P. 1
Interpretarea-analizelor medicale

Interpretarea-analizelor medicale

|Views: 714|Likes:
Published by Erika Fehér
Interpretarea analizelor medicale
Interpretarea analizelor medicale

More info:

Published by: Erika Fehér on Jun 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2015

pdf

text

original

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale CUPRINS: 1. 2. 3. 4.

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor me dicale Amniocenteza - Metoda invaziva de diagnostic Analiza biochimica a sangelu i Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii gl andelor suprarenale, frotiu citohormonal) 5. Analiza mineralelor sau ionograma ( sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 6. Analiza san gelui din materiile fecale 7. Analiza sucului gastric si analiza bilei 8. Analiz a urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) 9. Analize biochimice - analiza bilirubi nei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoprote ine) 10. Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fo sfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin ki naza) 11. Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, pr oteinograma, probe hepatice, fibrinogen) 12. Analize biochimice (analiza zaharul ui din sange - glicemia si din urina glicozuria) 13. Analize biochimice ale sang elui - modificari ale transaminazelor hepatice 14. Analize hematologice (hematoc rit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.) 15 . Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale ) 16. Analize medicale premergatoare sarcinii 17. Analize microbiologice (hemocu ltura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, u rechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii) 18. Analize parazitologice si virusologice 19. Analize recomandate in diferite afectiuni

20. Antibiograma si autovaccinul 21. Aplicatia ecografiei in obstetrica 22. Artr oscopia - investigatie invaziva 23. Artroscopia 24. Bilirubina 25. Biochimia org anismului 26. Biopsia aspirativa cu ac fin 27. Biopsia sanului 28. Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii 29. Bronhoscopia 30. Cancerul de col uterin - posibilitati de diagnostic precoce 31. Care sunt analizele pentru ficat ? 32. Colonoscopia virtuala 33. Colonoscopia 34. Colposcopia si biopsia cervical a - informatii generale 35. Colposcopia si biopsia cervicala 36. Cordocenteza Metoda invaziva de diagnostic 37. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange 38. D eterminarea cariotipului 39. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea femi nina 40. Ecografia fetala 41. Electrocardiograma 42. Endoscopia digestiva superi oara 43. Examinari ale tractului digestiv superior 44. Exudatul faringian 45. Fe toscopia - Metoda invaziva de diagnostic 46. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) Screeningul purtatorilor de anomalii genetice 47. Hepatita cronica cu virus B cum se pune diagnosticul? 48. Histerosalpingograma 49. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) 50. Indicatii pentru efectuarea cariotipului 51. Invest igatii recomandate femeilor peste 40 de ani 52. Laparoscopia in obstetrica-ginec ologie 53. Laparoscopia 54. Metode imagistice 55. Mic dictionar de analize medic ale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.) 56. Papilom a virus uman (HPV) - testare 57. Prescurtari si termeni folositi de catre labora torul de analize medicale 58. Proteina C Reactiva (PCR) 59. Punctia trofoblastic a - Metoda invaziva de diagnostic 60. Recoltarea produselor biologice pentru ana lize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) 61. Sin dromul TORCH 62. Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate

63. Testarea genetica pentru coreea Huntington 64. Teste alergologice 65. Teste auditive (audiometria) 66. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat 67. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale 68. Teste p entru probleme de erectie 69. Testele genetice intra in practica medicala 70. Te stul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate 71. Testul Babes Papanicolau patologic 72. Testul de paternitate 73. Testul de supresie la dexametazona 74. Testul pentru Helicobacter pylori 75. Tomografia computerizata 76. Totul despre mamografie 77. Totul despre testele de sarcina 78. Trombocitoza - cresterea trom bocitelor 79. VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor m edicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte d intr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata s i care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori in sange Valori normale in grame si submultiplii 0.020-0.050 g/l Acidul uric 2.0-5.0 mg/100 ml Amoniacul 0.1-0.3 mg/l Bilirubina 0.008-0.010 g/l indirecta 0.8-1 mg/100 ml 0-0.0025 g/l Bilirubina directa 0-0.2 5 mg/100 ml 0.008-0.0125g/l Bilirubina totala 0.8-1.25mg/100 ml 0.090-0.110g/l C alciul 9-11mg/100 ml 3.34-3.95g/l Clorul 334-395mg/100 ml Colesterolul 1.2-2.6g/ l Substanta analizata Factorul de multiplicare mg/1X5.95 mg/100mlX59.5 mg/1X58.5 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/100mlX17 mg/1X0.025 g/1X28.2 mg/100mlX0.282 g/ 1X2.58 Valori normale in moli si submultiplii 119-297 ľ mol/l 5.85-17.55 ľ mol/l 13. 6-17.1 ľ mol/l 0-4.30 ľ mol/l 13.68-21.30 ľ mol/l 2.25-2.75 mmol/l 94-111 mmol/l 3.1-6 .7 mmol/l

Creatinina Fierul Fosforul Glucoza Hemoglobina Magneziul Potasiul Sodiul Triglic eridele Ureea Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mande lic Calciul Clorul Creatinina 17-cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiu l Ureea 120-260mg/100 ml 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100 ml 0.5-1.8g/l 50-180mg/100 ml 0.0 30-0.045g/l 3.0-4.5mg/100 ml 0.65-1.10g/l 65-110mg/100 ml 12-16gg/100 ml 0.020-0 .040g/l 2-4mg/100 ml 0.160-0.200g/l 16-20mg/100 ml 3.1-3.5g/l 310-350mg/100 ml 0 .5-1.5g/l 50-150mg/100 ml 0.2-0.5g/l 20-50mg/100 ml mg/100mlX0.258 mg/1X8.85 mg/100mlX88.5 mg/1X17.9 ľg/100mlX0.179 mg/1X0.032 mg/100m lX00.32 g/1X5.56 mg/100mlX0.055 g/1X0.621 mg/1X0.041 mg/100mlX0.41 g/1X25.6 mg/1 00mlX0.256 g/1X43.5 mg/100mlX0.435 g/1X1.14 mg/100mlX0.0114 mg/1X16.6 mg/100mlX0 .116 44-106 ľ mol/l 9-32 ľ mol/l 0.96-1.44 mmol/l 3.6-6.0 mmol/l 7.45-9.93 mmol/l 0.82-1. 64mmol/l 4.5-5.1mmol/l 135-152mmol/l 0.57-1.71mmol/l 3.30-8.30mmol/l Valori normale in Factorul de grame / 24 ore multiplicare 0.30-0.80 g/24 h g/24 hX5.95 1.7-7.4 mg/24 h 0.10-0.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h 0.5-1 .5 g/24 h 0.06-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h mg/24 hX5.04 mg/24 hX0.025 g/24 hX28.2 g/24 hX8.85 mg/24 hX3.47 g/24 hX32 g/24 hX0.041 g/24 hX25.6 g/24 hX43.5 g/24 hX16.6 Valori normale in mol/24 ore 1.8-4.8 mmol/24 h 8.6-37.3 ľ mol/24 h 2.5-7.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.85-17.7 ľ mol/24 h 20-70 ľ mol/24 h 16-48 mmol/24 h 2.5-7.4 m mol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la fac torul de multiplicare. Substanta Valori normale

la femei = 36-42% .copii (1-5 ani)= 4.AVM – urina = 1.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub Globule albe .200-450 mg/100 ml Lipoproteine .150-250 mg/100 ml .1.5-4.120-240 U/l ./ml (unitati Sibley) pe ml ser Aldolaze .barbati = 10-20 mg/24 h Corticosteroizi .8 milioane pe 1 mm cub .230-2700 UI/l ser Amilaza .copii = 2-4 mg/24 h .50-150m g/100 ml Acizi grasi .13-45 UI .5 Mui/ML SER .barbati = 4.2-10 U/ml .in urina = 16-64 UW/m l urina .in sange = 8-32UW/1 ml ser .la barbati = 40-48% .150 000-300 000/mm cubi Fibrinogen .la femei = 7090% sau 11-15 g la 100 ml sange .05-0.414 UI .7-4.550-750 ml/100 ml Trigliceride .6 milioane pe 1 mm cub Globule rosii .la adulti = 4-6 U.150-450 unitat i Wrobleski LDH .la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange Hemoglobina .200 -400 mg la 100 ml sange Lipide totale .in sange = 32 ľmol/l .0.femei =3.8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l .1 UB Fosfataze acide .4 mg/24 h Hematocrit .la copii = 9 UI/ml ser .2-16 UI .la copii (1-6 an i) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite .230-2700 UI/l ser .55 ľmol/24 h .9-2.S.la copii 2-15 ani = 36-39% .in urina = 10-100 ľg/24 h Catecolamine = 0.9 milioane pe 1 mm cub .3-13 UK alacaline .analizata .7-7.55 UB Fosfataze .femei 6-15 mg/24 h .10-40 UK Transaminaze .2-5.4 UK .

listeria . Tehnica : .6 – 37. nu? D aca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.Seroconversie a t itrurilor IgM catre IgG . HSV.Folosir ea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale.6 – 37. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta a nticorpi de tip IgM. rubeola.3 ľmol/24 h . listeria sau toxoplasma. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . toxoplasma. . cel putin din punct de vedere teoretic.infertilitate. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cu plu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil.Amniocent eza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. eventual a cheltuit cateva mi i de euro pentru o fertilizare in vitro. Din fericire e xista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice spe ciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu.O alta meto da este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezen ta agentilor patogeni banuiti Indicatii: .Lichidul amnioti c este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma. CMV. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa ca latoreasca pana la Belgrad. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afect at daca mama are imunitate. Asta inseamna ca mama a contactat rece nt boala si acest lucru. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica e xistenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii.ro .medic primar obstetrica ginecologi e www. rubeol a. cu siguranta ca da.Lipaza = 8.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogen i enumerati mai sus Autor: dr. si i se comunica la un moment dat ca ma ma a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasc a un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. Dan Tutunaru . . etc. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni f ara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului. rubeola. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. adica de faza acuta.20-140 UI Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul.Titruri IgM mari cu absenta anticorpi lor clasa IgG pentru CMV. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste anali ze. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pent ru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in t recut (IgG pozitiv).3 ľmol/24 h = 8. poate conduce l a afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta.

. .Studii citogenetice in cazul cand rezultat ele la triplul test. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. manusi sterile. unde celulele contin ute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. .).Pacienta este asezata pe un pat. trisomie 18. sindromul DiGeorge. . bilirubina. instrumente s terile. .Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peret elui abdominal. Nu pot fi decelate mutatiile genetice. vizualizand in perm anenta varful acului. in decubit. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc cres cut de trisomie 21. muschi. sindromul cromozomului X fragil.Prin aceasta procedura ( cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. inversiuni.Se pun campuri sterile ca re sa izoleze zona unde se va executa procedura. Acul are o grosime in ge neral de 0. avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura.Pacienta este informata in amanu ntime despre procedura (in ce consta. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. etc. . Do ctorul sta in stanga pacientei. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat var sta sarcinii este mai mica. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. .) Indicatii: . deletii. n umarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare).Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultate le indica anomalii cromozomiale. dar pot fi folosite si ace mai groase. . cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sa u sa intrerupa sarcina. . care trebuie sa analizeze numai tesu t fetal). . translocatii.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si inc lud fibroza chistica. etc. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdomi nal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. aponevroza.Man evra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. si care sa fie departe de locul de insertie a pla centei. . care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravi dei (acesta ar compromite analiza genetica.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consis tenta. .Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele d e lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic : AFP. cromozomi marker.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se e xecuta transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. libera de parti fetale.Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. care sunt beneficiile si riscurile).8 mm. etc. Tehnica: . Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar l a noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. .Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulel or fetale existente in acest lichid.Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. .Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica s e extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarciii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml).

datele raportate variind intre 0. Siguranta: . . Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza c olorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). Infectia manifesta clinic este mai comuna la gr avidele cu frotiuri sau culturi pozitive. Avorturi spontane recu rente. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foar te putin lichid. de o bicei se rezolva in 2-3 zile.Amniotita 1% (infectie). . La cerere. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil s a nu fie necesara o interventie.5% si 5%.Br adicardie fetala (tranzitorie). Motivele pentru care se executa aceasta procedura s unt multiple. iar acest lucru este posibil doa r in aproximativ 50% din cazuri. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. Dificultati in interpretarea citogenetica: .Lezarea f atului. cea c orionica si cea amniotica.Avort spontan. Simpl ist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si ex tragerea de lichid amniotic.Daca se incearca amniocenteza inain te de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. . . Complicatii: . cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozit ive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatel e sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi l uata numai pe baza amniocentezei. .Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotic e separate). . Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteri ilor. carmin indigo in sacul punctionat pr imul apoi se punctioneaza celalalt sac.Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale.Mozaicism . Varsta materna inaintata .Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. c u sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. Se injecteaza. Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. care trebuie aspirat ulterior. . Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a s e verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni re zidenti in vagin. dupa procedura. procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. .Izoimunizare Rh. etc.Scurgere de lichid amniotic 1-2%.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. studiul m icrobiologic al lichidului amniotic. evaluarea maturitatii pulmonare fetale.

vehicularea aces tui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Copilul ar fi f ortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alve olele cu aer. de invingere a rezistentei balonului colabat. Raportul L/S este diferit in functie de varsta ge stationala. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. Vom observa c a balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opu s al tevii este astupat. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. Interpre tare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmo nara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din L ecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. plamanul este matur. iar i ntre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. Exista o crestere lenta a lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi con centratia acesteia creste brusc. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). Determinarea acestui raport poa te fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata des cisa cu una noua. A nalogia sper ca e clara. In acelasi timp concentratia sfingomielinei ati nge un platou si apoi incepe sa scada. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plam an fetal matur. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conduct e” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii su perficiale. Odata cu “ie sirea la aer”. denumita sur factant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. Limitare: . momentul ales fiind ac ela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune su perficiala.Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. Aceste alveo le au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare san guine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. oxigen versus bioxid de car bon. permitand ca procesul de ins pir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere an atomic? Vom vedea imediat. denumite alveole pulmonare. Mixtura uleioasa. alveola/aer. Ca si in cazul arb orelui. O alta metoda relativ noua est e folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albu mina din lichidul amniotic necentrifugat. Daca raportul est e peste 55mg/g. Si d e aici putem sa-l studiem noi. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapu n si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. folosind lumina fluorescenta depolariz ata.

Lichidul p relevat. se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a p reveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Titruri de anticorpi ma ri (peste 1/16). . .Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. Interpretare: .Deoarece in cursul procedurii se poate produc e hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatib ilitati Rh.In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (d eci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). Tehnica: . in general 10ml.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanu l fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.Moarte fetala in antecedente datorata incomp atibilitatii Rh.Prima amnioc enteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. Indicatii: .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM). .Se tinteste o zona in ca re sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza gen etica.Bilirub ina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.Hemoglobina este elib erata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. . ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm. . de dopplerul ACM si de antecedente. . . . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecint a se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. . .O a doua cale e reprezentata de r inichi. . .Momentul executarii procedurii de pinde de titrul anticorpilor. . . Alegerea momentului: .Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de ? OD 450 (delta optical density 450) sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) . . . Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea s everitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale.Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lich idul amniotic. In consecinta maturitatea pulmo nara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolul ui in lichidul amniotic.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina.Esantionul se centrif ugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impr egnare a lichidului amniotic cu bilirubina.

Analiza hormonilor (hormonul de sarcina. Analiza bichimica m asoara: Sodiu Potasiu Calciu Cloruri Dioxidul de carbon Glucoza Ureea in sange ( BUN) Creatinina. frotiu citohormonal) Generalitati .la care sunt supuse hematiile fetale. Indicatii Ana liza biochimica a sangelui este indicata in analize de rutina. In unele cazuri este nece sar ca inainte cu 10 sau 12 ore sa se intrerupa alimentatia. a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale. Zona II – afectare moderat a. Rinichii regleaza balanta hidrica ( regleaza cantitatea de apa din organism). Electrolitii mentin balanta hidrica a organismului si mentin functiile normale ale organismului. . hormonii glan delor suprarenale.Curba Liley are trei zone care pot sa de a masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi ca m 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). con tractia muschilor si activitatea creierului. Glicemia repre zinta cantitatea de glucoza din sange – glucoza este un tip de zahar ce asigura en ergia celulelor organismului. ca de exemplu ritmul cardiac. Analiza biochimica a sangelui Generalitati Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilo r glicemiei. de saruri minerale si filtreaza produs ele toxice sau alte substante ce trebuiesc eliminate din organism. hormonii glandei tiroide. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. in urmarirea efec telor unor tratamente (de exemplu diureticele date pentru afectiunile cardiace) sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. Mod de efectuare Aceasta analiza se face prin recoltarea de sange dintr-o vena a bratului.

organe care produc secretii: glande cu secretie externa sau glande exocrine ale caror secretii nu se varsa in sange (g landa lacrimala. Acest hormon se elimina prin urina. Bucuresti. in locul broastelor. Se intelege ca iodul din sange creste in h ipertiroidism si scade in hipotiroidism. Mai no u. tiroida. metabolism bazal crescut. glandele care secreta sucuri digestive. are rol in reglarea metaboli smului general al organismului. . mult mai precise care sunt preparate de catre Institutul I. adaptarea la mediu etc. dar in exemplele de mai jos sunt amintite numai cele care se utilizeaza mai frecvent in practica medical a. cand scade secretia glandei tiroide (hipotiroidism) atunci apare boala numita mixedem. pancreasul iar altele sunt per eche: glande paratiroide.) si glan de cu secretie interna sau endocrine. Ace asta glanda. De asemenea. stari nerv oase. care asigura cresterea. genitale (ovarele si testiculele). prin principalul sau hormon. analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absen ta ciclului menstrual) se datoreaza unei sarcini sau unei boli endocrine. Daca urina femii gravide se inject eaza la un broscoi (reactia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar niste modificari care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. ale caror secretii numite hormoni se varsa in sange. Reactia este pozitiva chiar dupa 2-3 saptamani de la instalarea sarcinii. Pe ntru fiecare glanda endocrina exista analize numeroase. Pentru aprecierea functiei glandei t iroide se cerceteaza iodul din sange. Din contra. fie accelerand fie diminuand arderea alimentelor din organism. tiroxina. acesta este secretat in cantitate foa rte mare. etc. Unel e glande endocrine sunt unice: hipofiza. ci numai in cazul unei sarcini anormale. Hormonii glandei tiroide Glanda tiro ida este situata in partea anterioara a gatului si in mod normal nu se vede. Hormonii au rolul de a regla buna functionare a tuturor organelor din corp. stare de moleseala. care nu reactioneaza prompt la hormonul de sarcina. In cazul in care glanda tiroida secreta tir oxina in exces se numeste boala Basedow (hipertiroidism) care se manifesta prin slabire. cresterea batailor inimii si temperaturii (piele fierbinte). dupa cum este nevoie. In acest caz. in special in sarcina extra uterina. fata umfl ata (edeme) dand aspect de falsa obezitate. Analiza nu es te necesara in sarcina normala care se stabileste de orice medic si chiar de cat re gravida. Cantacuzino. de aceea se face numai in spitale sau in labor atoare speciale si numai la indicatia medicului specialist in boli endocrine. analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina. Hormonul de sarcina In timpul sarcinii. s-au introdus teste imunologice de analiza. suprarenale. care se insoteste de semne op use: rarirea batailor inimii.In organism exista doua tipuri de glande. piele umeda si rece. Cantitatea optima de iod din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma. salivara. Analiz ahormonilor este foarte dificila. aj uta sa puna diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia masuri rapide de tr atament pentru a feri femeia de o hemoragiegrava care i-ar putea pune viata in p ericol. perpetuarea speciei. Valori normale ale hormonilor glandei t iroide: 4-8 micrograme/100 ml sange.

in stresul psihic precum si in bolile care produc hiperfunctia glandei hipofize. tiroida acumuleaza mai mult iod. Cele mai importante substante care fac part e din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. In hipertiroidism. dar de obicei ele se analizeaza in urina. Dozarea AVM urinar da indicatii utile d espre concentratia catecolaminelor sanguine. in insuficenta glandelor sexuale. Hormonii glandelor suprarenale Aceste glande dupa cum arata si denum irea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de hormoni: cort icosteroizii sicatecolaminele. De obicei se analizeaza cort icosteroizii din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). Acestea se gasesc at at in sange cat si in urina. m ineralelor si a glucozei in organism regland deficitul sau excesul acestora.urina = 1. Cresterea exagerata a concentratiei catecolaminelor din sange produce hipertensiune arter iala. Valori normale ale corticosteroizilor: . In mod normal iodul este acaparat de glanda tiroida unde este masurat cu un in registrator special.6 – 37 . Valori normale ale catecolaminelor: Catecolamine: . sa nu foloseasca nici un medicament.4 mg/24 h = 8. Alta metoda de aprecierea a func tiei tiroide este masurarea metabolismului bazal. Bolnavii carora li se analizeaza ca tecolaminele si AVM din urina. care are valori normale de -10 pana la +10%. tensiune arteriala) si rinichilor. respectiv hipotiroidism.7-7.barbati = 10-20 mg/24 h . Catecolaminele au un rol important in reglarea activitatii inimii (puls . in bolile glandei hipofize i. In bolile care ataca glanda suprarenala (boala Addison). Cresterile sau scaderile fata de procentele normale indica hipert iroidism. a glandelor suprarenale si sexuale.copii = 2-4 mg/24 h Catecolaminele sunt hormoni secretati tot d e glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la diferite situatii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte.55 umol/24 h AVM: .feme i 6-15 mg/24 h . Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul.in sange = 32 umol/l . efortul fizic. sa nu mana nce fructe si prajituri cu vanilie care ar putea falsifica rezultatele analizelo r. Concentratia d e 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari. vor intrerupe tratamenul cu iod cu cel putin 7 zile inainte de analiza. variatiile term ice etc.3 umol/24 h Frotiul citohormonal (citovaginal) Este o analiza care arata indirect functionarea glandelor sexuale . Persoanele care trebuie sa-si analizeze funct ia glandei tiroide.in urina = 10-100 ug/24 h = 0. iar in hipotiroidism acumularea de iod este diminuata. Corticosteroizii iau parte la distributia apei.Cercetarea functiei glandei tiroide se face si prin injectarea de iod radioactiv . secretia 17-CS este scazuta. In organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil ma ndelic (AVM) care se elimina prin urina. trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-un vas special primit de la laborator.

insterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormo ni feminini (foliculina. calciu. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. de catre cabinetul de ginecologie. excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui. fie printr-un exces fie printr-un deficit. in grame la litru sange sau urina. fier. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. Cand scade sodiul din sange. progesteron). scade de obicei si din urina. de asemenea organismul in sodiu. calciu. dupa care. produce tulburari in functia no rmala a organismului. hipertensiune arteriala etc. etc. a glandei hipofizare. plumb. Na) Este un mineral absolut necesar omului. Abuzul de diuretice saraceste. in grame la urina din 24 sau i n miliechivalenti la litru (mEq/l). dar si in unele policli nici. Aceste minerale sunt introduse i n organism odata cu apa si alimentele. precum si dupa operatii. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a so diului din organism. Analiza mineralelor (ionograma) se face di n sange.feminine. fosfor. Cantitate a de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de r inichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. Numai in cazul in care functia rin ichiului este tulburata de anumite boli. in unele boli ale glandelo r endocrine. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. clor. Perturbarea acestui echil ibru. fie eliminarii lor accentuate din o rganism. iod. materii fecale. etichetate cu data recoltarii. elimina nd surplusul de fecale sau urina pe alte cai. In mod normal exista un echilibru intre c antitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. Analiza se face in cazuri de tulburari a le ciclului menstrual. magneziu. se vor duce toate o data la laboratorul de analize. saliva. fosfor. din urina sau din ambele. se observa la microscop daca ca racterele acestor celule indica o functie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare). iod) Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materi e neorganica. mineralele neputanduse elimina. pe lame speciale de sticla. se acum uleaza excesiv in organism. potasiu. cu varsta. clor. Recoltarea secretiei vaginale se face la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala. m agneziu.). De obicei. de obicei in spitale. sudoare. Dupa o colo rare speciala a celulelor din secretia vaginala. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. adica pe toata perioada ciclului menstrual. Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu. lamele. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sa u datorita transpiratiei intense mai ales vara. boala Addison.potas iu. In unele boli (n efrita. insuficienta renala. Sodiul (Natriul. deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. cu sezonul si cu felul bolii. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. lacrimi. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange. respec tiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina . Se va r ecolta secretia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului. timp de o lun a.) este n ecesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii.

carne. osteomalacie(inmuierea oaselor) etc. oua . Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din a limentatie. restul il elimina prin fecale si urina. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulel e corpului avand un rol important in coagularea sangelui. in vindecarea fracturilor osoase. a inimii si a enzimelor (fermentilor). Cand aceasta glanda secre ta prea mult hormon. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitat i foarte mari de calciu (lapte. branza. O urina care contine o cantitate prea mare de fo sfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. icre. Copiii. gravidele. creste calciul din sange. etc. Consumul de prea multe a limente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favori zand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. De asemenea. osteoporoza (demineralizarea oaselor). branza. calciul se elibereaza in cant itati mari din oase. Vara sub influenta razelor ultra violete. Calciul (Ca) Este mine ralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el fo rmeaza oasele si dintii. Fosforul (P) In general. in bolile de rinichi car e nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. in insuficenta ren ala. concentratia calciulu i sanguin creste. De regula. De asemenea. rahitism la cop ii. Potasiul sau Kaliul (K) . Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva d e alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. cl orul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. Calciul san guin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. paine). precum si dupa tratamentul cu vitamina D. fapt care favorizea za formarea de calculi urinari. in unele boli care a taca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inain tarii in varsta. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. in buna functionare (c ontractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. creier. in cresterea si calci fierea oaselor copiilor. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. crescand concentratia sa in sange. fosforul are rol in buna functionare a sistemul ui nervos. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este l egat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). in lipsa vitaminei D.din organism. in rahitism si in boli ale intestinului cu dia ree cronica. acesta este legat de calciu formand f osfatul de calciu necesar cresterii oaselor. solare. Ace asta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. precum si i n rahitism. in bolile glandelor paratiroide. care perturba absorbtia de fosfor din intestin. care se afla situa ta la gat si care secreta un hormon numit parathormon. precum si mentinerii integritatii o aselor si dintilor. Excesul de fosfor i n sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. carcei). in tumori ale oaselor.

soia.9-5. De ace ea.3-3. oua.8-3. cioco lata si altele). Bolile digestive. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar ma i ales in fructe (mere.8 – 1. Scadere a fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. De asemenea. coma diabetica. postul prelungit sunt cauze frecvente de p ierderi ale potasiului din organism.06-0. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamen te cu 48 de ore inainte de analiza. cum sunt enzimele care contribuie la fixa rea oxigenului pe celule. dulciuri rafinate ori dupa medica mente diuretice sau pe baza de cortizon. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa. operatiile pe stomac si intesti n produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism. cirese. din tu bul digestiv (hemoroizi). Fierul din organism provine din apa si mai ales din al imentele bogate in fier (carne. In mod normal. ficat. pere) si in zarzavaturi. Valori . lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. mai ales la copii mici.6 1. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. De aceea. fierul ia parte la formar ea unor enzime vitale pentru organism. Transpiratia abundenta.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1. Potasiul scade din sange cand se consuma al imente sarace in acest mineral ca: paine alba. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3. boala Addison).50 . asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt su ficiente pentru organism. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (in suficienta renala. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. Nevoile organismului de fier sunt mici.10-0.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui.5 2-3 0. De asemenea. splina.5 g/24 ore 4-6 6-8 0. diabetul. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui. ori chiar dupa hemora gii mici si repetate ca sangerari din nas. aceasta se aculumeaza in orga nism provocand tulburari ale inimii.30 0. spanac.Barbati = 0.Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici ca t si ai inimii.40 normale ale mg/l (90-150 ug sau mg/l (8 0 – 140 ug sau fierului: gamma/100 ml) gamma/100 ml). lipsa potasiului din muschii respectivi determina o sl abire in activitatea lor. de 2 mg/zi.8-1. varsaturile si diare ea. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii s ubnutriti. cand se analizeaza potasiul. morcovi.90-1. . etc.Femei = 0.0 4. din caile urinare si genitale.4-4.

Urina Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. sistem nervos. In vederea acestei analize persoana suspecta de hemoragie trebui e sa urmeze intocmai. chiar daca este permanenta. scaunul n u pare colorat si in aceasta situatie numai laboratorul poate preciza daca este sange in scaun. pict ori. Va lori . in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). (I) normale ale = 2. intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza digerarii sangelui respe ctiv. Se vor scoate din alimentatie carnea de orice . ulcerul duodenal. branza. fainoase si cartofi.82-1.Sange . in diabetul grav.Urina Iodul Are valori normale cuprinse intre 4-8 ug (gamma) la 100 ml plasma. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din or ganism poate creste pana la doze toxice. sangele apare in materiile fecale. De aceea. timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic. vopsitori.64mmol/l mmol/2 4 h. Numai in unele boli ale tubului digestiv care produc sangerari (hemoragii) cum sunt ulcerul ga stric. In cazurile in ca re hemoragia este mica (hemoragie oculta). etc. aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina.5-7. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine i n activitatile musculare. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi. Valori . dupa medicamente diuretice precum si in alcool ismul cronic. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. = = pana pana normale ale la la 40 125 ug/100 ug/24 plumbului ml ore. colita. dupa pierderile exagerate prin va rsaturi si diaree sau prin urina. compus din lapte. Valorile magn eziului sanguin scad in insuficienta tiroidei. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalne ste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). Ca nd hemoragia este mare si provine din partea superioara a tubului digestiv (stom ac. muschi. Daca hemoragia provine din partea inferioara a intestinului (hemoroizi) at unci sangele nu este digerat si scaunul apare colorat in rosu. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. pentru a putea preveni intoxicatia cu aceas ta substanta.4 magneziului: 0. enterita. = Analiza sangelui din materiile fecale In mod normal in materiile fecale ale omului nu se gaseste sange.Magneziul (Mg) Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din cor pul omenesc: ficat.Sange .

persoanele carora le sangereaza gingiile vor evita sa se spele pe dinti inainte de analiza. pentru ca in aces t caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. Analiza sucului gastric si analiza bilei Analiza sucului gastric (stomacal) Sucul gastric este secretat de stomac. Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in m l hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da per soanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola d e histamina. Bolnavu l nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare). Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza. pepsina (enzima). Valori normale: Aciditatea gastrica normala g HCl ‰ m Eq ‰ 1. care se va transporta la laborator intr-un recipient de material plastic. lapte. mai ales dupa varsta de 60 ani. Materiile fecale nu trebuie sa fie in contact cu vase sau recipiente din fier. Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. in ainte de recoltare nu se vor consuma alimente. in tumorile stomaculu aciditatea gastrica este scazu ta sau chiar lipseste. De asemenea. oua. nu se vor lua medicament e si nu se va fuma. Dupa acest timp s e va recolta o cantitate de materii fecale cat o nuca. mucus si minerale. cafea) sau dupa tutun. in ulcerul gastric si duodenal precum si la persoanele sanatoase. Acidul din stomac poate fi in s tare libera sau legat de alte substante.5 55-100 40-60 Analiza bilei Bila este o secretie a ficatului.7-2. in vez ica biliara . caci s angele inghitit poate modifica rezultatul analizei. care are rolul de a favoriza digestia grasimil or alimentare. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciu c care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric). sa informeze de acest lucru pe medic. bauturi.fel. Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitat ea de a digera suficient alimentele care contin proteine. alcool. in special a acelora care contin protein e: carne.0 46-55 Ml Na O H N: 10 20-40 Aciditate libera totala Aciditate 2. De asemenea. etc. Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute. dupa un stres care poate opri secretia gastrica.0-3. Acestea trecand nedige rate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita). In mod normal sucul gastric este acid. fiind compus din apa. legumele verzi si nu se va lua nici un medicament. pelagra. El contrib uie la digestia alimentelor din stomac. in unele anemii. Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele pe rsoane sanatoase. Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sangereaza. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor. acid clorhidric. In gastrita cronica . ouale. dupa o alimentat ie care excita secretia acida a stomacului (condimente.

Sunt valabile acel easi recomandari mentionate la analiza sucului gastric.si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului. Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A. Iar in bolile de ficat cu icter. sange. “curieri de urina” care transportau urina de la bo lnavi in “laboratorul” uroscopistilor.). Si o serie de al imente ca: sfecla. sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognos ticul bolilor. cheaguri. Mirosul urinei este specific. care in mod normal n u se gasesc in bila. Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei. reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constitui e urina finala care se elimina prin caile urinare. Analizele microscopice urmaresc sa descopere le ucocite. zahar. dar in mod curent pentru dia gnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale. ). etc. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia . care provine direct din ficat. pot sa modifice culoar ea normala a urinei. fie in policlinica. In vederea anal izelor. analiza microscopica a urinei) Analiza urinei Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. In infectiile urinare care duc la fermentarea urin ei. mine rale. bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-negricioasa (ca berea neagra). Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa min erala. eritocite. proba B care provine din vezica bilia ra si proba C. antinevralgice. levuri. spuma. Analiza carac terelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. albastru de metilen. tetraciclina. In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina. Urina este produsa de rinichi atat prin filtr area sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina prim ara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa. Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duo den (tubaj duodenal). urina are o culoare rosie murdara. Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai inf ectiilor biliare (vezi bilicultura). minerale si organice. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina ca re puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii . Uroscopistii aveau si ajutoare. etc. analiza calcu lilor urinari. Inca de acum 3000 de ani. bomboanele colorate. Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii c alculilor biliari. etc. medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate. limp ezime. care provine din canalul biliar. mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice. In urina se elimina astfel pe ste 150 de substante chimice. Ea este mai inchisa la culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon. varza rosie. paraziti (giardia sau lamblia). culoare. bila se recolteaza fie in spital.

Cresterea densitatii urinare peste cifr a 1030 indica fie o deshidratare a organismului. in bol ile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca. PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. dupa transpiratii inte nse (deshidratare). De asemenea. tratamente cu diuretice. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului . Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1. Se introduce hartia in urina si se observa modificare a culorii benzii de hartie. in diabetul zaharat netratat. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arat a cifra sub 1012.0 urina este considerata alcalina si hartia se . cand urina din 2 4 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata. cantitatea de urina este mai mica. Numai in diabetul zaharat. barbatii elimina mai multa urina decat femeile. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei. In socul produs de hemoragii mari. Sub pH-ul 7. arsuri sau traumatisme. fie un diabet zaharat. iar a alcoo licilor a alcool. Cand se consuma mai multe lichide. cantitatea de urina este mai mica. In bolile care bl ocheaza caile urinare (calculi urinari. se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers. Determ inarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu al ta substanta indicatoare). ciroza hepatica) cantitat ea de urina scade foarte mult. scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtra te prin rinichi. In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. Dar daca urina proaspata. In sezonul cald. creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). emotii. diaree. In cazul unei urin e cu sange. de alcool. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. de alimente sarate. mai ales daca este tinuta la rece. densitatea urinei nu scade. etc. in ciuda unei cantitati mari de urina. Dupa frig. bolnavii elimina cantitati mari de urina. Bolile cronice de rinich i (glomerulonefrita. branza) ori de carne.mirosuri aromate. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala. ci creste datorita zaharului dizolvat in urin a. Densitatea (greut atea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se dete rmina cu urodensimetrul. infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urin a scade sub 500 ml (oligurie). eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. se pot vedea plutind cheaguri cu sange. iar peste pH-ul 7. Acest lu cru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane. Datorita consumului exagerat de lichide. pana la cativa litri pe zi. atunci densitatea urinar a este mai crescuta. deci in cazurile in care creste cantitatea de urina.5 li tri. dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura. dupa febra. dupa fumat sau consum redus de lichide.) din cauza dificultatii de a urina. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona. consum mare de lichide. produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitat ea de a produce o urina mai concentrata. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. Transparenta este caracteristica urinei proaspete. calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte m are de produse bogate in calciu (lapte. dupa varsaturi. hipertrofie de prostata.0 urina este considerata acida si hartia se inroseste.

Corpii cetonici nu se gasesc in urina normala. care d ispare noaptea si dupa repaus la pat. Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce. vaccinari si stari alergice. care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. metoda aceasta fiind cea mai veche “analiza medic ala” care se cunoaste. f ara sa aibe diabet zaharat. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5. atrag ea furnicile si albinele si au numit-o “urina de albine”. tuberculoza renala. cistita. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). predispune la formarea de calcului urinari de acid uric. glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina. ape minerale) sau dupa infectii ale aparatu lui urinar. de exemplu. Exista persoane care. intoxicatii cu substante minerale sau organice. Urina care este permanent prea acida sau prea alcal ina. pr oteinurie). Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie. Albuminurii permanente si masive se intalnesc f recvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet.albastreste. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminur ie cum sunt: hipertensiunea arteriala. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este mod erata si se apreciaza calitativ. nefroza. Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinar e provine din albumina sanguina. dupa un post prelung it sau dupa un . nor foarte fin. nor fin si dozabila. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene. du pa medicamente alcaline (bicarbonat. se elimina o urina mai acida. stari emotionale. concentratia lor urinara creste foarte mult i n diabetul zaharat netratat. medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnos ticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. uretere. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri.5 si 6. Dar dupa cum s-a aratat la diagno sticul de laborator al diabetului. devine alcalina. la femeile grav ide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. In acest caz se face si d ozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. Mai tarziu. cand glicemia din diabet depa seste 150-200 mg/100 ml sange. in raport cu cantitatea de albumina. Este vorba mai ales de tineri de 15-25 a ni. dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. si in mod normal ea nu se gaseste in urina. dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc d upa frig. de unde poate fi analizata. La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. intoxicatii grave. bolile de sange si de inima. iar dupa un regim alimentar vegetarian. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii. in fectii cu microbi sau virusuri. Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. calc uli urinari etc. astfel: albumina=absenta.5 . care dupa eforturi fizice. Dupa pierderea cronica de albumin a prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. respectiv de fosfa t si carbonat de calciu. de obicei slabi si inalti. Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina. dupa diferite medicamente. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange. vez ica): glomerulonefrita. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului. dupa mers. albumina trece in urina (albuminurie. diabetul. dupa un consum e xagerat de glucoza sau alte zaharuri. pielocistita. vitam ina C). elimina permanent sau periodic zahar prin urina (dia bet renal).

deoarece analiza sange lui ofera date mai precise. in boli ale vezicii biliare (colecistita). Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri. Mineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange. Analiza microscopica a urinei Elementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele. insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul.). care se elimina in exces prin urina. persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. De aceea pentru a evita unele confuzii. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de 4-5 zile intr-un borcan de sticla. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita. hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. In mod normal. De aceea. bolnavul care are o “criza de rinichi” (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborato r ca sa fie analizat. Cand aceste elemente sunt putine. cristalele etc. la femei s e recomanda repetarea examenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta . pigmentii biliari sunt absenti in urina. in cursul sarcinii. deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de min erale din sange si din organism. In bolile de ficat insotite de icter. constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. Deseurile toxice rezultate din arderea proteine lor ca acidul uric. in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita. eliminate in cantitati mari prin urina. ciocolat a. cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calcu li. Prezenta lor se notifica prin expresia “prezenti”. Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantit ate mica in urina normala. iar din sange trec in urina. An aliza calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice. colica. la indicatia medicului. dar in urina concentra tia lor e mult mai mare. de asemenea. s e pot observa numai la microscop. creatinina. nu au import anta pentru sanatate. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar. care retine calculul.regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi. bolnavii vor trebui sa ia si alte mas uri de prevenire a calculozei urinare. branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor c onsuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac. acesti pigmenti trec in sang e dand culoare galbena pielii. Astfel. Prevenirea forma rii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. ceai etc. datorita solidificarii s ubstantelor minerale sau organice. cafea. dupa varsaturi prelungite. colorand-o in brun. Apoi uri na se filtreaza printr-o bucata de tifon. Pi gmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. dar cand depasesc o anumita cantitate pot ajuta la punerea unui diagnostic. Calculii urinari produc dureri. persoanele c are au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu s i fosfor (lapte. Analiza calculilor urinari Calculii sunt niste concr etiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara. Cercetarea lor in urina se face mai rar. La femei unele din aceste elemente pot proveni nu numai din ur ina ci si din sfera genitala. pe langa a ceste recomandari. ureea sunt. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia “normal” sau “crescut”.

In astfel de situatii exista riscul de a se forma piatra la rinichi. Insa sunt persoane care elimina aproape perman ent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. lipoproteine) Analiza grasimilor sanguine Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase. calculii urinari. Apoi se recolteaza toat a urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. tumo rile. pielocistita) . Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate s ub forma . Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de c ristale. Valori normale: . infectiile urinare cronice (pielonefrita. glomerulonefrita.Leucocite = 2500 pe ml/minut . dar in infectiile vezic ii urinare si ale rinichiului pot deveni numeroase. Dar sunt persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita une i debilitati ereditare a rinichilor (hematurie congenitala). Infectiile urinare acute (cistita. hipertensiunea arteriala. mai ales cand urina este prea concentrata. Leucocitele sunt celule sang uine albe. se vede si cu ochiul liber. tuberculoza).Eritrocite = 3000 pe ml/minut.analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol. Microbii care se p ot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare. Analize biochimice . Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numa ratoarea la microscop (proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. bolile de sange. perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. Cristalele urinare de natura minerala sau organi ca se gasesc la toate persoanele. Urina se examineaza la m icroscop numarandu-se elementele celulare. Numarul de elemente celulare gasite s e exprima pe mililitru de urina si pe minut. Hematiile (globulele rosii) pro vin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor urinare sau al e rinichilor. Se observa la micros cop. Uneori hematuria este asa de mare incat sangele care coloreaza urina. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constitu ita. etc. sunt insotite de eliminar i de sange in urina (hematurie). din grasimi.. Celulele epiteliale sunt rare in mod normal. in mod normal. producand cheaguri. deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Cilindrii urinari s unt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichil or (glomerulonefrita. nefroza). care constituie cea mai ma re sursa de energie pentru organism. l ipide totale.prealabila. care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi). trigliceride. Un consum mai cresc ut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina.

in insuficienta glandei tiroide .in diabetul zaharat.solida in diferite organe sau piele. suparari). dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare p entru screlozarea arterelor. in bolile ficatului. acizi grasi. . iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare.in unele boli de fic at si de rinichi . Tri gliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este nece sar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. dupa efor turi fizice. care se pot transforma in grasimi. prin astuparea arterei coronare. care irig a inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Pentru scopuri medicale. Atunci sangele devine albicios. care sunt de mai multe tipuri: lipide totale. Lipidele totale Reprezi nta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. fainoaselor. mai ales la inim a si creier. se analizeaza numai grasimile din sange.in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice . necesara pentru activi tatea vitala a organismului. Astfel. Cresterea lipidelor totale se intalneste in: . trigli ceride. situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange . ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat . La 4-8 ore dupa masa. Mai daunatoare pentru sana tate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hip erlipidemie). Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru efortu rile fizice. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mu lt mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade. Prin actiunea cronica. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza. in afectiunile acute. Datorita cresterii r igiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza). Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele impor tante ca inima. colesterol. Cand lipidele depasesc concentratiile nor male din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza).in unele bo li ereditare. creierul etc. slanina. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si crestere a lipidelor totale. Scade rea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie. acestea se pot rupe producan d hemoragii in creier sau in alte organe. iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. netrat at in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange . lipoproteine si altele. indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei. circula mai greu.in stresul psihic puternic (teama emotii. untura. pe ca nd cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia. ulei sau a dulciurilor.supraalimentatie in special cu grasimi . e tc. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. carnii. intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie. Grasimile corpului provin din consumul alimentelo r grase ca: unt. Cu timpul arterele se ingroasa. Hiperlipide mia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi. constitutionale.

ci in sange si in unele organe. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele.50-3. In general. scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica. Cea mai fr ecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism. Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol. etc. bogata in grasimi. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane per manent crescut. Acest lucru se intampla in cazul subnut ritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile. Multe persoane confunda stare a de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasime a corpului. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi gra si nesaturati fac rara ateroscleroza. etc. creier. De ace ea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere. valorile colesterolului nu mai cresc mult. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie. etc. glanda a carei hormon are rolul de a “arde” substan tele grase. lapte. vietii sedentare. Dupa varsta de 60 ani. unt. Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: alimentatia nerationala. in timp ce un co lesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. proteinele si glucidele. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua. riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor.Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. icre. De obicei. stearic.00g/l este un semnal de alarma. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor orga nismului.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. Acizii grasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele . Un colesterol de 2. unei supraalimentatii. m ai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom). In b olile ficatului. care depasesc 30% din totalul calori ilor . Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide. organ care sitetizeaza colesterolul. scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani . Concentratia acizilor grasi din sange vari aza mult in raport cu alimentatia. et c. ciroza hepatica ). Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml. ramanand sta tionar. care nu fac ateroscleroza si nici ac cidente vasculare (cardiace sau cerebrale). astfel. dupa cum exista persoane cu valori n ormale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la f ormarea aterosclerozei. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic. linoleic.) care se ga sesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei.

factorul genetic. care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente.6g/l.60-2.50 1. Evitarea stresului psihic. Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml Lipidograma . daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un c urent continuu. a oboselii deconectarea nervoasa. in raport de varsta si sex.30-1. lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. care contribuie la sinteza crescut a de colesterol din orice aliment.60 Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regi mul alimentar recomandat de medic. sunt pareri care arata ca nu atat colesterolu l alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism. Ultimel e trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea p redispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare.00-2.301.90-2.00-2. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse. legat de factorul hormonal. probabil ca este vorba de o siteza crescuta in organism si in acest caz medicu l curant va indica si un tratament medicamentos.20-2.70 1.sexul. femeile desi co nsuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare . Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg l a 100 ml/sange. la oboseala nervoasa . Lipoproteinele Sunt lipide lega te de proteine.50 1.20 1.90 femei Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 1. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori.20 51-60 2.sau cu un aport excesiv de dulciuri . asa cu m rezulta urmatoarea statistica: Valori normale ale colesterolului: Varsta (in ani) Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati 1. Se admite ca va lorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1.80-2. renuntarea la fumat pot contribui la scaderea c olesterolului. La persoanele obeze.80 2. care duce la sur menaj.suprasolicitarea psihica. scaderea in greutat e poate duce si la scaderea colesterolului sanguin.00 1.20-1. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”. Fractiunile lipidogram ei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine 8-13% Alfa-lipoproteine 10 -22% Pre beta-lipoproteine 1-16% . la care se vor asocia exercitii fizice in ved erea consumari excesului de colesterol.50-2.20-1. Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ .60 1. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau.

amilaza. au si beta-lipoproteinele crescute. a grasimilor din fecale poate aduce date indir ecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. scade procentul de alfalipoprotein e care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2. albicios.Beta-lipoproteine 55-65% Chilomicroni Lipsesc in mod normal Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a repartitiei grasimilor in corp. Mai tr ebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o p oate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia gra similor). Analiza bilirubin ei sanguine Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui. Analize biochimice . Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin. creatin . colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin.0. scaunul acestor bolnavi este mai decolorat. Dar in tulburarile de digestie ale grasi milor. Valori normale ale bilirubinei sanguine: Bilirubina directa = 0-0. In mod normal. LDH. Punerea in ev identa cu ajutorul microscopului. transaminazele. unsuros si diareic. trebuie sa ai ba greutatea ideala de 170-100=70 kg. Creste rea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si c resterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina. aldolaza.2 mg%. Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare.8-1 mg% Bilirubina totala=1-1. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm. care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. pe care o fabr ica ficatul si care intra in compozitia bilei. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica). De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut. Pri n cresterea procentului de beta-lipoproteine. minus 100. fosfataza a cida.Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane.analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina. De altfel. de gradul trei. bilirubina nu se g aseste in sange decat in cantitati foarte mici. acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale.3-3. colinesteraza. cand se astupa canalul biliar (calculi ai vez icii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina. In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fe cale sau trec in cantitati foarte mici.2 mg% Bilirubina indirecta=0. Cand depasi rea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijl ocie sau de gradul doi. U n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca . De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm. O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai sau usoara.

proteine. De aceea. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra c aruia actioneaza./ml (unitati Sibley) pe ml ser la adulti 0. urmat de sufixul ”aza”. unde creste foar te mult.). rezulta pe langa energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice.5 Mui/ML SER 9 UI/ml ser (la copii) Transaminazele -se an alizeaza doua transaminaze: TGP si TGO. de inima. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. in unele boli cand activitatea unor en zime este mare sau prea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a ali mentelor si in degradarea lor. de pancreas. zaharuri) in subs tante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentr u producerea de energie. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange. Exista boli care p un in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime. de rinichi. urina etc. cu sau fara icter. Bolile care produc mai des modificari ale enzi melor sunt: bolile de ficat. etc. din diferite cauze bila nu se mai scurge in intestin (calcul al vezicii biliar e. De obicei. bi oxid de carbon. sucuri digestive. Iata cateva enzime care se analizeaza mai frecvent. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne.S. de exemplu: fosfataza. etc. azot. Valori normale ale aldolazei: 2-10U/ml 4-6 U.kinaza) Analiza enzimelor sanguine Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala avand un rol important i n desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi. Valori normale ale fosfatazei acide: 1 UB 4 UK 4-14 UI Aldolaza este o e nzima care se analizeaza in hepatita virala. De asemenea. din substante mai simple. hepatita cu icter.9-2. Fosfataza acida. unitati King (UK) sau unitati int ernationale. Din arderea combustibilului alimentar in organism. Valorile enzimei din sange se exprima in unitati Bodanski (UB). depasind valorile norm ale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv.5-5UB 3-13UK 13-45UI Cand . du cand la cresterea valorilor enzimei. Valori normale ale transaminazelor: . Enzimele descompun aceste dese uri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa. etc. Valori normale ale fosfatazei alcaline: 1. prostat a. fosfataza alcalina creste in u nele boli ale oaselor. in care se fabrica o cantitate mai mare din aceasta enzim a. amilaza. Fosfataza alcalina este o enzima care se gaseste in ficat si oase si care se elimina prin bila. sulf etc. De asemenea. de oase. totala prezinta valori crescute in bolile oaselor si ale pro statei.) atunci aceasta impreuna cu enzima trece in sange. bila.

cu sau fara icter. se produce trece rea enzimei in sange crescand cu mult peste valorile normale. incat poate pune viata in pericol. mazare.). probe hepatice. Dar in bolile pan creasului (pancreatita acuta sau cronica. Analize biochimice . soia. sulf si fosfor. Valori normale: 3000 – 8000 U/l 2000 – 3000 UI 0. ciroza). Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate. La persoanele care lucreaza cu insecticide ce contin fosfor. Valori normale: 10-70 U/l De mentionat ca toate enzimele sangu ine care se modifica in diferite boli revin la valori normale. fie de origine animala (carne. care contin azot. Valori normale ale LDH: 150-450 unitati Wrobleski 120-240 U/l Creatin kinaza (CK sau CPK) creste de asemenea in aceleas i boli ca si LDH. Colinesteraza este produsa d e catre ficat si eliberata in sange. linte. oua). Enzima se masoara in unitati Wohlgemuth (UW) sau in unitati internationale (UI). etc. cand a disparut s i cauza care a dus la aparitia acesteia. fie de origine vegetala (fasole. lapte. fibrinogen) Generalitati Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii. Analiza prote inelor se face din serul sanguin. precum si pentru producerea de energie calorica. proteinogram a.analiza proteinelor sanguine (proteine totale. Exista mai multe feluri de analize care explor eaza diferite componente ale proteinelor. in unele boli muscu lare si chiar dupa eforturi fizice mari. iar din sange se elimina prin urina. O cantitate fo arte mica trece in sange. in bolile de inima (infarct) sau in bolile muschilor scheletici. un gram de pr oteine producand 4 calorii. in calculi ai pancreasului) si in alte boli care astupa canalul pe care se scurge enzima in intestin. scaderea enzimei din sange este atat de puternica.10-40 UK 2-16 UI Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolil e de ficat (hepatita acuta si cronica. branza. astfel: .700 unitati pH Amilaza este fabricata de pancreas si secretata in intestin pentru a ajuta l a digestia alimentelor provenite din cereale si cartofi (amidon). Majoritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine. Valori normale al e amilazei: Sange = 8-32UW/1 ml ser 230-2700 UI/l ser Urina = 16-64 UW/ml urina 8000-30000UW/24 ore Sub 5500 UI/l Lactat dehidrogenaza (LDH) sanguina s-a consta tat ca este crescuta in bolile de inima (infarct miocardic).

Proteinele totale Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame la 100 ml ser sanguin. Valorile normale ale proteine lor sanguine sunt: - la adulti = 6,6- 8,6 g la 100 ml - la copii 1-3 ani = 6,0 – 8 ,6 g la 100 ml. Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline. Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si concentratia lor in s ange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica. Scade rea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul ca re este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemo ragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia norm ala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt numai o parte din cauzelecare scad concentratia sanguina de protei ne. De asemenea, efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care pro duc febra prin consumul crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca a peland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la s labirea si la scaderea in greutate a corpului. Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca in hiper tensiunea arteriala. Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesutur ile corpului (maini, picioare etc.) producand edeme. Electroforeza serului sau p roteinograma Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric c ontinuu se pune o picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descom puse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. Valorile medii nor male ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si nor mal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copi i, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal. Valori normale Fract iunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-gl obuline beta-globuline gammaglobuline Proportii procente 52-62% 38-48% 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% in grame Proportii 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47 in Raportul albumine/globuline (A/G) Daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un rapor t,

care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are import anta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza d e globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care pro duc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o cr estere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virot ice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reum atism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anu mite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cr esc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei seru lui revin la normal. Probele "hepatice" (testele de disproteinemie) Sunt analize care exploreaza capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesa re organismului. Un ser cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se f ac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. Dar un ser cu proteine modi ficate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sun t mai intense. In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra re actia cu timol, reactia Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitiv e) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita. Dar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice a normale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. Deci nu orice proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu i ndica totdeauna nici gradul de gravitate al bolii. De altfel acestea probe se po t modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim alimentar. De aceea prob ele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize ajutatoar e: proteinele totale, electoforeza, etc. (Serul prea gras falsifica rezultateale probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac aceste analize nu vor manc a cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui.) Valori normale ale probelor hepatic e Testul, analiza Valori normale Timol 1-4 unitati Mag Lagan Takata-Ara Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormal a) se noteaza cu 1-3 plusuri Gros Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de cadmiu Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitat i Bolnavii cu diabet, netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepa tice, ei trebuie sa-i trateze mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor n u scad numai cu

regim alimentar. Fibrinogenul Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol important in coagularea sangelui . Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange. Scaderea fibrin ogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficat ului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in bol ile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut. Deseurile rezul tate din consumarea proteinelor Ca urmare a consumului de proteine de catre orga nism rezulta si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate si pe care organ ismul le elimina din sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpira tie. Cele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ur eea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici, d ar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concen tratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in urina. Acidul uric, crea tinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in prot eine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele corpului (bo li infectioase, boli de sange, etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cro nica, insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in orga nism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea m ai mare decat in stare de repaus. Acidul uric creste foarte mult la persoanele c are consuma cantitati mari de carne si organe(ficat, rinichi, splina, creier, ic re) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duc a la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Valori normale ale deseu rilor proteice Deseurile In sange In urina proteinice Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80g/24h Ureea 20-50mg/100 ml 15-35g/24h Creatinina 0,6-1,2mg/100 ml 0,8-1 ,9g/24h Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, anti nevralgicele, cortizonul, etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De a ceea aceste substante nu se vor consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizel or. Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanel e subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. In suficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cai lor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauzepatologice care cresc peste normal ureea sanguina. Analize biochimice (analiza zaharului din sange glicemia si din urina - glicozur ia) Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase

substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si su bstante minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cer ceteaza compozitia chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Analiza zaharurilor din sange Exista mai multe felui de zaharuri in o rganismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc. Glucoza este cea mai important a zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele omului si consti tuie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitati i omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta 4 calorii . Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele mai bog ate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealife re, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrol itice in glucoza. Dar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul de gluconeogeneza. Pentru aprecierea canti tatii de zahar din organism, in laborator se analizeaza zaharul din sangele tota l ori din ser sau plasma. Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 10 0 ml sange. La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produc e perturbari grave organismului. Astfel, scadereaglicemiei prea mult sub valoril e normale (hipoglicemie) poate produce ca simptome slabiciune, tremuraturi, tran spiratii si chiar pierderea constientei(coma hipoglicemica). Acest lucru se inta mpla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide) s au in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe munte, c are consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor g lande endocrine care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenal e), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulin a sau alte medicamente antidiabetice. Cresterea glicemiei (hiperglicemie) se int alneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se face dupa un consum crescut de dulciuri. De asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic sa u psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemi e crescuta, fara a fi bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la n ormal dupa ce a disparut si cauza care i-a provocat cresterea. O glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentrat ia glucozei in sange. Astfel, secretia in exces a hormonilor unor glande (hiopof iza, tiroida, suprarenalele) produce hiperglicemie. Dar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic. Pancreasul este o glanda mixta, cu secretie endocrina de insulina si exocrina de enzime dig estive ce se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a ajuta la consumul si la arderea glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancre asului acesta secreta mai putina insulina sau nu mai secreta deloc si din aceast a cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in sange, cresc and glicemia. Astfel, glicemia poate ajunge la 200-300 mg% si chiar mai mult, ce ea ce duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane ca re nu stiu ca au diabet.

peste 3-4 litri chiar si in sezonul rece . sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni. Persoanele care isi fac “hiperglicemie provocata” nu vor tine un regim strict.persoan ele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananc a mai mult ca de obicei .De aceea. peste 2-3 litri in 24 de ore. De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vin a nemancate la laborator. cum sunt: . Din contra. de infometare. . In acest scop. Se spune ca “grasimil e ard in flacara produsa de glucoza” drept urmare grasimile sunt arse incomplet re zultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici. pentru a face fata cheltuielilor de energie o rganismul recurge la rezervele de grasime.persoanele care au pari nti sau frati cu diabet . In afara de modificarile valorilor glucozei. De aceea. cel putin odata pe an sa se dozeze glicemi a in special la unele categorii de persoane. In mod normal dupa consumul de glucoza. Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemei crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. datorita per turbarii produsa de foame. pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac urmatoarele analize in sange sau in urina: Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie p entru persoanele tinere considerate sanatoase. a glucozei. Dar l a persoanele diabetice glicemia creste foarte mult. sangele diabe ticilor este gras.persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa. tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei. acetona). este bine ca. Analiza zaharului in urina (glicozuria) – in mod normal urin a nu contine glucoza. Pentru dozarea glicozuriei se va strange urina din 24 de ore. in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui. zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi. pe care le mobilizeaza din depozite s i le trece in sange spre a le utiliza in locul glucozei. dar in d imineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pent ru dozarea glicemiei. caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal. poate indu ce medicul in eroare.persoanele care urineaz a cantitati prea mari de urina. la valorile initiale se face mai tarziu de 2 or e.persoanele care sunt predispuse la obezitate . De aceea. se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal. in speranta ca analiza le va iesi normala. dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. De asemena. Dar acest efort al organismului de a suplini pri n grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat in prezenta zaharului. laptos si analiza arata valori crescute ale grasimilor totale si ale colesterolului sanguin. analiza poate sa fie chiar mai “anormala” ducand astfel l a concluzii gresite privind gravitatea diabetului. Dar cand glicemia a depasit 150-200 mg% atunci glucoza tre ce din sange prin rinichi si se varsa in urina de unde se poate analiza. i se da bolnavului glucoza fie pe gura. Dar dupa 30-40 ani varsta cand ap are de obicei diabetul. In prezenta acesto r simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei glicemii. care pot modifica rezul tatele de laborator. A stfel ca si in cazul subnutritiei.

Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice Utilizari . Valori crescute datorita activarii enzim atice in cursul analizei: .in trecut.tratamente cu oxacilina. In aceasta situa tie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru di agnosticul de diabet.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). Din aceasta cauza. Valori crescute . Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie). dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening l a donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. nedescoperit sau netratat corect.afectiuni hepatice severe . lipemie (cresterea lipidelor serice). eritro micina. pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si proteinele corpului. Intoxicatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate duce la coma diabetica. creatinina. se produce alterarea filtrului rena l. astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de u n bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte.cetoacidoza diabetica .pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pan creatice .boala Beri-Beri (carenta de v itamina B1 – tiamina) . De notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale respi ratorie. opiacee. cu toate ca manaca mult diabeticul slabeste. ampicilina.hemodializa cronica (nu se cun oaste cauza) . Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic): . Datorita iritatiei cronice a rinichiului de cat re glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel.Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav. caci isi consuma propriile lui protei ne (diabetul cu slabire). In diabetul grav. Drept urmare. ureea. Masurarea volu mului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foa rte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la domicili u. GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul uno r lucrari de constructie in laborator). cresc si deseurile proteinice din sange: acidul uric.

eclampsie . salicilati. incluzand si traumat isme. obstructie biliara. cancer primar sau metastatic.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).traumatisme hepatice . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). infarcte mezenterice) . clorpromazin a.postiradiere loca la (radioterapie) .rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati. Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l) .medicamente si substante chimice hepat otoxice (tetraclorura de carbon).intoxicatii cu ciuperci .staza sau compresie venoasa (insu ficienta cardiaca.5 – 65 de ori peste valoarea normala .hipotermie .infarct renal (ocazional) .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivir e (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foart e mari). Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: .mioglobinuria (elim inare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: mus chii scheletului.hepatita virala .Afectiuni hepatice : .administrarea unor medic amente (tratamentul cu heparina. valorile inregistrate po t fi de 2. postinterventii chirurgicale pe cor d) .pancreatita acuta . cresterea poate persista timp de 24 de ore.intoxicatii cu plumb . ciroza.neopla sme cerebrale (ocazional) .toxice hepatice (medicamente) . Afectiuni osteomusculare. opiacee. atinge un maxim du pa 5-8 ore.o crestere si o scadere rapida suge reaza o afectiune biliara extrahepatica .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a he patocitelor (celule hepatice).leziuni intestinale (interventii chirurgicale. antren and eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina). gra nuloame.me tastaze hepatice . . tetracicline. .arsuri . ASAT creste dupa 2-4 ore.anemii hemolitice.infarctul cer ebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . izoniazida) . stari septice. ischemie hepatica) .hipotensiu nea acuta (infarct miocardic. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: .

din substa nte mai simple. in unele boli. bioxid de carbon. de exemplu: fosfataza. De asemenea. Cand a fost colectata o cantitate c orespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se f ace staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat un bandaj usor. sucuri digestive. etc. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza. De obicei . amilaza.deficit cronic de piridoxal fosfat (ma lnutritie. urmat de sufixul ”aza”. depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartu lui digestiv. Pentru copii nu este necesara o anume pregatir e. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. bila. Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile d e ficat.dializa renala cronica . Exista boli care pun in circulatia san guina o cantitate mai mare de enzime.transaminaza. urina etc. Adultii a r trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui p entru dozarea enzimelor hepatice. sarcina. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. de prostata. zaharuri) in substante mai simple pe care or ganismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie. despre cum se va des fasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. de rinichi. despre riscurile aferente. rezulta pe la nga energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele si mple din care au fost sintetizate alimentele: apa. Piele a la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic. etc. cand activitatea unor enzime este prea mare sau p rea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degra darea lor. sulf.azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – ure e. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange .). de pancreas. Recoltarea probelor La nou nascut prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului folosindu -se un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange.Valori scazute . De aceea. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in na tura vie vegetala si animala avand un rol important in desfacerea substantelor a limentare brute (grasimi. proteine. de inima. apoi cate va picaturi sunt captate in tubul respectiv. . azot. de oase. creatinina) . Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despr e necesitatea acestei examinari. Din arderea combustibilului alimentar in organism. etc. Valori n ormale angina pectorala insuficienta coronariana pericardita insuficienta cardia ca congestiva fara afectare hepatica posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.

staza sa u compresie venoasa (insuficienta cardiaca. op iacee.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). ciroza. Utilizari . cancer p rimar sau metastatic. pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . Atunci cand a fost recoltat suficient sange.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie i n antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. valorile inregistrate pot fi de 2. Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange . garoul poate fi de sfacut. pentru a opri sangerarea. Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enz imele serice ce consuma acid lactic): . GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator). lipemie (cresterea lipidelor serice). deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se spar g usor. granuloame.hemodializa croni ca (nu se cunoaste cauza) .afectiuni hepatice severe . atinge un maxim dupa 5-8 ore. asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul brat ului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garou lui. Valori crescute Afectiuni hepatice : .La adult. dozarea acestei enzime a fost folosita ca tes t screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei.5 – 65 de ori peste valoarea normala . Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub.tratamente cu oxacilina. . Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). Apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor. Se apasa pe locul r espectiv.boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina) . Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. Valori crescute datorita ac tivarii enzimatice in cursul analizei: . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). ASAT creste dupa 24 ore. ischemie hepatica) .o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica .in trecut. Uneori trebuie sa se recolteze in mai m ulte recipiente. ampicilina. Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza intr oducerea acului. eritromicina.cetoacidoza diabetica . cresterea poate persista timp de 24 de ore.valorile extrem de ridicate suge reaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). obstructie biliara.

intoxicatii cu plumb .azotemie (cresterea prod usilor de excretie urinara in sange – uree. tetracicline. interventii chirurgica le si injectii intramusculare: .hi potermie .traumatisme hepatice .neoplasme cerebrale (ocazional) infarct renal (ocazional) . creatinina) .metastaze hepatice .angina pectorala .hepatita virala .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.anemii hemolitice. stari septice.. Valori normale . izoniazida) .pancreatita acuta . salicilati.toxice hepatice (medica mente) .postiradiere locala (radioterapie) . incluzand si traumatisme.dializa renala cronica deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie.eclampsie .infarctul cerebral (in saptamanile imedia t urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . Afectiuni osteomusculare. afectiuni hepatice se cundare consumului de alcool).rabdomiol iza (distrugerea tesutului muschilor striati. Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . infarcte mezenterice) . opiacee.administrarea unor medicamente (tratamentul cu hepar ina.leziuni intestinale (interventii chi rurgicale. sarcina.hipotensiunea acuta (infarct miocardic .medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de car bon). antrenand eliberarea in sange a un ui pigment muscular toxic – mioglobina). Miglobi nuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari). postinterventii chirurgicale pe cord) . V alori marcat crescute (peste 3000 UI/l) .intoxicatii cu ciuperci .arsuri . Valori scazute . clorpromazina.infarctu l pulmonar (crestere relativ usoara) . inima si c are joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).insuficienta coronariana .

Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica. cu sau fara icter. activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citol iza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime.pericardita . Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzi me: LDH1 – LDH5. dar cu valori mai mici.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . ciroza hepatica).ALAT (GP T) – alaninaminotransferaza . iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . ..administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o c restere a LDH si mai ales a ASAT . Aceste a pot fi: . valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara . Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta.ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cro nica.in hepatiata virala. in afectiunile datorate abuzului de alcool. Ornitilcarbamiltransferaza (O CT) este o enzima specifica hepatica.valoare GPT evolueaza paralel cu GOT. in distrofia acuta hepatica.valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepa tocitelor (celule hepatice).insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai m are crestere (de 20 pana la 100 de ori).in hepatita cronica persistenta. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare.determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . GPT – ul creste de 2-4 ori.posibi le variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziu ne hepatica. coma h epatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la ni vel mitocondrial. Enzimele hepatice (tr ansaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt: .o crestere si o scadere rapida sugere aza o afectiune biliara extrahepatica . Glutam athidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. Valori crescute Af ectiuni hepatice : .in ciroza hepatica une ori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate. Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. Utilizari . in bolile de inima (infarct miocardic ) sau in bolile muschilor scheletici.

izoniazida) arsuri .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori pest e limita normala) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele en zime) Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunz atoare barbatilor Alte afectiuni: . ciroza.administrarea unor medicamente (tratamen tul cu heparina. inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). cancer primar sau metastatic.ASAT (GOT) – aspartataminotran sferaza . clorpromazina. infarcte mezenterice) .infarct renal (ocazional) .hipotermie .leziuni intestinale (int erventii chirurgicale.med icamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon). Miglobinuria se intalnes te frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fiz ice mari (marsuri pe distante foarte mari). sarcina. obstructie biliara . incluzand si traumatisme. interventii chirurgicale si injectii in tramusculare: .deficit de piridoxal fosfat (malnutritie. tetracicline.postiradiere locala (radioterapie ) .neoplazii . granuloame.infarctul cerebral (in saptam anile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . Afectiuni o steomusculare. Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a fi catului sunt: .infectii urinare . Valori scazute . ischemie hepatica) . Infarctul miocardic acut Obezitate ( creste doar ALAT nu si ASAT.eclampsie .neoplasme cerebrale (o cazional) .pancreatita acuta . opiacee. salicilati.staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca.intoxiocatii cu plumb .intoxicatii cu ciuperci ..ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza .anemii hemolitice.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . afectiuni hepatice secundare consumului de alcool ).

Utilizari . Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afec tiunea hepatica.eclampsie . ischemie hepatica) .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in anteceden te determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT . iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori .in hepatiata virala.valorile extrem de ridicate sugereaza necro za activa a hepatocitelor (celule hepatice). ALAT (GPT) reprezinta indi catorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. ciroza. Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub f orma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. Acestea pot fi: .determinari repetate in scopul stabiliri i evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energe tica grava la nivel mitocondrial. . in distrofia acuta hepatica. cancer primar sau metastatic. obstructie biliara. Aceast a enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica.in cir oza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de ac tivitate. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. Ornitilcarbam iltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica.in hepatita cronica persistenta.staza sau compresie venoasa ( insuficienta cardiaca. valorile GPT (ALAT) cresc de pe ste 10-20 de ori peste limita superioara . incluzand si traumatisme. dar cu valori mai mici. in bolile de inima (i nfarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici. Afectiuni osteomusculare. Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale.pentru diagnosticul diferential al afec tiunilor hepatobiliare si pancreatice . in afectiunile datorate abuzului de alcool. In hepatita acuta virala se inregis treaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta.o crestere si o scade re rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica .Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepat ita acuta si cronica. Va lori crescute Afectiuni hepatice : . Aceasta enzima este un indicator s ensibil de leziune hepatica.valoare GPT evolueaza parale l cu GOT. GPT – ul creste de 2-4 ori. cu sau fara icter. activa in ciclul de reacti i biochimice ale organismului (ciclul Krebs).medicamente si substante chimice h epatotoxice (tetraclorura de carbon). granuloame. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . ciroza hepatica).

clorpromazina. globule albe si trombocite).postiradiere locala (radioterapie) . opiacee. salicilati.leziuni intestinale (interventii chiru rgicale. timp de coagulare. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori peste limita norma la) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime) Niveluri le sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbati lor Alte afectiuni: . Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (mars uri pe distante foarte mari).mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele m uschilor striati: muschii scheletului. formula leucocitara.anemii hemolitice. Va lori scazute .neoplasme cerebrale (ocazional) . inima si care joaca un rol esential in tr ansportul oxigenului spre acesti muschi).intoxiocatii cu plumb .neoplazii .hipo termie . etc. In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se c oaguleaza .pancreatita acuta . din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.) Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa. Analize hematologice (hematocrit. izoniazida) .arsuri .. sarcina. infarcte mezenterice) .in farct renal (ocazional) . Infarctul miocardic acut Obezitate (creste doar AL AT nu si ASAT.deficit de piridoxal fosfat (malnu tritie.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . tetracicline.infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparin a. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). analiz a grupelor de sange.intoxicatii cu ciuperci .infectii urinare .

situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. dar ace stea contin hemoglobina putina. solid care este cheagul. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. respectiv a globulelor rosii e ste data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. Analizele hematologice cerceteaza numarul. prin febra. superior. care s e numeste ser si intr-un strat inferior. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. apoi acesta se combina cu o substanta ant iocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. care constituie hematocritul. Sca derea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie r educerii continutului globulelor rosii in hemoglobina.la barbati = 13-16 g la 100 ml sange .la copii 2-15 ani = 36-39%. Exista si cazuri de anemii hipercrome. Scaderea hematocritul ui se observa in anemii. Din elementele celulare sanguine se realizeaza ana lizele hematologice.la femei = 11-15 g la 100 ml sange.la barbati = 40-48% la femei = 36-42% . Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) . pri n varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin creste rea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). Valori normale ale hemoglobinei: . Hematocritul se poate defini ca fiind vol umul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. Cresterea hematocritului se inta lneste rar. anemia se datoreaza scaderii numarului d e globule rosii (hematii). Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sang e. numit h emoglobina. forma. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medic ale biochimice si serologice. solid. In urma acestei operatii se observa separa rea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior. fie in grame la 100 ml sange. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nive lul plamanilor. Daca in eprube ta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. format din globul e rosii. constituit din elementele celuare necoagulate. Valori normale ale hematocritului: . alaturi de numaratoarea globulelo r rosii si de dozarea hemoglobinei. Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Procedeul const a in recoltarea sangelui dintr-o vena. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. fie scaderii numarului de globule rosii. Hematocritul. la celule. in care cu toate ca sangele c ontine hemoglobina in limitele normale. lichid constituit din plasma si str atul inferior.dupa cateva minute. care se cen trifugheaza puternic la o centrifuga. caracteri sticile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. dar se se para tot in doua straturi: stratul superior. in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui.

Numaratoarea se face pe u n volum foarte mic de sange. Cresterea numarului de globule rosii pes te 5. Scaderea procentului de neutro file se produce in bolile infectioase cronice. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descr is mai multe tipuri de globule albe. Pentru aceasta este nevoie de o pi catura de sange recoltata de la un deget sau din vena. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. care se exprima in procente.copii (1-5 ani)= 4. in imbolnavirea m aduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora. care trebuie tratata. boli infectioase acute si cronice. boala rara.5 milioane la femei indica o anemie. etc. Un numar foarte crescut de leucocite pe ste 20. V alori normale ale numarului de globule albe: .8 milioan e pe 1 mm cub. in anemii. C resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute. Un numar crescut de leucocite (le ucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. peritonite. subalimentatie etc. O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3. organismul lupta impotriva infectiilor.9 milioane pe 1 mm cub . Polinuclearele sau granulocitele eozinofile .2-5. Valori normale ale numarului de globule rosii: . Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar m are de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii.5-4. Polinuclearele sau gran ulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange.6 milioane pe 1 mm cub . lipsa de f ier si de vitamine. Este o scadere relativa prin cres terea procentului altor tipuri de leucocite. septicemii. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidrat are) si in poliglobulie (eritrocitoza).Globulele rosii pot fi numarate la microscop. fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.barbati = 4. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii d eosebit de grave. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite. Scaderea numarului de leucocite s ub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri. dintre cele mai importante. de o bicei atunci cand creste si numarul de leucocite. intoxicatii cu diferite substante chimice. Anemiile sunt produse de numero asecauze: pierderi mari de sange (hemoragii). st ructura si functii. boli produse de paraziti.la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.femei =3. in infecti ile cronice si in general in toate bolile insotite de febra.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub .7-4.

trombocitele se aduna in gramezi si contrib uie. infarcte. accidente vasculare cerebrale.C. fapt ce poate predispune la sangerari. crescut) arata ca.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangereare a vaselor sanguine. chiar dupa leziuni foarte mici. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. se determina t. d upa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci l a oprirea hemoragiei. cu producerea de cheaguri. scazut (sub cin ci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagul area sangelui chiar in vasele sanguine. indica o perturbare in mecanismul de coagul are a sangelui.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in caz ul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. Analiza nu se face pe lama. Timpul de coagulare (T.c. In caz de hemoragie . Depasir ea acestui timp (T. la hemoragii.S.C. cresterea numarulu i de trombocite.C. asa cum se intampla in unele infectii mi crobiene. Numaratoa rea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui.Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile ale rgice. impiedicand circulatia in vase.S. in a fara corpului ci chiar pe organismul omului. Scaderea trombocitelor sub 80 000. tromboflebite. Prelungirea T. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. au ro lul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. Cu un ac se inteapa usor lobul urec hii astfel incat sa iasa o picatura de sange. Valori normale ale timpului de san gerare: 3-4 minute. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Din contra. prin leziuni ale vaselor sanguine. se recomanda numaratoarea trombocitelor. etc. Scaderea relativa a limfoc itelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice. De aceea. inainte de orice o peratie. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. in bolile virale si bolile de sange. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei . Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi. Timpul de sangerare (T.) Este o analiza care se efecteaza tot in sco pul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. coagularea sangelui se face cu intarzie re. Un T. cu tendinta la hemoragie.

De asemenea. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stra tului inferior compus din globule rosii. fapt ce predispune la hemoragii. etc. inalt de 200 mm.la femei = 6-13 mm la o ora. mai mare. 5-15 mm la 2 ore . Valori normale ale vit ezei de sedimentare a hematiilor: . se observa cum deasupra se separa plasma. o cr estere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica.la barbati = 3-10 mm. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptu l ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii. la o ora. ori prea rapida. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o a naliza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelu i. la persoanele care prezinta sangerari r epetate din cavitatea nazala (epistaxis). Dep asirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelu i.). dupa un tratament cu medicamen te anticoagulante. Val ori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. cu atat valoarea VSH este maicrescuta. etc. . Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. medicul mai poate recomanda si alte analize. cu aspirina. boli de ficat). Din aceasta cauza. fara ca sa fie centrifugat in prealabil. in lipsa vitaminei k. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. pentru a se stabi li daca nu exista riscul unei hemoragii. Valoarea VSH se socoteste dupa nu marul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. heparina. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei. o boala cro nica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (fic at. dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. etc. se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. 1-20 mm la 2 ore .. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste no rmal a valorii VSH. Timpul Quick sau timpul de prot rombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Daca un tub subtire.). a ceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. Rezultatul analizei se exprima in timpul nec esar pentru coagularea plasmei. salicilati. d e a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost ame stecat cu o substanta anticoagulanta. fapt ce predispune la hemoragii. In afara de analizele mentionat e. necesar pentru coagularea plasmei. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (bol i de sange. etc. Intr-o eprubeta peste pl asma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. gingii (gingivoragii). in secu nde. rinichi. plamani. Toate aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta.la copii mici = 7-11 mm l a o ora. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine.Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop.

Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difer a din punct de vedere imunologic. ale rinichilor. etc. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine s istemul OAB si sistemul RH. cu exceptia grupei AB(I V). de aceea au fost numiti “primito ri universali” de sange. Pe de alta parte. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. Dupa cum valorarea VSH scade. Pe baza acestor deosebiri in co mpozitia sangelui. De aceea aceste persoane au fost nu mite “donatori universali” de sange. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiect ii care poseda alte grupe sanguine de sange. med icul isi poate da seama si de evolutia bolii. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sangu ine. in boli hepatice. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate in fectiile acute microbiene si virale. in unele boli parazitare. se mentine sau creste. Transf uzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produc e accidente grave de transfuzie. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutino gene) i s-a spus si gange de grupa zero (0).Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. In acest caz. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange s a nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpi i anti-B. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau d upa luna a patra de sarcina. pot pr imi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. fara teama de a se produce accident e de transfuzie. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. in boli tumorale. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se pu tea sti in cazuri de boli si accidente grave. Exista doua aglutin ine: anti-A si anti-B. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antige n numita aglutinogen. oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). chiar in lip sa altor simptome de boala. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele r espective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulel or rosii. in tuberculoza. in reumatism. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala cons titutional. ori la persoanele mai in varsta. BIII si ABIV. Dar in mod obisnuit. Grupele umane san guine in sistemul OAB Denumire Prezent Prezent a a anigenului a anticorpilor gru pei sanguine pe globulele in ser rosii 0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B De la cine se poate primi sange Num ai de la grupa 0 La cine se poate da sange La toate grupele (donator . Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. serul oamenilor. in anemie. Dar VSH poate creste si in unele c onditii fiziologice. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I.

Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata.A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba t recuta grupa sanguina pe cartea de identitate. a avortului. ca si mama. in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. lucru foarte d ificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. S istemul Rh AB sau IV A si B Nu are universal) Num ai la grupa A si AB Num ai la grupa B si AB Num ai la grupa AB Sistemul Rh . Iar in timpul celei de-a doua sa rcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe car e le distruge (hemoliza). a nasterii. la o persoana Rh negativa. cu complicatii grave. De asemenea. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. Daca si mama si so tul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. Pe baza sistemului Rh. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defe cte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. sangele copilului trece prin placenta in s angele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negativ e. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca s i tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negat iva) cu . provocandu-i icter si anemie grava. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schi mba in timpul vietii. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. produc aglutinarea globulel or rosii ale donatorului. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). Cu ocaz ia sarcinii.prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Daca copilul este Rh negativ. Deoarece globu lele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. daca amb ii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici u n fel de urmari neplacute pentru copil. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. Desi s-au fac ut unele speculatii. caci lipsind facto rul Rh. care c u ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. sangele acestora poa te fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama. globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (R h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din popul atie. copilul fiind Rh pozitiv. Dar in cazul un ei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. O mama Rh negativa care are un sot Rh po zitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri.

.

in tesuturile organismu lui. aceste analize se mai numesc si analize serologice. Analize imunologice (sifilis. In acest c az. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile ami ntite. Daca sotii sunt Rh pozitivi. Acesti anticorpi se gasesc in sange.anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. boli virale) Generalitati Imunologia este stiinta care se ocupa cu studiul imunitatii organis mului. rezistenta la boli fie facand o boala (pe care a doua oara nu o mai fac ). Analizele imunologice se bazeaza pe reactia (unirea) dintre ant igenul specific si anticorpii specifici din serul care se cerceteaza. lapte. de unde pot fi pusi in evidenta cu ajutorul analizelor imunologice. Daca ele sunt Rh negative trebui e sa primeasca un sange identic. etc. virusurile. Anticorpii Anticorpii sunt substante c himice complicate pe care ii fabrica organismul ca raspuns la patrunderea in san ge a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt microbii. anticorpii se formeaza si atunci cand in organism patrund (pe cale digestiva sau prin injectii) diferite substante cum s unt serurile si vaccinurile. De asemenea. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. bruceloza. Unele persoane au o imunitate naturala adi ca sunt din nastere rezistente la o serie de boli. Asa se procedeaza in diagnosticul de labortor al gripei. febra tifoida. pe ntru fiecare boala. al hepatitei virale (antigen A) etc. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si soti i. cunoscandu -se anticorpii specifici. luni si ani. dar trebuie sa treaca 710 zile de la contactul cu antigenul pentru ca organismul sa poata fabrica suficienti an ticorpi cu care sa lupte contra bolii si care sa poata fi gasiti cu ajutorul ana lizelor de laborator. As tfel. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi g ravide. anticorpii sunt martorii une i infectii trecute (imunizare naturala) sau a unei vaccinari (imunizare artifici ala). Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la f etele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea antic orpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte. intr-o eprubeta. parazitii etc. urina. anticorpii din ser cu antigenul prepar at in laborator. etc. reumatism. uneori chiar toata viata. De aceea. punand in contact. toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factoru l Rh. Imunitatea este o stare de rezistenta a omului fata de bolile infectioase provocate de microbi. ei persista in organism chiar si dupa vindecarea bolii. In unele situatii. virusuri. se produce o reactie antigen-anticorpi. La baza imunitatii sta formarea d e substante protectoare numite anticorpi. Producerea de anticorpi incepe imediat dupa patrund erea substantei straine (antigenul) in organism. Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent patogen. In unele cazuri de boli. Cu alte cuvinte. fie vaccinandu-se contra unor anumite boli. Reactia an tigen-anticorp poate fi . Alte persoane isi castiga imu nitatea. se poate analiza si gasi antigenul care este necunoscu t. Deoarece pentru evidentierea anticorpilor din sange se foloseste serul de la omul bolnav sau sanatos. in acest caz se contraindic a alaptarea copilului. care se face vizibila c u ochiul liber prin diferite tehnici de laborator. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observa tie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii.

Chiar daca spirochetele dispar din corp dupa tratamentul cu antibiotice. tifosul exantematic si alte boli. Daca un bolnav cu sifil is. rezultatul se noteaza cu unul pana la 4 plusuri (cruci ). fara tratament. nas fie in alta parte a corpului. fie dupa o vindecare naturala. anticorpii produsi de spirocheta sifilisului se pot pune in evidenta cu ajutorul uneia sau a mai multor reactii: reactia BordetWassermann. cantitatea de anticorpi sifili tici din ser scade rapid sau anticorpii pot chiar sa dispara din sange. adica anti corpii. se trateaza corect cu antibiotice de la primele simptome de boala (atunci ca nd apare sancrul sifilitic pe organele genitale). Analizele imunologice se f ac pentru diagnosticarea urmatoarelor boli: Sifilisul Dupa 4-5 saptamani de la i nfectie. ractia V. anticorpii sifilitici mai persista mult timp in sang e. po liomielita. se spune ca analizele au iesit "pozitive" iar in absenta anticorpilor analizele sunt socotite "negative". dupa 2-3 luni de tratament. Uneori bolnavul vine prea tarziu la laborator. fie pe pielea omului. Aceste analize se fac pentru desco perirea acelor boli la care nu este posibil sa se puna in evidenta angentul pato gen cauzator de boala (microb. Reactia ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anti corpii antistreptococici.L. fie in gat. Cand se intalnesc astfel de situ atii se fac analize suplimentare. reactia Kline. specifice pentru sifilis. brucelorza. oreionul. de exemplu: febra tifoida. care se numesc antistreptolizine.. Persoanele cu analize "pozitive" care sunt casatorite sunt obligate sa-si duc a la laborator si partenerul pentru a i se face analiza de depistare a anticorpi lor sifilitici. hepatita etc. prin cautarea in sange a anticorpilor care au fost produsi in organism sub influenta agentilor patogeni. virus etc.R . Reumatismul Este produs (printre alte cauze) si de catre infecti a cu streptococ. Anticorpii produsi de streptococ se pot depista in sange dupa c irca 2 saptamani de la infectia streptococica unde persista timp de 3-6 luni de la infectie.D. reactia Meinicke. dupa cum urmeaza. In unele cazuri. Microbul poate sa dispara d e la locul de intrare si se localizeaza in diferite organe din corp. Rezultatele se expri ma in unitati ASLO/ml ser. cand sifilisul a atins si sistemul nervos. Analizele de mai sus nu sunt totdeauna specifice pentru sifilis. In raport de cantit atea de anticorpi gasita. In cazul in care i n ser exista anticorpii sfilitici.facuta fie in eprubeta. cercetarea antico rpilor sifilitici se face si din lichidul cefalorahidian extras din sira spinari i. Insa daca boala este descoperita si tratata prea tarziu (dup a luni sau ani de la infectie) atunci si disparitia anticorpilor din sange se fa ce incet. Valori normale: 166-200 U/ml O reactie pozitiva cu va lori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infe ctie cu streptococ. reactia Kahn si altele.) din anumite motive. diagnosticul de laborator se poate pune retrospe ctiv dupa ce a trecut boala. . in unele caz uri pot apare analize pozitive si in alte boli.) acestea cerceteaza urmele lasate de boala. dupa ce microbul a disparut din organism. fie dupa o vindecare in urma tratamentului cu antibiotice. infectii cu strep tococ. pojarul. asa incat laboratoru l poate preciza daca este vorba sau nu de aceasta boala. in timp de luni sau ani. In toate aceste cazuri. asa cum se intampla in sifilis. In bolile produse de virusuri (gripa.

dand reactii fals pozitive. In unele cazuri re actia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. care se gaseste la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. in mod normal omul sa natos nu are in ser FR. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptoc oc mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. boli de inima.chiar daca in prezent microbul nu se mai gaseste in organism. pentru ca singura nu poate pune diagnosticul de boala. Analiza este ajutatoare. Revenirea la nor mal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand creste rea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ. pneumococ e tc. etc. se noteaza cu 1-4 plusuri. Febra tifoida Pentru d iagnosticul acestei boli se foloseste reactia Widal. Proteina C reactiva Este o proteina serica normala. numitorul reprezentand limita inferioara pana la care reactia antigenanticorpi este vizibila in eprubeta. Prezenta proteinei C reactive in sange se noteaza cu 1-3 plusuri. la repetarea analizei.) in inflamatii (reumatism). De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. atunci diagnosticul de febra tifoida este sig ur. Daca reactia este pozitiva. Pentru analiza FR se folosesc urmatoarele doua teste: Reactia L atex-FR. amigdalita. care este pozitiva la circa 80% din bolnavii cu artrita reumatoida. fara sa pr ezinte semne de infectie streptococica. Rea ctia nu este pozitiva in cazurile de reumatism articular acut. concentrat ia anticorpilor creste de 2-3 ori. Iar daca dupa 7 zile. De aceea aceste persoane trebuie sa cun oasca ce vaccinari recente au facut si sa comunice acest lucru medicului. dar reactia care este pozitiva la un nivel de peste 1/10 indica prezenta FR. Valorarea reactiei este max ima in prima luna de la infectie si descreste dupa cateva luni fara ca totusi an ticorpii sa dispara complet din sange. se poate s uspecta o febra tifoida. in infarctul miocardic. Reactia Waaler-Rose. Analiza ASLO se recomana atat pentru dep istarea infectiilor streptococice (faringita. Rezult atele se dau sub forma de fractie. fara sa aiba legatura cu infecti a streptococica. scarlatina) cat si pen tru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare. Persoanele care au fost vaccinate contra febrei tifoide cu vaccin antitific produc anticorpi care pot falsifica rezultate le analizei. Analiza factorului reumatoid (FR) Factorul reumatoi d este o substanta anormala care se gaseste in serul bolnavilor cu dureri aritic ulare reumatismale cronice (artita reumatoida). in tumori. boli de rinichi(glomerulornefrita). Tifosul exantematic Se depisteaza prin reactia Weil Felix care are aceeasi s emnificatie si se interpreteaza la fel ca reactia Widal Bruceloza . Valori normale: 0-1 /100 Daca anticorpii gasiti in ser sunt intr-o concentratie mai mare.

rujeolei. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile . mai ales de catre persoanele ca re lucreaza in zootehnie.tipul B de virus este transmis omului prin injectii. la marea majoritate a bolnavilor. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. de 2-6 saptamani. reactia de fixare a complementulu i (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN). presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de v edere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. . Cu ajutorul acestor reactii serolo gice se poate pune diagnosticul de gripa. mai multe luni d upa vindecarea clinica. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase s i in institutele de cercetare. Trebuie stiu t ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. In unele cazuri antigenul Australia apare in s angele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lung a de incubatie (2-6 luni). Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutoru l laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HB). O analiza curenta care se face pentru diagno sticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). de oreion. maini nespalate) si produce o hepatita cu cara cter epidemic si cu o perioada de incubatie scurta. de rujeola. antigenul Australia dispar e din sange. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . Analizele sunt considerate pozitive cand tirul react iei Wright depaseste 1/100. de asemenea. alimente. Bolile parazitare . Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sa nge antigen Australia. tr ansfuzii. Omul sanatos nu poseda in sang e anitocorpi ai brucelozei. etc. persoanele care poseda AgAu n u pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. In concluzie.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange ac estea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . situatie ca re.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . iar cel al reactiei Huddleson 1/200. ajuta la punerea unui diagnostic precoce.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. etc. pe cale genitala si probabil pe cale orala. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. poliomielitei. Bolile virale L a aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor spec ifici in ser. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu ic ter (galbinare) ci si in hepatita fara icter.tipul A de virus este transmis omu lui pe cale orala (apa. Pentru depistare se fac reactiile Wrigh si Huddleson. . operatii. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. de poliomielita . Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe.Este o boala care se ia de la animalele bolnave. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urma torele analize: reactia de hemaglutinare (HA). care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. Aeste analize sunt singurele care pot stabili diagnosticul de boala pentru ca mi crobul burcelorzei nu se poate depista totdeauna.

atunci cand intra in contact cu un bolnav detuberculoza. anticorpii respectivi dispar treptat din sange. Aceasta reactie se manifesta dupa cateva ore sau zile de la injectie prin roseata. de paraziti. Se injecteaza in pielea de la nivelul antebratului o c antitate mica de tuberculina (un extract de bacili ai tuberculozei). ID R la tuberculina apare pozitiva. prin vindecarea infectiei tuberculoase. Reactia Cassoni se face prin injectare a la antebrt a unui extract din parazitul Taenia echinococcus.Pentru depistarea acestor boli se fac rareori analize imunologice. pentru ca astfel organismul sa poata produce anticor pi contra acestei boli Reactia la brucelina depisteaza persoanele bolnave de bruceloza. la copii si tineri li se face in mod obligatoriu IDR la tuberculina cu sco pul de a depista pe aceia care au reactie negativa. daca omul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatiozei sau chistului hidatic se produce o r eactie puternica Reactia Dick poate pune un diagnostic retrospectiv de infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii Reactia Schick arata daca un copil are sau nu anticorpi de difterie. IDR se comp leteaza si cu alte analize imunologice mentionalte anterior . De a ceea. organismul a capatat o oar ecare rezistenta. Ele se pot infecta mai usor si mai rapid la varsta adulta. In mod no rmal peste 60% din copii si tineri si peste 90% din adulti au in organismul lor o veche infectie tuberculoasa care s-a vindecat fara ca omul sa stie ca a fost i nfectat. se face analiza Weinberg-Pirvu. umflatura. care poate depista in ser anticorpii produsi de parazit. macarime. Persoanele care nu au venit niciodata in contac t cu bacilul Koch au IDR la tuberculina negativa adica nu prezinta nici o reacti e in locul unde s-a injectat antigenul. In raport de marimea diametrului re actiei. extracte de microbi. In raport de marime a acestei reactii se poate aprecia daca omul are in organism o infectie tubercul oasa si daca aceasta infectie este de data recenta sau este mai veche. in special la nivelul pielii. Dupa scoaterea chirurgicala a parazitului (chistul hidatic) din corp. uneori durere. de ciuperci sau alte toxine ale acestora) atunci in piele. Astfel. Dar. Dupa 24-72 ore se observa daca la locul infectiei apare reactia locala. la locul injectiei are loc unirea antigenului cu anticorpii producandu-se o reactie locala antigen-anti corp. in vederea unei vaccinari cu vaccin contra tuberculozei (vaccin BCG). Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala. rezultatele se noteaza cu plusuri de la 1 la 4. un fel de imunitate impotriva bacilului Koch. daca se injecteaza in piele o picatura de antigen (microb omorat. Reactii intradermice Iat a cele mai importante reactii alergice ale pielii (reactii intradermice) care se fac la antebrat: Reactia sau intradermoreactia (IDR) la tuberculina – se face pen tru a preciza daca in organism este sau a fost o infectie recenta cu bacilul tub erculozei (bacilul Koch). In cazul in care nu are anticorpi el se vaccin eaza cu vaccin atidifteric. boala frecventa produsa de parazitul Taenia ehinococcus. In acest caz. Punerea in evidenta a anticorpil or se face nu numai in sangele sau serul bolnavilor sau a fostilor bolnavi ci si in tesuturile lor. Numai in hida tidoza (chist hidatic).

boala fanului. pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea cr ea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate. Daca atat ant icorpii de tip IgG cat si anticorpii IgM sunt negativi. ciuperci. Antic orpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai est e necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii. praf de ca sa. se mai fac IDR pentru depistara unor boli alergice neinfectioase (astm pulmonar. Daca atat IgG cat si IgM sunt negative. parazitolog s i medicul de laborator. boala pro dusa de un parazit care se ia din carnea de porc bolnav ce n-a fost suficient pr elucrata termic De retinut! Toate aceste reactii imunologice facute fie in eprub eta. Este bine ca acest lucru sa fie cunoscut i n prealabil. Toxoplasma gondii Acelas i tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii. Rubeola Astfel in cazul rubeolei. sifilisul sunt i nfectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta risc ul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi. urtic arie etc. inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoane le infectate mai ales in cursul epidemiilor de rubeola. paraziti. o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste se mnificativ in cursul a 2-3 saptamani. recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea ma surilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor. Analize medicale premergatoare sarcinii Rubeola. In afara de rmoreactiilor cu extracte de bacterii. infectia primara cu virusul citomegalic. fie de reactivare a unei infectii latente. etc. moartea fatului in uter sa u malformatii fetale. Deoarece in ultimul timp. toxoplasmoza. . pacienta nu prez inta imunitate fata de oxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarci nii. in absen ta anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp in delungata (imunitate cu titru inalt). din fulgi. polen. prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca p acienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie . Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt. Pentru a depista aceste cazuri rare este n evoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician. fie pe pielea omului (indiferent daca sunt pozitive sau negative) se repeta la diferite intervale de timp atat pentru stabilirea unui diagnostic corect cat si pentru a constata daca tratamentul facut a avut efectul scontat.Reactia la trichinelina ajuta la punerea diagnosticului de trichinoza.) cu extracte din peri de animale. In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza ac este infectii. plante. prezenta sau bsenta imunitatii. In functie de tipul anticorpilor depistati se poate aprecia stadi ul infectiei.

o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis consti tuie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical. Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa .agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatu l dupa saptamana 20 de sarcina. dar mai al es asupra sanatatii unui viitor copil. Din acest motiv diagnosticul precoc e. ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata po sibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de anatate a cuplului. pentru a diagnostica din timp anumite afectiu ni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul s arcinii.copilul. Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate inta mplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratame ntului adecvat se numara si avortul spontan.ro Sifilisul Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la am bii parteneri. De aceea.Virusul citomegalic Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. Aceste anal ize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "pa nica" viitoarelor mame. Infectia cu HIV Serologia pentru HIV ar trebui e fectuata la ambii parteneri. daca pre-conceptio nal pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (s ituatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la viitoarea sarcina. Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sar cinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii. In pri mul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infect ii congenitale. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poat e determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic. utila in special pentru diagnosticarea anemiilor ( cel mai frecvent a anemiei feriprive. a betatalasemiei minor sau a altor hemoglo binopatii). Sursa: www. prezinta risc asupra fatului. Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri es te foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate. survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei inf ectii deja existente. inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. Infe ctia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte i nfectii congenitale. bineinteles cu acordul acestora. Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligato riu din acest proces de pregatire. Infectia cu Chlamy dia trachomatis Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conc eptie se numara si hemograma. Uneori. Treponema pa llidum . Infectia cu virusu l citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara.

Ei nu sunt periculosi pentru om si in un ele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor mi crobi mai periculosi. in orice produs provenit din organismul omului: sange. Prezenta anticorpilor de tip IgA se asocia za intotdeauna cu o infectie activa. produc stari de boala. coprocultura. In toate aces te produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii. Cand microbii cresc pe mediile lichide. in bolile cu stari febrile prelun gite. virgula (vibrioni). organe genitale. sputa. in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. Ei au diferite forme: punct (coci). In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la d igerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. a endocarditei si septicemiei. urechi. care se prepara in niste cutii de sticla. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici. un m icron fiind a mia parte dintr-un milimetru. Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele o mului care comunica cu mediul exterior. . Analiza microbilor din sange (hemocultura) Aceasta analiza se face in bolile infectioase. Analize microbiologice (hemocultura. acoperite. ei nu se gasesc in m od normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber. din boli ale pielii) Generalitati Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de mi crobi. ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: . spirale (spirochete).cauzeaza boala. dar laboratorul fol oseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzato ri ai bolilor. asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme. microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali. ei tulbura mediul. unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului. bila . Totusi. urocultura. secretii ale organelor genitale. gat. etc. care pot cauza infectii acute si cronice. anal iza microbilor din nas. in unele situatii de slabire a rezistentei organismului. bilicultura. secretii provenite din gat. provocate de o serie de microbi: staf ilococi. a febrelor p aratifoide. urina. Cocii se aseaza de o bicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi). . Pe mediile sol ide. sputa.a antigenului in secretiile genitale. urechi. betisor (bacili). lichid e si solide.prin cresterea mic robilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale. de 1-10 microni.prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de or i. materii fecale. streptococi. Microbii patogeni . Anali za se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide. Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice.

nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special s teril care . pielita. tific). nici saprofit i nici patogeni. De aceea. piocianic etc. Microbii cauzatori ai acestor boli su nt: bacilul coli (colibaciloza). otita). Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura) De ob icei. enteroc olitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa. Klebsiella. proteus. de la omul bolnav. gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul g atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile mi crobiene (amigdalita. In afara de acesti microbi. proteus. rinita. Uneori se mai gasesc si levuri. alimente. Analiza mic robilor din urina (urocultura) Urina proaspata nu contine microbi. levuri. care ii raspandesc prin materiile fe cale. Secretiile farin giene. piocianic. infectii ale intestinului gros (colita) ori infe ctii ale intregului intestin (enterocolita). Acesti microbi patogeni se gasesc nu numa i la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi. Analiza microbilor din nas. rinofaringita. bacilul tuberculozei. ricketsii etc. boal a care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noas tra de calatorii straini sau indigeni. se inmultesc si provoaca infectii ale i ntestinului subtire (enterita). bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei. Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli). deseuri ce n u au fost folosite de catre organism. prezenta microbilor in urina. faringita. mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei or ganismului la infectii). etc. bacilul piocianic. Recoltarea urinei pentru urocu ltura se face in conditii speciale. bolnav ul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome. materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin. bacilul febrei tifoide. streptococi. se va analiza si urina partenerului. mentionate anterior.pneumococi. colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecal e. gat si urechi Nas ul. fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase. bacili (coli. De aceea. astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele). mai ales in cantitate m are de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a c ailor urinare (nefrita. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii p atogeni. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesi stita. bacili. coli. spirochete. stafilococi.) in urma greselilor de alimentatie sau a tratament ului cu antibiotice pot deveni agresivi. deoarece in mult e cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi. bacilul proteus. cistita). Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange. la femei. Analiza microbilor din bila (bilicultura) Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la la borator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii. De aceea. se pun mai bine in evi denta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. pentru a se recolta sang ele in acel moment.

in special la cop ii. Analiza microbilor din secretiile organelor genitale O serie de micro bi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (p rostatita).se trimite la laborator. tot pentru acelasi motiv. urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii. de unde sunt raspanditi prin vorbire. la persoanele care tusesc. apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la . Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca. difterie. tuse si stranut. De aceea . de pne umonie (pneumococ. care produce pneumonie. in decurs de doua luni. in special la copii si tineri. La femei scurgerile sunt date de uretr ita. copii din colectivitati inchise (crese. pentru precizarea diagno sticului de tuberculoza. klebsiella). gradinite. producand scurgeri purulente. pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza. meningita etc. faringitei. In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa. de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). Uneori. atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi. ca pneumococul. sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva. bacilul difteric etc. vaginita sau de metrita. Dator ita dificultatilor de a descoperi BK in sputa. Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor. sputa se inoculeaza la cobai. etc. m eningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. caci prin raspandirea acestora in cole ctivitate se pot produce epidemii de scarlatina. In afara de microbii care se gasesc in m od normal in gura. numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia. gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprof iti. Alti microbi. De ase menea. Gonococul este microbul blenoragiei. gura. la bolile de inima si reumatism. Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la per soane sanatoase. Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului. ele facand boala in circa doua luni. scoli) nu trebuie sa aiba i n gatul si nasul lor microbii mentionati. rezultatele analizelor dureaza fo arte mult. P e langa microbii din nas. gat. sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia ex pectoratiei. nici persoanele care ingrijesc copii sau care l e prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. Streptococul beta hemolitic este agentul patoge n al amigdalitei. sifilisul). Analiza microbilor din sputa Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare s ituate in gura. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune probl ema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de strept ococ. al scarlatinei si reumatismului. stafilocolul aureus hemolitic. Bacilul dift eric determina difteria. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte an tibiotice. Cresterea si inmultirea BK pe aceste medi i se face foarte incet.

Sunt produse de catre micro bii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. din sira spinarii pentru a cauta microbii car e produc boli ale sistemului nervos (creier. caci desc operirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapi da a sifilisului. me ningita etc. putina. se a nalizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic. bacilu tuberculozei. bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat. proteusul. fu runculul. Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat. de virusuri sau avand o baza a lergica se rezolva de la caz la caz de catre medic. bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfecta nte. E xista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genit ale care sa explice scurgerea. etc. Analize parazitologice si virusologice Analize parazitologice Numerosi paraziti patrund in corpul omului fie datorita apei si alimentelor cont aminate cu oua de paraziti. cu seringa. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie. pentru descoperirea lor se analizeaza . in aparatul digestiv. Analiza secretiilor in bolile pielii Bolile pielii: eczeme. erizipelul. Aceste infectii produse de microbi banali. Levurile (ciu perciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent t ot la femei. in ficat. in caile urinare si in alte organe.) precum si de virusuri si paraziti. Ei patrund fie p rin porii pielii. iar uneori se vindeca si sin gure. streptococul. Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecv ent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza. dupa o raceala. iritatia. el trecand in sange. foliculita. bacilul antraxului si levurile.un contact sexual infectat. Parazitii se localizeaza in sange. Dar cand se dezvolta in cantitate foarte m are sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. In aceste cazuri secretia este red usa. De aceea. etc. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ. intepaturi. fie prin rani. apare numai dimineata. plagi infectate. pe un tampon de vata steril. este foarte import ant ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru. De aceea. abcesul. Inain te de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale. dupa oboseala sau eforturi f izice. Cei mai intalniti micro bi sunt: stafilococul. Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian Acest lichid se scoate de catre medic. maudva spinarii) ca: encefalita. chiar la cele sanatoase. Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in lezi unile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni. timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste. piocianicul. zgarieturi. etc. fie datorita intepaturii unor insecte care introduc parazitii in sange. st reptococ.

Parazitul traieste in bila si in sucul duodenal. Nu se vor aduce la analiza paraziti sau fragmente de paraziti in stare usca ta. se cauta in materiile fecale ouale de paraziti. Uneori chisturile de Lamblia se elimina prin fecale. etc. Dar in materiile fecale nu se gasesc totdeauna ouale parazitilo r. Daca s-au desco perit in materiile fecale paraziti adulti si acestia sunt recunoscuti. mai ales in perioda febrila a bolii. Se recomanda ca parintii sa observe din cand in cand scaunul copiilor lor p entru a putea descoperi din timp prezenta viermilor intestinali. Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) L ambliaza este o boala. oxiuri (enterobius vermicularis). producand inflamatia cailor biliare. atunci acesta se introduc e cu o pensa intr-o sticla cu spirt sanitar si se aduce la laborator pentru anal iza. Prezenta sa in secretia uretrala sau vaginala nu pr oduce totdeauna semne de boala. Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi. De aceea. Asia. Paraziti ai cailor ur ogenitale Parazitul microscopic trichomonas vaginalis se intalneste frecvent la femeie si mai rar la barbat. materiile fecale. analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetat a de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana. tricocefal si al tii. daca se inspecteaza atent materiile fec ale. De aceea. insa in anumite perioade se manifesta prin irita tia cailor urogenitale cu . Parazitul se pune in evidenta in sangele bolnavilor. Depistarea oualor de paraziti intestinali. pentru a putea surprinde faza can d parazitii depun oua. de unde pot fi puse in evidenta cu ajutorul microscopului. mai frecventa la copii. America Latina sau la persoanele care au calatorit in aceste tari. de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci num ai la microscop. deoarece acestia hranindu-se cu sange si cu substantele hranitoare destinate org anismului omului produc slabirea si anemierea acestuia. In cazul in care parazitul nu poate fi identificat sau recunoscut. impune un trat ament de urgenta pentru omorarea si eliminarea parazitilor adulti din intestin. deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi. panglica (taenia). b olnavul se poate considera vindecat. mai ales in regi unile unde acesta se intalneste frecvent si la animale.sangele. provocata de parazitul Lamblia sa u Giardia. In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal. Tot in bila poate fi gasit si parazitul galbezei (distomum hepaticum). Paludismul (malaria) este o boala produsa de un parazit microscopic (plasmodiu) care se dezvolta in s angele si tesuturile omului si care se transmite de la om la om prin intepatura tantarului anofel. Ca urmare a acestui fenomen. parazitii intestinali se prezinta sub forma de viermi intestinali: limbrici (ascaris lumb ricoides). Ac este oua sunt foarte mici. Daca dupa t rei analize efectuate la interval de doua saptamani rezultatele sunt negative. ci la diferite intervale de tim p. Dupa doua saptamani de l a terminarea tratamentului se repeta analiza pentru oua de paraziti. Paraziti ai sangelui Ace sti paraziti se gasesc mai ales la bolnavii originari din Africa. nu mai es te necesara aducerea de materii fecale la laborator pentru analiza. care se re colteaza cu ajutorul tubajului duodenal. el poate fi pus in evidenta numai in bila. urina. Paraziti intestinali De regula. nu se pot pune in evident a parazitii adulti. care se recolteaza din deget.

Deoarece parazitul nu se vede cu ochiul liber. 4. iar la femeie se recolteaza cu ocazia exam enului ginecologic. Virusurile sunt responsabile de numeroase boli infectioas e la om: gripa. in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical. trebuie sa aiba modificat la “tomograf” . ei cauta sa -si rezolve problemele de sanatate. Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analiz e sa fac pentru diagnosticul. mancarimi si scurgeri de secretii purulente. varicela) in care analizele pot depista mai rapid virusul cauzal al bolii.. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale cu ajutorul analizelor de laborator es te foarte greoi si dureaza mult. deci. De asemena. d aca ar fi facut. poliomielita.pentru a pune diagn osticul unor simptome. in restul bolilor se fo losesc analizele imunologice pentru depistarea anticorpilor din serul bolnavilor . timp in care bolnavul deja se poate vindeca. efectuarea unor explorari ar trebui asociata cu consult medical. ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema. De aceea. pojarul.” si urmeaza un simptom sau mai multe. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale. Analize virusologice Virusurile sunt cele mai mici forme de viata. hepatita. 3. Uneori parazitul se gaseste si in urina. oreionul. Cu exceptia catorva boli virale (turbarea. Analize recomandate in diferite afectiuni Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net. Lista de explorari este teoretica. desi imensa majoritate a ne-medicilor. gripa. care se masoara in milimicroni (un milimicro n fiind a milioana parte dintr-un milimetru). Cand unei persoane i se gaseste acest parazit ea va trebui sa stie ca numai tratamentul ambilor parte neri sexuali va duce la vindecarea tricomonazei.usturimi. nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. mai inainte ca pa razitul sa moara. 2. orice durere de cap. variola. ci il completeaza. secretia treb uie examinata proaspata.. ci numai pe animale vii sau pe celule vii. Secretia uretrala la barb at se recolteaza direct in laborator. De aceea. presupunand ca despre pacientul care solicita analizele. la microscop. varicela. ATENTIE: 1. virusurile nu se dezvolta in laborator pe mediile de cultura pe care cresc microbii. explorari etc. imediat dupa recoltare. turbarea et c. se stiu DOAR simptomele mentionate. trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de anali ze. nu se pot vedea la micro scopul obisnuit ci numai la microscopul electronic care mareste de zeci sau sute de mii de ori. pentru care va recomand CONSULT M EDICAL DE URGENTA. Listele cu explorari NU se refera la simptome le acute. examenul medical. nu este o anomalie. considera c a orice mic simptom.teoretic. Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare . uneori cateva saptamani. aparute de curand si agravate rapid.

creatinina. glicemie. eventual urografie. VSH. Constipatie cronica = timp de 3 luni. fibrinogen. Creatinina. examen coproparazitologic. tuseu rectal. . examen coproparazitologic. AST. Hemograma. Hemograma. creatinina. Proteine totale in sange. cel putin 3 zile/luna: Ecografie abdominala. Ciroza hepatica: Ecografie abdominala. creatinina. protrombina. Hemograma. 1. Ascita (lichid in burta): Ecografie abdominala. creatinina. eventual biopsia hepatica. Bilirubina total a. fibrinogen. examen sumar de urina. colesterol. desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa.examen sumar de urina.sau la “RMN”. 1. 1. proba de digestie. Hemograma. gl icemie. calcemie. proteine in urina. Albumina. proba de digestie. AL T. proba de digestie. AST. GGT. ALT. Cuprul seric si urinar. endoscopie digestiva superioara. examen sumar de urina. hormoni tiroidieni. VSH. colesterol. examen sumar de urina. 1. Colesterol. VSH. Creatinina marita? Ecografie de rinichi. AST. AST. colesterol. glicemie. ALT. examen coproparazitologic. proteine totale in sange. ALT. extragerea ascitei pentru analize. Imunograma. Bilirubina. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului. Hemograma. VSH. glicemie. Fierul seric. dar ar lua mult prea mult ti mp postarea ei aici. markeri virali pentru hepatita B si C. radiografie pulmonara. Proteine totale san guine. Uree. AST. coprocultura. endoscopie digestiva superioara. glicemie creatinina. Balonare: Ecografie abdominala. albumina din sange. VSH. examen sumar de urina. Astenie (oboseala): Ecografie abdominala. Bilirubina. colonoscopie. bilirubina directa. colonoscopie. Bilirubina. electrocardiograma. hormoni tiroidieni. glicemie. Ur ocultura. electrocardiograma. creatinina. 1. Addis. VSH. Fosfataza alcalina. paracenteza (sc oaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei. examen su mar de urina. colesterol. Exista explicatia acestui fenomen. ALT. endoscopie digestiva superioara. ALT. hemoragii ocu lte in scaun. biopsie renala. Diaree: Ecografie abdominala. Fibrin ogen. 1. Bilirubina. Examen urina pe 24 ore. eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie. colesterol. Hemograma. colesterol. H emograma. Teste de coagulare. VSH.

AST. Hemograma. glicemie. colesterol. 1. VSH. AST. eventual colonoscopie. Hemograma. glicemie. Hemograma. Ionograma sanguina. c reatinfosfokinaza. AST . troptest. eventual endoscopie digestiva superioara. examen sumar de urina. 1. Bilirubina. colestero l. radiografie pulmonara. Dureri de burta (abdomen)? Ecografie abdominala. examen sumar de urina. Hemo grama. 1. glicemie. VSH. amilaze. Dureri in piept: Electrocardiograma. Dureri in capul pieptului: Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu. Dureri la inghitit (deglutitie): Endoscopie digestiva superioara. ALT. examen sumar de urina. creatinina. colonoscopie. endoscopie digestiva superioara. . colesterol. Bilirubina. Bilirubina. ALT. examen sumar de urina. ra diografie abdominala pe gol. Bilirubina. ALT. creatinina. creatinina. creatinina . Dureri in lomba: Ecografie abdominala/ radiografie de coloana. 1. colestero l. AST. Hemograma. fibrinogen. ALT. ecografie abdomi nala. ALT. Dureri in stanga sub coaste: Ecografie abdominala. ALT. VSH. AST. eventual colonoscopie. examen ORL. 1. Dureri anala (rectala) la scaun: Rectoscopie sau colonoscopie 1. glicemi e. proba de digestie. Dureri in etajul mijlociu abdominal: Ecografie abdominala. Bilirubina. 1. glicemie. 1. examen coporparazitol ogic. VSH. glicemie. creatinina. creatinina. urografie. u rocultura. VSH. Bilirubina. creatinfosfokinaza MB. uree. AST. colestero l. examen de sputa. ALT . Hemograma. Hemograma. Dureri in dreapta sub coaste: Ecografie abdominala. Colesterol. examen sumar de urina. Fibrinogen. VSH.1. VSH. Addis. AST. examen sumar de urina.

Hemograma. endoscopie digestiva superioara. fibrinogen. uree. colangio RMN. Expectoratie cu sange: Radiografie pulmonara. fibrinoge n. Hemograma. Ficat marit (hepatomegalie): Ecografie abdominala. colangiografie endoscopic a retrograda. AST. electrocardiograma. 1. 1. colesterol. 1. colesterol. creatinina . ALT. ecografie abdominala. VSH. AST. Hemograma. eventual examen tomografic (CT). creatinina . AST. Icter / icter mecanic: Ecografie abdominala. bilirubina directa. eventual endosocpi e digestiva superioara. Sangerare din nas? . ecografie cardiaca. GGT. GGT. creat inina . ALT. RNA-VHC). endoscopie digestiva supe rioara. protrombina. celule canceroa se si culturi microbiene.1. ionograma sanguina. colesterol. examen de urina pe 24 ore. Bilirubina. Greata: Endoscopie digestiva superioara. bilirubina directa. protrombina. ALT. colesterol. Bilirubina totala. VSH. ALT. Albumina sanguina. 1. glicemie. glicemie.ALT. proteine in urina. Eliminare de paraziti (viermi) in scaun: Rectoscopie Examen coproparazitologic 1. Hepatita cronica: Ecografie abdominala. trigliceride. protrombina. Edeme la membrele inferioare = picioare umflate: Ecografie abdominala. viremie (DNA-VHB. test de sarcina. VSH. fibrinogen. albumina in sange. examen sumar de urina. Bilirubina totala. creatinina. VSH. m arkeri tumorali. AST. proteine totale sa nguine. Hemograma. examen su mar de urina. reticulocite. bronhoscopie. Bilirubina. glicemie. examen sumar de urina. markeri virali hepatitici. glicemie. glicemie. colesterol. fosfataza alcalina serica. Bilirubina. examen sumar de urina. markeri virali pentru hepatita B si C . Hemogra ma. GGT. examen sumar de urina. fosfataza alcalina. creatinina. Hemograma. ALT. glicemie. . creat inina. AST. AST. VSH. biopsie hepatica. Bilirubina. examenul sputei pentru tuberculoza. examen sumar de urina. endoscopie digestiva superioara. colesterol. 1. 1.

urocultura. ecografie abdominala. trebuie luata tensiunea arteriala. 1. protrombina. AST. reticulocite. 1. Urina tulbure / rosie: Ecografie abdominala. ecografie abdominala Hemograma. examen endo crinologic. reticulocite. Antibiograma si autovaccinul Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi micro bii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. calcemie. Scaune cu sange: Rectoscopie / colonoscopie. ALT. Bilirubina. se st abileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent . colesterol. ALT. Hemograma. eventual tomografie abodminala (Ex CT). Bilirub ina. probe ventilatorii. Scaune negre “ca pacura”: Endoscopie digestiva superioara. VSH. Bilirubina. cistoscopie. culturi microbiene din sputa. hormoni tiroidieni. La suprafata mediului. Bilirubina. AST. creatinina. 1. creatinina. henoragii ocul te in scaun. examen urologic. glicemie. creatinina. creatinin a. medicul stabile ste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului b olii. Addis. Hemograma. Hemograma. colonoscopie. colesterol. AST. VSH. celule canceroase. 1. Tuse: Radiografie pulmonara. examen sumar de urina. examen sumar de urina. glicemi e. Analiza care testeaza in laborator antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. VSH. markeri tumorali. In raport de rezultatul antibiogramei. examen sumar de urina. VSH. AST. ALT. glicemie. Hemograma. Bilirubi na. radiografie de sinusuri. examen de sputa pentru tubercul oza. endoscopie digestiva superioara. colesterol. timp necesar pentru dezvoltarea microbilor. Apoi dupa ce medi ul este tinut 12-18 ore la 37°C. Tehnica antibiogramei este simpla.Examen ORL. AST. examen sumar de urina. se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. peste microbi. Scadere in greutate: Ecografie abdominala. glicemie. ALT. examen sumar de urina. VSH. ALT. 1. glicemie. Pe o cutie de sticla care contine un me diu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. colesterol. urografie. colesterol. creatinina. sideremie. markeri tumorali. urocultura. sidere mei. bronhoscopie.

dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibiot icul respectiv. se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se in troduc in fiole. tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica in functie de e ficienta antibioticului. medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. Acesti microbi. contra microbului inocu lat (imunitate artificiala). bronsita cronica. nu permit acestora sa se dezvolte si sa se a propie de tableta. microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinat ie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. de rutina. nedureroasa pentru mama si fat. dar nu il omoara cand a ntibioticele sunt introduse in organism. devenind astazi un examen ind ispensabil. acelasi microb care a fost sensi bil la un antibiotic. Aplicatia ecografiei in obstetrica Inca de la introducerea sa in medicina. sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. medicul va hotari trata mentul cu alt antibiotic. Vedem deci ca antibiograma da numai ind icatii generale si provizorii. Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrives c cu rezultatele obtinute pe organismul uman. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii su nt slab sensibili. ori il poate omori (efect bactericid). Principiul e cografiei consta in emiterea de catre sonda/traductor. aflat in contact . In aceasta situatie. In unele cazuri. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi. in afara organismului. care au fost izolati din pr odusele sale analizate. o componenta esentiala in cadru l urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut. devenind rezistent. Antibioticele care sunt active asupra microbilor. S-a observat ca sunt antibiotice c are omoara microbul in laborator. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator. ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva. Aceste nepotriviri se datoreaza faptulu i ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. etc). Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii l asa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei. e tc. in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub suprav egherea acestuia. furunculoza. precisa si accesibila din punct de vedere al raportului cost/beneficiu. In acest mod organismul poate lupta mai usor impotr iva unor infectii cronice ca: infectii urinare. cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultate le dorite. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bacteriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga. in practica obstetricala. leuco cite. dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzat a de microbii respectivi. Astfel. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene. mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bi ne microbii care au patruns in organism. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibiotic elor. in anii '50. se amesteca cu o solutie de clorura de s odiu 9 ‰.microbul cercetat. Acest vaccin se prep ara in laborator din microbii proprii ai bolnavului. In a ceste cazuri.

etc. apreciaza cresterea si d imensiunile fatului.anomalii ale lichidului amniotic (polihidramnios. ou clar. sarcina oprita in evolutie etc.anomalii placentar e . .pentru a diagnostica/monitoriza prezenta unui he mtatom decidual.a patra ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani. tumora ovariana etc).placenta praevia sau patologii materne care pot duce la anomalii placentare (diabet. Este important pentru determinarea co recta a varstei gestationale ca prima ecografie sa se efectueze cat mai devreme posibil. . cantitat e de lichid amniotic). molara etc).prezenta unor malformatii fetale : h idrocefalie. .placenta. Examenul ecogra fic trebuie efectuat in plus ori de cate ori este necesar in cazul suspicionarii sau diagnosticarii unor diverse anomalii/patologii ale sarcinii : . . cu frecvente cuprins e intre 3. in cadrul screening-ul ui pentru depistarea sindromului Down. cordocenteza si terapia fetala intrauteri na. Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiu nilor embrionului si fatului biometria fetala. informatiile obtinute prin r eflectarea diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse in imagine pe un ecran. evaluarea profilului biofizic fetal (miscari fetale. cum sun t amniocenteza.direct cu abdomenul matern. . prezentatia fatului. hidrops fetal etc. car e urmareste prezenta sau absenta malformatiilor fetale. de a ex clude o sarcina patologica (sarcina ectopica. cordon ombilical etc. biopsia de trofoblast. izoimunizare Rh).5 si 7 MHz (3. tonus.5-7 mil. examenul ecografic de rutina .este indicat la anumite varste gestationale. o ligohidramnios). astfel: . prezenta unor eventuale anomalii ale anexelor fetale.restr ictia de crestere intrauterina a fatului. . In practica o bstetricala. evalu eaza marimea si greutatea fatului. pozitia si gradul de maturitate ale placentei . eventuale semne de suferinta fetala. cicli pe secunda). cat si a morfologiei acestuia si a anexelor sale .a doua ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree . Sacul gestational se vizu alizeaza cel mai precoce prin ecografie transvaginala la 4 saptamani si jumatate iar embrionul la 5 saptamani si jumatate.sangerare v aginala in sarcina incipienta . miscari respiratorii. .in cazul evolutiei normale a sarcini i . . ecografia este par te componenta in cadrul altor investigatii pentru diagnosticul prenatal.prima ecografie se pr actica in jurul varstei de 7 saptamani.a treia examinare ecografica se practic a la 18-22 saptamani de gestatie . avort spontan. a unui fascicul de ultrasunete. .altele: confirmarea mortii intrauterine a fatului. Nu in ultimul rand. stabi leste sexul fatului. de a diagnostica o ev entuala sarcina multipla. anecncefalie.asanumita ecografie de morfologie fetala. in timp real. diagnosticarea si urmarirea unor anomalii pelvine in sarc ina (fibrom uterin. are rolul de a confirma sarcina. de a confirma viabilitatea sarcinii si de a stabili co rect varsta gestationala si data probabila a nasterii. lichid amniotic.pentru masurarea translucentei nucale si evaluarea osului nazal. spina bifida.

aplicarea unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respec tiv pe o perna. Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si vor fi limitate a numite miscari pe care le presupune activitatea cotidiana. inainte de efectuarea artroscopiei la niv elul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi. se introduce in arti culatie ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce ap oi artroscopul. A rticulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri (cearceafuri) sterile. pe tot parcursul investigatiei. Atat dupa anestezia generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp .Durata artroscopiei po ate varia in functie de complexitatea interventiei de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult.investigatie invaziva Cum se realizeaza artroscopia? Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ort oped (specialist in chirurgia articulatiilor si sistemului osteo-muscular).In cazul in care este necesara anestez ia generala sau regionala din echipa va face parte si un medic anestezist. Pentru o buna vizualizare. Asistenta medicala va indoi si va intind e membrul respectiv astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din difer ite unghiuri. membrul care va fi investigat va fi ridicat si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin. inciziile vor fi saturate.Dupa terminarea interventiei. Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj vo luminos compresiv.6 cm in vecinatatea articulatiei. pentru reducerea inflamatiei si a durerii sau folosirea unor ana lgezice pentru calmarea disconfortului articular. iar persoana va fi relaxata si usor toropita. condusul masinii es te interzis in primele 24 de ore. Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru a diminua sangerarea in arti culatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare a spatiului articular.Pacie ntul va fi rugat sa nu poarte bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital. In timpul operatiei In cazul efectuarii anesteziei locale. D aca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic loca l in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. iar articulatia va fi curatata permanent de sange si tesuturi. De asemenea mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura. pacientu l va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata). Inainte de artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul articulatiei. artic ulatia va fi spalata cu solutie salina. Ina inte de aplicarea mansetei elastice. iar miscar ea artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura.Dupa . Se va ef ectua o mica incizie de 0. tensiunea arteriala si frecventa respiratiei. Se recomanda ca dupa efectuarea artros copiei articulatia sa fie pusa in repaus pentru cateva zile. In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulati ei se vor face mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente supliment are. In functie de localizarea articulatiei se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elast ice sau se vor folosi carje de sustinere. Pentru a dim inua inflamatia sau durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucoc orticoizi. In ti mpul anesteziei generale pacientul va dormi si i se vor monitoriza permanent fun ctiile organelor vitale: pulsul. In timpul interventiei.Artroscopia . Firele cu care s-au suturat inciziile vor fi i ndepartate dupa 7-10 zile.

drenajul sau edemul (umflarea) regiunii articulare. Se vor cere medicului informatii privind sangerarea. in cazul in care sangerarea de la nivel muscular determina o presiune mare care comprima nervii si arterele.inciziile operatorii sangereaza excesiv .Dupa artroscopia in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare. testele sanguine. cartilagii) .dureri legate de inflamatia locala. edemul. inrosirea sa u incalzirea regiunii respective . anestezia generala poate cauza moartea pacientului. Nu se va masa regiunea respectiva in cazul instalarii acestor semne ! . De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea problemelor artic ulare: . al lezarii nervilor sau spatiului articular este foarte mic. Sindromul de compartiment reprez inta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea sechel e ireversibile musculare. Artroscopia este un examen paraclini c: .indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect. Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei. al trombozei membru lui.apar semne ale infectiei: . Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuit e imediat daca devin umede sau patate de sange. Pot exista unele neplacer i in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: . Dupa artroscopie Medicu l va fi contactat imediat daca: . Comparativ cu operatia clasica. umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza . Oricum.membrul respectiv (gamba sau antebratul) devine rosiatic. tendoane. tomografia computerizata (CT) sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente . depuneri d e calciu sau pinteni ososi .Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgic a.repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente.ligamentoplastia: taierea sau reapararea li gamentelor . artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de i nfectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor.o usoara umflatura a genu nchiului .excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate.anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva ore. chiar si anestezia generala este una de scurta durata.Parul ras din jurul articulatiei se va reface dupa 2 saptamani. care de obicei este rahidiana si rareori generala.la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic precum radiografia articulara. Riscul aparitei infectiei.durere care se accentueaza.Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia sa fie sensibila. osoase sau ale altor tesuturi. dureros sau fierbinte (semne ale aparitiei trom boflebitei).cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei . Extrem de rar.care permite prele varea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular.durerea. Leziunile articula re complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu chirurgia deschisa. Foarte rar poa te aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la nivelul gambei si al antebratului).

. Normal Intr-o articulatie normala. Se va prescrie medicatie antalgica si exer citii fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut.tratamentele medicamentoase urmate. cotului sau umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice. ligamentele sunt albe. riscurile si beneficiile actulu i anestezico-chirurgical. Inainte de a rtroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului.preze nta artritei. culorii (verde . Este important sa se urmeze cu strictete instructiu nile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore inainte de interventi a chirurgicala miniinvaziva. Leziunile produ se de artrita ingreuneaza sau fac imposibila interventia artroscopica . glezn ei sau soldului medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare uti lizarea unor carje de sustinere.istoric de artrita sau anchiloza articulara. De retinut! Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin a rtroscopie necesita spitalizare de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia deschisa Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii: .galben) sau cantitatii lichidului de dren . in special cu anticoagulante orale sau cu aspirina .modificarea aspectului.ankiloz a articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata poliartrite i reumatoide.eventuale alergii medicamentoase.tulburari ale hemo stazei. iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pu mnului. ca de exemplu in formele severe de poliartirita reu matoida . care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita. inclusiv trombozele venoase profunde (TVP) . Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt: . Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut lo c o interventie chirurgicala extinsa. inainte de efectuarea artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina. unui traumatism articular sau in urma unei inteventii chirurgicale . In functie de lo calizare.istoric de fractura sau leziune articulara. bandaje sau se vor folosi carje.De asemenea. axilei sau r egiunii inghinale) . inclusiv la substantele anestezice .febra sau frisoane fara o cauza aparenta. Medicul va fi informat despre: . artrita septica . se vor purta mansete elastice. Artroscopia se po ate realizeaza in ambulator.rani sau infectii in vecinatatea articulatiei . Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia .. Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului.radiosco pia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea interventi ei.posibilitatea ca pacienta s a fie insarcinata .umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului.afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagula nte.radioscopi e cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei .distrugerea articulatiei.Dupa efectuarea interventiei va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze in urmat oarele 24 de ore.infe ctie.

va f i somnoros si putin ametit. dar in principal la nivelul calcaiului. genunchiului si umarulu i. Daca este necesara anestezia ge nerala aceasta va fi administrata de un medic anestezist. fara sa necesite spitalizarea pacientul ui.Patologic cartilajul articular este neted si alb Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat: . cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare s au monitorizarea eficientei tratamentului. de un specialist ortoped. Artroscopul este format dintrun endo scop cu fibra optica. instrument care se introduce direct in articulatie printro mica incizie subcutanata. printr-o mica incizie.aparitia unor chisti sau noduli . Se poate folosi pentru vizualizarea soldului. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea prin mici incizii a unor instrumente suplimentare. sunt prelevate mostre de tesut pentru efec tuarea biopsiei. De asemenea. Se v a administra si un sedativ usor inainte de examinare pentru o mai buna relaxare. un tub subtire prevazut cu o camera video si o sursa de lumina. artroscopia ofera o buna vizualizare a articulatiei. Daca se va folosi un anestezic local acesta va fi injectat in piele la nivelul articulatiei. Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop dia gnostic a interiorului articulatiei. deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar sau din cartilaje) . in sa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii: . de obicei.rasucirea. Pacientul va fi rugat sa isi lase de-o parte bijuteriile si sa imbrace un halat de spital. Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala pre cum si frecventa respiratorie in timpul procedurii vor fi urmarite monitorizate. Imaginile obtinute sunt marite si pot fi urmarite pe un monitor. Artroscopia Artroscopia este efectuata.infectie Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgica l. Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspe cta suprafetele articulare si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele. . In acest caz pacientul nu isi va mai simti membrul respectiv.permite recuperarea r apida . Pielea din jurul incheieturii va fi barbierita.poate fi efectuata in ambulator. cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei.este mai ieftina .este mai putin tr aumatizanta fiind mai putin dureroasa . Ca si proceduril e chirurgicale deschise. cotului sau articulatiei pumnul ui. Se introduce in articulatie.dovezi ale l ezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de artrita . Astfel pacientul va fi inconstient in timpul examinarii. Artroscopia se aplica la nivelul arti culatiilor mari. dar si tratarea leziunilor articulare sau i ndepartarea corpilor straini liberi din spatiul articular. Artros copia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna a spati ului articular cu ajutorulul artroscopului. dar va ramane constient. fara a traumatiza sev er tesuturile invecinate.

o leziune articulara sau o afectiune de tip chirurgical .6 cm langa articulatie. In timpul examinarii se pot inregistra imagini video sau se pot face poze. Inainte d e introducerea artroscopului va fi spalata zona cu o solutie salina pentru o cat mai buna curatire si mai buna vizualizare cu artroscopul. Artroscopia dureaza in mod normal aproximativ 15 minut e. In functie de articulatia examinata. impreun a cu asistenta. To tusi artroscopia poate fi facuta pentru a curata o articulatia infectata . articula tia va fi ridicata si va fi legat un garou pentru reducerea fluxului sangvin in articulatie. Daca este nevoie si de o interventie chirurgicala pentru a repara o problema articulara descoperita in momentul investigatiei va fi facuta inca o in cizie mica unde va fi introdus un alt instrument subtire in articulatie. Trebuie sa fie intrebat me dicul specialist in legatura cu exercitiile recomandate pentru recuperarea funct ionalitatii articulatiei. va pozitiona articulatia in unghiuri diferite pentru o cat mai b una vizualizare. pentru ca medical specialist sa obtina o i magine cat mai buna in timpul examinarii.distrugerea ar ticulatiei este severa (de exemplu artrita severa ) .exista o afectiune hematol ogica . Inainte ca manseta sa fie umflata. Odata ce artroscopul a fost introdus doctorul va putea sa vada in interi orul articulatiei cu ajutorul unui monitor atasat la artroscop. bandaje compresive sau se pot administra analgezice. In timpul investigati e zona articulara va fi spalata din cand in cand cu solutie salina pentru curata rea de resturi celulare sau de sange. In functie de articulatia supusa investigatiei va fi pusa manseta ce va fi umflata si va restrictiona astfel flux ul sangvin in respectiva articulatie. Incizia este suturata cu ajutorul unor c opci. In functie de articulatia afectata si implicit supusa investigatiei exista posibilitatea ca dupa interventie sa fie necesara sprijinirea membrului intr-o esarfa sau folosirea unei atele pana la recuperarea dupa examinare. Articulatia va fi bine dezinfectata si va fi invelita intr-un camp steril. pentru o cat mai buna vizualizare a articu latiei. .exista o leziune la nivelul tegum entului sau o rana infectata langa articulatia care urmeaza sa fie examinata.artic ulatia este afectata de anchiloza. Medicul. Medicul va prescrie un tratament medical pentru calmarea durerilor si va recomanda un program de recuperare fizica pentru pacientii ce au facut artroscopie. Pacientul nu va avea voie sa conduca in urmatoarele 24 de ore. Artroscopia nu se face daca: . Dupa aceasta examinare articulatia va fi protejata pentru cateva zile. Aceasta face ca articulatia sa fie rigida si foarte putin flexibila si poate fi data de o afectiune numita spondilita ankilop oetica. Copcile vor fi indepartate dupa 7 10 z ile. Pentru reducerea edemului sau a durerii pot fi folosite comprese cu gheata. Daca se intervine chirurgical in timpul artroscopiei. In mome ntul in care artroscopul sau oricare alt instrument este extras din articulatie sangele sau detritusurile celulare vor fi indepartate cu solutie salina. dar intreaga procedura (ce include si pregatirea) poate dura pana la o ora sa u chiar mai mult.In mod normal pacientul va fi intins pe spate. recuperarea ar put ea dura ceva mai mult. Se va efectua o mica incizie de 0. Totusi artroscopia poate fi facuta daca este folosit un tratament medica mentos adecvat Poate dura cateva saptamani pana la recuperarea totala dupa artro scopie. Procedura chirurgicala efectuata in timpul artroscopiei va nec esita o scurta spitalizare pentru cateva zile si o recuperare rapida fata de chi rurgia clasica. in timpul recuperarii a r putea fie necesara utilizarea unui bandaj de sustinere a membrului sau utiliza rea unor atele. Pentru reducerea inflamatiei sau pentru a calma durerea pot fi introduse in articulatie anestezice locale sau corticosteroizi.

int erventia chirurgicala necesara tratarii unei afectiuni articulare Cand artroscop ia este folosita intr-o interventie chirurgicala: .tesuturile moi ( cum ar fi ligame ntele. cum ar fi tesutul ce leaga oasele intre ele (ligame nte). Artroscopia este realizata intro policlinica fara sa fie necesara internarea pacientului.12 ore inainte de efectuarea procedurii.este in tratament cu vreun medicament. tendoanele sau cartilagiile) pot fi reparate sau curatate . Aceste imagini marite furnizeaza o imagine foarte clara a incheieturii. pentru indepartarea corpurilo r straine sau pentru monitorizarea unei boli sau a eficacitatii unui tratament. Tr ebuie discutat cu medicul daca pacientul(a) in cauza: . umarului s i gleznei. in comparatie cu chirurgia clasica. In timpul artroscopiei. Artroscopia permite doctorului sa studieze suprafata articulatiilor si tesu turile moi ce le inconjoara.are afecti uni hematologice. in mod obisnuit. In timpul artro scopiei se poate colecta o mostra de tesut pentru biopsie. Daca se face o interv entie chirurgicala se vor face alte incizii mici prin care vor fi introduse inst rumentele.evaluarea si diagnosticarea problemelor articula re cand un examen fizic sau alte examinari cum ar fi radiografia. Taierea sau eliberarea unui ligament st rans poate duce la cresterea mobilitatii in cazul unei articulatii intepenite obtinerea unei biopsii tisulare sau obtinerea unei mici cantitati de lichid sino vial care pot fi examinate ulterior in laborator . la nivelul genunchiului. inclusiv la cele anestezice . De cele ma i multe ori. La fel ca si in cazul chirurgiei clasice (care implica o incizie mult mai mare).permite un timp de recuperare mai mic . precum si tesuturile solide ce acopera capetele oaselor (cartilagiul) si f ormeaza o zona tampon intre acestea.poate fi f acuta in regim de policlinica si nu necesita internarea peste noapte.este mai ieftina .este mai putin d ureroasa . Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 8 . efectuarea unei interventii chirurgi cale pentru rezolvarea problemelor articulatiilor.Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articula tiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale. numita artros cop. Artroscopia este efectuata. artroscopia: . chirurgia clasica necesita internarea pacientului Artroscopia este folosita in: . reparate sau reconstruite. teste sangvine . artroscopul este introdus in corp prin interm ediul unei incizii mici in piele.unele probleme mai grave ale articulatiei pot fi rezolvate cu ajutorul imbinarii artroscopiei si chirurgiei. computer tomograful sau rezonanta magnetica nucleara nu sunt concludente . Totusi. i nclusiv medicamente anticoagulante cum ar fi warfarina sau aspirina . Imaginile de la camera pot fi vazute pe un monitor.se pot indeparta depozitele de calciu sau diverse asperitati ale oaselor . chiar si afectiuni ale venelor cum ar .este alergic la vreun me dicament. Aceasta procedura poate fi utilizata pentru diagnosticarea problemelor articulatiilor. artroscopia permite doctorului sa descopere modificarile articulatii lor.pot fi taiate ligamentele. Artroscopul are o sursa de lumina si o camera video atasata de el. subtiri.in cazul unor cicatrici tisul are sau in cazul unei zone de la nivelul articulatiei care este inflamata si tre buie indepartata .

este posibil sa fie insarcinata . Unele afectiuni date de artrita pot face dificila si une ori chiar imposibila efectuarea acestei examinari . iar in momentul in care doctorul mobilizeaza instrumentul in articulatie poate simti o senzatie de smulgere. cum ar fi artrita septica. Cand apa re aceasta problema este necesar un tratament medical imediat pentru scaderea pr esiunii. poate influenta obtinerea unei imagini curate in cadrul examinari i . Pe masura ce este introdus artroscopul pacientul poate simti o senzatie de durere usoara. Trebuie discutat si despre cum va decurge examinarea si ce vor indica r ezultatele. Foarte rar pot aparea complicatii in urma anesteziei generale. Daca pacientul va suporta o anestezie locala acesta va simti o senzatie ca o arsura la nivelul pielii. aceasta va fi inconstienta in timpu l interventie.a avut in ultimele zece zile o examinare radiologica cu folosirea unei substante de contrast. Daca examinarea se face la nivelul articulatiilor bratului este foarte probabil ca dupa procedura pacientul sa aiba bratul imobilizat cu o esarfa sau cu o atel a.are un istoric de infectie. Aceasta substa nta poate cauza inflamatie si va face aproape imposibila efectuarea artroscopiei si. Acesta va trebui sa di scute inainte cu medicul despre orice nelamurire despre procedura si riscurile a ferente.fi tromboza venoasa profunda . de form are a unui hematom ce poate afecta membrul respectiv sau de lezare nervoasa sau a articulatiei in sine. Dupa examin are pacientul poate simti o usoara senzatie de durere. Trebuie stiut ca dupa examinare pacientul nu poate conduce. mai ales daca se si inter vine chirurgical in timpul investigatie. Complicatiile sunt neobisnuite pentru aceasta i nvestigatie. edemul. Este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare de sange si/sau un test de urina inainte de artroscopie.eritem ul (roseata). Este normal ca articulatia supusa ex aminarii sa fie sensibila pentru inca o saptamana. Acestea pot fi semne ale tromboflebitei. durerea si senzatia de caldura nu dispar de la nivelul art iculatiei. Trebuie luata legatura imediat cu medicul daca: . Exista un mic risc de infectie. Daca examinarea se face la nivelul gleznei. totodata. genunchiului sau c oxofemural medicul va intreba pacientul daca dupa procedura are nevoie de carja. Trebuie intrebat medicul spec ialist cat de mult va sangera sau va drena locul inciziei si de asemenea cat tim p va fi edem la locul respectiv. Aceasta este pe termen sc urt si va disparea in maxim doua saptamani. Mai poate exista si un risc mic de afectare a structuril or din interiorul articulatiei. poate aparea o problema serioasa numita sindromul compartimental datorita unei cresteri a presiunii la nivelul m usculaturii (in special la nivelul gambei sau la nivelul antebratului).are un istoric de fractura sau leziune la nivelul articulatiei Inainte de p rocedura pacientul va fi rugat sa semneze un acord scris. in articulatia afecta ta . Daca persoana este anesteziata pe cale generala aceasta nu-si va mai simti membrele inferioare sau cele superioare pentru cateva ore.locul inciziei sangereaza excesiv . Poate aparea sangerare la locul inciziei.are un istoric de artrita sau artroza. In cazuri rare. Daca exista aceste simptome nu .durerea sau/si edemul la nivelul artic ulatiei continua sau se inrautatesc . Daca persoana i n cauza este supusa unei anestezii generale.

sau a canalului in ghinal . fragmente d etasate sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumore te. Substanta de contrast poate da inflamatie la n ivelul articulatiei si. a edemului. Cartilajul este moale si alb. In mod normal medicul poate discuta rezultatul interventiei imediat dupa ce ace asta s-a terminat.trebuie masata zona respectiva . fragmente detasa te sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumorete.daca pacientul a avut o radiografie cu substanta de contrast la nivelul articulatiei cu mai putin de 10 zile inainte. a eritemului sau a caldurii in zona respe ctiva .rupturi sau deplasari.infectii . terapia fizica sau interventia chirurgicala. poate impiedica vizualizarea clara a acesteia i n timpul investigatiei . Medicul poate determina daca articul atia este una normala doar prin vizualizarea acesteia cu ajutorul artroscopului.drenarea de puroi de la locul inciziei .febra sau frisoane aparute fara o alta cauza Artroscopia este o procedu ra interventionala ce permite medicului sa vizualizeze interiorul articulatiei c u ajutorul unui instrument numit artroscop. chiste sau ganglioni . acestea pot fi: .infectii Dupa ce medicul a evaluat articulatia el poate recomanda tratamentul medicamento s.limfadenopatia la nivel cervical.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afect iuni cum ar fi artrita . Exem ple de leziuni la nivelul articulatie sunt: . Aceasta poate face investig atia dificila sau chiar imposibila .daca pacientul are artrita.extinderea eritemului din zona afectata . Daca nu este nici o m odificare vizibila la nivelul articulatiei doctorul poate concluziona ca articul atia este normala si nu este cauza simptomatologiei pacientului Patologic Intr-o articulatie lezata ligamentele si cartilajele au culori si forma modifica te.rupturi sau deplasari. Daca exista o leziune la nivelul articulatiei medicul poate vedea acest lucr u si poate chiar interveni chirurgical pentru a repara problema respectiva.apar semne de infectie. c histe sau ganglioni . Artroscopie Normal: Intr-o articulatie normala. Factorii care pot interveni in acuratetea rezultatelor examinarii pot fi: . sanatoasa ligamentele apar ca ni ste cabluri de culoare alba. in plus.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afectiuni cum ar fi artrita .crest erea intensitatii durerii. al antebratului.

Valori normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. al unor probleme ale sistemului digestiv ce apar datorita u nei reabsorbtii excesive a bilirubinei sau al unui blocaj a ductelor biliare dat orita unor pietre la nivelul vezicii biliare sau a unui cancer pancreatic.Bilirubina Prin dozarea bilirubinei se intelege masurarea cantitatii de bilirubina din sang e.3 mg/dL 0.1–0.Scaderea eliminarii de bilirubina poate fi cauzata de o serie de infectii cum ar fi colecistita (inflamatia vezicii biliare) sau de deficitul un or enzime ereditare. flurazepam. Distrugerea excesiva a hematiilor creste nivelul de bil irubina indirecta mai mult decat nivelul de bilirubina directa. Desi icterul poate aparea in cazul unor persoane cu sindr om Gilbert.2–0. Deoar ece ficatul unui nou nascut este imatur din punct de vedere functional. fenit oina. diazepam. Blocajul cailor biliare datorita litiazei sau cancerului pancreatic duce la cresterea cantitatii de bilirubina directa mult mai mult decit cea indirecta.3–1. ciro za sau mononucleoza. Sindromul Gilbert este o afectiune mostenita ce afecteaza m odul in care ficatul proceseaza bilirubina si este o cauza frecventa a cresterii bilirubinei in sange. la prema turi acesta nu este capabil sa elimine bilirubina intr-un mod adecvat astfel ca acesta este mult mai predispus sa faca icter fata de un nou-nascut la termen.7 mg/dL Valori crescute sau scazute Valori crescute ale bilirubinei in sange pot aparea fie datorita cresterii producerii de bilirubina. sanatos Varsta nou nascutului Nivelul de bilirubina Sub 25 ore Icter evi dent Intre 25 si 48 de ore Mai mare de 15(mg/dL) . fenobarbitalul si teofilina. Determinarea c antitatii de bilirubina directa si indirecta poate ajuta in determinarea cauzei excesului de bilirubina. unele anticonceptionale. aceasta afectiune nu este una grava. Scaderea eliminarii bilirubinei poate aparea ca rezultat al unei afectiuni a ficatului cum ar fi hepatita. Medicamentele care pot scadea nivelul de bilirubina includ vitamina C (acidul ascorbic).Afectarea severa a fica tului creste atat nivelul bilirubinei directe cat si a celei indirecte.Medicamentele care pot creste nivelul b ilirubinei includ multe antibiotice. Valorile bilirubinei la adulti Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina i ndirecta (Bilirubina totala minus bilirubina directa) 0.0 (mg/dL) 0. Nivele de bilirubina ce ar putea necesita tratament in cazul unui nou nascut la termen. Ni velele ridicate ale bilirubinei pot fi cauzate de distructia rapida a hematiilor care poate aparea in cadrul unei reactii alergice in urma unei transfuzii de sa nge sau in cadrul unei anemii falciforme. indometacin. fie datorita unei eliminari sca zute a acesteia.

cat si pentru a vedea daca medic amentele administrate au . Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punction eaza cu un ac mic. pentru cateva m inute si apoi este aplicat un mic bandaj.i n evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatul ui. Acest lucru face posibila o mai buna vizualiza re a venelor si usureaza introducerea acului. Trebuie sa fie pregatit inc a un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respe ctiva nu vine suficient sange. apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv. Dozarea bilirubinei este folosita: . Atunci cand a fost recoltat sufici ent sange. Prelevare sangelui la nou-nascut Pentru prelevarea sangelui de la nivelul calcaiului se foloseste un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cat eva picaturi de sange. cum ar fi fototerapia. pentru a opri sangerarea. cat si pentru a vedea daca medicamentele ad ministrate au produs leziuni la nivelul ficatului .in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari. despre risc urile aferente. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (preze nta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa be a cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea bilirubinei. Apoi este aplicat un tampon si acul se retr age usor. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se at aseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub.in investigarea unui eventua l blocaj al ductelor biliare. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. Recoltarea dintr-o vena Asistenta medicala va aplica un garou (ba nda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre ven ele situate sub nivelul garoului. tumori pancreatice sau i n cazul altor afectiuni . Locul unde va fi introdus acul va fi steril izat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. In cazu ri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin a plicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat u n bandaj usor. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune he molitica la un nou-nascut . Pentru cop ii nu este necesara o anume pregatire. care necesita tratament. Uneori tre buie sa se recolteze in mai multe recipiente. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor. garoul poate fi desfacut.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masi va a hematiilor (celulele rosii). Se apasa pe locul respectiv.Intre 49 si 72 de ore Mai mare de 72 de ore Mai mare de 18 mg/dL Mai mare de 20 mg/dL Nota: Un prematur sau un nou nascut bolnav cu nivele ale bilirubinei sub cele di n tabel poate necesita tratament. despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neon atal. cum ar fi hepatitele sau ciroza. cum ar fi hepatitele sau ciroza. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. Dozarea bilirubinei este fo losita: .

Totusi.cura de slabire.in investigarea unui eventual blocaj al du ctelor biliare. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . care se gaseste in bila (lichid de secretie al hepatocitului. Icterul fiziologic apare la nou nascutii sanatosi din mai multe motive.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. care in mod normal creste nivelul de bilirubina indirecta De retinut! Multi nou nascuti pot prezenta icte r fiziologic intre zilele 1 si 3 de viata.cofe ina. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. In mod normal. Recoltare a sangelui la nou nascuti (din calcai) O scurta durere. atunci cand acul strapunge pielea. Totusi. Recoltarea sangelui dintr-o vena In caz ul recoltarii sangelui dintr-o vena este posibil ca adultii sa nu simta nici o d urere sau sa simta o mica ciupitura in momentul in care sunt intepati cu acul. care este colectat in vez ica biliara si deversata in duoden in momentul digestiei). Factori care pot interfera cu aceasta exa minare si cu acuratetea rezultatelor. includ: . cum ar fi fototerapi a. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. de obicei. cu exceptia nou nascutilor. Daca bilirubi na este detectata in urina. ce scade nivelul de bilirubina . Nivelele ridicate ale bilirubinei in urina pot indica fa ptul ca nu a avut loc eliminarea normala a bilirubinei de catre ficat. in unele cazuri. Nou nascutul poate simti un usor disconfort in momentul intepaturii. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. de starea venelor si de sensibilitatea fiecaruia la durere. nou nascutii cu icter fiziologic necesi ta tratament special – fototerapia – pentru a preveni posibilitatea aparitiei leziun ilor sistemului nervos central si a unui posibil retard mintal. Bilirubina exista in sange sub doua forme: .produs leziuni la nivelul ficatului . urina nu contine bilirubina. imbatranite la nivelul ficatului. Bilirubina este eliminata prin scaun dandu-i culoarea maronie specifica. Se produce prin distr ugerea celulelor rosii (hematiile). majoritatea o amenilor nu simt deloc durerea sau au un disconfort minor in momentul pozitionar ii acului in vena. Aceasta este cauza cea mai frecventa a icterului neonatal. Gradul de durere resimtit poate depinde de indemanarea asiste ntei medicale. U nele persoane pot simti o usturime cand acul este in vena. Bilirubina este o substanta galben-maronie. care nec esita tratament. dispare de la sine intr-o saptamana. printre care cresterea distrugerii hematiilor imediat dupa nastere .in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilo r (celulele rosii). Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formare a de calculi la nivelul vezicii biliare). mai ales. Icterul fiziologic. Bilirubina poate fi masurata si in lichidul amniotic daca bebelusul are risc de eritroblastoza f etala (o afectiune in care sunt distruse celulele rosii). Testu l de bilirubina (dozarea bilirubinei) reprezinta o investigatie ce arata cantita tea de bilirubina din sange. fara sa ca uzeze probleme. sunt necesare teste aditionale pentru a determina ca uza prezentei acesteia. ca o piscatura se poate simti.Bilirubina mai poate fi masurata si in urina. tumori pancreatice sau in cazul altor afectiuni .

Excesul d e bilirubina (hiperbilirubinemia) la un nou-nascut poate cauza. Recoltarea sangelui dintr-o vena Exista un risc foarte mic de a face co mplicatii la recoltarea sangelui din vena. Bilirubina indirecta la nivelul fluxului sangvin d in ficat se transforma intr-o forma solubila (directa sau conjugata) . O sangerare prelungita poate fi o problema pentru cei cu afectiuni ale sangelui..Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului. Icterul. A spirina. poate aparea in urmatoarele afectiuni: . In cazul nou-nascutilor.ale sangelui (anemie hemolitica) . warfarina sau alte medicamente anticoagulante (care subtiaza sangele) p ot creste riscul de sangerare. iar acest lucru se face prin fototerapie si in cazurile mai grave.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (cel ulele . cecitate (orbire).obstructia ductelor bilia re (ducte care permit trecerea bilei din ficat in intestinul subtire). care are ca si corespondent in investig atii cresterea bilirubinei in sange. cum ar fi hepati tele sau ciroza. Dozarea bilirubinei este folosita: . Se poate reduce riscul aparitiei vanataii prin apasarea locului in tepaturii timp de cateva minute dupa extragerea acului. Este forma solubila de bilirubina (care se dizolva in apa ) si rezulta din bilirubina indirecta datorita transformarii ce are loc la nivel ul ficatului.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. tumori pancreatice sau in cazul altor afecti uni . Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de c alculi la nivelul vezicii biliare).La copi i cu probleme de sangerare poate aparea o sangerare continua in urma recoltarii. Rareori.bilirubin a directa (conjugata). anomalii fizice si chia r poate duce la deces.in investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare. Este posibil ca aceasta problema sa fie descoperita in timpul recoltarii aceste i probe. dupa recoltare. nou-nascutii care prezinta icter trebuie tratati . Acesta reprezinta coloratia in galben a pielii si a sclerelor. Nivelul de bilirubina totala si directa sunt masurate in mod direc t prin teste ale sangelui. prin aplicarea unor comprese calde de cateva ori pe zi. sangele se va preleva de la nivelul calcaiului. prin transf uzii sangvine ce reduc nivelul bilirubinei. Aceasta poarta numele de flebita si s e trateaza de obicei.bilirubina indirecta (sau neconjugata).he patice (hepatite) . poate aparea o inflamatie la acest nivel. Aceasta forma de bilirubina nu se dizo lva in apa (este insolubila). leziuni la nivelul sistemului nervos central. uneori.De aceea. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au produs leziuni la nivelul ficatului . Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. iar cantitatea de bilirubina indirecta se obtine din scaderea bilirubinei directe din cea totala. Recoltarea sangelui la nou nascuti (din cal cai) Exista un risc foarte mic de aparitie a unei probleme serioase in cazul ace stui tip de recoltare. Daca o persoana are probleme cu coagularea sangel ui sau este in tratament cu aspirina sau warfarina va trebui sa anunte doctorul inainte de recoltare.

asa numitul metabolism bazal. Temperatura poate pr oduce si ea un consum alimentar de energie.rosii). Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. dar numeroase conditii pot mari consumul energetic. fie ca e vorba de neutralizarea temperaturilor ridicate prin transpiratie. Prin compararea acestor valori se poate pune in evidenta foarte usor de osebirea dintre capacitatea de efort a organismelor antrenate si neantrenate si se releva importanta antrenamentului si a obisnuintei de a efectua efort fizic. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). chiar daca este foarte redus face sa cr easca MB cu 20-60%. indispensabile pentru realizarea oricarei performante sportive. un lucru mecanic de numai 700-800 Kgm/min timp de 20-30 minute. fie ca este vorba de lupta impotriva temperaturilor coborate prin contractii musculare care degaja caldura. Biochimia organismului Cunoasterea fenomenelor biochimice care au loc in timpul efortului fizic prezint a o importanta deosebita in procesul de practicare stiintifica a culturii fizice si sportului.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (celulele rosii). care necesita tratam ent. Travaliul muscular. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. num it si metabolismul energetic de repaus reprezinta bilantul energetic al unui org anism aflat in repaus complet la o temperatura mare ambianta de 20 grade C dupa un post de 12-18 ore. cum ar fi fototerapia . Datorita reactiilor de asimilare si a miscarii organelor din tubul digestiv. In cazuri rare poate f i nevoie si de o transfuzie sangvina. . un efort moderat produce o crestere de 100-200%. care implica un consum suplimentar de energie fata de cel solicitat in cadrul proceselor vitale normale. destul de dificil. Orice activitate sportiva presupune un efort mai mic sau mai mare . dar fara un antrenament prealabil poate pro duce. MB se refera numai la energia necesara pentru intretinere a activitatii vitale in stare de repaus absolut. Un sportiv poate efectua un efort de 110 Kgm/s timp d e citeva secunde (8-10) sau de 1500-1700 Kgm/min timp de aproape o ora. cum ar fi h epatitele sau ciroza. Dozarea bilirubinei este folosita: . sanatos. avand valori mai mari la barbati fata de femei si la tin eri fata de varstnici. iar un efor t fizic intens are ca rezultat o crestere de 10-20 ori a necesarului de energie. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. un organism tanar.in evaluarea fun ctiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Metabolismul bazal.in investigarea unui eventual blocaj al duc telor biliare. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. care trat eaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. In urma unui efort care depaseste MB se produce lucru mecanic ce poate fi masurat in kilogram -metri pe minut (Kgm/min). In acela si timp. Metabolismul bazal (MB) se exprima prin numarul de calorii degajate pe metru patrat de suprafata corporala timp de o ora. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . cum ar fi fototerapia.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. al imentatia provoaca si ea o crestere a consumului energetic. care nece sita tratament.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au p rodus leziuni la nivelul ficatului . El variaza in fu nctie de sex si varsta. tumori pancreatice sau in cazul altor a fectiuni .

ceea ce are ca urmare cresterea energiei produse intr-o anumita perioada de t imp. Pacientul poate sa simta si o usoara presiune c and e introdus acul de biopsie. rez ultat ca urmare a efortului. Experimentele au confirmat efectul pozitiv al antrenam entului fizic asupra capacitatii de neutralizare a pH-ului acid al sangelui. Gradul de disconfort resimtit va depinde de cat de multa durere simte pacientul de la ace. doban direa unor caracteristici noi. numai in acest fel putand sa obtinem cu adevarat o minte sanatoasa in tr-un corp sanatos. odata cu depasirea unui consum de 220 Kcal/Kg corp/min la organisme tinere neantrenate sau 280 Kcal/Kg corp/min la organisme antrenate. la inc eputul efortului transpiratia este foarte acida datorita producerii de acid lact ic. In urma unor masuratori efectuate la boxeri. In ceea ce priveste creierul. Prin solicitarile sale specifice care se repeta in mod regulat. La nivelul musch ilor. an trenamentul ofera organismului posibilitatea de a reactiona la solicitari. dar in mod neeconomic deoarece materia prima nu este folo sita in totalitate pentru producerea energiei. Revenirea este cu atat mai rapida si mai stabila cu cat organismul a fost mai bine antrenat. Concentratia de ATP se mentine constanta la acest nivel. influentand negativ desfasurarea activitatii cerebrale. Experientele care au fost efectuate pe animale au aratat ca antrenamentul duce nu numai la cresterea capacitatii generale de efort. manifestate prin restructurarea structurala si fu nctionala a organismului. in timp ce la animalele neantrenate aceasta valoare scade consid erabil. se poate simti o mica intepatura la locul unde se injecteaza anestezicul. La cobaii care au fost antrenati sa inoate s-a observat in ficatul lor o accelerare a procesului de utilizare a glucidelor. partea corpului in care se face biops ia si priceperea medicului specialist. Medicul poate recomanda administrarea unui antialgic usor. Glicoliza este activata atunci ca nd creste concentratia acidului lactic in sange. Consumul crescut al oxigenului de catre organismele antrenate se datoreaza degradarii aerobe a glucozei. Locul in care se efectueaza biopsia aspir ativa cu ac fin poate fi dureros cateva zile si se poate forma o vanataie. la animalele antrenate s-a observat o crester e a capacitatii tesutului cerebral de a neutraliza variatia de concentratie a di feritelor substante chimice din sange. Toate aceste fenomene se produc si in corpul um an. In momentul in care necesitatile energetice ale org anismului cresc fata de valorile normale intra in actiune glicoliza care produce energie foarte rapid. ci s i la cresterea capacitatii de a bloca fenomenele negative consecutive unor efort uri intense.Si modul de utilizare a rezervelor glucidice este diferit la organismele antrena te fata de cele neantrenate. lipidelor si proteinelo r. La aceeasi intensitate a efortului. cum ar fi paracetamol (acetaminofen) . Ce se intampla dupa aceea? Medicul specialist va aplica o oarecare presiune la locul biopsiei pentru a preveni sangerarea si va pune si un bandaj adeziv deasupra loc ului punctiei. animalele antrenate au prezentat o crestere a activitatii enzimatice cu 50 % fata de animalele neantrenate. ulterior ea va reveni la valori normale datorita capacitatii crescute de neu tralizare. ci pentru intregul organism. De aici necesitatea de a efectua un antrenament fizic sustinut regulat. ale carui efecte sunt benefice nu numai pentru sistemul muscular. un organism antrena t consuma 57 ml O2/Kg corp/min iar un organism neantrenat numai 45 ml O2/Kg corp /min. Biopsia aspirativa cu ac fin Daca se injecteaza un anestezic local. un sistem metabolic mult mai eficient de producer e a energiei.

fica t. Biopsia sanului O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analiz at la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celule. I n biopsia prelevare de tesut. medicul introduce un ac mai gros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. infectie sau alte maladii. pentru a vede a unde va introduce acul. Un spec ialist introduce un ac fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fl uid. ganglioni limfatici. Medicul va fixa nodulul cu o mana si va introduce un ac fin atasat unei seringi in nodul. medicul poate misca acul in mai multe directii pentru a se asigura ca va extrage destul fluid sau o cantitate suficienta de celule pentru examenul microscopic. roseata. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau bi opsia chirurgicala. Un specialist introduce un a c fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fluid. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. Medicul trebuie contactat daca apar sangerari. Apoi va aspira in seringa fluidul sau celuele. se poate face un test imagistic. fluidul e indepartat. Materialul e apo i examinat la microscop. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. Zona trebuie pastrata uscata pentru 24 de ore. . Daca medicul nu poate simti cu usurinta nod ulul. Aspiratia cu ac fin poate fi singurul test care poate p reciza natura canceroasa a unui nodul. organe genitale. Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). ganglioni limfatici. totusi in unele cazuri se pot folosi si a lte tehnici. Intr-o biopsie chi rurgicala. cresterea in volum sau febra mai mare de 38 de grade celsius in zilele imediat urmatoare. totusi in unele cazu ri se pot folosi si alte tehnici. De asemenea. In acest caz. daca pacinetul simte vreo durere cand ajunge acasa. Medicul va sterge cu alcool sau cu betadina. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celul e. Aspiratia cu ac fin poate fi singu rul test care poate preciza natura canceroasa a unui nodul. Ce este biopsia aspirativa cu ac fin ? Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). In biopsia prelevare de tesut. medicul introduce un ac mai g ros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. iar nodulul va disp area. Procedura dureaza de la cateva secunde la cateva minute. infectie sau alte maladii. Materialul e apoi examinat la microscop. Intr-o biopsie chirurgicala.sau ibuprofen. cavitate bucala (g ura). In unele cazuri se poate face o ane stezie locala injectabila pentru a amorti pielea din zona respectiva. tract respirato r sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. cavitate bucala (gura). cum ar fi CT sau ecografie. tract respirator sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. ficat. radiologul poate fi medicul care va efec tua aspiratia Daca nodulul e un chist. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. organe genitale. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau biopsia chirurgicala.

Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele .Rezultatul biopsiei de san Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipic e Patologic Afectiunile benigne pot include chistele. .daca este gasit tesut canceros.cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa da r cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia c u ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva. Daca este nevoie de inca o proba d e tesut trebuie facuta o biopsie deschisa . care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie. dar de asemenea. va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii . De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma un or noduli. Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop. tumo ri solide de tipul fibroadenoame. Acestea pot include: . Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop. mai ales inainte de perioada menstruala. Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala. Nu va disparea dar nu se trans forma in mod obisnuit in tumora maligna. Daca este vorba de hiperplazie du ctala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistente i celule canceroase. Ac estia dispar dupa aparitia menopauzei.proba biopsica poate fi examinata im ediat.citometrie in flux. Acest test ajuta la descoperirea celulelor care a u un ritm de crestere rapid. pot fi intalniti daca fe meia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie .in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de es trogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot infl uenta dezvoltarea tumorii. cum ar fi tamoxifenul. Sunt prezente celule canceroase Ce poate afecta examinarea Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia. Apoi se va face o analiza mult mai amanunti ta a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile .75% din nod ulii la san sunt benigni .prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normal a. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi l asat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. Acul de biop sie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canc eroase. noduli fibrochistici. Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea u nui tratament cat mai bun .pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in c are se decide sa prescrie un tratament hormonal. in cadru l tratamentului general. calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia duct ala atipica sau alte modificari ale celulelor.her 2/neu.markeri tumo rali si proteina . care sunt mai degraba celule maligne . De asemenea pot da informatii despre posibilitatea re caderilor. De retinut .ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu a c fin sau prin punctie .

a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este d escoperit un nodul. la mamografie sau la ecografie.biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfe dem) .apare febra Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la lo cul . Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zo na suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interv entia chirurgicala. un alt tip de bio psie este necesara . Acesti ganglio ni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul.persista eritemul. acestia vor fi extirpati pentru a limita ex tinderea cancerului. pentru cateva zile. Est e folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata.durerea dureaza mai mult de o saptamana .limfatici de la acest nivel au fost afectati. edemul. Pacienta treb uie sa anunte medicul daca: . O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descope ra celule canceroase: . Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemulu i la nivelul bratului.biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala.aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza l a microscop. Urina poate avea culoa rea verde 24 de ore. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati. Infectia poate fi tratata cu antibiotice. Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase. utilizeaza un ac special-trocar. Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marime a unei penite de stilou. Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras. Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anu mita zona de tesut de la nivelul sanului. Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o for matiune solida sau una lichida (un chist). Daca nu este lichid.biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de ex tirparea tuturor ganglionilor. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii . Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la niv elul ganglionilor limfatici. Se poate ca pacientei sa i i ramana. Exista un risc de infectie la locul in ciziei pentru biopsiere. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat ap oi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia sant inela. culoarea albastra pe piele. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san . sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei . Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela.biopsie prin punctie. Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mam ara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de u n cancer la san. Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san . O biopsie de san este indicata in momentul cand. Se va f ace o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a l ua biopsie din tumora respectiva.

Durerea va disparea intr-o saptamana.inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. de un medic radiolog. 2 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita.3 zile. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridic e greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul torac elui. sau de un medic chirurg. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore. in policlinica sau in spital. in mod normal. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de bio psie si i se va prinde o linie venoasa. Este utila folosirea unui sutien pentru 2 .este insa rcinata sau exista aceasta posibilitate Daca biopsia este facuta sub anestezie l ocala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare. Biopsia s e va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. heparina sau warfarina . Daca se f ace biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance ti mp de 8-12 ore inainte de biopsie. cum ar fi test e de sange. In cazul unei anestezii locale s e va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri. Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii.3 zile dupa biopsie. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se . umflat. Biopsia c u ac fin nu lasa cicatrici. pot fi necesare inainte de biopsie. cu vanatai. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiu nii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord. Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala. acul va fi introdus in piele pana la nivelul form atiunii tumorale. un m edic de familie. Se poat e ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie . Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul: este sub un anumit tratament . Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui. Dupa ce zona este anesteziata. In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este malig na sau benigna. Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul bi opsiei. Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Aspiratia pe ac fin Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist. inclusiv la c ele folosite la anestezie . Doctorul va aneste zia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ.are probleme hematologice sau este in tratament cu m edicamente anticoagulante cum ar fi aspirina. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani.este alergica la vreun medicament. Alte examinari. Dupa primele trei tipuri de biopsii se po ate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 . Biopsia se poate face in cabinetul medicului. Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri. Pacienta se va dezbr aca pana la brau.

Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea . Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie. in locul in care va introduce acul de biopsie. sau de un medic chirurg. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. Ecografia p oate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Mostra biopsica va fi trimisa la labo rator pentru a fi examinata la microscop. ce are un orificiu special prin care va intra sanul. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiun ii tumorale. majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zone i unde va fi facuta biopsia. Pacienta nu va fi . Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Biopsia prin punctie Acest tip de biops ie poate fi facuta de un medic internist. Va fi e xecutata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii. Im ediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la niv elul pielii. Dupa ce ane stezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute. un medic de familie. In timpul biopsiei pacienta va sta int insa pe patul de examinare. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute.va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apo i va fi pus un bandaj usor. Se va aseza pe o masa speciala. in mod normal. chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Va fi pusa o compresa la locu l inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. Pacienta va s ta intinsa in timpul investigatiei. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. Din acest timp. de sutura. Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. Biopsia deschisa Acest tip de biopsie este realizat a de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in func tie de pozitia formatiunii tumorale. Pacie nta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie. Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. Cu aju torul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul t umorii. Incizia facuta va avea nevoie. Apoi doctorul va fac e o anestezie locala. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. Pacienta va fi intinsa d e patul de examinare. in policlinica s au intr-un spital. Poate fi realizata in cabinetul medicului. Daca se hotaraste fol osirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin interme diul careia i se vor administra medicamentele. Biopsia gh idata Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. Apoi acul este extras. Daca se foloseste a nestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative. Daca tumora este solida se va p releva tesut pentru examenul la microscop. un radiolog. ce va fi pus pe umerii acesteia. Se poate face cu anestezie locala sau generala. c e va fi pus pe umerii acesteia. apoi va fi apli cat un bandaj usor. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute.

dar rezultatele testelor vor f i disponibile abia dupa 2 .mostra de tesut este prea mica pentru a putea fi analizata De asemenea biopsia este luata dintr-o mica pa rte a tesutului pulmonar si exista astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevata din zona afectata de cancer.exista dificultati in respiratie . O temperatura de 38 de grade poate fi prezenta chiar imediat dupa investi gatie.tusea contine mai mult de 30 de ml de sa nge . .o afectiune ce limiteaza extensia gatului . Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor.apare febra ce dureaza mai mult de 24 d e ore. Bronhoscopia . sau boli cum ar fi tu berculoza sau cancerul pulmonar Ce poate afecta procedura Factorii care pot interfera in rezultatele investigati ei sunt: . de secretii dense sau de tumori care pot bl oca caile respiratorii Biopsia care poate arata diferite infectii ale plamanului.explorarea vizuala a cailor respiratorii Trebuie anuntat medicul imediat daca: . cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.4 zile. In mod nor mal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoar e. Daca locul unde se afl a formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biops ie chiar din acea zona.constienta in timpul biopsiei. chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale. dar acest lucru nu este obligatoriu Rezultatele investigatiei Bronhoscopi a este o procedura terapeutica care permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii. Medicul va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedura. Investigatia dureaza cam 60 de minute. Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi. Bronhosopie Normal: Caile respiratorii au un aspect normal Patologic Prezenta de corpi straini. Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau du pa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale.

sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist. medicul va anestezia local si nasul. Pacientii vor fi rugati sa lase d e o parte placa dentara. cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala. aparatele auditive. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara.3 ore de la interventie. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp c at bronhoscopul este in caile aeriene. tensiunea arteriala si saturatia in oxigen. In acest moment va mai fi pul verizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara. bi juteriile. iar pacientul isi va reveni dupa 2 . Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebui e sa stie urmatoarele lucruri: . Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat. ochelarii. un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respirat orii inferioare. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. Si i se va prinde o linie venoasa. Caile respiratorii pot fi curatate cu o so lutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la micro scop. Caile respira torii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele.nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie. In ainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica. Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prele varea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitir e din timpul examinarii. Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o per na speciala. Bronhoscopi a cu bronhoscop rigid Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie g enerala. Bronh oscopia dureaza intre 30 si 60 de minute. Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul pr in gura (nas) si va avansa printre corzile vocale. Daca este nevoie. Pacientul va ramane treaz da r somnoros tot timpul procedurii. Dupa ce anestezia si-a facut efectul. Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrume ntul prin caile aeriene. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei. m edicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. Bronhoscopia cu bro nhoscopul flexibil Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa. medicul va introd uce usor bronhoscopul.Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. lentilele de contact. Doctorul va aplica un anestezic local la nivel ul gurii si al nasului. pana cand acestia pot inghiti din nou . In final. I se va prinde si o linie venoasa. Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta.

este o procedura mai noua. Bronhoscopia poa te diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze ob iecte sau tumori de la acest nivel. Totusi acest lucr u este foarte rar.sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie . Exista doua tipuri de bronhoscopie: .pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de manca re) ce .exista he moragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea b ronhoscopului flexibil .bronhoscopia cu bronhoscopul rigid . Complicatii ce pot aparea: . drept. este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare.o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie.un tub lung.infectii . Bronhoscopia virtuala . O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare. Inainte de a fi pus diagnosticul final.voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale . rezultatul biopsiei v a fi coroborat cu istoricul medical al persoanei. in mod normal. cu alte rez ultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata. Desi c omplicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa fa ca aceasta examinare. a carei eficacitate este inca studiata. traheea si caile respiratorii inferioare. Bronhoscopia este o procedura terapeuti ca ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.bronho scopie cu bronhoscop flexibil . Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax . Bronhoscopia poate fi m ult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene. Se foloseste atunci cand: .. subtire.trebuie ca saliva sa fi e scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respirato rii .daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale.nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa . Medicul va hotari care est e cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte.tulburari de ritm . ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf.se realizeaza de obicei cu anestezie gen erala si utilizeaza un tub metalic. prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii.spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului . nu necesita anestezie generala. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizual iza gatul.pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie . cu examenul fizic.tratate cu antibiotice .daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului p entru cateva ore Riscuri Bronhoscopia este o procedura in general sigura. .prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi: . De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei . laringele.o infect ie la locul de biopsie . Acesta este mult mai mult folosit dec at cel rigid deoarece.cum ar fi pneumonia. In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmo nara.

dar nu verbal. coagulograma.orice afectiu ne respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza. Dupa i nvestigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri muscu lare. arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice . inclusiv la anestezice are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante exista posibilitatea ca. acesta are un gust de bautura alcool ica.controlul hemoragiilor (hemoptzie) Inainte de a fac e o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca: .este alergic la vreun medicament. Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura. se realizeaz a cu bronhoscopul rigid. Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri : . daca pacientul va fi treaz in t impul examinarii. Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. cum ar fi sa ngerarile. .prelevarea d e tesuturi. Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore s au poate avea dureri faringiene pentru cateva zile.identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii. . cum ar fi dilatarea ca ilor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului. Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul po ate simti un disconfort. Pacien tul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas.orice sindrom bronsitic(tuse) care treneaza peste 2 sapataman i si care nu ar eo cauza cunoscuta. Bronhoscopia Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica: . care trebuie comunicat medicului. teste functionale respiratorii. Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic.diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar .este i n tratament cronic . Daca se foloseste un anestezic local.suspiciunea de canceer bronho-pulmonar.evaluarea si tratarea tumori lor din caile respiratorii . in cazul pacientelor. Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor resp iratorii in momentul in care bronhoscopul se misca. Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa perso ana sa observe si sange. inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor . acestea sa fie insarcinate Medicu l va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucog rama. cum ar fi radiologia sau tomografia computeriza ta.diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi ana lizata microscopic . Pacientul poate tusi sau poa te avea senzatia de a varsa. Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor. .nu pot fi indepartate cu cel flexibil Proceduri speciale.extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respirator ii . gazele arteriale. cand alte examinari. dispneea.

Biologia moleculara a permis observ atia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din c ele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. iar daca nu exista acest tip d e HPV. Human Papil lomavirus). post intubatie prelungita. apeleaza la investigatii suplimentare.orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta. Toate cele de mai sus. testul arata doar daca . . cercetaril e medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. a spirat de diverse substante. Deoarece examenul citologic BabesPapanicolau poate arata doar daca l a nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. imbunatatirea calitatii imaginii endoscopice si posibilitatea proiectarii acesteia la dimensiuni convenabile sau inregistrare a ei reprezinta achizitii nebanuite pana in urma cu peste un deceniu. Astfel. In plus. . cu posibilitatea vizualizarii calibrului bronsic de la trahee pana la bronsiile de calibru mic. status post bronhoplegie etc). . din engl. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor a ditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). utilizarea laserului si a unor instrumente specifice permit efectuarea unor interventii terapeutice d e mare performanta.orice infec tie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacte riologic.orice himoptizie de cauza necunoscuta. bronsectazi i supurate. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu r isc inalt. post trau matice. datorita progreselor inregistrate de catre companiile producatoare de aparatura medicala. biopsi i tumorale sau transbronsice fara riscuri majore. dec esele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. stadiu in care posibilitatile te rapeutice sunt limitate.dischinezie traheo-bronsi ca. cicatriceale etc. Sursa: Clinica de Diagnostic Gral Medical Bronhoscopia. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de tim p. pneumoptii interstitiele difuze pentr u efectuarea lavajului bronhoalveolar. . Bron hoscopul flexibil. a devenit o metoda extrem de eficienta in diagnosticul afectiunilor bronho pulmonare. corpi straini endobronsici.stenoze traheale si bronsice. Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania.. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detecti e de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene.hipersecretie bronsica(mucoviscidoza. Astazi ins trumentarul disponibil permite prelevarea de biopsii de mucoasa bronsica. dublate de profesionalismul si perfor manta medicilor bronhologi care lucreaza intr-o clinica de specialitate sunt gar antia unor servicii medicale de exceptie in domeniul respectiv. .

restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). ci si pentru teste Ba bes-Papanicolau de rutina.hepatita acuta . sau nici un simptom.anemii hemolitice . Deseori.Cei care lucreaza in mediu toxic sau cu risc de lua virusu ri hepatitice Testele care exploreaza functia ficatului sunt urmatoarele: Biliru bina: . sa fie ex trem de importanta. nu pr ecizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotip are (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective.Pacientii obezi . cea mai sensibila metoda f iind PCR (Polimerase Chain Reaction). Care sunt analizele pentru ficat? De obicei.hepatita cronica . mai ales la persoanele cu risc de a face o boala hepatica. In plus.Consumatorii de alcool . face ca efectuarea periodica a unor teste care sa exploreze starea ficatului. patologii asociate. comportament sexual.ficat alcoolic .celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. imbolnavirea initiala a ficatului poate da putine simptome. care deseori NU sunt consi derate medicamente de catre utlizatoare) .Pacientii cu colesterol crescut .este excretata prin bila.icter mecanic prin litiaza sau cancer de cap de pancreas/ cai biliare . metoda folosita in laboratoarele Synevo.Con sumatorii de medicamente (inclusiv anticonceptionale.Bolnavii care au avut hepatica sau ic ter de alta cauza . In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. o boala de ficat este descoperita cu ocazia unor analize ca re se fac pentru alta afectiune. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terap eutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. C ine are risc mai mare de a face o boala hepatica? . d andu-i culoarea galbena . medic ii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si t ipul infectiei cu HPV. I n concluzie. da ca va exista o conlucrare intre medici si paciente. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. etc).ciroza hepatica colestatica . incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra.Creste in: .este produsul de degradare al hemoglobinei . Aceasta evolutie “muta” a bolilor de ficat. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta.Pacientii cu diabet zaharat . dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate a nterior.

trebuind consumate doar lich ide. intestin.ciroza. Trebuie evitate lic hidele sau sucurile de culoare rosie.are rol in metabolismul unor aminoacizi . care are un gust sarat.enzima hepatica .sunt proteine fabricate de ficat .se produce in ficat. Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid. Cercetatorii studiaza in prezent alte metode de pregatire care sa creasca complianta pacientilor.este transformat in uree d e catre ficat si eliminat prin rinichi in urina . hepatita cronica.este produsul de degradare a proteinelor . oase. . hepatita acuta severa Colonoscopia virtuala Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala este identica cu cea pentru o c olonoscopie obisnuita. ficat alcoolic AST ( GOT): . astfel incat tot colonul sa fie golit de materii fec ale.crest e in cazul distrugerii de celule hepatice ( hepatita acuta.se mai gaseste si in muschi . ciroza. canc ere si ficatul alcoolic Fosfataza alcalina: . Medicul specialist poate sa mai faca anu mite recomandari. ceai.. .creste in icterul mecan ic Protrombina .creste la fel ca ALT GGT: . placenta (la gravide) . cafea. dar si in boli de rinichi cu pierdere de proteine . cum ar fi apa. ultimul scaun trebuind sa fie apa clara. Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea.are rol in metabolismul proteinelor .ciroza. starea de sanatate sau alte afectiuni coe xistente. supe.Amoniul: . In ziua premergatoare inves tigatiei este necesara evitarea alimentelor solide. in functie de recomandarile m edicului gastroenterolog. rinichi. Acest lichid va determina scaune frecvente. Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie se in terzice consumul de lichide.scad in bolile de fica t severe . Aceasta dureaza 1 zi sau 2. diareice.creste in ciroza hepatica deco mpensata Albuminele: .enzima care se gaseste in ficat dar d estul de mult si in muschi .creste in special in hepatita.este o enzima hepa tica . pregatirea este mai di ficila decat investigatia in sine. In seara premergatoare se bea un lichid re alizat din dizolvarea unor pulberi eliberate cu prescriptia medicului specialist (Fortrans). depinzand de varsta. Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru as igurarea unei pregatiri satisfacatoare.enzima din ficat.scadere a lor contribuie la aparitia ascitei si edemelor ALT (GPT): . sucuri de fructe etc.se elimina prin bila. ci roza. cancer. datorita regimului lichidian recomandat. Pentru cele mai multe persoane. scade in bolile de ficat severe .

astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale. . In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in u nele afectiuni.nu necesita sedarea paci entului. rectului sau colonului . Dezavantaje . .evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului. in cazul persoanelor c u risc crescut nu este o investigatie adecvata.nu se pot vedea polip i mai mici de 10 mm . De oarece este o metoda noua de investigatie. din anumite motive (de exemplu o t umora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obis nuit.evaluarea sursei unei hemoragii inte rne .screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tra tate chirurgical pentru aceasta afectiune .necesita oprirea respiratiei pentru perioade scurte de tim p. dar se poate dovedi a fi utila in: . nu este larg disponibila.se realizea za in departamentul de radiologie si implica un grad mic de iradiere .este mai putin invaziva . cum ar fi irigografia . colonoscopia v irtuala poate fi investigatia adecvata.depistarea altor boli de la nivelul anusului. fiind necesara colonoscopia obis nuita pentru a fi recoltate biopsii din tesuturi sau pentru a fi extirpati polip ii depistati. in care scanerul tomografiei computerizate (CT) preia imagini de la nivelul c olonului.monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale.foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung ca re se introduce in rect si avanseaza in sus. in colon .in cazul depistarii unui polip este necesara confirmarea prin colonoscopie obisnuita. denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sa u CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezu ltatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita.sau tri-dimensional e ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului. pacientul poate pl eca acasa si efectua activitatile obisnuite. Col onoscopia virtuala.screening -ul cancerului sau polipilor colorectali . De ce trebuie luata in consideratie colonoscopia virtuala? In cazul persoanelor cu un risc mediu pentru cancerul colorectal.dureaza mai putin timp . CT se face in 2 pozitii: in decubit dorsal (pe spate) si in decubit an terior (pe burta) .poate inlocu i colonoscopul obisnuit. Poate fi folosita in d epistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nive lul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali. Avantaje .pretul nu este acoperit de casele de asigurari .Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi.evaluarea cauzei unei diareei cronice .monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor . Cu toate acestea. in cazurile in care.

ajutat de o asistenta. Colonoscopia virtuala nu este larg disponibila de oarece necesita un echipament special si medici radiologi instruiti pentru inter pretarea rezultatelor.alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista i nfectie la acest nivel Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale a le acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia. edematoasa (colit a) poate fi data de boli inflamatorii intestinale. Evaluarea initiala a colonoscopiei virtuale a fost facuta de radiologi foarte bine instruiti. prevazut cu o camera ce p oate prelua imagini. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie. In cazul unor anormalitati depistate este nevoie de colonoscopia obisnuita pent ru obtinerea de biopsii. Normal: Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz. Sunt studiate in continuare alte modalitati de preg atire care sa fie mai putin disconfortabile. -diferite tipuri de polipi -c ancer de colon Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical. Colonoscopia Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubu lui digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil. Anumite teste. sau zone de inflamatie. In prezent. O mucoasa rosie. pentru depistarea unor infectii. co lonoscopia este studiata pentru a se determina acuratetea fata de o colonoscopie obisnuita. internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa f aca aceasta investigatie.Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire ca si o colonoscopie obisnuita. pot d ura chiar si cateva saptamani. Uneori chiar medicii de familie. In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor . diverticuli. cu numeroase v ilozitati. Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. polipi. zone u lcerate. De cele mai multe ori aceasta investigatie este facuta de un medic specia lizat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog . tumori.mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului di getiv . tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica: . Deoarece colonul este pregatit se poate face in aceeasi zi si colonoscopia obisnuita. Nu sunt observate tumori. sangerari ale mucoasei sau zone de inflamat ie Patologic Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta h emoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun). intr-o clinica sau intr-un s pital. dar rezultatele pot varia destul de larg in functie de experienta radiologului pentru o astfel de procedura. Sunt necesare mai multe dovezi in ceea ce priveste beneficiul la per soanele cu un risc mediu pentru cancerul colonic si daca aceasta metoda de scree ning poate preveni cancerul.

Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre: . Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colon oscop iese aer. Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pen tru a inlocui pierderile date de administrarea laxativului.eventualele ale rgii la medicamente. Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura activitati cu motri citate fina. i ar regiunea anala va fi curatata. Se poate ca medicul sa doreasca ca pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei. doctorul poate verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluo roscopiei. Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. de asemenea. Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor. dar nu trebuie baut alcool. Dupa ce pacientul va sta in pozitia respectiva d octorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil. Ap oi va fi introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros.14 zile inainte de examinare. motiv pentru care se va introduce usor colonoscopul pentru o c at mai buna vizualizare a tubului digestiv. simti crampe abdominale. Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poa te. Nu este nici un motiv ca acesta sa se simta rusinat. Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se ter mina efectul medicatiei. Trebuie ca pacientul sa incerce sa res pire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura abdominala si pentru a diminua as tfel disconfortul. De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul colonosc opiei. Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activ itatea normala si alimentatia. moment in care pacientul este complet refacut si poate pleca acasa. Daca pacientul are dureri datorita gazelor est e mai bine ca acestea sa fie eliminate. In unele cazuri.probleme ale coagularii sangvine sa u tratamentul cu anticoagulante cum ar fi warfarina sau medicamente antiinflamat orii nesteroidiene cum ar fi aspirina . Aceste medicamente vor reduce dure rile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul examinarii. Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros. Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in ziua cand are loc procedura . Daca pacientul trebu ie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat trebuie sa discute cu doctorul inainte.pe cale endovenoasa pusa la nivelul bratului.45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se gaseste in timpul investigatiei.un eventua l tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utili zate in tratamentul artritei. Aceasta tre cere a aerului este una normala.efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma . Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l v a acoperi pe toata perioada examinarii. Prelevarea biopsiei este comple t nedureroasa. inclusiv anestezicele .un istoric de boala cardiaca sau alte pr obleme de aceasta natura. Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul. Daca pacientul ia antibiotice inaintea interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar s a urmeze un astfel de tratament .posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul c u aspirina sau cu fier cu 7 . Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 . Posibil itatea medicului de a vedea cat mai bine interiorul colonului depinde in mare ma sura de modul in care .

Uneori laxativul este sub forma de praf la care trebuie adaugat a o anumita cantitate de apa.daca pacientul doreste. In functie de riscu ri. se poate face o colonoscopie “virtuala”.in general. Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacient ului stari de greata. si unele solutii de mare a jutor in pregatirea colonului. De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia re spectiva se poate bea apoi o cantitate de apa pentru a scapa de acel gust. infectii abdominale. Medicul va discuta cu pacientul si ii va da i ndicatii in functie de starea de sanatate. Trebuie discutat cu doctorul si. cafeaua. dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza c omputerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului: .trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire a colonului .se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna p regatire a colonului Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pen tru ca va fi sedat inainte de interventie. Daca rezultatele la testele de sangerare oculta. sigmoidoscopia.colo noscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de .medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaint ea interventiei. screeningul poate include testele de sangerare oculta. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate . mai nou.cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea doar lichide clare cum ar fi apa pla ta. . Exista. dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale. atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul barit at . varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului: . diverticuloza nu trebuie sa faca c olonoscopie decat daca este absolut necesara .multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele far a factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de an i. gravidele sau persoanel e cu afectiuni cardiace.colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia). . examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate . in fiecare caz in parte. dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medic ul . sucuri de fructe. Urmatoarele informatii sunt necesare pentru o c at mai buna pregatire a colonului.specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de c olon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani. va fi recomandata una dintre examinari . exame nul baritat si colonoscopia.acesta este curatat de continut.trebuie sa se evit e hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie . Screeningul cu colonosco pie este recomandat la fiecare 10 ani. aceasta solutie va trebui sa fie bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua varian te de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata .colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul. la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detec tate modificari in timpul colonoscopiei . ceaiul.est e bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va treb ui sa mearga des la baie . Nu trebuie ca pacientul sa manance sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii.nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului .

Aceasta investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor.exista dureri abdominale severe .lichidele rosii sau cele ge latinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointes tinale si pot fi incurcate cu sangele Colonoscopia este o investigatie ce permit e medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si colonul) cu ajuto rul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop.o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie.tr atamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila.9 cm.acest nou t ip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de san atate Riscuri Complicatiile sunt rare. a zonelor ulcera te. O tulburare de ritm poate aparea in timpul examinarii dar intot deauna dispare de la sine fara tratament.apare febra .9 cm si 182. Poate fi folosita si in cadrul unui screening pen tru identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumori lor maligne din colon sau rect (cancerul colorectal). colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip . a tumorilor sau a zonelor inflamate sau hemoragice. Totusi. dar si pentru examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire. Colonosco pul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros. O cam era mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistra ri video in interiorul intestinului gros.exista sangerare rectala importanta . dar in general tehnologia digitala a inlocuit fibra optica.colon. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar rectul si ultima treime inferioara a colonului. In unele cazuri se poate folosi si fib ra optica. Colonoscopul este un instr ument subtire. Aceasta pregati re . flexibil.apare ameteala Factorii ce pot interveni in acuratetea re zultatelor testului sunt: . interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei . Dupa examinare Trebuie imediat anuntat medicul daca: . In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau rectului sau pot fi extirpa te tumorile de la acest nivel. cu o lungime cuprinsa intre 121. Inaintea investigatiei trebuie sa se faca prepararea colonului. tot trebuie sa se revina la ce a conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii . Ar pu tea fi vorba si de un mic risc de infectie. Trebuie evitate compri matele de fier cu cateva zile inainte de procedura . Pacientii care au afectiuni cardiace . Exista un mic risc de punctionare a colon ului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului. Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini prezenta materiilor fecale.pentru cei cu riscuri cres cute de aparitie a cancerului. valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuare a investigatiei. in cazul observarii de modificari.

In cazul persoanelor cu risc crescut de a face can cer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in legatura cu examin area cea mai utila in fiecare caz in parte.monitorizarea tratamentului in cazu l bolilor inflamatorii intestinale . dar pot fi folosit e si colonoscopia sau examenul baritat in dublu contrast. examen baritat in dub lu contrast sau colonoscopie. Pentru multi. care pot tine pacientul destul de mult timp in baie. Daca testele de depist are a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie . In timpul testul ui se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in mome ntul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul.se doreste evaluare a rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu . Cei mai multi dintre expert i recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru canc erul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani. Colonoscopia este necesara atunci cand: . In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sangerarilor oculte. diaree cronica sau constipatie. Medicamentele folosite in curatarea t ubului digestiv. Pregatirea pentru colonoscopie poate fi dera njanta si pacientul se poate simti infometat.se realizeaza un screening p entru cancerul colorectal sau al polipilor colonici. rectului sau a intestinului gros.poate dura o zi sau doua in functie de cerintele medicului.se recomanda ca persoanele c are au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari de la varsta de 40 de ani. In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea examinarii. Testele pentru determinarea san gerarilor oculte impreuna cu sigmoidoscopia sunt recomandate.investigarea surselor in cazul sangerarilor de la ni velul tubului digestiv.exista probleme sau anumi te afectiuni la nivelul anusului. sigmoidoscopie. Trebuie ca in ziua pregatirii pacintul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta. aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta. pot produce diaree si crampe a bdominale. Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. Aceasta exam inare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexpli cabile la nivelul rectului.evaluarea c auzelor de diaree cronica .extragerea de corpuri straine .monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati . dureri ale etajului abdominal inferior .screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut recurente . Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipi lor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervat ie pentru . Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul. Inainte de a bea solutia speciala necesara pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat. Pe masura ce c olonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa e limine gazele. in special laxativele puternice. Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii: . Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. P regatirea pentru colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv trebuie golit pentru ca vizualizarea tu bului digestiv sa fie cat mai buna. sangerari oculte sau vizibile in scaun.

suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. fara pregatire prealabila. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Dupa terminarea p rocedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea e ste bine ca acestea sa fie eliminate. pe care il va introduce in vagin. Multi pacienti n u-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei. se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint. Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica. examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%. Apoi. va folosi o valva speciala (speculum). Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. Prelevarea de tesut bioptic de la nive lul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe. In al doilea timp. mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acest uia sau vaginul este stramt ori sensibil.Examenul microscopic al f ragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog . lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. in pozitie ginecologica. daca nu exis ta vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. pana cand dispare efectu l medicamentelor.14 zile dup a procedura. urme de sange in mate riile fecale. Intr-o prima etapa (colposco pia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este exa minata. Colposcopia si biopsia cervicala . timp de cateva zile. Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu ma i ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 . Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cer vicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat mi croscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul.durere. In cazul in care prele varea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemosta za. cu fesele cat mai la m arginea mesei. care este un instrument din metal sau plastic sterilizat. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. Ginec ologul va incepe cu examinarea vulvei. d ar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care la rgeste peretii vaginului). cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali. ci doar uscat. In timpul colposcopiei Examenul colposcopic nu este dureros. iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un po lip se poate ca pacientul sa observe. Aceasta procedura este foarte simpla. Dupa examinare pacientul se poate simti ametit. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical. va observa aspectul general. du reaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in moment ul prelevarii de tesut.informatii generale Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul d e familie si asistenta medicala cu competenta necesara. Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesu t de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretaj ul endocervical utilizandu-se chiureta. Dupa colposcopie .

Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea soluti ei Monsel la nivelul colului. Desi u n rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (test ulPapanicolau. inaintea varstei de 18 ani . Din aceste leziuni se efectueaza.debutul precoce al vietii sexuale. prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Ocazional. I ndicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transfor marea maligna a celulelor epiteliului cervical: . care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase.mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri . In cazul in care pentru oprirea hemorag iei s-a utilizat solutia Monsel.deficient e ale sistemului imunitar . ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. De retinut! Uneori. examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziun i ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incert e. ca re se coloreaza diferit fata de celulele normale.sangerarea m enstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginu lui sau colului .infectiile cu H PV (human papillomavirus) si HIV . Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de ca tiva factori: . fiind astfel mai usor de depis tat. medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice.istoric personal de leziuni pr eneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale .citologie modificata la Testul PAP .fumatul . apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma. testul PAP. In cazul in care rezultatele colp oscopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul . Colul este examinat int ai direct. folosirea tampoanelor si cremelor vaginale . Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare. Colposcopia reprezint a o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice. tot sub colposcop. Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana.dusul.prezenta infectiilor vaginale sau cervicale. vaginul ui si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop.Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei. biopsia cervicala poate cauza infectii s au hemoragie persistenta. Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lu pa care mareste de 2-60 de ori.utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani. biopsia tintita. dupa badijonarea cu solutie lug ol. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul ca reia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului.

ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medica ment . regionala sau generala. mai ales daca este necesara ef ectuarea biopsiei. avortul sau nasterea prematura. biopsia.anatomo-patologic (biopsia). cervicala sau pelviana. Complicatiile care pot aparea d upa conizatie sunt sangerarea. . d aca este necesara. sub anestezie locala. cu ajutorul unui bisturiu. electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin elec trocauterizare. De asemenea.daca prezinta sangerari . insa. Coni zatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii. conizatia se va efectua fara sa fie n ecesara internarea pacientei. prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act t erapeutic.daca este sau da ca e posibil sa fie gravida. deoarece prezenta s angelui poate interfera cu rezultatul. in momentul efectuarii invest igatiei. Normal Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari ti sulare si celulare. la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abu ndenta. Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc.S e va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei. cu marginile in t esut sanatos. LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ans a diatermice. Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operat or si necesita anestezie regionala sau generala. Rezult atele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile. Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prele varea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pe ntru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii). Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin ca re se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic. Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecolog ie!!! In timpul sarcinii. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie. riscul de avort nu este mai mare decat in populatia ge nerala. Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei. Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col ute rin sau a leziunilor precanceroase. Aspect norm al al frotiului vaginal. Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uteri n insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. In unele situatii. poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produ ce hemoragie importanta . infectia sau in cazul in care femeia este gravida . La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “lo op electrosurgical excision procedure"). Aspect normal al vaginului si al colului uterin. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarc inii. de infectii genitale). Fiind o procedura chirurgicala. Anormal Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: . insa.daca este sau a fost in tratament pentru o infe ctie vaginala. inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen. efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspic iunii de cancer cervical.

O camera poate fi atasata la colonoscop.prezenta infec tiilor cervicale sau vaginale Pacienta va simti un usor disconfort la introducer ea speculului mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata.sangerarile menstruale. unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiu nea de maxima suspiciune . Colposcopia indi ca cand. Exista o serie de factori de ris c in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase. In timpul colposcopiei.inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18) . Uneori doctorul poate folosi o substanta io data la nivelul vaginului si al colului pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale. care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului . Acesti factori de risc sunt: .un sistem imunitar scazut .Daca se observa unele modificari in timpul investig atiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical. Daca sunt prelevate si bi opsii acestea vor fi analizate la microscop si astfel va fi determinat caracteru l acestor celule -canceroase sau precanceroase. vaginului si colului .fumatul . medicul foloseste un instrument. Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate. in prealabil. Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber. Colposcopia: . Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata v ulvei. tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intr avaginale cu 24 de ore inaintea interventiei . cum ar fi: spalaturile vaginale.antecedente de modificari pre canceroase la nivelul colului sau cancer de col . Colposcopia si biopsia cervicala O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului.utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani . este momentul cel mai in dicat pentru o programare a acestei investigatii.existenta.biopsie tintita) . a unui test PAP modificat .Prima perioada a ciclului menstrual. Preleva rea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara. Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat. numit colposcop.infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV . dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali .o viata sexuala c u mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener. care poate prelua imagin i sau poate face inregistrari video.permite cercetarea atenta a leziun ilor de la nivelul vaginului si colului .permite monitorizarea evolutiei sub tr atament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului.poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele te stului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. intre zilele 8-12.

une ori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal . In cazul unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba d e cancer de col. o colposcopie poate cauza infectii s au sangerari prelungite. de obicei. de catre medicul care a efectuat examinarea. Totusi rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul. . Un test pap este cel utilizat in acest scop . Mucoasa vaginului si a colului sunt normale Biopsia nu arata celule anormale .un rezultat normal al colposcopiei sau bio psiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical. va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie. Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente c hirurgicale ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala. Da r rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie. dar probabilitatea este minima .colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest d omeniu.. pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida. Co lposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere . Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului.colposcopia impr euna cu biopsia cervicala pot oferi. in acest caz conizatia poate rezolva pr oblema deoarece este prelevat tot tesutul modificat.daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului PAP va fi luata o alta mostra de biopsie. Ocazional. Rezultate Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie. Conizatia este o procedura chirurgicala. T esutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la cure nt electric. Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcini i. Biopsie cervicala si colposcopie Normal: Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisular a. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente. Prin aceasta in terventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul nor mal din jur sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. care se practica cu anestezie locala sau generala.colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute d e a face cancer de col uterin. infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate . destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col.conizatia nu se face la o gravida Riscurile investigatiei Foarte rar.

Daca se observa modificari ale tesutului cervical. Colposcopia este o investigatie sigur a in timpul sarcinii. Aceasta examinare se fa ce de catre ginecolog. in momentul colonoscopiei se va preleva o bi opsie. Totusi.se urmaresc anumite modificari ale colului . Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va f i acoperita cu un halat de hartie.pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicam ent .exista posibilitatea de a fi insarcinata. Examinarea va fi f acuta intr-un cabinet medical. se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia . frecvent de la nivelul canalului endocervical .are probleme cu coagularea sangelui . Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tum ori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului s au al colului.rezultatul testului Papa Nicolau arata modifi cari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. sau pentru a vedea daca tratamentul a fost efi cient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel Inainte de a face o colpo scopie trebuie anuntat medicul daca: .pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen. Idea l ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie deoa rece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului. Biopsia arata prezenta de celule modificate. modificari descope rite la o colposcopie anterioara. de catre un medic de familie sau de o asistenta care in p realabil au fost instruiti in acest sens. Cea mai buna perio ada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8 -12 de la inceputul ciclu menstrual. Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu sigura nta daca pacienta este insarcinata sau nu. cervicala sau la nivelul pelvisului .Patologic Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice. Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. . fie Colposcopia se face atunci cand: . Daca se va preleva si biopsie atunci f ragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura Pacie nta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravag inale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei. Pentru propriul confort al pacientei este b ine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii. ce pot indica un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase.trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului .a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala . Aceasta pozitie va putea face examinarea vul vei si a vaginului mai accesibila. cu 30-60 de minute inainte d e inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza si biopsie. Se va aseza pe masa de examinare sprijinindusi picioarele in suportii speciali.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagi n si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul. Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza mucoasa vag inului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile z onele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel. Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modific ari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea. Daca va trebui sa fie pr elevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta care va fi i ntrodus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucr u nu se va face la o femeie insarcinata. Colposcopia dureaza aproximativ 15 minu te. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul aces tor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru ce l putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contact ul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinar e. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua. Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca: - apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala di n perioada menstruala - apare febra - apare durerea abdominala - apare o sangera re urat mirositoare Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic - Hemoglobinopatii. - Coagulopatii. - Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeo la, toxoplasma, CMV, parvovirus, etc). - Diagnostic prenatal a unor boli metabol ice. - Imunodeficienta mostenita. - Trombocitopatii. - Cariotipare fetala (amnio centeze nereusita, mozaicism, malformatii fetale). - Evaluarea biochimica (gaze sanguine, pH, hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemog lobina, etc). - Terapeutic: transfuzie in caz de anemie severa a fatului in izoi munizarea Rh. Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu reprezinta altceva decat punctia vaselor din c ordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si prelevarea de sange fet al. Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocen teza si in functie de scopul urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie.

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza. - In func tie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie. Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea. - Anestezia l ocala este de cele mai multe ori suficienta dar uneori poate fi necesara o anest ezie pe vena. - Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordon ului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia. - Acul se introdu ce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului, si se extrag minim 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza. - Daca placenta este inse rata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea am niotica. - Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica. Timing: - Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie. - Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombi lical este deosebit de fragil si pot aparea accidente. Riscuri: - Procentul de p ierdere fetala este de 0,5-1,5% - Sensibilizare Rh. - Esec al tehnicii. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange Proba de sange se preleveaza de la nivelul unei vene a bratului. O banda elastic a este infasurata in jurul bratului. Poti sa nu simti nimic sau poti simti o int epatura sau piscatura. Putem simti anxietate in timpul asteptarii rezultatelor t estului AFP pentru determinarea sanatatii copilului inca nenascut. - Nivelul san guin al AFP se determina la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvatripl ului test de screening. De obicei se determina intre 15 si 20 de saptamani de sa rcina, aceste teste determina nivelul sanguin a trei sau patru substante la feme ile insarcinate. Triplul test determina alfa-fetoproteina (AFP), beta gonadotrop ina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sau u E3). Cvadruplul test le determina pe cele trei de mai sus impreuna cu hormonul i nhibina A. Nivelul sanguin al acestor substante, impreuna cu varsta mamei si a a ltor factori ajuta medicul specialist sa stabileasca posibilitatea existentei un or afectiuni ale fatului. - AFP este un test de screening pentru depistarea unor afectiuni ale fatului. Se recomanda efectuarea altor teste in cazul in care val orile AFP sunt anormale. O ultrasonografie si/sau o amniocenteza se vor efectua in cazul depistarii unor valori anormale ale AFP. - Valori normale ale AFP nu ex clud defectul de tub neural sau sindromul Down. - Nivelul AFP in lichidul amniot ic se poate determina prin amniocenteza. Multe femei prezinta valori normale ale AFP la nivelul lichidului amniotic, desi au valori modificate la nivel sanguin. Aceste femei prezinta risc de a avea fat cu defect de tub neural. - Se recomand a consultul medicului specialist sau a unui medic genetician in cazul in

care se depisteaza valori anormale ale AFP. Valorile AFP pot fi anormale, chiar daca fatul este sanatos. - La pacientii cu cancer hepatic sau alte tipuri de can cer, scaderea nivelului AFP poate semnifica reusita terapeutica. Testul AFP se e fectueaza pentru: - a depista anumite afectiuni cerebrale sau spinale (defecte d e tub neural) la copilul care nu s-a nascut inca: asemenea defecte apar la 2 din 1000 de sarcini; sansa de a naste un copil cu defect de tub neural nu are legat ura cu varsta mamei; majoritatea femeilor ai caror copii au fost depistati cu de fecte de tub neural nu au istoric familial de astfel de afectiuni; acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina - depistarea sindromului Down: un nivel scazut de AFP poate depista sindromul Down in aproximativ 60% din cazu ri; sansa de a depista sindromul Down creste la 80% daca se efectueaza triplul t est cu estriolul si beta-hCG - pentru depistarea anumitor tipuri de cancere ca s i cel testicular, ovarian sau hepatic; cu toate acestea, jumatate dintre persoan ele care au cancer hepatic nu prezinta nivel crescut al AFP - monitorizarea rasp unsului la tratamentul pentru cancer - depistarea cancerului hepatic (denumit he patom) la persoanele care au ciroza sau hepatita cronica cu virus B. Specialistu l in prelevarea sangelui (asistenta medicala) va: - va monta o banda elastica in jurul bratului pentru a opri curgerea sangelui prin vene la acel nivel. Acest l ucru va determina umflarea venei de sub banda elastica, usurand introducerea unu i ac in vena - se dezinfecteaza pielea cu alcool - se va introduce acul in vena; s-ar putea sa fie nevoie de mai multe punctionari - se ataseaza un tub la nivel ul acului pentru a aspira sange - se va elibera banda elastica dupa colectarea c antitatii dorite de sange - la nivelul locului intepaturii se apasa cu un tampon de vata pe masura ce acul este indepartat - se preseaza zona punctionata si se aplica un leucoplast. - poate aparea o usoara vanataie la locul intepaturii; san sele de a aparea echimoza scad daca apasam la nivelul intepaturii timp de cateva minute - in cazuri rare, se poate inflama vena dupa prelevarea sangelui; aceast a afectiune se numeste flebita; se recomanda comprese reci la acel nivel de cate va ori pe zi - sangerare la nivelul intepaturii poate aparea la persoanele cu de fecte de coagulare. Aspirina, warfarina si alte medicamente care subtiaza sangel e pot creste sansele de sangerare. Se recomanda informarea medicului specialist inainte de prelevarea sangelui in cazul persoanelor cu defecte de coagulare sau alte afectiuni similare. Testul AFP determina nivelul sanguin al alfa-fetoprotei nei la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fatului. N ivelul sanguin al AFP poate ajuta la depistarea unor afectiuni ale fatului. Valo ri normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. De asemenea, valorile va riaza si in functie de varsta fatului; un nivel crescut sau scazut de AFP poate semnifica calcularea gresita a varstei fatului. O ultrasonografie poate stabili exact varsta

fatului. La femeile insarcinate, nivelul AFP creste progresiv incepand cu saptam ana a 14-a de sarcina. Continua sa creasca pana la o luna sau doua inainte de na stere, incepand sa scada foarte incet. Valorile sunt in general putin mai mari l a rasa neagra comparativ cu femeile de culoare alba. O valoare precisa a varstei sarcinii este necesara pentru interpretarea corecta a valorilor AFP. Valorile n ormale ale AFP se stabilesc in functie de greutate, varsta si rasa femeii; se ia u in considerare femeile cu diabet care isi fac injectii cu insulina si in funct ie de varsta copilului (varsta gestationala). In cazul in care varsta copilului este diferita dupa efectuarea ultrasonografiei, valorile AFP se vor ajusta in fu nctie de aceasta valoare. Media acestei valori ajustate se numeste multiplu de m edie (MoM). O valoare a AFP care este intre 0,5 si 2,5 ori MoM este considerata in limite normale. Se va stabili impreuna cu medicul specialist limita de valori ale AFP care sunt considerate normale pentru fiecare femeie in parte. Valori cr escute ale AFP Valorile crescute ale AFP la femeile insarcinate pot semnifica: varsta gestationala a fatului nu este calculata corect - femeia are sarcina mul tipla, ca de exemplu gemeni sau tripleti - fatul are un defect de tub neural - i ntestinele fatului sau alte organe abdominale sunt in afara corpului (denumite d efecte de perete abdominal sau omfalocel); va fi necesara o interventie chirurgi cala dupa nastere pentru a corecta problema - fatul este mort. Valori crescute a le AFP la femei neinsarcinate sau barbati poate semnifica: - cancer hepatic, tes ticular sau ovarian - boala hepatica, ca ciroza sau hepatita - consum excesiv de alcool. Valori scazute ale AFP Valori scazute la o femeie insarcinata poate sem nifica: - varsta gestationala calculata gresit - sindrom Down. Acest test determ ina nivelul sanguin al alfa-fetoproteinei (AFP) la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fetusului (copilul care nu s-a nacut inca). Ni velul sanguin al AFP-ei la femeile insarcinate poate aprecia daca copilul are di verse afectiuni ca spina bifida sau anencefalie. Un astfel de test poate fi efec tuat pentru screening-ul altor afectiuni precum: diferite modificari cromozomial e - ca de exemplu sindromul Down (trisomia 21) sau sindromul Edward (trisomia 18 ). Un test AFP poate depista prezenta omfalocelului, o afectiune congenitala ce consta in hernierea unor parti din intestinul copilului la nivelul ombilicului. In mod normal, in sangele unei femei insarcinate se gasesc cantitati scazute de AFP. La femeile (care nu sunt insarcinate) si barbatii sanatosi nu exista AFP (s au daca exista aceasta substanta se gaseste in cantitati foarte mici). Triplul test si cvadruplul test

gastric. ovarian. beta-gonadot ropina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sa u uE3). majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odat a cu pozitionarea acului in vena. Cantitatea de durere simtita depinde de abilit atile persoanei care efectueaza punctia. determinand trei sau patru substante ce pot aparea in sangele un ei femei insarcinate. Acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina. tumori cerebrale sau cancerul celulelor renale. mai ales cu cancerul testicular. impreuna cu varsta pacientei si alti factori ajuta medicul specialist sa afirme probabilitatea ca fetusul sa pre zinte sau nu anumite afectiuni sau defecte congenitale. femeile neinsarcinate si copiii La cop ii.fumatul care creste nivelul sangui n al alfa-fetoproteinei . pancr eatic sau hepatic.efectuarea in ultimele 2 saptamani a unui test medical care foloseste trasori radioactivi. Cu toat e acestea. Un nivel crescut de AFP mai poate aparea in limfomul Hodgkin. Sensibilitatea acestui test este asemanatoare cu cea a unui test cvadruplu de sarcina care se efectueaz a insa in trimestrul al doilea. Nivelul sanguin al acestor substante. alte limfoame. prezenta AFP in sange se poate corela cu anu mite tipuri de cancere. determinarea nivelului free-beta-hCG si o proteina de numita proteina A plasmatica asociata sarcinii (PAPP-A). unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii de catre ac. pentru a infirma sindromul Down. de calitatea venelor si de pragul durer ii pacientului. Rezultatele testului se bazeaza si pe rasa pacientei. Cvadruplul test le dozeaza pe cele trei amintite mai sus plus hormonul i nhibin A. Riscurile punctiei venoase Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa sun t foarte mici: . de exemplu determinarea grosimea pliului cutanat al fatului la ni velul cefei (pliul nucal). Barbatii. Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii. in primul trimestru de sarcina. va fi cantarita inainte de efectuarea testului deoarece rezultatele testului sunt s i in functie de greutatea corporala. femei neinsarcinate si barbati.Nivelul AFP se dozeaza de obicei la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvadruplului test de screening. Determinarea cariotipului Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoa sa. Nu este necesara o pregatire speciala pentru a efectua testul. Triplul test dozeaza alfa-fetoproteina (AFP). Motivele pentru care nu se poate efectua testul sau pentru care rezul tatele sunt neconcludente sunt urmatoarele: . In anumite cazuri se efe ctueaza o serie de teste de screening. Testul integrat foloseste si parametrii masurati prin ul trasonografie. Daca femeia este insarcinata.

aplicarea unei presiuni pe zona re spectiva (pentru evitarea formarii unui hematom). fibroza chistica sau hemofilia. aceasta afectiune se numeste tromboflebita si se tratea za cu comprese umede locale timp de cateva zile . Prele varea celulelor de la nivelul maduvei osoase Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de la nivelul maduvei osoase. Se recomanda consultul medicului specia list pentru a stabili necesitatea efectuarii testului. se recomanda consultul unui specialist in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. foarte rar.aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata. acest l ucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si astfel fac iliteaza introducerea acului pe vena . cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist despre acest lucru. Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange p relevata de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa). Nu este necesara nici un fel de pregatire. ca de exemplu sic lemia.indepartarea bandeletei elas tice dupa colectarea sangelui . Deci se recomanda consultul unui genetician inainte d e a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test genetic.atasarea unei epru bete la acul respectiv pentru colectarea sangelui . . in momentul scoaterii acului din vena . Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact important asupra vietii unei persoane.introducerea acului in vena. Prelevarea s angelui de la nivelul unei vene Specialistul care va preleva sangele : . Acesta este instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala genetica. se recomanda c ompletarea formularului pentru testare medicala. Cum se face test ul? Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de cel ula sau tesut din corp. Pentru a intelege importanta acestui test. Persoanele care sangereaza sau care au probleme de coagulare. i n cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii. Aspirina. warfarina si alte me dicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot determina sangerare mai frecv ent. apoi fixarea cu leucoplast.va infa sura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui. riscurile sale sau modul in care se va efectua. Un consilier genetic ne poate ajuta sa lu am decizii bine informate. se poate dezvolta o infl amatie la nivelul venei.sangerare la locul punctiei.curatarea zonei cu alcool ..poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei. uneori pot fi necesare mai multe intepaturi . celulele sunt colectate de la f at prin amniocenteza sau prelevarea de la nivelul vilozitatilor corionice. Pr elevarea celulelor de la fat Pentru acest lucru. acest lucru se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea a cului la nivelul locului punctiei .uneori.

Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua. poate fi folosita uneori pent ru determinarea cariotipului. Determinarea cario tipului este un test care evalueaza forma.pentru a stabili sexul unei persoane. De retinut! . testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pent ru determinarea sexului.prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale.forma sau marimea cromozomilor este anormala .Cariotipul este efectuat pentru: .in cazul in care rezultatele cariotipul ui sunt anormale. marimea si numarul cromozomilor intro mostra de celule umane. uneori este nevoie ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea . prin determinarea prezentei cromozomului Y.exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o pere che de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati) .a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor .a juta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere .a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sa u pentru a stabili daca defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort .exista mai multi sau mai pu tini de 46 de cromozomi . rezultatele testarii de la nivelul ca vitatii bucale sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cario tipului .a stabili daca exista un defect cromo zomial care impiedica femeia sa ramana insarcinata sau care determina avort spon tan (pierderea sarcinii) .o perec he de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt: . acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar. cu toate acestea. Cariotipul Normal Anormal . prin perierea blanda a mucoasei bucale (numita si proba bucala). celule de la mama se pot amesteca cu celule de la fa t.uneori determinarea cariotipulu i se efectueaza in asociere cu alte teste care furnizeaza informatii mai specifi ce in legatura cu afectiunile genetice . Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera testul si acuratetea rezultatului. forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom .a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului .marimea.amn iocenteza efectuata recent. cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente anticancer .tratamente pentru cancer.

metoda neiradianta. deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina dificultati de crestere. Il ustrarea bogata. care are avantajul explorarii "in timp real".obstetricien i.pentru a stabili sexul unei persoane. Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea. a Tomografiei Computerizate c u achizitie helicoidala multispire si cu reconstructii multiplanare. cu utilizarea Histero-salping o-grafiei digitale. Insertia (cromozom i in plus). Cariotipul este efectuat pentru: . indicata in cazuri selectate. Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti prin intermediul materialului nuclear. Aspectele imagistice sunt corelate cu datele clinice si paraclinice si sunt explicate pe baze anatomice si fiziologice normale si patologice. sustinuta de prezentarile unor statistici si observatii prop rii. Un consilier pe probleme genetice poa te ajuta la luarea unor decizii bine informate. Ca riotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi. releva o experienta personala deosebita a autoarei.imagisti. radio. acest lucru se face atunci cand sexul unui nounascut este neclar. 22 de perechi autozomale. XX la femei . dezvoltare si diferite afectiuni. cromozomial..deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact important asupra vietii unei persoane. forma s i numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane. acesta este instr uit pentru a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica. ca siclemia. fibroza chistica sau hemofilia. dispusi in perechi om oloage. se recomanda consultarea unui medic spec ializat in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice.a stabi li daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana ins arcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii) . Infertilitatea cu plurilor reprezinta o problema globala ce implica uriase cheltuieli . prin determ inarea prezentei cromozomului Y. oferind un punct de intalnire intre diversi s pecialisti. spectral. cu achizitii multiplanare. XY la barbat. dintre care ap roximativ 85 pagini color. rezultate comparate cu cele din literatura de s pecialitate. precum si a imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara. originala. se recomanda consultul ace stuia inainte de luarea unei decizii. Deci. in conditii tehnice deosebite oferite de Editura SITE CH. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina Lucrarea reprezinta prima mono-grafie publicata in tara noastra care trateaza as pectele normale ale aparatului genital feminin si patologia infertilitatii femin ine de etiologie pelvina prin ilustrare comparata.ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . 2 cromozomi sexuali.a stabili cauza defectelor de la naster e sau disfunctiilor nou-nascutului . tridimensio nale si angiografice. astfe l incat lucrarea se adreseaza in egala masura medicilor ginecologi. endocrinologi. in favoarea unei colaborari cat mai performante in combaterea infert ilitatii feminine si in general a patologiei pelvine feminine.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca defectul cromozomi al a determinat nasterea unui fat mort . cu o activitate in domen iu de peste 15 ani. prin 173 figuri cu peste 500 imagini. a Ecografiei D oppler color. realizate pe cazurile studiate si pe experienta dobandita cu ocazia unor st agii de perfectionare in Franta. cu reconstructii 3D si 4D.

fixa. de exemplu aceeasi leziune descrisa e cografic "cu continut transsonic si perete hiperecogen". im agistice) cat si noi metode de tratament cat mai eficace. regionale si mondiale care cerceteaza atat noi metode de diagnostic (imuno-histochimice. iar bolnavul este o entitate si poate avea sau nu o anumita afectiune re ala. ecog rafia si TC pentru mioame calcificate. imagistul trebuie "sa traduca" observatiile facute in termeni clinico-histologici.structura maligna prin ecografie si RM N. cu semnificatia ingrosarii unui tesut prin marirea volumului celulel or). si "ingrosare endometriala localizata in hipersemnal T2. Indiferent de tehnica imagistica utilizata.patologice sunt interpretate cu rezerva. precum si de utilizarea tratamentelor hormonale de stimulare a ovulatiei sau d e substitutie in insuficientele ovariene precoce si in cursul menopauzei. imaginea trebuie interpretata pentru ca limbajul imagistic este foarte speci alizat. al aspectelor fiziologice si fizio-patologice ale aparatului ge nital feminin. Cu alte cuvinte. colectii sanghine acute s au cronice (de electie RMN. de exemplu. s-au descris anumite modificari imagistice sugestive pentru necrobioza tisulara (de exemplu pentru leiomiom prin ecografia intravaginala.de diagnostic si tratament. De a semenea. mai limitat prin TC. trebuie tinut cont ca "imaginea nu este obiectul" (Platon). descrisa la HSG. Fata de recomandarile excesiv de prudente i n formularea diagnosticului imagistic ale unor autori care. calcificari (radiologia. histerosalpingo-grafia-HSG in leziunile endometriale cu reflux venos si limfatic). TC). Unificarea limbajului est e insa justificata de necesitati practice. avand tendinta sa ofere informati i cu caracter functional si structural.TC si rezonanta magnetica nucleara . de exemplu pentru endometrioza). cu rezervele necesare. Tipul de polip va putea fi precizat prin examenul histologic. Imagis tica moderna in continua dezvoltare reprezinta o metoda indispensabila in diagno sticul si tratamentul infertilitatii feminine. mai recent. modificari vascular e (eco-grafia Doppler calitativa si cantitativa. exista astazi numeroase organisme abilitate in diagn osticul si tratamentul infertilitatii la nivele nationale. echivalenta cu "hiperplazia/ ingrosa rea endometriala localizata cu ax vascular central" din ecografie. care semnifica entitatea patologica "polip endometri al". diferentierea structura benigna. TC si RMN pentru chisturi. hiposemnal T1. reprezinta o formatiune chistica. in al doilea se ns. adica trebuie formula t un diagnostic orientativ. tomografia compute-rizata . recomand a inlocuirea termenului histologic "hiperplazie" (ingrosare a unui tesut prin in multirea numarului de celule) cu termenul "hipertrofie". TC si RMN cu contrast. tisulara de tip grasos (TC si RMN). (de fapt tot un termen histologic. ca re nu largeste cavitatea". Volumul argumenteaza si ilustreaza faptul unanim admis ca imagistica sectionala (ecografia. hidrosalpinx). RMN. genetice. ci do ar sa orienteze clinicianul asupra entitatii leziunii. chist dermoid). in dublu sens: primul. ede m (RMN). ca nu trebuie supraestimata imaginea. cu zona jonctionala i ntacta" din examinarea RMN. tomografic "cu densitat i lichidiene si prindere de contrast in inel periferic" si la examenul RMN "cu h ipersemnal in achizitiile ponderate T2 si hiposemnal in achizitiile ponderate T1 ".RMN) are posibilitatea sa precizeze tipul de structura: lichidiana (ecografia. legate de evolutia normala sau disfunctionala a ciclului hormonal . Un a lt exemplu este "imaginea lacunara rotund-ovalara endocavitara uterina. Progresele constante d in ultimii zece ani au ameliorat in mod semnificativ studiul morfologiei pelvine si. Toate aceste caracterizari structurale imagistice anatom o. ele au caracter orientativ si nu tre buie emisa pretentia de a se substitui examenului histo-patologic in sine. dupa realizarea descrierii. cu ajutorul unor tehnici minim invazive. autoarea considera ca imaginile trebuie interpretate. dar este impr obabil sa fie atestata o alta "entitate" histo-patologica. care este o reprezentare tehnica adesea cu arte facte sau cu aspecte nepatognomonice pentru o anumita afectiune. Problemele reale de . in conditiile in care fiecare metoda are limitele sale.

pentru mai buna i ntelegere a semiologiei imagistice intalnite in infertilitate. Experienta personala este redata pr in analiza datelor imagistice intalnite la un lot reprezentativ de paciente inve stigate cu ocazia bilantului infertilitatii cuplului. s-a considerat necesara prezentarea intr-un prim capitol a aspect elor embriologice. imunologice. prin metode de analiza computerizata multi-dim ensionala a cazu-rilor. emiterea de semnal elect romagnetic). bacteriologice. mecaniciste si pentru u tilizarea unui limbaj adecvat. reflexia ultrasunetelor. oferite din partea a trei repr ezentanti de prestigiu ai scolii romanesti de medicina. In continuare. care au obtinut realizar i importante in diagnosticul si tratamentul patologiei pelvine feminine. Cunoaste rea substratului histo-patologic al leziunilor este indispensabila imagistului c are interpreteaza informatii indirecte. apoi sunt prezentate tehnicile moderne de examin are pelvina recomandate in studiul infertilitatii feminine. In final sunt propuse modele de decizie tip sisteme expe rt. etc. utilizarea lor fiind justificata de posibilitatea de triere si orientare a cazurilor prin examinare in vivo. in care ca z se recomanda orientarea diagnosticului catre patologiile cele mai probabile in contextul clinic si formularea de sugestii pentru examenele complementare neces are diagnosticului diferential. Ecografia fetala .diagnostic se pun in cazurile fara semiologie imagistica particulara. bazate pe proprietati fizice ale tesutur ilor (absorbtia radiatiilor X. pentru evitarea unei evaluari schematizate. I n acest cadru. anumite aspecte imagistice leg ate de tehnica si diagnostic. sunt prezentate cu referiri l a experienta dobandita. Aceasta analiza computerizata permite evitarea unor costuri inutil e determinate de explorarile imagistice si paraclinice nejustificate la toate ca zurile (hormonale. Se tine sea ma ca exista limite de sensibilitate si specificitate ale tuturor metodelor de d iagnostic radio-imagistic. In acelasi timp. de subs tituire temporara a acestuia (rol de " pilot automat"). corelata cu datele anamnestice. cu valoare practica. scopul analizei este repre zentat de evaluarea complexa imagistica a fiecarui caz de infertilitate feminina . pentru determinarea unui algoritm optim de investigatie si tratament. cu aspectele imagistice. Lucrarea este recenzata cu recomandari spre lectura medicilor interesati. precum si aspectele imagistice considerate normale ale aparatului genital feminin. cu a chizitiile stiintifice actuale. anatomice si fiziologice ale aparatului genital feminin. fara ilustrarea aspectelor im agistice. incat aspectele legate de patologia hipotalamo-hipofizara sunt amin tite ca mecanisme fiziologice si fizio-patologice. precum si aspectele imagistice i ntalnite in functie de metodele recomandate. Se stie ca nu toate lezi unile anatomo-patologice ale aparatului genital feminin sunt intalnite in perioa da fertila si dintre acestea nu toate sunt cauzatoare de infertilitate. in care aplicarea unor metode de inteligenta artificiala va avea rol de vali dare a diagnosticului expertului imagist si. variatiile ciclice ale structuri lor anatomice sub influentele hormonale necesita cunoasterea de catre imagist si clinician a fiziologiei si fiziopatologiei aparatului genital feminin si in ace st scop sunt prezentate referiri la ultimele achizitii stiintifice in domeniu.) si castigarea unui timp im portant in luarea deciziei terapeutice. Nu reprezinta sco pul prezentei lucrari evaluarea completa a gonado-statului feminin in cadrul inf ertilitatii. Totodata. in unele cazuri de urgenta. sunt prezentate afectiunile cu localizare (exprimare) p elvina implicate mai frecvent in infertilitate. Aceasta lucrare incearca sa coreleze substratul anatomic si histologic al structurilor normale ale aparatului genital feminin si ale leziunilor implicate in infertilitate.

o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. Ecografia transvaginala nu este necesara o vezica plina .pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate . Nu se recomanda mictiunea pana ce invest igatia nu este realizata.este necesara efe ctuarea investigatiei cu vezica plina. Ecografia abdominala . ca si gelul K-Y. se va anunta medicul daca vezic a este prea plina si produce durere . dar nu poate interp reta aspectul acestora. Pacienta poate privi monito rul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii. . partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte . Totusi. O vezica plina ajuta in transmiterea fasc iculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Unii medici pot permite pac ientei sa-si introduca singure transductorul in vagin. Ecografia fetala poate fi efectuata in cab inetul medicului. Medicul va impartasi rezultatele pacientei dupa ce imagi nile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog. poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la ni velul taliei fusta sau pantalonul.un instrument mic. Astfel.Tehnici anul ecografist este instruit sa obtina imagini ale fatului.un capison (de forma prezervativului) va fi plasat peste transductoru l vaginal. Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte . In cazul unei ecograf ii transvaginale.daca nu se pot consuma lichide in cantitat e suficienta. O ecografie abdominala dureaza 30-60 de minute. a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate. Aceasta dete rmina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare. transductorul este acoperit cu un manson de latex si cu un lub rifiant vaginal. Totusi poate fi efectuata de catre un r adiolog sau de catre un obstetrician. Tehnica In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie. Se recomanda consultul medic al in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale. Transductorul este apoi inserat usor in vagin si apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor. Ecografia transvaginala d ureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute. Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material.un gel este intins pe abdomen . manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori.daca ecografia este efectua ta in ultima parte a sarcinii.In mod normal efectuarea ecografiei se face cu vezica plina. Deseori nu este necesara indepartare a completa a hainelor. Daca este prezenta alergia la latex sa va comu nica medicului inainte de efectuarea investigatiei. . se indica c onsumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitar ea urinarii inainte si in timpul efectuarii investigatiei.pacienta este asezata in clinostatism dorsal pe o masa de examinare.pacientul nu poate ur ina pana investigatia nu este realizata. a riscurilor sale. in spital sau in clinica. vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul un ui tub flexibil (cateter urinar) inserat in uretra . Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. Daca pacienta prezinta respiratii sc urte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa.

O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaz a fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a organ ului care inconjura fatul (placentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidul ui amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o imagine ca re poate fi vazuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi si colorate sunt denumi te sonograme, ecograme sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrar ilor copilului. Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de a detecta a fectiunile fatului si pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marim ea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea s a dauneze fatului. Se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. Sexul fa tului poate sa fie determinat cateodata in jurul saptamanii 18 de sarcina. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelu l vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului. In mod normal nu este prezent nici un disconfort in timpul efectuar ii ecografiei transvaginale. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transduct orul este miscat in vagin. Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau c are reduc valoarea acesteia cuprind: - obezitatea - materii fecale sau aer la ni velul intestinului sau rectului - o cantitate anormal de scazuta de lichid amnio tic

- unele pozitii fetale - incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii inv estigatiei - un fat foarte activ. De retinut! - rezultatele normale obtinute la ecografia fetala nu garanteaza un copil normal, sanatos - medicul poate recomand a teste sau investigatii suplimentare daca rezultatele ecografiei fetale nu se i ncadreaza in limite normale - sotul sau partenerul poate fi incurajat sa fie pre zent in timpul efectuarii ecografiei fetale. O fotografie sau o inregistrare vid eo a imaginii ecografice a fatului este uneori disponibila parintilor - data pro babila a nasterii poate fi schimbata bazandu-se pe efectuarea ecografiei precoce in timpul sarcinii in functie de dimensiunile si dezvoltarea fatului - ecografi a nu intotdeauna evidentiaza malformatiile congenitale - in al treilea trimestru , ecografia fetala nu determina cu exactitate varsta gestationala sau greutatea fatului - efectele unei expuneri repetate a fatului la ultrasunete nu a fost det erminata, totusi nu se recomanda ecografii fetale repetate pentru motive nemedic ale ca si determinarea sexului fatului sau pentru obtinerea de imagini pentru co lectia personala - ecografia 3-D este testata pentru utilizarea in evaluarea ano maliilor fetale. Momentan nu este usor disponibila - ecografia Doppler (sau scan area duplex) foloseste fascicule de sunete reflectate pentru a estima viteza si directia sangelui si a fluxului sanguin de la la nivelul placentei la nivelul fa tului. Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, atat la ma ma cat si la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului. Salvarea imaginii ecog rafice face posibila folosirea ecografiei ca si oportunitate a realizarii primei fotografii a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaza fascicule de ultrasunete re flectate care realizeaza o poza a fatului, a organului care inconjoara fatul (pl acentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidului amniotic). Poate sa nu fie furnizate rezultatele investigatiei imediat. Rezultatele complete sunt disponib ile in 2 sau 3 zile. Ecografia fetala Valori normale - fatul prezinta dimensiuni le corespunzatoare varstei - frecventa cardiaca si respiratorie sunt normale cor espunzator varstei fatului - daca investigatia este efectuata tarziu in timpul s arcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos - placenta are dimensiune core spunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin - uterul contine o canti tate adecvata de lichid amniotic

- nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unel e majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii). Valori patologice - fatul cres te mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pent ru varsta sa - fatul este anormal de mare pentru varsta sa - daca aceste teste s unt realizate tardiv in timpul sarcinii, fatul este asezat in pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina) - malformatiile congenitale, ca si absenta rinichil or sau anencefalia sunt prezente - placenta acopera colul uterin (placenta previ a) - uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic - sar cina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica) - sarcina contine tes ut anormal in locul fatului normal (sarcina molara) - frecventa cardiaca fetala este prezenta. Aceasta poate indica moartea fatului. Multe afectiuni pot modific a rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului oric e rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. Electrocardiograma Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt: defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantar ii necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele - daca pacientul vorbeste in timpul testarii - efort fizic important inaintea efectuarii testarii

- anxietate sau aparitia dispneei - plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la ras a neagra. De retinut! Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui inf arct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului cardiac. Exista cateva tipuri spe cifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea ambulatorie a EKGului (Holter) si electrocardiograma de efort: - telemetria si monitorizarea Holt er sunt folosite pentru urmarirea continua a EKGului in timpul spitalizarii sau la domiciliu - telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atas area a cel putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poa te fi plasat in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistra te si pot declansa o alarma la aparitia lor - monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice - electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoas a efectuarea unei electrocardiograme de efort. O parte dintre medici recomanda e fectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste 35 de ani, pe ntru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor e ste utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.Un eori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Pentru a d etecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii cardiace p rintr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se realizea za in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei electrocar diograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert. Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impul surilor electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumi te unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: - unda P reprezinta inregistra rea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) - complexul QRS repre zinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu prime ste suficient sange

Unda P. determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muschiul ui cardiac). istoricului medi cal. neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara ). In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand apar simptome le. a altor investigatii. acesta primeste mai putin oxigen decat a re nevoie. Electrocardiograma Normal Anormal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul sunt regulate. Cand apar mo dificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. boala coronariana. Daca arterele coronare ce furnizeaza s angele muschiului cardiac sunt blocate. O frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). complexul QRS si unda T sunt normale. unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG. In timp. Tot in catego ria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. Boala coronariana si infarctul miocardic. cum sunt calciul si potasiul. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea art eriala. Unele modificari ale EKGului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor ca mere.unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vede re electric si se pregatesc pentru o noua contractie. Din acest motiv electro cardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei.. daca este necesar. Un EKG normal nu e xclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. dupa infarct. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). Inflamarea inimii. Tahicardiile i nclud un ritm rapid. cardiomiopatia si bolile valvulare. Ritmul cardiac. Niveluri crescute sau scazute ale acestor electroliti. examenului clinic si. ale unor substante chimice (denumite elect roliti). O frecven ta cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. Activitatea normala a inimii de pinde de nivelurile sanguine normale. Semnele precoce de isc hemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subde nivelarea segmentului ST. . Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii mus chiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita). Activitatea atriilor este normala. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumi ta EKG de efort.

determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexu lui QRS sau a undei T. Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului. Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezul tatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de famil ie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examin arii sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG -ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este d enumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indepa rteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul va st a intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pent ru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi pla sat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de un ica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, elec trozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa terminarea investigatiei e lectrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate infl uenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nem iscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respi ratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac. De retinut! Electrocardiograma este o investigat ie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. Pacie ntul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase at unci cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort. Med icul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe ca re pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele electr ocardiogramei. Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motiv e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electrozii de tecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un curent e lectric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare. O electro cardiograma este indicata pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile , in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale d urerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmii le, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxu lui sanguin catre inima (ischemia) - monitorizarea activitatii electrice ale ini mii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficientei si a e fectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a in imii - verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defi brilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul , hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere). Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile elect rice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natur al electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata d e la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In tim pul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, b ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impuls urile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de a parat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate: - dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivel ul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - problem e ale ritmului cardiac (aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determi nate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoa ra inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct mi ocardic. Endoscopia digestiva superioara O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. M ai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un r isc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii d aca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi ne cesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din var satura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare , aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu mo dificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte s i dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are r iscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu p robleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despr e riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare Dupa examinare pot aparea: - dureri cardiace - dificultati in a r espira de la moderate pana la severe. Dupa endoscopie trebuie sunat medicul spec ialist imediat daca: - apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea - apare febra - apare bradipneea - apar a meteli. Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permi te medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexib il si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va disc uta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta sa terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot af ecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice r ezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet. Endoscopie digestiva superioara Normal: Esofagul, stomacul si duodenul au un asp ect normal Modificari: Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia po ate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamator ii ale intestinului sau de ulcerul peptic Hemoragii date de inflamatie, de ulcer , de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilata ri ale venelor esofagiene) Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi sau di latatii la nivelul esofagului Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau du oden. Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lu a tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gast ric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei. Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot includ e: - ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la m ai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului - hemoragie masiva a tra ctului digestiv superior De retinut! - o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul , stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endos copia

permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori , care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancer ul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnosti c cu ajutorul acestei metode de investigare - endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pen tru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelal te examinari ale tubului digestiv superior - endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor - colangiopancreatografia retrograda endoscopic a (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara s i pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicionea za o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacient ului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica. Endoscopia d igestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa expl oreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la niv elul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta un eori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv sup erior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate v edea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivel ul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepa rtati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologi ei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirur gicale exploratorii. O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru: detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilo r bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian - detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor s au a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme p ot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru trac tul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite - determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de or igine digestiva) - determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superio r sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de bloca re in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate - diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fu ngi sau virusuri - verificarea vindecarii ulcerului gastric - examinarea stomacu lui si a duodenului dupa o interventie chirurgicala - a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului) Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualize ze mult mai bine. Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea exa minarii. lentilele de contact.pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice. medic de familie. In general su nt necesari si unul sau doi asistenti medicali.are afectiuni cardiace .urmeaz a un tratament medicamentos . inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior.are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tra tament cu anticoaugulante. poate aparea o hemoragie. se reduce si riscul de producere a varsaturilor. Aceasta examinare poate fi facu ta de un gastroenterolog. Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta .este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani. de obicei. . In timpul endoscopiei o biopsi e poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett .diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie. Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spit al si vor lasa deoparte ochelarii.. intr-o sala s peciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. medicul va recomanda oprirea tempora ra a acestuia inaintea examinarii. Inaintea procedurii sunt efectua te teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleuco gramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sang elui.extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitit e . bijuteriile sau placa d entara. ce po ate fi data si de o hemoragie digestiva superioara.prelevarea de tesuturi (b iopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. numita helicobacter pylori. fara un tratament specific. determina ta de hipertensiunea portala) . internist sau chirurg. Daca pacien tul urmeaza un tratament cu anticoagulante. In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotec toare (sucralfat).exista posibilitatea unei sarcini . O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza. pacient ul nu trebuie sa manance sau sa bea. Inainte de efectuarea unei e ndoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca: are o alergie la vreun medicament. De asemenea. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului. dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene.indepartarea polipilor gastrointestinali . Pacientii trebuie sa fie insotiti pentr u ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii ace stia sunt sedati. De cele mai multe ori aceast a inceteaza de la sine. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina. cum ar fi warfarina . De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. inclusiv la medicamentele anestezice .tratarea hemoragiilor gastro-intestinale. Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi. otravitoare . Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizua lizarea tubului digestiv superior.investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina). care se cre de ca este cauza principala a ulcerului gastric .

Dupa examinare Intrea ga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efec tiva e de doar 5 pana la 10 minute. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior. se pot si aspira aerul sau secr etiile. va putea si coopera cu medicul. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. introd use prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Daca gatul pacientului a fost amortit in ainte de examinare. de asemenea. cu capul putin inclinat spre inainte. Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul e ste plasat in vena. doctorul presan d usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respi ra. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust ama r si va duce la amortirea limbii si a gatului. Doctorul va avansa incet cu endo scopul si va vizualiza peretii esofagului. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. Pacientul se va simti re laxat dar. Pacientul va fi ruga t sa se intinda pe partea stanga. Pentru siguranta pacientului. atat la nivelul gurii cat si al gatului. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si. prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic.doua ore. uneori. acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nui va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizar ea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul i si va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. stomacului si duodenului fie printr-u n aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor.Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic. dar este o falsa senzatie data de anes tezic. . Pe perioada investigatiei vor fi admi nistrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura. pot fi administra te medicamente ce reduc secretia gastrica. Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. Aceasta perioada dureaza una . acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din s pital. pentru a usu ra patrunderea endoscopului. in acelasi timp. Treb uie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu v a ingreuna respiratia. In t impul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. Apoi. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. Instr umentele chirurgicale ( forceps biopsic sau periute) pot fi. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. De asemenea. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului. dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice .

a pare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea . pacientul poate simti senzatii de voma. Chi ar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi. c e va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. De asemenea. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii. Pacientul va sta intins pe o placa. Aceste simptome pot dura cateva zile. Examinari ale tractului digestiv superior Aceste examinari sunt efectuate fie in cabinetul medicului. Pacientul va sta in siguranta i ar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei .apare febra. Dupa examinare Dupa ex aminare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta.apar dureri de gat sau de umeri .apar dificultati in inghitire sau in vorbire . Daca disconfortul este sever trebuie averti zat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana. Examinarea poate fi facuta de un medic radiolog sau de un tehnician radio log. pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inf lamat sau poate fi usor ragusit.In timp ce tubul este miscat. greata. acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii.apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa f i baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu.apar dureri car diace sau abdominale . Medicul va indruma p acientul cat si cand sa bea bariul. Administr area unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la elim inarea acestor simptome. ce transmite razele X. . totusi. Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bi juteriile si placa dentara. ba lonare sau usoare dureri abdominale. Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita ba riul. fie in camere specia le pentru aceste examinari. Dupa examina re trebuie anuntat doctorul imediat daca: . Se va pres a usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului. daca este cazul. el. Se poa te ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei as upra fluxului de bariu. Aceste investigatii nu necesita spitalizarea peste n oapte. cu sange) . Nu se poate fuma sau mesteca guma i n timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si i ncetinesc digestia. Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fl uoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii. senzatia de gura uscata sau vederea i ncetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii. poate comunic a cu echipa medicala. Placa va fi incl inata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului.

iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. Daca se face examinarea i ntregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radio log va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face rad iografii la fiecare 30 de minute. trebuie sa opreasca tratamentele . in special daca urmeaza tratament cu metformin pentru tratarea diabetului . Multi pacienti in timpul examinarii se simt balo nati si au senzatii de greata. Pacientul trebuie sa comunice medicului daca: . Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacu ta si unii pacienti pot avea un usor disconfort. Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii. cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit. asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment.Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nive lul stomacului. Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea. Acestui a i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organi sm. sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare.e ste alergic la vreun medicament . Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 2 0 de minute. cu cateva zile. atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora.este alergic la bariu si sau la alte substante radio-opace . Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce dorest e. Aceste exam inari nu se fac pe perioada sarcinii deoarece exista riscul afectarii fatului de radiatii. In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se rein toarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii. Daca pacientul n u observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferit a de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si treb uie sa revina la un control medical. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii. De asemenea. Daca bariul ramane la nivelul tubului diges tiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv. In primele trei zile dupa examinare pacientul poa te avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore.exista siguranta sau suspiciunea de a avea o sarcina. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. Ceea ce se simte in timpul investigatiei Bariul este un lichid de consistenta crescuta.urmeaza tratamente medicamentoas e. hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor. Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de i nghitit.

Aceste examinari nu sunt recomandate de rutin a de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointest inale. Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati i: . o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. tumorilor. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijloci e a tractului digestiv folosind substante de contrast. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a . regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (i nclusiv arsurile sau durerile chinuitoare epigastrice). Daca in stomac se ma i afla resturi alimentare. inflamatie. dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul: are dificultati la i nghitire este cunoscut cu boala Crohn este suspicionata o obstructie la nivelul intestinal are dureri abdominale ce se amelioreaza o data cu alimentatia. depistarea sindromului de malabsorb tie sau a tulburarilor de motilitate intestinala . Daca se f ace si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. ulceratiilor.medicamentoase. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. fluoroscopia si examinare a radiologica. In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ p entru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv.detectarea corpur ilor straine inghitite accidental. Aceste simptome pot fi d ate de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie diafra gmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care cons ta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) .determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatil e la inghitire.d etectarea zonelor de inflamatie intestinala. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze. polipilor sau a stenozelor pilorice . Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. varsaturile.determinarea prezente i stricturilor. inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o son da nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului. Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacient ul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecere a mai rapida a timpului.evaluarea simptomelor de genu l pierdere inexplicabila in greutate sau persistenta diareei .

duodenului (ulcer duodenal). Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili zeaza tehnicile radiologice. rahitism. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata i nflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii cel iace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cresterea volumului abdomenului. Alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (da torita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala prin tro ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Uneori alte examinari. Bar iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica. Exista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia d e bariu. Inaintea examinarii t rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). Alte r iscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (dat orita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala print r-o ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Bariul nu este absorbit in sange. inclusiv in cazul unui nivel mic de radiatii. Exista intotdeauna griji in ceea ce priveste expunerea la razele X. os teomalacie si diaree cu steatoree). Bariul nu este absorbit in sange. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. Totusi riscul irad ierii este mic in comparatie cu potentialele efecte benefice ale acestei examina ri. deci reactiile alergice sunt foarte rare. deci reactiile alergice sunt foarte rare. oprire a cresterii. substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. in momente diferite si in portiuni diferite ale tractului digestiv. Cateva imagini radiologice sunt luate in timpul examina rii. necesare acestei examinari. E xista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia de bariu. Dupa ex aminarea tractului digestiv superior poate fi facuta si examinarea rapida a intr egului intestin subtire. Medicul va urmari apoi traseul bariului prin esofag. stomac si duoden cu ajutorul fluoroscopiei prin c onectarea la un monitor. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. . Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv.

prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot . Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. subtire si prevazu t cu o camera video pentru examinarea esofagului. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contrast. desi acestea sunt mult mai ieftine. Factorii ce pot interfera in buna desfasurare a investigatiei sau asupra acurate tii rezultatelor sunt: . Endosco pia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil.Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil. pe care medicul doreste sa o vada. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). in anumite cazuri.nu poate detecta infec tia cu helicobacter pylori. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. deoarece acestea acopera o anumita par te a tubului digestiv. De retinut! Motilitate a gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contrac tiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia. fluoroscopia si examinarea radiologica. subtire si pr evazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari.4 mm in diametru . care se crede ca este cauza cea mai importanta a ulc erului gastric .daca este observata o modificare nu poate fi facuta biopsierea acesteia.datorita placii dentare. O colonoscopie ar putea fi necesara p entru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii. a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior. Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit. Aceste investigatii au si o serie de limite: . inflamatie.nerespectare a restrictiei de a manca sau de a fuma . o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul.prezenta in exces a gazelor din intestin . De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). stomacului si a duodenului.nu pot detecta cu usurinta inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) sau esofagiene (esofagita) sau ulcerele mai mici de 6. bijuteriilor s au altor obiecte care blocheaza razele X.

rahitism. osteomalacie si diare e cu steatoree). Acest lucru evita traumatizarea inutila a copilului. Aceast a procedura presupune efectuarea unor gargare cu mici cantitati de apa sarata. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. Pacientul va trebu i sa incline capul pe spate si sa deschida gura cat de mult posibil. Ce se simte in timpul recoltarii secretiilor? .explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarul ui sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cres terea volumului abdomenului. Uneori alte examinari. fluoroscopia si examinarea radiologica. a poi eliminarea lichidului intr-un recipient steril. Most ra de secretii faringiene poate fi obtinuta si prin spalatura faringiana. Medicul spe cialist va efectua presiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate (apasator de limba). oprire a cresterii. oprire a cresterii. se mai numeste metoda "metoda placilor tus ite". o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. osteomalacie si diaree c u steatoree). Medicul specialist va explica pacientului riscurile care pot aparea. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). In cazul copiilor recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului sa tusea sca la nivelul unui recipient steril. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. Aceasta metoda ofera o canti tate mai mare de secretii. Cu ajutorul unui tampon steril se va pre leva o mostra de secretii de la nivelul partii posterioare a faringelui. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. apoi va examina gura si gatul. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot exp lica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu crester ea volumului abdomenului. crescand acuratetea rezultatului culturii faringiene. Investigatiile tubului digestiv superior examineaz a partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contr ast. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentr u a evalua aceste informatii. Uneori alte examinari. rahitism. Exudatul faringian De obicei nu exista riscuri legate de recoltarea secretiilor faringiene. din jur ul amigdalelor si de la nivelul oricarei zone inflamate a cavitatii bucale. inflamatie.

scarlatina sau febra reumatica (streptococ B hemolitic de grup A) . fungi sau virusuri) Anormal (rezultat pozitiv) Exista crestere bacteriana la nivelul culturii.enterovirusul .In timpul recoltarii secretiilor poate aparea senzatie de voma in momentul ating erii partii posterioare a faringelui cu tamponul. Virusurile care pot c reste la nivelul culturii sunt: . Cultura faringiana este o metoda prin care se identifica prezenta unei infectii bacteriene. Rezultatul test ului este gata in una sau doua zile. o cultura f aringiana ajuta la diferentierea unei infectii bacteriene de una virala. De exemplu testarea prezentei infectiei fungice poate dura mai mult (pana la 7 zile).meningita (Neisseria meningitidis) .infectii faringiene streptococice. Cel mai frecvent exista infectii cu bacterii care produc: . Cultura faringiana se poate efectua pentru: . in functie de tipul de microorganism testat .determinarea cauzei unei dureri fa ringiene.pentru identificarea persoanelor care sunt infectate.difteria (Corynebacteriae diphteriae) . Manevra poate fi dureroasa dac a faringele este inflamat (rosu). aceste persoane se numesc purtatori. pot creste de asemenea la nivelul culturii faringiene.tuse convulsiva (Bordetela pertussis) Fungii (Candida albicans) care produc af te. Cultura faringiana Normal (rezultat negativ) Nu exista crestere a microorganismelor la nivelul culturii (bacterii. insa pot raspandi infectia. Cum trebuie sa ne pregatim? Nu este nevoie de o pregatire speciala pentru efectuarea culturii faringiene. dar care nu au simpto matologie. prin id entificarea organismului ce cauzeaza infectia se poate hotara mai usor tratament ul . Se recomanda informarea medicului specialist in cazul in c are pacientul a luat recent antibiotice. fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui. majoritatea durerilor faringiene sunt cauzate de virusuri.

se recomanda efectuarea unui test rapid (test rapid streptococic).in cazul in care este necesara tes tarea pentru o infectie faringiana.herpesvirusuri Un exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacter iene. cu toate acestea.Candida albicans. fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). scarlatina sau febra reumatica.virusul Epstein-Barr . complicatiile infectiei streptococice sunt rare. De retinut! . prin efectuarea unor teste chimice sau prin ambele m etode. aceasta ba cterie poate determina infectie streptococica a faringelui. acest fung (ciuperca) determina aparitia de afte bucale. O mostra de s ecretii este prelevata de la nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-u n recipient care stimuleaza cresterea microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista). Daca rezultatele testului rapid sunt negative. i nainte de efectuarea culturii de la nivelul faringelui.contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de bacter ii intalnite la nivelul cavitatii bucale . complicatiile pot include febra reumatica. chiar daca exista infectie streptococica. unele infectii pot fi cauzate de o bacterie numita Streptococ. . specialistii recomanda efectuarea unei culturi faringiene. dar pot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu antibiotice.Neisseria meningitidis. pentr u excluderea unei infectii streptococice. acesta poate impiedica cresterea organismelor la nivelul culturii . Tipul de organism va fi identificat ulterior p rin examinare la microscop. In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica la nivelul faringelui. In cazul in care cultura este pozitiva . In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un organism. sinuzi ta sau infectie la nivelul urechii .Streptococul de grup A. o infectie a cavitatii bucale si a limbii .tratament recent cu antibiotice. iar afe ctiunea se numeste infectie streptococica. glomerulonefrita..folosirea de antiseptice bucale poate modifica rezultatele testului. Testul rapid poate da rezultate fals neg ative. aceasta bacterie poate determina meningita . alegerea intre efectuarea unui test rapid st reptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila. In cazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive. Cultura de la nivelul faringelui este mult mai sensibila decat testul rapid. Rezultatele testului rap id sunt gata in 10 minute (comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura f aringiana). se poate incepe imediat tratamentul cu antibiotice. testul este negativ. se poate efectua un test de sensibilitate a microorganismului la antibiotice ( antibiograma). de aceea se recomanda consultarea medicului specialist pentru luarea unei decizii adecvate majoritatea infectiilor faringelui (gatului) sunt cauzate de virusuri. Exemple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni ale f aringelui sunt: .

. Aneuploidii suspicionate neconcludente dupa amniocenteza si cariotipare.sensibilitatea bacteriei la antibiotice ( antibiograma) se poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvat impotr iva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana . existenta unei infec tii faringiene. . Sarcina gemelara cu sindrom de fat transfuzat. .unele persoane pot fi purtatoare de bacterii la diferite niveluri. Sindrom de banda amniotica. . . Gastroschisis.Leziuni retiniene fetale datorita luminii folosite. dar nu dezvolta semne sau s imptome de infectie. . dar nu intotdeauna.. tipul de cultura efectuata si tratamente anterioare cu antibiotice .Corioamniotita. similara celei folosite in laparoscopie.Pierdere fetala. . Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic Suspiciune de malformatii fetale neconcludente echografic. Spina bifida.Telescop al carui diametru este de 1mm.Mama este sedata sau chiar se instituie o anestezie pe vena. . Complicatii: .Necesita aparatura si instrumente extrem de s ofisticate: . . . factori ce pot influenta rezultatul includ cantitatea de secreti i recoltate. Sarcina gemelara univ itelina cu un fat plurimalformat. .Teaca de lucru cu trocar obturator cu ajutorul caruia se punctioneaza abdomenul matern si se intra in ca vitatea amniotica. .Scurgere de lichid amniotic. .Monitor TV de inalta rezolutie pe care se urmaresc imaginile obtinute. Dificu ltati: .Sursa de lumina rece cu cablu optic flexibil.Imaginile se vizualizeaza pe ecranul monitorului. .o cultura negativa exclude de obicei.Aparatura extre m de scumpa. Hernie diafra gmatica. Sindroame obstructive urinare joase. .Procedura necesita conditii de asepsie riguroase similare celor d intr-o interventie chirurgicala.Se intr oduce trocarul cu obturator si se patrunde in cavitatea amniotica sub control ec hografic.Camera video atasata telescopului.Se extrage obturatorul si se introduce telescopul atasat la camera s i la sursa de lumina. . . deoarece 30% dintre copii mici si adolescenti pot fi purtat ori. modalitatea de efectuare a culturii.Izoimunizare Rh. o cultura faringiana este recomandata in acest caz numai daca istoricul pac ientului si examenul fizic sugereaza prezenta unei infectii.Necesita pregatire speciala din partea ginecologului.Se descopera prin scanare echografica o zona a cavitatii amniotice in care sa nu existe placenta interpusa.

femeile i nsarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala. In cazul in care exista o suspiciune legata de preze nta genei defective la unul dintre parteneri. Orice persoana care este interesata sa depisteze daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica. Cea interventionala se face numai transabdominal si aceasta dupa saptamana 15-16 . Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei persoane. Scr eeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane: adultii care au in familie rude cu fibroza chistica . Acest tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a ave a un copil cu fibroza chistica. Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica. foarfeci. iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrij irea nou-nascutului. fetoscopia diagnostica poate fi facuta inainte de 14 saptamani transcervical.Fetoscopia reprezinta cea mai recenta achizitie a metodelor invazive de studiere a fatului si totodata regina acestor tipuri de interventie. poate solicit a acest test. acesta putand fi vizualizat prin transpa renta membranei amniotice.Screeningul purtatorilor de anomalii genetice Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. La albi. care contine sacul amniot ic in care se dezvolta embrionul/fatul. poate veni si de la o gravida. dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. pense.cuplurile care planuiesc sa conceapa copii . Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica este costisitoare. daca un partener are fibroza chistica si celalalt este purtato r al genei defective de fibroza chistica. Exista doua tipuri de interventie fetoscopica: ce a diagnostica si cea interventionala. indiferent de istoricul familial. operativa (ca si in cazul laparoscopiei). Reprezinta vizualiz area directa a fatului cu ajutorul unui telescop extrem de fin (cel mai subtire are diametrul de 1mm!!!!) si captarea imaginilor cu ajutorul unei camere video e xterne cu proiectarea lor pe un monitor TV. cand camera patrunde doar pana in cavitatea corionica. etc). acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru a depista prezenta genei. Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chis tica. . aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator al genei defe ctive de fibroza chistica. atunci copilul va avea 50% sansa sa de zvolte fibroza chistica . deoarece acesta explica pa rintilor semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute. astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau nu te stat. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) . aceasta incidenta fiind mai mica la alte rase sau gru puri etnice. Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta afectiune sa apara la copil.partenerii persoanelor cu fibroza chistica. Tehnologia este cea folosita in lapa roscopie si histeroscopie cu mentiunea ca miniaturizarea este dusa la extrem (te lescop. Sfa tul genetic trebuie facut inaintea testelor genetice.

este necesara si testarea partenerului. La nivelul plamanilor. copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chist ica (cate una de la fiecare parinte). Pentru ca un copil sa dezvolte afec tiunea. sunt sanse mici pentru copil sa dezvolte boala. In cazul femeilor insarcinate. acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau a l asiaticilor.Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modific area (mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica.la grav idele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia de a pa stra sarcina . Screeningul determina daca o persoana este sau nu pu rtatoare a genei defective de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. progresiva. Analiza ajuta la determ inarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza chistica. acestea pot solicita teste suplimentare (amni ocenteza sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul a re sau nu fibroza chistica. care pot determina afectarea c resterii si dezvoltarii normale. Aceasta este o boala cronic a. ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective de fibroza chi stica. in care mucusul devine vascos.testul nu are o acuratete de 100%.testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de ca tre casa de asigurari . chiar daca rezultatul testului este negativ. exista un risc mic de a fi purtator al genei. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu este purtator a l genei defective de fibroza chistica. dar alela poate fi . mu cusul cauzeaza afectare digestiva si malnutritie. mucusul poate determina probleme respi ratorii severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. in special la nivelul plamanilo r si pancreasului. noile tratamente imbunatatesc controlul s imptomelor si cresc astfel speranta de viata. incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri . Persoana care a mostenit doar o gena defec tiva a fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei chistice. La nivelul pancreasului. atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil. aderent si uscat. fara ca aceas ta sa dezvolte afectiunea. Inca inainte de a ramane insarcinata. Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistic a. Exista un risc mic de a fi purtator al genei chiar daca rezultatul testului este negativ. femeia poate sa solicite un consult genetic pentru a intel ege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide sa aiba cop ii. In timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza c histica este de aproximativ 32 de ani. Screeningul purtatorilor de fibroz a chistica este o analiza a sangelui care determina daca persoana este sau nu pu rtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica. Sunt mai mult e motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa la screeni ng: . Fibroza chistica este de obicei diagnosticata i n timpul copilariei.considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistic a este foarte mic. Mucusul se acumu leaza si blocheaza pasajele din diferite organe. Fibroza chistica este o afectiune genetica. Daca inves tigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de fibroza chist ica. Pentru a dezvolta fibroza chistica.

cum se pune diagnosticul? De multe ori. Intrebari de la pacienti privind markerii hepatitei B: 1. si mod ificari de analize in urina (hematii.astenie (oboseala) nejustificata .Hepatita acuta . in una din cele patru variante: . Hepatita cronica cu virus B . su nt 25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea. Daca doar un parinte est e purtator al genei defective de fibroza chistica. Aceasta persoana poate transmite. de asemenea.Anti . sa faca analize pent ru descoperirea existentei unor virusuri hepatitice. se recomanda pacientului cu transaminaze crescute. Cele mai frecvente ca uze de crestere a transaminazelor fiind virusurile hepatitice. cilindri). ulcere ale pielii. Care sunt mar kerii prin care se evalueaza prezenta virusului B in organism? Sunt trei markeri virali utiilizati in diagnosticul hepatite cu virus B . si daca nu il are. sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator de fibroza chisti ca. dar sunt si 50% sanse ca acel copil sa devina numai purtator. Ce inseamna daca ai Ag HBs? Inseamana ca esti infectat cu virusul hepa titei B.P urtator “sanatos” (inactiv) de virus hepatitic B .Hepatita B oculta Acest lucru mai inseamna ca poti transmite virusul hepatitei B prin sange sau pe cale sexuala.Anti-HBs . si ar fi bina ca partenerul sexual sa se testeze pentru virusul B.transmisa mai departe de la parinte la copil.curgeri de sange din nas (epistaxis) . cu toate acestea.AgHBs . statutul de purtator al fibrozei chistice. C si D.Hepatita cronica . in mod curent virusurile B. copilul nu va face boala. sa se vaccineze. dureri muscul are. alcoolul si ficat ul gras. cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor. proteine. la un om fara simpto me. proteine in urina si uneori insuficienta renala. hiperte nsiune arteriala o daca se asociaza glomerulenefrita. pacientul are oboseala musculara.HBc 2. Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica.simptome dator ate afectarii imunologice a altor organe in cadrul hepatitei cronice o daca se a sociaza si poliarterita nodoasa.scaderea capacitatii de munca . pot sa apara edeme.apar itie de vanatai pe piele . . Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc unele sim ptome: .

dar s i in cazul vaccinarii. Ag HBs. prezenta sa in sange. aveti virusul B. iar prezenta sa arata ca virusul este prezent in interiorul organi smului uman. sunt anticorpii impotriva p roteinei s a virusului. inseamna c a ai in organism virusul hepatitei B. prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. destul de frecvente si in Romania.Cresterea transaminazelor care poate fi de 2 -9 ori fata de normal. este i mun la virusul hepatitei B. 1. ci ca ai anticorpi impotriva virusului. Ce este Ac HBc ? Este un anticorp impotriva unei pro teine a virusului hepatitei B. si de obicei dispare la vindecarea bolii. fata de cel anterior. deci prezenta lor in organism. daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obi cei. sau ai fost vaccinat impotriva virusului B si vaccinul “a pr ins”. Ag HBc. sunt anticorpii impotriva proteinei C. Daca am AgHBs. care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni + Ant i HBc IgG. dvs. decat daca se asociaza si cu prez enta AcHBs. situatie numita de “pur tator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic”. 1. pentru diagnosticul de hepatita cro nica cu virus B este necesara determinarea viremiei (DNA VHB) si biopsia hepatic a.Ce este Ac HBs? Daca ai acest anticorp. care apar atunci cand se elimina virusul din corp. Deci. car e apare la 4 saptamani de la contactul cu virusul B. dar nu se stie daca se inmulteste (acest lucru il stabileste viremia). in sange si ficat Anti-HBc. 5.3. si . inseamna ca esti imun la virusu l hepatitei B (imunitate obtinuta pentru ca te-ai vaccinat sau ai avut o hepatit a cu virus B care s-a vindecat). 1. 4.Prezenta unor markeri care ara ta existenta virusului B (Markeri virali) 1. obtinuti prin vindecarea unei hepatite. NU inseamna ca ai virusul. si nu se stie daca virusul a imbolnavit ficatul (acest luc ru il stabileste biopsia ficatului) Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt: . care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . iar in hepatita cronica per sista mai mult de 6 luni. Daca ai acest anticorp dar si AgHBs. cine are acesti anticorpi. 1. dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare. insemna ca ai avut o hepatita cu virus B care s-a vindecat. exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). inseamn a ca persoana poate transmite virusul B pe carle sexuala sau prin sange (este in fectiva). care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul. este o substanta care se gaseste in interior ul virusului. persista toata viata (nu numai 6 luni) Ag HBe este o prote ina a virusului hepatitei B. . 1. Daca ai Ac HBC si Ac HBs. Mai inseamna ca nu poti lua si nu poti transmite virusul B hepatitic pe cale sexuala sau prin sange. este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei. 1. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudin a. Prezenta sa inseamna ca ai avut sau ai o infectie cu virus hepatitic B. sau in urma vaccinarii impotriva virusului B. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. Ac HBs. inseamna ca am hepatita cronica cu virus B ? Dupa cum scrie mai sus. timp de cel putin 6 luni .

Aceste afectiuni pot det ermina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poa te cauza blocarea acestora. sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B.Anti HBe. uneori prin efectuarea histerosalp ingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . iar aparitia lor intr-o hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) 1.Punctia biopsie hepatica. care poate sa arata modificari de la minime. Prezenta AgHBs 3.000ui/ml o Purtator inactiv de virus B. pana la ciroza hepatica Concluzie: Diagnosticul de hepatita cronica cu virus B se pune pe baza urmatoarelor elemente: 1. daca concentratia este <200ui/ml 1. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. s e poate spune ca persoana are: o Hepatita cronica cu virus B. este cel mai specific marker al existentei virusului hepatitic B.identificarea af ectiunilor uterine. si persista o perioada indelungata in sange. in functie de concentratia sa. DNA VHB>200 0ui/ml 4. Transaminaze crescute timp de cel putin 6 luni (dar sunt si situatii cu transaminaze normale) 2. fibr om. ca anomalii de forma si structura. AND-VHB este acidul nucleic al vi rusului B. aparitia lor intr -o hepatita acuta inseamna vindecarea bolii. o leziune. daca concentratia<2. In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi a nterior: Hepatita acuta B + + + + Hepatita cronica B + + +/>2000 Ul/ml Purtator inactiv Hepatita B de virus B oculta + + + <2000 Ul/ml -/+ -/+ -/+ -/+ <200 Ul/m l Marker Viral AgHBs Anti-HBs Anti-HBc AgHBe Anti-HBe DNA VHB Vindecarea + + + .detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ut erine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarc inate. Punctia biopsie hepatica.000ui/ml o Hepati ta B oculta. det ectia sa in sange insemnand prezenta virusului.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu s ucces . cu infertilitate. Histerosalpingograma Aceasta se efectueaza pentru: . daca concentratia >2. ca polip.

daca femeia este insarcinata daca pacienta a avut infectie pelvina (boala inflamatorie pelvina) sau boala cu transmitere sexuala (gonoree sau infectie cu chlamydia) .sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile. riscul de lezare ti sulara este foarte mic. de asemenea medicul trebuie informat daca pacientul este bolnav de a stm. riscurile ca re pot aparea. De asemenea. substanta de contrast folosita in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renal a la pacientii care prezinta deja istoric de boala renala. Exista o serie de precautii care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radia tii. inainte de ef ectuarea testului. Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histe rosalpingografiei si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testul ui.daca exista anteceden te de alergie la substantele de contrast pe baza de iod sau alte substante care contin iod. acest lucru se intampla foarte rar. modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul te stului.febra . De aceea. majoritatea histeros alpingogramelor se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile. daca prezinta alergie la medicamente sau daca a prezentat vreodata un episo d de reactie alergica severa (anafilaxie) la orice substanta (ca de exemplu la i ntepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe de mare.antecedente de afectiuni renale sau diabet. in cazul in care exista dubii. Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deo arece dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substante i de contrast. Acest lu cru poate determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare ( embolism pulmonar). Dupa efect uarea testului Dupa efectuarea testului. ca ureea sau creatinina.. poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test. Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturi lor prin expunere la orice tip de radiatii. Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclud e posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata. o afectiune destul de severa. chiar si in cazul nivelului scazut d e radiatii folosite in cazul acestui test. in cazul acesta se re comanda efectuarea unor analize de sange. se recomada informarea medicului despre: . Inainte de efectuarea tes tului. mai ales daca pa cientul face tratament cu Metformin in vederea controlului glicemiei.daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul aspir ina sau warfarina . . crustacee) . De asemenea.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.dur ere abdominala severa . o parte din substanta de contrast se va elimina din vagin. Cu toate acestea. De asemenea vor discuta despre necesitatea efectuarii testului. pentru a evita o expunere la radiatii in caz ul unei sarcini precoce. comparativ cu beneficiile efectuarii testului. pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal. Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foart e mic de introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin. Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca: apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora) . Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a t rompelor. se recomanda sa se faca inainte de perioada ovulatiei.

se vor efectua clisee radiologice. Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului. Histerosalpingogra ma Normal Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros (colon). Trompele uterine nu prezinta cicatrici sau alte leziuni. tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin Anormal Trompele u terine prezinta cicatrici. se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile). malformatii sau obstacole.Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul cavitatii uterine. la femeile in sarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina.Un obstacol local. care poate face ca trompa sa para blocata . sugerand ruptura sau gaura la nivel uterin Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit sept) care divide cavitatea uteri na Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se viz ualizeaza partile interne ale uterului. substanta va difuza din uter in trompe. salpingograma poate detecta anomaliile d e perete uterin care pot impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin.in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul hister osalpingogramei. astfel incat materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in cavitatea abdom inala. pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine) . Radiografiile pot evidentia diferite a fectiuni sau conformatie anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obsta col care pot impiedica grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin. Fact orii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ: .H isterosalpingograma se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast l a nivelul uterului prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a v aginului. De asemenea. Deoarece uterul comunica cu trompele uterine. difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interi orul cavitatii peritoneale. trompele uterine si partile inconjuratoa re.in ca zuri rare. Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine) . Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale. De retinut! . Pe masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital fe minin. trompele uterine si ariile inconjuratoare.existenta un ui spasm la nivelul trompelor. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi boala inflamator ie pelvina sau endometrioza Substanta de contrast poate difuza prin peretele ute rin. de asemenea. poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in ve derea fecundarii acestuia.

testele initiale pentru depistarea cauzei infertilitatii includ spermograma. care determina infertilitate. un alt test.identificarea afectiunilor uterine.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina. poate fi efectuat in locul histerosalpingo gramei pentru examinarea trompelor uterine.medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metform in pentru controlul diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic). aderente sau un corp strain in interiorul uterului. aceasta investigatie nu foloses te radiatii X sau o substanta de contrast iodata . cu toate acestea alte studii nu au aratat nici o diferenta intre cele doua . acest lucru este posibil d eoarece injectarea substantei de contrast poate elimina dopurile de mucus. acest lucru se intampla foarte rar. fibro m. Aceste afectiuni pot dete rmina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate .identificarea afe ctiunilor uterine. unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele femeii de a ramane insarcinata.histeroscopia p oate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina cavitatea uter ina. polip). o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poat e cauza blocarea acestora. numit laparoscopie. ca polip. se poate efectua o sonohisterograma (ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei. ca polip. pent ru vizualizarea formatiunilor tumorale (fibrom uterin. care cres te sansele inlaturarii blocajului. pentru a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita. prin laparoscopie. uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . se recomanda efectuarea u nei histerosalpingograme . Aceste afectiuni pot determina menstruatie d ureroasa sau avorturi repetate . cu infertilitate. in timpul histe rosalpingogramei se poate folosi o substanta de contrast liposolubila. in cazul in care aceste teste sunt normale. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. progesteron si foliculostimul ant (FSH). cu infertilitate. trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast . A ceasta se efectueaza pentru: .de asemenea.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ute rine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarci nate. studiile arata ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii comparativ cu folosirea unei sub stante hidrosolubile.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei test ul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate. acest tes t foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului. ca anomalii de forma si structura. uneori prin efectuarea histerosalpi ngogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . poate indrepta trompa uterina sau poate elibera zonele cu cicatrice . in cazu l in care exista dubii. d eterminarea nivelului hormonilor luteinizant (LH).in cazul in care se suspectea za un blocaj al trompelor uterine. ca anomalii de forma si structura. o leziune.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu su cces . Aceasta se efectueaz a pentru: .o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana insarcinate.. o leziune. fibrom. o infectie ca re produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea ac estora.

stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligatu rii uterine s-a efectuat cu succes . aderente sau un corp strain in interiorul uterului. substanta de contrast nu va difuza. substanta de cont rast va difuza de-a lungul lor si va ajunge in cavitatea abdominala. De asemene a mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist in i nfertilitate (endocrinologie reproductiva).detectarea unui obstacol la nivelul tr ompelor uterine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ram ane insarcinate. fibrom. canula sau cateterul va fi indepartat . Se va curata apo i cervixul. Aceasta se efectueaza pentru: . se re comanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator sau sedativ pentru evitar ea aparitiei crampelor uterine. acest lucru se intampla fo arte rar. Un eori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte de efectuarea testului. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta. se va modifica pozitia mesei de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita. La o zi dupa efectuarea testului. ca anomalii de forma si structura. Acest test dureaza intre 15 si 30 de minute. Aceste afectiu ni pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . in cazul in care exista dubii. acest lucru se intampla foarte rar. cu infertilitate. In cazul in care trompele uterine sunt permeabile. care poate fi hidr osolubila sau liposolubila. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei inconjuratoare. In cazul in care una dintre trompe este obstruata.. apoi un tub rigid (canula) sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix.identi ficarea afectiunilor uterine. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea testului. In timpul efectuarii testului. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uteri na. Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici sau spital. Daca este necesara o imagine din incide nta oblica. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor u terine poate cauza blocarea acestora. prin intermedi ul tubului. se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite de suporturile speciale.stabileste daca i nterventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efe ctuat cu succes . de unde va fi absorbita pe cai naturale. in cazul in care exista dubii. in vederea vizualizarii cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. ca p olip. Acest instrument indeparteaza peretii uteri ni. Se poa te efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul co lonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine. Substanta de contrast. pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii. o leziune.pentru determinarea succesului unei operati i de ligatura uterina. imaginile ra diologice se vizualizeaza pe un monitor. va fi injectata in cavitatea uterina. Dupa efectuarea testului. Inainte de inceperea testului. se recomanda o radiogafie pelvina. Medicul specialist va introduce un instrument cu doua va lve la nivelul vaginului (speculum). uneori prin efectuarea h isterosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . Ce simte pacienta? . Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul unui cleste (numit tenaculum).

Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului IRM. In interiorul scannerului. dar se poate prelungi pana la doua ore. pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscanduse. se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii. insa medicul specialist va supraveghea pacientul prin int ermediul unei ferestre transparente. Dispozitivele cu sistem deschis pot fi utile in cazul pacien tilor claustrofobici. In timpul efectuarii testului. care reprezinta scanner-ul aparatului. In cazul in care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul u nor trompe blocate. In cazul in care s e permite pastrarea unor haine. Un IRM dureaza de obicei 30 pana la 60 minute. de substanta de contrast folos ita si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. orice tip de bijuterii. in cazul in care pacientul a suferit un accident sau daca lucreaza cu metale. In timpul testului pac ientul se va intinde pe spate pe masa dispozitivului. Gradul disconfortului de pinde de gradul de afectare al trompelor uterine. Ce simte pacientul? . toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. de aceea se recomanda efectuarea unei radiografii inai nte de efectuarea IRM pentru a stabili daca testul se poate efectua. poate aparea durere ce poate dura cateva ore. Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot. pozele vor fi interpretate de catre un medic radiolog. aceas ta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste sau in ju rul regiunii care urmeaza sa fie scanata. Su bstanta de contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute. cu benzi magne tice inscriptionate deoarece prin IRM se pot demagnetiza. placi dentare. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care c ontine magnetul. Unele tipuri de IRM (numite IRM deschi se) sunt construite asfel incat magnetul nu inconjoara corpul in intregime. ceasul si a grafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de catre magnetul folosit pentru efectuarea testului. De asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina respiratia pent ru scurte perioade de timp. de asemenea. Pacien tul va folosi un halat pe toata perioada efectuarii testului. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) IRM se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magnetica. Capul. Pacientul va scoate toate obiectele de meta l (ca dispozitive pentru auz. Pacientul v a trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anu mite cazuri pacientii pot pastra o parte din haine. daca nu incomodeaza). alti medici sunt capabili sa interpreteze o IRM.Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. pe piel e sau coloana vertebrala. pacientul va fi inchi s in camera de scanat. Apoi se pot efectu a o serie de clisee. in ochi. pacientul va trebui sa goleasca buzunarele de or ice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri ATM). Este foarte important ca pacientul sa nu se miste i n timpul scanarii. In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast. Daca pac ientul nu poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedat iv pentru relaxare. exista posibilitatea ca aces ta sa prezinte fragmente de metal la nivelul regiunii cefalice. De asemenea. Pacientul va putea comunica printr-un micro fon.

incalzirea zonei care se examineaza. boala Alzheimer sau hernie discala. durere sau dificultati de respiratie Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. substanta de contrast folosita nu contine iod. ca de exemplu tumori Nu exist a sangerari. In cazul in care se foloseste substanta de contrast. ligamentare sau ale cartilajelor. uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi riscurile sale . obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul v aselor Nu exista semne de inflamatie sau infectie Anormala Un organ poate fi mar it. aces t lucru este normal. voma. poate aparea: . se r ecomanda informarea medicului specialist inainte de efectuarea testului. Inainte de efectuarea IRM trebuie informat medicul specialist daca: . aspectu lui si localizarii Nu exista excrescente anormale. medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata. cefalee. pot fi pre zente revarsate lichidiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiac e Pot exista blocaje sau ingustari vasculare. marimii. IRM poate depista afectarea unui organ sau tesut chiar daca fo rma si marimea organului este normala. In cazuri rare. oasele pot fi afectate prin infectii sau alte afectiuni Pot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multip la. Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa mentina pozitia nemiscat a. sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al formei.daca pacienta este s au nu insarcinata . insa rezultatul final va fi gata in circa doua zile. lichide anormale.Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce d urere. micsorat sau modificat Pot exista excrescente anormale (de exemplu tumori) P ot exista lichide anormale aparute datorita sangerarii sau infectiei.pacientul este alegic la medicamente. daca exista antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru IRM. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare. iar camera poate fi rece . dementa. Imagistica prin rezonanta magnetica Normala Organele. Medicul specialist poate explica pacientului rezu ltatul testului imediat dupa efectuarea lui. poate aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos. ameteala. vasele sanguine.furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal . de asemenea poate exista un anevri sm vascular Exista blocaj la nivelul ductelor vezicii biliare Exista afectari ar ticulare.

.regiunea toracica . clipsuri metalice la nivel cerebral.daca pacienta prez inta un dispozitiv intrauterin (DIU).daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie. riscurile sale.daca pacientul are instalat un pacemaker. De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situ atia o cere. acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasice. IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori. sangerare. pacientul v a trebui sa stea nemiscat in interiorul magnetului MRI sau mai exista un tip de dispozitiv de IRM cu configuratie deschisa. O IRM este indicata pentru: . acest lucru poate contraidica efectuarea t estului . pacientul poate necesita administrarea unor medicamente p entru calmare . un membru artificial.IRM poate fi folosita p entru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase. in anumite cazuri este contraindicata efectuarea IRM . sangerari la nivel cerebral. afectari vasculare sau infectii.d aca pacientul prezinta orice fel de patch deoarece IRM poate cauza arsura la niv elul regiunii. tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului). ca si cele cauzate deacciden t vascular cerebral. leziuni nervoase si alte afectiuni.IRM poate detecta tumoti. care pot contraindica efectuarea unei IRM cu substanta de contrast . Imagistica prin rezona nta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri d e radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc.daca pacientul devine agitat in locuri inchise (limitate). In anumite cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.vasele sanguine . IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular. este plasata intrun aparat speci al care reprezinta un magnet urias. implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze medicale (de exemplu p ompa cu injectometru). Prin folosirea unei substante de cont rast in timpul IRM. regiunea corpului ce trebuie investigata. Pacientul va semna un document prin care intelege riscurile efect uarii IRM si este de acord sa efectueze testul. IRM ofera informatii care nu pot fi vizu alizate prin radigrafie. se pot vizualiza clar anumite tesuturi. ultrasonografie sau tomografie computerizata. in aces t caz purtand numele de angiografie prin . In cazul in care se efectueaza o IRM abdominala. valvele cardiace si vasele coronare. In timpul IRM. modalitate a de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate. in cazul in care se administreaza medicamente sedative . leziuni. poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate. Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate intr-un computer. de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucre aza cu metale sau daca recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele san guine.regiunea cefalica .IRM poate vizualiza cordul. Se recomanda discutarea cu medic ul specialist despre necesitatea efectuarii testului. de asemenea poate fi folosita pentru diagnosti carea cancerului de san sau pulmonar . ale urechilor si nervului auditiv . Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva. valve cardi ace metalice. In multe din cazuri. pacientul nu va manca si cons uma lichide cu cateva ore inainte de efectuarea testului. anevrisme.

insa acest tip de IRM nu este dispon ibil in toate centrele medicale. r inichi si vezica urinara. un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vasc ular (disectie).o persoana supra ponderala poate depasi limitele aparatului. h erniere discala sau tumori de coloana vertebrala. De exemplu un dispozitiv intrauterin (DIU) poate impiedica vizualizarea clara a ute rului .obezitate. sanii. efectuarea IRM poate afecta retina.IMR poate vizualiza discurile si nervii co loanei vertebrale.IRM se poate efectua pentru vizualizarea anumitor structuri si o rgane ca regiunea cefalica. ca artrite. sangerarilor .rezonanta magnetica. ele sunt utile in cazul pacientilor claustrofob ici sau obezi .IRM poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular.IRM spectroscopic este un tip special de IRM care identifica anumite afectiuni medicale masurand anumite substante de la nivelul tesutului uman. infectiilor si diferitelor obstacole. pancreas.dispozitive medicale electrice ca pacemakere sau pompe medi cale cu injectie.IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat. aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat. este mai scump decat alte metode si nu poate fi disponibil in anumite regiuni . De aceea el poate afecta pacema kerele.sarcina . atunci cand radiografia este n eclara. la barbati se poate vizualiza prostata . coloana cervicala. afe ctari ale cartilajului.oasele si articulatiile . Daca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul . uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea m ai clara a vaselor sanguine . Daca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul ochiului. putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral. magnetul este foarte puternic. De retinut! .IRM este un test sigur. Factorii care pot influenta te stul sau acuratetea rezultatului includ: . membrele artificiale si alte dispozitive medicale care contin fier. IRM poat e afirma cu precizie daca un os este rupt sau nu.regiune abdominala si pelvina . Magn etul va deregla un ceas care se afla in apropierea lui.IRM este contraindicat la f emeile insarcinate . IRM se foloseste cel mai frecvent pentru depistarea afectiunilor osoase sau articulare .angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda speciala prin care se vizualizeaza vasele sanguine si circulatia la ni velul lor .IRM deschise sunt construite astfel incat dispo zitivul sa nu inconjoare complet pacientul.uneori rezultatele tes tului pot fi diferite fata de altele mai vechi deoarece au fost efectuate in cen tre medicale diferite sau pentru ca testarile anterioare nu sunt disponibile pen tru a fi comparate cu noua testare . poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor.coloana vertebrala . rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii. la femei poate vizualiza uterul si ovare le.dispozitive medicale metalice. se foloseste pentru depistarea tumorilor. ca anevr isme vasculare. impiedicand vizualizarea acestora. articulatia sc apulo-humerala (umarul) si genunchii . care vizualizeaza s tructurile si organele corpului. vezica biliara. tumori osoase. abdominala. Cu toate acestea. probleme ale maduvei osoase. Nu exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru IRM. afectari ale articulatiei temporomandibulare. IRM poate afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contr aindica efectuarea testului .inabilitatea pacientului de a sta nemiscat .

Expunerii profesionale sau accidentale la agenti clastogeni (radiatii ionizante sau substante chimice) pentru depistarea efectul ui mutagen. pentru stabirea sexului fatului cand nu exista alta . Cuplurilor cu tulburari de reproducere (care au in istoricul medical cel put in 2 avorturi spontane/nou-nascuti morti/nou-nascuti vii plurimalformati). De asemenea. mai ales daca se insotesc de dismorfie faciala sau anamneza familiala pozitiva. IRM poate produce arsuri la nivelul zonelor pe ca re sunt aplicate diverse patch-uri la nivel cutanat. Pacientilor cu stari intersexuale in vederea stabilirii sexului genetic sau a evidetierii un or anomalii ale cromozomilor sexuali. Analiza cromozomilor fetali (metoda de diagnostic prenatal) este rec omandata femeilor gravide: 1. s e va efectua cariotipul parintilor pentru a se evidentia o posibila anomalie cro mozomiala echilibrata (clinic sanatos) la unul dintre parteneri. Efectuarea cariotipului este reco mandata postnatal in cazul : 1.ochiului. Tatuajele sau machiajul permanent pe baza de pigment ce contine fier po t provoca iritatii ale pielii. Hemopatiilor maligne. Peste 35 de ani . In cazul in care radiografia a depistat fragmentele metalice. insotite de tulburari de crestere pre. 6. Cu toate acestea. 8. se recomanda info rmarea medicului in legatura cu acest lucru. fie prenatal pe celule fetale (recoltate prin bi opsie de vilozitati coriale sau amniocenteza). Indicatii pentru efectuarea cariotipului Analiza cromozomiala se efectueaza fie postnatal pentru diagnosticul anomaliilor constitutionale sau dobandite. In bolile recesive legate de X. De aceea. 7. 4. Cand cuplul are deja un copil cu anomalie c romozomiala de novo (cariotipul parintilor este normal) . prognosticului si pentru urmarirea tratamentului. intarzie re in dezvoltarea psiho-motorie sau daca anamneza familiala evidentiaza cazuri d e avorturi spontane/nou-nascuti morti/ nou-nascuti vii plurimalformati. Ca nd in primele doua situatii se descopera o anomalie structurala neechilibrata. Tulburarilor de dezvoltare pubertara la baieti cu anomalii ale organelor genitale externe. 2. Sindroamelor cu instabilitate cromozomiala. ginecomastie sau spermograma anormala sau la fete cu amenoree primara sau secundara precoce. mai rar tumorilor solide pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si d iferential. Exista un mic risc de aparitie a un ei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast in timpul IRM. se interzice efectua rea IRM. Pacie ntilor cu retard mental de cauze nedeterminate si/sau tulburari de comportament. 2.si postnatala. 5. Cand unul din parinti are o a nomalie cromozomiala echilibrata. se recomanda efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea IRM. 3. 9. majoritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate c u antialergice. exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast. Copiilor cu anomalii congenitale multiple (major e si/sau minore). 3. 4.

Valoarea colesterolului poate fi reglata cu ajutorul dietei echilibrate si prin tratament medicamentos. mai ales daca pacientul are o viata . 2. care au ajuns la onorabila varsta de 40 ani trebuie sa afl e ca a sosit momentul in care trebuie sa realizeze o serie de examene medicale. 3. 5. acest simplu test sanguin iti poate salva viata daca este realizat la t imp. dupa o anumita varsta sunt recomandate investigatiile de speciali tate.). Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani Femeile. Mamografia Chiar daca pacienta isi autoexamineaza sanii i n mod regulat. Din aceasta cauza. incepand cu varsta d e 45 ani este indicat ca fiecare persoana sa isi faca. fiindca scaderea presiunii sanguine este una din cheile longevi tatii! 4. cauzand cresterea in greutate. Cand exista semne ecografice de alrma sau test e de screening biochimic pozitive. Merita efortul. Astfel. Este bine de stiut ca obezitatea cresterea riscul unui numar mare de afectiuni. Limita metodelor de analiza cromozomiala este ca ele nu pot evidentia mutatii genice sau poligenice. Din fericire. majoritatea medicilor le recomanda femeilor cu varsta cuprinsa int re 40 si 50 ani sa isi faca o mamografie pentru a prevenii aparitia cancerului m amar. Glicemia Dupa ani de zile in care organismul a fost hranit c u alimente nu tocmai sanatoase (ciocolata in exces. presiunea sanguina poate fi ec hilibrata cu ajutorul dietelor. alimente de tip junk-food et c. In cazul in care pancreasul nu a tinut pasul cu solicitarile esti posibil itatea ca pacientul sa sufere de diabet. recomandat numai de medicul curant. Obezitatea P oate ca ani de zile pacientul a avut numai o alimentatie dezechilibrata si a ign orat acumularea kilogramelor in plus. 6.metoda de diagnostic prenatal. 5. Examenul pelvian si Testul Papanicolau Si la varste inaint ate aceste teste sunt necesate. cel putin o data pe an. Presiunea sanguina Incepand cu varsta de 40 ani cresterea presiunii san guine este un lucru absolut normal. Va prez entam o lista cu toate examenele clinice pe care femeie trebuie sa le solicite m edicului curant! 1. u n test de glicemie. Nivelul colesterolului Potrivit studiilor. si nu numai. Astfel. la fiecare 33 secunde in lu me o persoana isi pierde viata din cauza afectiunilor cardiovasculare. menite sa le pregateasca organsimului pentru urmatorul deceniu de viata. printre care diabetul di bolile de inima. exercitiilor dar si prin tratament medicamentos. din aceasta cauza la orice varsta este recomandata ca pacientul sa isi mentina o greutate normala. Principal ul factor de risc care conduce ca aparitia bolilor este inima este colesterolul. activitatile pancreasului au fost suprasolic itate.

laparoscopia este o interventie de "echipa". subliniindu-se posibilitatea convertirii interventiei laparoscopice intr-o laparotomie clasica ori pe motiv de aparitie a vreunei complicatii ori datorita necesitatii indeplinirii corespunzatoare a act ului terapeutic. este momentul ca aceasta sa isi faca griji de riscul aparitiei c ancerului de piele. sau la 3 ani. un al doilea chirurg care in laparoscopia diagnostica are rol ul de a pune in evidenta cat mai favorabil diferitele aspecte (parti) ale organe lor inspectate. cel putin o data pe an pacientul trebuie sa solicite e xaminarea alumitelor neobisnuite dar si a schimbarilor care apar la nivelul piel ii. si un al treilea medic (sau asistenta) care manuieste camera cu ajutorul careia se vizualizeaza cavitatea peritoneala. dar mai ales dupa realizarea a sut e de astfel de proceduri. nu este ceva anormal. prot ejeaza femeile de cancer sau de afectiuni cu transmitere sexuala. Astfel. Chirurgul principal sta i n stanga pacientei. glaucomul si degenerestenta maculara. obtinuta nu numai dupa efectuarea unor cursuri speci fice si absolvirea unui examen de competenta. 10 minute de disconfort o data pe an. de existenta posibila a unor complicatii. Cancerul de piele Dupa ani de zile in care o persoana s-a bucurat de razelele soarelui „de mu nte sau de mare”. Spre deosebire de chirurgia clasica. Afectiuni oftalmologice frecvent intalnite la persoanele adulte: pr ezbitismul. ajutorul in dreapta acesteia iar cel ce sta la camera se va plasa de obicei langa ajutor. in care exista un operator principal care poate fi un "factotum" (adica poate realiza t ehnica chirurgicala fara a fi nevoit sa se bazeze prea mult pe ajutoarele sale). Toate imaginile sunt vizuali zate pe un monitor aflat spre picioarele pacientei. In primul rand tr ebuie subliniat faptul ca laparoscopia este o metoda de diagnostic care necesita abordare chirurgicala. Progameaza-te la stomatolog si mergi la medicul de familie p entru a-ti prescrie investigatiile necesare organismului tau! Laparoscopia in obstetrica-ginecologie Laparoscopia este o procedura speciala care necesita personal medical de inalta specializare si experienta. 8. in care este tot atat de important a "mana intai" cat si "mana a doua". Deci. spre capul pacientei. Imunizarea Intreaba-ti medi cul cat iti sunt de necesare vaccinurile care sa iti mentina o sanatate optima s i care sunt cele recomandate in cazul tau! Anul acesta acorda-ti sansa de a tine totul sub control. uneori cele doua roluri putandu-se schimba. 9.sexuala activa. dar pentru a evita afec tiuni grave ale ochilor trebuie facut un examen de specialitate o data pe an sau la doi ani. In general echipa operatorie este formata dintr-un chirurg care dirijeaza strat egia interventiei. Examen oftalmologic Daca pacientul prezinta probleme de vedere in timp ce se uita sa televizor sau citeste. aceasta din urma fiind determinata de experienta si limitele ch irurgului care va face operatia laparoscopica. 7. deschisa. situat pe un troliu special unde se mai afla si celelalte aparate specifice laparoscopiei. In consecinta pregatirea pentru o asemenea procedura implica toate masurile luate ca si in cazurile de interventi e chirurgicala clasica: . Pacienta este informata in prealabil de acest lucru.

Interventia se va desfasura obligatoriu sub anestezie generala cu IOT. chirurgul privind printrun capat al telescopului exact ca printr-o l uneta. Operatorul trebuie sa fie familiarizat cu cazul si cu formele de manifes tare fiziopatologica si morfopatologica ale bolilor ce conduc la sterilitate pen tru a fi capabil de a adopta imediat o strategie terapeutica adecvata in functie de descoperirile facute in cursul laparoscopiei.terapie intensiva postoperator Dupa operatie pacien ta poate pleca acasa (prin externare) chiar de a doua zi (este deci vorba de o a sa numita "one day surgery").procedura se exec uta in blocul operator . nu compromite dezvoltarea ulterioara a sarcinii.internare in spital . Acest ultim deziderat se poate realiza prin doua metode: . In fapt ea a implin it de curand respectabila varsta de 100 de ani. Laparoscopia nu este o metoda de dia gnostic chiar asa de noua cum vi se pare multora dintre voi. de cand s-a efectuat prima vizua lizare a cavitatii peritoneale folosindu-se un telescop rudimentar si utilizand drept sursa de lumina un bec obisnuit. la spitalul Giulesti. Aparit ia si dezvoltarea fibrelor optice si a luminii reci a permis in anii 80 efectuar ea unui pas urias in laparoscopie. prin elevarea peretelui a bdominal.set complet de analize preoperatorii . In cazul cand cuplul se adresea za chirurgului pentru a rezolva problema unei sterilitati de cauza cel mai proba bil tubara. Laparoscopia. Desi pare neverosimil. cand cu siguranta nu e xista o sarcina ce poate fi compromisa prin metodele de diagnostic pentru permea bilitate tubara. Alegerea momentului din perioada ciclului paciente i in care se va efectua procedura depinde de obiectivele acestei interventii: in cazul unui bilant hipofertil al cuplului. Inspectarea cavitatii peritoneale era fac uta direct. perioada imediat post-ovulatorie perm ite verificarea prezentei corpului galben si a cicatriciei de expulzare a ovulul ui. Perfectionarea sistemelor optice cu realizarea de telescoape performante a permis folosirea laparoscopiei ca metoda de diagnostic pe scara mai larga doar de prin anii 50.. momentul optim este cel dinainte de ovulatie. Laparoscopia consta in mare in vizualizarea cavitatii peritoneale cu ajutorul un ei camere video prin intermediul unui telescop. Este interesant ca la noi in tara s-au efectuat primele laparo scopii diagnostice chiar de la inceputul anilor 60.conditii de sterilitate adecvate . acest lucru permitand nu numai extinderea pro cedeelor terapeutice chirurgicale dar si inflorirea unei masive industrii specia lizate in manufacturarea instrumentelor laparoscopice. dupa realizarea unei "camere de lucru" in interiorul cavitatii abdominale a pacientei. Instrumentarul trebuie sa fie de asemenea adecvat. fiind efectuata inaintea implantarii eventuale a embrionului.anestezie generala c u intubatie oro-traheala (IOT) pozitionare specifica a pacientei pe masa de oper atie instrumentar specific .

probe . In ziua de astazi laparoscopia se desfasoara in con ditii de vizualizare perfecte gratie aparaturii video de ultima generatie cu cam ere digitale 3CC. .insuflarea unui gaz inert (bioxid de carbon) in interiorul cavitatii peritonea le care se destinde. dar in mare cel mai des se foloseste metoda insuflarii de gaz. precum si datorita sistemelor mo derne de procesare a imaginilor. De asemenea presiune a exercitata de gaz ca sa destinda peretele abdominal va afecta si excursiile di afragmatice si implicit respiratia pacientului in timpul operatiei. departand astfel peretele abdominal (situat anterior) de co ntinutul cavitatii abdominale .ridicarea peretelui abdominal cu ajutorul unui e levator sau "lift" special.instrument e de injectare transcervicala a substantelor colorate . dar si faptul ca permite o buna vizualizare a organ elor interne..pense de prehensiune.manipula toare uterine . de biopsiere si disectoare instrum ente folosite pentru vaporizare sau electrocoagulare instrumente pentru lavaj si aspirarea lichidelor . care se cupleaza la capatul e xterior cu un insuflator de gaz prin intermediul unui tub flexibil. O interventie laparoscopica diagnostica necesita urmatoarele aparate si instrumente: . camera de lucru in laparoscopia cu gaz (pneumoperitoneul). Ca dezavantaj este de semnalat faptul ca CO2.telescop de 1 0 mm cablu optic flexibil care conecteaza telescopul cu sursa de lumina rece . etc. care are drept avantaje realizarea camerei de lucru in mod f oarte facil si foarte rapid. Acesta va in troduce in cavitatea abdominala.sursa de lumina rece cu un bec de 300W de xenon .insuflator electronic de gaz . cu protectie. se obtine facandu -se o mica incizie transversala de cca 10 mm in plica ombilicala. acul Veress. prin care se i ntroduce un ac special. sub control electronic. metoda denumita "gasless" (fara gaz). toate acestea conferind o imagine video de mare calitate. sistemelor optice care permit o focalizare pana la vizualizare a aproape desavarsita a detaliilor foarte fine. o cantitate suficienta de gaz incat sa destinda peretele abdominal.t rocare de 5 si 10 mm Instrumentarul anex trebuie bine ales pentru a facilita rea lizarea dezideratului de a putea pune un diagnostic precis. Tehnic vorbi nd.aspirator/irigator electronic .camera video de inalta rezolutie (cu triplu cip) . poate sa dea tulb urari respiratorii si cardiace la persoanele mai in varsta.modalitati de colorare a peritoneului. care de asemen ea permite realizarea unei camere suficiente de lucru. in general o presiune de 12 atm fii nd cea considerata standard. fiind un gaz care in organismul uman este "considerat" un deseu al metabolismului. Bineinteles ca fiecare me toda are partizanii si oponentii ei.ac Veress . si anume: .monitor TV de inalta rezolutie .

care pot fi folosite si in palparea peritoneului. Asadar inspectia cavitatii peritone ale se va face cu ajutorul acestui telescop si toate imaginile vor fi urmarite p e un monitor TV de inalta rezolutie.abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic . pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii. se extrage acul Veress din incizia facuta si prin spatiul de 10mm se introduce un instrument folosit pentr u a facilita accesul diferitelor instrumente in cavitatea peritoneala. Fiecare organ in parte trebuie mobilizat si palpat cu ajutorul unor probe specia le. pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. a fundului de sac Douglas si a ligamentului lat. vascu larizatia sa si structura sa. De asemenea. inainte de a se introduce in vagin un . I se va monta o perfuzie intra venoasa la nivelul bratului. trompele.medicul poat e efectua o examinare pelvina. aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientu l este anesteziat si inconstient . Cu ajutorul laparoscopiei se poate vizualiz a cu mare acuratete toata cavitatea pritoneala. prevazuta cu o valva. fundul de sac Doug las. aspectul si mai ales trebuie recol tat pentru a putea fi supus unor analize imunologice si histochimice specifice.se monteaza un tub subtire si flexibil. Vizualizarea pelvisului trebuie facuta metodic si sistematic. Acest ea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient: . i se va putea administra un sedativ usor.Odata ce presiunea intraabdominala ajunge la 12 bari. se scoate din canula trocarul si prin canalul respectiv se introduce un telescop de 10mm care se va cupla cu o camera video si cu o sursa de lumina rece. In general este folosita anestezia generala. prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala) . care sa-l ajute sa se relaxeze. ficatul. sigmoidul. Aspectul p eritoneului trebuie evaluat in detaliu in ceea ce priveste stralucirea sa. Cu aproximativ o ora inainte de interventie. care prin insurubare va strabat e toate straturile peretelui abdominal si va patrunde in cavitatea peritoneala d estinsa de gaz. care de asemenea trebuiesc verificate. toate trebuiesc explorate cu minutiozitate.o parte a parului pubian va fi rasa .se intubeaza pacie ntul sau se aplica o masca pentru oxigen. prin care i se vor administra lichide si medicament e. Laparoscopia Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic gine colog. insa pot fi folosite si alte tipuri d e anestezii (precum rahianestezia). diafragmul. p rin care se introduce un trocar cu varf ascutit. care este o canula cu diametrul de 10mm cu pereti foarte subtiri. cele doua loje parietocol ice. Fundul de sac anterior. Ureterele si vezic a sunt de asemenea explorate in partile lor subperitoneale accesibile. uterul. Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. cele doua fete ale ovarului. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. Odata aceasta procedura realizata. Lichidul colectat in sacul Douglas trebuie de asem enea evaluat in ceea ce priveste volumul sau.

pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort.5 – 2. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subt ire. prin care se injecte aza incet. Laparoscopia Normal Anormal Organele au forma. dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune. luminat. acestea nu trebuie inde partate. dimensiunea sau po zitia anormala. canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor. Alte instrumente (cum ar fi un m ic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pe ntru a preleva tesut. colecistita sau boala pelvi na inflamatorie. De asemenea. atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. Apar semne de bo ala (precum endometrioza) sau de infectie. . aderente sau tumori. Gazul creaza un s patiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. pot fi disponib ile dupa cateva zile de la operatie. care este introdus in abdomen printr-o mica inci zie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organ elor abdominale sau genitale interne. Daca nu sunt al te indicatii. gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. De obicei. Dupa efectuarea interventiei. inflamatie (precum apendicita) sau infectie. cu dime nsiunile cuprinse intre 1. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata. prin incizie. Poate fi descoperita o sarcina ectopi ca. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi d us intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. dar trebu ie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana. astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone. In t impul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal. care necesita si tratament. Apoi. Daca s-a pra cticat intubarea. po ate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). in functie procedura . Nu sunt descoperite chisturi. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. Localizarea inciziei depinde de tipul de pro cedura. precum endometr ioza. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instru mente suplimentare. Apare inflamarea unor organe. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei. pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi. aderente sau tumori. Nu exista semne de boala (precum endometrioza). Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute. repara leziuni sau drena chisturi. numit laparoscop. laparoscop ului ii poate fi atasat un laser. sunt folosite fire resorbabile.instrument denumit canula.5 cm. precum apendicita. De retinut! Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia genera la. Un organ poate avea forma. laparoscopul si gazul sunt indepartate. Sunt descoperite chisturi. se intr oduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. pozitia si dimensiunea normala. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si gr eu vizibila. La nivelul inciziei se introduce un ac.

obezitatea p oate face laparoscopia dificila . Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire.febra . dar pot include: . Dupa laparoscopie poat e sa apara balonarea.h ernie abdominala .decesul datorat anesteziei generale.raguseala ce dureaza mai m ult de cateva zile. Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt: . Aceasta situatie este inofensiva si dispare de l a sine in cateva zile. astfel se redu ce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor.cancer abdominal . pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se i ntroduce apoi laparoscopul. Complicatiile dupa laparoscopie sun t rare. datorita riscului de apariti e a complicatiilor. dupa care acesta va fi externat. culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia . O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea di n zona inciziilor este frecata. acest lucru este insa foa rte rar. Imediat dupa terminarea inter ventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezes te din anestezie. cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilo r. ovare). trompe uterine.prelevarea u nei cantitati insuficiente de tesut. aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa .sangerari de la nivelul inciziei .infectarea zonei c are a fost examinata . numit laparoscop.Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul.evi tarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator. cu tendinta la agravare. durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 or e. Exista cateva afectiuni care contraindica. De retin ut! .lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange.interventii chirurgicale abdominale in antecedente.cicatrici datorate unor interventii chirurgica le anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila . Se recomanda consultul medical daca apar: . in cazul in care cantitatea de tesut prelev ata pentru biopsie este insuficienta.sangerari sau alte secretii la nivelul suturii . luminat.persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie ch irurgicala. aceste a pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pent ru a fi reparat . Pot s a apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine ). rezultatele pot fi neconcludente.roseata si ed em (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei .dureri abdominale severe . In general.alta procedura (d enumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizar e mai buna a organelor genitale interne feminine (uter. Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare. precum: . ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul . efectuarea unei laparoscopii. necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparosco pului.

eventuale alergii la medicamen te.repararea unei hernii hiatale sau inghinale . fibroamele si infectiile.evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivel ul abdomenului sau pelvisului . In multe cazuri.pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal . fibroamele si infectiile. a unei sarcini ectopice sau a endometriozei. este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare. Medicul va in forma pacientul despre riscurile.sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminare a interventiei. acestea ii vor fi inapoiate dupa ce inter ventia se incheie . Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul: . inclusiv anestezice . . cu c ateva zile pana la cateva ore inainte de interventie. Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. vezica biliara (colecistecto mia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia). modul de realizare si rezultatele procedurii.indepartarea aderen telor .efectuarea un ei biopsii .indepartarea unor organe precum uterul. orice bijuterie pe care acesta o poarta t rebuie indepartata inaintea operatiei .nu trebuie s a manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore.indep artarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara. laparosco pia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o i ncizie mare a abdomenului.diagnosticul un or afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini. acestuia ii pot fi atas ate si alte instrumente.rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale . Laparoscopia implica riscuri mai mici. Laparoscopia es te folosita pentru: .ef ectuarea ligaturii tubare . laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente .medicamentele pe care le ia. sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina . un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor trebuie sa-si lase bijuteriile acasa. aderentele. len tilele de contact sau proteza dentara. splina.diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza. De asemenea.peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne. in special anticoagulante (care subtiaza sangele) . mai poate fi realizata si in departarea partiala a colonului . apendicele sau ovarel e. aderentele.daca este sau ar put ea fi insarcinata. precum: .trebuie sa-si indeparteze ochelarii. aceste afectiuni includ chis turile. In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale. Pacientul trebuie sa informeze medicul despre: .daca are probleme cu sangerarea .diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine. Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un documen t prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii. precum foarfecele chirurgical.efectuarea ligaturii tubar e . Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile. Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii.

vaselor de sange sau articulatiilor. Fiecare impuls dureaza m ai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii subtiri din organul sau zo na studiata. Tesuturile mai putin dense. efectuate. Fotografii sau filme ale anumitor expuneri pot fi. plamani si inima. pacientul va fi intins pe o masa conectata la scanner-ul computer tomograf -ului. infectii. O parte a scanner-ului se poate inclina. Subs tanta de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin. blocheaza mai putine raze X (mare parte din fascicului de raze X trece prin acestea) si apar pe filmul fotografic in nuante de gri. rinichi. Spre deosebire de fasciculul luminos. glandelor. Imaginile sunt memorate intr-un computer. pancreasul. de fapt. intestinele. Tesuturile den se din organism. De asemenea poate studia vasele de sange. razele X pot tr ece prin majoritatea obiectelor. . un magnet fo arte puternic. In cele mai multe cazuri rezonanta magnetica nucleara furnizeaza informatii care nu pot fi oferite de al te explorari ca radiografii. inclusiv prin corpul uman. glande suprarenale. ce pot fi focalizate intr-un fascicul asemana tor unui fascicul luminos. leziuni ale: creierului. In timpul test arii. tumori. blocheaza (absorb) o mare parte din razele X apa rand albe pe filmul fotografic. Rezonanata magnetica nucl eara este folosita pentru a descoperi probleme ca hemoragii. de asemene a. Imaginile compu ter tomograf pot fi preluate inainte sau dupa administrarea substantei de contra st. Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul pacientului. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic pe acesta se imprima o imagine. Pentru testarea c u rezonanata magnetica nucleara partea din organism ce se doreste a fi studiata este plasata in interiorul unei masini speciale care este. O vopsea iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a face s tructurile si organele mai usor de observat pe imaginile computer tomograf.Metode imagistice Computer tomograf (CT) Computer tomograful (CT) foloseste raze X pentru a efectu a imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanata magnetica nucleara este un tes t ce foloseste cimpul magnetic si energia undelor radio pentru a prelua imagini ale oraganelor si structurilor din interiorul corpului. oasele si maduva spi narii. echografii sau computer tomograf. b locaje. un aparat de dimensiuni mari cu aspectul unui cilindru fara miez. precum muschii sau o rganele. pentru a gas i tumori sau pentru a cauta alte probleme. Razele X care trec numai prin aer apar negre pe radiografie. Informatiile furnizate de catre aparat pot fi memorate si stocate intr-un computer. in functie de testul dorit. Substanta de contrast poate fi admini strata intravenos sau per os (oral). fapt ce permite preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. Razele X (radiografia) Razele X reprezinta o forma de radiat ie precum lumina sau undele radio. organelor interne. precum oasele. Uneori se poate folosi si substanta de contrast pentru a oferi ima gini mai clare ale organelor si structurilor studiate. Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui orga n al corpului ca ficatul.

substan te organice. hormoni.transferare in form a activa. vezica urinara). mai devreme decat a transaminazelor. Se pot realiza fotografii sau f ilme ale imaginilor ultrasonografice.Ultrasunetele (echografia) Echografia este un test ce foloseste reflectia undelo r sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism. . Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L. este miscat inainte si inapoi de asupra ariei ce se doreste a fi studiata.7-7. Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor care sunt uniforme sau solide (precum ficatul) sau um plute cu lichid (precum vezica biliara.enzima a carei dozare in sange permite aprecie rea functiei hepatice si biliare. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresi a hepatitei. Creatinfosfokinaza . Mic dictionar de analize medicale. echograma sau scanare cu ultrasunete. Imaginea produsa de ultrasunete se numeste sonograma. Se foloseste in diagnosticul infarctului de mioc ard (cand creste). abundenta in miocard. AST . Aceasta testare nu foloseste raze X sau orice alt fel de radiatie ce se poate d ovedi potential daunatoare. calculi biliari. Estecrescuta in infarct mio cardic si in unele miopatii. Valori normale: 8-78 u/l. Transductorul transmite unde sonore de mare putere (aflate deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inap oi catre acesta. constante biologice (enzime. Valori normale: 14-50 UI/L. Un instrume nt mic.enzima musculara care activeaza transformarea creatin inei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). etc. Este crescuta si in staza biliara. Acid Vanil Mandel ic Urinar .4 mg/24h. Structurile mineralizat e precum oasele sau umplute cu aer precum plamanii nu pot fi vizualizate pe sono grame.Valori normale: 1. oreion (forme neparot idiene). Pentru testarea cu ultrasunete.) Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. un gel sau un ulei e ste aplicat pe piele pentru a imbunatati transmitera undelor sonore. Concentratia ei este crescuta in hepatita. manevrabil manual. in crize si in unele tumori hepa tice. Intre 26-66 exista certitudine de feocromoc itom. obstructie intestinala. ALTtransferare abundenta in ficat. colecistite. Glutamat Piruvat Transaminaza (tr ansaminaza glutamo-piruvica) TGP. In neuroblastom sau ganglioneuroni p rezinta valori mai mari de 10mg/24h. Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o i magine afisata ecranul unui monitor. Se gase ste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic. Gama-Glutamil Transferaza . denumit transductor.GGT .CPK . Valorile sunt cre scute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice).

a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK). Crea tina . in special in reumatism articular acut (RA A). can d este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic. de unde importanta ei in aprecierea unei tu lburari a filtrarii glomerulare. Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism. P rodusul sau de deshidratare interna este creatinina (0.MB) . Creatinina.anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infe ctiei cu streptococ β. creier. in mod exceptional in unele hepatite. forme de PCE.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK. Conjugarea are loc i n ficat. miopatii. Bilirubina Indirecta (Libera) . glo merulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflam atorii la debut. afectiuni hepatice caracterizat e prin distrugerea proteinelor. Conce ntratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al no u-nascutului. In icter. Bilirubina . Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. leu cemii tratate. Acid Uric .forma a bilirubinei ce se poate doza direct. nefrite. insuficienta renala cronica. Complement Seric .substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in m uschi. Creste n u numai in tulburari renale grave ci si in guta. sclerode rmie. Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. AR (5-10% din cazuri). Este prez ent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta.fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. Scade in insuficienta renala cronica.5-1. care apare in sange dup a afectiuni streptococice (infectii). Bilirubina Directa (Conjugata) . O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii bi liare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita).3 mg/dl). poliglobulie. deci inainte de a ajunge in bila. ce provine din degradarea Hb prin p ierderea Fe. artrita reumatoida.pigment prezent in bila.Izoenzima MB (CPK. bilirubina directa trecand in bila. ciroza) sau obstructia cailor biliare. format in sistemul reticuloendotelial. totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala. Se mai pot gasi in diferite afecti uni infectioase sau hematologice. (80-90%) din cazuri . La valori mai mari d e 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral. boli neoplazice. Celule Lupice . boli infectioase. Antistreptolizina "O" (ASLO) .este produsul final de degradare a purinelor organismului. ser si fe cale. In serul normal concentratia este m ai mica de 0. La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza.prezinta valori scazute in LED. hiperlipoproteinemii primare. concentratia creste si apare in urina. Le gasim in LED. Antistreptokinaza .celul e de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granul ocitara neutrofila care au fagocitat alte celule. proc ese insotite de .forma a bilirubi nei ce nu tranziteaza celulele hepatice.2%.anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica).

tabagismul.80 gr/l sau 32-96 mg/dl. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi). Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara.: 0.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferi telor componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului.degradari tisulare) si eliminat prin urina (2. dupa radioterapie. vitamina C. Valo rile normale sunt cele de 0.forma no rmala de transport a lipidelor in organism. IgD. IgA. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul pro tidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras. derivati salicilici. Valorile normale sunt cele de 3. IgM. Globuline .9-4. Prin oxidare se transforma in acizi biliari. insuficien ta hepatica decompensata. sex. efort fizic. Plasma contine mai multe feluri de l ipoproteine. Variabile fiziol ogice: alimentatie bogata in proteine. diabetu l.5 presupune risc crescut la femei). fiind t ransportori ai colesterolului in sange (80200 mg/dl).2-0.substanta organica ce intra in compoz itia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. a lfa 2 globulina 9-11%.4 g/l. Concentratia sa este scazuta in situatii as ociate cu boala ateromatoasa. Valori normale. hidrocortizon. cu cat este mai mic si deci n u poate asigura protectie. Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”. El ectroforeza . ce contin 50% colesterol. imbatranirea.substanta organica sintetizata in ficat. terapie cu ACTH. VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) =lipidograma. Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale).35-0. varsta. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densita te mare) crescute in ciroza biliara. pornind de la amonia c si ajungand in sange . Medicamente ce afect eaza rezultatul sunt: cofeina. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. se elimina prin urina (Cl earance: 75 mil/min).lipop roteine de densitate mica. cresc alfa 2) .9 m mol/l sau 0-130 mg/dl. Colesterol . Colesterol LDL .5-7. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatori i si neoplazice).globulinele avand greutate moleculara mai mare de cat a albuminelor.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari. contraceptivele. cu medicamente antimicotice. Depozitele de co lesterol stau la originea ateromatozei. cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica r isc crescut la barbati si mai mare de 4. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. Uree a (azotul ureic) .nefroza lipoidica (scad albuminele. Colesterol LDH . Transporta aciz i grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. menopauza. Trigliceridele . alfa 1 globulina 3-4%. Proteine – Albumine. existand pericolul de accidente vascular e. beta 12-14%. gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati i munitare: IgG.15-18% Valori patologice: . IgE). Colesterol VLDL . Este transportat in sange de tri gliceride si de LP.lipoproteine cu densitate foarte mica.5 mg/dl). Este important in determinarea “riscului vascular”. Lipoproteine – LP .

pastrand-o pe cea imunizanta. Vasopresina reprezinta un m arker in diagnosticul..hormon antidiuretic se cretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei. botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdu t puterea toxica.metoda de analiza a componentelor a ntigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin pu nerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare.hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. intermediare ale infectiei cu HIV. Insuficienta secre torie de vasopresina poate duce la diabetul insipid.B) si gonadotrofi nacorionica (placentara). diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contrac tie a rinichiului. contractia musculaturii netede. Vasopresina (ADH) . Deviere la stanga se intalneste cand numarul de P MN este mai mic decat mononuclearele.tube rculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . In urina este reprezentata ca prolanul A. La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben. Gonadotrofina A . Gonadotrofina . Formula Arneth . Abrevier e: FSH = hormon de stimulare foliculara. Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai m are decat mononuclearele (MN).Imu nizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand ace leiasi specii. care nu sunt atat de gra ve ca cele din SIDA. Gonadotrofina B . la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland pro ducerea de testosteron. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (depend ent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO.ciroza (scad albuminele. ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A).substante prezente in unele seruri. Aceasta joaca rol de vaccin impo triva maladiilor grave. capabile sa aglutineze microorganism ele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator. Anatoxina .colagenoza (creste gama) .ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocula rea unui antigen. Aloimunizare (Izoimunizare) .preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica . Sunt gonadotrofine hipofizare (A. Aglutin inele . La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului. Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglu tininelor din sange sau.paraSIDA . Antiser . In urina este .hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si fu nctionarii glandelor sexuale. la barb ati activeaza spermatogeneza.ansamblul manifestaril or clinice moderate. care ii sunt proprii .hormon secretat de lo bul anterior al hipofizei.repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. tetanica. AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). B (prezenta de aglutinogen B). fiecare categorie apartinand unu i sistem bine definit. ARC (AIDS – related complex) . cresc beta si gama) . Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi.

Corticotropina . Valori normale: 600-800 mg%.colesterolul.6-2. stress psihic. Magneziu . inima. Lactic dehidrogenaza (LDH) . rahitism. hepatita.4 mg/100 ml. Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct). Valori cre scute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. cefalina. Valori crescute in: hiper tiroidii. ciroza. Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. arterita. ciroze grave.1. 60 ľg la copiii de un an. rinichi. inmugurite Celule rotunde. el permite diagnosticarea precoce a sarcinii.80-130 ľg/100ml ser(F). coronarita). hipercorticism. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar).interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corect e a RAA. tiroidia na . 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B). Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . Fiind eliminat prin u rina. hemosideroza. inmugurit e si foarte abundente pseudomicelii . pneumonii diverse. insuficienta hepatica grava. neoplasm de prostata si pancreas. anemie Biermer (de 10 ori mai mare ). leuce mii. Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. cloroza). suprarenaliana. pancreatita acuta). cu exceptia aldosteronului. muschi schel etici. Fi brinogenul . Valori scazute. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. anemii hipocrome din infectii (tumori maligne. an emii si ictere hemolitice. Valori crescute in: anemia Biermer. Abreviere: ACTH. feriprive. mixedem. pancreatica (diabet.reprezentat ca prolanul B. umana corionica). ICSH. Constelatia enz imatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP. Valori normale: 200-400 g/l. Valori mult crescute: hepatita cronica. insuficiente renale severe. malad ii arteriale (aterom. infectii pulmonare. tumori maligne. Abreviere: LH. pancreatita. mixedem. Magneziu seric la adulti: 35 mg/100 ml ser. tulburari de absorbtie). Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Vaginita cu candi da Candidoza mucoasei bucale Secretie vaginala Exudate din cavitatea bucala Pseudomicelii numeroase. dislipoidoze. fibrinoliza. paralele cu calcemia in: tetanii. sfingomielina) si trigliceridele. anemia prematurilor . urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibili tate neuro-musculara si insuficienta renala severa. hemocromatoza. nefroza lipoidica.hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secreti a hormonilor corticosuprarenali. apoi de placenta in cursul gestatiei. icter prin retentie). fosf olipidele (lecitina.prezinta un interes cres cut in ultimii ani. copii sub 10 ani . hepatita (ciroza – la inceput. interventii chirurgicale. Fier seric (sideremia) . la copii mai frecven t intalnita (diaree. tulburari de absorbtie intestinala). cu celule rotunde. Valori crescute in: infectii bacteriene ( RAA).enzime distribuite in ficat. Abreviere: HCG (gonad.

Cu toate acestea. verucile dispar fara tratament in aproximativ 2 ani. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) Candidoza pulmonara Micetom cutanat fungic Actinomicoza Papiloma virus uman (HPV) . I n cazul in care testul HPV detecteaza tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. Aceste modificari pot disparea de la sine. septate. Cu sau fara tratame nt. atat pentru . In unele cazuri. Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruatie. La femei. unele dintre aceste modificari pot avansa si pot determina cancerul cer vical. Alb-galbui: filamente subtiri. inclusiv a celor genitale si poate determina modificari canceroase la nivelul cervixului uterin. nese ptate.testare Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) este cauza aparitiei verucil or (negi). Programarea testului nu se face in perioada menstruatie i. Amorfa. Unele tipuri de HPV determina verucile genitale.Sputa Grunji (din puroi) Celule bronsice. La fel ca si testul Papanicolau. tratamentul grabeste disparitia verucilor. De ce se face testul pentru HPV? Testul HPV trebuie facut atunci cand tes tul Papanicolau este anormal. tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut (cum ar fi tipurile 16. HPV ramane cantonat in organismul uman. 18. Exista mai m ult de 100 de tipuri de HPV. Tes tul pentru HPV Testul pentru HPV se face pentru a depista infectia cu HPV si pen tru a determina tipul de HPV prezent. HPV se transmite prin contactul direct. testul pentru HPV se face prin anali za unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. unicul semn al infectarii femei cu HPV este un rezultat anormal la testul Papani colau. se recomanda colposcopia sau biopsia cervicala. Celule cervicale modificate minor sunt denumite celule scuamoase atipice. La femei. plantare (filiforme sau pla te) si in rare cazuri veruci genitale. prin determinarea materialului genetic (AD N) al HPV. El determina daca unul sau mai multe dintre tipuri le de HPV cu risc cancerigen crescut a determinat modificarile testului Papanico lau. Alte tipuri de HPV determina verucile comune. folo sirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginala pen tru cel putin 48 de ore. inglobate intr-o sb. 31 si 45) pot det ermina modificari la nivelul celulelor cervixului care pot fi vazute la testul P apanicolau. fara tratament. Nu exista nici un fel de tratament care sa vindece (elimine) infectia cu HPV. astfel ca verucile pot reaparea. In cele mai multe cazuri. deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatele testului. inmugurite si foarte abundente pseudomicelii Negri: filamente g roase. In ce consta pregatirea pentru t estul HPV? Inainte de efectuarea testului sunt interzise dusurile vaginale. anumite tipuri de HPV cresc riscul de cancer cervical. V ezica urinara trebuie golita chiar inaintea efectuarii testului. Aceste tipuri de veruci nu sunt canceroas e. Cu toate acestea.

Ris curi Testul HPV nu are nici un risc asupra sanatatii persoanei examinate. care departeaza peretii vaginului. Aceasta tehnica consta in colectarea celulelor de l a nivelul cervixului cu ajutorul unei periute rotative din plastic. Medicul va folosi un betisor cu un c apat invelit in bumbac sau o spatula mica de lemn pentru a colecta probele de ce lule cervicale. In aceste s ituatii se pot folosi absorbante pentru a nu pata lenjeria . pe o proba de celule recoltate pentru testul P apanicolau. ancorate pe niste suporti special i. medicul explica pacie ntului necesitatea testului. daca aceasta a fost facut printr-o anumita tehinca. perm itand examinarea vaginului si a cervixului. Ce se poate intampla dupa prelevarea probelor? Procedura de prelevare a porbelor pentru testul HPV are cateva efecte "adverse": . rezultatele testului HPV sunt disponibile in 1-2 saptamani. medicul poate examina zona genitala si vaginul. Inaintea testului. medicul specialist va recomanda in continuare colposcopia si/sau biopsia .se pot produce sangerari vaginale usoare sau niste scurgeri de culoare gri. in special daca vaginul este sensibil si iritat sau daca este ingust. Celulele sunt colectate atat din partea vizibila a cervixului ca t si din zona de deschidere a acestuia (canalul endocervical). se va intinde pe spate pe masa ginecologica. tehnica efectuarii si posibilele rez ultate. Rezultate Testul HPV se face pe ntru a depista infectia cu HPV si tipul de HPV prezent. riscurile lui. cu picioarele departate. pacienta se va dezbraca pana la talie. Pacientul trebuie sa s emneze un act de acord asupra testului. In cazul in care tipul de HPV este unul dintre cele cu risc cancerigen crescut.confortul pacientului cat si pentru o examinare mai buna. In une le cazuri. . care indica ca persoana in cau za are un risc crescut de a avea deja modificari precanceroase ale celulelor cer vicale. denumita test Pa panicolau pe baza de lichid. Tehnica efectuarii testului Testul HPV poate fi facut de catre: MeMedicu l ginecolog MeMedicul internist MeMedicul de familie MeMedicul urolog Pentru efe ctuarea testului. este posibil ca testul sa fie repetat. In general. ANORMAL – HPV este prezent.trebuie evitate spa laturile vaginale si contactele sexuale pentru o perioada de timp pe care o reco manda medicul specialist care efectueaza testul. Medicul va introduce in vagin un instrument numit departator. Prin efectuarea testului HPV din probele pentru testul Papanicol au este eliminata necesitatea unei noi prelevari de probe. ceea ce ar putea cauza anxieta te persoanei in cauza. Astfel. Testu l HPV poate fi facut de asemenea. De asemenea. Probele sunt apoi introduse in niste tuburi colectoare si trimise laboratorului de analize. Rezultatele testului sunt : NORM AL – HPV nu este prezent. Este neplacut testul HPV? Momentul introducerii departatorului poate produce disconfort pacientei. Probele sunt puse intr-un recipient ce contine o anumita solutie si trimise laboratorului pe ntru analizare. pacienta poate simti o presiune in momentul in care probele sunt colectate.

Gluco. leucograma (numaratoarea globulelor alb e). cum ar fi colposcopia sau biopsia. Testul HPV are o fiabilitate crescuta pentru a depista prezenta HPV. Un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului cervical. glico = dulce. zaharoase). Acesti termeni se folosesc fie simpli.menstruatia . Grama = descriere. eritrocit e (celule rosii). De retinut! Tes tul HPV nu este utilizat de rutina pentru diagnosticarea verucilor genitale. folosirea tampoanelor interne si a cremelor vaginale in ultim ele 48 de ore dinaintea efectuarii testului . Momentan. glucide (substante dulci.Care sunt factorii care pot scadea acuratetea testului HPV? Factorii care pot in terfera cu rezultatele testului si cu acuratetea rezultatelor includ: . redam ma i jos cativa din acesti termeni. Medicul specialist va recom anda examinarile necesare. fie mai ales s ub forma combinata de prefixe si sufixe. Testul HPV poate ave a rezultate fals-pozitive. tes tul HPV pentru barbati este in curs de cercetare. Cito = celula. Exemple: eritrocite (celule rosii). . glicozurie (zahar in urina). eritrocitoza (numar crescut de celule rosii). Est e folosit pentru a evalua daca rezultatul anormal al testului Papanicolau este d eterminat de unul dintre tipurile cu risc cancerigen crescut de HPV. El indica prezenta unuia sau ma i multor tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. Exemple: leucocite (celule albe). inregistrare. sunt in c urs de cercetare si exista sperante de a fi disponibile in curand. pentru a determina prezenta celulelor precanceroase. gl icemie (zahar in sange). Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Majoritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea in limba greaca. Cu toate acestea. care provin din limba greaca si care sunt utili zati in limba romana. in special al celor care pot cauza cancer cervical. ceea ce creste riscul de a av ea modificari precanceroase ale celulelor cervicale. Exemple: hemog rama (numaratoarea celulelor din sange). Testul HPV este efectuat doar la femei.tratamentul cu Digoxina sau Tetraciclina. Pentru a ajuta la o mai buna intelegere si memorare a acestor termeni precum si la o pronuntare corecta a lor.spalatur ile intravaginale. examen citologic (examen al celulelor). testul HPV are o fiabilitatea scazuta pentru a identifica corect atunci cand HPV nu este prezent. Exemple: glucoza. monocite (celule cu un singur nucleu) Eritro = rosu. Vaccinurile impotriva diferite lor tipuri de HPV.probele insuficiente de celule cer vicale .

hipercolesterolemie ( colesterol crescut in sange). Exemple: glicemie (zahar in sange). hemoragie (scurgere de sange). sub normal. Ig A (anticorpi) K = kaliu. Lipide = grasimi. hem. lipidemie (grasimi in sange).pest e normal. glicozurie. leucocitoza (numar crescut de celule a lbe). astfel: hematurie. zahar. potasiu . Leuco = alb. leucociturie (celule albe in urina). E xemple: leucocite (celule. leucocite. hematurie (sang e in urina). Sufixul "urie" se utilizeaza pentru a indica prezenta unei subs tante in urina. hemato = sange. urocultura (cultivarea bacteri ilor din urina). leucociturie.Hemo. Exemple: hiperglicemie (zahar crescut in sange). respectiv calciu in urina). globule albe). Exemple: hipoglicemi e (zahar scazut in sange). globula rosie sau eritocit HA = hemaglutinare (metoda de analiza) Hb = hemoglobina (pigment sanguin) IDR = intradermoreactie (reactie care se face p e piele) Ig = imunoglobuline: Ig G. ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de ana liza. Uro. Exemple: urobilinogen (pigment urinar). hematocrit (separarea sangelui). calcemie (calciu in sange). Exemple: hematologie (stiinta care studiaza sangele). unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub form a prescurtata astfel: A/G = albumina/globulina (raport A/G) Ag Au = antigen Aust ralia ALAT = alanin aminotransferaza (vezi TGP) ASAT = aspartat aminotransferaza (vezi TGO) ASLO = antistreptolizina ‘O’ (anticorp) AVM = acid vanil mandelic (hormo n in urina) B = bazofil (celula sanguina) BSF = vezi BSP BSP = bromsulphaleina ( test hepatic) Ca = calciu CK = creatinkinaza (vezi CPK) CPK = creatifosfokinaza (enzima) 17-CS = 17-cetosteroizi (hormoni in urina) 17-HS = 17-hidroxisteroizi ( hormoni in urina) DM = debit pe minut (de urina) E = eozinofil (celula sanguina) FA = fosfataza alcalina (enzima) FCH = frotiu citohormonal (preparat celular) H = hematie. Exemple: lipidemie (grasimi in sange). urie = urina. Hiper = mai mult. Ig M. calciurie (prezenta de sange. Hipo = mai putin. hipocalcemie (calciu scazut in sange). Pentru reducerea timpul ui necesar scrierii. Sufixul “emie” se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange. lipidograma (inregistrarea compozitiei lipidelor). colesterolemie (colesterol in sange).

sodiu P = fosfor PCR = proteina C reactiva RBW = reactie Bordet-Wassermann RFC = reactie de fixare a complementului Rh = Rhesus (factor sau grup sanguin) SGOT vezi TGO SGPT vezi TGP Tb = tuberculina TC = timp de coagulare TH = timp Howell TGO = transaminaza glutamat oxalacetica (enzima) TGP = transaminaza glutamat pir uvica (enzima) TQ = timp Quick TS = timp de sangerare U = unitate UB = unitate B odanski (pentru fosfataza) UF = unitate fotometrica UI = unitate internationala UW = unitate Wohgemuth (pentru amilaza) V = volum VDRL = prescurtare din limba e ngleza (analiza de sifilis) VG = valoare globulara (relativ la globulele rosii) VMA vezi AVM VSH = viteza de sedimentare a hematiilor Proteina C Reactiva (PCR) Nu exista indicatii si recomandari speciale in vederea pregatirii pentru efectua rea testului.apare in special in cazul pac ientilor cu tulburari ale coagularii sau in cazul celor aflati sub . eventualele complicatii si rezultatele. de cateva ori pe zi. Riscurile sunt insa minime daca pacientul apli ca un tampon cu vata si tine apasat cateva minute -Flebita locala (inflamarea pe retelui venos). cum ar fi : -Dezvoltarea u ni mic hematom la locul punctiei. iar venele pacientului sunt de buna calitate. In general punctiile venoase nu asociaza riscuri d eosebite. au pereti elastici si neco labati). leucocit (globula alba) LCR = lichid cefalorahid ian LDH = lactat dehidrogenaza (enzima) M = monocit (celula sanguina) mEq = mili -echivalent (unitate de masura) Mg = magneziu ML = Mac Lagan (unitate de masura pentru analiza "timol") Mol = molar N = neutrofil (celula sanguina) Na = natriu.L = limfocit (celula sanguina). acesta avand obligatia sa linisteasc a toate temerile pacientului. Aceasta se amelioreaza daca se aplica. Pacientii sut totusi sfatuiti sa discute cu medicul si sa insiste sa le fie explicate pe intelesul lor necesitatea de realizare a testului. In unele situatii pot sa apara si incidente. procedura fiind relativ simplu de efectuat (daca specialistul are expe rienta. felul in care se va realiza acesta. Orice nela murire trebuie comunicata medicului curant. comp rese calde pe zona respectiva -Hemoragie continua.

PCR creste brusc si la fe l de brusc revine la normal in cazul in care organismul pacientilor raspunde fav orabil la tratamentul instalat. cum este lupusul eritematos sistemic. Pentru determinarea concentratiei ei medicul va trebui sa recolteze o proba de sange. osteomielitelor (i infectii ale osului) -Pentru monitorizarea raspunsului organismului la tratament . warfarinei) sau trat ament fibrinolitic. Deoarece nivelul PCR poate fi crescut datorita un ui numar mare de factori. Astfel se va bloc a curgerea sangelui pentru o scurta perioada de timp. PCR inalt sens ibil. vasculitelor de tipul a rteritei cu celule gigante. -Zona de punctie este dezinfectata cu alcool sanitar sau cu un alt antiseptic -Se introduce usor acul in vena si se recolteaza cantitatea necesara de sange.tratament anticoagulant (cu medicamente de tipul aspirinei. b olilor de colagen. Recoltarea implica : -Localizarea unei vene superficiale din care se va recolta sangele (de cele mai multe ori cele ma i accesibile sunt venele de la nivelul antebratului sau fetei dorsale a mainilor ). ameteli sau chiar lipotimii ale pacientului. pacientul trebuie investigat temeinic deoarece exsita riscul prezentei unei i nfectii in organism. in special cele antineoplazice sau antiinflamatoare. Vena se umple cu sange. -Pentru identificarea precoce a infectiilor. si scade pana la 3 zile. chiar daca o concentratie de peste 2. comparativ cu o concentrat ie de sub 1 mg/l. is i mareste dimensiunile si poate fi abordata mult mai usor. la 2-6 ore de la interventia c hirurgicala. Se tine apasat timp de cateva minute pana cand se op reste sangerarea.4 mg/dl a fost asociata cu un r isc dublu de aparitie a unor evenimenete coronariene. Recoltarea probei se poate face mai greu sau mai usor in funct ie de calibrul venelor pacientului. Pacientii cu astfel de probleme sunt sfatuiti sa isi informe ze medicul inainte de a li se efectua punctia. Exista si un tip special de test. -Can d tubul este aproape plin se desface garoul pentru a repermeabiliza circulatia. Nivelul PCR s e determina in urmatoarele situatii : -Pentru monitorizarea pacientului postoper ator (detectarea din timp a unor complicatii infectioase ale plagii). acestea diferind foarte mult de la individ l a individ. Principiul testului este acel a ca procesele inflamatorii acute lezeaza endoteliul vascular (stratul fin de ce lule care captuseste suprafata interna a vaselor) si creeaza conditii favorabile aparitiei unui atac ischemic. Acul are atasat la capat ul extern o seringa sau un tub ai carui pereti au substante anticoagulante. El este indicat insa doar unei anumite categorii de pacienti. in absenta unui proces patologic. neoplaziilor cum ar fi limfoamele (neopalzii ale nodulilor limfatici). PCR este o s ubstanta care se gaseste in plasma.cei cu probl eme cardiace si factori de risc pentru aparitia unor astfel de probleme. Daca se mentine crescuta mai mult de 3 zil e. bolilor inflam atorii. nu se poate afirma cu exactitate ca exista o cardiospe cificitate. PCR creste in mod normal. Totusi. Cum simte pacientul procedura . specialistii sunt inca rezervati in a corela valorile PCR cu probabilitatea pacientilor de a suferi un infarct miocardic. bolilor inflamatorii intestinale. -La sfarsit se trage rapid acul iar peste zona punctionata se plaseaza un tampon de vata cu alcool sanitar. Acets t est poate furniza informatii cu valoare predictiva referitoare la riscul de apar itie a evenimentelor cardiace (infarct miocardic). Alte incidente includ necesitatea de realizare de punctii multiple pentru recoltarea (in special daca venele nu s unt usor accesibile). -Plasarea unui garou deasupra zonei din care se va recolta.

un nivel normal al PCR n u exclude o inflamatie. in maxim 24 de ore. insa nu este un test foarte exact. nivelurile de PCR nu sunt detectabile. Analizarea periodica a PCR poate fi utila in monitorizarea ra spunsului la tratamentul antiinflamator. dar si multe altele. in absenta unor semne si simptome clince de infectie poate fi indicator pentru alte procese patologice (nu doar simple i nflamatii). cei cu PCR intre 1. poliartrita). i ar cei cu PCR bazal (in absenta unei inflamatii/ infectii demonstrate si evident e din punct de vedere clinic) de peste 3mg/dl au cel mai mare risc de aparitie a problemelor cardiace coronariene (inclusiv infarct miocardic acut). acesta fiind cel care cunoaste pacientul si istoricul sau medical cel mai bine. Valorile normale variaza foarte mult in functie de fi ecare laborator. De ac eea se recomanda efectuarea acestui test anterior tuturor interventiilor si proc edurilor invazive. Desi PCR este crescuta in majoritatea bolilor tesutului conjunctiv. El devine util daca informatiile oferite sunt analizate si corelate cu altele. Deretinut ! Testul inalt sensibil de determinare a PCR poate oferi inform atii cu privire la posibiliattea existentei unui episod coronarian in viitorul p acientului. corticosteroizi. infarctul miocardic acut. Exsita o se rie de boli sau medicamente care modifica nivelul PCR.1. antiinflamatoare nesteroidiene (cum este aspirin a sau ibuprofenul). cum ar fi : -Efectuarea unor activitati fizice intense anterior recoltarii probei -Administrarea de anumite medicamente precum anitconceptionale orale. specialistii nu recomanda si nu efectue aza testul (determinare PCR) pacientilor care se afla in oricare din grupele ami ntite. tuberculoza. Cele mai frecvente boli in care PCR este crescut sunt : bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos sistemic. tratamentul hormo nal de orice tip. In ciuda faptului ca nu exista o corelatie exa cta intre valorile PCR si risc. antineoplazic sau.Exista posibilitatea ca aceasta procedura sa creeze un anumit disconfort pacient ului : garoul poate fi prea strans. -Existenta unui dispozitiv contraceptiv intrauterin -Sarcina Obezitatea. cum ar fi determinarea colesterolu lui. orice tip de infectie. se considera ca pacientii cu un PCR sub 1mg/dl a u cel mai scazut risc coronarian. dupa caz. iar la introducerea acului in vena se simte o usoara intepatura (intensitatea ei variaza in functie de pragul dureros al fie carui pacient).3mg/dl au un risc mediu. sclerodermie.0 mg/dl sau sub 10mg/l. Datorita acestei observatii. PCR in alt sensibil poate avertiza cu privire la un risc de aparitie a unor evenimente cardiace in viitorul pacientului. Un PCR crescut. Rezultatele testului pot fi neconcludente intr-o serie de situatii. antiinfect ios. In urma recoltarii sangelui se va determina concentratia exacta a PCR. In conditii bazale. de aceea rezultatele test ului trebuie interpretate in context clinic si analizate doar de catre medicul c urant. Orice determinare ce depaseste aceste valori este sugestiv a pentru o inflamatie acuta sau infectie si pacientul trebuie investigat. in special a fractiunii LDL. diverse neoplazii. pneumonii. ea pot fi in limite normale in unele cazuri de poliartrita reumatismala si chiar lupus (acesta lucru nu a fost inca pe deplin explicat). Aceste teste pot sa ofere o imagine mai genera la asupra riscului coroarian al pacientului decat simpla determinare a PCR. boala inflamatorie i ntestinala. Deci. Se accepta ca normal un PCR intre 0. hipolipemiante (statine). Un n ivel ridicat al PCR anterior efectuarii unei interventii chirurgicale poate fi u n factor de prognostic referitor la aparitia unei infectii postoperatorii. cum ar fi degenerarea . in absenta vreunui proces acut in organism.

Punctia tro foblastica este cunoscuta mai ales sub denumirea din limba engleza de Chorionic Villus Sampling (CVS). . . . . nivelul ei creste foarte mult in cadrul acestor situatii. Pro teina C reactiva este o proteina plasmatica sintetizata de ficat si de adipocite (celulele grase ale organismului) numita de specialisti « proteina de faza acuta » deoarece apare in cadrul proceselor inflamatorii acute. fara a se leza membranele (corionica sau amn iotica).maculara sau chiar cancere de colon. Desi concentratia P CR este un indicator important al unei inflamatii.Distorsiuni anatomice severe. . Te stele paraclinice care sunt realizate pentru a determina concentratia acestei pr oteine sunt teste hematologice foarte utile clinicianului si care nu sunt grevat e de complicatii importante pentru pacient. Pentru a se stabilii surs a inflamatiei trebuie sa se realizeze investigatii suplimentare.Calea transcervicala foloseste un c ateter care este introdus prin orificiul cervical si patrunde pana la nivelul ma rginii corionului (trofoblastului). Nivelul ei (reflectat prin concentratia serica) este influentat de rata de producere a acesteia de catre ficat. PCR creste in infectii. Totul se face sub ghidaj echografic. Studii citogenetice in caz ul cand rezultatele la triplul test.Exista doua modalitati de abordare a tesutului trofoblastic: cale a transabdominala si calea transcervicala. Proteina incepe sa creasca la 6 ore de la debut si atinge un maxim la 48 de ore.Sub 9 saptamani avort spontan 13% din cazuri.Intre 9-11 saptamani 4% a vort spontan.Calea trans abdominala foloseste un ac de calibrul 22 care ajunge tot sub control ultrasonografic in zona corion ului frondos. dar si in ac utizari ale unor boli cronice sau la debutul unor boli ce in timp se vor cronici za. Este un marker al inflam atiei organsimului. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. Are drept principiu extragerea cu ajutorul unui cateter foarte fin a unui fr agment de tesut trofoblastic (corion sau viitoarea placenta) care va fi cariotip at ulterior. . .Spasm vaginal.Infectii vaginale sau c ervicale manifeste. . Cu exceptia insuficientei hepatice nu exist a alti factori care sa interfere cu productia normala a PCR. .Dupa 12 saptamani 12% pierdere fetala. Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic . Acesti pacienti trebuie investigati suplime ntar pentru a se identifica din timp o problema ce poate fi destul de grava. Antecedente in familie sau copi i cu defecte cromozomiale. trisomie 18. testul quadruplu sau la testul integrat ind ica un risc crescut de trisomie 21. Mai putin cunoscut este faptul ca a fost introdusa pentru prima data in China (1975) pentru determinarea foarte precoce a sexului copilul ui. in rest apar procente mari de av ort. Varsta materna inaintata. Avorturi spontane recurente.Intre saptamana 10 si 12 este momentul optim. . (viitoarea placenta) de unde se aspira. ea nu da nici un fel de infor matii cu privire la localizarea procesului inflamator.

care recolteaza urina la domiciliu. se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6. Tot in a cest scop se recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urin ei. recomanda bolnavului sa fa ca o urocultura. spalat cu apa si soda si apoi clatit cu apa multa. Sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice.Succesul procedurii cu prelevare adecvata de tesut 95% din cazuri. intr-un vas steril procurat de la laborator. . fie urina din 24 de ore.Recipientul (borcanul sau st icla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat. urina se va recolta tot dimineata in cond itii de sterilitate. sucuri de fructe. ape minerale. a sangelui. a materiilor fecale. In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel : se goleste vezica urinara. direct in recipient. . siropuri. Se masoara a poi volumul urinei . inainte de scaun. Inainte de urinare se va face o toaleta a organ elor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi.Corioamniotita.Daca medicul suspecteaza o infectie urinara. Cantitatea minima neces ara de urina este de 100 ml. In aceasta situtatie.La cerere. . . Dificultati: . . Se intelege ca si dopul sticlei trebuie s a fie curat. Incepand de la aceasta ora. Complicatii: .Ruptura tr ofoblastica cu hemoragie. iar in lipsa a cestuia. Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei.Sensibilizare Rh. intr-o sticla de 100 ml care a fost dezinfectata impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de 30 minute. Persoanele indiferent de sex.Pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si v arsta. care a spalat canalul urinar. . trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: . detergenti po t sa falsifice rezultatele analizelor. medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina. ulei. Analiza urinei se face nu numai in bol ile aparatului urinar ci si in bolile altor organe. a secretiilor) Recoltarea urinei Pentru precizarea diagnosticului. biochimice ). Nu are importanta faptul daca o persoana a mai urin at in timpul noptii. dimineata la ora 6. a fost aruncata la closet. otet.Culturi celulare corecte in 98% din caz uri. fara urme de substante chimice.Avort spontan. . Pentru a nu se pierde din cantit atea de urina se recomanda sa se urineze separat. medicamente. imediat dupa desteptare. In raport cu analiza soli citata se recolteaza fie urina de dimineata. in vederea analizelor cu rente. Se mai pot face si alte tipuri de determinari (moleculare.Se va recolta urina proaspata de dimineata. Recoltarea urinei se poate f ace atat la nivelul laboratorului cat si la domiciliu.

. se pot recolta in rec ipiente sau vase din material plastic. altele nu. De asemenea.Cand persoana care colecteaza urina lucreaza.din 24 de ore si se noteaza. Sunt bune cutiile din material plastic . Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata e ste bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa rec oltarea sangelui. in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre un cadru medical daca situatia o cere. p ersoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pent ru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta. pentru a nu se altera. Transportul sangelui se va face in flacoane sau eprubete ast upate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc. . intoxicatie alimentara etc. . In situatia in care unele persoane nu pot uri na. Apoi se amesteca urina (in cazul in care a fost rec oltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cant itate de 100200 ml. d izenterie. etc. . . nedormite. se va recolta in mai multe sticle sau intr-un borcan mai mare. Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indic ata pentru descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (febra tifoida. urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus. de obicei. la indicatia medicului. Cand cantitatea de urina este mai mare de un litru.P e timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider.) sau de natura parazitara (oua de parazit i intestinali).Inainte de analiz e cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lap te care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina. Flaconul cu sange nu va fi agitat. Seara se va manca mai devreme si putin. primite de la laborator. In lipsa acestora. S-a demonstrat ca unele analize su nt influentate de alimentatie. nu cu dopuri de vata. iar restul se arunca.Nu se va tra nsporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic.Copii mici care nu pot urina direct in sticla. Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipi ente speciale. urina se poate recolta cu ajutorul unei sonde de cau ciuc numai de catre personalul medical. santie re. nervoase. care pot abs orbi tot sangele. Apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa la laborator.) va fi expediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la expediere. Recoltarea sangelui Sangele se recolteaz a.Se va comunica laboratorului d aca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit.Femeile vor specific a daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza. in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal. caci o alim entatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului. Deoarece nu se cunoaste ce fel de anal ize sunt indicate de catre medic. d eoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu micro bi sau virusuri prezente in urina. deoarece se pot distruge gl obulele rosii. Cand sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale. obosite. . fenomen care poate fal sifica rezultatele analizelor. vor urina numai in o lita de noapte sau intr-un borcan care a fost sterilizat mai intai prin fierbere . fara grasimi. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele car e vin de la distante mari cu trenul sau masina. . bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. sticla sau material. precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor. este elev sau student.

Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze. La copii mici. etc. . de la laborator. apa de colonie sau apa sarata s i dupa aceea vor fi transportati la laborator. mai ales in caz de boala. bolnavul trebuie sa stie urmatoarele: . etc.secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in labor ator inainte de urinarea de dimineata. In acest scop.de asemenea. recomandat de medi c si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza. ale canalului urinar. . sulfamide. se recolteaza cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte. cu o lopatica de lemn sau de material plastic. emise dimineata. naza le. Vor fi recoltate materii fe cale proaspete. vaginale. sau daca este necolor at.nu se va incepe nici un tratament intern sau extern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor.) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi. bucale. sterilizat. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton. Nu se vor transporta parazitii in hartie. Din scaunul proaspat. calatorii care au sosit din tarile in care exista boli inf ectioase digestive. R ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti. deoarece urina poate spala canalul de eve ntualii microbi cauzatori de . in laborat or. se va turna peste ei spirt sanitar.) se face. materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata. Este indicat ca fiecare persoana. Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilo r din scaun) el va solicita un recipient special. daca are urme de sange etc. intrucat exista riscul infectarii persoane lor care transporta si prelucreaza aceste materiale. dize nterie. La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea diges tiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special. Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida. In cazul in care in scaun se observa v iermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut c u capac care se inchide ermetic. cr ese. gargara sau irigati i cu substante dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secret iile respective. materiile fecale se vor recolta dup a luarea unui purgativ usor (laxativ). in vata. Mexaform. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice. Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavu lui si varsta. copii care merg la gradinite. Analiza ma teriilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice. de obicei. In caz de constipatie. se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la lab orator. Recoltarea secretiilor Recoltarea secretiilor (oculare. sa observe s i aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are. deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care exec uta analizele.sau sticlele ramase de la medicamente.). produ sul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta. holera etc. (Nu se vor pastra materiile fecale in frigider caci exista riscul infectarii alimentel or). etc. albicios. eliminat la closet pe o hartie sau pe un carton curat . cutii de chibrituri. Daca nu este posibil (mai ales la copii).

in plus. cu pericol de asfixiere. inain te de recoltare nu se mananca. proteza se poate deplasa si patrunde in fundul gatul ui. . in etapa de organogeneza embri o-fetala si afectarea poate fi atat de grava incat sa determine avort spontan sa u moartea intrauterina. Datorita riscului mare de malformatii. Rubeola este o infectie virala determinata de virusul rubeol ic. pirimetamina si acid folic. secretia uretrala si vaginala se recolteaza la cabinetul de gi necologie. fiind incriminata in aparitia unor malformatii cong enitale importante: oculare. i n cazul infectiei in trimestrul 1. cerebrale. Sindromul TORCH Toxoplasmoza este o boala parazitara determinata de Toxoplasma gondii. viscerale (hepatice. persoanele respective trebuie sa fie in masura sa informez e medicul. daca aceasta este in legatura cu raporturi le sexuale si daca au facut tratament cu antibiotice. . Tratamentul nounascutilor este adresat in principal complicatiilor: cardiopatiile congenitale s i cataracta pot fi rezolvate chirurgical. Contactata in cursul sarcinii in fectia are consecinte grave. Daca acest lucru nu se doreste. insa difera incidenta transmiterii: in trimestrul 1 incidenta de transmitere transplacentara este mica (aproximativ 15%) insa riscul teratogen este maxim. anemi e si hepatita. insa prognosticul nou-nascutilor raman e rezervat. In trimestrul 3 incidenta e ste mare (65% din infectii se transmit transplacentar) insa nou-nascutul este ad esea asimptomatic sau paucisimptomatic. Nu se va recolta saliva (scuipatul) ci secretia care se elimina in timpul tusei. 20-40% din nou nascuti p rezinta simptome importante: pneumonie. greutatea mica la nastere. femeia are ca prima optiune incheierea sarcin ii (avort terapeutic). Virusul poate fi transmis si postpartum. De asemenea apar si edeme generalizate. oftalmologi ce si neurologice. de cele mai multe ori benigna. Riscul maxim este in trimestrul 1. trombocitopenia neonatala. Infectia cu cytomegalovirus in cursul sarcinii implica un risc foarte crescut de malformatii la fat (cu cat sarcina este in faza mai mica). afectiuni gastrointestinale. grave (expresie directa a suferintei neurocerebrale).boli.atat in spital cat si la domiciliu. auditive (chiar si surditate). steril care se procura de l a laborator. nu se bea si nu se fumeaza. Pentru aceasta.prin laptele matern. persoanele care poart a proteza dentara mobila trebuie sa si-o scoata caci in timpul manevrei de intro ducere a tubului in stomac. icter. varsaturi ex plozive. sputa se reco lteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga. Cele mai frecvente manifestari ale infectiei intrauterine sunt: retard in crest erea intrauterina cu greutate .recoltarea secretiei gas trice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu ajutorul unui tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. de cand prezinta secretia. osoase). Boala se transmit e fatului indiferent de momentul contactarii parazitozei. convulsii. ce apare de cele mai multe ori in copilarie sub forma unor eruptii generaliz ate cu evolutie. Nou nascutul simptomatic se tra teaza cu spiramina. defecte osoase si corioretinita.Forma cong enitala se manifesta prin encefalomielita. hidrocefalie. se poate incerca tratamen tul cu sulfadiazina. Viitoarele mame sunt sfatuite sa isi faca vaccinul antir ubeolic in perioada preconceptionala sau la inceputul sarcinii.la femei. Studiile au demonstr at ca in tarile dezvoltate 8% din femei contacteaza infectia in timpul sarcinii si jumatate din ele o transmit produsului de conceptie. cardiace. Alte semne si simptome ale infectiei congenitale sunt prematuritatea. . .

Cele mai frecvente semne si simptome sunt febra. Herpesul neonatal se poate caracteriza prin manifestari cutanate. se poate practica nasterea pe cale vaginala. tremor. cel mai frecvent de natura virala. insa majo ritatea nou-nascutilor supravietuiesc in prezenta unui tratament suportiv adecva t. Copiii care sunt asimptomati ci la nastere se pot confrunta tardiv cu surditate. petesiile sau echimozele la nivelul mucoaselor si/sau tegu mentelor. rubeola (R). Reprezinta peste 80% din totalitatea cazurilor si se datoreaza contactului direct dintre nou nascut si secretiile genitale ale mamei. a ficatului (hepatosplenomegalie). . marirea in volum a splinei.Corioretinitei (inflamarea coroidei si a retinei oculare) . Categoria de alte infectii « other s » include: hepatita B. icter ( colorarea galbuie a mucoaselor. Rata mortalit atii este destul de crescuta. anomalii la nivelul ochilor si alte simptome mai putin specifice. oculare si prin leziuni herpetice diseminate in sistemul nervos central. Afectarea nervoasa este sustin uta de simptome precum convulsii. in functie de diver si factori (in principal varsta gestationala si stadiul organogenezei). insa fost infectata la un moment dat cu acest a. conjunctivelor). Aproximativ 80% dintre acestia dezvolta insa complicatii in primul an de viat a: surditate. iritabilitate. hepatoslenomegalie . cytomegalovirus (C).Mic rocefalie (tulburare in care diametrul capului este mai mic decat media normala pentru varsta si sexul pacientului). fiecar e avand semne si simptome specifice sau mai putin specifice. Infectia cu virusurile herpes simplex I si II este si ea implicata in aparitia diverselor tulburari congenitale. Contactarea infectiei in timpul sarcinii poate det ermina avortul spontan. Unele cazuri pot fi fatale. tulburari de auz. Daca leziunile nu sunt evidente clinic si pacienta nu are virus ul prezent in secretiile vaginale. tulburari de coordonare a miscarii. convulsii. fiecare infectie asociaza un prognostic diferit. tegumentelor. in functie de tulpina infectanta: la nivelul regiunii orofaciale (in special HSV I) sau genitale (mai ales HSV II. Cele 5 infectii sunt toxoplasmoza (T). corioretinita. virusul varicelo-zosterian. alimentatia dificila. infectia HIV.mica la nastere. care afecteaza fatul sau nou nascut ul si care i-au fost transmise acestuia intrauterin. insa si HSV I). In cazul femeilor insarcinate dia gnosticate cu o astfel de infectie se recomanda operatia cezariana (daca leziuni le sunt active).Calcificare cerebrala focala (aparitia un or depozite de calciu in diverse regiuni ale . sifilis. Unle infectii pot fi tratate eficient cu antibiotice (cum este cazul toxoplasmozei si sifilisului). de la mama. herpes simplex (H) si altele (Others). in functie de momentul c ontactarii ei. indife rent de infectia propriu-zisa. tulburari de vedere si retard mental. altele a u vaccin preventiv (in special rubeola si varicela zoster).apare mai ales in infectiile cu Toxoplasma si Cytomegalovirus. nervos centrale si tegumentare si se caracterize aza in special prin aparitia: . ce rebrale) greutate mica la nastere. Toate infecti ile determina afectari oculare. Simptomatologia este de cele mai multe ori asemanatoare. multiple malformatii (cardiace. microcefalie. Infectia neonatala se datoreaza transmiterii verticale a virusului de la mama la fat prin filiera pelvigenitala. letargie. afectiuni ale sistemului nervos central. purpura si petesii. aproximativ 25%. . moartea intrauterina. Ca urmar e. Sindromul TORCH repr ezinta de fapt acronimul medical al unei pleiade de 5 sau mai multe infectii con genitale. Leziunile herpetice au localizare diferita. in timpul na sterii naturale.

corioretinita. Infectia poate sa ap ara oricand pe parcursul sarcinii iar transmiterea ei se face pe cale sangvina ( hematogena) indiferent de trimestrul de sarcina. Testele detecteaza daca problema se afla la nive lul sistemului reproducator masculin. iar in cazul infect iei cu herpes simplex se recomanda recoltarea de probe biopsice tisulare. mama are simptomatologie minora. malformatii fetale.creierului). Se poate face o varietate de teste. Testarea fertilitatii . petesii (atat pe tegumente cat si pe mucoase) si diateze hemoragice cu potential fatal. inclusiv examenul fizic. IgM sunt anticorpi directionati impotriva particulelor virale si reprezinta cel mai frecvent tip d e anticorpi din organismul nou nascutului. Testul nu necesita o pregatire speciala a pacientului. Datorita afectiunilor pe care l e determina. iar uneori determina avortul spontan. Fertilitatea maxima la femeie este in timpul ovulatiei si cu una . Rezultatele testul ui TORCH pot fi apoi confimate prin alte analize: in cazul toxoplasmozei. este foarte importanta diagnosticarea intrauterina a sindromului TO RCH. In momentul actual exista o serie de teste paraclinice care pot obiectiva infectia nou-nascutului. in cazul cytomeg alovirusului diagnosticul este confrmat prin analiza urinii. malformatii cardiace. microcefalie. infectii ale me ningelui cerebral. Infectia este severa in cazul fatului. anomalii ale sistemului nervos central. al celui feminin sau al ambelor. teste de sange si proceduri speciale.Teste de infertilitate Generalitati Testele de infertilitate se fac pentru a determina cauzele datorita carora un cuplu este infertil. avand pr ognostic nefavorabil. surditate. Cel mai important este denumit simplu: te stul TORCH si cuprinde de fapt un grup de analize de sange (determinari hematolo gice) care stabilesc prezenta anticorpilor specifici si nivelul concentratiei lo r sangvine (anticorpii sunt molecule proteice secretate de sistemul imun al paci entului ca raspuns de aparare impotriva diverselor infectii). icter. Copiii nascuti cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sanat ate: hepatosplenomegalie. insa poate exista riscul de aparitie locala a unor mici hematoame sau ce lulitei (inflamarea tesutului celular) ca urmare a punctionarii tegumentelor. putin exprimata clinic sau uneori doar febra moderata. ret ard mintal. Te stul este considerat negativ daca nivelul de IgM este normal. trebuie incercate alte metode de det erminare a fertilitatii pentru a identifica perioada optima in care o femeie poa te sa ramana insarcinata. analiza lichidului seminal. cataracta. Rezultatele sunt pozitive cand IgM de pasesc semnificativ concentratiile acceptate ca fiind normale. infectii cerebrale. Procedura este lipsita de compl icatii. In general. rubeol ei si sifilisului se poate recolta LCR (lichid cefalorahidian). Cand ar trebui sa se testeze o persoana? Inainte de a face testele de infertilitate. trombocitope nie.

laparoscopia si histerosalpingograma) pot provoc a durere sau disconfort. Decizia de a face teste de infertilitate ar trebui luata in considerare i n cazul in care: . Unele teste se efectueaza in sala de operatie. Aceasta evidenta va fi utila personalului medical in luarea deciziei de a face teste de infertil itate. Unde se fac testele de infertilitate? Multe teste de infertilitate.pacie nta are in istoricul ei medical sarcini pierdute repetate sau boala inflamatorie pelvina . anamneza si testele de sange pot fi facute la cabinetul sau clinica doctor ului de catre un obstetrician sau un endocrinolog specializat in probleme de fer tilitate. examenul fizic si testele de sange) nu sunt dureroase.perso ana respectiva cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani esueaza in incercarile d e a concepe timp de un an sau mai mult fara sa foloseasca metode de contraceptie . Femeile a r trebui sa tina evidenta ovulatiilor si ciclurilor menstruale. Care sunt beneficiile testelor d e infertilitate? Problema care cauzeaza infertilitatea poate fi descoperita si t ratata in timpul testarilor.persoana respectiva in varsta de peste 30 de ani esueaza in incercari le de a concepe timp de 6 luni. de exemplu. Unele cupluri isi dau seama ca pur si simplu a u ratat zilele cele mai fertile in momentul incercarilor de a concepe. Sunt testele costisitoare? Testele de infertilitate pot fi costisitoare si extrem de stresante. Uneori testele nu pot ide ntifica o cauza de infertilitate si nu toate problemele de . o trompa uterina infundata poate fi deb locata in timpul efectuarii unei histerosalpingograme. trebuie discutat cu partenerul de viata in legatur a cu cat de multe teste planuieste sa-si faca persoana respectiva.sau doua zile inaintea ovulatiei.persoana respectiva observa existenta unei probleme fizice. Teste uzuale. Sunt testele de infertilitate dureroase? Unele dintre teste (cum ar fi analiza spermei. Factori de risc Riscurile depind de testul respectiv. c um ar fi absenta ejacularii sau a ovulatiei sau tulburari de menstruatie . cum ar fi analiza spermei (spermograma). testele de sange si ecografia implica mai puti ne riscuri decat cele invazive. Necesitatea de a monitoriza comportamen tul sexual in mod regulat si de a raporta rezultatele doctorului (uneori chiar l a cateva ore dupa un contact sexual) poate fi stanjenitoare. fara folosirea metodelor de contraceptie . La barbati testarea poate fi efectuata de catre medicul urolog. Uneori nu poa te fi identificata o cauza de infertilitate si de aceea este adesea util sa se s tabileasca o limita a numarului de teste sau a perioadei de timp alocate testari lor. In schimb. Testele initiale pot fi efectuate de catre internist sau de catre doct orul de familie. inclusiv examenul f izic. unel e proceduri (cum ar fi biopsia. Inainte de efectuar ea testelor de infertilitate. cum ar fi histeroscopia si laparoscopia.

Hormonul luteiniz ant poate fi masurat si la barbat pentru a vedea daca problema sa de infertilita te este produsa de o afectiune a glandei pituitare (hipofiza). Aceste teste se efectueaza la femei . Examenul fizic la barbat se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si presupune si examinarea testiculelor. Care sunt testele efectuate initial? Anamneza Atat barbatii cat si femeile sunt supusi anamnezei. In timpul efectuarii anamnezei. Cu toate acestea. multi medici pun la indoiala relevan ta determinarii FSH-ului pentru evaluarea infertilitatii. Examenul fizic co mplet atat al persoanei in cauza cat si al partenerului este efectuat de catre d octor in vederea determinarii starii generale de sanatate si detectarii eventual elor cauze evidente de infertilitate. medicatia utilizata si consumul de cofeina. In cazul in care se suspecteaza o boala cu transmitere sexuala. pot fi afectuate teste suplimentare. in functie de cauza suspectata ce sta la baza producerii infertilitatii. Spermograma (analiza spermei) Acest test s e face numai la barbati. Uneori se monitorizeaza tem peratura bazala a corpului la femeie impreuna cu determinarea valorilor hormonul ui luteinizant pentru a detecta momentul producerii ovulatiei. doctorul pune intrebari legate de comportamentu l sexual (inclusiv metodele contraceptive folosite). poate fi masurata in cazul in care pacienta prezinta tulburari de menstruatie sau alte probleme care pot afecta ovulatia. Totusi. Determinarea ocaziona la a hormonului stimulator folicular (FSH) poate fi utilizata pentru evaluarea r ezervei ovariene a pacientei (numarul de foliculi din care se dezvolta si se eli mina in fiecare luna cate un ovul). motilitatea spermatozoizilor (masurata de aseme nea in procente) si numarul de leucocite prezente in sperma.infertilitate pot fi tratate. alcool si droguri ilegale (cum ar fi marihuana). Prolactina. un cuplu poate t otusi sa procreeze prin intermediul tehnologiei de reproducere asistata destinat a tratamentului infertilitatii de cauza masculina si feminina. forma spermatozoizilor (procentul de spermatozoizi care par a fi normali din punct de vedere al formei). Spermograma masoara volumul spermei. care se pot efectua la domiciliu. Pentru detectarea producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determina rea LHului urinar. Teste de sange sau urina Aceste teste se efectueaza atat la femei cat si la barbati. numarul de spermat ozoizi. Evolutia in timp a ciclului men strual si modelul de aparitie vor fi evaluate. eventuala existenta a unor boli cu transmitere sexuala. Examenul fiz ic Atat barbatii cat si femeile sunt supusi acestei examinari. hormon produs de glanda hipofiza. Mai multe test e de sange sau urina pot fi efectuate. Examenul fizic la femeie se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si include examinarea pelvina si testul Papanicol au. Testele pentru determinarea hormonului luteiniza nt (LH) si progesteronului pot fi efectuate pe parcursul ciclului menstrual pent ru a detecta prezenta sau absenta ovulatiei. Pentru detectarea problemelor hormonale tiroidiene care pot impiedica aparitia ovulatiei se pot e fectua teste pentru evaluarea functiei tiroidiene. Tratamentul infertilitatii la barbati inregistreaz a mai putine reusite decat in cazul femeilor. La barbati se poate ef ectua un test pentru determinarea nivelului . tutun.

Monitorizarea la domiciliu Se face numai de catre femei. Nu este un bun indicator al fertilitatii si adesea nu se efectueaza. fibroza si eventualele infectii care pot afecta fertilitatea. Laparoscopia poate fi de asemenea folosita pentru extrager ea chisturilor sau excrescentelor sau pentru tratamentul unor afectiuni precum e ndometrioza. trompe uterine si ovare) folos ind o camera video minuscula inserata in abdomen printr-o mica incizie. Uneori anumite instrumente pot fi utilizate in timpul efe ctuarii procedurii pentru a dezobstructiona blocajul. la femei se pot efectua unul sau mai mul te dintre urmatoarele teste: Ecografia pelvina Ecografia pelvina evalueaza marim ea si structura uterului si a ambelor ovare. Acest test trebu ie efectuat cu o zi inainte sau chiar in ziua ovulatiei. Testul postcoital ana lizeaza mucusul cervical dupa un contact sexual pentru a determina daca spermato zoizii sunt vii si capabili de o motilitate normala prin mucus. Pentr u a detecta momentul producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determin area LH-ului urinar la domiciliu. Sonohisterograma este un a lt test pe baza de radiografie care foloseste substanta de contrast pentru a exa mina organele reproducatoare feminine. Biopsia endometriala Biopsia endometriala presupune prelevarea unei mostre de la nivelul suprafetei interne a uterului (e ndometru) pentru a determina daca la nivelul endometrului se produc modificarile normale ciclice care au loc in cadrul unui ciclu menstrual. Uneori se monitorizeaza temperatura bazala a c orpului o data cu determinarea nivelului hormonului luteinizant pentru a detecta momentul ovulatiei. Aceasta interventie se face de obicei cu anestezie generala. Histerosalpingogram a Histerosalpingograma reprezinta o radiografie care evidentiaza interiorul uter ului. Acest test poate detecta de asemenea interiorul uterului. Radiografiile pot evidentia un blocaj la nivelul trompelor uterine care poate impiedica ovulul sa ajunga la niv elul uterului sau sperma sa ajunga la nivelul trompei uterine si sa se produca a stfel fecundarea. Ce teste suplimentare se pot efectua? .de testosteron cu scopul de a afla daca problema de infertiliatate este cauzata de o afectiune la nivelul testiculilor sau la nivelul glandei hipofize. Printre acestea se numara si efectuarea unor te ste urinare sau evaluarea unor mostre de tesut de la nivelul colului uterin sau al uretrei. Testul postcoital Acest test se face la femei. trompele uterine si zonele inconjuratoare. Se pot efectua si teste pentru detectarea bolilor cu transmitere sexuala. Cum se procedeaza in cazul in care in urma efectuarii teste lor nu se identifica nici o cauza? In cazul in care in urma efectuarii testelor initiale nu se identifica nici o cauza. care datorita unei afectiuni poate impiedica un ovul fecundat sa nideze (sa se impla nteze) la nivelul sau. Poate monitoriza de asemenea starea si marimea ovarelor in timpul tratamentului infertilitatii. Laparoscopia reprez inta examinarea organelor feminine pelvine (uter. Aceasta procedura este folosita pentru diagnosticarea unor afectiuni precum chisturile. bandeletele de tesut fibros (aderente). Un nivel mic al testosteronului plasmatic poate fi cauza numarului mic de spermatozoizi determinat in cadrul unei spermograme. Doctorii contesteaza re levanta testului postcoital.

pacientul prefera sa traiasca fara certitudinea ca intr-o zi va dezvolta boa la Huntington . Teste pentru detectarea anticorpilor plasm atici. Testarea genetica pentru coreea Huntington Decizia pentru efectuarea analizei de detectare a bolii Huntington este personal a. pentru a se putea pregati. Histeroscopia este utila pentru diagnosticul afectiunilor endometriale. Poate fi efectuata pentru a vedea daca o anumita a fectiune la nivel testicular impiedica formarea si eliberarea normala a spermei.dor inta pacientului a afla. Motive pentru efectuarea analizei: . Ecografia la femei poate fi efectuata pentru detectarea tumorilor fibroide la n ivel uterin sau a chistelor ovariene. Doctorii contesta relevanta testelor de detectare a anticorpilor pentru determin area cauzelor infertilitatii. sperma sau secretiile vaginale. financiare si familiale. Cariotipul este o analiza de sange care examinea za structura materialului genetic (cromozomii) de la nivel celular pentru detect area eventualelor anomalii. se poate efectua o biopsie testiculara pentru a evalua productia de sperma de la nivel te sticular. este mai greu de suportat decat certitudinea de a sti ade varul . care pot influenta pro sau contra aceasta decizie.dorinta pacientulu i de a sti daca va avea sau nu boala. Se fac atat la femei cat si la barbati. spre exemplu.In cazul in care histerosalpingograma. Unele anomalii genetice interfera cu procesele neces are conceptiei. Cariotipul (analiza cromozomiala) sau testul genetic Se efectueza a tat la femei cat si la barbati. Histeroscopia Se efectueaza la femei. daca rezultatul este negativ (adica nu are gena schimbata) pacientul se va simti vinovat daca fratii.in cazul in care pacientul ar fi devastat de un rezultat pozitiv (adica pacientul are gena respectiva schimbat a). Reprezinta e xaminarea mucoasei uterine folosind o camera video minuscula inserata prin vagin si colul uterin pana la nivelul uterului (endometru). atat el cat si familia sa. deoarece rezultatul va afecta decizia sa de a se casato rii si de a avea copii . Testele genetice se pot efectua in scopul determinarii cauzelor infertilitatii. Biopsia testiculara Se efectueaza la barbati. in cazul in care testul este pozitiv (adica gena este mutanta) . Exista motive emotionale. Aceste teste se pot face pentru d etectarea anticorpilor antispermatici in sange.in cazul in care frica pacientului de a nu sti daca va dezvolta sau nu boala.in cazul in care pacientul este ingrijorat de modul in care test ul ii va afecta relatiile interumane. surori le ori copiii . Poate fi de asemenea utilizata pe ntru indepartarea excrecentelor anormale sau pentru prelevarea mostrelor de tesu t (biopsie). . unul sau mai multe dintre testele urmatoare sunt uneori efectuate: Ecografia l a barbati Ecografia utilizeaza unde acustice pentru a forma o imagine a structur ilor din interiorul corpului. Rareori.in cazul in care plata analizei este acoperita de asigurarea medicala sa u pacientul este dispus sa plateasca pentru ea. laparoscopia sau biopsia endometriala nu evidentiaza o cauza a infertilitatii sau daca tratamentul infertilitatii a esuat .

daca pacientul considera ca nu are nici un rost sa stie. Boala Huntingt on este o afectiune rara. Cel ma i obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). Testarea unui membru a l familiei. Este indicat si un c onsult realizat de un medic specialist in boli genetice. Ca si parte a testarii. Boala provoaca miscari ra pide si smucite.va da.daca analiza este scumpa si costul testului nu este acoperit prin asigurare medicala . tulburari ale personalitatii. in cazul in care asigurarea plate ste testarea . Este fo losit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E) pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici. deoarece nu va putea schimba lucrurile nici prin stilul de viata si nici prin tratament preventiv al bolii. poate fi de asemenea importanta. un membru apropiat al f amiliei . Se preleveaza o proba de sange. Dar totusi decizia finala asupra testarii apa rtine pacientului. De asemenea. dupa 40 de ani.preferabil un parinte .daca pacientul este ingrijorat de posibilitatea de a fi supus discri minarilor la servici sau la casa de asigurari. Se mai numeste si coreea Huntington. O anali za a sangelui poate arata daca aceasta gena este schimbata. de a semenea. dementa si pierderea abilitatilor mentale. Simptomatologia se dezvolta. Boala Hu ntington este cauzata de o mutatie a unei gene (una sau mai multe dintre compone ntele unei gene din ADN este modificata. Nu exista tratame nt curativ(pentru vindecarea completa) al bolii. Daca unul din parintii unui individ are boala. de obicei. Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile ca si testele cutanate dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate. care este apoi studiata in v ederea detectarii genei mutante. testul nu poate preciza momentul dezv oltarii bolii Huntington sau rapiditatea cu care boala va avansa. sau se poate simti furios ca doar el este afectat in familia sa . Boala provoaca. pierderi de me morie. ce cauzeaza distrugerea unor parti din creier sau dege nerarea acestora. este de 50%. ADNul pacientului este analizat in vederea detectarii bolii. Specialistii in boli genetice pot sfatui pacientul in ceea ce priveste riscurile si beneficiile testului. in cazul in care ADN-ul pacientului este neobisnuit in vreun fel sau altul. sange pentru testare. Exista medicamente ce pot ajuta la controlul miscarilor involuntare si a tulburarilor de comportament. astfel ca functia ei este alterata si r ezulta asa numita gena mutanta). ca de exemplu persoanele care utilizeaz a diferite medicamente ca si antidepresivele. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm. Unii oameni pot transmite gena modificata copilului inainte de a afla ca au aceasta gena afectata. nici o analiza nu este 100% sigura. Cu toate ca acest test este destul de c orect. sansa ca individul sa mosteneasca gena mutanta si boala. tulburari comportamentale. Teste alergologice Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorp i. de asemenea. daca rezultatul analizei este pozitiv (purtator al genei mutante). . Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate. care reduc acuratetea testelor cut anate.sai sunt afectati. Totusi nu se stie momentul exact al debutului bolii Huntington. inainte de realizarea t estului.

Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistamin ice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie. ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP. Testul sanguin Un test sanguin al unei pr obe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritin) inainte de realizarea unui te st alergologic cutanat. despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate. penele si parul de animale .Alte teste de laborator. Testele de radio imunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea m ai alergica. ar putea fi preze nt . praful.nu se poate opr i administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. Ar trebui restrictionat consum ul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimun oabsorbtie. pes tele. tutunul. Testele cutanate Prick testul poat e fi realizat de asemenea pentru: . Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate. Daca apare orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate. Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica.pr ezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica. laptele.a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate . Testul prick si testul intradermal p ot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. Totusi. alunele. despre riscuri. ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA. atat cele prescrise c at si cele neprescrise.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxi e) . UniCA P sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare. Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test. Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referito are la necesitatea efectuarii testului. ca de exemplu eczema. nucile. Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicame nte ca si antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec ). soia.a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte. Sa nu se consume alcool si bauturi care co ntin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA. graul sau stridiile) .identifi carea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale. chiar daca o persoana es te alergica la acea substanta .

O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica. Daca apare o induratie. T estul prick este realizat in mod obisnuit primul. Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va: . un ac este folosit pen tru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii .se p laseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2. Pentru testele intradermice.se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac. o mica cantitate de solutie de alergen es te injectata intradermic. Testul sanguin S-ar putea sa nu se resimta durere i n timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ci upitura in momentul in care acul penetreaza pielea. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contac t. un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritu l sau tumefierea. Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp . sensibilitatea si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick test. care e introdu s intrun recipient care contine alergen. inseamna ca persoana testata este al ergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva).testul patch – pentru acest test solutia de alergen este pl asata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore. Un test prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete.se verifica pielea du pa 12–15 minute pentru a observa rosirea. Totusi. Exista 3 tipuri de teste cu tanate: . deoarece testul intradermic pr ezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava. Aceasta reprezinta o reactie pozitiva testul intradermic – in timpul testarii. Dupa efectuarea testarii. Acul trece prin picatura si permite unor a lergeni sa penetreze pielea.pruritul. Unele persoane simt o senzat ie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena. Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (re zultat fals pozitiv) . aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie. Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoan a este alergica la alergenul respectiv. Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acela si timp.5-5cm intre el e.prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de s olutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele. multe persoa ne nu simt nici o durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este p ozitionat in vena.Efectuarea unu i test prick si a unui test intradermic .cura ta locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat) .Daca testul prick este negativ se poate recurge la testul intradermic. dar inca ramane valabila suspic iunea alergiei in cazul persoanei testate.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi. se indeparteaza plasturii s i se anunta imediat medicul.

cureta locul punctiei . depinzand de numarul de plast uri folositi . Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii e xcesive. Testele cutanate Riscul major pe care il prezinta atat testul prick cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava de numita anafilaxie. wh eezing (respiratie suieratoare). Totusi.dureaza mai putin de o ora.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi. fiind mai u soara punctia venei (introducerea unui ac in vena) . Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit. reactiile a lergice grave sunt rare.poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei. se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul.strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul san guin. mai ales in cazul testului prick. In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele .plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate).indeparta banda de la nivelul bratului cand este sufici ent sange recoltat . Asistenta medicala de urgenta e ste intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice. Aceas ta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute.Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste do ze mici din alergenul suspectat. Aceasta afectiune poarta denumirea de fleb ita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi . . Daca este prezenta o tulburare de sangerare s au tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante.rareori. sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase. Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate. Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la la borator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat. Aspirina. fiind nevoie mai mult de un ac .pun ctiona vena. dispnee si hipotensiune care poate determina aparitia socului. Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pen tru cateva minute dupa ce acul este extras . Testel e sanguine Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena : . Dac a sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen.continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice. Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va : .va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj. vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata.plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore.atasa un tub la nivelul acului pen tru a-l umple cu sange .dozele de alergeni sunt pl asate pe plasturi . warfarina (Coumadin) si alte medicamente antic oagulante pot favoriza sangerarea. tumefierea fetei sau a intregului corp. O reactie anafilactica p oate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala.p lasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice. Pentru acest test: .

testele alergologice sanguine: .ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente.efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva .nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice. Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava . Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie.reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor . De retinut! .nu vor cauza reactii alergice.nu pot determina da ca o persoana este alergica la diferite alimente.sunt mai putin sensibile decat teste le cutanate. Testele cutanate Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru: . Daca este prezenta alergia la latex.efectuarea unei scintigrafii (oso ase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimuno absorbtie (RIA) . Testari suplimentare (ca si el iminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica ac easta . care va ingreuna inte rpretarea unui test alergologic cutanat .utilizarea de medicamente.ap licarea unui plasture cutanat umed.infectii parazitare . ca si testul imunofluorescentei. ca si anti histaminicele sau antidepresivele triciclice .testele cutanate: .pot sa dureze 3-4 ore . testarea antigenica m ultipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sun t cateodata folosite pentru a identifica alergenii.pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele fo arte sensibila sau o afectiune dermatologica ca si eczema. praful sau parul animalelor de casa .pot fi neplacute atat pentru copii cat si pentru parinti . astfel c a nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe t impul testarii .consumarea de alcool si bauturi care con tin cofeina . este posibil ca o persoana sa prezinte reactie po zitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin . Cu toate acestea. polenul.sunt mai scum pe decat testele cutanate .nu sunt necesare testele alerg ologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medi camentos sau prin schimbarea stilului de viata .Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind: .sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identi fica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana). Testele alergologice sunt ef ectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergic a.alte teste sanguine. ca de exemplu de la nivel ul copacilor. se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescent ei .

graul sau stridiile) a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de inse cte. . u n tip de anticorpi. ceea ce face mai dificil de interpretat r ezultatele testelor cutanate . Testele sanguine Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de difer iti alergeni in sange. c u atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv. Testul sanguin Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: .a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie) .normal (negativ) – nici o zona elevata rosiat ica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului . laptele.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. chiar daca o persoana este alergica la acea substanta . Testele cutana te Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspecta ti si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare. Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile.normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E). tutunul. Testele alergologice consta in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care subst anta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana.identificarea alergenilor alimentari (ca d e exemplu ouale. alunele. Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata.anormal (p ozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare. Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilo r . Cu cat induratia are un diametru mai mare. nucile. sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie .a normal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E). anticorpi pentru un tip spe cific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod nor mal. ca de exemplu eczema. praful. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta.nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. soia.. Interpretarea rezultatel or testelor alergologice cutanate: . penele si parul de animale . Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifi ca alimentele fata de care persoana este cea mai alergica.prezinta urticarie sau alta afectiun e dermatologica.a prezentat teste cutanate po zitive pentru multe alimente. pestele.

Pacientul trebuie sa repet e cuvintele pe care le aude. Apoi va mari din nou puterea tonului. intai la 30 de cm. un psiholog. iar pe osul din spatele urechii va fi plasat un dispozitiv ce vibreaza. medicul va cere pacientului sa-si acopere una din urech i cu degetul. chiar si atunci cand acesta este foarte vag. de catre un speci alist (audiologist) sau in cabinetul medical de la scoala sau de la locul de mun ca. Acest test stabileste cat de bin e circula sunetele prin ureche. Acest test face difere nta intre hipoacuzia de conducere si cea neurosenzoriala. medicul va rosti cuvintele din ce in ce mai tare. pacientul este rugat sa repete o serie de cuvinte simple. Fiecare ureche va fi testata separat. pana cand acesta va putea auzi din nou. ce produce un ton atunci cand vibreaza. de fiecare data cand aude un ton. medicul va stabilii daca exista o problema a nervilor sau de conducere a sune telor catre nervi. Teste auditive (audiometria) Testele auditive pot fi efectuate in laboratoare specializate. Apoi castil e vor fi indepartate. Daca acesta nu percepe cuvintele la o soptire usoar a. In functie de cat de bine aude pacientul sunetel e. dar poate fi folosit oricare test. folosind un ton cu o f recventa din ce in ce mai mare. exacte si in general mai ieftine decat testele sanguine. ce ruleaza o serie de tonu ri prin intermediul unor casti. Medicul va lovi diapazonul pentru a -l face sa vibreze si sa emita. Testele auditive evalueaza pierderea auzului. Medicul va control a volumul tonului. logoped sau de catre un tehnicia n. In aceste teste. masur ata in Hertzi) si putere (intensitate. Evaluarea emisiei otoacustice . Medicul va repeta de cateva ori aceasta operatiune. astfel. reducand puterea pana cand nu mai este auzit de catre pacient . in forma de furcul ita.alergice. Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide. Fiecare ureche este testata separat. Pacientul va trebui sa semnalizeze prin ridicarea mainii sau prin apasarea unui buton. Testul cuvintelor soptite In te stul cuvintelor soptite. Testul diapazonului Diapazonul este un dispozitiv metalic. Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare data cand aude un to n. Audiograma cu ton pur Audiogram a cu ton pur utilizeaza un aparat denumit audiometru. spuse la grade diferite de puter e. alcatuite din doua silabe. de catre o asistenta medicala. Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor. un ton. masoara abilitat ea de a auzi si de a intelege o conversatie normala. masurata in decibeli). pana cand pacientul le va p utea auzi. Se mai poate efectua un test ce determina capacitatea pacientului de a repeta o serie de cuvinte familiare. Aceste tonuri variaza ca nivel (frecventa. apoi la 60 de cm i n spatele pacientului si va sopti o serie de cuvinte. Apoi acesta se va pozitiona.

invatare sau de comportament ale copiilor.Testul emisiei otoacustice este folosit deseori pentru screeningul hipoacuziei l a nounascuti. pentru a raspunde i n timpul testelor.dificultate de a vorbi sau de a intelege limbajul celui c are efectueaza testarea .screeningul sugarilor si copiilor pentru probleme auditive ce pot interfera cu abilitatea acestora de a invata. Aceasta investigatie diagn osticheaza hipoacuzia neurosenzoriala. vibratii afl ate in mediul inconjurator. sunt d eterminate de tulburari ale auzului. sunt trimise zgomote ase manatoare unor clicuri si este inregistrat raspunsul. la copii. Prin intermediul unor casti. daca nu se suspecteaza o hipoacuzie. Testul auditiv (audiometria) face parte din exam inarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi.probleme ale aparaturii. prin masurarea capacitatii sunetelor de a ajunge in urechea interna prin canalul auditiv (aerul . de frecvente si intensitati diferite. Microfonul detecteaza raspunsul urechii interne l a sunete. in general.viroza respiratorie sau o infectie a urechii recenta pacientul a stat in ultimele 16 ore in zgomot puternic. Testele auditive ajuta la determinarea fe lului de hipoacuzie. Sunetele sunt. cat de severa este si care este cauza aparitiei acesteia. 15 si 18 ani . Aceasta investigatie nu face. vorbi sau de a intelege limba jul . u n auz normal este important pentru o dezvoltare corespunzatoare a vorbirii. aerul din cana lele si oasele de la nivelul urechii si a craniului. Audiograma cu potentiale evocate Pentru audiograma cu potentiale evocate sunt plasati niste electrozi la nivelul pielii capului si pe fiecare lob al urechii. Acesta este efectuat prin plasarea unui microfon mic in canalul au ditiv extern al copilului. auzul ar trebui verificat la fiecare vizita la medic. de fapt. Factorii ce pot influen ta acuratetea sau rezultatul testului sunt: . diferenta intre hipoacuzia de cond ucere si ce neurosenzoriala. urma intructiunile sau de a intelege suficient de bine limbajul. Majoritatea testelor aud itive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati dife rite. Testele auditive dete rmina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi). dar sunt si teste auditive ce nu necesita raspuns. insa.screeningul copiilor si adolescentilor pentru a evidentia o posibila pierd ere a auzului.imposibilitatea de a coopera. aceste testari nu implica nici un disconfort.ca parte a exam inarii fizice de rutina.conduce sunetele) si de a se transmite pr in intermediul oaselor (oasele – conducatoare de sunete). pr ecum casti sparte sau care nu se potrivesc. De retinut! In mod normal. este s uficient numai testul in care se soptesc cuvintele . ajuta aceste vibratii sa pa rcurga drumul dintre ureche si creier. 12. unde sunt "auzite".a evalua o posibila pierder ea a auzului la o persoana ce a observat o problema . un audiometru necalibrat sau prezent a zgomotului de fond . prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier. Sunetele sunt introduse apoi printr-o sonda mica si f lexibila in urechea copilului. Testele auditive sunt e fectuate pentru: . este dificila efectuarea testelor auditive la copiii mici sau la adultii care au inabilitati fizice sau mentale . o pa rte din problemele de vorbire. Academia Americana de Pediatrie recomanda e fectuarea unui test auditiv la varstele de 4.

Testul nu este dureros. acesta va trebui sa-si in departeze ochelarii. inaint e de efectuarea unui test auditiv trebuie evitate zgomotele puternice pentru apr oximativ 16 ore .screeningul problemelor auditive al ad ultilor: deseori. precum gentamicina . dar o problema a nervilor auditivi sau. a creierului. Sunetele si aerul sub p resiune sunt dirijate apoi spre timpan.a avut recent o viroza respiratorie sau o infectie a urechii.In testul in care pacientul poarta casti. pe varfuri sau efectuea za alte manevre cu ochii inchisi sau deschisi. medicul va verifica daca exista si va indeparta cerumenul (ceara) din canalul auditiv.screeningul persoanelor ce sunt supuse in mo d repetat la zgomote intense sau care iau anumite antibiotice. impiedica auzul. In timpul acestor teste medicul v a proteja pacientul pentru ca acesta sa nu cada. pentru a determina daca pr esiunea exercitata de casti pe urechea externa determina inchiderea canalului au ditiv. mai rar.determinarea tipului si gravitatii hipoacuziei (conductiva.ia sau a luat antibiotice ce pot determina afectarea auzului. . cerceii sau agrafele pentru par.persistenta auditiva. In acest caz. urechea trebuie spalata. Teste vestibulare Aceste teste deceleaza problemele urechii interne l egate de echilibru si coordonare. inainte de testare. care este apoi sigilat. Varful unui mic instrument e ste introdus in canalul auditiv. la una sau la ambele urechi. acesta poate interfera cu abilitatea de a auzi tonuri si cuvinte in tim pul testarii. daca o persoana pare sa nu asculte sau sa raspunda la o conversatie) .are probleme in a auzi o conversatie normala sau a observat alte semne caracteristice hipoacuziei . deoarece impiedica pozitio narea corecta a acestora. care a determinat dur ere sau la un zgomot ce a dus la aparitia acufenelor (zgomote in urechi). sunetele ajung la nivelul urechii interne. transmiterea sunetelor (conducerea) est e blocata si nu poate trece spre urechea interna .in hipoacuzia conductiva. Inainte de efectuarea testul ui cu potentiale evocate auditive. un tub subtire de plastic care va mentine canalul auditiv deschis. stand pe un singur picior. precum gentamicin a .in hipoacuzia neurosenzoriala . Medicul va apasa pe urechi. Pot fi folosite si a lte teste pentru a evalua auzul. este diagnosticata gresit o diminuare a capacitatii mentale la varstnici datorita hipoacuziei (de exemplu. sau care are dificultati de a intelege cuvintele dintr-o conversatie .Daca pacientul poarta o proteza auditiva . pe calcaie.a fost expus recent la un sunet puternic. Acestea includ: Imitanta acustica (timpanometri a si testul de reflex acustic) Acesta este un test ce dureaza 2 – 3 minute si maso ara cat de bine retransmite urechea medie sunetele. se va plasa. neurosenzoriala sau ambele): . Pacientul ar trebui sa apeleze la medic daca: . In timpul acestor teste pacientul trebuie sa-s i mentina echilibrul si coordonarea in timp ce isi misca bratele si picioarele i n anumite moduri. Inainte de a incepe un test auditiv . dar poate determ ina aparitia unei senzatii de usoara presiune la nivelul urechii sau se poate au zi un ton. aceasta va trebui indepartata inainte de testare.

dar nu poate intele ge cuvintele . Normal . Intervalul normal (limita inferioara) a l auzului este intre 0 si 25 dB.aude in mod diferit tonurile in cele doua urechi .poate sa repete 90% pana la 95% din cuvintele spuse la testul de recunoastere . pentru a fi auzit.aude l a fel in ambele urechi tonurile . Un rezultat normal arata ca auzul ambelor urechi se incadreaz a in aceste intervale. Urechea umana poate auzi in mo d normal frecvente de la foarte joase. la un numar crescut de decibeli . Intensitatea.Testele auditive sunt parte integranta a examinarii urechii si evalueaza capacit atea unei persoane de a auzi. Limita auzului este data de cat de tare trebuie sa fie un sunet de o anumita frecventa. Tabelul de mai jos arata legatura dintre cat de puternic trebuie sa fie un sunet pentru a fi auzit si gradul hipoacuziei la adulti: Limita auzului in decibeli 0–25 dB 26–40 dB Gradul de severitate al Capacitatea de a auzi hipoacuziei limbajul Nici unul Fara dificultate Dificultate la un discurs care Usor se aude vag sau de la distanta .poate auzi sunetele. Sunetul este descris in functie de frecventa si intensitate.poate auzi numai anumite su nete. Frecventa unei conversatii normale ce se desfasoara intr-un loc linistit.audiograma potentialelor evocate arata o functie normala a nervilor auditivi nu poate auzi cuvintele soptite. In cazul copiilor. in jurul a 16 Hz.microfonul detecteaza emisiile urechii interne la testul emisiilor otoacustice . in jur de 20 000 Hz. se intinde pe o plaja de la 500 Hz la 2000 Hz. pana la foarte inalte. sau puterea. Frecventa sau nivelul.nu sunt detectate emisii din urechea interna in testul emisiilor otoacustice audiograma potentialelor evocate arata ca nervii auditivi nu functioneaza norma l. (indiferent daca sunetul este jos sau inalt) este masurata in vibratii pe secunda sau hertzi (Hz). sau le poate auzi numai cu o ureche Anormal . intervalul normal minim este intre 0 si 15 dB. este masurata in decibeli (dB).pacientul aude cuvintele soptite .

prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate ca uza pe termen lung afectarea vaselor de sange. . a diferite lor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea ar teriala. Tinta tratamentului ant idiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal. testul este indicat de cateva ori pe an (in f unctie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui c ontrol. Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic. Riscul nefropatiei si reti nopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat. Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile). Spre deosebire de aceasta. retiniene si ale sist emului nervos periferic. a nervilor periferici. renale. determinarea hemoglobinei glicozil ate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian. pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hipe rglicemii cronice. testul se efectueaza la interval de: . dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sa nge (se coreleaza cu glicemia medie). . dificultate d e a auzi conversatia intr-un grup Dificultatea de a auzi un discurs vorbit tare. accidentele vasculare si cardiopatia ischemica. Determinarea HbA1c constituie d eci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic l a pacientii cu diabet zaharat.2 luni in cazul diabetului gestational (o rice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima d ata in timpul sarcinii).6 luni la pacientii cu diabet zahar at de tip II (insulino-independent). Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. Astfel. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curen t al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltari i probei de sange. nivelul HbA1c are rol predictiv asup ra riscului de progresie a complicatiilor diabetului. . intelege numai cuvintele tipate sau amplificate Poate sa nu inteleaga un discur s amplificat.41–55 dB 56–70 dB Moderat Moderat-sever 71–90 dB Sever 91+ dB Profund Dificultate de a auzi o conversatie Discursul trebuie sa fie tare.3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent). De asemenea.

totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. se recomanda ca testul sa fie efectuat la un pacient in mom entul in care este diagnosticat cu diabet zaharat tip II. Reprezinta un test care este solicit at la pacientii cu diabet zaharat si/sau hipertensiune pentru depistarea precoce a afectarii rinichiului. Astfel. Daca doriti sa aflati mai multe informat ii despre acest test. in acest caz. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presup usul tata. Pentru realizarea testului sunt necesare mostr e provenite de la tata si copil. Testul de Maternitate E ste mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un te st similar celui de paternitate. Este posibila compar area a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potential i ai unui tata. Microalbuminuria este definita ca o excretie nocturna de 20-200 microg albumina/min sau o concentratie a albuminei de 20-200 mg/l intr -o proba de urina spontana. In ceea ce priveste frecventa testarii. deoarece sensibilitatea sa este scazuta in co mparatie cu testul de toleranta la glucoza. In cazul diabetului de tip I testarea anuala a microalbuminuriei va incepe la 5 ani de la stabilirea d iagnosticului. recomandar ile actuale includ determinarea anuala a microalbuminuriei la toti pacientii sub 70 ani cu diabet zaharat tip II si la toti pacientii peste 12 ani cu diabet zah arat tip I. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barba ti inruditi. Se considera ca diabetul este controlat in mod ade cvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%. Aceste mos tre vor fi testate pentru cromozomul Y. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si . testul de paternitate poate fi inca realizat. Testul cromozomului X. In plus. membri ai aceleiasi familii”. o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat e ste tatal biologic al unui copil. Identificar ea in stadii precoce a afectarii renale prin detectarea microalbuminuriei ajuta medicul clinician in stabilirea unui tratament care sa asigure un control adecva t al diabetului si sa impiedice progresia bolii. Putem.Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunosc ut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimb are in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. O mostra de la mama va creste probabilitatea te stului. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. sa utilizam mostre de la fratele. De obicei microalbuminuria se d etermina in urina din 24 ore. Pentru verificarea copiilor unei femei. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. Diagnosticul de microalbuminurie este confirmat daca cel putin 2 sau 3 probe sunt pozitive intr-un interval de 3-6 luni. iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL. tatal sau bunicul potentialului tata. Nu se recomanda folosirea testului i n diagnosticul diabetului zaharat. Testul cromozomului Y. Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unu i control glicemic deficitar.

sau ale mamelor sunt necesare. fratelui. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frat e-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie . Vom face testul cromozomul ui Y. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu l egaturi familiale. In consecinta este p osibila verificarea mostenirii de sex feminin si compararea. Totusi. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. spre exemplu a buni cii cu nepotul fara analiza mostrelor provenite de la mama. Testul cromozomului X. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat es te tatal biologic al unui copil.copil. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezulta t destul de clar. surori sau stranepoti. sorei sau bunicii acesteia. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. Teste pentru a determina daca d oi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adev ar acelasi tata. Mostrele mamei. Testul cromozomului Y. Test pentru a determ ina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu es te un test simplu de frate-frate. var-var. In prezent. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Testul fratesora si Testul mt-ADN. sora-sora. bunic-nepot. Del phiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. testul de . O mostra de la mama va creste probabilitatea tes tului. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. memebre ale aceleiasi familii”. unchi-nepot. Este posibila compara rea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. pot fi testate mostrele aparti nand mamei. frati. I n categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: Te stul de Paternitate. O most ra provenita de la mama nu este necesara. Teste pentru feme i inrudite. putem efectua testul mt-ADN. Acesta este un test relativ rec ent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testulu i clasic de paternitate. spre ex. O mostra a tatalui nu este necesara. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupu sul tata. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul te stului mt-ADN. Suntem unul din putinele laboratoar e din Germania care ofera o solutie in cazuri ca acestea. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu acee asi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Teste pentru barbati i nruditi. Pentru acest test pu tem utiliza mostre provenite de la mama. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex m asculin. Acest test va fi in conformita te cu metoda mt-ADN. Daca exista indoiala ca mama nu este a ceeasi pentru cei doi frati. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pent ru femei inrudite. bunica.

In consecinta este posibila verificare a mostenirii de sex feminin si compararea. memebr e ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. Aceste mostre vor fi testate pe ntru cromozomul Y. bunic-nepot. DelphiTest dezvolta n oi markeri pentru a spori probabilitatea. Teste pentru femei inrudite. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. putem efectua testul mt-ADN. ADN -ul mt este transmis numai de catre mama. tatal sau bunicul potentialului tata. surori sau stranepoti. Mostrele mamei. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil. care nu poat e fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. Testul de Maternitate Este mama unui copil m ama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de p aternitate. in acest caz. sau ale mamelor sunt necesare. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Acest cro mozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. spre ex. Teste pentru barbati inruditi. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barbati inruditi. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania car e ofera o solutie in cazuri ca acestea. spre exemplu a bunicii cu nepotul far a analiza mostrelor provenite de la mama. . Vom face testul cromozomului Y. Acest aspect pres upune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. Daca nu exi sta mostre ale presupusei mame. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de l a tata catre cele doua surori. sorei sau bunicii acesteia. sora-sora. unchi-nepot. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt fr ati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. memebre ale aceleiasi familii”. Test pentru a determina daca doua femei sunt s urori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu ma me diferite) au acelasi tata. O mostra provenita de la mama nu este ne cesara pentru aceasta operatiune. In prezent.paternitate poate fi inca realizat. Totusi. Pentru verificarea copiilor unei femei. Pentru acest test putem utiliza mostre provenite de la mama. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-AD N. Cromozomul Y est e intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. sa utilizam mostre de l a fratele. O mostra a tatalui nu este necesara. var-var. Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate. membri a i aceleiasi familii”. pot fi testate mostrele apartinand mamei. Acesta este un test relativ recent iar probabilit atea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de patern itate. frati. O mostra provenita de la mama nu este necesara. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. fratel ui. Putem. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. bunica. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite ve rificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie.

Amplificarea ADN-ului Mai intai trebuie sa copiem si sa amplificam regiunile pe care dorim sa le testam.Descrierea stiintifica a analizei genetice Bagaj informational stiintific Fiecare fiinta umana are 46 de cromozomi. Acest aspect permite compararea ADN –ului apartinand tatalui. Sunt copiate si amplif icate regiunile pe care dorim sa le testam pentru a se inlesni analizarea unei m ostre cat mai mari. Doi cromozomi din cei 46 sunt fie c romozomi X. marcam fragmentel e ADN-ului cu substante fluorescente. Avandu-se in vedere ca ADN-ul este incarcat negativ. Analiza fragmentelor ADN Pe masura ce copiem si amplificam fragmentele ADN. el va fi mutat la polul pozitiv in cadrul unui camp electric. in acelasi timp le marcam cu substante fl uorescente. O data ce mostrele sunt expuse luminii laser. Fragmentele sunt expuse unui camp electronic si impin se printr-un tub foarte subtire (o capilara). Fragmentele marcate cu substanta colorata sunt apoi se parate prin electroforeza. Aceasta reactie in lant este creata de o enzima care copiaza ADN-ul pri n mai multe etape. Combinatia XX da nastere sexului feminin. Aceste calcule sunt exprimate apoi in probabilitatea si sa nsele paternitatii investigate. Se permite astfel detectarea asa-numitelor secvente capilare.sau Y-. fata de cele mai scurte. iar XY sexului mas culin. unde fiec are celula contine aceeasi informatie ADN. Numai gemenii identici (dintr-un singur ou) au a celasi ADN. aceste culori vor apar ea pe frecvente diferite. Faptul ca putem sa masuram timpul necesar unui fragment pentru a ajunge l a polul pozitiv ne ajuta sa deducem apoi lungimea fragmentului. Acest tub este umplut cu un polime r vascos. Totusi. Variatiile din interiorul cromozomilor ADN –ului realizeaza o structura uni ca pentru fiecare fiinta umana. Pentru a obtine acest lucru. Pentru a copia fragmentele utilizam reactia in lant de polim erizare. lungimea fragmentelor. este c omparata si calculata cu ajutorul computerului. Regiunile contin modele care se repeta . teoretic am creat pana la 1 miliard de copi i identice. Fragmentele mai lungi vor avea nevo ie de mai mult timp pentru a ajunge la polul respectiv. jumatate din cromozomii unei persoane sunt aproape identici cu jumatatea ADN-ului paternal sau maternal. Evaluare Statist ica Apoi. Computerul calculeaza congruentele intre toate fragmentele apartinand persoanelor testate. programul utilizeaz a distributia statistica a datelor. Acest proces este similar cu acela al diviziunii celulare. Simultan. pentru toate persoanele testate. Apoi testam lungimea si numarul repetitiilor din fragmentele alese. Culoarea fragmentelor ne permite sa le identificam pe fi ecare. 23 din partea mamei si 23 din partea tatalui. Numarul repetitiilor difera de la persoana la persoana. informatiile referitoare la toate lungimile masurate sunt compilate in computer.. . mamei si copilului (sau numai al tatalui si al copilulu i) pentru demonstrarea sau excluderea paternitatii. Aceasta ne permite sa calculam p robabilitatea paternitatii. In final. La capatul capilarei un laser trimite lumina monocolora. Fiecare pereche de cromozomi are acelasi fond informational genetic cu mici variatii. Analiza efectuata de noi com para regiuni caracteristice ale ADN-ului. Dupa 30 de etape. Aceasta lumina laser s timuleaza portiunile colorate cu substanta fluorescenta sa emita o lumina cu o a numita lungime a razei.

Testul frate -sora si Testul mt-ADN. Testul cromozomului X. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori . Combinat ia a cel putin 16 markeri ne permite sa garantam o probabilitate de cel putin 99 . Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil.apartinand tuturor variantelor posibile ale markerului aferent unui anumit grup de populatie. In consecinta. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presu pusi au intr-adevar acelasi tata. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostr e de la presupusul tata. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. posibilitatea unei congruente accidentale ar fi mai mica de 0. Testul de Maternitate Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebar e oferim un test similar celui de paternitate. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y.99%. tatal sau bunicul potentialului ta ta. Frecventa pentru fiecare varianta es te diferita (spre ex. O mostra provenita de la mama nu este necesara. sa utilizam mostre de la fratele. denumita tabele de frecventa. sorei sau bunicii acesteia. DelphiTest GmbH ofera si alte analize genetice pe lan ga testele de paternitate. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. si variante care se regasesc la multi indivizi). exista variante care se regasesc numai la anumite persoane . Aceste teste permit determinarea si a altor legaturi familiale. fratelui. O mostra de la mama va creste pro babilitatea testului. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. putem efectua testul mt-ADN. Este p osibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor c opii potentiali ai unui tata. In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. consultati ceea ce este scris sub titlul “Test e pentru barbati inruditi. Testul de Paternitate Se utilizeaza pentru a verifica da ca un barbat este tatal biologic al unui copil. posibilitatea unei congruente accidentale intre doua persoane va fi diferita in fiecare caz. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN. membri ai aceleiasi familii”. testul de paternitate poate fi inca realizat. O mostra a tatalui nu este necesara. in acest caz. markerii utilizati in testele noastre au o importanta crescuta. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. Putem. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. memebre ale aceleiasi familii”. Pentru verificarea copiil or unei femei. Aceasta inseamna ca in cazul unei corelatii totale intre copil si presupus ul tata. Surs a: DelphiTest DelphiTest este un institut de cercetare german ce ofera servicii revolutionare in genetica. pot fi testat e mostrele apartinand mamei. D esigur.01%. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Vom avea nevoie de mostre proveni te de la mama si copil. O mos tra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Testul cromozomului Y. Vom face testul cromozomului Y. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descende ntii sai de sex masculin.

a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Teste pentru barbati inruditi. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. pacientul poate avea erectie examinarile nu sunt necesare. membri ai acele iasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verifica rea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Daca. Mostre le mamei. Totusi. DelphiTest dezvolta noi mar keri pentru a spori probabilitatea. . Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Teste pentru probleme de erectie Factorii ce pot influenta testele si acuratetea rezultatelor acestora sunt: . Imposibilitatea de a avea erect ie poate fi cauzata. inabilitatea de a avea o erectie solida poate fi inrau tatita de anxietatea data de performantele sexuale scazute. De exemplu. a hormonul ui luteinizant. tadalafil (Cialis). In prezent. surori sau stranepoti. de obicei. unchi-nepot.daca pacientii sunt fumatori. sau ale mamelor sunt necesare. nivelul glicemiei. Totusi. Se pot face si alt e teste de laborator cum ar fi determinarea nivelului de testosteron. Pentru acest test putem utiliza mostre prove nite de la mama. beau alcool sau iau drogu ri De retinut! Examinarea initiala in cazul unor probleme erectile cuprinde o an amneza amanuntita. inainte de a sugera pacientului alte investigatii. Aceste analize de laborator cuprind: o hemograma completa . vardenafil (Levitra). in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea e ste intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. Daca rezultatele sunt in limite normale. problemele erectile ocazionale sunt normale. frati. sora-sora. bunica.daca pacientii au inso mnii sau iau somnifere . mai probabil. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. de o combinatie de factori atat fizici cat si psihologici. inclusiv a vietii sexuale. multi medi ci ar putea prescrie unul dintre urmatoarele medicamente: sildenafil citrat (via gra). Suntem unul din putinele laboratoare din Germania care ofer a o solutie in cazuri ca acestea. un examen fizic complet si teste d e laborator de rutina. In consecinta este posibila verificarea most enirii de sex feminin si compararea. spre exemplu a bunicii cu nepotul fara anal iza mostrelor provenite de la mama. spre ex. Teste pentru femei inrudite. Cromozomul Y este into tdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Test pentru a determina daca exista o legatu ra de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de fra te-frate. al colesterolului si al trigliceridelor. var-var.Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame dif erite) au acelasi tata.an xietatea sau durerea date de injectarea intracavernoasa . Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. bunic-nepot.

pot fi rec omandate si o ultrasonografie Doppler (un test ce masoara fluxul sangvin bazat p e efectul Doppler ce consta in modificarea frecventei unei unde sonore cand acea sta se reflecta pe un corp in miscare.probleme ale vaselor sangvine ce asigura fluxul sa ngvin la nivelul penisului. trebuie facute si teste psihologice pentru a vedea daca nu este vorba de o problema psihologica. in fazele initiale. arata o problema psihologica. Acestea pot fi: . Testul privind conducerea nervoasa dorsala.anxietatea legata de performanta sexu ala . Afectiuni ca arteroscleroza (proces patologic comple x prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arteriali. Activitati ce duc la o vasoconstrictie sangvina la nivel pe nian (cum ar fi plimbarile pe distante lungi cu bicicleta cu sa tare si ingusta) pot creste riscul de a dezvolta disfunctii erectile .stresul . Daca problemele de ordin fizic au fost e xcluse. Eficienta acestor examinari este limitata deoarece tratamentul necesar repararii vaselor sangvine de la nivelul p enisului este indicat doar in putine cazuri.Testele psihologice pot fi recomandate daca examinarile exclud cauzele fizice.probleme de cuplu . U n exemplu de test psihologic ce poate fi folosit pentru evaluarea problemelor er ectile este testul de personalitate multifazic. De cele ma i multe ori sunt cauzate de o combinatie de factori cum ar fi starea vaselor san gvine. fumatul sau utilizarea drogurilor. Probleme fizice ce pot cauza disfuncti i erectile sunt: .depresia sau necazurile. inlocuirea cu fibr e conjuctive colagene. De ase menea. . De asemenea. diversele leziuni sau radioterapia la nivelul pelvisului p ot provoca leziuni nervoase . a nervilor si factori psihologici. ele nu sunt disponibile in toate spitalele.afectarea nervilor de la nivelul penisului. Disfunctiile erectile reprezinta o problema frecventa a barbatilor. Aceste teste sofisticate nu se efect ueaza frecvent pentru evaluarea problemelor erectile. in cazul nostru pe hematiile din sange) s au o angiografie.un nivel scazut al hormon ilor tiroidieni sau a testosteronului . care au comuna tulburarea metabolica de origine genetica sau hormonala) pot duce la leziuni ner voase ce afecteaza capacitatea barbatului de a avea erectie. interv entiile chirurgicale. studierea potentialelor evocate si biotensiometria penila (un test ce f oloseste vibratii electromagnetice pentru a determina senzitivitatea si function area nervilor la nivelul penisului) sunt teste neurologice amanuntite folosite p entru evaluarea nervilor de la acest nivel. Daca testele initiale nu sunt capabile sa detecteze cauza impotentei. Examinarile pentru problemele de erectie sunt de ajutor in stabilirea unei cauze specifice a inabilitatii bar batului de a ajunge sau de a mentine erectia (disfunctii erectile sau impotenta) . cu depunere de colesterol si calciu) fac ca barbatii sa a iba cu greu erectie. Afectiuni ca si s cleroza multipla (boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos centr al) sau diabetul (termen ce desemneaza mai multe boli distincte.aparitia efectelor adverse ale unor medi camente necesare tratarii depresiei sau hipertensiunii arteriale . Acesta este un test scris ce est e folosit in screeningul diferitelor problemele psihologice. Daca acest test sau altele. pacientul va fi indrumat catre un consili er pe probleme sexuale.abuzul de alc ool. Angiografia este un procedeu radiologic de examinare a vaselor sangvine opacificate cu un mediu de contrast.

Tipurile de dispozit ive sunt urmatoarele: . dar poate da si i nformatii despre fermitatea acestuia in timpul erectiei (in functie de cate stra turi din plastic se rup). atunci cand acesta merg e la culcare. atunci se va folosi o doza mai mar e. penisul va fi dezinfectat cu un antiseptic. Dupa atasare a dispozitivului penisul va fi introdus cu grija in chilot. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Acestea au unul sau mai multe inele de plastic ce se pun in jurul penisului si sunt con ectate la un monitor mic ce inregistreaza schimbarile ce apar pe masura ce inele le se intind. Pentr u aceasta investigatie pacientul va trebui sa se dezbrace de la brau in jos si i se va da un halat de hartie pentru a se acoperi. Testul rigiditatii si erectie nocturne Erectia s-a produs da ca: . ale colesterolului si ale trigliceridelor pot fi de asemenea facute. Daca aceasta doza nu produce erectia. Doctorul va monitoriza evolutia dupa administra rea medicatiei si va masura marimea. Acesta este un dispozi tiv mecanic. o hemograma completa. Unii doctori pot strange o banda in jurul bazei penisului pentru 5 minute dupa injectie pentru a incetini dispersia medicamentului din penis. Medicamentul poate fi administ rat si sub forma de supozitor plasat in uretra. Un examen de urina. La inceput se foloseste o doza mica de medi cament. Apoi medicul va inje cta medicamentul la baza penisului cu un ac mic. ca un inel format din 2. Testul se face 2-3 nopti la rand. Astfel acest dispozitiv poate detecta erectia.Testul rigiditatii si erectiei nocturne Este bine ca pacientul sa poarte o perec he de chiloti de tipul celor scurti (nu chilotul boxer). Penisul va fi scos afara din chilot in timp ce parul pubian trebui e sa fie acoperit de acesta apoi se va atasa dispozitivul pe penis. Aceste dispozitive sunt scumpe. Ace ste examinari sunt de ajutor in a determina cauza impotentei.unul sau mai multe straturi ale dispozitivului montat la nivelul penisului au fost rupte . nivelele glicemiei.dispozitive electr onice. Straturile din material plastic se rup la anumite presiuni predeterminate. iar aceasta examinare necesita int ernarea peste noapte intr-un laborator special. Testele initiale p ot include si teste de sange pentru masurarea testosteronului. In timp ce pacientul sta jos s au in picioare. Dupa administrarea medicatiei pa cientul ar putea fi rugat sa urmareasca filme cu tenta sexuala sau sa-si maseze penisul pentru a obtine erectia. . 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. calibru. Aceste dispozitive masoara modificarile in grosime ale penisului. Injectia intracavernoasa Aceasta examinare se realizeaza de catre medicul urolog la cabinet sau la spital. D upa test medicul poate injecta un alt medicament pentru disparitia erectiei. hormonului lutein izant. Dupa ce medicul a facut injecti a este posibil ca el sa maseze pentru cateva secunde penisul pentru a ajuta la p atrunderea medicamentului la nivelul vaselor de sange. Erectia apare dupa 5-10 minute de la injectie. rigiditatea si durata erectiei.snap= gauge=masuratoare. grosimea.

Testul este mult mai concludent daca se obtin aceleasi rezultate la repetarea lui. Vor fi recomandate de medic si o serie de analize de sange pentru a doza o serie de hormoni cum ar fi testoste ronul. tadalafil (cialis) sau vardena fil (Levitra) inainte de a propune pacientului alte examinari mult mai scumpe. Acest test se po ate realiza acasa sau intr-un laborator special. O erectie nu a aparut daca: . Daca pacien tul a avut erectie.aparatul a inregistrat cel putin o crestere in marime a penisului. prolactina sau cei tiroidieni. in care patru reprezinta erectia maxima: . A lte examinari ce pot fi facute pot include testul rigiditatii si erectiei noctur ne sau testul cu injectii intracavernoase. Medicul va examina penisul si tes ticulele pentru a observa eventualele modificari. Se poate folosi una dintre meto dele: .. Straturile din material plas tic se rup la anumite presiuni predeterminate . Daca rezultatele la aceste analize sunt normale medicul va prescrie sildenafil (viagra).dispozitivul electronic nu a inregistrat o crestere a marimii penisului.nici unul dintre straturi nu a fost rupt . . Barbatii care nu po t avea erectie datorita unor factori psihologici au aceste erectii in timpul som nului profund. durata si intensitatea erec tiilor ce apar. atunci inseamna ca impotenta nu este data de cauze fizice ci mai degraba de cauza psihologice. Testarea rigiditatii si erectiei noct urne Aceasta examinare mai poate fi numita si testul rigiditatii.daca se produce o erectie corespuza toare valorii 3 sau 4 este mai degraba o cauza psihologica decat una fizica .utilizarea unui dispozitiv elect ronic de monitorizare. Daca pacientul nu a avut erectie inseamna ca poat e fi vorba de o cauza fizica a impotentei. Majoritatea ba rbatilor au intre 3 si 5 erectii in timpul somnului profund. Examenul fizic include masurarea tensiunii arteriale deoarece hipertensiunea arteriala si medicamentele folosite in tratam entul acesteia pot duce la astfel de probleme. Testele initiale in cazul impote ntei includ si un examen fizic complet dar si o anamneza amanuntita inclusiv dat e despre viata sexuala a pacientului. hormonul luteinizant. Testul prin injectare intracaverno asa Erectia ce apare in timpul acestei examinari se masoara pe o scala de la 0-4 .utilizarea unui dispozitiv mecanic. unele tulburari ale somnului sau o depresie severa pot du ce la lipsa erectiei din timpul noptii. Aceasta metoda este mai scumpa. Testul rigiditatii si erectiei nocturne determina daca barbatul are erectii normale in timpul somnului. Uneori. o glicemie (dozare a glucozei in sange) si o dozare a colesterolului.da ca in timpul examinarii erectia este corespunzatoare valorilor intre 0 si 2 inse amna ca impotenta ar putea avea o cauza fizica. Testul este mult mai concludent daca la repet area examinarii se obtin rezultate similare. Va fi facut si un ex amen de urina precum si o hemoleucograma completa. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. dar este mult mai exacta si da informatii mult mai detaliate privind numarul. ca un inel format din 2.

Daca pacientul simte o durere s au o senzatie de arsura in timpul erectiei trebuie sa anunte medicul imediat. Trebuie evitata administrarea unor somnifere si de asemenea evitar ea ingestiei de bauturi alcoolice cu cel putin doua zile inainte de examinare.es te alergic la vreun medicament .a avut o erectie ce a durat mai mult de 4 ore (priapism). Testele de sange si de urina Nu este necesar a o pregatire prealabila inaintea acestor examinari. Totusi pacie ntul se poate simti rusinat in timpul examinarii. de obicei. rigiditatea si grosimea penisului. Dupa injectie va fi masurata durata erectiei. Daca apare erectia in ti mpul noptii inseamna ca principala cauza a problemelor erectile nu este cea de n atura fizica. deoarece poate aparea o mica vanataie la locul punctiei. Nu exista nici un risc in ceea ce priveste colectarea probei de urina. Testul rigiditatii si erect iei nocturne Inaintea examinarii nu trebuie administrate medicamente ce stimulea za erectia cum ar fi: sildenafil citratul (viagra). Trebuie amintit pacientului ca este foarte important sa se determine cauza cea mai probabila a incapacitatii d e a avea erectie si nu trebuie sa se simta rusinat in timpul investigatiei. vardenaf il (levitra). Acest lucru poarta numele de injectie intracave rnoasa. Examinarea prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei exami nari doctorul va injecta un medicament (de obicei prostaglandina E1) la baza pen isului pentru a produce erectia. A lcoolul si somniferele pot interfera cu somnul profund. Aceasta poarta numele de injectie intrauretrala. momentul in care apar er ectiile nocturne. Test ul prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei investigatii se poate simti o durere ascutita sau o senzatie de arsura la baza penisului atunci cand este i ntrodus acul. Examinarea cu injectarea intracavernoasa Inainte ca pacientul sa faca o astfel de examinare trebuie ca acesta sa comunice medicului daca: . tadalafil (cialis). Exista un mic risc in recoltarea sangelui. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Test ul rigiditatii si erectiei nocturne nu cauzeaza nici un disconfort. Un medicament similar poate fi introdus direct in uretra. in cel putin doua nopti. dar durerea este de scurta durata.Testarea se repeta.are probleme in coagularea sangelui sau ia medi camente anticoagulante cum ar fi aspirina sau warfarina . .

pot exista testari genetice in ben eficiu altei persoane dar numai pentru membrii familiei persoanei testate. Aceasta poarta numele de priapism si este un efect advers rar al medicamente lor folosite in aceasta examinare. Riscurile si contraindicati ile rezultand din testare sunt minime pentru persoana ce este supusa testului. Pentru testele predictive este obligato ri consimtamantul scris. este semni ficativ superior . Beneficiul asteptat sa nu poata fi obtinut fara realizarea acestui test. Articolul 9 – este dedicat consimtamantului informat. Testul sa aduca membrului (membrilor) familiei un beneficiu preventiv. psihologica sau o combinatie a celor doua.o erectie ce poate dura mai mult de 4 o re.Se poate reduce acest risc prin apasarea cu putere la locul intepaturii pentru c ateva minute. diagnostic sau tera peutic care a fost evaluat de o maniera independenta. persoana in cauza tre buie sa beneficieze in prealabil de o informare privind indicatia si natura test ului. Testele utilizate trebuie sa fie recunoscute in cee a ce priveste validitatea stiintifica si validitatea clinica. Ca exceptie. Daca aceasta apare. Testele genetice intra in practica medicala Sunt interzise orice forme de discriminare si stigmatizarea persoanei pe baza re zultatelor acestor teste. Pentru intreaga populatie. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Nu exista riscuri in ceea ce priveste aceasta examinare. In primul rand. de obicei. Aceste examinari sunt realizate pentru determinarea cauzelor problemelor erectile. cauze care pot fi de natura fizica.sangerare la locul injectiei . Pentru astfel de persoane se recomand a ca in masura posibilului sa fie si ea informata (nu numai reprezentantul legal ) iar autoritatea competenta sau instanta de judecata sa autorizeze realizarea t estelor. Nu se poate proced a la un test genetic daca persoana nu beneficiaza de o supraveghere medicala ind ividualizata. poate fi rever sibila prin administrarea unor alte medicamente. Protocolul introduce un adevarat mecanism de protectie a persoanelor care nu au capacitatea de a consimti. d . c. Beneficiul asteptat. Sunt interzise testarile genetice atunci cand utilitat ea clinica nu este dovedita. dar mai ales privind implicatiile rezultatelor obtinute. testele sunt acceptabile daca aduc un benefi ciu evaluabil persoanei testate.vanata ie sau un usor edem la locul injectiei . Astfe l de teste se pot efectua cu respectarea unor conditii cumulative: a. la astfel de persoane testele genetice nu pot fi efectuate decat daca se dovedeste ca exista un beneficiu direct pentru acea persoana. Sfatul genetic trebuie elaborat de o maniera nondirectiva. Testul prin injectia intracavernoasa Aceasta inve stigatie are riscul scazut de a produce: . b. Atunci cand un test genetic este recomandat. Pentru testele ge netice predictive este obligatoriu de a se pune la dispozitie serviciile de sfat genetic. care a fost evaluat de o maniera independenta.

au fost adoptate urmatoarele protocoale aditionale: Protocolul privind interdict ia clonarii umane (Paris 12 ianuarie 1998). sau de o autoritate sau instanta desemnata prin lege. In sensul protocolului prin analiza se intelege analiza cromosomil or. 49 de state (dintre care 38 de state europene) au ratificat Conventia. Daca persoana. Romania prin Legea nr. e. Organizatorii de sanatate au obligatia de a a informa ata t medicii cat si populatia cu privire la principiile ce le guverneaza si in acel asi timp de a elabora metodologia autorizarii si desfasurarii unor asemenea acti vitati. Acest p rotocol nu se aplica testelor genetice efectuate asupra embrionului sau fetusulu i uman extrauterin sau asupra testelor genetice efectuate din ratiuni de cerceta re medicala unde restrictiile sunt mult mai mari si sunt de domeniul Conventiei propriu-zise. Prot ocolul aditional privind cercetarea biomedicala (Strasbourg 25 ianuarie 2005) si Protocolul aditional privind testele genetice medicale (Strasbourg 8 iunie 2007 ). Autorizarea este data de persoana. Protocolul aditional privind testele genetice medicale. Pana in prezent. nu po t fi efectuate daca esantioanele au fost prelevate din corpul unei persoane dece date sau de la o persoana vie care a decedat ulterior si de la care nu s-a obtin ut consimtamantul. 17 din 2001 a ratificat documentul si a impus obligativitatea res pectarii acestuia. Protocolul aditional privind transpl antul de organe si tesuturi de origine umana (Strasbourg 24 ianuarie 2002). C oncluziile unui test trebuie sa fie accesibile . indiferent de capacitatea ei de a consimti. Interesul si binele fiintei umane asupra carora se ap lica testele genetice este singurul admis si este deasupra interesului societati i sau al evolutiei stiintei. exprima refuza. analiza ADN-ului sau ARNului sau orice analiza care permite obtinerea de inf ormatii echivalente celor obtinute prin metodele mentionate anterior. (teste care pot fi utilizate si in stadiu precoce de dezvoltare prenatala – intrauterina). CDBI avea obligatia de a re dacta protocoalele aditionale pentru fiecare domeniu in parte. Protocolul se aplica testelor efectuate din ratiuni medicale.riscurilor medicale sau sociale (pentru viata privata) ce apar din utilizarea si comunicarea rezultatului testului. Testele genetice in beneficiul altui membru al familiei. In prezent. de rep rezentantul persoanei care nu are capacitate de a consimti. In prezent. la Oviedo (Asturia) Comitetul Director de Bioetica (C DBI) a Consiliului Europei a adoptat Conventia pentru Protectia Drepturilor Omul ui si a Demnitatii Umane in biologie si medicina cunoscuta sub denumirea Convent ia de la Oviedo sau Conventia privind Drepturile Omului si Medicina. Asa cum era prevazut in document. In redactarea acestui protocol s-a avut in vedere si Declaratia Universala as upra Genomului uman si Drepturile Omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1998. testu l nu va fi facut. A fost introdusa obligatia de a se respecta viata privata (pr otectie a datelor cu caracter personal si biologic a persoanei testate) precum s i dreptul tuturor persoanelor ce au facut obiectul unui test genetic de a cunoas te toate informatiile colectate privind sanatatea sa – urmare a acestor testari. testele genetice au devenit uzuale in practica medicala. La 4 aprilie 1997. Implicand analiza unui esantion biologic de origine umana si avand drept scop pu nerea in evidenta a caracteristicilor genetice a unei persoane. Prin esant ion biologic protocolul intelege materialul biologic prelevat in vederea acestui test sau material biologic prelevat anterior in alte scopuri dar la care se apl ica ulterior aceste teste. votat in ultima sedin ta a CDBI cu 45 voturi pentru si 3 abtineri este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante privind respectarea drepturillor omului in practica medical a.

obiceiurile sanatoase si controalele medicale. Testul Babes Papanicolau . Cele mai importante alegeri legate de sanatate sunt dieta. mijloacele de a accede la acest program precum si caracterul voluntar de a participa la acest program. Cu ajutorul acestui test poate fi evaluat a starea de sanatate a colului uterin sau a vaginului. Masurile preventive sau tratamentul boli sau a tulburarilor ce fac obiectul depistarii sunt disponibile pentru toate persoanele testate. Programele de screening si de dep istare genetica nu pot fi efectuate decat dupa o evaluare independenta privind a cceptabilitatea programului din punct de vedere etic si trebuie sa respecte urma toarele conditii: a. d. Programul este recunoscut pentru pertinenta sa privind star ea de sanatate pentru intreaga populatie sau pentru o parte din populatie. e xercitiul fizic. Va liditatea stiintifica si eficacitatea programului au fost stabilite (sunt certe) . ne afecteaza alegerile pe care le vom face in viitor. prietenii. altfe l. va efectua si al te teste si examinari: examenul sanilor. Pot fi efectuate si alte teste in functie de antecedentele personale. astfel incat orice proble ma ar aparea sa poata fi diagnosticata si tratata cat mai rapid posibil. Este un sentiment placut sa s tii ca esti sanatoasa si ca faci ceea ce trebuie pentru a ramane asa. Daca o femeie a suferit o opera tie de histerectomie totala. Cine ar tr ebui sa isi faca un test Papanicolau? Este recomandabil ca testul sa fie efectua t anual din momentul in care ai devenit activa din punct de vedere sexual.persoanei testate sub o forma usor de inteles. Alegerile pe care le facem astazi. . Testul este simplu si nu solicita foarte mult timp si nu impl ica aparitia unei stari de disconfort. prea des o neglijam sau dezvoltam obiceiuri care ne pot face rau. Controlul anual O alegere inteleapta pe care o putem face pentru a ne asigura o stare de sanatate este efectuarea anuala a unui test Papanicolau. un exame n al regiunii pelvine si auscultatia cordului si plamanilor. finalitatea programului.O investitie in sanatate Alegerile intelepte Pe parcursul vietii noastre. e. angajatii si in cele din urma pe n oi insine. Programul prevede masur i de informare adecvata a populatiei. sau a unei parti din populatie privind exi stenta. si totusi. in fiecare an incepand cu varsta de 18-21ani. testul Papanicolau ar trebui efectuat ori de cate o ri recomanda medicul. Prevederile acestui Prot ocol vor deveni obligatorii pentru toate tarile membre in Consiliul Europei din momentul in care doua treimi dintre membrii vor depune instrumentele de ratifica re. sunt multe alegeri de facut. Un alt motiv consta in aceea ca doctorul. pe langa testul Papanicolau. Sanatatea este c el mai de pret bun pe care il avem. Ac este alegeri ne afecteaza familia. masurarea tensiunii arteriale. b. c. Sunt prevazute masuri pentru a garanta accesul echitabil la program.

Colposcopia ar putea fi recomand ata. Concentreaza-te asupra relaxarii mus culaturii si inspira usor pe nas si expira pe gura. Un test Papanicolau anormal presupune ca au aparut modificari la nivelul celulelor de la nivelul colului uterin. Vei putea resim ti o senzatie de presiune sau chiar o crampa. este importanta efectuarea de teste Papanicolau in mod reg ulat. M ulte teste se vor normaliza odata ce infectia a fost tratata. Anum ite modificari se datoreaza unor infectii de la nivelul colului sau vaginului. utilizand o periuta sau o spatula de lemn. Daca medicul va observa anumite zone anormale. Este singura modalitate prin care poti fi examnita la nivelul or ganelor genitale interne si prin care se poate realiza testul. Se poate intampla ca celul ele analizate sa fie normale.Este o idee incetatenita ca femeile nu ar trebui sa isi faca testul Papanicolau decat dupa primul contact sexual. va preleva prin periere celule de la nive lul mucoasei colului. Ac esta este un alt motiv pentru efectuarea testului in mod regulat Ce se va intamp la daca testul Papanicolau nu este normal? Vei fi anuntata de medic de acest fap t si vei discuta impreuna cu el posibilitatile de tratament si urmarire. acesta fiind utilizat pentru vizualizarea colului uterin.cu un istoric de parteneri multipli . Atunci cand exam inatorul are o imagine buna a colului. pentru a-l ajuta pe medic sa vizualizeze cu ajutorul unui microscop eventua lele celule anormale de la nivelul colului uterin sau existenta unei posibile in fectii. Medicul va dori sa iti relaxezi picioarele. dar cele care nu au fost prelevate de la nivelul c olului. Ce persoane sunt la risc pentru un test Papanicolau anormal? Femei: .cu infectii recuren te ce se transmit prin contact sexual . vei fi rugata sa te intinzi pe spate pe masa de examinare ginecologica si sa it i indoi genunchii. Testul nu afecteaza sub nici o forma organele genitale feminine. Cel mai important lucru in acest moment este sa te relaxezi. dar el trebuie privit doar ca o procedura ne cesara din punct de vedere medical si nu ca o procedura creata sa te faca sa te simti rusinata. Celulele sunt ulterior asezate pe o lama de sticla si trimise la laborator pentru examinare. astfel incat orice anomalie sa poata fi tratata in stadii incipiente.care au avut contact sexual inaint ea varstei de 18 ani . Aceste mod ificari il alarmeaza pe examinator (aceste celule pot deveni mai tarziu celule c anceroase). Cu cat esti mai relaxata cu atat examinarea va fi mai comoda. Acest lucru nu se intampla des. Un dilatator va fi inserat cu grija in vaginul tau. Cum se efectueaza testul? Anumite femei considera rusinos ace st test alaturi de examenul pelvin. De aceea. Pentru examinare. Ar pute a fi necesara efectuarea de teste suplimentare. Nu este posibil ca toate celule de la nivelul colului sa fie analizate. dar este posibil. cel mai probabil va efect ua o biopsie pentru efecutarea unor teste suplimentare. sa aiba modificari. Ce informatii ne ofer a un test Papanicolau? Acest test ne ofera informatii legate de celulele de la n ivelul vaginului sau colului uterin.

c el mai bine este sa amani efetuarea testului.sangerare dupa contactul sexual . poti sa afli informatii despre al te probleme legate de sanatate pe care le ai .iti poate crea sentimentul “ca ai f acut ceva bine” si o ai realizat o investitie in sanatatea ta Gandeste-te la acest examen anual ca la o modalitate excelenta prin care poti sa ai grija de tine. Majoritatea femeilor ce au un test anormal.odata cu pr ezentarea la medic pentru efectuarea testului.orice sangerare ce s-a produs in afara ciclului menstrua l si momentul cand aceasta s-a produs .ofera informatii viabile .orice secr etie neobisnuita vaginala sau durere . este important sa efectuezi testul Papanicolau in mod regulat. se pot astepta ca in urma tratamentului acesta sa se normalizeze. precum anticonceptionalele sau alta medicatie hormonala (denumire a produsului si doza) .sangerari intre perioadele menstruale .nu este costisitor . n u exista semne sau simptome de alarma. Este de asemenea important de retinut ca. Cum s a iti planifici testul? Iti poti ajuta medicul sa efectueze o examinare cat mai concludenta oferindu-i urmatoarele informatii: . este recomandabil sa eviti dusurile intravaginale si utilizarea cremelor vaginale cu 24 h inainte de efectuarea testului. groasa sau lichida) .orice istoric de test anormal sau histerect omie (extirparrea uterului) Aceste informatii il vor ajuta pe medic sa decida da ca testul este normal sau nu.orice secretie de la nivelul organelor g enitale (alba. Daca in momentul examinarii esti la menstruatie. Datorita acestui fapt. adesea.data ultimei menstruatii . In concluzie exista numeroase motive sa iti faci testul Pap anicolau: .este un test simplu .care raman insarcinate inaintea varstei de 18 ani Care sunt semnel e de alarma ale cancerului? .poate ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate .faci ceva pentru tine ti se va face si un examen general. alaturi de efectuarea testului . Daca resimti oricare din simptomele enumerate mai sus. De asemenea.medi catia curenta.fumatoare . este f oarte important sa te prezinti la medic pentru a afla cauza acestora si pentru a primi un tratament adecvat.sangera re dupa menopauza Acestea sunt doar semne de alarma ce pot sau nu sa indice exis tenta unui cancer.. O meriti! .

celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita z ona de transformare. cum ar fi infectia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infectie. sau in interiorul colului uterin. au fost asoc iate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. avute in p rezent sau candva. Anumite t ipuri de HPV care au un risc crescut. Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in perman enta schimbare. in mod normal. Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit. intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta mod ificari. Factori de risc Majoritatea modificarilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor se xuale cu risc crescut.celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colulu i uterin si . ele au un risc crescut de a avea modificari anormale. modificarile ce lulelor cervicale progreseaza lent si este nevoie de multi ani pentru a deveni c elule canceroase. Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicol au au un rezultat anormal. Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita a trofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal.Testul Babes Papanicolau . Ea poate fi la suprafata externa a colului uterin. Cea mai frecventa cauza este i nfectia cu HPV. Totusi. de obicei. precum cele determinate de bacterii. fungi sau protozoare (Trichomonas). ale pacientei sau ale partenerului sau sexual. in special tipurile 16 si 18. modificarile ce lulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test Papanicolau anormal si car e nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase. posibil chiar si cu multi ani in urma. celulele cervicale trec constant prin modificari. care nu poate fi v azuta la test. Majoritate a modificarilor celulare anormale gasite la un test Papanicolau provin din zona de transformare. Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alt a. . Cauze Multe t este Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale. Colul uterin are doua tipuri de celule: . De regu la modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului. Celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decat ma joritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificari deoarece.celule plate.patologic Generalitati Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) fac e parte din examenul ginecologic de rutina. In unele cazuri. care poate fi vazuta in ti mpul unui test Papanicolau. scuamoase la suprafata colului . dar numai un mic procent din aceste rezultate anormal e arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin. Testul Papanicolau este folosit cu s copul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin. Un test Papanicolau anormal arata c a celulele din cervix sunt modificate.

durere. sau in unele cazuri .contact sexual cu cineva care a avut mul tipli parteneri sexuali .i nceperea vietii sexuale la o varsta mica (inainte de varsta de 18 ani) . in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale.modificarile celulelor cervicale care pot da un tes t Papanicolau anormal nu duc prin ele insele la aparitia de simptome. Simptomele cancerului de col uterin pot fi: .durere. O infectie cu HPV – cea mai frecventa cauza a acestor modificari – de obicei nu da nici un sim ptom . arsura. De vreme ce virusul HPV ra mane in celulele corpului timp de multi ani.durere in zona pelv ina sau in zona abdominala joasa . in cul oarea. Bolile cu transmitere sexuala pot avea o varietate de simptome. In cazul modificarilor celulare minore.de aceea este atat de important screeningul prin efectuarea regulata a te stului Papanicolau. mai decolorata sau urat mirositoare pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani .simptomele care pot indica modificari ale celulelor di n colul uterin (cervicale) . incl usiv: . Optiunil e de tratament variaza in functie de gradul modificarilor celulare: minora. de exemplu ea a deveni t mai tulbure.secretie vaginala anormala c are contine mucus cu urme de sange. umflaturi.daca o infectie sau o boala cu transmitere sexuala (BTS) este cau za anormalitatii testului Papanicolau. Ce trebuie facut in cazul unui test Papanico lau anormal? Desi majoritatea testelor Papanicolau anormale sunt cauzate de infe ctii sau inflamatii care pot fi tratate. este necesara o noua evaluare ulterioar a pentru siguranta ca modificarile celulare anormale au fost rezolvate.secretie vaginala anormala.sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul a ctului sexual sau la introducerea unei diafragme) .durere in timpul actului sexual . arsura sau mancarime in timpul urinarii care durea za de mai mult de 24 ore . cum ar fi o modificare in cantitatea.contact ul sexual neprotejat. pot fi prezente simptome datorate infecti ei sau BTS.trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii .bube. un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indica neaparat un comportament cu risc crescut in prezent.sangerare vaginala anorma la sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual . La femeile care au o relatie monogama (cu un singur partener se xual). furnicaturi sau mancarime in zona genitala . pentru a se observa din timp modificarile. basicute. Comportamentele sexuale cu risc crescut includ: . virusul imunodeficientei umane (HIV) . de un test pentru HPV. poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire). in cazul in care acestea apar . Chlamydia. modificarile celulelor cervicale po t fi consecinta unei infectii cu HPV dobandita cu cativa ani inainte. care creste riscul de infectie cu tipuri de papilomavirus uman (HPV). inrosiri sau negi pe sau in jurul org anelor genitale Numai un mic procent din testele Papanicolau anormale indica pre zenta unor modificari celulare cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin. Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru sc reening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvo lta un cancer de col uterin. Fumatul sa u slabirea sistemului imun pot de asemenea sa creasca riscul de aparitie a modif icarilor celulelor cervicale.Aceste comportamente cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmiter e sexuala (BTS). mode rata sau severa.

de la sine. in aproximativ 50% pana la 80% din cazuri. modalitatile de tratament care distrug sau inlatura in mod specific celul ele anormale ar putea fi recomandate. Societatea Americ ana a Cancerului a raportat urmatoarele statistici: . . Dr. in aproximativ 90% din cazuri .Ce ne puteti spune despre DelphiTest GmbH? . poate fi nevoie de efectuarea altor teste Papanicolau. mai frecvent si ocazional a altor teste. Anumite tipuri de papil omavirus (HPV) cu risc crescut au fost asociate cu dezvoltarea cancerului cervic al.de colposcopie. Detectarea precoce a modificarilor celular e precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea comp leta In cazul in care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut. In principal. modificarile celulelor colului uterin progreseaza lent si este nevoi e de multi ani ca sa se transforme in celule canceroase. . este necesa ra continuarea evaluarii prin colposcopie si posibil prin biopsie cervicala.Buna ziua. Totusi. Frank Pfannenschmid. .la femeile cu varsta peste 21 ani. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod sp ontan.Buna ziua Dle. in curs de 3 ani. Director General DelphiTest GmbH Germania . clientii . La inceput ne-am concentrat activitatea pe proiecte si servicii stiintifice in domeniul geneticii. in curs de 3 ani. In unele cazuri.la femeile cu varsta intre 13 si 21 ani. Frank Pfannenschmid si multumim ca ati acceptat interviul n ostru. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod spontan. Ult erior. de la sine. . Mecani sm fiziopatogenic Rezultatele anormale la testul Papanicolau pot fi datorate mod ificarilor naturale ale celulelor din zona de transformare din colul uterin sau infectiilor. pentru continuarea evaluarii. modificarile celulelor cer vicale care nu au fost tratate si care determina un test Papanicolau anormal ar putea progresa catre un stadiu precanceros sau canceros. dar ei pot fi gasiti si inlaturati in momentul efectuarii unei examinari pelviene si a unui test Papanicolau. Testul de paternitate -Interviu cu Dr. In cazul modificarilor celulare moderate sau severe. Tratamentul poate inlat ura sau distruge aceste celule inainte de a deveni canceroase. Polipii cervicali nu au legatura cu canceru l de col uterin. in functie de rezultatele biopsiei.Este foarte adevarat si s-au extins foarte mult in intreaga lu me.Genetica a dezvoltat in ultimii ani un nou produs: testul de paternitate.Am inceput aceasta afacere in urma cu 7 ani. De obicei rezultatele testului Papanicolau revin la normal atunci c and celulele reincep sa aiba o crestere normala sau dupa ce infectia a fost trat ata sau s-a vindecat in mod spontan. Screeningul prin testul Papanicolau facut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificari celulare.

. gasirea celor mai buni angajati (toti angaj atii nostrii sunt specializati in biologie moleculara la universitati din German ia) si. Statutul de me mbru al VALID garanteaza inalta calitate si va ofera confort psihic. In consecinta.A fost dificila perioada de inceput a afacerii? . Germania. Prelevarea unei mostre este o metoda simpla: luati lichid din cavitat ea bucala. Laboratoarele germane sunt cele mai bune in ceea ce priveste c ontrolul calitatii. De obicei mama stie cine este tatal biologic al copiilor s ai. In Germania exista cel putin 100 de firme care vand teste genetice si de paternitate. 11. Din pacate.Laboratorul nostru este situat in Re gensburg. dar are si un raport cost-calitate mult mai eficient decat me todele traditionale. Trei mari probleme am intampinat la acea data: finantarea echipamentelor de l aborator care sunt destul de scumpe. Client ii nostrii nu sunt numai din Germania. F irmele care nu dispun de propriile facilitati si care nu au calificarea necesara nu sunt eligibile pentru a deveni membre ale acestei institutii. Un test molecular biologic este de obicei singur a metoda pentru ca mama si potentialul tata sa fie siguri de paternitate. Exista multe oferte “ieftine” pe piata. gasirea de noi clienti in fiecare zi si consolidarea pozitiei noastre pe piata. ei sunt din lumea intreaga. Aceasta compar atie ne permite sa atingem o probabilitate de cel putin 99. fiecare laborator trebuie sa indeplineasca an umite cerinte extrem de stricte.V. o institutie care adera la standarde stricte de calitate. Pe ntru a obtine calitatea de membru.nostrii veneau din partea universitatilor.”.Ne p uteti descrie ce este testarea biologica moleculara? . numai opt laboratoare s-au alaturat si au fost acceptate de VALID. In consecinta este surprinzator ca intre 20% si 30% din toate testele efectu ate sunt cerute de catre femei.Ce ne putet i spune despre laboratorul dumneavoastra? . Asa a fost infiintata DelphiTest GmbH. .De c e apeleaza oamenii la aceste teste de paternitate? . In anul 2001 am inceput sa oferim teste de pa ternitate catre clienti privati. Multe dintre aceste f irme au echipamente invechite si utilizeaza metode perimate. oferind analize de o calitate foarte slaba. o periuta de dinti sau un muc de tigara si trimiteti-le prin posta la boratorului nostru. Daca este necesa r. Pana in prezent. In special din cauza faptului ca firme intermediare si laboratoare fondate prin mijloace fr auduloase au intrat pe piata.Testarea biologica molecu lara moderna permite ca dumneavoastra sa fiti siguri de paternitate sau de faptu l ca cineva cu siguranta nu este tatal copilului. majoritatea clientilor acestora nu au cum sa afle care laborator s e ocupa de testul lor. rezu ltatele nu sunt demne de incredere si nu ar trece de nici un control standard ge rman de calitate. . a departamentelor medicale si al comp aniilor farmaceutice din Germania.Unde este DelphiTest astazi? . Oct 1999).Sigur ca da. Suntem membri ai “VALID e. In timpul testului molecular de paternitate selectam regiuni specifice ale ADN-ului tatalui si copilului si apoi le comparam. Multe teste de paternitate sunt oferite de catre firme care nu dispun de propriul laborator si nici de instruirea necesara sau de competenta .Suntem una dintre c ele mai de succes companiei din Germania care ofera teste de paternitate. . putem . . pregatirea angajatilor si coeficientul de siguranta. nu in ultimul rand. Germania este cunoscuta pentru fiscalitatea sa ridicata si este dificil sa finantezi perioada de incepu t.99%.Expertii estimeaza ca intre 10% si 20% dintre copii legitimi nascuti nu sunt copiii biologici ai sotului (“Di e Welt”. fiind testat la intervale regulate. Aceasta metoda nu numai ca est e mult mai exacta. Avem nevoie doar de cateva celule din corpul tatalui si al copilului.

Cate t este de paternitate efectuati pe an? .Cine mai apeleaza la aceasta testare biologica moleculara? . Anumite persoane considera ca nu trebuie colectate informatii fara a cordul tuturor persoanelor implicate. Asa am creat pa gina www. Toate ana lizele sunt realizate in laboratorul detinut de compania noastra. din Africa etc. Cand cineva doreste sa afle mai multe informatii. avocati si persoa ne private. Ori cum. nici una dintre acestea nu paraseste incinta laboratorului nos tru. Tribunalele. toti folosesc aceste teste. Daca doriti. Cred ca multi cetateni romani nu sunt informati despre evolutiile din domeniul genetic si despre posibilitate a efectuarii unor teste de paternitate pe baza ADN-ului. detectivii.Toate informatii le vor fi tratate cu maximum de confidentialitate si nu sunt transmise unor tert e parti. asa cum am mentionat anterior.Azi. In plus.Ei bine. In special tinerii sunt deschisi la noile descoperiri stiintifice. Mostrele dumneavoastra nu vor fi utilizate pentru alte teste. In momentul pr imirii mostrelor. Un motiv in plus de a mu ltumi ziarului dumneavoastra pentru posibilitatea oferita de a informa publicul. serviciile de protectie a copilului. . politia.In acest moment piata este destul de mica. este dificil s a-i informezi despre ultimile descoperiri din genetica. putem distruge toate datele dupa ce v-au fost furnizate rezult atele testului dumneavoastra. Dupa aflarea rezultatului pozitiv. sunt din Europa. prin bibliotecile sale electronice.Este respectata confidentialitatea informatiilor? . o mica parte a societatii noastre s-a aratat sceptica.delphitest. I nca discutam despre efectuarea unui test de paternitate fara consimtamantul mame i. Sunt cateva argumente interesante ce vin de la politicieni. d ar clientii nostrii.Ce parere aveti despre piata romaneasca? . in acest caz atingand un procent de 99. cele mai multe teste sunt pozitive. . America de Nord si de Sud.Cel mai mult pe internet. sunt curiosi sa afle cat mai mu lte informatii si internetul. testele de paternitate biologice moleculare sunt utilizate de o varietate de entitati. in cazul in car e a avut mai multi parteneri.testa mai multe regiuni ale ADN-ului. mama verifica cine este adevaratul tata. .Atunci. Din ce in ce mai multe persoane private utilizeaza aceste teste necostisitoare si rapide. . Cunosc cazuri in care tatii refuz au sa mai faca un al doilea copil din cauza incertitudinii in care traiau. iar copilul afla adevarul despre parintii sai.999 99%. cauta pe internet.in special pentru confortul lo r psihic. dar pe de alta parte este dreptul tatalui de a sti daca este tatal biologic al copiilor sai sau orice copil ar trebui sa-s i cunoasca parintii biologici.Cum a primit societatea germana aceste teste de paternitate? . Romania est e de fapt o tara dezvoltata si cu oameni foarte bine educati. cum informati dumneavostra publicul? .org .Efectuam in jur de 3000 de teste anual. . Numai cateva companii ofera aceste servi cii si cateva dintre ele chiar sunt foarte scumpe. Testele de . Dar cea mai mare parte a societatii germane a rea ctionat pozitiv. toti cei implicati beneficiind: tatal verifica realitatea si-si indeparteaza temerile. avocatii si doctorii. . iar sotul nu mai are nicio temere si-si concentreaza afectiunea asupra familiei sale.Cum vedeti dumneavoastra evolutia pietei romanesti? Cred cu convingere in dezvoltarea pietei romanesti in urmatorii ani. ofera aceasta posibilitate. au fost bucurosi sa aiba mai multi copii.

nivelul cortizolului va scadea inca de la admini strarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). masurand la intervale regulate cort izolemia. In multe cazuri. ma i precis rata secretiei de cortizol. tumori de corticosupraren ale sau de hipofiza. ziare.Si eu va multumesc si sper sa-m i oferiti ocazia de a va vorbi si despre alte proiecte stiintifice din domeniul geneticii dezvoltate de DelphiTest GmbH. Presupun ca in urmatorii ani majoritatea romanilor vor sti ca testele de pater nitate sunt posibile si precise.Dle. ca urmare va reduce ACTH si prin aceast a se reduce si secretia endogena de cortizol). Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemi ei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale. La nivelul hipofizei. Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari. . Secretia de cortizo l a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamohipofizar.corticotrop). Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exis ta nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie. apeleaza la aceste teste de paternitate . hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cor tizolului. Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnost icare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secreti e excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sind rom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism. diagnosticul de certitudine al sindromulu i Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului. Scadere a ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimula re suplimentara a productiei de hormoni. atunci se suspecteaza boala Cushing. Testul se face utilizand atat doz e mici cat si doze mai mari de dexametazona. testul cu doze mici fiind considerat cel mai .paternitate pot fi vazute oriunde: la TV. Dr. Multe celebritati (actori. La un pacient normal. Testul de supresie la dexametazona Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului. la administrarea unui medicament corticoste roid numit dexametazona. astfel: h ipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumo ri adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz. Frank Pfannenschmid va multumim pent ru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormo nul adreno. staruri din muzica sau sport). . atat ACTH cat si corti zolul sunt crescute). avand structura asemanatoare cortizolului. internet etc. ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back. Indicatia clasica a testului de supresie la dexametazona este diagnosticarea hip ercorticismului (hipercortizolismului). productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neopla smelor bronhopulmonare). Dexametazona este un steroid de provenienta exogena.

Un garou se va lega la nivelul bratul ui pentru a impiedica intoarcerea venoasa (si a creste astfel cantitatea de sang e din vena. inhibitori de monoaminoxidaza. aspirina. Punctia venoasa este o procedura ce as ociaza putine riscuri in general. Apoi garoul este desfacut. raspunsul la test va fi anormal la doze mici. ce pot fi usor intepate si daca nu asociaza o coagulopatie importanta.m ) pacientul va inghiti o pastila continand 1 mg de dexametazona. mai ales daca pacientul are vene de calitate b una. Exista o serie de recomandari pe care medicul le va face pacientului in vederea pregatirii corespunzatoare a testului. pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10-12 ore inaintea recoltarii primei probe de sange in dimineata zilei efectuarii testului . In seara dinaintea efectuari testului (la ora 11 p. in timp ce altii descriu doar o usoara intepatura. Daca glanda hipofiza produce prea mult ACTH. Exista doua tipuri de teste: cu doz a mica (de 1 mg) si cu doza mare (8 mg) de dexametazona. sangele fiind colectat intr-un tub special (in unele situatii se pot folosi ch iar doua tuburi). in zona punctionata sa apara un hematom.aparitia unui hematom local (complicatie mai frecventa in cazul pacientilor cu nivel crescut al ACTH-ului si cortizolului ). Locul ce urmeaza a fi punctionat se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica. morfina. cat si pentru c resterea disponibilului de sange din vas). Testul cu doze ma i mari poate stabili daca etiologia hipersecretiei de cortizol este la nivel hip ofizar sau nu. dar normal la doze mari. Dato rita faptului ca vasele difera in dimensiuni de la un pacient la altul si prinde rea unei vene se poate face mai usor sau mai greu. riscuri. diuretice (in special spironolactona). litiu. pentru evitarea acestuia se recomanda aplicarea de presiune constanta pentru cateva minute la locul punctiei . acul este retras. corticosteroizi. metadona.m) pacientului ii va fi recoltata o proba de sange. acestea pot fi „overnight” sau stadard (presupun recoltarea urinii si se desfasoara pe o dur ata de trei zile). pacientii sunt sfatuiti sa comunice medicului daca urmeaza vreun tratament prescris de specialisti sau daca au luat de curand medicamente de oric e fel. Exista pacienti care simt o durere moderata la intro ducerea acului si un oarecare disconfort legat de prezenta garoului. Printre riscurile si complica tiile asociate procedurii se numara: . In dimineata ur matoare (la ora 8 a. avantaje. fenitoina. tetraciclina. barbiturice. Astfel. Pacientii sunt sfatuiti sa intrerupa tempo rar orice tip de tratament. Exista riscul ca dupa retragerea acului. Recoltarea se face de obicei dintr-o vena periferica (de la p lica cotului sau de pe fata dorsala a mainii). iar pe zona respe ctiva se aplica cu presiune un tampon cu vata si alcool sanitar pentru a stopa s angerarea si a impiedica infectarea regiunii (prin solutia de continuitate reali zata prin punctia venoasa). Pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul toate aspectele re feritoare la test: necesitatea realizarii lui. cum ar fi: anticonceptionale orale. Urmeaza punctionarea efectiva a venei . De asemenea. estrogeni. Exista o serie de medicamente ce interfera cu rezultatul testului. Se recom anda administrarea dexametazonei cu lapte sau cu un antiacid pentru a evita apar itia pirozisului sau disconfortului gastric. tehnica de rea lizare si interpretarea rezultatelor. fapt util atat pentru vizualizarea mai buna a venei. Administrarea acestora (dar si a altor a. lista lor fiind mai lunga) ar trebui sistata cu 24-48 de ore anterior recolta rii analizelor. La randul lor.exact in diagnosticarea starilor subclinice de hipercorticism.

. etc). in care organismul pacientului este capabil sa metabolizeze mult mai rapid dexametazona.hemoragie persistenta .dezvoltarea flebitei (inflamarea si umflarea dureroasa a venei din care s-a re coltat mostra). Medicul ar trebui anuntat de catre pacient daca astfel de probleme exista. warfarina. P rintre acestea se numara: .valorile aflate in limita normalului difera intre laboratoare . trombolitice sau medicamente ce au drept efecte secun dare afectarea cascadei coagularii (aspirina. la ora 8 a. Exista si un caz partic ular. diabet zaharat necontrolat. morfina. tratamentul cazurilor usoare consta in aplicarea de comprese ume de si caldute pe zona afectata (de cateva ori pe zi) .lipotimie sau ameteala .. anor exie nervoasa. spironolactona.sarcina sau obezitatea .m. fenitoin a.inf ectia locala (acest risc apare ori de cate ori continuitatea tegumentara este in trerupta). In aceasta situatie cortizolul nu va scadea decat daca dozele de dexametazona vor fi mai crescute. metadona.secretie paraneoplazica de ACTH (in special cancerul pulmonar) . sub 5 micrograme/dl sa u sub 150nmoli/l . anticonceptionale. Exista o serie de medicamente. dieta necorespunzatoare. stari febrile. Cortizolemia ridicata poate indica: . deshidratarea sau sindromul de sevraj (in cazul alcoolicilor) .diabet zaharat .sindrom Cushing (acesta poate fi cauzat de o tumora de suprarenala sau de hipofiza) . depresie. rezultatele sunt disponibile in 2-3 zile si ajuta clinicianul in realizarea unui diagnostic cat mai corect in c azul in care exista o hipersecretie de cortizol: ajuta la obiectivarea ei si la stabilirea existentei unui sindrom sau a unei boli Cushing.pierderea excesiva in greut ate. pentru a sti cum sa ge stioneze cazul. Dupa efectuarea testului de supresie.e ste o complicatie ce apare in cazul pacientilor cu tulburari ale coagularii (coa gulopatii) sau in cazul celor care urmeaza tratamente cronice cu anticoagulante. afectiuni cronice si comportamente cu risc ce nu permit realizarea testului sau care determina obtinerea unor rezultate false. cortizolemia ar trebui sa se reduca cu peste 50% dupa administrare a dexametazonei (cortizolul plasmatic este. Rezultate normale: i n mod normal. in sindrom valoarea lor ramane nemodificata. Testul cu doze mari (8 mg de dexametazona) poate diferentia boala Cushing de sindrom: in boala secretia de cortizol si cortizolemia se reduc.traumatisme si leziuni organice grave .medicamente: barbiturice. Alte complicatii mai rare includ: . alcoolism. hipertiroidism. antiagregante plachetare.alte probleme de sanatate: insuficienta cardiaca co ngestiva. de aceea doar medicul curant ar trebui sa interpreteze rezultatele testului).

Testul de supresie la dexametazona este indicat pentru diagnosticarea pacientilo r cu sindrom Cushing. Daca rezultatele nu s unt edificatoare se poate recurge la determinarea concentratiei de ACTH (se real izeaza dupa administrarea de CRH) prin cateterizarea sinusului pietros sau prin punctie venoasa periferica (ACTH-ul este scazut in sindrom. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate de termina aparitia unui gust usor amar. O banda elastica este stransa in jurul bratului. In mod simila r. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Colectarea mostrei de m aterii fecale nu produce disconfort. iar pacientul va simti senzatie de amortea la si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. Un rezultat anormal (caracterizat prin nivel ridicat in co ntinuare a cortizolemiei) chiar si la valori mari impune realizarea unor investi gatii suplimentare pentru identificarea cauzei de sindrom Cushing. In momentul introduceri i acului in vena unii pacienti nu simt nimic. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. dar normal in boala Cushing). In unele situatii se poate recurge la o varianta a acestui test (administrarea a 8 mg x 2 zile) cu determinari ulte rioare ale cortizolemiei si metabolitilor urinari ai cortizolului (precum si fra ctiei urinare libere de cortizol). Exista intot deauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. . Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacient ului. Datori a faptului ca sindromul Cushing este relativ dificil de diagnosticat. un rezultat normal la acest test infirma prezenta sindromului Cushing. Unii pacienti relateaza ca au a vut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe g ura. poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local. altii simt o piscatura sau o intep atura usoara. Testul pentru Helicobacter pylori Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei ven e periferice a bratului. introducerea tamponului la nivelul ampu lei rectale. un astfel de test ar trebui interpretat de catre un endocrinolog (acesta putand judeca si analiza rezultatele sale in context clinic). Un alt test util este testul la Metyrapon (medicament ce blocheaza sin teza de cortizol inhiband o enzima esentiala in geneza acestuia). In cazul in care colectarea se face de catr e personal calificat (si nu de pacient). Exista specialisti care considera ca determin arile urinare sunt mai exacte in diagnosticarea hipercorticismului. Se recomanda respiratii rare si profunde. dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Pacien tul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. si ca urmare recolteaza urina pe 24 de ore a pacientuui si determina metabolitii cortizolulu i: 17 hidroxicorticosteroizi si 11 hidroxicorticosteroizi. Biopsia ga strica Pacientul poate simti o intepatura scurta.

In cazul folosirii carbonului rad iactiv. pot fi utile pasti lele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. el va putea comunica cu m edicul specialist. balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. sangerarea se opreste fara tratament. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete. vedere incetosata. Se recomanda contactarea medicului daca: . Testul anticorpilor se rici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: .in cazuri rare. aceste simptome pot dura cateva zile. uscarea gurii. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare. De asemen ea mai poate aparea senzatia de gat iritat.sangerare de la nivelul punctiei. poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire.apare scurtarea respirati ei sau batai cardiace accentuate . negru ca pacura) . in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi .De asemenea mai pot aparea senzatie de greata. raguseala usoara sau usoara i nflamatie a faringelui. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedu rii pot cauza somnolenta. de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anti coagulante sau prezinta tulburari de coagulare. In cazul in care disconfortul este sever. stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru re coltarea mostrei de perete gastric. De asemenea poate aparea sangerare la nivelu l locului punctiei. se recomanda atenti onarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe m ana.apar probleme la inghitire sau de vorbire . pentru evitarea raspan dirii infectiei.poate a parea o mica vanataie la locul punctiei. se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei. Warfarina si altele.apare durere abdominala sau cardica a carei i ntensitate creste . simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. uscat. pot provoca tulburari de coagulare. aceasta afe ctiune se numeste flebita. v ena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata. caderea pleoapelor.ap are hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange. Testul antigenului de la nivelul ma teriilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. lucios. o serie de medicament e ca Aspirina. De asemenea. Cu toate acestea. Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul proceduri i deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. acest lucru poate fi prevenit prin apli carea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute . Testul respirator cu uree Nu exi sta riscuri in cazul practicarii acestui test. Cu toate acestea . se interzice consumul d e alcool dupa efectuarea testului. pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului.

sucralfat.testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sa rcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului .consum ul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie . se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare . pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) . Situatiile care pot interzice efectuarea testului . De retinut! . biopsia gastrica este foarte concludenta. omeprazol. testul a ntigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomato logia pacientului). contaminarea sau ref rigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testul ui anticorpilor serici .pylori creste cu inaintarea in varsta. pylori a fost efectuat cu succes. pylori..a determina daca infectia cu H. nizatidina. prin reducerea cantitati i bacteriei de la nivel gastric si duodenal .desi majoritatea oamenilor pr ezinta infectia cu H. numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic.in cazul in care simptomatologia persista. persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectuea za in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat .prezenta infectiei cu H. de aceea se recomand a efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili e ficienta tratamentului . Testul pentru Helicobacter pylo ri este efectuat pentru: .a stabili daca trata mentul pentru H.manipularea inadecvata.pylor i poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric.consumul de lansoprazol.pr obabilitatea infectiei cu H.pylori.testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin din tre toate testele pentru H. rabeprazo l. cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor re spirator cu uree si biopsia gastrica . Biopsia gastrica sau testul respirator cu uree . ranitidina.testul a nticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie. famotidina. dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte. Testul pentru determinarea anticorpilor serici anti H.apare febra. dar este c ea mai scumpa si mai riscanta dintre toate .apare durere de gat sau de umar . acest risc este insa foart e scazut. atunci cand se interpreteaza rezultatele testului .un test al antigenului din scaun ne gativ nu exclude prezenta infectiei cu H. pylori sau a an tigenului de la nivelul materiilor fecale: nu este necesara pregatire pentru efe ctuarea acestor teste.biopsia gastrica poate sa nu detecteze pr ezenta infectiei cu H. pylori . pylori.

acasa.pacientul va inghi ti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva .se va atasa o e prubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui .introducerea mostrei de materii fecale intr-un re cipient uscat. inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut . Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recoltea za prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei stic le cu lichid. numele m edicului specialist si data recoltarii mostrei .in jurul bratului se va aplica o banda elastica. Se recomanda consultul medicului specialis t in legatura cu necesitatea efectuarii testului. se reco manda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta . prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului.se introduce acul in vena. Testul anticorpilor ser ici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: . mostrele respiratorii vor fi testate dac a contin un material ce se formeaza prin contactul H. pot fi necesare mai multe punctii . Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: . se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide. se a plica pe locul respectiv un tampon de vata .pe masura scoaterii acului din vena. pylori cu materialul radio activ . cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la ace l nivel.Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testulu i. usurand introducerea acului la nivelul venei .va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului . Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: .dezinfectarea locului punctiei cu alcool .dupa ce sangele este cole ctat.se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 d e ore inainte de efectuarea testului. acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta. se va indeparta banda elastica . O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului.se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului.se vor colecta m ostre respiratorii in momente diferite.cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii a cestui test se poate recolta de catre pacient.se va sigila recipientul si se va trimite ime diat catre laborator. riscurile sale.testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute.se vor spala bine mainele pentr u evitarea raspandirii bacteriei . . De aceea se recoman da informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacien tul. Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul sp ecialist. Pacientii internati in spi tal vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru cole ctarea mostrei este necesar: .se aplica presiune pe locul respect iv. modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor.

Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. H.Biopsia gastrica . Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. cu toate acestea.consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. Pot fi recoltate pana la cel mult z ece asemenea mostre . Testele pentru Helicobacter pylor i se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la niv elul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul).acest test identifica la nivelul ma teriilor fecale portiunile din H. pylori care determina aparitia unui raspuns im un (antigenul). procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate. se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice. acest lucru poarta numele de cultura H. pylori . pylori.testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului . pylori poate cauza ulcer peptic. cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie d e teste care identifica infectia cu H. cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore. f ie o infectie in trecut . determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face p entru confirmarea infectiei cu H. majoritatea per soanelor care prezinta infectie cu H.pylori. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tra tament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) . in cazul in care bacteria creste la nivelul culturi i. pylori. ia r cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile.c onsta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in tim pul endoscopiei gastrice.biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentr u depistarea infectiei cu H. Testul anticorpilor serici Normal Anormal Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. testul nu este totdeauna disponibil .endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mos tre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. Rezul tatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H.pylori .pylori. Testul pentru Helicoba cter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobac ter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire ( duodenul). pylori nu dezvolta ulcer.testul anti corpilor serici .biopsia gastrica .testul respirator cu uree . pylo ri in scaun sunt gata in cateva ore.in cazuri foarte rare biopsia poate fi plas ata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H.pylori Mostra de sange contine antico rpi antiH. pylori Testul respirator cu uree Normal Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat .acest test identifica prez enta infectiei la nivel gastric. testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta.

Este posibil c a rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1. radiolog ul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. au forma si localizarea corespunzatoare. Sunt prezente tumori la nivelul colonului. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal Mostra de materii feca le nu contine antigen de H. pylori Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastri ca Anormal Tomografia computerizata Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate a le structurilor din interiorul corpului. cu toate aceste a. Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic.pylori Biopsia gastrica Normal Mostra de perete gastric nu contine H. Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla).2 zi le.Anormal Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. Dupa efectuarea investigatiei. Chi sturile sau abcesele sunt prezente. Nu exista corpur i straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul).pylori Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie co ntine H. acesta este un test negativ. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal Mostra de materii fecale contine antigen de H. a plamanilor. pylori. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide. a ovarelor. lezat sau infectat. Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii bili are. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. inflamatia sau infectia. Tomografia computerizata Normal Anormal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale. a glandelor suprarenale sau . a fica tului.

Prezenta unor tumori. De asemenea. cateva afectiuni comune ce pot fi descop erite la scanare sunt infectiile. Substanta p oate fi administrata intravenos(IV). Prez enta unui anevrism. Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. ganglioni limfatici mariti de volum. rinichii. O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta em boliei pulmonare. a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului.tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de l a nivelul rinichilor. hemoragii. cancerul pulmonar. Prezent a blocajelor la nivelul vaselor sanguine. metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se dores te investigata. embolia pulmonara sau anevr ismele. infectiilor si a altor probleme r enale. inimii. tumori sau anevrisme. De asemenea. corpu ri straine. poate oferi informatii asupra vaselor sangui ne. Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliar e. esofagului. O parte a aparatului este mobila. astfel incat poate efectua ima gini din mai multe pozitii. glandele suprarena le. ab cese. abdomenul. plamanii si inima. a blocajelor. intestinele. apendicita . In timpul testului pacientul va sta int ins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner. pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului . de asemenea. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu.a pancreasului. acesta are forma cilin drica. poate realiza imagini ale organelor. infectii. pelvisul sau membrele.toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afec tiuni ale plamanilor. precum ficatul. in rect). boala inflamatorie intestinala. Tomografia comp uterizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pi eptul. tumorilor. Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpul ui: . Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. In timpul scanarii se poate folosi si fluoro scopia.a bdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi. pentru a decela tumori sau alte afectiuni. diverticulita. poate fi folosita. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin. oaselor si coloanei vertebrale. . a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei. O substanta iodata (sub stanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. Imaginile pot fi realizate inaint e si/sau dupa administrarea substantei de contrast. Imaginile sunt memorate in computer. pentru a vizualiza mot ilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. pancreasul. infectii sau alt e probleme la nivelul membrelor.

mainilor. a umerilor. denumita urografie CT.daca pacie ntul este alergic la vreun medicament. CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biops iei sau in timpul drenarii unui abces.membrele: CTul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor. pacientul va fi sfatui t sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. inclusiv la substanta de contrast .daca are astm bronsic . Inainte de efectuarea tomografiei compute rizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: . acest a ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa d upa terminarea testului. inainte de efectuarea tomografiei. In alte cazuri.daca are diabet zaha rat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant . In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral subs tanta de contrast. gleznelor sau picioar elor. In cazul in ca re se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei.daca femeia este sau poate fi insa rcinata .daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimel e 4 zile.splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traum atice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia . soldurilor.daca are vreo afectiune cardiaca. Daca se investigheaza abdomenul. in acest caz.o tomografie computerizata mai speciala. hemoragii si alte afectiuni hepatice. coatelor.daca are mielom multiplu . dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor .daca are sau a avut vreo afectiune renala . poate fi n ecesara administrarea unor laxative sau a unei clisme. articulatiei pumnului. pacientul va trebui sedat. pietrele de la nivelul ve zicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomo grafie. precum insuficienta cardiaca . tomografia computerizata poate identifica o pos ibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancr easului .daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la ali mentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile du pa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei .vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pen tru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare.daca pacientul este claustrofobic (devine ne rvos in spatii inguste).daca are probleme cu glanda tiroida . bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interp retarea tomografiei computerizate . genunchilor.ficatul: to mografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori. de asemenea. Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigat iei sau care pot influenta rezultatele testarii: . de asemenea. poate decela pre zenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de vol um (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste .

"calcium scoring" cardiac . copilul va trebui sa -si tina respiratia in timpul testului. economisesc timp . ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu. acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si r ealizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate.sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza. au nevoie de instructiuni speciale. Aceste sca nere speciale pot: . dar accesibilitatea sa este mu lt mai mare .. precum clisma baritata . este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana. aceasta nu este inca disponibila in multe tari. hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza. totusi. este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare. pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii . majorita tea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pent ru o anumita boala.uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi difer ite in functie de centrul medical unde au fost efectuate . astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare .uneori se pot folo si scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice". Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoar ele: .imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este re comandata o tomografie computerizata abdominala. daca acesta este prea mic sau daca ii es te frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea .expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer.daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului . CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni. de obicei. in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori d e risc pentru boli cardiovasculare . precum capse le chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpret abile. acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi). De retinut! . CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul . embolia pulmonara.rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fu rniza mai multe informatii decat CTul clasic in anumite afectiuni.in cazul in c are copilul necesita o computer tomografie.copiii care trebuie s a efectueze acest test.prezenta obiectelor metalice.dureaza mai put in. in timpul sarci nii . expertii se contrazic asupra importantei acestui test. parintii ar trebui sa consulte pedia trul.rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori compar ate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosti cul cancerului. acest tip de inv estigatie nu este insa disponibila in multe tari. unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in a celasi timp . mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic .angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sangu ine.sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale o rganelor.tomografia computerizata cu fascicul de electroni. scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului.

daca pacientul este alergic la vreun medicament. bariul si bismutul sunt vizibile p e radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate . precum insufici enta cardiaca .daca are sau a avut vreo afectiune renala . Masa aluneca in interiorul cilindrului.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tr atament ce contine bismut in ultimele 4 zile.daca are astm b ronsic . in medie. Daca e ste necesara folosirea substantei de contrast. In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide. pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism. De asemenea. insa va fi urmarit printr-o fer eastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker. poate fi necesara administrarea unor laxative sau a un ei clisme. de obicei. Pe durata investigatiei pacientu l trebuie sa stea nemiscat.substanta de contrast se poate administra oral (se bea). med icii internisti sau chirurgii. . iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile.substanta de c ontrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examina rea toracelui.daca pac ientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste). In cazul tomografiei computerizate abdominale pacient ului i se poate administra oral substanta de contrast. Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriil e pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. de catre un tehnician radiolog. pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei.daca femeia alapteaza: in acest ca z trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un prepa rat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau in travezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor. aparatul propriu-zis are forma cilin drica. In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat. in functie de zona ce se doreste a fi examinata: .daca femeia este sau poate fi insarcinata . In timp ce masa culiseaza spre interiorul ap aratului. In alte cazuri.daca are probleme cu glanda tiroida . in acest caz. O tomografie computer izata dureaza. Lenjeria intim a este de obicei mentinuta. inclu siv la substanta de contrast . Computer tomografia este efectuata.daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicam ent hipoglicemiant . in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital. pe parcursul testului pacientul va rama ne singur in camera unde este situat tomograful. aceasta poate fi administrata pe mai multe cai. pacientul va auzi un zumzet specific. dar se poate prelungi pana la 2 ore. 30 pana la 60 de minute.daca are vreo afectiune cardiaca. pacie ntul va trebui sedat. inainte d e efectuarea tomografiei. dar sunt si alt i medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie.. abdomenului sau a zonei pelvine .daca are mielom multiplu . Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog. acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentr u a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului. Daca se investighea za abdomenul.

Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efec tua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul s anului. Pacinetul va simti o mica intepatura atunci can d perfuzia este montata. Apoi va trebui doar sa sta i in fata unui aparat radiologic. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Tehnic ianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona) pen tru a avea o vedere completa a intregii glande. Presarea sanului pentru cateva s ecunde nu este daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara. Medicul va trebui informat de numarul expuneri lor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antece dente.De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa.in cazul in care pacien tul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant: . particulele de raze X emise din partea superioa ra vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san.substanta de contrast poate determina reactie alergic a . dar ajuta l a imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Unii p acienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului). inclu siv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se apl atizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie .in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metfor min.exista un mi c risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X. iar camera poate fi racoroasa.exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita raze lor X. Fiecare san va face o dubla scan are. Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului. In proiectia medio-later ala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului. in aceasta situ atie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si can d sa se reia . Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda. Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se v a monta o perfuzie intravenoasa. in aceasta situatie medicul va recomanda c and sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia . Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple ex aminari cu raze X in antecedente. Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului. Totul despre mamografie Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde. Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: substanta de contrast poate determina reactie alergica . Unii pacienti pot avea senzatie de gre ata sau dureri de cap. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamog rafic. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei . Substanta de contrast poate determina senzatia de caldu ra si aparitia unui gust metalic in gura. Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde. In proiectia craniocaudala.

In general daca medicul radiolog poate vedea margi ni bine definite intr-o zona suspecta. dupa o anestezie locala. f emeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raz e X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. o biopsi e stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj control at prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodululu i ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator. Oricum. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in conside rare toate expunerile facute. si doctorul va lua in considerare numarul lor. in serarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui. o harta comuterizata arata localizarea precisa a m aselor sau a calcefierilor. Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamogra fii facute din doua unghiuri.Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive. O mamografie poate arata puncte albe numite. cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. experienta medicului radiolog care ve de mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele ma ligne. Acel dispozitiv va ghida ul terior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesu tului sanatos din jur. sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului. cum ar fi un nodul mamar. durere mamara. de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit. acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. Daca simti ace lasi tip de noduli in ambii sani. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Evident. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt no rmale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imb atranirea arterelor sanului. marimea lor si zona in care sunt localizate. c alcificari sau microcalcificari. Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: Mamoto mul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). dar de obicei ele indica doar prezen ta unor mici chiste. Aceasta tehnica permite. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in c ontinuare. doctorul poate cere o ductogr afie. dar acuratetea lor es te similara daca sunt bine efectuate. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. vechi leziuni sau inflamatii). . impreuna cu alte caracteristici. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic e ste plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administ rarea unei mici cantitati de substanta de contrast. Pneumocystografia: Aceasta m amografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine d e aspiratie si core biopsie. dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce. intr-un nodul d e la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. scurger i de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. in functie de marimea lor. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. aceasta este probabil normal. Modificarile neo bisnuite de la nivelul sanului. Ambele instrumete fo losesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte. trebuie evaluata de catre medic.

sau o modificare recenta a m arimii sau a formei sanului. orice scurgere de la niv elul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normal e datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatra nirea arterelor sanului. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. folosindu -se de . Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o le ziune maligna sau canceroasa. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in conti nuare. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. In timpul exa menului fizic. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. doctorul va face un istoric medic al ce va include intrebari despre starea de sanatate in general. Pentru a ajuta la d iagnosticarea bolii de san. despre simptome si durata lor. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. durere mamara. var sta. Apoi. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand s au in decubit dorsal (culcat pe spate). calci ficari sau microcalcificari. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasu pra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Apoi. vechi leziuni sau inflamatii). medicamentele luate. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. numarul de sarcini anterioare si actuale. axila si zona claviculara. medicamentele luate. orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sa ni. experienta medicului radiolog care vede m amografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele malign e. In general daca medicul radiolog poate vedea margini b ine definite intr-o zona suspecta. Evident. scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. In timpul examenului fizic. folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii nodul i. varsta. marimea lor si zona in car e sunt localizate. doctorul poate recoma nda o sonograma. Uneori calcificarile pot ind ica prezenta cancerului de san precoce. acestea pot indica o tumora benigna sau o lez iune inofensiva. impreuna cu alte caracteristici. Ti se va cere sa-ti r idici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. trebuie evaluata de catre medic. despre simptome si durata lor. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani. dar de obicei ele indica doar prezenta u nor mici chiste. si doctorul va lua in considerare numarul lor. statusul menstrual. Modificarile neobisn uite de la nivelul sanului. femei a poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. aceasta este probabil normal. O mamografie poate arata puncte albe numite. doctorul va examina intregul san. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). fara istoric familial de cancer. in functie de marimea lor. doctorul va face un istoric medical ce va include in trebari despre starea de sanatate in general. cum ar fi un nodul mamar. dar ar trebui sa men tionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. numarul de sarcini anterioare si act uale.Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. Doctorul va examina ambii sa ni pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer m amar. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi mar ita si examinata. statusul menstrual.

Doctorul va examina amb ii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. Ultimele sunt foarte mic i si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt n ormale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: im batranirea arterelor sanului. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. (ultrasun ete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. orice scurgere de l a nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. fara istoric familial de cancer. folo sindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. axila si zona claviculara. Intr-un numar foarte mic de cazuri. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. doctorul poate recomanda o sonogram a. Apoi. vechi leziuni sau inflamatii). Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. datorita riscului potential al expunerii. impreuna cu alte caracteristici. O mamo grafie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe. despre simptome si durata lor . femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc ra ze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. cum ar fi un nodul mamar. Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. durere mamara.buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. in functie de varsta ei. abilitatea unei . sau o modificare recent a a marimii sau a formei sanului. O mamografie poate arata puncte albe numite. acuratetea unei mamografii este mai m ica decat de obicei. In timpu l examenului fizic. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sez and sau in decubit dorsal (culcat pe spate). medicame ntele luate. Daca simti ac elasi tip de noduli in ambii sani. aceasta este probabil normal. varsta. Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc r iscurile de orice fel datorate iradierii. Uneori calcificarile po t indica prezenta cancerului de san precoce. doctorul va face un istoric medical ce va inclu de intrebari despre starea de sanatate in general. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. Modificarile ne obisnuite de la nivelul sanului. marimea lor si zona i n care sunt localizate. Marea lor majoritat e nu trebuie sa ne ingrijoreze. Pentru femeile cu implant de san. doctorul poate recomanda o sonograma. fara istoric familial de cancer. scurge ri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare. calcificari sau microcalcificari. Daca acest eveniment s e intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta impl antul. statusul menstrual. trebuie evaluata de catre medic. numarul de sarcini anterioare si actuale. De curand s-a estimat ca iradierea nec esara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri. dar ar trebui s a mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. dar de obicei ele indica doar preze nta unor mici chiste. doctorul va examina intregul san. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. in functie de marimea lor. axila si zona claviculara. si doctorul va lua in considerare numarul lor. Acele paciente car e nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de e fectuarea mamografiei. Folosirea unei doze scazute ii permite doctoru lui sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. doctorul va examina int regul san.

Oricum. tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de a ni) tinde sa fie mai dens. Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilo r radiologi special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san. biopsie chirurgicala. poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de te ste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling]. cu o probabilitate mai mare de vindecare. sau ec ografia). Este o metod a ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani. Majo ritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cance r. de baza .mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%. dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. ce au un r isc crescut de a face cancer de san. Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala des i cancerul exista. Mamografia poate detecta peste 85 % din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corela t cu examinarea fizica. Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand m amografia arata ca exista anomalii.dpa 50 de ani.prima mamografie. Procedura in sine este .O mamografie este cea mai buna metoda radio logica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce. la femeile ma i tinere de 50 de ani. O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamog rafie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand. O femeie se poate simti stresata.femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de a ni mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani . deoarece continutul i mplantului (gel sau lichid) poate bloca vederea. la fel si tesutul cicatricial c e se formeaza in jurul implantului. Indicatiile screeningului Societatea Amer icana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de s imtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii: . can d tratamentul are cea mai mare rata de succes.femeile cu va rste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic l a fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani .dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna . Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori ma mare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 d e ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara. examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii m inime sau deloc. Oricum. ceea ce face mai dificila detectarea micilor modifica ri ce pot sa apara pe mamografie. acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in va rsta. La toate varstele. se efectueaza intre 35-40 de ani . mamografia trebu ie sa se faca anual.

Pentru a vizualiza st ructura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiec are femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent. exista multiple optiuni terapeutice. Se folosescd 2 proiectii standard: vederea cranioc audala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor c entrale si mediale ale sanului. Cum se efectueaza o mamografie? Mamografia se efec tueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf. si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai se nsibili. incluzand chirurgia.relativ simpla. M amografia nu este dureroasa. Majoritatea modi ficarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutin a. fiind folosite ca s creening pentru a detecta cancerul incipient. procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru f emeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. nu sunt necesare alte teste. nu au o acuratete de 100%. Daca mamografia este normala. inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. radioterapia. Desi mamografiile. produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua. Daca se descopera cancer la nivelul sanulu i. Procesarea si developarea filmul ui sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate. Uneori medic ul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului. si chimioterapia. trata mentul hormonal. care nu este un inlocuitor pentru mamografie. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca r estul afectiunilor sunt date de cancer. sau in functie de cum considera medicul radiolog. si necesita adesea mai mult de 2 expuneri. nesuspectat. La unele femei. dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei. si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani. Rezultate anormale Uneori o feme ie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai bu na evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata gla nda. peste 90% dintre acestea sunt curabile. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnost ica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau pr in examen clinic. si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. (excluzand tesuturile mamare ce se extind la niv elul axilei). la fel ca majo ritatea analizelor medicale. Postul nu este necesar in ziua testarii. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan da r numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat. cola. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime. controlul regulat cu aju torul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi canc erul de san precoce. Aceste expuneri arata clar structura sanului. daca sunt detectate precoce si tratate prompt. Din acest . iar pentru a obtine o exp unere optima este necesara comprimarea sanului.

pe masura ce femeia inainteaza in varsta. De fapt. va descoperi ca ii este mai confortabil sa fac a o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie. Fazele ciclului menstr ual nu afecteaza calitatea imaginii.motiv. In plus. Dieta individualizata reprezinta sin gurul mod de a se adapta preferintelor culinare. Intai. si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de a numiti nutrienti printr-o dieta radicala nu este scazut. Procesul de slabire este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara. Lipsa de exercitii fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit. cand sensibilitatea sanilor in cepe sa se diminueze. daca alapteaza la san. medi cul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. o femeie ar trebui sa incerce sa slabea sca cu ajutorul unei diete echilibrate. anumitor produse. Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mam ografia. Consultarea unui nutritionist este cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizat a. Cam 0. Initial. chiar daca este vorba numai de plimbare. ule iuri. Daca o femeie are inca ciclu menstrual. Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru f iecare femeie pentru a maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. femeia respectiva are nevoie de ajutor special izat. Nutritionistul . chiar daca acestea au fost facute in alte c entre medicale. Exercitiul fizic zilnic este obligatoriu . pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei . cum ar fi p antaloni si bluza. evitati aplicarea de cosmetice. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor ce predispun la pr obleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere).5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. dar sunt de obicei urmate de cres terea rapida a greutatii. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei. Pierderea ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii fizice. Aceste schimbari modifica clari tatea unei mamografii. femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului prin diete potential per iculoase sau sever restrictive. aceasta insemnand ca timp de un an femeia a aso ciat exercitiile fizice cu dieta. Da-i medicului radiolog toate mamogr afiile anterioare pentru comparatie. Daca efortur ile de a slabi sunt fara succes. unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamogr afiei. In orele de dinaintea efectuarii testului. se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile. oricum este de preferat sa efectuati o mamo grafie atunci cand sanii nu sunt durerosi. si tesutul mamar devine mai gras. Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii. Densita tea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii cor porale vor produce initial scaderea greutatii. crème si in special talc sau deodorant. si a modului dezordonat de hrana. Aceast a se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice ajuta l a mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei. Femeia ar t rebui sa-si aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta decat alta. facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile i n varsta. toti nutr itionistii considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia dorest e sa-si mentina greutatea dupa ce slabeste. femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi excesul ponderal. Este de preferat sa purtati haine din 2 piese. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala.

Nu conteaza cat de stearsa este acea linie: indiferent daca este pronuntata sau stearsa inseamn a un rezultat pozitiv. testul nu este bun. Majoritatea testelor se fac in acelasi fel.va analiza problemele cheie. se folose sc in intimitate si sunt usor de folosit. sau picurarea catorva picaturi de urina in tr-o fanta a testului. Daca nu apare indi catorul de control. Folosirea primei urine de dimineata poate ajuta la creste rea acuratetei testului (concentratia de hormon este mai ridicata in urina de di mineata . Un test din sange cantitativ (sau test Beta HCG) determina exact cantitatea de HCG din sange. Daca testul de sar cina facut acasa este pozitiv. asteptarile trebuie sa fie realist e. in timp ce femeia urmeaza indicat iile nutritionistului. majoritatea femeilor folosesc un test de sarcina ce se utilizeaza acasa pentru a afla daca sunt insarcinate. ce o determina pe ea sa manance. Dupa ce timpul a trecut. cum ar fi preferintele culinare. Majoritatea testelor au si un “indicatori de control” in fereastra rezultatului. Este necesara introdu cerea testului intr-o proba de urina. Deci poate gasi si cantitati infime de HCG. Acasa se poate face t estul care foloseste urina. rezultatul este pozitiv si femeia este insarcinata. In functie de marca testului f olosit. timpul de asteptare difera. cine prepara hrana.5-1kg pe saptamina) se vor mentine. In plus. Femeile nu ar trebui sa se bazeze pe rez ultatele unui test . Consultul medical precoce in s arcina face ca atat mama cat si copilul sa se mentina sanatosi. Medicul poate folosi un test mai senzitiv si o examinare pelviana pentru a preciza cu exactitate prezenta sarcinii. trebuie sa examinez e “fereastra rezultatului”. Apoi femeia trebuie sa astepte cateva minute. Testul din sange poate indic a prezenta HCG mai precoce decat testele de urina.acumulata pe parcursul noptii. Acestea pot spune daca femeia este insarcinata la 6-8 zile de la ovulatie (eliberarea ovulului din ovar). Aceste teste sunt ieftine. decat in urina eliminata in timpul zile i). Unul masoara nivelul de hormon HCG in sange . Toti suntem oameni. Pretul variaza in functie de marca si de numarul de teste dintr-o cutie. ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea ponderala. Testele ce folosesc urina pot determin a daca femeia este insarcinata la 2 saptamani de la ovulatie. Testele din sange calitative determina doar daca hormonul de sar cina este prezent in sange sau nu. Totul despre testele de sarcina Care este diferenta intre testele la care se foloseste urina si cele la care se foloseste sangele? Care dintre ele este mai bun? Exista doua tipuri de teste uti lizate pentru diagnosticul sarcinii. acestea s e gasesc in farmacii. Lin ia sau simbolul de control arata daca testul este bun sau nu. Daca apare o linie sau un simbol (in plus fata de linia de control). In final. dar o pier dere rationala in greutate (0. Pentru testul din sange este nevoie de un consult me dical. Medicii folosesc doua tipuri de teste pentru a diagnostica sarcina. Pierderea rapida a greutatii nu se va mentine. Exista mai multe tipuri de teste de sarcina care se pot face acasa. celalalt verifica daca in urina se gaseste acest hormon. Deci ofera un raspuns afirmativ sau negativ. Un test de sange HCG calitativ este la fel de exact ca si unul realizat din urin a. Si. Astazi. se recomanda programarea cat mai curand la un con trol medical. Acest lucru il face sa fi e foarte exact. amintiti-v a ca cel mai important lucru pentru mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezi nta continuarea exercitiilor fizice. si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o dieta indivbidualizata.

can d se foloseste: cantitatea de hormoni de sarcina creste cu timpul. Multe teste de sarcina afirma ca sun t 99% eficiente in depistarea sarcinii din prima zi de intarziere a ciclului. eficienta testului este mult mai mare. . nu la toate. daca testul este folosit foarte devreme va fi greu de identificat hormonul in urina. Acuratetea rezultatului unui test de s arcina depinde de mai multi factori: . Majoritatea te stelor confirma sarcina la o saptamana de intarziere a ciclului sau la cel putin 7-10 zile dupa contactul sexual fecundant. acesta va fi mai sigur. testele de sarcina vor da rezultate corecte din prima zi de intarziere a ciclului doar la unele femei. . unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a . In plus. oul se implanteaza mult mai tarziu. Da r studiile arata ca nu pot determina sarcina atat de devreme. Aceste teste pot fi destul de sigure. deci. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. Dar studiile arata ca la aproximativ 10% dintre femei. Dar studiile arata ca majoritatea acestor teste nu pot detecta sarcina ata t de precoce.Durata de la fertilizarea ovulului pana l a implantarea acestuia in uter dupa ovulatie. secundara unui aport lichidian crescut poate da un rezultat sl ab al testului.Momentul utilizarii. astfel. este mai greu de de tectat HCG-ul. Multe teste de sarcina afirma ca sunt 99% sigure in depistarea sarcinii la o zi de intarziere a ciclului menst rual. Cantitatea de hormon de sarcina creste in timp. ca e interpretat gresit. care poate fi interpretat eronat ca si negativ . Testele de sarcina identifica horm onul gonadotropina corionica umana. Cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o feme ie la alta. Toate testele de sarcina comercializate au instructiuni scrise.c ine le poate folosi: cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o fem eie la alta. Deci. Folosirea testului la o saptamana de la intarzierea ciclului menstrual si utilizarea urinei de dimineata.marca testului: unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Un reper mai precis ar fi momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa ce l putin 7-10 zile de la contactul sexual.densitatea urinii: o urina diluata. Majoritatea marcilor spun ca testul ar trebui repet at la cateva zile. Dar exista mai multi factori care trebuie luati in considerare: . . Deci . Si atunci cand o fac. In majoritatea cazurilor acest lucru se intam pla la 6 zile de la fertilizare. Daca pacienta are ne voie sa stie rezultatul mai devreme. unele teste sunt mai bune in identificarea mai precoce a HCG-ului. Deci. folosirea primei urine de dimineata poate creste acuratetea testului. care se produce doar cand ovulul fertilizat se implanteaza in peretele uterin. indiferent de rezultat. Astfel. rezultatul este atat de slab. daca te stul este facut imediat dupa intarzierea ciclului menstrual. Un rezultat negativ (mai ales daca te stul a fost facut imediat dupa intarzierea ciclului) nu inseamna intotdeauna ca femeia nu este insarcinata. E bine sa fi e utilizate conform instructiunilor de pe prospect si sa se verifice data expira rii. .Persoana care il utilizeaza.Modul de utilizare. daca se asteapta o saptamana de intarziere a ciclului (sau 7-10 z ile dupa contactul sexual fecundant) inainte de test. pot creste acuratetea rezultatului. . La o saptamana de in tarziere a ciclului.care nu functioneaza corect. Sau daca o detecte aza. dupa prima zi de intarziere a ciclul ui. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a ciclului. . poate solicita medicului un test mai sensib il. rezultatele sunt foarte vagi.cum se foloseste un test: e bine sa fie urmate instructiunile de pe ambalaj si sa se verifice data expirarii. De fapt testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zi le de la contactul sexual fecundant.

Dar studiile arata ca sunt si embrioni care se implanteaza m ai tarziu la unele femei.Uneori medicamentele care contin HCG sunt folosite pentru tratar ea infertilitatii (imposibilitatea de a ramane insarcinata). Dar un studiu recent arata ca majoritatea testelor realizate acasa n u dau rezultate corecte atat de precoce in sarcina. Un alt reper pentru efectuarea tes tului este momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zile d e la contactul sexual. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. Daca si al doilea test este negativ. e bine sa fie repetat peste cateva zile sau o sapt amana. Despre multe teste de sarcina.000/mmc). Daca testul este negativ. Da. Dar femeile care sunt i nsarcinate nu ar trebui sa foloseasca astfel de substante. probleme ale sarcinii pot afecta cantitatea de hormon de sarcina din uri na. eliberate cu sau fara reteta. Majoritatea instructiunilor care insotesc testele de sarcina sugereaza femeii sa repete testul in cateva zile sa u saptamani. Uneori se obtine un rezultat fals negativ (testul spune ca nu exista sarcina. Trombocitoza .Marca testului. nu ar trebui sa afecteze rezultatele unui test de sarcina. Deci.de cauza necunoscuta . Un test f als pozitiv inseamna ca testul arata prezenta unei sarcini la o femeie care nu e ste insarcinata. Fiecare femeie ovuleaza in diferite momente ale ciclului menstrual.ciclului. se recomanda un consult medical de urgenta. producatorii afirma ca pot arata cu precizie daca este prezenta sarcina inca din prima zi a intarzierii ciclului menstrual. sau mai bine spus – un test de sarcina negativ in prima zi de intarziere a menstrei nu inseamna neaparat ca nu sunteti insarcinata. Acest lucru se intampla de obicei la 6 z ile dupa conceptie. Unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. gonadotropina corionica umana (HCG). dar exista alte semne de sarcina.450. incluzand pilule contraceptive si antibiotice. Cantitatea de hormoni de sarcina creste mult cu fiecar e zi de sarcina. Cauze principale: Trombocitoza esentiala . poate fi numit si ho rmon de sarcina. Deci acuratetea rezultatelor testului de sarcina difera de la femeie la femeie. Exista si alte lucruri care pot afecta acuratetea.000 . . Efectuarea testului la o saptamana de intarziere a ciclulu i menstrual poate creste acuratetea testului. Majoritatea medicamentelor. Testele de sarcina de tecteaza un hormon special din urina sau sange care este prezent doar in caz de sarcina. daca nu se utilizeaza urina de dimineat a sau daca urina e foarte diluata (dupa un consum exagerat de lichide). Acest hormon.cresterea trombocitelor Trombocitoza inseamna cresterea trombocitelor peste valoarea normala a laborator ului de analize (de obicei peste 400. desi ea este prezenta) cand ac esta este facut prea devreme in sarcina. Acest hormon de sarcina este sintetizat de organism atunci cand oul fertilizat se implanteaza in uter. Alcoolul si droguri le ilegale nu afecteaza rezultatele testului de sarcina. In alte cazuri. Doar medicamentele care contin hor mon de sarcina HCG pot determina rezultate fals pozitive ale testului. unele teste sunt mai bu ne in identificarea mai precoce a HCG-ului.

Anemii hemolitice .Infectii cronice inclusiv tuberculoza.Reactii la medicamente: fier.Granulomatoza Wegener . mielofibroza Trombocitoza reactiva. ficat . cefa losporine. amoxicilina.Osteomielita . Cresterea trombocitelor poate sa nu dea nici un simptome. adrenalina. Accident e vasculare cerebrale tranzitorii. Sangerari in special in tubul digestiv 7.Infl amatii de orice natura . infectii pulmonare . Prurit (mancarime de piele) 3. secundara din: .Hemoragii . miconazol.Alte vasculite . Cefal ee (durere de cap) 2.Hiposplenism (functionare redusa a s plinei) . generate in sepcial de aparitia d e cheaguri de sange in diferite zone. Tromboze ale unor vene sau artere in diferite zone (plaman.Inflamat ii acute Simptomele trombocitozei: Trombocitele sunt celule ale sangelui care au rol important in oprirea sangerarii si coagularea sangelui. Stare subfebrila 4.Intoxicatia alcoolica .Infectii acute . Cele mai frecvente simptome sunt: 1. form area unui dop (tromb) din trombocite care astupa vasul si formarea unui cheag de sange prin coagularea acestuia.Operatii chirur gicale . sangerarea se produce prin trei mecanisme: contractia vasului respectiv.Cancere . meningite.Lipsa de fier T rombocitoze de scurta durata pot da si urmatoarele situatii: .Splenectomie (scoaterea splinei) .Reumatisme inflamatorii . vincristina . Microra ni ale degetelor 5.Trombocitoza din boli de sange (boli mieloproliferative): leucemie mieloida cron ica. cirpofloxacina. In cazul unei ranir i.Fracturi .Pierderi bruste s a sange . manifestate prin: Tulburari de constienta: . splina. inima.Boli inflam atorii intestinale .Sarc oidoza .etc) 6.Poliarterita nodoasa . policitemia vera.Boli de colagen . sau pate sa dea numeroase simptome.Efortul fizic mare . peniciline.

va rog sa-mi spuneti ce tr ebuie sa fac in continuare pt a depista cauza? . . propafenona. vitamina A.Unele medicamente: dextran. . Fibrinogenul scazut (ca in ciroza hepatic a). anticonceptionale. zolpidem. misoprostol. hidralazina. Ce se intampla daca valoarea vsh e mai mica? Sunt mentionate mai sus cauzele pentru care VSH poate fi mai mica 2. sulfasalzina. isotretinoin. hidroxiclorochina.La barbati VSH = Varsta/2 . . tamoxifen.Anemia. VSH-ul este la FEL LA BARBATI SI FEMEI? VSH -ul normal este usor diferit intre sexe. dexametazona. Gamaglobuline scazute.Colesterolul sanguin crescut.(Varsta+10)/2 3. corticotropina. Cresterea numarului de leucocite.Medicamente care scad VSH: cortizonul.Varsta inaintata. . fara ca acest lucru sa insemne existenta une i boli: .trimetoprim.Dezorientare Tulburari de vorbire Transpiratii Ameteli Migrena Pierderi de const ienta de scurta durata Tulburari de vedere (vede scantei) De diagnosticul si tra tamentul trombocitozei se ocupa medicii hematologi. alte antiinflama torii nesteroidiene. ofloxacin. . metotrexat. metisergid. cefalotina.Sarcina . metildopa (Aldomet). indometacin. el se poate calcula dupa urmatoarea for mula: . etretinat.Premenstrual. . La analizele facute recent vsh a rezultat 28mm/h . fluvastatin. 1.Obezitatea. Macrocit oza.La femei VSH . procainamida. sulfametoxazol. procainamida. miofilinul. raspunsuri Exista factori care pot creste VSH. intrebari.creste progresiv din luna a patra pana la o saptamana dupa nastere. lo mefloxacin. sarurile de aur. ciclofosfamida. Exista si situatii in care VSH poate sa scada anormal . VSH crescut: cauze. quini na. ciclosporina A. penicilamina. Poliglobulia. chinina.

este gasita crescuta. rec tocolita). . sinuzitele. VSH = viteza de sedimentare a hematiilor. nu se pot discuta teoretic.Boli de colagen (sclerodermie. cele mai simple sunt anexitele. ea poate semnifica pr ezenta a numeroase boli. faringiene.Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn. abcese.Reumatisme in flamatorii (poliartrita reumatoida. etc). pulmonare. o cistita.Po limialgie reumatica.) . medicii nu dau mare importanta acestei modificari. foarte multe cazuri de crestere a VS H. ma ingrijoreaza acest lucru dar doctorii dau din umeri nu-si explica de ce e a sa mare poate ma ajutati cu un sfat o indrumare ceva? Nu cred ca “doctorii dau din umeri” din rautate. Boli inflamatorii de orice fel. auriculare. boala mixta de tesut conjunctiv. probabil in acest stadiu al analizelor nu stiu inca cauza cre sterii VSH.semnifica o situatie serioasa. 6. Cancer cu orice localizare. etc. colecistita .LES-. Daca nu ai nici un simptome. ce semnifica acest lucru? Sunt foarte numeroase cauzele de crester e a VSH. . anexista. Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt: Infectii cu orice localizare . este o analiza curenta. dermatomiozita. Am 34 de ani si am vsh-ul peste 100 sunt inter nat in spital si inca nu au gasit cauza. septicemii. spondilita anchilozanta. etc. care poate fi? De obicei VSH-ul mare cu meste al dvs. tuberculoza. dar DOAR din faptul ca aveti VSH -ul mare nu se poate suspiciona o cauza.Vasculite sistemice. orice mica modificare a starii de sanatate (carie infectata. repeta analiza peste 14 zile. endocardita. pulmona re. peritonita.urinare. de ntare.Ar trebui sa ai VSH 19 mm. genitale. Destul de frecvent. fapt care ingrijoreaza bolnavii in mod deosebit. 5. digestive. Am VSH-ul 36. daca nu este prea mare. reumatism articular acut. Daca cititi mai sus sunt multe. Am vsh-ul de 72 . infectiile urinare. vedeti lista de cauze de mai sus. Desi este o analiza simpla si ieftina. lupus eritematos sis temic . de obicei destul de serioase. . poate da usoara crestere a VSH. 4. cu atat mai mult cu cat aparent. . etc. doar pe baza unei cifre. apendicita. Boli de sange . artrita juvenila. inf ectie urinara fara simptome.

mielom multiplu.leucemii. limfoame. Glomerulonefrite. Autorul cartii: bizman . Aceasta carte se distribuie GRATUIT. Nu poate fi vanduta sau reprodusa in nici un fel decat cu acordul autorului. tromboflebite. Infarct miocardic. Salvati-o pe calculator si trimiteti-o pe m ail la toti prietenii. leucemii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->