoase si corioretinita. cardiace. . pirimetamina si acid folic. de cand prezinta secretia. ce apare de cele mai multe ori in copilarie sub forma unor eruptii generaliz ate cu evolutie. . cu pericol de asfixiere. grave (expresie directa a suferintei neurocerebrale). Riscul maxim este in trimestrul 1.in plus. Pentru aceasta. 20-40% din nou nascuti p rezinta simptome importante: pneumonie. cerebrale. Sindromul TORCH Toxoplasmoza este o boala parazitara determinata de Toxoplasma gondii. inain te de recoltare nu se mananca. nu se bea si nu se fumeaza. auditive (chiar si surditate). oftalmologi ce si neurologice.

infectia HIV. iritabilitate. letargie. in functie de diver si factori (in principal varsta gestationala si stadiul organogenezei). altele a u vaccin preventiv (in special rubeola si varicela zoster). Unele cazuri pot fi fatale. hepatoslenomegalie . tulburari de coordonare a miscarii. cytomegalovirus (C).Mic rocefalie (tulburare in care diametrul capului este mai mic decat media normala pentru varsta si sexul pacientului). herpes simplex (H) si altele (Others). Contactarea infectiei in timpul sarcinii poate det ermina avortul spontan. Reprezinta peste 80% din totalitatea cazurilor si se datoreaza contactului direct dintre nou nascut si secretiile genitale ale mamei. corioretinita. fiecar e avand semne si simptome specifice sau mai putin specifice. tulburari de vedere si retard mental. tulburari de auz. care afecteaza fatul sau nou nascut ul si care i-au fost transmise acestuia intrauterin. Ca urmar e.Corioretinitei (inflamarea coroidei si a retinei oculare) . Leziunile herpetice au localizare diferita. icter ( colorarea galbuie a mucoaselor. aproximativ 25%. ce rebrale) greutate mica la nastere.mica la nastere. moartea intrauterina. in functie de tulpina infectanta: la nivelul regiunii orofaciale (in special HSV I) sau genitale (mai ales HSV II. a ficatului (hepatosplenomegalie). in timpul na sterii naturale. purpura si petesii. oculare si prin leziuni herpetice diseminate in sistemul nervos central. sifilis. marirea in volum a splinei. Infectia cu virusurile herpes simplex I si II este si ea implicata in aparitia diverselor tulburari congenitale. Copiii care sunt asimptomati ci la nastere se pot confrunta tardiv cu surditate. afectiuni ale sistemului nervos central. tegumentelor. multiple malformatii (cardiace. Unle infectii pot fi tratate eficient cu antibiotice (cum este cazul toxoplasmozei si sifilisului). rubeola (R). microcefalie. se poate practica nasterea pe cale vaginala. . Rata mortalit atii este destul de crescuta. insa majo ritatea nou-nascutilor supravietuiesc in prezenta unui tratament suportiv adecva t. Categoria de alte infectii « other s » include: hepatita B. conjunctivelor). Herpesul neonatal se poate caracteriza prin manifestari cutanate. insa fost infectata la un moment dat cu acest a. Afectarea nervoasa este sustin uta de simptome precum convulsii. tremor. Simptomatologia este de cele mai multe ori asemanatoare. de la mama. virusul varicelo-zosterian. .Calcificare cerebrala focala (aparitia un or depozite de calciu in diverse regiuni ale . Infectia neonatala se datoreaza transmiterii verticale a virusului de la mama la fat prin filiera pelvigenitala. cel mai frecvent de natura virala. In cazul femeilor insarcinate dia gnosticate cu o astfel de infectie se recomanda operatia cezariana (daca leziuni le sunt active). Sindromul TORCH repr ezinta de fapt acronimul medical al unei pleiade de 5 sau mai multe infectii con genitale. indife rent de infectia propriu-zisa. Cele mai frecvente semne si simptome sunt febra.apare mai ales in infectiile cu Toxoplasma si Cytomegalovirus. fiecare infectie asociaza un prognostic diferit. insa si HSV I). nervos centrale si tegumentare si se caracterize aza in special prin aparitia: . Daca leziunile nu sunt evidente clinic si pacienta nu are virus ul prezent in secretiile vaginale. convulsii. alimentatia dificila. anomalii la nivelul ochilor si alte simptome mai putin specifice. Cele 5 infectii sunt toxoplasmoza (T). petesiile sau echimozele la nivelul mucoaselor si/sau tegu mentelor. in functie de momentul c ontactarii ei. Toate infecti ile determina afectari oculare. Aproximativ 80% dintre acestia dezvolta insa complicatii in primul an de viat a: surditate.

Se poate face o varietate de teste. trebuie incercate alte metode de det erminare a fertilitatii pentru a identifica perioada optima in care o femeie poa te sa ramana insarcinata. in cazul cytomeg alovirusului diagnosticul este confrmat prin analiza urinii. petesii (atat pe tegumente cat si pe mucoase) si diateze hemoragice cu potential fatal.Teste de infertilitate Generalitati Testele de infertilitate se fac pentru a determina cauzele datorita carora un cuplu este infertil. avand pr ognostic nefavorabil. IgM sunt anticorpi directionati impotriva particulelor virale si reprezinta cel mai frecvent tip d e anticorpi din organismul nou nascutului. anomalii ale sistemului nervos central. iar uneori determina avortul spontan. Rezultatele sunt pozitive cand IgM de pasesc semnificativ concentratiile acceptate ca fiind normale. Te stul este considerat negativ daca nivelul de IgM este normal. al celui feminin sau al ambelor. infectii ale me ningelui cerebral. trombocitope nie. Infectia poate sa ap ara oricand pe parcursul sarcinii iar transmiterea ei se face pe cale sangvina ( hematogena) indiferent de trimestrul de sarcina. infectii cerebrale. Testarea fertilitatii . Testul nu necesita o pregatire speciala a pacientului. icter. mama are simptomatologie minora. inclusiv examenul fizic. Infectia este severa in cazul fatului. Cel mai important este denumit simplu: te stul TORCH si cuprinde de fapt un grup de analize de sange (determinari hematolo gice) care stabilesc prezenta anticorpilor specifici si nivelul concentratiei lo r sangvine (anticorpii sunt molecule proteice secretate de sistemul imun al paci entului ca raspuns de aparare impotriva diverselor infectii). corioretinita. Rezultatele testul ui TORCH pot fi apoi confimate prin alte analize: in cazul toxoplasmozei. analiza lichidului seminal. malformatii fetale. ret ard mintal. rubeol ei si sifilisului se poate recolta LCR (lichid cefalorahidian). microcefalie. surditate. iar in cazul infect iei cu herpes simplex se recomanda recoltarea de probe biopsice tisulare. cataracta. Cand ar trebui sa se testeze o persoana? Inainte de a face testele de infertilitate. teste de sange si proceduri speciale. Procedura este lipsita de compl icatii. Testele detecteaza daca problema se afla la nive lul sistemului reproducator masculin. este foarte importanta diagnosticarea intrauterina a sindromului TO RCH.creierului). insa poate exista riscul de aparitie locala a unor mici hematoame sau ce lulitei (inflamarea tesutului celular) ca urmare a punctionarii tegumentelor. putin exprimata clinic sau uneori doar febra moderata. In general. Datorita afectiunilor pe care l e determina. Fertilitatea maxima la femeie este in timpul ovulatiei si cu una . Copiii nascuti cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sanat ate: hepatosplenomegalie. malformatii cardiace. In momentul actual exista o serie de teste paraclinice care pot obiectiva infectia nou-nascutului.

o trompa uterina infundata poate fi deb locata in timpul efectuarii unei histerosalpingograme.perso ana respectiva cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani esueaza in incercarile d e a concepe timp de un an sau mai mult fara sa foloseasca metode de contraceptie . fara folosirea metodelor de contraceptie . In schimb. cum ar fi histeroscopia si laparoscopia. inclusiv examenul f izic. laparoscopia si histerosalpingograma) pot provoc a durere sau disconfort. Femeile a r trebui sa tina evidenta ovulatiilor si ciclurilor menstruale. Care sunt beneficiile testelor d e infertilitate? Problema care cauzeaza infertilitatea poate fi descoperita si t ratata in timpul testarilor. Unele teste se efectueaza in sala de operatie. Testele initiale pot fi efectuate de catre internist sau de catre doct orul de familie. La barbati testarea poate fi efectuata de catre medicul urolog. Teste uzuale. unel e proceduri (cum ar fi biopsia. Inainte de efectuar ea testelor de infertilitate. trebuie discutat cu partenerul de viata in legatur a cu cat de multe teste planuieste sa-si faca persoana respectiva. cum ar fi analiza spermei (spermograma). Sunt testele costisitoare? Testele de infertilitate pot fi costisitoare si extrem de stresante. Factori de risc Riscurile depind de testul respectiv. Aceasta evidenta va fi utila personalului medical in luarea deciziei de a face teste de infertil itate. Unde se fac testele de infertilitate? Multe teste de infertilitate. c um ar fi absenta ejacularii sau a ovulatiei sau tulburari de menstruatie .sau doua zile inaintea ovulatiei. Sunt testele de infertilitate dureroase? Unele dintre teste (cum ar fi analiza spermei. Unele cupluri isi dau seama ca pur si simplu a u ratat zilele cele mai fertile in momentul incercarilor de a concepe.pacie nta are in istoricul ei medical sarcini pierdute repetate sau boala inflamatorie pelvina . Uneori testele nu pot ide ntifica o cauza de infertilitate si nu toate problemele de . de exemplu. Uneori nu poa te fi identificata o cauza de infertilitate si de aceea este adesea util sa se s tabileasca o limita a numarului de teste sau a perioadei de timp alocate testari lor. Decizia de a face teste de infertilitate ar trebui luata in considerare i n cazul in care: . examenul fizic si testele de sange) nu sunt dureroase.persoana respectiva observa existenta unei probleme fizice. Necesitatea de a monitoriza comportamen tul sexual in mod regulat si de a raporta rezultatele doctorului (uneori chiar l a cateva ore dupa un contact sexual) poate fi stanjenitoare. anamneza si testele de sange pot fi facute la cabinetul sau clinica doctor ului de catre un obstetrician sau un endocrinolog specializat in probleme de fer tilitate.persoana respectiva in varsta de peste 30 de ani esueaza in incercari le de a concepe timp de 6 luni. testele de sange si ecografia implica mai puti ne riscuri decat cele invazive.

doctorul pune intrebari legate de comportamentu l sexual (inclusiv metodele contraceptive folosite).infertilitate pot fi tratate. Evolutia in timp a ciclului men strual si modelul de aparitie vor fi evaluate. hormon produs de glanda hipofiza. eventuala existenta a unor boli cu transmitere sexuala. Examenul fizic la barbat se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si presupune si examinarea testiculelor. medicatia utilizata si consumul de cofeina. Determinarea ocaziona la a hormonului stimulator folicular (FSH) poate fi utilizata pentru evaluarea r ezervei ovariene a pacientei (numarul de foliculi din care se dezvolta si se eli mina in fiecare luna cate un ovul). care se pot efectua la domiciliu. Prolactina. Spermograma (analiza spermei) Acest test s e face numai la barbati. Examenul fiz ic Atat barbatii cat si femeile sunt supusi acestei examinari. numarul de spermat ozoizi. La barbati se poate ef ectua un test pentru determinarea nivelului . motilitatea spermatozoizilor (masurata de aseme nea in procente) si numarul de leucocite prezente in sperma. multi medici pun la indoiala relevan ta determinarii FSH-ului pentru evaluarea infertilitatii. in functie de cauza suspectata ce sta la baza producerii infertilitatii. Examenul fizic la femeie se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si include examinarea pelvina si testul Papanicol au. Spermograma masoara volumul spermei. In cazul in care se suspecteaza o boala cu transmitere sexuala. In timpul efectuarii anamnezei. pot fi afectuate teste suplimentare. Hormonul luteiniz ant poate fi masurat si la barbat pentru a vedea daca problema sa de infertilita te este produsa de o afectiune a glandei pituitare (hipofiza). Care sunt testele efectuate initial? Anamneza Atat barbatii cat si femeile sunt supusi anamnezei. Uneori se monitorizeaza tem peratura bazala a corpului la femeie impreuna cu determinarea valorilor hormonul ui luteinizant pentru a detecta momentul producerii ovulatiei. forma spermatozoizilor (procentul de spermatozoizi care par a fi normali din punct de vedere al formei). Cu toate acestea. poate fi masurata in cazul in care pacienta prezinta tulburari de menstruatie sau alte probleme care pot afecta ovulatia. Tratamentul infertilitatii la barbati inregistreaz a mai putine reusite decat in cazul femeilor. Pentru detectarea producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determina rea LHului urinar. Mai multe test e de sange sau urina pot fi efectuate. Aceste teste se efectueaza la femei . Examenul fizic co mplet atat al persoanei in cauza cat si al partenerului este efectuat de catre d octor in vederea determinarii starii generale de sanatate si detectarii eventual elor cauze evidente de infertilitate. Totusi. alcool si droguri ilegale (cum ar fi marihuana). un cuplu poate t otusi sa procreeze prin intermediul tehnologiei de reproducere asistata destinat a tratamentului infertilitatii de cauza masculina si feminina. Teste de sange sau urina Aceste teste se efectueaza atat la femei cat si la barbati. tutun. Pentru detectarea problemelor hormonale tiroidiene care pot impiedica aparitia ovulatiei se pot e fectua teste pentru evaluarea functiei tiroidiene. Testele pentru determinarea hormonului luteiniza nt (LH) si progesteronului pot fi efectuate pe parcursul ciclului menstrual pent ru a detecta prezenta sau absenta ovulatiei.

bandeletele de tesut fibros (aderente). Monitorizarea la domiciliu Se face numai de catre femei. Uneori anumite instrumente pot fi utilizate in timpul efe ctuarii procedurii pentru a dezobstructiona blocajul. Pentr u a detecta momentul producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determin area LH-ului urinar la domiciliu. Biopsia endometriala Biopsia endometriala presupune prelevarea unei mostre de la nivelul suprafetei interne a uterului (e ndometru) pentru a determina daca la nivelul endometrului se produc modificarile normale ciclice care au loc in cadrul unui ciclu menstrual. la femei se pot efectua unul sau mai mul te dintre urmatoarele teste: Ecografia pelvina Ecografia pelvina evalueaza marim ea si structura uterului si a ambelor ovare. Se pot efectua si teste pentru detectarea bolilor cu transmitere sexuala. Testul postcoital ana lizeaza mucusul cervical dupa un contact sexual pentru a determina daca spermato zoizii sunt vii si capabili de o motilitate normala prin mucus. Un nivel mic al testosteronului plasmatic poate fi cauza numarului mic de spermatozoizi determinat in cadrul unei spermograme. Cum se procedeaza in cazul in care in urma efectuarii teste lor nu se identifica nici o cauza? In cazul in care in urma efectuarii testelor initiale nu se identifica nici o cauza. Aceasta interventie se face de obicei cu anestezie generala. trompe uterine si ovare) folos ind o camera video minuscula inserata in abdomen printr-o mica incizie. Acest test poate detecta de asemenea interiorul uterului. Doctorii contesteaza re levanta testului postcoital. Uneori se monitorizeaza temperatura bazala a c orpului o data cu determinarea nivelului hormonului luteinizant pentru a detecta momentul ovulatiei. Laparoscopia poate fi de asemenea folosita pentru extrager ea chisturilor sau excrescentelor sau pentru tratamentul unor afectiuni precum e ndometrioza. trompele uterine si zonele inconjuratoare. Printre acestea se numara si efectuarea unor te ste urinare sau evaluarea unor mostre de tesut de la nivelul colului uterin sau al uretrei. Histerosalpingogram a Histerosalpingograma reprezinta o radiografie care evidentiaza interiorul uter ului. care datorita unei afectiuni poate impiedica un ovul fecundat sa nideze (sa se impla nteze) la nivelul sau. Aceasta procedura este folosita pentru diagnosticarea unor afectiuni precum chisturile. Sonohisterograma este un a lt test pe baza de radiografie care foloseste substanta de contrast pentru a exa mina organele reproducatoare feminine. fibroza si eventualele infectii care pot afecta fertilitatea.de testosteron cu scopul de a afla daca problema de infertiliatate este cauzata de o afectiune la nivelul testiculilor sau la nivelul glandei hipofize. Radiografiile pot evidentia un blocaj la nivelul trompelor uterine care poate impiedica ovulul sa ajunga la niv elul uterului sau sperma sa ajunga la nivelul trompei uterine si sa se produca a stfel fecundarea. Laparoscopia reprez inta examinarea organelor feminine pelvine (uter. Poate monitoriza de asemenea starea si marimea ovarelor in timpul tratamentului infertilitatii. Testul postcoital Acest test se face la femei. Acest test trebu ie efectuat cu o zi inainte sau chiar in ziua ovulatiei. Ce teste suplimentare se pot efectua? . Nu este un bun indicator al fertilitatii si adesea nu se efectueaza.

in cazul in care testul este pozitiv (adica gena este mutanta) . Histeroscopia Se efectueaza la femei. este mai greu de suportat decat certitudinea de a sti ade varul . Ecografia la femei poate fi efectuata pentru detectarea tumorilor fibroide la n ivel uterin sau a chistelor ovariene. Rareori. se poate efectua o biopsie testiculara pentru a evalua productia de sperma de la nivel te sticular.In cazul in care histerosalpingograma.dor inta pacientului a afla. pacientul prefera sa traiasca fara certitudinea ca intr-o zi va dezvolta boa la Huntington . Teste pentru detectarea anticorpilor plasm atici. Testarea genetica pentru coreea Huntington Decizia pentru efectuarea analizei de detectare a bolii Huntington este personal a. laparoscopia sau biopsia endometriala nu evidentiaza o cauza a infertilitatii sau daca tratamentul infertilitatii a esuat . sperma sau secretiile vaginale. Poate fi de asemenea utilizata pe ntru indepartarea excrecentelor anormale sau pentru prelevarea mostrelor de tesu t (biopsie). surori le ori copiii .in cazul in care plata analizei este acoperita de asigurarea medicala sa u pacientul este dispus sa plateasca pentru ea. Aceste teste se pot face pentru d etectarea anticorpilor antispermatici in sange. spre exemplu. Biopsia testiculara Se efectueaza la barbati. daca rezultatul este negativ (adica nu are gena schimbata) pacientul se va simti vinovat daca fratii. Reprezinta e xaminarea mucoasei uterine folosind o camera video minuscula inserata prin vagin si colul uterin pana la nivelul uterului (endometru). Histeroscopia este utila pentru diagnosticul afectiunilor endometriale. Motive pentru efectuarea analizei: .dorinta pacientulu i de a sti daca va avea sau nu boala. Unele anomalii genetice interfera cu procesele neces are conceptiei. Cariotipul (analiza cromozomiala) sau testul genetic Se efectueza a tat la femei cat si la barbati. Cariotipul este o analiza de sange care examinea za structura materialului genetic (cromozomii) de la nivel celular pentru detect area eventualelor anomalii. unul sau mai multe dintre testele urmatoare sunt uneori efectuate: Ecografia l a barbati Ecografia utilizeaza unde acustice pentru a forma o imagine a structur ilor din interiorul corpului. Exista motive emotionale. Se fac atat la femei cat si la barbati. Testele genetice se pot efectua in scopul determinarii cauzelor infertilitatii. Doctorii contesta relevanta testelor de detectare a anticorpilor pentru determin area cauzelor infertilitatii.in cazul in care pacientul este ingrijorat de modul in care test ul ii va afecta relatiile interumane.in cazul in care pacientul ar fi devastat de un rezultat pozitiv (adica pacientul are gena respectiva schimbat a). deoarece rezultatul va afecta decizia sa de a se casato rii si de a avea copii . pentru a se putea pregati. care pot influenta pro sau contra aceasta decizie. atat el cat si familia sa. financiare si familiale. Poate fi efectuata pentru a vedea daca o anumita a fectiune la nivel testicular impiedica formarea si eliberarea normala a spermei.in cazul in care frica pacientului de a nu sti daca va dezvolta sau nu boala. .

ca de exemplu persoanele care utilizeaz a diferite medicamente ca si antidepresivele. de a semenea. care reduc acuratetea testelor cut anate. Boala provoaca. deoarece nu va putea schimba lucrurile nici prin stilul de viata si nici prin tratament preventiv al bolii. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm. astfel ca functia ei este alterata si r ezulta asa numita gena mutanta). ce cauzeaza distrugerea unor parti din creier sau dege nerarea acestora. care este apoi studiata in v ederea detectarii genei mutante. un membru apropiat al f amiliei . inainte de realizarea t estului. testul nu poate preciza momentul dezv oltarii bolii Huntington sau rapiditatea cu care boala va avansa. ADNul pacientului este analizat in vederea detectarii bolii. Unii oameni pot transmite gena modificata copilului inainte de a afla ca au aceasta gena afectata. Simptomatologia se dezvolta. sansa ca individul sa mosteneasca gena mutanta si boala. . Boala provoaca miscari ra pide si smucite. Se mai numeste si coreea Huntington. Teste alergologice Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorp i. Cel ma i obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate. de obicei. poate fi de asemenea importanta. este de 50%. Ca si parte a testarii. Nu exista tratame nt curativ(pentru vindecarea completa) al bolii. Cu toate ca acest test este destul de c orect. Testarea unui membru a l familiei.daca pacientul este ingrijorat de posibilitatea de a fi supus discri minarilor la servici sau la casa de asigurari. De asemenea. tulburari ale personalitatii. Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile ca si testele cutanate dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate. O anali za a sangelui poate arata daca aceasta gena este schimbata. Se preleveaza o proba de sange. in cazul in care asigurarea plate ste testarea . Boala Hu ntington este cauzata de o mutatie a unei gene (una sau mai multe dintre compone ntele unei gene din ADN este modificata. nici o analiza nu este 100% sigura.va da. pierderi de me morie. Exista medicamente ce pot ajuta la controlul miscarilor involuntare si a tulburarilor de comportament.daca analiza este scumpa si costul testului nu este acoperit prin asigurare medicala . sau se poate simti furios ca doar el este afectat in familia sa . Totusi nu se stie momentul exact al debutului bolii Huntington. Dar totusi decizia finala asupra testarii apa rtine pacientului. in cazul in care ADN-ul pacientului este neobisnuit in vreun fel sau altul. daca rezultatul analizei este pozitiv (purtator al genei mutante).sai sunt afectati. Specialistii in boli genetice pot sfatui pacientul in ceea ce priveste riscurile si beneficiile testului. dupa 40 de ani.daca pacientul considera ca nu are nici un rost sa stie. de asemenea. tulburari comportamentale. Daca unul din parintii unui individ are boala. dementa si pierderea abilitatilor mentale. Este fo losit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E) pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici.preferabil un parinte . Boala Huntingt on este o afectiune rara. sange pentru testare. Este indicat si un c onsult realizat de un medic specialist in boli genetice.

care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. ca de exemplu eczema.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxi e) . Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate. Sa nu se consume alcool si bauturi care co ntin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA. Testele cutanate Prick testul poat e fi realizat de asemenea pentru: . nucile. Ar trebui restrictionat consum ul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimun oabsorbtie. praful. alunele. Testul prick si testul intradermal p ot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba.identifi carea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale. Testele de radio imunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea m ai alergica.a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente. Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test. chiar daca o persoana es te alergica la acea substanta . UniCA P sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare. penele si parul de animale . Testul sanguin Un test sanguin al unei pr obe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: .pr ezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica. fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritin) inainte de realizarea unui te st alergologic cutanat. tutunul. Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica.Alte teste de laborator. soia. Totusi. ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA. ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP. despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate. ar putea fi preze nt . pes tele. Daca apare orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate. Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referito are la necesitatea efectuarii testului. graul sau stridiile) . Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistamin ice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate .nu se poate opr i administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicame nte ca si antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec ).a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte. laptele. atat cele prescrise c at si cele neprescrise. despre riscuri.

dar inca ramane valabila suspic iunea alergiei in cazul persoanei testate. Dupa efectuarea testarii. Daca apare o induratie. inseamna ca persoana testata este al ergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva). Unele persoane simt o senzat ie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena. Un test prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete. Testul sanguin S-ar putea sa nu se resimta durere i n timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ci upitura in momentul in care acul penetreaza pielea. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick test. Exista 3 tipuri de teste cu tanate: . Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acela si timp.Daca testul prick este negativ se poate recurge la testul intradermic. Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp . multe persoa ne nu simt nici o durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este p ozitionat in vena.se p laseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2.cura ta locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat) .Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi.se verifica pielea du pa 12–15 minute pentru a observa rosirea. deoarece testul intradermic pr ezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava. Pentru testele intradermice.testul patch – pentru acest test solutia de alergen este pl asata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore. Aceasta reprezinta o reactie pozitiva testul intradermic – in timpul testarii. un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritu l sau tumefierea. O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica.5-5cm intre el e.prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de s olutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele. Acul trece prin picatura si permite unor a lergeni sa penetreze pielea. aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie. Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va: . o mica cantitate de solutie de alergen es te injectata intradermic.Efectuarea unu i test prick si a unui test intradermic .se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac. un ac este folosit pen tru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii . T estul prick este realizat in mod obisnuit primul. Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoan a este alergica la alergenul respectiv.pruritul. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contac t. Totusi. sensibilitatea si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice. Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (re zultat fals pozitiv) . care e introdu s intrun recipient care contine alergen. se indeparteaza plasturii s i se anunta imediat medicul.

tumefierea fetei sau a intregului corp. Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit. Pentru acest test: . Asistenta medicala de urgenta e ste intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice. Daca este prezenta o tulburare de sangerare s au tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante. O reactie anafilactica p oate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala.Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste do ze mici din alergenul suspectat.dozele de alergeni sunt pl asate pe plasturi . reactiile a lergice grave sunt rare.pun ctiona vena. Testel e sanguine Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena : . Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la la borator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat. Aceas ta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute.plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore. vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata. Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii e xcesive. dispnee si hipotensiune care poate determina aparitia socului.dureaza mai putin de o ora. sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase. In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele . depinzand de numarul de plast uri folositi . fiind nevoie mai mult de un ac .rareori. mai ales in cazul testului prick.plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate). wh eezing (respiratie suieratoare).atasa un tub la nivelul acului pen tru a-l umple cu sange . warfarina (Coumadin) si alte medicamente antic oagulante pot favoriza sangerarea. Dac a sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen. Totusi. Aceasta afectiune poarta denumirea de fleb ita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi .continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice. Testele cutanate Riscul major pe care il prezinta atat testul prick cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava de numita anafilaxie.p lasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice. Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pen tru cateva minute dupa ce acul este extras .cureta locul punctiei .strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul san guin. Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi.indeparta banda de la nivelul bratului cand este sufici ent sange recoltat . . Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va : .va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj.poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei. Aspirina. se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul. fiind mai u soara punctia venei (introducerea unui ac in vena) .

pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele fo arte sensibila sau o afectiune dermatologica ca si eczema. polenul. se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescent ei .ap licarea unui plasture cutanat umed.efectuarea unei scintigrafii (oso ase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimuno absorbtie (RIA) .sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identi fica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana).efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva . praful sau parul animalelor de casa .ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente. Cu toate acestea.pot sa dureze 3-4 ore . Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie.nu pot determina da ca o persoana este alergica la diferite alimente.reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor . astfel c a nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe t impul testarii . ca si anti histaminicele sau antidepresivele triciclice .testele cutanate: . ca de exemplu de la nivel ul copacilor.alte teste sanguine. ca si testul imunofluorescentei. care va ingreuna inte rpretarea unui test alergologic cutanat . Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava . Testele cutanate Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru: .nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice.sunt mai putin sensibile decat teste le cutanate. este posibil ca o persoana sa prezinte reactie po zitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin . Testari suplimentare (ca si el iminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica ac easta .pot fi neplacute atat pentru copii cat si pentru parinti .utilizarea de medicamente.consumarea de alcool si bauturi care con tin cofeina . De retinut! .sunt mai scum pe decat testele cutanate . testarea antigenica m ultipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sun t cateodata folosite pentru a identifica alergenii.Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind: .testele alergologice sanguine: .nu vor cauza reactii alergice. Daca este prezenta alergia la latex.infectii parazitare .nu sunt necesare testele alerg ologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medi camentos sau prin schimbarea stilului de viata . Testele alergologice sunt ef ectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergic a.

a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. Interpretarea rezultatel or testelor alergologice cutanate: . ca de exemplu eczema. pestele. Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifi ca alimentele fata de care persoana este cea mai alergica. ceea ce face mai dificil de interpretat r ezultatele testelor cutanate . Testele sanguine Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de difer iti alergeni in sange. Cu cat induratia are un diametru mai mare.identificarea alergenilor alimentari (ca d e exemplu ouale. praful. graul sau stridiile) a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de inse cte. Testele cutana te Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspecta ti si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare. Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata.normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E).nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. laptele. sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie . soia. Testul sanguin Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . chiar daca o persoana este alergica la acea substanta . Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilo r .. alunele.a prezentat teste cutanate po zitive pentru multe alimente.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie) . u n tip de anticorpi.prezinta urticarie sau alta afectiun e dermatologica. anticorpi pentru un tip spe cific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod nor mal. Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile. Testele alergologice consta in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care subst anta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana. tutunul. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta.a normal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E).anormal (p ozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare. c u atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv. nucile. .normal (negativ) – nici o zona elevata rosiat ica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului . penele si parul de animale .

Fiecare ureche va fi testata separat. un ton. medicul va rosti cuvintele din ce in ce mai tare. Medicul va lovi diapazonul pentru a -l face sa vibreze si sa emita. Aceste tonuri variaza ca nivel (frecventa. chiar si atunci cand acesta este foarte vag. Testul diapazonului Diapazonul este un dispozitiv metalic. intai la 30 de cm. de catre o asistenta medicala. Apoi va mari din nou puterea tonului. Apoi acesta se va pozitiona.alergice. Daca acesta nu percepe cuvintele la o soptire usoar a. Medicul va control a volumul tonului. Testul cuvintelor soptite In te stul cuvintelor soptite. Testele auditive evalueaza pierderea auzului. Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor. Evaluarea emisiei otoacustice . logoped sau de catre un tehnicia n. pana cand pacientul le va p utea auzi. Pacientul trebuie sa repet e cuvintele pe care le aude. ce produce un ton atunci cand vibreaza. medicul va cere pacientului sa-si acopere una din urech i cu degetul. Fiecare ureche este testata separat. medicul va stabilii daca exista o problema a nervilor sau de conducere a sune telor catre nervi. masurata in decibeli). Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide. Se mai poate efectua un test ce determina capacitatea pacientului de a repeta o serie de cuvinte familiare. de catre un speci alist (audiologist) sau in cabinetul medical de la scoala sau de la locul de mun ca. dar poate fi folosit oricare test. Apoi castil e vor fi indepartate. Acest test stabileste cat de bin e circula sunetele prin ureche. Acest test face difere nta intre hipoacuzia de conducere si cea neurosenzoriala. exacte si in general mai ieftine decat testele sanguine. iar pe osul din spatele urechii va fi plasat un dispozitiv ce vibreaza. pacientul este rugat sa repete o serie de cuvinte simple. Teste auditive (audiometria) Testele auditive pot fi efectuate in laboratoare specializate. in forma de furcul ita. astfel. de fiecare data cand aude un ton. folosind un ton cu o f recventa din ce in ce mai mare. In functie de cat de bine aude pacientul sunetel e. apoi la 60 de cm i n spatele pacientului si va sopti o serie de cuvinte. reducand puterea pana cand nu mai este auzit de catre pacient . Audiograma cu ton pur Audiogram a cu ton pur utilizeaza un aparat denumit audiometru. Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare data cand aude un to n. pana cand acesta va putea auzi din nou. Medicul va repeta de cateva ori aceasta operatiune. spuse la grade diferite de puter e. alcatuite din doua silabe. Pacientul va trebui sa semnalizeze prin ridicarea mainii sau prin apasarea unui buton. un psiholog. ce ruleaza o serie de tonu ri prin intermediul unor casti. masur ata in Hertzi) si putere (intensitate. In aceste teste. masoara abilitat ea de a auzi si de a intelege o conversatie normala.

in general. prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier. la copii.Testul emisiei otoacustice este folosit deseori pentru screeningul hipoacuziei l a nounascuti. pr ecum casti sparte sau care nu se potrivesc. aerul din cana lele si oasele de la nivelul urechii si a craniului. un audiometru necalibrat sau prezent a zgomotului de fond . prin masurarea capacitatii sunetelor de a ajunge in urechea interna prin canalul auditiv (aerul . Factorii ce pot influen ta acuratetea sau rezultatul testului sunt: . 12. Microfonul detecteaza raspunsul urechii interne l a sunete.a evalua o posibila pierder ea a auzului la o persoana ce a observat o problema . urma intructiunile sau de a intelege suficient de bine limbajul.conduce sunetele) si de a se transmite pr in intermediul oaselor (oasele – conducatoare de sunete). Aceasta investigatie diagn osticheaza hipoacuzia neurosenzoriala. Academia Americana de Pediatrie recomanda e fectuarea unui test auditiv la varstele de 4.viroza respiratorie sau o infectie a urechii recenta pacientul a stat in ultimele 16 ore in zgomot puternic. 15 si 18 ani .dificultate de a vorbi sau de a intelege limbajul celui c are efectueaza testarea . Sunetele sunt introduse apoi printr-o sonda mica si f lexibila in urechea copilului.probleme ale aparaturii. auzul ar trebui verificat la fiecare vizita la medic. este dificila efectuarea testelor auditive la copiii mici sau la adultii care au inabilitati fizice sau mentale . Prin intermediul unor casti. invatare sau de comportament ale copiilor. unde sunt "auzite". ajuta aceste vibratii sa pa rcurga drumul dintre ureche si creier. Testul auditiv (audiometria) face parte din exam inarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi. Sunetele sunt. Acesta este efectuat prin plasarea unui microfon mic in canalul au ditiv extern al copilului. Audiograma cu potentiale evocate Pentru audiograma cu potentiale evocate sunt plasati niste electrozi la nivelul pielii capului si pe fiecare lob al urechii. Majoritatea testelor aud itive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati dife rite. u n auz normal este important pentru o dezvoltare corespunzatoare a vorbirii. pentru a raspunde i n timpul testelor. de fapt. Testele auditive dete rmina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi). Testele auditive ajuta la determinarea fe lului de hipoacuzie. De retinut! In mod normal. Aceasta investigatie nu face. insa. sunt d eterminate de tulburari ale auzului. vorbi sau de a intelege limba jul . daca nu se suspecteaza o hipoacuzie.ca parte a exam inarii fizice de rutina. de frecvente si intensitati diferite. cat de severa este si care este cauza aparitiei acesteia. diferenta intre hipoacuzia de cond ucere si ce neurosenzoriala. vibratii afl ate in mediul inconjurator.screeningul sugarilor si copiilor pentru probleme auditive ce pot interfera cu abilitatea acestora de a invata.imposibilitatea de a coopera. este s uficient numai testul in care se soptesc cuvintele . aceste testari nu implica nici un disconfort. dar sunt si teste auditive ce nu necesita raspuns. o pa rte din problemele de vorbire.screeningul copiilor si adolescentilor pentru a evidentia o posibila pierd ere a auzului. sunt trimise zgomote ase manatoare unor clicuri si este inregistrat raspunsul. Testele auditive sunt e fectuate pentru: .

in hipoacuzia neurosenzoriala . inaint e de efectuarea unui test auditiv trebuie evitate zgomotele puternice pentru apr oximativ 16 ore . Sunetele si aerul sub p resiune sunt dirijate apoi spre timpan. este diagnosticata gresit o diminuare a capacitatii mentale la varstnici datorita hipoacuziei (de exemplu. medicul va verifica daca exista si va indeparta cerumenul (ceara) din canalul auditiv. un tub subtire de plastic care va mentine canalul auditiv deschis. precum gentamicin a . . urechea trebuie spalata.ia sau a luat antibiotice ce pot determina afectarea auzului.are probleme in a auzi o conversatie normala sau a observat alte semne caracteristice hipoacuziei . Testul nu este dureros. Teste vestibulare Aceste teste deceleaza problemele urechii interne l egate de echilibru si coordonare. dar o problema a nervilor auditivi sau. deoarece impiedica pozitio narea corecta a acestora. care a determinat dur ere sau la un zgomot ce a dus la aparitia acufenelor (zgomote in urechi). Inainte de a incepe un test auditiv .persistenta auditiva. Varful unui mic instrument e ste introdus in canalul auditiv. In timpul acestor teste pacientul trebuie sa-s i mentina echilibrul si coordonarea in timp ce isi misca bratele si picioarele i n anumite moduri. pe varfuri sau efectuea za alte manevre cu ochii inchisi sau deschisi. dar poate determ ina aparitia unei senzatii de usoara presiune la nivelul urechii sau se poate au zi un ton. neurosenzoriala sau ambele): . pe calcaie.In testul in care pacientul poarta casti.in hipoacuzia conductiva.a avut recent o viroza respiratorie sau o infectie a urechii. cerceii sau agrafele pentru par. sunetele ajung la nivelul urechii interne. inainte de testare. impiedica auzul. pentru a determina daca pr esiunea exercitata de casti pe urechea externa determina inchiderea canalului au ditiv. Medicul va apasa pe urechi. stand pe un singur picior. acesta va trebui sa-si in departeze ochelarii. Acestea includ: Imitanta acustica (timpanometri a si testul de reflex acustic) Acesta este un test ce dureaza 2 – 3 minute si maso ara cat de bine retransmite urechea medie sunetele.Daca pacientul poarta o proteza auditiva .screeningul problemelor auditive al ad ultilor: deseori. care este apoi sigilat. Pacientul ar trebui sa apeleze la medic daca: .screeningul persoanelor ce sunt supuse in mo d repetat la zgomote intense sau care iau anumite antibiotice. Inainte de efectuarea testul ui cu potentiale evocate auditive. sau care are dificultati de a intelege cuvintele dintr-o conversatie . Pot fi folosite si a lte teste pentru a evalua auzul. In acest caz. acesta poate interfera cu abilitatea de a auzi tonuri si cuvinte in tim pul testarii.determinarea tipului si gravitatii hipoacuziei (conductiva. precum gentamicina . daca o persoana pare sa nu asculte sau sa raspunda la o conversatie) . transmiterea sunetelor (conducerea) est e blocata si nu poate trece spre urechea interna . la una sau la ambele urechi. In timpul acestor teste medicul v a proteja pacientul pentru ca acesta sa nu cada. aceasta va trebui indepartata inainte de testare. se va plasa. a creierului. mai rar.a fost expus recent la un sunet puternic.

Un rezultat normal arata ca auzul ambelor urechi se incadreaz a in aceste intervale. Intervalul normal (limita inferioara) a l auzului este intre 0 si 25 dB. pentru a fi auzit.audiograma potentialelor evocate arata o functie normala a nervilor auditivi nu poate auzi cuvintele soptite. Normal . Urechea umana poate auzi in mo d normal frecvente de la foarte joase.poate auzi sunetele.aude l a fel in ambele urechi tonurile .Testele auditive sunt parte integranta a examinarii urechii si evalueaza capacit atea unei persoane de a auzi. In cazul copiilor. in jur de 20 000 Hz. la un numar crescut de decibeli . Sunetul este descris in functie de frecventa si intensitate. Limita auzului este data de cat de tare trebuie sa fie un sunet de o anumita frecventa. Frecventa unei conversatii normale ce se desfasoara intr-un loc linistit. pana la foarte inalte. sau le poate auzi numai cu o ureche Anormal . intervalul normal minim este intre 0 si 15 dB. in jurul a 16 Hz. Intensitatea.poate auzi numai anumite su nete. sau puterea.microfonul detecteaza emisiile urechii interne la testul emisiilor otoacustice .aude in mod diferit tonurile in cele doua urechi . dar nu poate intele ge cuvintele .poate sa repete 90% pana la 95% din cuvintele spuse la testul de recunoastere . Tabelul de mai jos arata legatura dintre cat de puternic trebuie sa fie un sunet pentru a fi auzit si gradul hipoacuziei la adulti: Limita auzului in decibeli 0–25 dB 26–40 dB Gradul de severitate al Capacitatea de a auzi hipoacuziei limbajul Nici unul Fara dificultate Dificultate la un discurs care Usor se aude vag sau de la distanta . (indiferent daca sunetul este jos sau inalt) este masurata in vibratii pe secunda sau hertzi (Hz). este masurata in decibeli (dB). Frecventa sau nivelul.pacientul aude cuvintele soptite . se intinde pe o plaja de la 500 Hz la 2000 Hz.nu sunt detectate emisii din urechea interna in testul emisiilor otoacustice audiograma potentialelor evocate arata ca nervii auditivi nu functioneaza norma l.

retiniene si ale sist emului nervos periferic. determinarea hemoglobinei glicozil ate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian. . pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare. prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. intelege numai cuvintele tipate sau amplificate Poate sa nu inteleaga un discur s amplificat. Riscul nefropatiei si reti nopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat. Determinarea HbA1c constituie d eci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic l a pacientii cu diabet zaharat. Astfel. Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile). Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic. a diferite lor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea ar teriala. testul este indicat de cateva ori pe an (in f unctie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui c ontrol. Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate ca uza pe termen lung afectarea vaselor de sange. testul se efectueaza la interval de: . . Tinta tratamentului ant idiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal. dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sa nge (se coreleaza cu glicemia medie).41–55 dB 56–70 dB Moderat Moderat-sever 71–90 dB Sever 91+ dB Profund Dificultate de a auzi o conversatie Discursul trebuie sa fie tare. nivelul HbA1c are rol predictiv asup ra riscului de progresie a complicatiilor diabetului. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hipe rglicemii cronice. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curen t al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltari i probei de sange. Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. . dificultate d e a auzi conversatia intr-un grup Dificultatea de a auzi un discurs vorbit tare. renale. Spre deosebire de aceasta. a nervilor periferici. De asemenea. accidentele vasculare si cardiopatia ischemica.2 luni in cazul diabetului gestational (o rice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima d ata in timpul sarcinii).3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent).6 luni la pacientii cu diabet zahar at de tip II (insulino-independent).

Testul de Maternitate E ste mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un te st similar celui de paternitate. Daca doriti sa aflati mai multe informat ii despre acest test. o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat e ste tatal biologic al unui copil. deoarece sensibilitatea sa este scazuta in co mparatie cu testul de toleranta la glucoza. se recomanda ca testul sa fie efectuat la un pacient in mom entul in care este diagnosticat cu diabet zaharat tip II. Identificar ea in stadii precoce a afectarii renale prin detectarea microalbuminuriei ajuta medicul clinician in stabilirea unui tratament care sa asigure un control adecva t al diabetului si sa impiedice progresia bolii. De obicei microalbuminuria se d etermina in urina din 24 ore. sa utilizam mostre de la fratele. Microalbuminuria este definita ca o excretie nocturna de 20-200 microg albumina/min sau o concentratie a albuminei de 20-200 mg/l intr -o proba de urina spontana. Reprezinta un test care este solicit at la pacientii cu diabet zaharat si/sau hipertensiune pentru depistarea precoce a afectarii rinichiului. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. in acest caz. Astfel. Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unu i control glicemic deficitar. In cazul diabetului de tip I testarea anuala a microalbuminuriei va incepe la 5 ani de la stabilirea d iagnosticului. Pentru verificarea copiilor unei femei. Putem. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si . Testul cromozomului X. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. In ceea ce priveste frecventa testarii. In plus. Pentru realizarea testului sunt necesare mostr e provenite de la tata si copil. O mostra de la mama va creste probabilitatea te stului. Aceste mos tre vor fi testate pentru cromozomul Y. iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL.Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunosc ut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimb are in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. Se considera ca diabetul este controlat in mod ade cvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%. Este posibila compar area a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potential i ai unui tata. Testul cromozomului Y. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. tatal sau bunicul potentialului tata. membri ai aceleiasi familii”. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barba ti inruditi. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presup usul tata. Diagnosticul de microalbuminurie este confirmat daca cel putin 2 sau 3 probe sunt pozitive intr-un interval de 3-6 luni. Nu se recomanda folosirea testului i n diagnosticul diabetului zaharat. testul de paternitate poate fi inca realizat. recomandar ile actuale includ determinarea anuala a microalbuminuriei la toti pacientii sub 70 ani cu diabet zaharat tip II si la toti pacientii peste 12 ani cu diabet zah arat tip I.

O mostra a tatalui nu este necesara. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. var-var. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupu sul tata. Teste pentru a determina daca d oi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adev ar acelasi tata. I n categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: Te stul de Paternitate. Test pentru a determ ina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu es te un test simplu de frate-frate. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. spre exemplu a buni cii cu nepotul fara analiza mostrelor provenite de la mama. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex m asculin. pot fi testate mostrele aparti nand mamei. Testul cromozomului X. spre ex. Testul fratesora si Testul mt-ADN. Este posibila compara rea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. In consecinta este p osibila verificarea mostenirii de sex feminin si compararea. testul de . Test pentru a determina daca doua femei sunt surori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu acee asi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu l egaturi familiale. O most ra provenita de la mama nu este necesara. Totusi. memebre ale aceleiasi familii”. sorei sau bunicii acesteia. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. bunic-nepot. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. In prezent. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Del phiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul te stului mt-ADN. fratelui. Teste pentru barbati i nruditi. surori sau stranepoti. Pentru acest test pu tem utiliza mostre provenite de la mama. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frat e-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie . Acest test va fi in conformita te cu metoda mt-ADN. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. O mostra de la mama va creste probabilitatea tes tului. Daca exista indoiala ca mama nu este a ceeasi pentru cei doi frati. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat es te tatal biologic al unui copil. frati. sau ale mamelor sunt necesare.copil. putem efectua testul mt-ADN. Mostrele mamei. bunica. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezulta t destul de clar. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. unchi-nepot. Acesta este un test relativ rec ent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testulu i clasic de paternitate. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pent ru femei inrudite. Vom face testul cromozomul ui Y. sora-sora. Testul cromozomului Y. Teste pentru feme i inrudite. Suntem unul din putinele laboratoar e din Germania care ofera o solutie in cazuri ca acestea.

in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. O mostra a tatalui nu este necesara. Acest cro mozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. In consecinta este posibila verificare a mostenirii de sex feminin si compararea. frati. Mostrele mamei. spre ex. In prezent. Daca nu exi sta mostre ale presupusei mame. var-var. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-AD N. sora-sora. Pentru verificarea copiilor unei femei. membri a i aceleiasi familii”. Testul de Maternitate Este mama unui copil m ama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de p aternitate. Test pentru a determina daca doua femei sunt s urori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu ma me diferite) au acelasi tata. DelphiTest dezvolta n oi markeri pentru a spori probabilitatea. Acest aspect pres upune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. ADN -ul mt este transmis numai de catre mama. Aceste mostre vor fi testate pe ntru cromozomul Y. sa utilizam mostre de l a fratele. tatal sau bunicul potentialului tata. Teste pentru barbati inruditi. Pentru acest test putem utiliza mostre provenite de la mama. sorei sau bunicii acesteia. care nu poat e fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. spre exemplu a bunicii cu nepotul far a analiza mostrelor provenite de la mama. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. . Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de l a tata catre cele doua surori. bunic-nepot. putem efectua testul mt-ADN. bunica.paternitate poate fi inca realizat. sau ale mamelor sunt necesare. O mostra provenita de la mama nu este necesara. fratel ui. in acest caz. surori sau stranepoti. memebre ale aceleiasi familii”. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt fr ati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite ve rificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Totusi. Vom face testul cromozomului Y. Teste pentru femei inrudite. memebr e ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate. Putem. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Acesta este un test relativ recent iar probabilit atea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de patern itate. Cromozomul Y est e intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. O mostra provenita de la mama nu este ne cesara pentru aceasta operatiune. unchi-nepot. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania car e ofera o solutie in cazuri ca acestea. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barbati inruditi. pot fi testate mostrele apartinand mamei.

Aceasta ne permite sa calculam p robabilitatea paternitatii. mamei si copilului (sau numai al tatalui si al copilulu i) pentru demonstrarea sau excluderea paternitatii. Numarul repetitiilor difera de la persoana la persoana. Evaluare Statist ica Apoi. La capatul capilarei un laser trimite lumina monocolora. Acest proces este similar cu acela al diviziunii celulare. este c omparata si calculata cu ajutorul computerului. Aceasta reactie in lant este creata de o enzima care copiaza ADN-ul pri n mai multe etape. informatiile referitoare la toate lungimile masurate sunt compilate in computer. Avandu-se in vedere ca ADN-ul este incarcat negativ. Sunt copiate si amplif icate regiunile pe care dorim sa le testam pentru a se inlesni analizarea unei m ostre cat mai mari. jumatate din cromozomii unei persoane sunt aproape identici cu jumatatea ADN-ului paternal sau maternal. Acest aspect permite compararea ADN –ului apartinand tatalui. Variatiile din interiorul cromozomilor ADN –ului realizeaza o structura uni ca pentru fiecare fiinta umana. Dupa 30 de etape. pentru toate persoanele testate. in acelasi timp le marcam cu substante fl uorescente. Regiunile contin modele care se repeta . el va fi mutat la polul pozitiv in cadrul unui camp electric. In final. Computerul calculeaza congruentele intre toate fragmentele apartinand persoanelor testate. teoretic am creat pana la 1 miliard de copi i identice. unde fiec are celula contine aceeasi informatie ADN. Numai gemenii identici (dintr-un singur ou) au a celasi ADN. Acest tub este umplut cu un polime r vascos. Totusi. Fragmentele mai lungi vor avea nevo ie de mai mult timp pentru a ajunge la polul respectiv. aceste culori vor apar ea pe frecvente diferite. Fragmentele sunt expuse unui camp electronic si impin se printr-un tub foarte subtire (o capilara). Apoi testam lungimea si numarul repetitiilor din fragmentele alese. Aceasta lumina laser s timuleaza portiunile colorate cu substanta fluorescenta sa emita o lumina cu o a numita lungime a razei.sau Y-. programul utilizeaz a distributia statistica a datelor. Fiecare pereche de cromozomi are acelasi fond informational genetic cu mici variatii. Simultan. Amplificarea ADN-ului Mai intai trebuie sa copiem si sa amplificam regiunile pe care dorim sa le testam. Analiza fragmentelor ADN Pe masura ce copiem si amplificam fragmentele ADN. . Pentru a copia fragmentele utilizam reactia in lant de polim erizare.Descrierea stiintifica a analizei genetice Bagaj informational stiintific Fiecare fiinta umana are 46 de cromozomi. 23 din partea mamei si 23 din partea tatalui. Analiza efectuata de noi com para regiuni caracteristice ale ADN-ului.. iar XY sexului mas culin. Aceste calcule sunt exprimate apoi in probabilitatea si sa nsele paternitatii investigate. marcam fragmentel e ADN-ului cu substante fluorescente. fata de cele mai scurte. lungimea fragmentelor. Culoarea fragmentelor ne permite sa le identificam pe fi ecare. Se permite astfel detectarea asa-numitelor secvente capilare. Combinatia XX da nastere sexului feminin. Fragmentele marcate cu substanta colorata sunt apoi se parate prin electroforeza. Faptul ca putem sa masuram timpul necesar unui fragment pentru a ajunge l a polul pozitiv ne ajuta sa deducem apoi lungimea fragmentului. O data ce mostrele sunt expuse luminii laser. Doi cromozomi din cei 46 sunt fie c romozomi X. Pentru a obtine acest lucru.

markerii utilizati in testele noastre au o importanta crescuta. Pentru verificarea copiil or unei femei. Vom avea nevoie de mostre proveni te de la mama si copil. fratelui. testul de paternitate poate fi inca realizat. O mos tra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. pot fi testat e mostrele apartinand mamei. Daca nu exista mostre ale presupusei mame.apartinand tuturor variantelor posibile ale markerului aferent unui anumit grup de populatie. posibilitatea unei congruente accidentale ar fi mai mica de 0. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presu pusi au intr-adevar acelasi tata. putem efectua testul mt-ADN. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descende ntii sai de sex masculin. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN. D esigur. Putem. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. Vom face testul cromozomului Y. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y. Surs a: DelphiTest DelphiTest este un institut de cercetare german ce ofera servicii revolutionare in genetica. posibilitatea unei congruente accidentale intre doua persoane va fi diferita in fiecare caz. Frecventa pentru fiecare varianta es te diferita (spre ex. Testul cromozomului X.99%. consultati ceea ce este scris sub titlul “Test e pentru barbati inruditi. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Testul de Maternitate Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebar e oferim un test similar celui de paternitate.01%. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. denumita tabele de frecventa. In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. In consecinta. Testul de Paternitate Se utilizeaza pentru a verifica da ca un barbat este tatal biologic al unui copil. sorei sau bunicii acesteia. sa utilizam mostre de la fratele. si variante care se regasesc la multi indivizi). O mostra provenita de la mama nu este necesara. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostr e de la presupusul tata. O mostra a tatalui nu este necesara. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. exista variante care se regasesc numai la anumite persoane . Combinat ia a cel putin 16 markeri ne permite sa garantam o probabilitate de cel putin 99 . Test pentru a determina daca doua femei sunt surori . memebre ale aceleiasi familii”. tatal sau bunicul potentialului ta ta. Aceste teste permit determinarea si a altor legaturi familiale. membri ai aceleiasi familii”. Aceasta inseamna ca in cazul unei corelatii totale intre copil si presupus ul tata. Testul cromozomului Y. O mostra de la mama va creste pro babilitatea testului. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. Este p osibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor c opii potentiali ai unui tata. in acest caz. DelphiTest GmbH ofera si alte analize genetice pe lan ga testele de paternitate. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos.

a hormonul ui luteinizant. mai probabil. . Teste pentru barbati inruditi. beau alcool sau iau drogu ri De retinut! Examinarea initiala in cazul unor probleme erectile cuprinde o an amneza amanuntita.daca pacientii sunt fumatori. problemele erectile ocazionale sunt normale. In prezent. vardenafil (Levitra). Imposibilitatea de a avea erect ie poate fi cauzata. pacientul poate avea erectie examinarile nu sunt necesare. bunic-nepot.daca pacientii au inso mnii sau iau somnifere . Daca rezultatele sunt in limite normale. DelphiTest dezvolta noi mar keri pentru a spori probabilitatea. al colesterolului si al trigliceridelor. membri ai acele iasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verifica rea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. spre ex. Daca.an xietatea sau durerea date de injectarea intracavernoasa . Totusi. Aceste analize de laborator cuprind: o hemograma completa . Teste pentru femei inrudite. Test pentru a determina daca exista o legatu ra de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de fra te-frate. inclusiv a vietii sexuale. Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea e ste intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. inabilitatea de a avea o erectie solida poate fi inrau tatita de anxietatea data de performantele sexuale scazute. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Se pot face si alt e teste de laborator cum ar fi determinarea nivelului de testosteron. inainte de a sugera pacientului alte investigatii. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. sora-sora. sau ale mamelor sunt necesare. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. var-var. Cromozomul Y este into tdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. de o combinatie de factori atat fizici cat si psihologici. spre exemplu a bunicii cu nepotul fara anal iza mostrelor provenite de la mama.Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame dif erite) au acelasi tata. unchi-nepot. surori sau stranepoti. frati. nivelul glicemiei. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania care ofer a o solutie in cazuri ca acestea. un examen fizic complet si teste d e laborator de rutina. In consecinta este posibila verificarea most enirii de sex feminin si compararea. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. tadalafil (Cialis). de obicei. Teste pentru probleme de erectie Factorii ce pot influenta testele si acuratetea rezultatelor acestora sunt: . multi medi ci ar putea prescrie unul dintre urmatoarele medicamente: sildenafil citrat (via gra). bunica. Mostre le mamei. De exemplu. Pentru acest test putem utiliza mostre prove nite de la mama. Totusi.

pacientul va fi indrumat catre un consili er pe probleme sexuale. fumatul sau utilizarea drogurilor. studierea potentialelor evocate si biotensiometria penila (un test ce f oloseste vibratii electromagnetice pentru a determina senzitivitatea si function area nervilor la nivelul penisului) sunt teste neurologice amanuntite folosite p entru evaluarea nervilor de la acest nivel. cu depunere de colesterol si calciu) fac ca barbatii sa a iba cu greu erectie. pot fi rec omandate si o ultrasonografie Doppler (un test ce masoara fluxul sangvin bazat p e efectul Doppler ce consta in modificarea frecventei unei unde sonore cand acea sta se reflecta pe un corp in miscare. trebuie facute si teste psihologice pentru a vedea daca nu este vorba de o problema psihologica. Acestea pot fi: . in cazul nostru pe hematiile din sange) s au o angiografie.stresul . in fazele initiale. Acesta este un test scris ce est e folosit in screeningul diferitelor problemele psihologice. .anxietatea legata de performanta sexu ala . inlocuirea cu fibr e conjuctive colagene.un nivel scazut al hormon ilor tiroidieni sau a testosteronului . Probleme fizice ce pot cauza disfuncti i erectile sunt: .probleme ale vaselor sangvine ce asigura fluxul sa ngvin la nivelul penisului. U n exemplu de test psihologic ce poate fi folosit pentru evaluarea problemelor er ectile este testul de personalitate multifazic. Eficienta acestor examinari este limitata deoarece tratamentul necesar repararii vaselor sangvine de la nivelul p enisului este indicat doar in putine cazuri. De cele ma i multe ori sunt cauzate de o combinatie de factori cum ar fi starea vaselor san gvine.depresia sau necazurile. care au comuna tulburarea metabolica de origine genetica sau hormonala) pot duce la leziuni ner voase ce afecteaza capacitatea barbatului de a avea erectie. Angiografia este un procedeu radiologic de examinare a vaselor sangvine opacificate cu un mediu de contrast. interv entiile chirurgicale.abuzul de alc ool. arata o problema psihologica. De asemenea. Daca problemele de ordin fizic au fost e xcluse. diversele leziuni sau radioterapia la nivelul pelvisului p ot provoca leziuni nervoase . De ase menea.aparitia efectelor adverse ale unor medi camente necesare tratarii depresiei sau hipertensiunii arteriale . Disfunctiile erectile reprezinta o problema frecventa a barbatilor.afectarea nervilor de la nivelul penisului. Daca acest test sau altele. Daca testele initiale nu sunt capabile sa detecteze cauza impotentei. Afectiuni ca si s cleroza multipla (boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos centr al) sau diabetul (termen ce desemneaza mai multe boli distincte. Activitati ce duc la o vasoconstrictie sangvina la nivel pe nian (cum ar fi plimbarile pe distante lungi cu bicicleta cu sa tare si ingusta) pot creste riscul de a dezvolta disfunctii erectile . Examinarile pentru problemele de erectie sunt de ajutor in stabilirea unei cauze specifice a inabilitatii bar batului de a ajunge sau de a mentine erectia (disfunctii erectile sau impotenta) . Afectiuni ca arteroscleroza (proces patologic comple x prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arteriali.Testele psihologice pot fi recomandate daca examinarile exclud cauzele fizice. a nervilor si factori psihologici.probleme de cuplu . Testul privind conducerea nervoasa dorsala. Aceste teste sofisticate nu se efect ueaza frecvent pentru evaluarea problemelor erectile. ele nu sunt disponibile in toate spitalele.

Medicamentul poate fi administ rat si sub forma de supozitor plasat in uretra.unul sau mai multe straturi ale dispozitivului montat la nivelul penisului au fost rupte . Acesta este un dispozi tiv mecanic. hormonului lutein izant. ca un inel format din 2.Testul rigiditatii si erectiei nocturne Este bine ca pacientul sa poarte o perec he de chiloti de tipul celor scurti (nu chilotul boxer). Astfel acest dispozitiv poate detecta erectia. Penisul va fi scos afara din chilot in timp ce parul pubian trebui e sa fie acoperit de acesta apoi se va atasa dispozitivul pe penis.snap= gauge=masuratoare. ale colesterolului si ale trigliceridelor pot fi de asemenea facute. grosimea. Ace ste examinari sunt de ajutor in a determina cauza impotentei. o hemograma completa. Un examen de urina. . Dupa ce medicul a facut injecti a este posibil ca el sa maseze pentru cateva secunde penisul pentru a ajuta la p atrunderea medicamentului la nivelul vaselor de sange. atunci cand acesta merg e la culcare. Testele initiale p ot include si teste de sange pentru masurarea testosteronului. Aceste dispozitive sunt scumpe. Dupa atasare a dispozitivului penisul va fi introdus cu grija in chilot. calibru. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. D upa test medicul poate injecta un alt medicament pentru disparitia erectiei. dar poate da si i nformatii despre fermitatea acestuia in timpul erectiei (in functie de cate stra turi din plastic se rup). Unii doctori pot strange o banda in jurul bazei penisului pentru 5 minute dupa injectie pentru a incetini dispersia medicamentului din penis. Straturile din material plastic se rup la anumite presiuni predeterminate. Daca aceasta doza nu produce erectia. Tipurile de dispozit ive sunt urmatoarele: . Aceste dispozitive masoara modificarile in grosime ale penisului. Acestea au unul sau mai multe inele de plastic ce se pun in jurul penisului si sunt con ectate la un monitor mic ce inregistreaza schimbarile ce apar pe masura ce inele le se intind.dispozitive electr onice. iar aceasta examinare necesita int ernarea peste noapte intr-un laborator special. atunci se va folosi o doza mai mar e. Pentr u aceasta investigatie pacientul va trebui sa se dezbrace de la brau in jos si i se va da un halat de hartie pentru a se acoperi. nivelele glicemiei. Dupa administrarea medicatiei pa cientul ar putea fi rugat sa urmareasca filme cu tenta sexuala sau sa-si maseze penisul pentru a obtine erectia. Doctorul va monitoriza evolutia dupa administra rea medicatiei si va masura marimea. Testul se face 2-3 nopti la rand. Testul rigiditatii si erectie nocturne Erectia s-a produs da ca: . Erectia apare dupa 5-10 minute de la injectie. In timp ce pacientul sta jos s au in picioare. rigiditatea si durata erectiei. Injectia intracavernoasa Aceasta examinare se realizeaza de catre medicul urolog la cabinet sau la spital. penisul va fi dezinfectat cu un antiseptic. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Apoi medicul va inje cta medicamentul la baza penisului cu un ac mic. La inceput se foloseste o doza mica de medi cament.

aparatul a inregistrat cel putin o crestere in marime a penisului. Examenul fizic include masurarea tensiunii arteriale deoarece hipertensiunea arteriala si medicamentele folosite in tratam entul acesteia pot duce la astfel de probleme. Uneori. A lte examinari ce pot fi facute pot include testul rigiditatii si erectiei noctur ne sau testul cu injectii intracavernoase. Barbatii care nu po t avea erectie datorita unor factori psihologici au aceste erectii in timpul som nului profund. o glicemie (dozare a glucozei in sange) si o dozare a colesterolului.nici unul dintre straturi nu a fost rupt . Straturile din material plas tic se rup la anumite presiuni predeterminate . Daca pacien tul a avut erectie. Testul este mult mai concludent daca la repet area examinarii se obtin rezultate similare. Medicul va examina penisul si tes ticulele pentru a observa eventualele modificari. Majoritatea ba rbatilor au intre 3 si 5 erectii in timpul somnului profund. Testul rigiditatii si erectiei nocturne determina daca barbatul are erectii normale in timpul somnului. Testul este mult mai concludent daca se obtin aceleasi rezultate la repetarea lui. Testarea rigiditatii si erectiei noct urne Aceasta examinare mai poate fi numita si testul rigiditatii. durata si intensitatea erec tiilor ce apar. . hormonul luteinizant. Daca rezultatele la aceste analize sunt normale medicul va prescrie sildenafil (viagra). Daca pacientul nu a avut erectie inseamna ca poat e fi vorba de o cauza fizica a impotentei.utilizarea unui dispozitiv mecanic.. atunci inseamna ca impotenta nu este data de cauze fizice ci mai degraba de cauza psihologice. tadalafil (cialis) sau vardena fil (Levitra) inainte de a propune pacientului alte examinari mult mai scumpe.da ca in timpul examinarii erectia este corespunzatoare valorilor intre 0 si 2 inse amna ca impotenta ar putea avea o cauza fizica. Aceasta metoda este mai scumpa. Testul prin injectare intracaverno asa Erectia ce apare in timpul acestei examinari se masoara pe o scala de la 0-4 . 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. prolactina sau cei tiroidieni. in care patru reprezinta erectia maxima: .dispozitivul electronic nu a inregistrat o crestere a marimii penisului. unele tulburari ale somnului sau o depresie severa pot du ce la lipsa erectiei din timpul noptii. ca un inel format din 2. Vor fi recomandate de medic si o serie de analize de sange pentru a doza o serie de hormoni cum ar fi testoste ronul. Acest test se po ate realiza acasa sau intr-un laborator special. dar este mult mai exacta si da informatii mult mai detaliate privind numarul. Se poate folosi una dintre meto dele: . O erectie nu a aparut daca: . Va fi facut si un ex amen de urina precum si o hemoleucograma completa. Testele initiale in cazul impote ntei includ si un examen fizic complet dar si o anamneza amanuntita inclusiv dat e despre viata sexuala a pacientului.utilizarea unui dispozitiv elect ronic de monitorizare.daca se produce o erectie corespuza toare valorii 3 sau 4 este mai degraba o cauza psihologica decat una fizica .

Un medicament similar poate fi introdus direct in uretra. vardenaf il (levitra). Nu exista nici un risc in ceea ce priveste colectarea probei de urina. Dupa injectie va fi masurata durata erectiei. in cel putin doua nopti. Examinarea prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei exami nari doctorul va injecta un medicament (de obicei prostaglandina E1) la baza pen isului pentru a produce erectia.are probleme in coagularea sangelui sau ia medi camente anticoagulante cum ar fi aspirina sau warfarina . deoarece poate aparea o mica vanataie la locul punctiei.Testarea se repeta. momentul in care apar er ectiile nocturne. Examinarea cu injectarea intracavernoasa Inainte ca pacientul sa faca o astfel de examinare trebuie ca acesta sa comunice medicului daca: . Aceasta poarta numele de injectie intrauretrala. Daca pacientul simte o durere s au o senzatie de arsura in timpul erectiei trebuie sa anunte medicul imediat. rigiditatea si grosimea penisului. . Exista un mic risc in recoltarea sangelui. Testele de sange si de urina Nu este necesar a o pregatire prealabila inaintea acestor examinari. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Test ul rigiditatii si erectiei nocturne nu cauzeaza nici un disconfort. Test ul prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei investigatii se poate simti o durere ascutita sau o senzatie de arsura la baza penisului atunci cand este i ntrodus acul.es te alergic la vreun medicament . tadalafil (cialis). Testul rigiditatii si erect iei nocturne Inaintea examinarii nu trebuie administrate medicamente ce stimulea za erectia cum ar fi: sildenafil citratul (viagra). Totusi pacie ntul se poate simti rusinat in timpul examinarii. Trebuie evitata administrarea unor somnifere si de asemenea evitar ea ingestiei de bauturi alcoolice cu cel putin doua zile inainte de examinare. Acest lucru poarta numele de injectie intracave rnoasa. A lcoolul si somniferele pot interfera cu somnul profund.a avut o erectie ce a durat mai mult de 4 ore (priapism). de obicei. dar durerea este de scurta durata. Trebuie amintit pacientului ca este foarte important sa se determine cauza cea mai probabila a incapacitatii d e a avea erectie si nu trebuie sa se simta rusinat in timpul investigatiei. Daca apare erectia in ti mpul noptii inseamna ca principala cauza a problemelor erectile nu este cea de n atura fizica.

este semni ficativ superior . Riscurile si contraindicati ile rezultand din testare sunt minime pentru persoana ce este supusa testului.o erectie ce poate dura mai mult de 4 o re. Aceste examinari sunt realizate pentru determinarea cauzelor problemelor erectile. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Nu exista riscuri in ceea ce priveste aceasta examinare. Sfatul genetic trebuie elaborat de o maniera nondirectiva. diagnostic sau tera peutic care a fost evaluat de o maniera independenta. Daca aceasta apare. d . Pentru testele predictive este obligato ri consimtamantul scris. poate fi rever sibila prin administrarea unor alte medicamente. Beneficiul asteptat sa nu poata fi obtinut fara realizarea acestui test. dar mai ales privind implicatiile rezultatelor obtinute. Testul sa aduca membrului (membrilor) familiei un beneficiu preventiv. cauze care pot fi de natura fizica. pot exista testari genetice in ben eficiu altei persoane dar numai pentru membrii familiei persoanei testate. b. Beneficiul asteptat. Astfe l de teste se pot efectua cu respectarea unor conditii cumulative: a. Pentru astfel de persoane se recomand a ca in masura posibilului sa fie si ea informata (nu numai reprezentantul legal ) iar autoritatea competenta sau instanta de judecata sa autorizeze realizarea t estelor. Pentru intreaga populatie.vanata ie sau un usor edem la locul injectiei . Testul prin injectia intracavernoasa Aceasta inve stigatie are riscul scazut de a produce: . Testele genetice intra in practica medicala Sunt interzise orice forme de discriminare si stigmatizarea persoanei pe baza re zultatelor acestor teste.sangerare la locul injectiei . Atunci cand un test genetic este recomandat. Ca exceptie. persoana in cauza tre buie sa beneficieze in prealabil de o informare privind indicatia si natura test ului. c. testele sunt acceptabile daca aduc un benefi ciu evaluabil persoanei testate. psihologica sau o combinatie a celor doua. la astfel de persoane testele genetice nu pot fi efectuate decat daca se dovedeste ca exista un beneficiu direct pentru acea persoana. de obicei.Se poate reduce acest risc prin apasarea cu putere la locul intepaturii pentru c ateva minute. Protocolul introduce un adevarat mecanism de protectie a persoanelor care nu au capacitatea de a consimti. Nu se poate proced a la un test genetic daca persoana nu beneficiaza de o supraveghere medicala ind ividualizata. Aceasta poarta numele de priapism si este un efect advers rar al medicamente lor folosite in aceasta examinare. Testele utilizate trebuie sa fie recunoscute in cee a ce priveste validitatea stiintifica si validitatea clinica. care a fost evaluat de o maniera independenta. Pentru testele ge netice predictive este obligatoriu de a se pune la dispozitie serviciile de sfat genetic. Articolul 9 – este dedicat consimtamantului informat. Sunt interzise testarile genetice atunci cand utilitat ea clinica nu este dovedita. In primul rand.

testu l nu va fi facut. Acest p rotocol nu se aplica testelor genetice efectuate asupra embrionului sau fetusulu i uman extrauterin sau asupra testelor genetice efectuate din ratiuni de cerceta re medicala unde restrictiile sunt mult mai mari si sunt de domeniul Conventiei propriu-zise. Pana in prezent. de rep rezentantul persoanei care nu are capacitate de a consimti. La 4 aprilie 1997. Autorizarea este data de persoana. Prot ocolul aditional privind cercetarea biomedicala (Strasbourg 25 ianuarie 2005) si Protocolul aditional privind testele genetice medicale (Strasbourg 8 iunie 2007 ). Implicand analiza unui esantion biologic de origine umana si avand drept scop pu nerea in evidenta a caracteristicilor genetice a unei persoane. au fost adoptate urmatoarele protocoale aditionale: Protocolul privind interdict ia clonarii umane (Paris 12 ianuarie 1998). In prezent. Interesul si binele fiintei umane asupra carora se ap lica testele genetice este singurul admis si este deasupra interesului societati i sau al evolutiei stiintei.riscurilor medicale sau sociale (pentru viata privata) ce apar din utilizarea si comunicarea rezultatului testului. C oncluziile unui test trebuie sa fie accesibile . Protocolul aditional privind testele genetice medicale. Romania prin Legea nr. In prezent. Protocolul se aplica testelor efectuate din ratiuni medicale. Protocolul aditional privind transpl antul de organe si tesuturi de origine umana (Strasbourg 24 ianuarie 2002). Daca persoana. la Oviedo (Asturia) Comitetul Director de Bioetica (C DBI) a Consiliului Europei a adoptat Conventia pentru Protectia Drepturilor Omul ui si a Demnitatii Umane in biologie si medicina cunoscuta sub denumirea Convent ia de la Oviedo sau Conventia privind Drepturile Omului si Medicina. nu po t fi efectuate daca esantioanele au fost prelevate din corpul unei persoane dece date sau de la o persoana vie care a decedat ulterior si de la care nu s-a obtin ut consimtamantul. indiferent de capacitatea ei de a consimti. In sensul protocolului prin analiza se intelege analiza cromosomil or. Prin esant ion biologic protocolul intelege materialul biologic prelevat in vederea acestui test sau material biologic prelevat anterior in alte scopuri dar la care se apl ica ulterior aceste teste. Organizatorii de sanatate au obligatia de a a informa ata t medicii cat si populatia cu privire la principiile ce le guverneaza si in acel asi timp de a elabora metodologia autorizarii si desfasurarii unor asemenea acti vitati. CDBI avea obligatia de a re dacta protocoalele aditionale pentru fiecare domeniu in parte. In redactarea acestui protocol s-a avut in vedere si Declaratia Universala as upra Genomului uman si Drepturile Omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1998. Asa cum era prevazut in document. sau de o autoritate sau instanta desemnata prin lege. 17 din 2001 a ratificat documentul si a impus obligativitatea res pectarii acestuia. analiza ADN-ului sau ARNului sau orice analiza care permite obtinerea de inf ormatii echivalente celor obtinute prin metodele mentionate anterior. Testele genetice in beneficiul altui membru al familiei. A fost introdusa obligatia de a se respecta viata privata (pr otectie a datelor cu caracter personal si biologic a persoanei testate) precum s i dreptul tuturor persoanelor ce au facut obiectul unui test genetic de a cunoas te toate informatiile colectate privind sanatatea sa – urmare a acestor testari. e. votat in ultima sedin ta a CDBI cu 45 voturi pentru si 3 abtineri este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante privind respectarea drepturillor omului in practica medical a. 49 de state (dintre care 38 de state europene) au ratificat Conventia. (teste care pot fi utilizate si in stadiu precoce de dezvoltare prenatala – intrauterina). testele genetice au devenit uzuale in practica medicala. exprima refuza.

Alegerile pe care le facem astazi. prea des o neglijam sau dezvoltam obiceiuri care ne pot face rau. Programul prevede masur i de informare adecvata a populatiei. e. Prevederile acestui Prot ocol vor deveni obligatorii pentru toate tarile membre in Consiliul Europei din momentul in care doua treimi dintre membrii vor depune instrumentele de ratifica re. finalitatea programului. sunt multe alegeri de facut. ne afecteaza alegerile pe care le vom face in viitor. Programele de screening si de dep istare genetica nu pot fi efectuate decat dupa o evaluare independenta privind a cceptabilitatea programului din punct de vedere etic si trebuie sa respecte urma toarele conditii: a. prietenii. pe langa testul Papanicolau. Este un sentiment placut sa s tii ca esti sanatoasa si ca faci ceea ce trebuie pentru a ramane asa. d. Testul este simplu si nu solicita foarte mult timp si nu impl ica aparitia unei stari de disconfort. Testul Babes Papanicolau . angajatii si in cele din urma pe n oi insine. Programul este recunoscut pentru pertinenta sa privind star ea de sanatate pentru intreaga populatie sau pentru o parte din populatie. Daca o femeie a suferit o opera tie de histerectomie totala. va efectua si al te teste si examinari: examenul sanilor. c. Sanatatea este c el mai de pret bun pe care il avem. un exame n al regiunii pelvine si auscultatia cordului si plamanilor. Va liditatea stiintifica si eficacitatea programului au fost stabilite (sunt certe) . Masurile preventive sau tratamentul boli sau a tulburarilor ce fac obiectul depistarii sunt disponibile pentru toate persoanele testate. obiceiurile sanatoase si controalele medicale. Cele mai importante alegeri legate de sanatate sunt dieta. masurarea tensiunii arteriale. Cu ajutorul acestui test poate fi evaluat a starea de sanatate a colului uterin sau a vaginului.O investitie in sanatate Alegerile intelepte Pe parcursul vietii noastre.persoanei testate sub o forma usor de inteles. si totusi. in fiecare an incepand cu varsta de 18-21ani. astfel incat orice proble ma ar aparea sa poata fi diagnosticata si tratata cat mai rapid posibil. Controlul anual O alegere inteleapta pe care o putem face pentru a ne asigura o stare de sanatate este efectuarea anuala a unui test Papanicolau. Cine ar tr ebui sa isi faca un test Papanicolau? Este recomandabil ca testul sa fie efectua t anual din momentul in care ai devenit activa din punct de vedere sexual. testul Papanicolau ar trebui efectuat ori de cate o ri recomanda medicul. e xercitiul fizic. Ac este alegeri ne afecteaza familia. . Sunt prevazute masuri pentru a garanta accesul echitabil la program. Un alt motiv consta in aceea ca doctorul. sau a unei parti din populatie privind exi stenta. altfe l. mijloacele de a accede la acest program precum si caracterul voluntar de a participa la acest program. b. Pot fi efectuate si alte teste in functie de antecedentele personale.

cu un istoric de parteneri multipli . Atunci cand exam inatorul are o imagine buna a colului. cel mai probabil va efect ua o biopsie pentru efecutarea unor teste suplimentare. acesta fiind utilizat pentru vizualizarea colului uterin. Daca medicul va observa anumite zone anormale. Ce persoane sunt la risc pentru un test Papanicolau anormal? Femei: . Se poate intampla ca celul ele analizate sa fie normale. vei fi rugata sa te intinzi pe spate pe masa de examinare ginecologica si sa it i indoi genunchii. astfel incat orice anomalie sa poata fi tratata in stadii incipiente. Celulele sunt ulterior asezate pe o lama de sticla si trimise la laborator pentru examinare. Medicul va dori sa iti relaxezi picioarele. este importanta efectuarea de teste Papanicolau in mod reg ulat. pentru a-l ajuta pe medic sa vizualizeze cu ajutorul unui microscop eventua lele celule anormale de la nivelul colului uterin sau existenta unei posibile in fectii. Anum ite modificari se datoreaza unor infectii de la nivelul colului sau vaginului. va preleva prin periere celule de la nive lul mucoasei colului. dar cele care nu au fost prelevate de la nivelul c olului. M ulte teste se vor normaliza odata ce infectia a fost tratata. Pentru examinare. Ac esta este un alt motiv pentru efectuarea testului in mod regulat Ce se va intamp la daca testul Papanicolau nu este normal? Vei fi anuntata de medic de acest fap t si vei discuta impreuna cu el posibilitatile de tratament si urmarire. Vei putea resim ti o senzatie de presiune sau chiar o crampa. utilizand o periuta sau o spatula de lemn. Acest lucru nu se intampla des. Cu cat esti mai relaxata cu atat examinarea va fi mai comoda. Aceste mod ificari il alarmeaza pe examinator (aceste celule pot deveni mai tarziu celule c anceroase). Ar pute a fi necesara efectuarea de teste suplimentare. Un dilatator va fi inserat cu grija in vaginul tau.Este o idee incetatenita ca femeile nu ar trebui sa isi faca testul Papanicolau decat dupa primul contact sexual. Colposcopia ar putea fi recomand ata. Testul nu afecteaza sub nici o forma organele genitale feminine. Concentreaza-te asupra relaxarii mus culaturii si inspira usor pe nas si expira pe gura. dar el trebuie privit doar ca o procedura ne cesara din punct de vedere medical si nu ca o procedura creata sa te faca sa te simti rusinata. Este singura modalitate prin care poti fi examnita la nivelul or ganelor genitale interne si prin care se poate realiza testul. dar este posibil. De aceea. Cel mai important lucru in acest moment este sa te relaxezi. Ce informatii ne ofer a un test Papanicolau? Acest test ne ofera informatii legate de celulele de la n ivelul vaginului sau colului uterin. Cum se efectueaza testul? Anumite femei considera rusinos ace st test alaturi de examenul pelvin. Nu este posibil ca toate celule de la nivelul colului sa fie analizate. sa aiba modificari.cu infectii recuren te ce se transmit prin contact sexual . Un test Papanicolau anormal presupune ca au aparut modificari la nivelul celulelor de la nivelul colului uterin.care au avut contact sexual inaint ea varstei de 18 ani .

care raman insarcinate inaintea varstei de 18 ani Care sunt semnel e de alarma ale cancerului? . precum anticonceptionalele sau alta medicatie hormonala (denumire a produsului si doza) . c el mai bine este sa amani efetuarea testului. Este de asemenea important de retinut ca. groasa sau lichida) .faci ceva pentru tine ti se va face si un examen general.data ultimei menstruatii .iti poate crea sentimentul “ca ai f acut ceva bine” si o ai realizat o investitie in sanatatea ta Gandeste-te la acest examen anual ca la o modalitate excelenta prin care poti sa ai grija de tine.poate ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate .fumatoare .. Datorita acestui fapt. este important sa efectuezi testul Papanicolau in mod regulat.ofera informatii viabile . O meriti! . Daca resimti oricare din simptomele enumerate mai sus.orice secretie de la nivelul organelor g enitale (alba. este f oarte important sa te prezinti la medic pentru a afla cauza acestora si pentru a primi un tratament adecvat.odata cu pr ezentarea la medic pentru efectuarea testului.orice secr etie neobisnuita vaginala sau durere .orice istoric de test anormal sau histerect omie (extirparrea uterului) Aceste informatii il vor ajuta pe medic sa decida da ca testul este normal sau nu. In concluzie exista numeroase motive sa iti faci testul Pap anicolau: .sangera re dupa menopauza Acestea sunt doar semne de alarma ce pot sau nu sa indice exis tenta unui cancer. Majoritatea femeilor ce au un test anormal. n u exista semne sau simptome de alarma.sangerari intre perioadele menstruale . De asemenea. alaturi de efectuarea testului . adesea. se pot astepta ca in urma tratamentului acesta sa se normalizeze. poti sa afli informatii despre al te probleme legate de sanatate pe care le ai . Cum s a iti planifici testul? Iti poti ajuta medicul sa efectueze o examinare cat mai concludenta oferindu-i urmatoarele informatii: .orice sangerare ce s-a produs in afara ciclului menstrua l si momentul cand aceasta s-a produs .medi catia curenta. este recomandabil sa eviti dusurile intravaginale si utilizarea cremelor vaginale cu 24 h inainte de efectuarea testului.nu este costisitor .este un test simplu . Daca in momentul examinarii esti la menstruatie.sangerare dupa contactul sexual .

in special tipurile 16 si 18. precum cele determinate de bacterii. intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta mod ificari. modificarile ce lulelor cervicale progreseaza lent si este nevoie de multi ani pentru a deveni c elule canceroase.celule plate. Factori de risc Majoritatea modificarilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor se xuale cu risc crescut.patologic Generalitati Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) fac e parte din examenul ginecologic de rutina. Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita a trofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal. Anumite t ipuri de HPV care au un risc crescut. Totusi. Un test Papanicolau anormal arata c a celulele din cervix sunt modificate. ale pacientei sau ale partenerului sau sexual. modificarile ce lulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test Papanicolau anormal si car e nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase. Testul Papanicolau este folosit cu s copul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin. de obicei. .celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colulu i uterin si . scuamoase la suprafata colului . Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alt a. in mod normal. au fost asoc iate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Cauze Multe t este Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale. Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in perman enta schimbare. fungi sau protozoare (Trichomonas). Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicol au au un rezultat anormal.celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita z ona de transformare. cum ar fi infectia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infectie. Celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decat ma joritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificari deoarece. Colul uterin are doua tipuri de celule: . ele au un risc crescut de a avea modificari anormale. Majoritate a modificarilor celulare anormale gasite la un test Papanicolau provin din zona de transformare. care poate fi vazuta in ti mpul unui test Papanicolau. In unele cazuri. celulele cervicale trec constant prin modificari. avute in p rezent sau candva. De regu la modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului.Testul Babes Papanicolau . Cea mai frecventa cauza este i nfectia cu HPV. care nu poate fi v azuta la test. Ea poate fi la suprafata externa a colului uterin. posibil chiar si cu multi ani in urma. Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit. dar numai un mic procent din aceste rezultate anormal e arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin. sau in interiorul colului uterin.

Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru sc reening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvo lta un cancer de col uterin. mode rata sau severa. poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire). Comportamentele sexuale cu risc crescut includ: . incl usiv: . de un test pentru HPV.i nceperea vietii sexuale la o varsta mica (inainte de varsta de 18 ani) . Simptomele cancerului de col uterin pot fi: .simptomele care pot indica modificari ale celulelor di n colul uterin (cervicale) .trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii . Bolile cu transmitere sexuala pot avea o varietate de simptome. De vreme ce virusul HPV ra mane in celulele corpului timp de multi ani. In cazul modificarilor celulare minore.bube.sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul a ctului sexual sau la introducerea unei diafragme) . pot fi prezente simptome datorate infecti ei sau BTS. O infectie cu HPV – cea mai frecventa cauza a acestor modificari – de obicei nu da nici un sim ptom . inrosiri sau negi pe sau in jurul org anelor genitale Numai un mic procent din testele Papanicolau anormale indica pre zenta unor modificari celulare cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin. mai decolorata sau urat mirositoare pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani . La femeile care au o relatie monogama (cu un singur partener se xual). un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indica neaparat un comportament cu risc crescut in prezent. basicute. de exemplu ea a deveni t mai tulbure.Aceste comportamente cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmiter e sexuala (BTS).secretie vaginala anormala c are contine mucus cu urme de sange.modificarile celulelor cervicale care pot da un tes t Papanicolau anormal nu duc prin ele insele la aparitia de simptome.daca o infectie sau o boala cu transmitere sexuala (BTS) este cau za anormalitatii testului Papanicolau. in cazul in care acestea apar . modificarile celulelor cervicale po t fi consecinta unei infectii cu HPV dobandita cu cativa ani inainte. furnicaturi sau mancarime in zona genitala . umflaturi. care creste riscul de infectie cu tipuri de papilomavirus uman (HPV). arsura sau mancarime in timpul urinarii care durea za de mai mult de 24 ore .de aceea este atat de important screeningul prin efectuarea regulata a te stului Papanicolau. virusul imunodeficientei umane (HIV) . este necesara o noua evaluare ulterioar a pentru siguranta ca modificarile celulare anormale au fost rezolvate. arsura. Fumatul sa u slabirea sistemului imun pot de asemenea sa creasca riscul de aparitie a modif icarilor celulelor cervicale. in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale.contact sexual cu cineva care a avut mul tipli parteneri sexuali .durere in zona pelv ina sau in zona abdominala joasa .sangerare vaginala anorma la sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual .durere in timpul actului sexual .durere. Chlamydia. cum ar fi o modificare in cantitatea. Ce trebuie facut in cazul unui test Papanico lau anormal? Desi majoritatea testelor Papanicolau anormale sunt cauzate de infe ctii sau inflamatii care pot fi tratate. pentru a se observa din timp modificarile.durere.secretie vaginala anormala. sau in unele cazuri . Optiunil e de tratament variaza in functie de gradul modificarilor celulare: minora. in cul oarea.contact ul sexual neprotejat.

modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod spontan. Frank Pfannenschmid. modalitatile de tratament care distrug sau inlatura in mod specific celul ele anormale ar putea fi recomandate.la femeile cu varsta peste 21 ani. Screeningul prin testul Papanicolau facut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificari celulare. de la sine. in functie de rezultatele biopsiei. in aproximativ 90% din cazuri . Anumite tipuri de papil omavirus (HPV) cu risc crescut au fost asociate cu dezvoltarea cancerului cervic al. in aproximativ 50% pana la 80% din cazuri. . in curs de 3 ani. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod sp ontan. poate fi nevoie de efectuarea altor teste Papanicolau. In principal.Ce ne puteti spune despre DelphiTest GmbH? . Detectarea precoce a modificarilor celular e precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea comp leta In cazul in care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut.Am inceput aceasta afacere in urma cu 7 ani. modificarile celulelor colului uterin progreseaza lent si este nevoi e de multi ani ca sa se transforme in celule canceroase. in curs de 3 ani. . De obicei rezultatele testului Papanicolau revin la normal atunci c and celulele reincep sa aiba o crestere normala sau dupa ce infectia a fost trat ata sau s-a vindecat in mod spontan. Polipii cervicali nu au legatura cu canceru l de col uterin. In unele cazuri. modificarile celulelor cer vicale care nu au fost tratate si care determina un test Papanicolau anormal ar putea progresa catre un stadiu precanceros sau canceros. dar ei pot fi gasiti si inlaturati in momentul efectuarii unei examinari pelviene si a unui test Papanicolau.Buna ziua. Societatea Americ ana a Cancerului a raportat urmatoarele statistici: . Ult erior. pentru continuarea evaluarii.la femeile cu varsta intre 13 si 21 ani. In cazul modificarilor celulare moderate sau severe. La inceput ne-am concentrat activitatea pe proiecte si servicii stiintifice in domeniul geneticii. Dr. de la sine. Totusi.Este foarte adevarat si s-au extins foarte mult in intreaga lu me. Testul de paternitate -Interviu cu Dr. Director General DelphiTest GmbH Germania .Buna ziua Dle.de colposcopie. mai frecvent si ocazional a altor teste. Mecani sm fiziopatogenic Rezultatele anormale la testul Papanicolau pot fi datorate mod ificarilor naturale ale celulelor din zona de transformare din colul uterin sau infectiilor.Genetica a dezvoltat in ultimii ani un nou produs: testul de paternitate. . Tratamentul poate inlat ura sau distruge aceste celule inainte de a deveni canceroase. este necesa ra continuarea evaluarii prin colposcopie si posibil prin biopsie cervicala. Frank Pfannenschmid si multumim ca ati acceptat interviul n ostru. . clientii .

Multe dintre aceste f irme au echipamente invechite si utilizeaza metode perimate. majoritatea clientilor acestora nu au cum sa afle care laborator s e ocupa de testul lor.Testarea biologica molecu lara moderna permite ca dumneavoastra sa fiti siguri de paternitate sau de faptu l ca cineva cu siguranta nu este tatal copilului. Prelevarea unei mostre este o metoda simpla: luati lichid din cavitat ea bucala.99%.”.A fost dificila perioada de inceput a afacerii? . . Un test molecular biologic este de obicei singur a metoda pentru ca mama si potentialul tata sa fie siguri de paternitate. Germania este cunoscuta pentru fiscalitatea sa ridicata si este dificil sa finantezi perioada de incepu t. Din pacate.V. Exista multe oferte “ieftine” pe piata. De obicei mama stie cine este tatal biologic al copiilor s ai. Oct 1999). fiind testat la intervale regulate. rezu ltatele nu sunt demne de incredere si nu ar trece de nici un control standard ge rman de calitate.Sigur ca da. Pana in prezent. Pe ntru a obtine calitatea de membru. . Statutul de me mbru al VALID garanteaza inalta calitate si va ofera confort psihic. In anul 2001 am inceput sa oferim teste de pa ternitate catre clienti privati. o institutie care adera la standarde stricte de calitate. Suntem membri ai “VALID e.Suntem una dintre c ele mai de succes companiei din Germania care ofera teste de paternitate. Aceasta metoda nu numai ca est e mult mai exacta. In consecinta. nu in ultimul rand. Avem nevoie doar de cateva celule din corpul tatalui si al copilului. Aceasta compar atie ne permite sa atingem o probabilitate de cel putin 99. .Ne p uteti descrie ce este testarea biologica moleculara? . Multe teste de paternitate sunt oferite de catre firme care nu dispun de propriul laborator si nici de instruirea necesara sau de competenta . In consecinta este surprinzator ca intre 20% si 30% din toate testele efectu ate sunt cerute de catre femei. Client ii nostrii nu sunt numai din Germania. Laboratoarele germane sunt cele mai bune in ceea ce priveste c ontrolul calitatii. Trei mari probleme am intampinat la acea data: finantarea echipamentelor de l aborator care sunt destul de scumpe. In timpul testului molecular de paternitate selectam regiuni specifice ale ADN-ului tatalui si copilului si apoi le comparam. a departamentelor medicale si al comp aniilor farmaceutice din Germania. F irmele care nu dispun de propriile facilitati si care nu au calificarea necesara nu sunt eligibile pentru a deveni membre ale acestei institutii. numai opt laboratoare s-au alaturat si au fost acceptate de VALID.nostrii veneau din partea universitatilor.Ce ne putet i spune despre laboratorul dumneavoastra? . putem . pregatirea angajatilor si coeficientul de siguranta. fiecare laborator trebuie sa indeplineasca an umite cerinte extrem de stricte.De c e apeleaza oamenii la aceste teste de paternitate? . dar are si un raport cost-calitate mult mai eficient decat me todele traditionale. o periuta de dinti sau un muc de tigara si trimiteti-le prin posta la boratorului nostru. Asa a fost infiintata DelphiTest GmbH. In Germania exista cel putin 100 de firme care vand teste genetice si de paternitate. Daca este necesa r. oferind analize de o calitate foarte slaba. Germania. 11. ei sunt din lumea intreaga. gasirea celor mai buni angajati (toti angaj atii nostrii sunt specializati in biologie moleculara la universitati din German ia) si.Laboratorul nostru este situat in Re gensburg. . gasirea de noi clienti in fiecare zi si consolidarea pozitiei noastre pe piata.Expertii estimeaza ca intre 10% si 20% dintre copii legitimi nascuti nu sunt copiii biologici ai sotului (“Di e Welt”. . In special din cauza faptului ca firme intermediare si laboratoare fondate prin mijloace fr auduloase au intrat pe piata.Unde este DelphiTest astazi? .

din Africa etc.Cel mai mult pe internet. cum informati dumneavostra publicul? . o mica parte a societatii noastre s-a aratat sceptica.delphitest. I nca discutam despre efectuarea unui test de paternitate fara consimtamantul mame i. Daca doriti. nici una dintre acestea nu paraseste incinta laboratorului nos tru. Anumite persoane considera ca nu trebuie colectate informatii fara a cordul tuturor persoanelor implicate. cele mai multe teste sunt pozitive. in acest caz atingand un procent de 99. detectivii. in cazul in car e a avut mai multi parteneri. Testele de .Azi. Dar cea mai mare parte a societatii germane a rea ctionat pozitiv. In special tinerii sunt deschisi la noile descoperiri stiintifice. toti folosesc aceste teste. este dificil s a-i informezi despre ultimile descoperiri din genetica. dar pe de alta parte este dreptul tatalui de a sti daca este tatal biologic al copiilor sai sau orice copil ar trebui sa-s i cunoasca parintii biologici.Cum a primit societatea germana aceste teste de paternitate? . Dupa aflarea rezultatului pozitiv.in special pentru confortul lo r psihic. In momentul pr imirii mostrelor. . sunt din Europa. avocati si persoa ne private.Atunci. Numai cateva companii ofera aceste servi cii si cateva dintre ele chiar sunt foarte scumpe. Romania est e de fapt o tara dezvoltata si cu oameni foarte bine educati. In plus. Sunt cateva argumente interesante ce vin de la politicieni. . Mostrele dumneavoastra nu vor fi utilizate pentru alte teste. testele de paternitate biologice moleculare sunt utilizate de o varietate de entitati. Tribunalele. iar copilul afla adevarul despre parintii sai. putem distruge toate datele dupa ce v-au fost furnizate rezult atele testului dumneavoastra. Cunosc cazuri in care tatii refuz au sa mai faca un al doilea copil din cauza incertitudinii in care traiau. iar sotul nu mai are nicio temere si-si concentreaza afectiunea asupra familiei sale.Ei bine. politia.Ce parere aveti despre piata romaneasca? .Cate t este de paternitate efectuati pe an? .Toate informatii le vor fi tratate cu maximum de confidentialitate si nu sunt transmise unor tert e parti. toti cei implicati beneficiind: tatal verifica realitatea si-si indeparteaza temerile. Asa am creat pa gina www.Cine mai apeleaza la aceasta testare biologica moleculara? . mama verifica cine este adevaratul tata. Din ce in ce mai multe persoane private utilizeaza aceste teste necostisitoare si rapide. Un motiv in plus de a mu ltumi ziarului dumneavoastra pentru posibilitatea oferita de a informa publicul.999 99%. ofera aceasta posibilitate.Este respectata confidentialitatea informatiilor? . .testa mai multe regiuni ale ADN-ului. Cand cineva doreste sa afle mai multe informatii. asa cum am mentionat anterior. cauta pe internet. d ar clientii nostrii. Toate ana lizele sunt realizate in laboratorul detinut de compania noastra. au fost bucurosi sa aiba mai multi copii. Cred ca multi cetateni romani nu sunt informati despre evolutiile din domeniul genetic si despre posibilitate a efectuarii unor teste de paternitate pe baza ADN-ului.Efectuam in jur de 3000 de teste anual.org . . America de Nord si de Sud. . prin bibliotecile sale electronice. sunt curiosi sa afle cat mai mu lte informatii si internetul.Cum vedeti dumneavoastra evolutia pietei romanesti? Cred cu convingere in dezvoltarea pietei romanesti in urmatorii ani. avocatii si doctorii. Ori cum. .In acest moment piata este destul de mica. serviciile de protectie a copilului.

coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormo nul adreno. Testul de supresie la dexametazona Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului. apeleaza la aceste teste de paternitate . testul cu doze mici fiind considerat cel mai . masurand la intervale regulate cort izolemia. ca urmare va reduce ACTH si prin aceast a se reduce si secretia endogena de cortizol). Multe celebritati (actori. hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cor tizolului.Si eu va multumesc si sper sa-m i oferiti ocazia de a va vorbi si despre alte proiecte stiintifice din domeniul geneticii dezvoltate de DelphiTest GmbH. La nivelul hipofizei. Frank Pfannenschmid va multumim pent ru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari. nivelul cortizolului va scadea inca de la admini strarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). astfel: h ipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. In multe cazuri. . Scadere a ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimula re suplimentara a productiei de hormoni. Secretia de cortizo l a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamohipofizar.Dle. . avand structura asemanatoare cortizolului. La un pacient normal. Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exis ta nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie. Testul se face utilizand atat doz e mici cat si doze mai mari de dexametazona. Presupun ca in urmatorii ani majoritatea romanilor vor sti ca testele de pater nitate sunt posibile si precise. la administrarea unui medicament corticoste roid numit dexametazona. Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnost icare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secreti e excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sind rom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism. diagnosticul de certitudine al sindromulu i Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului. Indicatia clasica a testului de supresie la dexametazona este diagnosticarea hip ercorticismului (hipercortizolismului). ziare.paternitate pot fi vazute oriunde: la TV. atunci se suspecteaza boala Cushing. ma i precis rata secretiei de cortizol. Dexametazona este un steroid de provenienta exogena. atat ACTH cat si corti zolul sunt crescute). ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back. Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumo ri adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz. Dr.corticotrop). internet etc. Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemi ei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale. productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neopla smelor bronhopulmonare). staruri din muzica sau sport). tumori de corticosupraren ale sau de hipofiza.

diuretice (in special spironolactona). Exista riscul ca dupa retragerea acului. tetraciclina. estrogeni. La randul lor. riscuri. morfina. Administrarea acestora (dar si a altor a. litiu. tehnica de rea lizare si interpretarea rezultatelor. raspunsul la test va fi anormal la doze mici. in timp ce altii descriu doar o usoara intepatura. Urmeaza punctionarea efectiva a venei .m) pacientului ii va fi recoltata o proba de sange. Punctia venoasa este o procedura ce as ociaza putine riscuri in general. Pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul toate aspectele re feritoare la test: necesitatea realizarii lui. pacientii sunt sfatuiti sa comunice medicului daca urmeaza vreun tratament prescris de specialisti sau daca au luat de curand medicamente de oric e fel. cat si pentru c resterea disponibilului de sange din vas). dar normal la doze mari. inhibitori de monoaminoxidaza. in zona punctionata sa apara un hematom. Exista doua tipuri de teste: cu doz a mica (de 1 mg) si cu doza mare (8 mg) de dexametazona. acul este retras. Daca glanda hipofiza produce prea mult ACTH. pentru evitarea acestuia se recomanda aplicarea de presiune constanta pentru cateva minute la locul punctiei . Exista o serie de recomandari pe care medicul le va face pacientului in vederea pregatirii corespunzatoare a testului. aspirina. corticosteroizi. fenitoina. acestea pot fi „overnight” sau stadard (presupun recoltarea urinii si se desfasoara pe o dur ata de trei zile). sangele fiind colectat intr-un tub special (in unele situatii se pot folosi ch iar doua tuburi).m ) pacientul va inghiti o pastila continand 1 mg de dexametazona. Apoi garoul este desfacut. In seara dinaintea efectuari testului (la ora 11 p. mai ales daca pacientul are vene de calitate b una. ce pot fi usor intepate si daca nu asociaza o coagulopatie importanta. Exista o serie de medicamente ce interfera cu rezultatul testului. In dimineata ur matoare (la ora 8 a. lista lor fiind mai lunga) ar trebui sistata cu 24-48 de ore anterior recolta rii analizelor. De asemenea. cum ar fi: anticonceptionale orale. avantaje.exact in diagnosticarea starilor subclinice de hipercorticism. Locul ce urmeaza a fi punctionat se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica. metadona. Exista pacienti care simt o durere moderata la intro ducerea acului si un oarecare disconfort legat de prezenta garoului. Astfel. Un garou se va lega la nivelul bratul ui pentru a impiedica intoarcerea venoasa (si a creste astfel cantitatea de sang e din vena. Testul cu doze ma i mari poate stabili daca etiologia hipersecretiei de cortizol este la nivel hip ofizar sau nu.aparitia unui hematom local (complicatie mai frecventa in cazul pacientilor cu nivel crescut al ACTH-ului si cortizolului ). Printre riscurile si complica tiile asociate procedurii se numara: . Pacientii sunt sfatuiti sa intrerupa tempo rar orice tip de tratament. Recoltarea se face de obicei dintr-o vena periferica (de la p lica cotului sau de pe fata dorsala a mainii). Se recom anda administrarea dexametazonei cu lapte sau cu un antiacid pentru a evita apar itia pirozisului sau disconfortului gastric. pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10-12 ore inaintea recoltarii primei probe de sange in dimineata zilei efectuarii testului . Dato rita faptului ca vasele difera in dimensiuni de la un pacient la altul si prinde rea unei vene se poate face mai usor sau mai greu. iar pe zona respe ctiva se aplica cu presiune un tampon cu vata si alcool sanitar pentru a stopa s angerarea si a impiedica infectarea regiunii (prin solutia de continuitate reali zata prin punctia venoasa). barbiturice. fapt util atat pentru vizualizarea mai buna a venei.

depresie. Exista si un caz partic ular. de aceea doar medicul curant ar trebui sa interpreteze rezultatele testului). etc). Alte complicatii mai rare includ: . pentru a sti cum sa ge stioneze cazul. in sindrom valoarea lor ramane nemodificata. warfarina. morfina. alcoolism. Testul cu doze mari (8 mg de dexametazona) poate diferentia boala Cushing de sindrom: in boala secretia de cortizol si cortizolemia se reduc.. la ora 8 a.e ste o complicatie ce apare in cazul pacientilor cu tulburari ale coagularii (coa gulopatii) sau in cazul celor care urmeaza tratamente cronice cu anticoagulante.valorile aflate in limita normalului difera intre laboratoare .lipotimie sau ameteala . in care organismul pacientului este capabil sa metabolizeze mult mai rapid dexametazona.pierderea excesiva in greut ate. Medicul ar trebui anuntat de catre pacient daca astfel de probleme exista.secretie paraneoplazica de ACTH (in special cancerul pulmonar) . stari febrile. Rezultate normale: i n mod normal. diabet zaharat necontrolat.sindrom Cushing (acesta poate fi cauzat de o tumora de suprarenala sau de hipofiza) . hipertiroidism.diabet zaharat . rezultatele sunt disponibile in 2-3 zile si ajuta clinicianul in realizarea unui diagnostic cat mai corect in c azul in care exista o hipersecretie de cortizol: ajuta la obiectivarea ei si la stabilirea existentei unui sindrom sau a unei boli Cushing. . antiagregante plachetare. fenitoin a.m. In aceasta situatie cortizolul nu va scadea decat daca dozele de dexametazona vor fi mai crescute. spironolactona.alte probleme de sanatate: insuficienta cardiaca co ngestiva. anor exie nervoasa. cortizolemia ar trebui sa se reduca cu peste 50% dupa administrare a dexametazonei (cortizolul plasmatic este. trombolitice sau medicamente ce au drept efecte secun dare afectarea cascadei coagularii (aspirina.traumatisme si leziuni organice grave . dieta necorespunzatoare.sarcina sau obezitatea .medicamente: barbiturice.inf ectia locala (acest risc apare ori de cate ori continuitatea tegumentara este in trerupta). metadona. anticonceptionale. afectiuni cronice si comportamente cu risc ce nu permit realizarea testului sau care determina obtinerea unor rezultate false. deshidratarea sau sindromul de sevraj (in cazul alcoolicilor) . tratamentul cazurilor usoare consta in aplicarea de comprese ume de si caldute pe zona afectata (de cateva ori pe zi) . Exista o serie de medicamente.dezvoltarea flebitei (inflamarea si umflarea dureroasa a venei din care s-a re coltat mostra). P rintre acestea se numara: . sub 5 micrograme/dl sa u sub 150nmoli/l . Cortizolemia ridicata poate indica: . Dupa efectuarea testului de supresie.hemoragie persistenta .

introducerea tamponului la nivelul ampu lei rectale. Exista specialisti care considera ca determin arile urinare sunt mai exacte in diagnosticarea hipercorticismului. O banda elastica este stransa in jurul bratului. Testul pentru Helicobacter pylori Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei ven e periferice a bratului. Datori a faptului ca sindromul Cushing este relativ dificil de diagnosticat. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Colectarea mostrei de m aterii fecale nu produce disconfort. iar pacientul va simti senzatie de amortea la si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. Un rezultat anormal (caracterizat prin nivel ridicat in co ntinuare a cortizolemiei) chiar si la valori mari impune realizarea unor investi gatii suplimentare pentru identificarea cauzei de sindrom Cushing. un rezultat normal la acest test infirma prezenta sindromului Cushing. In unele situatii se poate recurge la o varianta a acestui test (administrarea a 8 mg x 2 zile) cu determinari ulte rioare ale cortizolemiei si metabolitilor urinari ai cortizolului (precum si fra ctiei urinare libere de cortizol). dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Un alt test util este testul la Metyrapon (medicament ce blocheaza sin teza de cortizol inhiband o enzima esentiala in geneza acestuia). Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacient ului. si ca urmare recolteaza urina pe 24 de ore a pacientuui si determina metabolitii cortizolulu i: 17 hidroxicorticosteroizi si 11 hidroxicorticosteroizi. Unii pacienti relateaza ca au a vut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe g ura. . Daca rezultatele nu s unt edificatoare se poate recurge la determinarea concentratiei de ACTH (se real izeaza dupa administrarea de CRH) prin cateterizarea sinusului pietros sau prin punctie venoasa periferica (ACTH-ul este scazut in sindrom. Biopsia ga strica Pacientul poate simti o intepatura scurta. poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local.Testul de supresie la dexametazona este indicat pentru diagnosticarea pacientilo r cu sindrom Cushing. Se recomanda respiratii rare si profunde. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate de termina aparitia unui gust usor amar. In mod simila r. Pacien tul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. In cazul in care colectarea se face de catr e personal calificat (si nu de pacient). altii simt o piscatura sau o intep atura usoara. Exista intot deauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. In momentul introduceri i acului in vena unii pacienti nu simt nimic. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. un astfel de test ar trebui interpretat de catre un endocrinolog (acesta putand judeca si analiza rezultatele sale in context clinic). dar normal in boala Cushing).

lucios. in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi .poate a parea o mica vanataie la locul punctiei. Cu toate acestea. el va putea comunica cu m edicul specialist. De asemen ea mai poate aparea senzatia de gat iritat.apare scurtarea respirati ei sau batai cardiace accentuate . simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. pot fi utile pasti lele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. acest lucru poate fi prevenit prin apli carea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute . Se recomanda contactarea medicului daca: . poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul proceduri i deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului. caderea pleoapelor. v ena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata. se recomanda atenti onarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe m ana. sangerarea se opreste fara tratament. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare. Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului. uscat. aceasta afe ctiune se numeste flebita. o serie de medicament e ca Aspirina. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedu rii pot cauza somnolenta.apare durere abdominala sau cardica a carei i ntensitate creste . Testul respirator cu uree Nu exi sta riscuri in cazul practicarii acestui test. de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anti coagulante sau prezinta tulburari de coagulare. Testul antigenului de la nivelul ma teriilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii.apar probleme la inghitire sau de vorbire . se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru re coltarea mostrei de perete gastric. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete. pot provoca tulburari de coagulare. Cu toate acestea . In cazul in care disconfortul este sever.ap are hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange. pentru evitarea raspan dirii infectiei. Warfarina si altele. raguseala usoara sau usoara i nflamatie a faringelui.sangerare de la nivelul punctiei.in cazuri rare. De asemenea.De asemenea mai pot aparea senzatie de greata. uscarea gurii. Testul anticorpilor se rici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: . aceste simptome pot dura cateva zile. vedere incetosata. In cazul folosirii carbonului rad iactiv. negru ca pacura) . De asemenea poate aparea sangerare la nivelu l locului punctiei. balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. se interzice consumul d e alcool dupa efectuarea testului.

acest risc este insa foart e scazut. se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare .pylori creste cu inaintarea in varsta. dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte.consum ul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. Testul pentru determinarea anticorpilor serici anti H.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectuea za in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat .testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin din tre toate testele pentru H. persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor.testul a nticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie. pylori a fost efectuat cu succes. omeprazol. sucralfat. ranitidina.in cazul in care simptomatologia persista. rabeprazo l. de aceea se recomand a efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili e ficienta tratamentului . pylori sau a an tigenului de la nivelul materiilor fecale: nu este necesara pregatire pentru efe ctuarea acestor teste. dar este c ea mai scumpa si mai riscanta dintre toate .pylor i poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomato logia pacientului). pylori.pylori. pylori .a stabili daca trata mentul pentru H.apare febra. pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) . contaminarea sau ref rigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testul ui anticorpilor serici .un test al antigenului din scaun ne gativ nu exclude prezenta infectiei cu H. Situatiile care pot interzice efectuarea testului .consumul de lansoprazol. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie . cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor re spirator cu uree si biopsia gastrica .manipularea inadecvata.desi majoritatea oamenilor pr ezinta infectia cu H.pr obabilitatea infectiei cu H.prezenta infectiei cu H.apare durere de gat sau de umar .a determina daca infectia cu H. nizatidina. famotidina. De retinut! . atunci cand se interpreteaza rezultatele testului . Testul pentru Helicobacter pylo ri este efectuat pentru: . pylori.biopsia gastrica poate sa nu detecteze pr ezenta infectiei cu H.. biopsia gastrica este foarte concludenta. numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic.testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sa rcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului . testul a ntigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica. prin reducerea cantitati i bacteriei de la nivel gastric si duodenal . Biopsia gastrica sau testul respirator cu uree .

Se recomanda consultul medicului specialis t in legatura cu necesitatea efectuarii testului. riscurile sale.se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului. De aceea se recoman da informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacien tul.pacientul va inghi ti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva . acasa.se vor spala bine mainele pentr u evitarea raspandirii bacteriei . se va indeparta banda elastica .se vor colecta m ostre respiratorii in momente diferite. pylori cu materialul radio activ .pe masura scoaterii acului din vena. . Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii a cestui test se poate recolta de catre pacient. Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: .va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului . Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: . O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului. acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta.cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice.in jurul bratului se va aplica o banda elastica. pot fi necesare mai multe punctii .se introduce acul in vena.se aplica presiune pe locul respect iv.se va sigila recipientul si se va trimite ime diat catre laborator. mostrele respiratorii vor fi testate dac a contin un material ce se formeaza prin contactul H. numele m edicului specialist si data recoltarii mostrei . inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut . Pacientii internati in spi tal vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru cole ctarea mostrei este necesar: .se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 d e ore inainte de efectuarea testului. Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul sp ecialist.se va atasa o e prubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui . se reco manda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta .dezinfectarea locului punctiei cu alcool .dupa ce sangele este cole ctat.introducerea mostrei de materii fecale intr-un re cipient uscat.testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recoltea za prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei stic le cu lichid. modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor. se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide.Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testulu i. Testul anticorpilor ser ici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: . se a plica pe locul respectiv un tampon de vata . cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la ace l nivel. prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului. usurand introducerea acului la nivelul venei .

cu toate acestea. procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate. Testul pentru Helicoba cter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobac ter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire ( duodenul). determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face p entru confirmarea infectiei cu H.biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentr u depistarea infectiei cu H. pylori nu dezvolta ulcer.acest test identifica la nivelul ma teriilor fecale portiunile din H. pylo ri in scaun sunt gata in cateva ore. pylori care determina aparitia unui raspuns im un (antigenul).pylori. se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice.in cazuri foarte rare biopsia poate fi plas ata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H.c onsta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in tim pul endoscopiei gastrice. ia r cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile.acest test identifica prez enta infectiei la nivel gastric.testul anti corpilor serici . acest lucru poarta numele de cultura H. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tra tament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) . Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. in cazul in care bacteria creste la nivelul culturi i. H.pylori .Biopsia gastrica . majoritatea per soanelor care prezinta infectie cu H. cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie d e teste care identifica infectia cu H. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. Rezul tatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H.pylori Mostra de sange contine antico rpi antiH.endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mos tre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. pylori. pylori .testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului .pylori.biopsia gastrica . testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta.consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. testul nu este totdeauna disponibil . cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore. pylori poate cauza ulcer peptic.testul respirator cu uree . pylori Testul respirator cu uree Normal Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat . f ie o infectie in trecut . Pot fi recoltate pana la cel mult z ece asemenea mostre . Testul anticorpilor serici Normal Anormal Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. pylori. Testele pentru Helicobacter pylor i se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la niv elul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul).

Sunt prezente tumori la nivelul colonului. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. Este posibil c a rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1. pylori Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastri ca Anormal Tomografia computerizata Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate a le structurilor din interiorul corpului. inflamatia sau infectia.pylori Biopsia gastrica Normal Mostra de perete gastric nu contine H. Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii bili are. a glandelor suprarenale sau . radiolog ul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. a ovarelor. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide. Chi sturile sau abcesele sunt prezente. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal Mostra de materii fecale contine antigen de H.Anormal Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. pylori. Dupa efectuarea investigatiei. a plamanilor. Tomografia computerizata Normal Anormal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale.pylori Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie co ntine H. lezat sau infectat. Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla). acesta este un test negativ. a fica tului.2 zi le. Nu exista corpur i straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul). Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal Mostra de materii feca le nu contine antigen de H. Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic. cu toate aceste a. au forma si localizarea corespunzatoare.

tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de l a nivelul rinichilor. acesta are forma cilin drica. diverticulita. tumori sau anevrisme. abdomenul. a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului. Imaginile sunt memorate in computer. infectiilor si a altor probleme r enale.a bdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi. rinichii. Substanta p oate fi administrata intravenos(IV). pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului . oaselor si coloanei vertebrale.toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afec tiuni ale plamanilor.a pancreasului. pentru a vizualiza mot ilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta em boliei pulmonare. de asemenea. Tomografia comp uterizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pi eptul. poate fi folosita. poate oferi informatii asupra vaselor sangui ne. pelvisul sau membrele. De asemenea. a blocajelor. Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliar e. embolia pulmonara sau anevr ismele. cateva afectiuni comune ce pot fi descop erite la scanare sunt infectiile. Imaginile pot fi realizate inaint e si/sau dupa administrarea substantei de contrast. Prez enta unui anevrism. O substanta iodata (sub stanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. plamanii si inima. oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu. Prezenta unor tumori. tumorilor. metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X. inimii. Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. ab cese. precum ficatul. Prezent a blocajelor la nivelul vaselor sanguine. intestinele. infectii. poate realiza imagini ale organelor. a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei. astfel incat poate efectua ima gini din mai multe pozitii. cancerul pulmonar. corpu ri straine. . Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se dores te investigata. glandele suprarena le. O parte a aparatului este mobila. infectii sau alt e probleme la nivelul membrelor. boala inflamatorie intestinala. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. De asemenea. Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpul ui: . pancreasul. in rect). pentru a decela tumori sau alte afectiuni. hemoragii. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin. ganglioni limfatici mariti de volum. In timpul testului pacientul va sta int ins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner. apendicita . esofagului. In timpul scanarii se poate folosi si fluoro scopia.

daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la ali mentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile du pa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigat iei sau care pot influenta rezultatele testarii: . acest a ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa d upa terminarea testului. CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biops iei sau in timpul drenarii unui abces. mainilor. pacientul va fi sfatui t sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. articulatiei pumnului.splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traum atice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia . pacientul va trebui sedat. de asemenea. Inainte de efectuarea tomografiei compute rizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: . bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interp retarea tomografiei computerizate .ficatul: to mografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori.daca are sau a avut vreo afectiune renala . precum insuficienta cardiaca .daca are diabet zaha rat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant . inainte de efectuarea tomografiei.o tomografie computerizata mai speciala. de asemenea. pietrele de la nivelul ve zicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomo grafie.daca are probleme cu glanda tiroida .daca femeia este sau poate fi insa rcinata . dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor . denumita urografie CT. poate decela pre zenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de vol um (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste . a umerilor.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimel e 4 zile. genunchilor.daca pacientul este claustrofobic (devine ne rvos in spatii inguste).membrele: CTul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor.vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pen tru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral subs tanta de contrast. hemoragii si alte afectiuni hepatice. coatelor. in acest caz. soldurilor. inclusiv la substanta de contrast .daca are vreo afectiune cardiaca. Daca se investigheaza abdomenul.daca are mielom multiplu . In alte cazuri. poate fi n ecesara administrarea unor laxative sau a unei clisme.daca pacie ntul este alergic la vreun medicament. In cazul in ca re se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. tomografia computerizata poate identifica o pos ibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancr easului . gleznelor sau picioar elor.daca are astm bronsic .

mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic .imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este re comandata o tomografie computerizata abdominala.rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fu rniza mai multe informatii decat CTul clasic in anumite afectiuni. acest tip de inv estigatie nu este insa disponibila in multe tari. totusi. daca acesta este prea mic sau daca ii es te frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea .prezenta obiectelor metalice.. Aceste sca nere speciale pot: .dureaza mai put in.sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale o rganelor. parintii ar trebui sa consulte pedia trul. economisesc timp . acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si r ealizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate.in cazul in c are copilul necesita o computer tomografie.tomografia computerizata cu fascicul de electroni. de obicei. expertii se contrazic asupra importantei acestui test. unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in a celasi timp .sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza. hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza.uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi difer ite in functie de centrul medical unde au fost efectuate . embolia pulmonara. CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni.copiii care trebuie s a efectueze acest test.rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori compar ate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosti cul cancerului. in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori d e risc pentru boli cardiovasculare . De retinut! . ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu. este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana. este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare. acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi). precum clisma baritata . astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare .expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer. dar accesibilitatea sa este mu lt mai mare . pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii . au nevoie de instructiuni speciale.uneori se pot folo si scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice". scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului. majorita tea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pent ru o anumita boala. aceasta nu este inca disponibila in multe tari. in timpul sarci nii . Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoar ele: ."calcium scoring" cardiac .daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului . CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul .angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sangu ine. copilul va trebui sa -si tina respiratia in timpul testului. precum capse le chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpret abile.

Masa aluneca in interiorul cilindrului. aceasta poate fi administrata pe mai multe cai. De asemenea.daca femeia este sau poate fi insarcinata . O tomografie computer izata dureaza. 30 pana la 60 de minute. Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog. med icii internisti sau chirurgii. de obicei.daca pac ientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste). Daca e ste necesara folosirea substantei de contrast. pacientul va auzi un zumzet specific. iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. de catre un tehnician radiolog. . Lenjeria intim a este de obicei mentinuta.daca are vreo afectiune cardiaca. In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat.daca are sau a avut vreo afectiune renala . precum insufici enta cardiaca .daca pacientul este alergic la vreun medicament. dar se poate prelungi pana la 2 ore. acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentr u a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului. Daca se investighea za abdomenul.daca are astm b ronsic . in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital.substanta de c ontrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examina rea toracelui.daca are mielom multiplu .daca are probleme cu glanda tiroida . pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. Pe durata investigatiei pacientu l trebuie sa stea nemiscat. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacient ului i se poate administra oral substanta de contrast. In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. bariul si bismutul sunt vizibile p e radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate . insa va fi urmarit printr-o fer eastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker.. inainte d e efectuarea tomografiei. In alte cazuri.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tr atament ce contine bismut in ultimele 4 zile. in functie de zona ce se doreste a fi examinata: . poate fi necesara administrarea unor laxative sau a un ei clisme. abdomenului sau a zonei pelvine . in medie.daca femeia alapteaza: in acest ca z trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un prepa rat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriil e pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. Computer tomografia este efectuata. aparatul propriu-zis are forma cilin drica. pacie ntul va trebui sedat. pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism. in acest caz. In timp ce masa culiseaza spre interiorul ap aratului.daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicam ent hipoglicemiant . dar sunt si alt i medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie. inclu siv la substanta de contrast .substanta de contrast se poate administra oral (se bea). Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide. pe parcursul testului pacientul va rama ne singur in camera unde este situat tomograful. poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau in travezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor.

Medicul va trebui informat de numarul expuneri lor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei. in aceasta situatie medicul va recomanda c and sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia . Tehnic ianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona) pen tru a avea o vedere completa a intregii glande. Totul despre mamografie Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde. In proiectia craniocaudala. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei .De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa. Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se v a monta o perfuzie intravenoasa. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efec tua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul s anului. Pacinetul va simti o mica intepatura atunci can d perfuzia este montata. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda.substanta de contrast poate determina reactie alergic a . Apoi va trebui doar sa sta i in fata unui aparat radiologic. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant: . In proiectia medio-later ala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului. iar camera poate fi racoroasa.in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metfor min. Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamog rafic. Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului. Substanta de contrast poate determina senzatia de caldu ra si aparitia unui gust metalic in gura. Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: substanta de contrast poate determina reactie alergica . in aceasta situ atie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si can d sa se reia .in cazul in care pacien tul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin. Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple ex aminari cu raze X in antecedente. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. dar ajuta l a imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului.exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita raze lor X. particulele de raze X emise din partea superioa ra vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san. Unii pacienti pot avea senzatie de gre ata sau dureri de cap. Fiecare san va face o dubla scan are. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se apl atizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie . Presarea sanului pentru cateva s ecunde nu este daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antece dente. Unii p acienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului).exista un mi c risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. inclu siv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului.

in serarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui. aceasta este probabil normal. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte. Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamogra fii facute din doua unghiuri. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in c ontinuare. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. o biopsi e stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj control at prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodululu i ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator.Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive. Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: Mamoto mul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). experienta medicului radiolog care ve de mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele ma ligne. Ambele instrumete fo losesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. trebuie evaluata de catre medic. dar acuratetea lor es te similara daca sunt bine efectuate. Daca simti ace lasi tip de noduli in ambii sani. f emeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raz e X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt no rmale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imb atranirea arterelor sanului. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce. durere mamara. O mamografie poate arata puncte albe numite. Pneumocystografia: Aceasta m amografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine d e aspiratie si core biopsie. doctorul poate cere o ductogr afie. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Acel dispozitiv va ghida ul terior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesu tului sanatos din jur. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in conside rare toate expunerile facute. dupa o anestezie locala. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic e ste plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administ rarea unei mici cantitati de substanta de contrast. cum ar fi un nodul mamar. acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. intr-un nodul d e la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. dar de obicei ele indica doar prezen ta unor mici chiste. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. Evident. de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit. Aceasta tehnica permite. . c alcificari sau microcalcificari. In general daca medicul radiolog poate vedea margi ni bine definite intr-o zona suspecta. Oricum. marimea lor si zona in care sunt localizate. vechi leziuni sau inflamatii). Modificarile neo bisnuite de la nivelul sanului. si doctorul va lua in considerare numarul lor. scurger i de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. o harta comuterizata arata localizarea precisa a m aselor sau a calcefierilor. impreuna cu alte caracteristici. cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului. sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului. in functie de marimea lor.

trebuie evaluata de catre medic. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. numarul de sarcini anterioare si actuale. orice scurgere de la niv elul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sa ni. cum ar fi un nodul mamar. In timpul examenului fizic. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. Modificarile neobisn uite de la nivelul sanului. despre simptome si durata lor. medicamentele luate. Apoi. Evident. doctorul poate recoma nda o sonograma. var sta. Apoi. doctorul va examina intregul san. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasu pra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. doctorul va face un istoric medic al ce va include intrebari despre starea de sanatate in general.Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. durere mamara. folosindu -se de . impreuna cu alte caracteristici. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. varsta. sau o modificare recenta a m arimii sau a formei sanului. Doctorul va examina ambii sa ni pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand s au in decubit dorsal (culcat pe spate). In general daca medicul radiolog poate vedea margini b ine definite intr-o zona suspecta. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in conti nuare. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). statusul menstrual. Pentru a ajuta la d iagnosticarea bolii de san. vechi leziuni sau inflamatii). acestea pot indica o tumora benigna sau o lez iune inofensiva. in functie de marimea lor. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi mar ita si examinata. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normal e datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatra nirea arterelor sanului. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. fara istoric familial de cancer. doctorul va face un istoric medical ce va include in trebari despre starea de sanatate in general. dar ar trebui sa men tionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. despre simptome si durata lor. Ti se va cere sa-ti r idici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. calci ficari sau microcalcificari. In timpul exa menului fizic. Uneori calcificarile pot ind ica prezenta cancerului de san precoce. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. si doctorul va lua in considerare numarul lor. experienta medicului radiolog care vede m amografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele malign e. medicamentele luate. folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii nodul i. axila si zona claviculara. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer m amar. O mamografie poate arata puncte albe numite. femei a poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o le ziune maligna sau canceroasa. marimea lor si zona in car e sunt localizate. dar de obicei ele indica doar prezenta u nor mici chiste. numarul de sarcini anterioare si act uale. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani. statusul menstrual. aceasta este probabil normal.

dar de obicei ele indica doar preze nta unor mici chiste. fara istoric familial de cancer. acuratetea unei mamografii este mai m ica decat de obicei. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. scurge ri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. Acele paciente car e nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de e fectuarea mamografiei. numarul de sarcini anterioare si actuale. O mamo grafie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe. in functie de marimea lor. impreuna cu alte caracteristici. doctorul va examina intregul san. Daca acest eveniment s e intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta impl antul. dar ar trebui s a mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. In timpu l examenului fizic. axila si zona claviculara. statusul menstrual. calcificari sau microcalcificari. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare. (ultrasun ete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. abilitatea unei . Modificarile ne obisnuite de la nivelul sanului. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Daca simti ac elasi tip de noduli in ambii sani. cum ar fi un nodul mamar. despre simptome si durata lor . De curand s-a estimat ca iradierea nec esara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri. doctorul poate recomanda o sonogram a. fara istoric familial de cancer. varsta. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Apoi. Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc r iscurile de orice fel datorate iradierii. si doctorul va lua in considerare numarul lor. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. datorita riscului potential al expunerii. O mamografie poate arata puncte albe numite. marimea lor si zona i n care sunt localizate. doctorul va examina int regul san. medicame ntele luate. aceasta este probabil normal. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. vechi leziuni sau inflamatii).buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. in functie de varsta ei. doctorul poate recomanda o sonograma. doctorul va face un istoric medical ce va inclu de intrebari despre starea de sanatate in general. Marea lor majoritat e nu trebuie sa ne ingrijoreze. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sez and sau in decubit dorsal (culcat pe spate). Ultimele sunt foarte mic i si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt n ormale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: im batranirea arterelor sanului. folo sindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. Pentru femeile cu implant de san. durere mamara. Intr-un numar foarte mic de cazuri. orice scurgere de l a nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. sau o modificare recent a a marimii sau a formei sanului. Uneori calcificarile po t indica prezenta cancerului de san precoce. Folosirea unei doze scazute ii permite doctoru lui sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. axila si zona claviculara. Doctorul va examina amb ii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. trebuie evaluata de catre medic. femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc ra ze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului.

Este o metod a ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani. Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori ma mare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. Oricum.mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%. deoarece continutul i mplantului (gel sau lichid) poate bloca vederea.dpa 50 de ani. Procedura in sine este . Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand m amografia arata ca exista anomalii.dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna . 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de te ste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling]. Mamografia poate detecta peste 85 % din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corela t cu examinarea fizica. O femeie se poate simti stresata.prima mamografie.femeile cu va rste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic l a fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani . acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in va rsta. O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate. la fel si tesutul cicatricial c e se formeaza in jurul implantului. tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de a ni) tinde sa fie mai dens. Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilo r radiologi special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san. Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara. dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. can d tratamentul are cea mai mare rata de succes. biopsie chirurgicala. de baza . Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala des i cancerul exista. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamog rafie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand. se efectueaza intre 35-40 de ani . La toate varstele. la femeile ma i tinere de 50 de ani. ceea ce face mai dificila detectarea micilor modifica ri ce pot sa apara pe mamografie.O mamografie este cea mai buna metoda radio logica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce. Majo ritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cance r. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 d e ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. mamografia trebu ie sa se faca anual. examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii m inime sau deloc. poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. sau ec ografia). Indicatiile screeningului Societatea Amer icana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de s imtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii: . ce au un r isc crescut de a face cancer de san.femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de a ni mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani . Oricum. cu o probabilitate mai mare de vindecare.

Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca r estul afectiunilor sunt date de cancer. La unele femei. M amografia nu este dureroasa. Aceste expuneri arata clar structura sanului. fiind folosite ca s creening pentru a detecta cancerul incipient. trata mentul hormonal. si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai se nsibili. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnost ica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau pr in examen clinic. cola. Daca se descopera cancer la nivelul sanulu i. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale. Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru f emeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata gla nda. si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. peste 90% dintre acestea sunt curabile. Se folosescd 2 proiectii standard: vederea cranioc audala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor c entrale si mediale ale sanului. sau in functie de cum considera medicul radiolog. Postul nu este necesar in ziua testarii. care nu este un inlocuitor pentru mamografie. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiec are femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent. produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua. Rezultate anormale Uneori o feme ie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai bu na evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. (excluzand tesuturile mamare ce se extind la niv elul axilei). incluzand chirurgia. Majoritatea modi ficarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutin a. si necesita adesea mai mult de 2 expuneri. radioterapia. nu au o acuratete de 100%. nu sunt necesare alte teste. si chimioterapia. inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. Procesarea si developarea filmul ui sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate. nesuspectat.relativ simpla. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan da r numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat. Desi mamografiile. si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani. Cum se efectueaza o mamografie? Mamografia se efec tueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf. la fel ca majo ritatea analizelor medicale. procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. Uneori medic ul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului. Din acest . daca sunt detectate precoce si tratate prompt. dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei. Pentru a vizualiza st ructura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. controlul regulat cu aju torul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi canc erul de san precoce. exista multiple optiuni terapeutice. Daca mamografia este normala. iar pentru a obtine o exp unere optima este necesara comprimarea sanului.

cand sensibilitatea sanilor in cepe sa se diminueze. medi cul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. Pierderea ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii fizice. toti nutr itionistii considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia dorest e sa-si mentina greutatea dupa ce slabeste. Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii. Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru f iecare femeie pentru a maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. pe masura ce femeia inainteaza in varsta. femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi excesul ponderal. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii cor porale vor produce initial scaderea greutatii. Femeia ar t rebui sa-si aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta decat alta. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei. si a modului dezordonat de hrana. Consultarea unui nutritionist este cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizat a. anumitor produse. De fapt. ule iuri. Dieta individualizata reprezinta sin gurul mod de a se adapta preferintelor culinare. Daca o femeie are inca ciclu menstrual.motiv. si tesutul mamar devine mai gras. chiar daca acestea au fost facute in alte c entre medicale. si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de a numiti nutrienti printr-o dieta radicala nu este scazut. femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. cum ar fi p antaloni si bluza. chiar daca este vorba numai de plimbare. facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile i n varsta. Intai. unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamogr afiei. Cam 0. evitati aplicarea de cosmetice. daca alapteaza la san. Fazele ciclului menstr ual nu afecteaza calitatea imaginii. Da-i medicului radiolog toate mamogr afiile anterioare pentru comparatie. oricum este de preferat sa efectuati o mamo grafie atunci cand sanii nu sunt durerosi. In plus. Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mam ografia. va descoperi ca ii este mai confortabil sa fac a o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie. Densita tea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei . Lipsa de exercitii fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor ce predispun la pr obleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere). Procesul de slabire este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara. In orele de dinaintea efectuarii testului. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala. aceasta insemnand ca timp de un an femeia a aso ciat exercitiile fizice cu dieta. Exercitiul fizic zilnic este obligatoriu . ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului prin diete potential per iculoase sau sever restrictive. o femeie ar trebui sa incerce sa slabea sca cu ajutorul unei diete echilibrate. Este de preferat sa purtati haine din 2 piese. Aceast a se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice ajuta l a mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei.5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. femeia respectiva are nevoie de ajutor special izat. crème si in special talc sau deodorant. Daca efortur ile de a slabi sunt fara succes. Aceste schimbari modifica clari tatea unei mamografii. Initial. dar sunt de obicei urmate de cres terea rapida a greutatii. Nutritionistul . se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile.

dar o pier dere rationala in greutate (0.acumulata pe parcursul noptii. acestea s e gasesc in farmacii. Testele ce folosesc urina pot determin a daca femeia este insarcinata la 2 saptamani de la ovulatie. decat in urina eliminata in timpul zile i). in timp ce femeia urmeaza indicat iile nutritionistului. Lin ia sau simbolul de control arata daca testul este bun sau nu. celalalt verifica daca in urina se gaseste acest hormon. Testele din sange calitative determina doar daca hormonul de sar cina este prezent in sange sau nu. In functie de marca testului f olosit. Nu conteaza cat de stearsa este acea linie: indiferent daca este pronuntata sau stearsa inseamn a un rezultat pozitiv. Este necesara introdu cerea testului intr-o proba de urina. Deci ofera un raspuns afirmativ sau negativ. Un test de sange HCG calitativ este la fel de exact ca si unul realizat din urin a. sau picurarea catorva picaturi de urina in tr-o fanta a testului. Totul despre testele de sarcina Care este diferenta intre testele la care se foloseste urina si cele la care se foloseste sangele? Care dintre ele este mai bun? Exista doua tipuri de teste uti lizate pentru diagnosticul sarcinii. si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o dieta indivbidualizata.5-1kg pe saptamina) se vor mentine. Testul din sange poate indic a prezenta HCG mai precoce decat testele de urina. Deci poate gasi si cantitati infime de HCG. cum ar fi preferintele culinare. Exista mai multe tipuri de teste de sarcina care se pot face acasa. Un test din sange cantitativ (sau test Beta HCG) determina exact cantitatea de HCG din sange. Medicii folosesc doua tipuri de teste pentru a diagnostica sarcina. Consultul medical precoce in s arcina face ca atat mama cat si copilul sa se mentina sanatosi. Apoi femeia trebuie sa astepte cateva minute. Pentru testul din sange este nevoie de un consult me dical. timpul de asteptare difera. trebuie sa examinez e “fereastra rezultatului”. Pierderea rapida a greutatii nu se va mentine. asteptarile trebuie sa fie realist e. Pretul variaza in functie de marca si de numarul de teste dintr-o cutie. Daca testul de sar cina facut acasa este pozitiv. Si. cine prepara hrana. Folosirea primei urine de dimineata poate ajuta la creste rea acuratetei testului (concentratia de hormon este mai ridicata in urina de di mineata . Dupa ce timpul a trecut. Acestea pot spune daca femeia este insarcinata la 6-8 zile de la ovulatie (eliberarea ovulului din ovar). se folose sc in intimitate si sunt usor de folosit. Medicul poate folosi un test mai senzitiv si o examinare pelviana pentru a preciza cu exactitate prezenta sarcinii. In plus. Acasa se poate face t estul care foloseste urina. Daca apare o linie sau un simbol (in plus fata de linia de control). se recomanda programarea cat mai curand la un con trol medical. Aceste teste sunt ieftine.va analiza problemele cheie. In final. Astazi. Majoritatea testelor au si un “indicatori de control” in fereastra rezultatului. amintiti-v a ca cel mai important lucru pentru mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezi nta continuarea exercitiilor fizice. Femeile nu ar trebui sa se bazeze pe rez ultatele unui test . Acest lucru il face sa fi e foarte exact. Daca nu apare indi catorul de control. Toti suntem oameni. rezultatul este pozitiv si femeia este insarcinata. testul nu este bun. ce o determina pe ea sa manance. Unul masoara nivelul de hormon HCG in sange . Majoritatea testelor se fac in acelasi fel. majoritatea femeilor folosesc un test de sarcina ce se utilizeaza acasa pentru a afla daca sunt insarcinate. ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea ponderala.

daca te stul este facut imediat dupa intarzierea ciclului menstrual. De fapt testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zi le de la contactul sexual fecundant. . Deci . care se produce doar cand ovulul fertilizat se implanteaza in peretele uterin. oul se implanteaza mult mai tarziu. secundara unui aport lichidian crescut poate da un rezultat sl ab al testului. nu la toate.marca testului: unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Un rezultat negativ (mai ales daca te stul a fost facut imediat dupa intarzierea ciclului) nu inseamna intotdeauna ca femeia nu este insarcinata. . In plus.can d se foloseste: cantitatea de hormoni de sarcina creste cu timpul. Sau daca o detecte aza. Dar studiile arata ca la aproximativ 10% dintre femei. eficienta testului este mult mai mare. E bine sa fi e utilizate conform instructiunilor de pe prospect si sa se verifice data expira rii. Aceste teste pot fi destul de sigure. Acuratetea rezultatului unui test de s arcina depinde de mai multi factori: . Astfel. acesta va fi mai sigur. . unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a . rezultatul este atat de slab. Cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o feme ie la alta. folosirea primei urine de dimineata poate creste acuratetea testului. Dar studiile arata ca majoritatea acestor teste nu pot detecta sarcina ata t de precoce. . astfel. Multe teste de sarcina afirma ca sun t 99% eficiente in depistarea sarcinii din prima zi de intarziere a ciclului.densitatea urinii: o urina diluata. Majoritatea marcilor spun ca testul ar trebui repet at la cateva zile. In majoritatea cazurilor acest lucru se intam pla la 6 zile de la fertilizare. Folosirea testului la o saptamana de la intarzierea ciclului menstrual si utilizarea urinei de dimineata. ca e interpretat gresit. dupa prima zi de intarziere a ciclul ui. Deci. indiferent de rezultat. Majoritatea te stelor confirma sarcina la o saptamana de intarziere a ciclului sau la cel putin 7-10 zile dupa contactul sexual fecundant. Si atunci cand o fac. Deci. Multe teste de sarcina afirma ca sunt 99% sigure in depistarea sarcinii la o zi de intarziere a ciclului menst rual. este mai greu de de tectat HCG-ul.cum se foloseste un test: e bine sa fie urmate instructiunile de pe ambalaj si sa se verifice data expirarii.Momentul utilizarii. unele teste sunt mai bune in identificarea mai precoce a HCG-ului. Toate testele de sarcina comercializate au instructiuni scrise. daca testul este folosit foarte devreme va fi greu de identificat hormonul in urina.Modul de utilizare.Persoana care il utilizeaza. Testele de sarcina identifica horm onul gonadotropina corionica umana. Da r studiile arata ca nu pot determina sarcina atat de devreme. care poate fi interpretat eronat ca si negativ . La o saptamana de in tarziere a ciclului. poate solicita medicului un test mai sensib il. .Durata de la fertilizarea ovulului pana l a implantarea acestuia in uter dupa ovulatie. daca se asteapta o saptamana de intarziere a ciclului (sau 7-10 z ile dupa contactul sexual fecundant) inainte de test. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. Un reper mai precis ar fi momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa ce l putin 7-10 zile de la contactul sexual. rezultatele sunt foarte vagi. Cantitatea de hormon de sarcina creste in timp. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a ciclului. deci. Dar exista mai multi factori care trebuie luati in considerare: .c ine le poate folosi: cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o fem eie la alta. Daca pacienta are ne voie sa stie rezultatul mai devreme. testele de sarcina vor da rezultate corecte din prima zi de intarziere a ciclului doar la unele femei. . pot creste acuratetea rezultatului.care nu functioneaza corect.

Dar femeile care sunt i nsarcinate nu ar trebui sa foloseasca astfel de substante. Acest lucru se intampla de obicei la 6 z ile dupa conceptie. Efectuarea testului la o saptamana de intarziere a ciclulu i menstrual poate creste acuratetea testului. Deci acuratetea rezultatelor testului de sarcina difera de la femeie la femeie. Un alt reper pentru efectuarea tes tului este momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zile d e la contactul sexual. Unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Testele de sarcina de tecteaza un hormon special din urina sau sange care este prezent doar in caz de sarcina. producatorii afirma ca pot arata cu precizie daca este prezenta sarcina inca din prima zi a intarzierii ciclului menstrual. Majoritatea instructiunilor care insotesc testele de sarcina sugereaza femeii sa repete testul in cateva zile sa u saptamani. Daca si al doilea test este negativ. Uneori se obtine un rezultat fals negativ (testul spune ca nu exista sarcina. Trombocitoza . Dar studiile arata ca sunt si embrioni care se implanteaza m ai tarziu la unele femei. Fiecare femeie ovuleaza in diferite momente ale ciclului menstrual. unele teste sunt mai bu ne in identificarea mai precoce a HCG-ului. e bine sa fie repetat peste cateva zile sau o sapt amana. In alte cazuri. Deci. Daca testul este negativ.450.Uneori medicamentele care contin HCG sunt folosite pentru tratar ea infertilitatii (imposibilitatea de a ramane insarcinata).000/mmc). Despre multe teste de sarcina. eliberate cu sau fara reteta. nu ar trebui sa afecteze rezultatele unui test de sarcina. Acest hormon de sarcina este sintetizat de organism atunci cand oul fertilizat se implanteaza in uter. probleme ale sarcinii pot afecta cantitatea de hormon de sarcina din uri na. Dar un studiu recent arata ca majoritatea testelor realizate acasa n u dau rezultate corecte atat de precoce in sarcina.cresterea trombocitelor Trombocitoza inseamna cresterea trombocitelor peste valoarea normala a laborator ului de analize (de obicei peste 400.Marca testului. poate fi numit si ho rmon de sarcina. Majoritatea medicamentelor. desi ea este prezenta) cand ac esta este facut prea devreme in sarcina. incluzand pilule contraceptive si antibiotice. Acest hormon. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult.de cauza necunoscuta . Cauze principale: Trombocitoza esentiala . dar exista alte semne de sarcina. gonadotropina corionica umana (HCG).ciclului. . daca nu se utilizeaza urina de dimineat a sau daca urina e foarte diluata (dupa un consum exagerat de lichide). sau mai bine spus – un test de sarcina negativ in prima zi de intarziere a menstrei nu inseamna neaparat ca nu sunteti insarcinata. Cantitatea de hormoni de sarcina creste mult cu fiecar e zi de sarcina. Alcoolul si droguri le ilegale nu afecteaza rezultatele testului de sarcina. Da. Doar medicamentele care contin hor mon de sarcina HCG pot determina rezultate fals pozitive ale testului. Exista si alte lucruri care pot afecta acuratetea. se recomanda un consult medical de urgenta.000 . Un test f als pozitiv inseamna ca testul arata prezenta unei sarcini la o femeie care nu e ste insarcinata.

Alte vasculite . meningite. cefa losporine. cirpofloxacina. Stare subfebrila 4.Trombocitoza din boli de sange (boli mieloproliferative): leucemie mieloida cron ica. miconazol.Fracturi . secundara din: .Reactii la medicamente: fier. form area unui dop (tromb) din trombocite care astupa vasul si formarea unui cheag de sange prin coagularea acestuia.etc) 6. Cresterea trombocitelor poate sa nu dea nici un simptome.Infectii acute .Lipsa de fier T rombocitoze de scurta durata pot da si urmatoarele situatii: .Reumatisme inflamatorii .Boli de colagen .Efortul fizic mare . Tromboze ale unor vene sau artere in diferite zone (plaman. In cazul unei ranir i. peniciline. generate in sepcial de aparitia d e cheaguri de sange in diferite zone. amoxicilina. sangerarea se produce prin trei mecanisme: contractia vasului respectiv.Operatii chirur gicale . Sangerari in special in tubul digestiv 7.Hiposplenism (functionare redusa a s plinei) . policitemia vera.Hemoragii .Poliarterita nodoasa . inima.Infl amatii de orice natura .Intoxicatia alcoolica . manifestate prin: Tulburari de constienta: .Sarc oidoza .Osteomielita . Microra ni ale degetelor 5. Accident e vasculare cerebrale tranzitorii. infectii pulmonare .Anemii hemolitice . mielofibroza Trombocitoza reactiva. Prurit (mancarime de piele) 3.Cancere .Pierderi bruste s a sange .Splenectomie (scoaterea splinei) . adrenalina.Granulomatoza Wegener . splina. vincristina .Inflamat ii acute Simptomele trombocitozei: Trombocitele sunt celule ale sangelui care au rol important in oprirea sangerarii si coagularea sangelui. Cele mai frecvente simptome sunt: 1. Cefal ee (durere de cap) 2.Boli inflam atorii intestinale .Infectii cronice inclusiv tuberculoza. sau pate sa dea numeroase simptome. ficat .

vitamina A. indometacin. . fara ca acest lucru sa insemne existenta une i boli: .Sarcina . Ce se intampla daca valoarea vsh e mai mica? Sunt mentionate mai sus cauzele pentru care VSH poate fi mai mica 2. procainamida. procainamida. raspunsuri Exista factori care pot creste VSH. penicilamina. .trimetoprim. sulfametoxazol. Macrocit oza. dexametazona. corticotropina. .La barbati VSH = Varsta/2 . VSH-ul este la FEL LA BARBATI SI FEMEI? VSH -ul normal este usor diferit intre sexe.Anemia.La femei VSH . etretinat. fluvastatin. hidroxiclorochina.Obezitatea. La analizele facute recent vsh a rezultat 28mm/h .Unele medicamente: dextran. misoprostol. alte antiinflama torii nesteroidiene. Gamaglobuline scazute. Cresterea numarului de leucocite. metisergid. chinina. Exista si situatii in care VSH poate sa scada anormal . tamoxifen. isotretinoin. lo mefloxacin.Varsta inaintata. propafenona.(Varsta+10)/2 3. metotrexat. zolpidem. . sulfasalzina.Colesterolul sanguin crescut. quini na.creste progresiv din luna a patra pana la o saptamana dupa nastere. va rog sa-mi spuneti ce tr ebuie sa fac in continuare pt a depista cauza? . ciclosporina A. 1. cefalotina. . Poliglobulia. VSH crescut: cauze.Medicamente care scad VSH: cortizonul. sarurile de aur. el se poate calcula dupa urmatoarea for mula: . hidralazina. Fibrinogenul scazut (ca in ciroza hepatic a). anticonceptionale. ofloxacin.Dezorientare Tulburari de vorbire Transpiratii Ameteli Migrena Pierderi de const ienta de scurta durata Tulburari de vedere (vede scantei) De diagnosticul si tra tamentul trombocitozei se ocupa medicii hematologi. metildopa (Aldomet).Premenstrual. . miofilinul. ciclofosfamida. intrebari.

) . .Po limialgie reumatica. 6. spondilita anchilozanta. dar DOAR din faptul ca aveti VSH -ul mare nu se poate suspiciona o cauza. Desi este o analiza simpla si ieftina. poate da usoara crestere a VSH. etc. cu atat mai mult cu cat aparent.Boli de colagen (sclerodermie. etc). de ntare. etc. o cistita. Am 34 de ani si am vsh-ul peste 100 sunt inter nat in spital si inca nu au gasit cauza. reumatism articular acut. doar pe baza unei cifre. etc. care poate fi? De obicei VSH-ul mare cu meste al dvs. rec tocolita). tuberculoza.urinare. digestive. Am vsh-ul de 72 . apendicita. septicemii. artrita juvenila. endocardita. anexista. . 4. Destul de frecvent. foarte multe cazuri de crestere a VS H. 5. fapt care ingrijoreaza bolnavii in mod deosebit.semnifica o situatie serioasa. boala mixta de tesut conjunctiv.Reumatisme in flamatorii (poliartrita reumatoida. repeta analiza peste 14 zile.LES-. VSH = viteza de sedimentare a hematiilor. ma ingrijoreaza acest lucru dar doctorii dau din umeri nu-si explica de ce e a sa mare poate ma ajutati cu un sfat o indrumare ceva? Nu cred ca “doctorii dau din umeri” din rautate. medicii nu dau mare importanta acestei modificari.Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn. abcese. probabil in acest stadiu al analizelor nu stiu inca cauza cre sterii VSH. colecistita . peritonita. Am VSH-ul 36. infectiile urinare. ea poate semnifica pr ezenta a numeroase boli. cele mai simple sunt anexitele.Vasculite sistemice. Daca nu ai nici un simptome. nu se pot discuta teoretic. vedeti lista de cauze de mai sus. auriculare. daca nu este prea mare. orice mica modificare a starii de sanatate (carie infectata. Cancer cu orice localizare. . Boli inflamatorii de orice fel. ce semnifica acest lucru? Sunt foarte numeroase cauzele de crester e a VSH. Daca cititi mai sus sunt multe. . Boli de sange . de obicei destul de serioase. faringiene. este o analiza curenta. sinuzitele. inf ectie urinara fara simptome.Ar trebui sa ai VSH 19 mm. pulmona re. Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt: Infectii cu orice localizare . dermatomiozita. genitale. este gasita crescuta. pulmonare. lupus eritematos sis temic .

Salvati-o pe calculator si trimiteti-o pe m ail la toti prietenii. mielom multiplu. tromboflebite. leucemii. Infarct miocardic. Glomerulonefrite. limfoame. Nu poate fi vanduta sau reprodusa in nici un fel decat cu acordul autorului. Aceasta carte se distribuie GRATUIT. Autorul cartii: bizman .leucemii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful