Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale CUPRINS: 1. 2. 3. 4.

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor me dicale Amniocenteza - Metoda invaziva de diagnostic Analiza biochimica a sangelu i Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii gl andelor suprarenale, frotiu citohormonal) 5. Analiza mineralelor sau ionograma ( sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 6. Analiza san gelui din materiile fecale 7. Analiza sucului gastric si analiza bilei 8. Analiz a urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) 9. Analize biochimice - analiza bilirubi nei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoprote ine) 10. Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fo sfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin ki naza) 11. Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, pr oteinograma, probe hepatice, fibrinogen) 12. Analize biochimice (analiza zaharul ui din sange - glicemia si din urina glicozuria) 13. Analize biochimice ale sang elui - modificari ale transaminazelor hepatice 14. Analize hematologice (hematoc rit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.) 15 . Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale ) 16. Analize medicale premergatoare sarcinii 17. Analize microbiologice (hemocu ltura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, u rechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii) 18. Analize parazitologice si virusologice 19. Analize recomandate in diferite afectiuni

20. Antibiograma si autovaccinul 21. Aplicatia ecografiei in obstetrica 22. Artr oscopia - investigatie invaziva 23. Artroscopia 24. Bilirubina 25. Biochimia org anismului 26. Biopsia aspirativa cu ac fin 27. Biopsia sanului 28. Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii 29. Bronhoscopia 30. Cancerul de col uterin - posibilitati de diagnostic precoce 31. Care sunt analizele pentru ficat ? 32. Colonoscopia virtuala 33. Colonoscopia 34. Colposcopia si biopsia cervical a - informatii generale 35. Colposcopia si biopsia cervicala 36. Cordocenteza Metoda invaziva de diagnostic 37. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange 38. D eterminarea cariotipului 39. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea femi nina 40. Ecografia fetala 41. Electrocardiograma 42. Endoscopia digestiva superi oara 43. Examinari ale tractului digestiv superior 44. Exudatul faringian 45. Fe toscopia - Metoda invaziva de diagnostic 46. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) Screeningul purtatorilor de anomalii genetice 47. Hepatita cronica cu virus B cum se pune diagnosticul? 48. Histerosalpingograma 49. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) 50. Indicatii pentru efectuarea cariotipului 51. Invest igatii recomandate femeilor peste 40 de ani 52. Laparoscopia in obstetrica-ginec ologie 53. Laparoscopia 54. Metode imagistice 55. Mic dictionar de analize medic ale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.) 56. Papilom a virus uman (HPV) - testare 57. Prescurtari si termeni folositi de catre labora torul de analize medicale 58. Proteina C Reactiva (PCR) 59. Punctia trofoblastic a - Metoda invaziva de diagnostic 60. Recoltarea produselor biologice pentru ana lize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) 61. Sin dromul TORCH 62. Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate

63. Testarea genetica pentru coreea Huntington 64. Teste alergologice 65. Teste auditive (audiometria) 66. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat 67. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale 68. Teste p entru probleme de erectie 69. Testele genetice intra in practica medicala 70. Te stul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate 71. Testul Babes Papanicolau patologic 72. Testul de paternitate 73. Testul de supresie la dexametazona 74. Testul pentru Helicobacter pylori 75. Tomografia computerizata 76. Totul despre mamografie 77. Totul despre testele de sarcina 78. Trombocitoza - cresterea trom bocitelor 79. VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor m edicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte d intr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata s i care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori in sange Valori normale in grame si submultiplii 0.020-0.050 g/l Acidul uric 2.0-5.0 mg/100 ml Amoniacul 0.1-0.3 mg/l Bilirubina 0.008-0.010 g/l indirecta 0.8-1 mg/100 ml 0-0.0025 g/l Bilirubina directa 0-0.2 5 mg/100 ml 0.008-0.0125g/l Bilirubina totala 0.8-1.25mg/100 ml 0.090-0.110g/l C alciul 9-11mg/100 ml 3.34-3.95g/l Clorul 334-395mg/100 ml Colesterolul 1.2-2.6g/ l Substanta analizata Factorul de multiplicare mg/1X5.95 mg/100mlX59.5 mg/1X58.5 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/100mlX17 mg/1X0.025 g/1X28.2 mg/100mlX0.282 g/ 1X2.58 Valori normale in moli si submultiplii 119-297 ľ mol/l 5.85-17.55 ľ mol/l 13. 6-17.1 ľ mol/l 0-4.30 ľ mol/l 13.68-21.30 ľ mol/l 2.25-2.75 mmol/l 94-111 mmol/l 3.1-6 .7 mmol/l

Creatinina Fierul Fosforul Glucoza Hemoglobina Magneziul Potasiul Sodiul Triglic eridele Ureea Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mande lic Calciul Clorul Creatinina 17-cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiu l Ureea 120-260mg/100 ml 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100 ml 0.5-1.8g/l 50-180mg/100 ml 0.0 30-0.045g/l 3.0-4.5mg/100 ml 0.65-1.10g/l 65-110mg/100 ml 12-16gg/100 ml 0.020-0 .040g/l 2-4mg/100 ml 0.160-0.200g/l 16-20mg/100 ml 3.1-3.5g/l 310-350mg/100 ml 0 .5-1.5g/l 50-150mg/100 ml 0.2-0.5g/l 20-50mg/100 ml mg/100mlX0.258 mg/1X8.85 mg/100mlX88.5 mg/1X17.9 ľg/100mlX0.179 mg/1X0.032 mg/100m lX00.32 g/1X5.56 mg/100mlX0.055 g/1X0.621 mg/1X0.041 mg/100mlX0.41 g/1X25.6 mg/1 00mlX0.256 g/1X43.5 mg/100mlX0.435 g/1X1.14 mg/100mlX0.0114 mg/1X16.6 mg/100mlX0 .116 44-106 ľ mol/l 9-32 ľ mol/l 0.96-1.44 mmol/l 3.6-6.0 mmol/l 7.45-9.93 mmol/l 0.82-1. 64mmol/l 4.5-5.1mmol/l 135-152mmol/l 0.57-1.71mmol/l 3.30-8.30mmol/l Valori normale in Factorul de grame / 24 ore multiplicare 0.30-0.80 g/24 h g/24 hX5.95 1.7-7.4 mg/24 h 0.10-0.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h 0.5-1 .5 g/24 h 0.06-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h mg/24 hX5.04 mg/24 hX0.025 g/24 hX28.2 g/24 hX8.85 mg/24 hX3.47 g/24 hX32 g/24 hX0.041 g/24 hX25.6 g/24 hX43.5 g/24 hX16.6 Valori normale in mol/24 ore 1.8-4.8 mmol/24 h 8.6-37.3 ľ mol/24 h 2.5-7.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.85-17.7 ľ mol/24 h 20-70 ľ mol/24 h 16-48 mmol/24 h 2.5-7.4 m mol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la fac torul de multiplicare. Substanta Valori normale

la femei = 7090% sau 11-15 g la 100 ml sange .550-750 ml/100 ml Trigliceride .55 ľmol/24 h .3-13 UK alacaline .8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l .analizata .5-4.la barbati = 40-48% .150 000-300 000/mm cubi Fibrinogen .femei 6-15 mg/24 h .2-16 UI .4 mg/24 h Hematocrit .200-450 mg/100 ml Lipoproteine .in sange = 8-32UW/1 ml ser .120-240 U/l ./ml (unitati Sibley) pe ml ser Aldolaze .10-40 UK Transaminaze .in urina = 16-64 UW/m l urina .0.barbati = 4.barbati = 10-20 mg/24 h Corticosteroizi .AVM – urina = 1.S.150-250 mg/100 ml .4 UK .copii = 2-4 mg/24 h .1.in sange = 32 ľmol/l .2-5.femei =3.7-7.la adulti = 4-6 U.2-10 U/ml .la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub Globule albe .150-450 unitat i Wrobleski LDH .9-2.05-0.7-4.copii (1-5 ani)= 4.6 milioane pe 1 mm cub Globule rosii .200 -400 mg la 100 ml sange Lipide totale .414 UI .8 milioane pe 1 mm cub .la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange Hemoglobina .la femei = 36-42% .la copii 2-15 ani = 36-39% .55 UB Fosfataze .in urina = 10-100 ľg/24 h Catecolamine = 0.230-2700 UI/l ser Amilaza .5 Mui/ML SER .la copii (1-6 an i) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite .1 UB Fosfataze acide .50-150m g/100 ml Acizi grasi .13-45 UI .230-2700 UI/l ser .la copii = 9 UI/ml ser .9 milioane pe 1 mm cub .

Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cu plu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pent ru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in t recut (IgG pozitiv).6 – 37. Dan Tutunaru . Tehnica : . nu? D aca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni. CMV.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogen i enumerati mai sus Autor: dr.infertilitate.medic primar obstetrica ginecologi e www.3 ľmol/24 h . ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti.Amniocent eza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni f ara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului. Budapesta sau in Germania pentru a face aceste anali ze. Asta inseamna ca mama a contactat rece nt boala si acest lucru. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat.Seroconversie a t itrurilor IgM catre IgG . rubeola.Lichidul amnioti c este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma.Lipaza = 8. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa ca latoreasca pana la Belgrad.O alta meto da este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezen ta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . cu siguranta ca da. cel putin din punct de vedere teoretic. poate conduce l a afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. . si i se comunica la un moment dat ca ma ma a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasc a un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. eventual a cheltuit cateva mi i de euro pentru o fertilizare in vitro. Din fericire e xista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice spe ciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu. listeria .6 – 37. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica e xistenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii.20-140 UI Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul.Folosir ea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. listeria sau toxoplasma. rubeol a. rubeola. etc.3 ľmol/24 h = 8.ro . . HSV.Titruri IgM mari cu absenta anticorpi lor clasa IgG pentru CMV. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afect at daca mama are imunitate. toxoplasma.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . adica de faza acuta. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta a nticorpi de tip IgM.

insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat var sta sarcinii este mai mica. translocatii.Man evra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravi dei (acesta ar compromite analiza genetica. deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultate le indica anomalii cromozomiale.) Indicatii: . inversiuni. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar l a noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. Tehnica: . cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sa u sa intrerupa sarcina. aponevroza.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consis tenta. . care sunt beneficiile si riscurile). etc. Do ctorul sta in stanga pacientei.Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peret elui abdominal. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc cres cut de trisomie 21. .Pacienta este asezata pe un pat.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se e xecuta transabdominal) cu betadina sau alcool iodat. Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm. . libera de parti fetale.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele d e lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic : AFP. .Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. dar pot fi folosite si ace mai groase. deletii. in decubit.Studii citogenetice in cazul cand rezultat ele la triplul test.).Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica.Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica s e extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarciii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). vizualizand in perm anenta varful acului. care trebuie sa analizeze numai tesu t fetal). ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. . . sindromul DiGeorge. . sindromul cromozomului X fragil. .Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si inc lud fibroza chistica. . . .Se pun campuri sterile ca re sa izoleze zona unde se va executa procedura. n umarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). bilirubina.Prin aceasta procedura ( cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. etc. si care sa fie departe de locul de insertie a pla centei. . instrumente s terile. . cromozomi marker. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdomi nal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument.Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. etc.Pacienta este informata in amanu ntime despre procedura (in ce consta.8 mm. avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. muschi. manusi sterile. trisomie 18. unde celulele contin ute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. Acul are o grosime in ge neral de 0. Nu pot fi decelate mutatiile genetice.Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulel or fetale existente in acest lichid. .

Br adicardie fetala (tranzitorie). . Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteri ilor. dupa procedura. . Complicatii: . .Izoimunizare Rh. evaluarea maturitatii pulmonare fetale. Simpl ist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si ex tragerea de lichid amniotic. . etc. . cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic. de o bicei se rezolva in 2-3 zile. Dificultati in interpretarea citogenetica: .Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotic e separate).Lezarea f atului. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil s a nu fie necesara o interventie.Mozaicism .Daca se incearca amniocenteza inain te de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gr avidele cu frotiuri sau culturi pozitive.Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. iar acest lucru este posibil doa r in aproximativ 50% din cazuri. studiul m icrobiologic al lichidului amniotic. carmin indigo in sacul punctionat pr imul apoi se punctioneaza celalalt sac. cea c orionica si cea amniotica.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozit ive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatel e sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi l uata numai pe baza amniocentezei. Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza c olorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). care trebuie aspirat ulterior. . Se injecteaza. La cerere.Scurgere de lichid amniotic 1-2%. Motivele pentru care se executa aceasta procedura s unt multiple.Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. . . evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. c u sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. Varsta materna inaintata . procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a s e verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni re zidenti in vagin. Siguranta: .Avort spontan. Avorturi spontane recu rente. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foar te putin lichid.5% si 5%.Amniotita 1% (infectie). datele raportate variind intre 0.

proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala. denumita sur factant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). oxigen versus bioxid de car bon. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapu n si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. denumite alveole pulmonare. Mixtura uleioasa. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. vehicularea aces tui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plam an fetal matur. Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune su perficiala. permitand ca procesul de ins pir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). O alta metoda relativ noua est e folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albu mina din lichidul amniotic necentrifugat. Si d e aici putem sa-l studiem noi. alveola/aer. Aceste alveo le au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare san guine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. de invingere a rezistentei balonului colabat. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere an atomic? Vom vedea imediat. folosind lumina fluorescenta depolariz ata. plamanul este matur. Interpre tare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmo nara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din L ecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conduct e” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. Vom observa c a balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opu s al tevii este astupat. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Copilul ar fi f ortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alve olele cu aer. momentul ales fiind ac ela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare.Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Raportul L/S este diferit in functie de varsta ge stationala. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. Ca si in cazul arb orelui. fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata des cisa cu una noua. Limitare: . A nalogia sper ca e clara. iar i ntre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii su perficiale. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Odata cu “ie sirea la aer”. Daca raportul est e peste 55mg/g. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. In acelasi timp concentratia sfingomielinei ati nge un platou si apoi incepe sa scada. Exista o crestere lenta a lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi con centratia acesteia creste brusc. Determinarea acestui raport poa te fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM.

Deoarece in cursul procedurii se poate produc e hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh.Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM).Moarte fetala in antecedente datorata incomp atibilitatii Rh.Hemoglobina este elib erata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. Tehnica: .Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de ? OD 450 (delta optical density 450) sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) . .Lichidul p relevat. . Interpretare: .Titruri de anticorpi ma ri (peste 1/16).Momentul executarii procedurii de pinde de titrul anticorpilor.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza gen etica.Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.O a doua cale e reprezentata de r inichi. . . .Esantionul se centrif ugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impr egnare a lichidului amniotic cu bilirubina. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (d eci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). Indicatii: . Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea s everitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. proprietatile sale chimice sunt alterate in consecint a se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. .Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic.Se tinteste o zona in ca re sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului. de dopplerul ACM si de antecedente. ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. In consecinta maturitatea pulmo nara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolul ui in lichidul amniotic. .Bilirub ina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei. .In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate. . .Prima amnioc enteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanu l fetal de unde ajunge in lichidul amniotic.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatib ilitati Rh. .Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lich idul amniotic. . . se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a p reveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala. . . . Alegerea momentului: . asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. in general 10ml.Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina.

Curba Liley are trei zone care pot sa de a masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi ca m 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale. con tractia muschilor si activitatea creierului. Indicatii Ana liza biochimica a sangelui este indicata in analize de rutina. Analiza hormonilor (hormonul de sarcina. Analiza biochimica a sangelui Generalitati Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilo r glicemiei. Analiza bichimica m asoara: Sodiu Potasiu Calciu Cloruri Dioxidul de carbon Glucoza Ureea in sange ( BUN) Creatinina. Electrolitii mentin balanta hidrica a organismului si mentin functiile normale ale organismului. Glicemia repre zinta cantitatea de glucoza din sange – glucoza este un tip de zahar ce asigura en ergia celulelor organismului.la care sunt supuse hematiile fetale. In unele cazuri este nece sar ca inainte cu 10 sau 12 ore sa se intrerupa alimentatia. ca de exemplu ritmul cardiac. frotiu citohormonal) Generalitati . de saruri minerale si filtreaza produs ele toxice sau alte substante ce trebuiesc eliminate din organism. hormonii glan delor suprarenale. Rinichii regleaza balanta hidrica ( regleaza cantitatea de apa din organism). Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Zona II – afectare moderat a. Mod de efectuare Aceasta analiza se face prin recoltarea de sange dintr-o vena a bratului. . hormonii glandei tiroide. in urmarirea efec telor unor tratamente (de exemplu diureticele date pentru afectiunile cardiace) sau pentru a diagnostica anumite afectiuni.

dupa cum este nevoie. analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absen ta ciclului menstrual) se datoreaza unei sarcini sau unei boli endocrine. Reactia este pozitiva chiar dupa 2-3 saptamani de la instalarea sarcinii. Din contra. pancreasul iar altele sunt per eche: glande paratiroide. cresterea batailor inimii si temperaturii (piele fierbinte). ci numai in cazul unei sarcini anormale. s-au introdus teste imunologice de analiza. Mai no u. care asigura cresterea. tiroxina.In organism exista doua tipuri de glande. care se insoteste de semne op use: rarirea batailor inimii. piele umeda si rece. in locul broastelor. acesta este secretat in cantitate foa rte mare. fata umfl ata (edeme) dand aspect de falsa obezitate. adaptarea la mediu etc. Cantitatea optima de iod din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma. tiroida. prin principalul sau hormon. Pe ntru fiecare glanda endocrina exista analize numeroase. Cantacuzino. Acest hormon se elimina prin urina. Bucuresti. de aceea se face numai in spitale sau in labor atoare speciale si numai la indicatia medicului specialist in boli endocrine. ale caror secretii numite hormoni se varsa in sange. are rol in reglarea metaboli smului general al organismului. Se intelege ca iodul din sange creste in h ipertiroidism si scade in hipotiroidism. fie accelerand fie diminuand arderea alimentelor din organism. Ace asta glanda. analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina. in special in sarcina extra uterina. Hormonul de sarcina In timpul sarcinii. cand scade secretia glandei tiroide (hipotiroidism) atunci apare boala numita mixedem. mult mai precise care sunt preparate de catre Institutul I. Hormonii au rolul de a regla buna functionare a tuturor organelor din corp. Valori normale ale hormonilor glandei t iroide: 4-8 micrograme/100 ml sange. glandele care secreta sucuri digestive. aj uta sa puna diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia masuri rapide de tr atament pentru a feri femeia de o hemoragiegrava care i-ar putea pune viata in p ericol. stari nerv oase. suprarenale. genitale (ovarele si testiculele). Hormonii glandei tiroide Glanda tiro ida este situata in partea anterioara a gatului si in mod normal nu se vede. dar in exemplele de mai jos sunt amintite numai cele care se utilizeaza mai frecvent in practica medical a. organe care produc secretii: glande cu secretie externa sau glande exocrine ale caror secretii nu se varsa in sange (g landa lacrimala. Analiz ahormonilor este foarte dificila. Analiza nu es te necesara in sarcina normala care se stabileste de orice medic si chiar de cat re gravida. salivara. In cazul in care glanda tiroida secreta tir oxina in exces se numeste boala Basedow (hipertiroidism) care se manifesta prin slabire. care nu reactioneaza prompt la hormonul de sarcina. De asemenea. . Pentru aprecierea functiei glandei t iroide se cerceteaza iodul din sange. metabolism bazal crescut. Daca urina femii gravide se inject eaza la un broscoi (reactia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar niste modificari care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. Unel e glande endocrine sunt unice: hipofiza. etc. stare de moleseala. perpetuarea speciei. In acest caz.) si glan de cu secretie interna sau endocrine.

In bolile care ataca glanda suprarenala (boala Addison). tiroida acumuleaza mai mult iod. a glandelor suprarenale si sexuale. In mod normal iodul este acaparat de glanda tiroida unde este masurat cu un in registrator special. Acestea se gasesc at at in sange cat si in urina.feme i 6-15 mg/24 h .copii = 2-4 mg/24 h Catecolaminele sunt hormoni secretati tot d e glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la diferite situatii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte. Cresterile sau scaderile fata de procentele normale indica hipert iroidism. Bolnavii carora li se analizeaza ca tecolaminele si AVM din urina.6 – 37 . Persoanele care trebuie sa-si analizeze funct ia glandei tiroide. Cele mai importante substante care fac part e din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. care are valori normale de -10 pana la +10%. Hormonii glandelor suprarenale Aceste glande dupa cum arata si denum irea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de hormoni: cort icosteroizii sicatecolaminele. De obicei se analizeaza cort icosteroizii din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). Cresterea exagerata a concentratiei catecolaminelor din sange produce hipertensiune arter iala.55 umol/24 h AVM: . In organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil ma ndelic (AVM) care se elimina prin urina. Alta metoda de aprecierea a func tiei tiroide este masurarea metabolismului bazal. vor intrerupe tratamenul cu iod cu cel putin 7 zile inainte de analiza. tensiune arteriala) si rinichilor. Valori normale ale corticosteroizilor: . Valori normale ale catecolaminelor: Catecolamine: . Concentratia d e 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari. sa nu foloseasca nici un medicament.Cercetarea functiei glandei tiroide se face si prin injectarea de iod radioactiv .3 umol/24 h Frotiul citohormonal (citovaginal) Este o analiza care arata indirect functionarea glandelor sexuale . Dozarea AVM urinar da indicatii utile d espre concentratia catecolaminelor sanguine. In hipertiroidism.7-7. iar in hipotiroidism acumularea de iod este diminuata. in stresul psihic precum si in bolile care produc hiperfunctia glandei hipofize.barbati = 10-20 mg/24 h . sa nu mana nce fructe si prajituri cu vanilie care ar putea falsifica rezultatele analizelo r. m ineralelor si a glucozei in organism regland deficitul sau excesul acestora. Catecolaminele au un rol important in reglarea activitatii inimii (puls .4 mg/24 h = 8.in urina = 10-100 ug/24 h = 0. efortul fizic.urina = 1.in sange = 32 umol/l . dar de obicei ele se analizeaza in urina. respectiv hipotiroidism. trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-un vas special primit de la laborator. variatiile term ice etc. in bolile glandei hipofize i. Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul. Corticosteroizii iau parte la distributia apei. in insuficenta glandelor sexuale. secretia 17-CS este scazuta.

Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sa u datorita transpiratiei intense mai ales vara. se vor duce toate o data la laboratorul de analize. Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a so diului din organism. Na) Este un mineral absolut necesar omului. potasiu. dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. fie eliminarii lor accentuate din o rganism. Aceste minerale sunt introduse i n organism odata cu apa si alimentele. Analiza mineralelor (ionograma) se face di n sange. Cand scade sodiul din sange. mineralele neputanduse elimina. In mod normal exista un echilibru intre c antitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. Dupa o colo rare speciala a celulelor din secretia vaginala. m agneziu. cu varsta. In unele boli (n efrita. precum si dupa operatii. saliva. fosfor. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. Cantitate a de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de r inichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. hipertensiune arteriala etc.). Perturbarea acestui echil ibru. cu sezonul si cu felul bolii. sudoare. pe lame speciale de sticla. magneziu. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. a glandei hipofizare. plumb. calciu. lamele.potas iu. dupa care. etichetate cu data recoltarii. calciu. adica pe toata perioada ciclului menstrual. in unele boli ale glandelo r endocrine. clor. fosfor. de asemenea organismul in sodiu. Se va r ecolta secretia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului. timp de o lun a. fier. De obicei. lacrimi. progesteron). respec tiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina . Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. insuficienta renala. fie printr-un exces fie printr-un deficit. Abuzul de diuretice saraceste. clor. se acum uleaza excesiv in organism. elimina nd surplusul de fecale sau urina pe alte cai. scade de obicei si din urina. in grame la urina din 24 sau i n miliechivalenti la litru (mEq/l). adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. in grame la litru sange sau urina. materii fecale.feminine. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. Numai in cazul in care functia rin ichiului este tulburata de anumite boli. iod) Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materi e neorganica. boala Addison. de obicei in spitale.) este n ecesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange. Analiza se face in cazuri de tulburari a le ciclului menstrual. dar si in unele policli nici. din urina sau din ambele. Sodiul (Natriul. se observa la microscop daca ca racterele acestor celule indica o functie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare). etc. insterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormo ni feminini (foliculina. Recoltarea secretiei vaginale se face la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala. produce tulburari in functia no rmala a organismului. iod. excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui. de catre cabinetul de ginecologie.

Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. carcei). branza. osteomalacie(inmuierea oaselor) etc. precum si i n rahitism. De regula. Copiii. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. fapt care favorizea za formarea de calculi urinari. gravidele. in lipsa vitaminei D. Fosforul (P) In general. in bolile de rinichi car e nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. icre. cl orul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. Calciul (Ca) Este mine ralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el fo rmeaza oasele si dintii. in bolile glandelor paratiroide. in cresterea si calci fierea oaselor copiilor. paine). osteoporoza (demineralizarea oaselor). crescand concentratia sa in sange. care perturba absorbtia de fosfor din intestin. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este l egat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). in unele boli care a taca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. calciul se elibereaza in cant itati mari din oase. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inain tarii in varsta. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu.din organism. in insuficenta ren ala. in rahitism si in boli ale intestinului cu dia ree cronica. Calciul san guin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. creste calciul din sange. De asemenea. precum si mentinerii integritatii o aselor si dintilor. Ace asta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. Excesul de fosfor i n sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. Cand aceasta glanda secre ta prea mult hormon. in tumori ale oaselor. Vara sub influenta razelor ultra violete. solare. in buna functionare (c ontractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. a inimii si a enzimelor (fermentilor). etc. Consumul de prea multe a limente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favori zand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. rahitism la cop ii. acesta este legat de calciu formand f osfatul de calciu necesar cresterii oaselor. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulel e corpului avand un rol important in coagularea sangelui. concentratia calciulu i sanguin creste. O urina care contine o cantitate prea mare de fo sfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. fosforul are rol in buna functionare a sistemul ui nervos. branza. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. Potasiul sau Kaliul (K) . oua . creier. carne. Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din a limentatie. restul il elimina prin fecale si urina. De asemenea. care se afla situa ta la gat si care secreta un hormon numit parathormon. in vindecarea fracturilor osoase. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitat i foarte mari de calciu (lapte. Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva d e alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D.

8-3. De asemenea.4-4. Scadere a fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. soia.40 normale ale mg/l (90-150 ug sau mg/l (8 0 – 140 ug sau fierului: gamma/100 ml) gamma/100 ml). mai ales la copii mici.Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici ca t si ai inimii.Femei = 0. cioco lata si altele). din tu bul digestiv (hemoroizi).06-0. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar ma i ales in fructe (mere.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui. diabetul. cum sunt enzimele care contribuie la fixa rea oxigenului pe celule. etc. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii s ubnutriti. oua. varsaturile si diare ea. In mod normal.0 4. De ace ea.5 2-3 0.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1.9-5. ficat.5 g/24 ore 4-6 6-8 0. Fierul din organism provine din apa si mai ales din al imentele bogate in fier (carne. operatiile pe stomac si intesti n produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism. splina. ori chiar dupa hemora gii mici si repetate ca sangerari din nas. postul prelungit sunt cauze frecvente de p ierderi ale potasiului din organism. Transpiratia abundenta. morcovi. De asemenea. Bolile digestive.8-1. fierul ia parte la formar ea unor enzime vitale pentru organism.90-1. spanac. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva.30 0.10-0. . Potasiul scade din sange cand se consuma al imente sarace in acest mineral ca: paine alba. Nevoile organismului de fier sunt mici. dulciuri rafinate ori dupa medica mente diuretice sau pe baza de cortizon. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o sl abire in activitatea lor. De aceea. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamen te cu 48 de ore inainte de analiza. de 2 mg/zi. aceasta se aculumeaza in orga nism provocand tulburari ale inimii. pere) si in zarzavaturi.8 – 1. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (in suficienta renala. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. din caile urinare si genitale.3-3. coma diabetica. cand se analizeaza potasiul. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa. asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt su ficiente pentru organism. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu.6 1. boala Addison). Valori . cirese.50 .Barbati = 0.

Ca nd hemoragia este mare si provine din partea superioara a tubului digestiv (stom ac. = Analiza sangelui din materiile fecale In mod normal in materiile fecale ale omului nu se gaseste sange. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din or ganism poate creste pana la doze toxice. Numai in unele boli ale tubului digestiv care produc sangerari (hemoragii) cum sunt ulcerul ga stric. pict ori.5-7. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. = = pana pana normale ale la la 40 125 ug/100 ug/24 plumbului ml ore. scaunul n u pare colorat si in aceasta situatie numai laboratorul poate preciza daca este sange in scaun.Sange . La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide).Urina Iodul Are valori normale cuprinse intre 4-8 ug (gamma) la 100 ml plasma. etc. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalne ste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine i n activitatile musculare. branza. dupa pierderile exagerate prin va rsaturi si diaree sau prin urina. sistem nervos. timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic. compus din lapte. Daca hemoragia provine din partea inferioara a intestinului (hemoroizi) at unci sangele nu este digerat si scaunul apare colorat in rosu. aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina. Va lori .64mmol/l mmol/2 4 h. intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza digerarii sangelui respe ctiv. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. chiar daca este permanenta.Urina Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. dupa medicamente diuretice precum si in alcool ismul cronic. colita. fainoase si cartofi. muschi. In cazurile in ca re hemoragia este mica (hemoragie oculta). Se vor scoate din alimentatie carnea de orice . pentru a putea preveni intoxicatia cu aceas ta substanta. Valori .Sange . In vederea acestei analize persoana suspecta de hemoragie trebui e sa urmeze intocmai. Valorile magn eziului sanguin scad in insuficienta tiroidei. (I) normale ale = 2. De aceea. enterita. in diabetul grav. vopsitori.Magneziul (Mg) Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din cor pul omenesc: ficat. sangele apare in materiile fecale.82-1.4 magneziului: 0. ulcerul duodenal.

Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da per soanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola d e histamina.5 55-100 40-60 Analiza bilei Bila este o secretie a ficatului. In mod normal sucul gastric este acid. sa informeze de acest lucru pe medic. Valori normale: Aciditatea gastrica normala g HCl ‰ m Eq ‰ 1. acid clorhidric. Acestea trecand nedige rate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita). pepsina (enzima). Dupa acest timp s e va recolta o cantitate de materii fecale cat o nuca. in special a acelora care contin protein e: carne. cafea) sau dupa tutun. Acidul din stomac poate fi in s tare libera sau legat de alte substante. pentru ca in aces t caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza. in tumorile stomaculu aciditatea gastrica este scazu ta sau chiar lipseste. nu se vor lua medicament e si nu se va fuma. Analiza sucului gastric si analiza bilei Analiza sucului gastric (stomacal) Sucul gastric este secretat de stomac.0-3. in unele anemii. El contrib uie la digestia alimentelor din stomac. care se va transporta la laborator intr-un recipient de material plastic. dupa un stres care poate opri secretia gastrica. In gastrita cronica .0 46-55 Ml Na O H N: 10 20-40 Aciditate libera totala Aciditate 2. Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute. Materiile fecale nu trebuie sa fie in contact cu vase sau recipiente din fier. alcool. ouale. mai ales dupa varsta de 60 ani. in ulcerul gastric si duodenal precum si la persoanele sanatoase. persoanele carora le sangereaza gingiile vor evita sa se spele pe dinti inainte de analiza. in vez ica biliara . Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sangereaza. Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in m l hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). in ainte de recoltare nu se vor consuma alimente. pelagra. De asemenea. fiind compus din apa. lapte. oua. De asemenea. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciu c care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric). care are rolul de a favoriza digestia grasimil or alimentare. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor. caci s angele inghitit poate modifica rezultatul analizei. bauturi. Bolnavu l nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare). Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitat ea de a digera suficient alimentele care contin proteine. Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele pe rsoane sanatoase. dupa o alimentat ie care excita secretia acida a stomacului (condimente. Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. legumele verzi si nu se va lua nici un medicament. etc.fel.7-2. mucus si minerale.

Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei. ). Urina este produsa de rinichi atat prin filtr area sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina prim ara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa. In urina se elimina astfel pe ste 150 de substante chimice. care in mod normal n u se gasesc in bila. levuri. In vederea anal izelor. Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice. Mirosul urinei este specific.si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului. etc. Si o serie de al imente ca: sfecla.). “curieri de urina” care transportau urina de la bo lnavi in “laboratorul” uroscopistilor. albastru de metilen. Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa min erala. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina ca re puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii . Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii c alculilor biliari. spuma. Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A. In infectiile urinare care duc la fermentarea urin ei. mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. dar in mod curent pentru dia gnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale. bila se recolteaza fie in spital. analiza calcu lilor urinari. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia . Iar in bolile de ficat cu icter. analiza microscopica a urinei) Analiza urinei Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. proba B care provine din vezica bilia ra si proba C. reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constitui e urina finala care se elimina prin caile urinare. bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-negricioasa (ca berea neagra). bomboanele colorate. Ea este mai inchisa la culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon. fie in policlinica. Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai inf ectiilor biliare (vezi bilicultura). eritocite. varza rosie. sange. Uroscopistii aveau si ajutoare. Analizele microscopice urmaresc sa descopere le ucocite. care provine direct din ficat. Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duo den (tubaj duodenal). cheaguri. etc. sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognos ticul bolilor. antinevralgice. etc. Inca de acum 3000 de ani. zahar. care provine din canalul biliar. minerale si organice. culoare. medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate. Analiza carac terelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. Sunt valabile acel easi recomandari mentionate la analiza sucului gastric. mine rale. limp ezime. tetraciclina. pot sa modifice culoar ea normala a urinei. paraziti (giardia sau lamblia). urina are o culoare rosie murdara. In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina.

Datorita consumului exagerat de lichide. barbatii elimina mai multa urina decat femeile. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitat ea de a produce o urina mai concentrata. fie un diabet zaharat. arsuri sau traumatisme. Transparenta este caracteristica urinei proaspete.0 urina este considerata alcalina si hartia se . iar a alcoo licilor a alcool. dupa fumat sau consum redus de lichide. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului . iar peste pH-ul 7. Sub pH-ul 7. atunci densitatea urinar a este mai crescuta. in diabetul zaharat netratat. se pot vedea plutind cheaguri cu sange. infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urin a scade sub 500 ml (oligurie). se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. dupa febra. In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. in ciuda unei cantitati mari de urina. In cazul unei urin e cu sange. Cand se consuma mai multe lichide. emotii. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala. densitatea urinei nu scade. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei. Determ inarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu al ta substanta indicatoare). consum mare de lichide. Dupa frig. calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte m are de produse bogate in calciu (lapte. in bol ile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca. produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. mai ales daca este tinuta la rece. pana la cativa litri pe zi. Cresterea densitatii urinare peste cifr a 1030 indica fie o deshidratare a organismului. diaree.0 urina este considerata acida si hartia se inroseste. dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura. Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1. dupa varsaturi. ci creste datorita zaharului dizolvat in urin a. Densitatea (greut atea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se dete rmina cu urodensimetrul. de alcool. cand urina din 2 4 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata. etc. Acest lu cru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane. bolnavii elimina cantitati mari de urina. Numai in diabetul zaharat. Dar daca urina proaspata. cantitatea de urina este mai mica.5 li tri. cantitatea de urina este mai mica. ciroza hepatica) cantitat ea de urina scade foarte mult. hipertrofie de prostata. In socul produs de hemoragii mari. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arat a cifra sub 1012. In bolile care bl ocheaza caile urinare (calculi urinari. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona.mirosuri aromate. dupa transpiratii inte nse (deshidratare). de alimente sarate. Se introduce hartia in urina si se observa modificare a culorii benzii de hartie.) din cauza dificultatii de a urina. De asemenea. scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtra te prin rinichi. deci in cazurile in care creste cantitatea de urina. Bolile cronice de rinich i (glomerulonefrita. tratamente cu diuretice. creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). In sezonul cald. eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. branza) ori de carne.

dupa mers. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene. albumina trece in urina (albuminurie. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminur ie cum sunt: hipertensiunea arteriala. vez ica): glomerulonefrita. intoxicatii grave. devine alcalina. Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. cand glicemia din diabet depa seste 150-200 mg/100 ml sange. de obicei slabi si inalti. du pa medicamente alcaline (bicarbonat. f ara sa aibe diabet zaharat. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc d upa frig. intoxicatii cu substante minerale sau organice. de exemplu. elimina permanent sau periodic zahar prin urina (dia bet renal). metoda aceasta fiind cea mai veche “analiza medic ala” care se cunoaste.5 si 6. Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinar e provine din albumina sanguina. pielocistita. dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei. cistita. dupa diferite medicamente. Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina. bolile de sange si de inima. atrag ea furnicile si albinele si au numit-o “urina de albine”. La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. iar dupa un regim alimentar vegetarian. Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). Albuminurii permanente si masive se intalnesc f recvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet. uretere. Dar dupa cum s-a aratat la diagno sticul de laborator al diabetului. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange.albastreste. Mai tarziu. Corpii cetonici nu se gasesc in urina normala. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri. predispune la formarea de calcului urinari de acid uric. ape minerale) sau dupa infectii ale aparatu lui urinar. nefroza. care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. diabetul. Exista persoane care. tuberculoza renala. astfel: albumina=absenta. glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina. medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnos ticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. nor foarte fin. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii. concentratia lor urinara creste foarte mult i n diabetul zaharat netratat. la femeile grav ide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este mod erata si se apreciaza calitativ. care dupa eforturi fizice. Este vorba mai ales de tineri de 15-25 a ni. stari emotionale. calc uli urinari etc. vaccinari si stari alergice. Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie. care d ispare noaptea si dupa repaus la pat. In acest caz se face si d ozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. in fectii cu microbi sau virusuri. pr oteinurie). dupa un post prelung it sau dupa un . vitam ina C). In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5. respectiv de fosfa t si carbonat de calciu. si in mod normal ea nu se gaseste in urina.5 . Urina care este permanent prea acida sau prea alcal ina. in raport cu cantitatea de albumina. nor fin si dozabila. dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. se elimina o urina mai acida. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului. de unde poate fi analizata. dupa un consum e xagerat de glucoza sau alte zaharuri. Dupa pierderea cronica de albumin a prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism.

ureea sunt. Apoi uri na se filtreaza printr-o bucata de tifon. la indicatia medicului. datorita solidificarii s ubstantelor minerale sau organice. persoanele c are au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu s i fosfor (lapte. creatinina.). Analiza calculilor urinari Calculii sunt niste concr etiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara. bolnavii vor trebui sa ia si alte mas uri de prevenire a calculozei urinare. Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantit ate mica in urina normala. branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor c onsuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac. Analiza microscopica a urinei Elementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele. Deseurile toxice rezultate din arderea proteine lor ca acidul uric. colorand-o in brun. pigmentii biliari sunt absenti in urina. Cand aceste elemente sunt putine. deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de min erale din sange si din organism. dar in urina concentra tia lor e mult mai mare. colica. in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita. pe langa a ceste recomandari. care retine calculul. dupa varsaturi prelungite.regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi. Prevenirea forma rii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. la femei s e recomanda repetarea examenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta . In mod normal. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de 4-5 zile intr-un borcan de sticla. eliminate in cantitati mari prin urina. In bolile de ficat insotite de icter. ceai etc. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia “normal” sau “crescut”. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar. constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. Pi gmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. de asemenea. deoarece analiza sange lui ofera date mai precise. hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. cristalele etc. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri. Cercetarea lor in urina se face mai rar. iar din sange trec in urina. An aliza calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice. insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul. Astfel. ciocolat a. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita. De aceea pentru a evita unele confuzii. s e pot observa numai la microscop. nu au import anta pentru sanatate. La femei unele din aceste elemente pot proveni nu numai din ur ina ci si din sfera genitala. cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calcu li. cafea. bolnavul care are o “criza de rinichi” (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborato r ca sa fie analizat. Prezenta lor se notifica prin expresia “prezenti”. in cursul sarcinii. acesti pigmenti trec in sang e dand culoare galbena pielii. De aceea. Calculii urinari produc dureri. care se elimina in exces prin urina. persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. Mineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange. dar cand depasesc o anumita cantitate pot ajuta la punerea unui diagnostic. in boli ale vezicii biliare (colecistita).

prealabila. Numarul de elemente celulare gasite s e exprima pe mililitru de urina si pe minut. din grasimi. Hematiile (globulele rosii) pro vin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor urinare sau al e rinichilor. mai ales cand urina este prea concentrata. sunt insotite de eliminar i de sange in urina (hematurie). Se observa la micros cop. producand cheaguri. dar in infectiile vezic ii urinare si ale rinichiului pot deveni numeroase.analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol.Eritrocite = 3000 pe ml/minut. deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. etc. Celulele epiteliale sunt rare in mod normal. In astfel de situatii exista riscul de a se forma piatra la rinichi. Urina se examineaza la m icroscop numarandu-se elementele celulare. Analize biochimice . infectiile urinare cronice (pielonefrita. Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de c ristale. l ipide totale. glomerulonefrita. trigliceride. Insa sunt persoane care elimina aproape perman ent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. tumo rile.Leucocite = 2500 pe ml/minut . Apoi se recolteaza toat a urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. tuberculoza). Dar sunt persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita une i debilitati ereditare a rinichilor (hematurie congenitala). nefroza). care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi). Valori normale: . Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numa ratoarea la microscop (proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate s ub forma . Cilindrii urinari s unt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichil or (glomerulonefrita. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constitu ita. Un consum mai cresc ut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina. Infectiile urinare acute (cistita. Leucocitele sunt celule sang uine albe. se vede si cu ochiul liber. perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. Cristalele urinare de natura minerala sau organi ca se gasesc la toate persoanele. Uneori hematuria este asa de mare incat sangele care coloreaza urina. pielocistita) . in mod normal.. bolile de sange. calculii urinari. lipoproteine) Analiza grasimilor sanguine Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase. Microbii care se p ot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare. hipertensiunea arteriala. care constituie cea mai ma re sursa de energie pentru organism.

Datorita cresterii r igiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza). Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita.in stresul psihic puternic (teama emotii. trigli ceride. untura. in bolile ficatului.solida in diferite organe sau piele. iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Hiperlipide mia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi. dupa efor turi fizice. in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia.in unele boli de fic at si de rinichi .in insuficienta glandei tiroide . necesara pentru activi tatea vitala a organismului. creierul etc. La 4-8 ore dupa masa.supraalimentatie in special cu grasimi . Grasimile corpului provin din consumul alimentelo r grase ca: unt. prin astuparea arterei coronare. acestea se pot rupe producan d hemoragii in creier sau in alte organe. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide).in unele bo li ereditare. care irig a inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Lipidele totale Reprezi nta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser.in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice . Cu timpul arterele se ingroasa. se analizeaza numai grasimile din sange. Scade rea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie.in diabetul zaharat. in afectiunile acute. slanina. lipoproteine si altele. dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare p entru screlozarea arterelor. pe ca nd cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. Prin actiunea cronica. acizi grasi. colesterol. iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare. Tri gliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este nece sar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei. Cand lipidele depasesc concentratiile nor male din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza). mai ales la inim a si creier. care se pot transforma in grasimi. iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Mai daunatoare pentru sana tate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hip erlipidemie). Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si crestere a lipidelor totale. Cresterea lipidelor totale se intalneste in: . carnii. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru efortu rile fizice. circula mai greu. suparari). In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza. . care sunt de mai multe tipuri: lipide totale. ulei sau a dulciurilor. netrat at in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange . intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie. situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange . Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mu lt mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade. ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat . Astfel. Pentru scopuri medicale. e tc. Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele impor tante ca inima. constitutionale. Atunci sangele devine albicios. fainoaselor.

De obicei. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la f ormarea aterosclerozei. ciroza hepatica ).00g/l este un semnal de alarma. etc. Dupa varsta de 60 ani. colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani . Cea mai fr ecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism. scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic. bogata in grasimi. organ care sitetizeaza colesterolul.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Acizii grasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele . Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor orga nismului. Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide. In b olile ficatului. in timp ce un co lesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. care depasesc 30% din totalul calori ilor . linoleic. De ace ea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. Multe persoane confunda stare a de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasime a corpului. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele. scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica. stearic. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane per manent crescut. etc. valorile colesterolului nu mai cresc mult. Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe. glanda a carei hormon are rolul de a “arde” substan tele grase. el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. unt. dupa cum exista persoane cu valori n ormale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. et c. astfel. ci in sange si in unele organe. vietii sedentare. Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: alimentatia nerationala. riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. proteinele si glucidele. Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol. In general. icre. m ai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom). Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile.50-3.Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi gra si nesaturati fac rara ateroscleroza. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie. care nu fac ateroscleroza si nici ac cidente vasculare (cardiace sau cerebrale).) care se ga sesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei. etc. Concentratia acizilor grasi din sange vari aza mult in raport cu alimentatia. acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. Un colesterol de 2. unei supraalimentatii. Acest lucru se intampla in cazul subnut ritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. lapte. ramanand sta tionar. creier.

la oboseala nervoasa .20-1. Lipoproteinele Sunt lipide lega te de proteine.6g/l.60 Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regi mul alimentar recomandat de medic. La persoanele obeze.90-2.00 1.50-2. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”. Ultimel e trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea p redispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare. scaderea in greutat e poate duce si la scaderea colesterolului sanguin. renuntarea la fumat pot contribui la scaderea c olesterolului.50 1.60-2.60 1. sunt pareri care arata ca nu atat colesterolu l alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg l a 100 ml/sange.20 51-60 2.00-2. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori. asa cu m rezulta urmatoarea statistica: Valori normale ale colesterolului: Varsta (in ani) Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati 1.80-2. care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente. Fractiunile lipidogram ei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine 8-13% Alfa-lipoproteine 10 -22% Pre beta-lipoproteine 1-16% .20 1. legat de factorul hormonal.suprasolicitarea psihica. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau. Evitarea stresului psihic.50 1.70 1.20-2. Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml Lipidograma .80 2.sau cu un aport excesiv de dulciuri .30-1. femeile desi co nsuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare . care contribuie la sinteza crescut a de colesterol din orice aliment. care duce la sur menaj. lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni.sexul. a oboselii deconectarea nervoasa. Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ .00-2.301. Se admite ca va lorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1. daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un c urent continuu. la care se vor asocia exercitii fizice in ved erea consumari excesului de colesterol.90 femei Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 1.20-1. probabil ca este vorba de o siteza crescuta in organism si in acest caz medicu l curant va indica si un tratament medicamentos. in raport de varsta si sex. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse.factorul genetic.

trebuie sa ai ba greutatea ideala de 170-100=70 kg. asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia gra similor). De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut. De altfel. minus 100. In mod normal. O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai sau usoara. De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm.2 mg%. de gradul trei. Creste rea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si c resterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina.3-3. scade procentul de alfalipoprotein e care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2. Punerea in ev identa cu ajutorul microscopului. Cand depasi rea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijl ocie sau de gradul doi. Valori normale ale bilirubinei sanguine: Bilirubina directa = 0-0. Pri n cresterea procentului de beta-lipoproteine. colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. colinesteraza.8-1 mg% Bilirubina totala=1-1. au si beta-lipoproteinele crescute. bilirubina nu se g aseste in sange decat in cantitati foarte mici.2 mg% Bilirubina indirecta=0. aldolaza. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica). a grasimilor din fecale poate aduce date indir ecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. scaunul acestor bolnavi este mai decolorat. Mai tr ebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o p oate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. pe care o fabr ica ficatul si care intra in compozitia bilei. cand se astupa canalul biliar (calculi ai vez icii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina. acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale. U n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca . Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare. transaminazele. Dar in tulburarile de digestie ale grasi milor. Analiza bilirubin ei sanguine Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui.Beta-lipoproteine 55-65% Chilomicroni Lipsesc in mod normal Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a repartitiei grasimilor in corp. fosfataza a cida.Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane. In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fe cale sau trec in cantitati foarte mici. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin.analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina. creatin . albicios. amilaza. LDH.0. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm. Analize biochimice . unsuros si diareic. care favorizeaza depunerea de grasimi in artere.

Valori normale ale aldolazei: 2-10U/ml 4-6 U. de rinichi. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. De asemenea. in care se fabrica o cantitate mai mare din aceasta enzim a. sulf etc. proteine. du cand la cresterea valorilor enzimei. etc.9-2. de pancreas. hepatita cu icter. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange. de oase. din diferite cauze bila nu se mai scurge in intestin (calcul al vezicii biliar e. Iata cateva enzime care se analizeaza mai frecvent. de inima. urmat de sufixul ”aza”. unitati King (UK) sau unitati int ernationale. urina etc. depasind valorile norm ale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv. de exemplu: fosfataza. bila. cu sau fara icter. Valori normale ale transaminazelor: . Exista boli care p un in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime. Valori normale ale fosfatazei alcaline: 1. De obicei. bi oxid de carbon. zaharuri) in subs tante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentr u producerea de energie. etc.kinaza) Analiza enzimelor sanguine Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala avand un rol important i n desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi.5-5UB 3-13UK 13-45UI Cand . De asemenea. etc. totala prezinta valori crescute in bolile oaselor si ale pro statei.S. sucuri digestive. rezulta pe langa energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. azot. Fosfataza acida.) atunci aceasta impreuna cu enzima trece in sange. Bolile care produc mai des modificari ale enzi melor sunt: bolile de ficat.). amilaza. prostat a. in unele boli cand activitatea unor en zime este mare sau prea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a ali mentelor si in degradarea lor. fosfataza alcalina creste in u nele boli ale oaselor. Enzimele descompun aceste dese uri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa. Din arderea combustibilului alimentar in organism. din substante mai simple. unde creste foar te mult. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra c aruia actioneaza. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. Valori normale ale fosfatazei acide: 1 UB 4 UK 4-14 UI Aldolaza este o e nzima care se analizeaza in hepatita virala. De aceea.5 Mui/ML SER 9 UI/ml ser (la copii) Transaminazele -se an alizeaza doua transaminaze: TGP si TGO./ml (unitati Sibley) pe ml ser la adulti 0. Fosfataza alcalina este o enzima care se gaseste in ficat si oase si care se elimina prin bila. Valorile enzimei din sange se exprima in unitati Bodanski (UB).

incat poate pune viata in pericol.700 unitati pH Amilaza este fabricata de pancreas si secretata in intestin pentru a ajuta l a digestia alimentelor provenite din cereale si cartofi (amidon). fibrinogen) Generalitati Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii. O cantitate fo arte mica trece in sange. in unele boli muscu lare si chiar dupa eforturi fizice mari.analiza proteinelor sanguine (proteine totale. Analiza prote inelor se face din serul sanguin. in bolile de inima (infarct) sau in bolile muschilor scheletici. etc. sulf si fosfor. fie de origine animala (carne. Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate. ciroza). Exista mai multe feluri de analize care explor eaza diferite componente ale proteinelor. Valori normale: 10-70 U/l De mentionat ca toate enzimele sangu ine care se modifica in diferite boli revin la valori normale. soia. Majoritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine.10-40 UK 2-16 UI Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolil e de ficat (hepatita acuta si cronica. probe hepatice. in calculi ai pancreasului) si in alte boli care astupa canalul pe care se scurge enzima in intestin. Valori normale al e amilazei: Sange = 8-32UW/1 ml ser 230-2700 UI/l ser Urina = 16-64 UW/ml urina 8000-30000UW/24 ore Sub 5500 UI/l Lactat dehidrogenaza (LDH) sanguina s-a consta tat ca este crescuta in bolile de inima (infarct miocardic). scaderea enzimei din sange este atat de puternica. astfel: . linte. Colinesteraza este produsa d e catre ficat si eliberata in sange. Dar in bolile pan creasului (pancreatita acuta sau cronica. La persoanele care lucreaza cu insecticide ce contin fosfor. mazare. lapte. cu sau fara icter. iar din sange se elimina prin urina. branza. Analize biochimice . oua). un gram de pr oteine producand 4 calorii. se produce trece rea enzimei in sange crescand cu mult peste valorile normale. proteinogram a.). precum si pentru producerea de energie calorica. Valori normale ale LDH: 150-450 unitati Wrobleski 120-240 U/l Creatin kinaza (CK sau CPK) creste de asemenea in aceleas i boli ca si LDH. cand a disparut s i cauza care a dus la aparitia acesteia. Valori normale: 3000 – 8000 U/l 2000 – 3000 UI 0. Enzima se masoara in unitati Wohlgemuth (UW) sau in unitati internationale (UI). fie de origine vegetala (fasole. care contin azot.

Proteinele totale Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame la 100 ml ser sanguin. Valorile normale ale proteine lor sanguine sunt: - la adulti = 6,6- 8,6 g la 100 ml - la copii 1-3 ani = 6,0 – 8 ,6 g la 100 ml. Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline. Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si concentratia lor in s ange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica. Scade rea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul ca re este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemo ragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia norm ala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt numai o parte din cauzelecare scad concentratia sanguina de protei ne. De asemenea, efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care pro duc febra prin consumul crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca a peland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la s labirea si la scaderea in greutate a corpului. Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca in hiper tensiunea arteriala. Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesutur ile corpului (maini, picioare etc.) producand edeme. Electroforeza serului sau p roteinograma Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric c ontinuu se pune o picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descom puse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. Valorile medii nor male ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si nor mal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copi i, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal. Valori normale Fract iunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-gl obuline beta-globuline gammaglobuline Proportii procente 52-62% 38-48% 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% in grame Proportii 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47 in Raportul albumine/globuline (A/G) Daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un rapor t,

care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are import anta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza d e globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care pro duc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o cr estere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virot ice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reum atism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anu mite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cr esc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei seru lui revin la normal. Probele "hepatice" (testele de disproteinemie) Sunt analize care exploreaza capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesa re organismului. Un ser cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se f ac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. Dar un ser cu proteine modi ficate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sun t mai intense. In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra re actia cu timol, reactia Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitiv e) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita. Dar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice a normale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. Deci nu orice proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu i ndica totdeauna nici gradul de gravitate al bolii. De altfel acestea probe se po t modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim alimentar. De aceea prob ele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize ajutatoar e: proteinele totale, electoforeza, etc. (Serul prea gras falsifica rezultateale probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac aceste analize nu vor manc a cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui.) Valori normale ale probelor hepatic e Testul, analiza Valori normale Timol 1-4 unitati Mag Lagan Takata-Ara Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormal a) se noteaza cu 1-3 plusuri Gros Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de cadmiu Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitat i Bolnavii cu diabet, netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepa tice, ei trebuie sa-i trateze mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor n u scad numai cu

regim alimentar. Fibrinogenul Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol important in coagularea sangelui . Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange. Scaderea fibrin ogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficat ului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in bol ile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut. Deseurile rezul tate din consumarea proteinelor Ca urmare a consumului de proteine de catre orga nism rezulta si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate si pe care organ ismul le elimina din sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpira tie. Cele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ur eea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici, d ar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concen tratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in urina. Acidul uric, crea tinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in prot eine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele corpului (bo li infectioase, boli de sange, etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cro nica, insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in orga nism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea m ai mare decat in stare de repaus. Acidul uric creste foarte mult la persoanele c are consuma cantitati mari de carne si organe(ficat, rinichi, splina, creier, ic re) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duc a la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Valori normale ale deseu rilor proteice Deseurile In sange In urina proteinice Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80g/24h Ureea 20-50mg/100 ml 15-35g/24h Creatinina 0,6-1,2mg/100 ml 0,8-1 ,9g/24h Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, anti nevralgicele, cortizonul, etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De a ceea aceste substante nu se vor consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizel or. Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanel e subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. In suficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cai lor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauzepatologice care cresc peste normal ureea sanguina. Analize biochimice (analiza zaharului din sange glicemia si din urina - glicozur ia) Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase

substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si su bstante minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cer ceteaza compozitia chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Analiza zaharurilor din sange Exista mai multe felui de zaharuri in o rganismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc. Glucoza este cea mai important a zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele omului si consti tuie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitati i omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta 4 calorii . Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele mai bog ate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealife re, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrol itice in glucoza. Dar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul de gluconeogeneza. Pentru aprecierea canti tatii de zahar din organism, in laborator se analizeaza zaharul din sangele tota l ori din ser sau plasma. Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 10 0 ml sange. La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produc e perturbari grave organismului. Astfel, scadereaglicemiei prea mult sub valoril e normale (hipoglicemie) poate produce ca simptome slabiciune, tremuraturi, tran spiratii si chiar pierderea constientei(coma hipoglicemica). Acest lucru se inta mpla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide) s au in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe munte, c are consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor g lande endocrine care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenal e), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulin a sau alte medicamente antidiabetice. Cresterea glicemiei (hiperglicemie) se int alneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se face dupa un consum crescut de dulciuri. De asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic sa u psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemi e crescuta, fara a fi bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la n ormal dupa ce a disparut si cauza care i-a provocat cresterea. O glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentrat ia glucozei in sange. Astfel, secretia in exces a hormonilor unor glande (hiopof iza, tiroida, suprarenalele) produce hiperglicemie. Dar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic. Pancreasul este o glanda mixta, cu secretie endocrina de insulina si exocrina de enzime dig estive ce se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a ajuta la consumul si la arderea glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancre asului acesta secreta mai putina insulina sau nu mai secreta deloc si din aceast a cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in sange, cresc and glicemia. Astfel, glicemia poate ajunge la 200-300 mg% si chiar mai mult, ce ea ce duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane ca re nu stiu ca au diabet.

la valorile initiale se face mai tarziu de 2 or e. De aceea. analiza poate sa fie chiar mai “anormala” ducand astfel l a concluzii gresite privind gravitatea diabetului. Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemei crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. Dar cand glicemia a depasit 150-200 mg% atunci glucoza tre ce din sange prin rinichi si se varsa in urina de unde se poate analiza. In acest scop. dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. A stfel ca si in cazul subnutritiei. in speranta ca analiza le va iesi normala. se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal. Dar dupa 30-40 ani varsta cand ap are de obicei diabetul. Se spune ca “grasimil e ard in flacara produsa de glucoza” drept urmare grasimile sunt arse incomplet re zultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici. laptos si analiza arata valori crescute ale grasimilor totale si ale colesterolului sanguin. de infometare. Analiza zaharului in urina (glicozuria) – in mod normal urin a nu contine glucoza. sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni. caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal.persoan ele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananc a mai mult ca de obicei . Dar acest efort al organismului de a suplini pri n grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat in prezenta zaharului. care pot modifica rezul tatele de laborator. In afara de modificarile valorilor glucozei. a glucozei. tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei. datorita per turbarii produsa de foame.De aceea. pentru a face fata cheltuielilor de energie o rganismul recurge la rezervele de grasime. Dar l a persoanele diabetice glicemia creste foarte mult. acetona). dar in d imineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. Persoanele care isi fac “hiperglicemie provocata” nu vor tine un regim strict.persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa.persoanele care au pari nti sau frati cu diabet . poate indu ce medicul in eroare.persoanele care sunt predispuse la obezitate . in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui. Pentru dozarea glicozuriei se va strange urina din 24 de ore. cel putin odata pe an sa se dozeze glicemi a in special la unele categorii de persoane. peste 2-3 litri in 24 de ore. sangele diabe ticilor este gras. zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi. In mod normal dupa consumul de glucoza. De asemena. pe care le mobilizeaza din depozite s i le trece in sange spre a le utiliza in locul glucozei. In prezenta acesto r simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei glicemii. peste 3-4 litri chiar si in sezonul rece . pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac urmatoarele analize in sange sau in urina: Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie p entru persoanele tinere considerate sanatoase.persoanele care urineaz a cantitati prea mari de urina. . De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vin a nemancate la laborator. Din contra. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pent ru dozarea glicemiei. De aceea. cum sunt: . i se da bolnavului glucoza fie pe gura. este bine ca.

ureea. lipemie (cresterea lipidelor serice).Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav. In aceasta situa tie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru di agnosticul de diabet.cetoacidoza diabetica .in trecut. Valori crescute . Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic): . Valori crescute datorita activarii enzim atice in cursul analizei: . caci isi consuma propriile lui protei ne (diabetul cu slabire). Datorita iritatiei cronice a rinichiului de cat re glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice Utilizari .hemodializa cronica (nu se cun oaste cauza) . cu toate ca manaca mult diabeticul slabeste. Din aceasta cauza.afectiuni hepatice severe . GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul uno r lucrari de constructie in laborator). care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie). cresc si deseurile proteinice din sange: acidul uric. eritro micina. se produce alterarea filtrului rena l. dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening l a donatorii de sange pentru depistarea hepatitei.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pan creatice . Drept urmare. In diabetul grav. creatinina. astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de u n bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte.tratamente cu oxacilina. ampicilina. Intoxicatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate duce la coma diabetica. nedescoperit sau netratat corect.boala Beri-Beri (carenta de v itamina B1 – tiamina) . opiacee. De notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale respi ratorie.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si proteinele corpului. Masurarea volu mului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foa rte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la domicili u.

Afectiuni osteomusculare.o crestere si o scadere rapida suge reaza o afectiune biliara extrahepatica . incluzand si traumat isme. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . .hipotermie .hipotensiu nea acuta (infarct miocardic. clorpromazin a. gra nuloame.medicamente si substante chimice hepat otoxice (tetraclorura de carbon). infarcte mezenterice) . stari septice.administrarea unor medic amente (tratamentul cu heparina. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).staza sau compresie venoasa (insu ficienta cardiaca. opiacee. valorile inregistrate po t fi de 2. postinterventii chirurgicale pe cor d) .Afectiuni hepatice : .me tastaze hepatice .5 – 65 de ori peste valoarea normala .anemii hemolitice.infarctul cer ebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .traumatisme hepatice . atinge un maxim du pa 5-8 ore.neopla sme cerebrale (ocazional) . cancer primar sau metastatic. inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). obstructie biliara. . Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivir e (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foart e mari).toxice hepatice (medicamente) . ASAT creste dupa 2-4 ore.pancreatita acuta .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a he patocitelor (celule hepatice). salicilati.infarct renal (ocazional) .rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati. ciroza.arsuri . ischemie hepatica) .eclampsie . antren and eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina). Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l) .intoxicatii cu ciuperci .mioglobinuria (elim inare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: mus chii scheletului. Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . izoniazida) . cresterea poate persista timp de 24 de ore.postiradiere loca la (radioterapie) .intoxicatii cu plumb .leziuni intestinale (interventii chirurgicale.hepatita virala .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. tetracicline.

de oase. cand activitatea unor enzime este prea mare sau p rea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degra darea lor. urina etc. in unele boli. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza. creatinina) . din substa nte mai simple. despre cum se va des fasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. Recoltarea probelor La nou nascut prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului folosindu -se un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange. Din arderea combustibilului alimentar in organism. Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele si mple din care au fost sintetizate alimentele: apa. Valori n ormale angina pectorala insuficienta coronariana pericardita insuficienta cardia ca congestiva fara afectare hepatica posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. De asemenea. amilaza. de exemplu: fosfataza. Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in na tura vie vegetala si animala avand un rol important in desfacerea substantelor a limentare brute (grasimi. proteine. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).). sucuri digestive. urmat de sufixul ”aza”. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. de rinichi. Adultii a r trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui p entru dozarea enzimelor hepatice. De obicei . Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile d e ficat. Exista boli care pun in circulatia san guina o cantitate mai mare de enzime. apoi cate va picaturi sunt captate in tubul respectiv. bila. Piele a la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic. sulf. Cand a fost colectata o cantitate c orespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se f ace staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat un bandaj usor. . de prostata. azot. etc.deficit cronic de piridoxal fosfat (ma lnutritie. despre riscurile aferente. de pancreas. Pentru copii nu este necesara o anume pregatir e.transaminaza.azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – ure e. etc. depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartu lui digestiv. zaharuri) in substante mai simple pe care or ganismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie. De aceea.Valori scazute . de inima.dializa renala cronica . etc. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange . Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despr e necesitatea acestei examinari. rezulta pe la nga energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. bioxid de carbon. sarcina.

valorile inregistrate pot fi de 2. ciroza. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se spar g usor.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . obstructie biliara. granuloame.hemodializa croni ca (nu se cunoaste cauza) . Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enz imele serice ce consuma acid lactic): . ASAT creste dupa 24 ore. Valori crescute datorita ac tivarii enzimatice in cursul analizei: . Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena.staza sa u compresie venoasa (insuficienta cardiaca. asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul brat ului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garou lui. cresterea poate persista timp de 24 de ore.valorile extrem de ridicate suge reaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). cancer p rimar sau metastatic. Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza intr oducerea acului. Valori crescute Afectiuni hepatice : .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie i n antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. dozarea acestei enzime a fost folosita ca tes t screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. . Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange .cetoacidoza diabetica .boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina) .in trecut. atinge un maxim dupa 5-8 ore. GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator). Apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor.5 – 65 de ori peste valoarea normala . pentru a opri sangerarea. Uneori trebuie sa se recolteze in mai m ulte recipiente. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).afectiuni hepatice severe . Atunci cand a fost recoltat suficient sange. pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj.o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . lipemie (cresterea lipidelor serice). Se apasa pe locul r espectiv. garoul poate fi de sfacut.tratamente cu oxacilina. Utilizari . eritromicina. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor).La adult.uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza). ischemie hepatica) . op iacee. ampicilina.

arsuri . creatinina) .infarctu l pulmonar (crestere relativ usoara) . tetracicline.medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de car bon).. Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: .traumatisme hepatice . Valori scazute .insuficienta coronariana . incluzand si traumatisme.rabdomiol iza (distrugerea tesutului muschilor striati. inima si c are joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).hepatita virala .neoplasme cerebrale (ocazional) infarct renal (ocazional) . sarcina.eclampsie .postiradiere locala (radioterapie) .toxice hepatice (medica mente) . salicilati.hi potermie .pancreatita acuta . antrenand eliberarea in sange a un ui pigment muscular toxic – mioglobina). interventii chirurgica le si injectii intramusculare: . izoniazida) .angina pectorala .infarctul cerebral (in saptamanile imedia t urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .dializa renala cronica deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie. clorpromazina. Afectiuni osteomusculare. postinterventii chirurgicale pe cord) . Miglobi nuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).administrarea unor medicamente (tratamentul cu hepar ina.metastaze hepatice .hipotensiunea acuta (infarct miocardic . opiacee.azotemie (cresterea prod usilor de excretie urinara in sange – uree. Valori normale . afectiuni hepatice se cundare consumului de alcool). V alori marcat crescute (peste 3000 UI/l) .leziuni intestinale (interventii chi rurgicale.mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului. infarcte mezenterice) .intoxicatii cu ciuperci .intoxicatii cu plumb . stari septice.anemii hemolitice.

insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica . Enzimele hepatice (tr ansaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt: .ALAT (GP T) – alaninaminotransferaza . in bolile de inima (infarct miocardic ) sau in bolile muschilor scheletici.in ciroza hepatica une ori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate.. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica.in hepatiata virala. Glutam athidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. ciroza hepatica). in distrofia acuta hepatica.valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepa tocitelor (celule hepatice).o crestere si o scadere rapida sugere aza o afectiune biliara extrahepatica . GPT – ul creste de 2-4 ori.pericardita . in afectiunile datorate abuzului de alcool.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o c restere a LDH si mai ales a ASAT . cu sau fara icter. Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziu ne hepatica. In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai m are crestere (de 20 pana la 100 de ori). Ornitilcarbamiltransferaza (O CT) este o enzima specifica hepatica.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . coma h epatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la ni vel mitocondrial. Aceste a pot fi: . dar cu valori mai mici. iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . .posibi le variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica.determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzi me: LDH1 – LDH5. Valori crescute Af ectiuni hepatice : .valoare GPT evolueaza paralel cu GOT.in hepatita cronica persistenta. valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara .ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cro nica. Utilizari . ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citol iza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime.

obstructie biliara .eclampsie . infarcte mezenterice) .infectii urinare .ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza .hipotermie . interventii chirurgicale si injectii in tramusculare: .postiradiere locala (radioterapie ) . ciroza.infarct renal (ocazional) .ASAT (GOT) – aspartataminotran sferaza .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului..administrarea unor medicamente (tratamen tul cu heparina. opiacee. tetracicline. inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). sarcina.anemii hemolitice. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori pest e limita normala) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele en zime) Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunz atoare barbatilor Alte afectiuni: . Valori scazute .intoxiocatii cu plumb . Miglobinuria se intalnes te frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fiz ice mari (marsuri pe distante foarte mari). salicilati. Infarctul miocardic acut Obezitate ( creste doar ALAT nu si ASAT. clorpromazina. incluzand si traumatisme.neoplazii . Afectiuni o steomusculare. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool ).staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .infarctul cerebral (in saptam anile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .intoxicatii cu ciuperci .deficit de piridoxal fosfat (malnutritie.neoplasme cerebrale (o cazional) .med icamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon). granuloame.pancreatita acuta .leziuni intestinale (int erventii chirurgicale. Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a fi catului sunt: . izoniazida) arsuri . ischemie hepatica) . cancer primar sau metastatic.

Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. cancer primar sau metastatic. in afectiunile datorate abuzului de alcool. . iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . Aceast a enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. ischemie hepatica) .medicamente si substante chimice h epatotoxice (tetraclorura de carbon). Va lori crescute Afectiuni hepatice : .valorile extrem de ridicate sugereaza necro za activa a hepatocitelor (celule hepatice). In hepatita acuta virala se inregis treaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in anteceden te determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT . granuloame.staza sau compresie venoasa ( insuficienta cardiaca.in cir oza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de ac tivitate. Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energe tica grava la nivel mitocondrial. Aceasta enzima este un indicator s ensibil de leziune hepatica. GPT – ul creste de 2-4 ori.in hepatita cronica persistenta.in hepatiata virala. valorile GPT (ALAT) cresc de pe ste 10-20 de ori peste limita superioara . ciroza hepatica). cu sau fara icter. Ornitilcarbam iltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica. Acestea pot fi: . interventii chirurgicale si injectii intramusculare: . doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare.pentru diagnosticul diferential al afec tiunilor hepatobiliare si pancreatice . ALAT (GPT) reprezinta indi catorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. incluzand si traumatisme. obstructie biliara.determinari repetate in scopul stabiliri i evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . in distrofia acuta hepatica. ciroza.o crestere si o scade re rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica . activa in ciclul de reacti i biochimice ale organismului (ciclul Krebs). Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afec tiunea hepatica. Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub f orma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. in bolile de inima (i nfarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici. dar cu valori mai mici.valoare GPT evolueaza parale l cu GOT. Afectiuni osteomusculare. Utilizari .Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepat ita acuta si cronica.eclampsie .

analiz a grupelor de sange. etc.anemii hemolitice. salicilati. tetracicline.infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . inima si care joaca un rol esential in tr ansportul oxigenului spre acesti muschi).neoplazii . clorpromazina.postiradiere locala (radioterapie) . Va lori scazute . timp de coagulare. opiacee. Analize hematologice (hematocrit.intoxiocatii cu plumb ..mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele m uschilor striati: muschii scheletului.infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .neoplasme cerebrale (ocazional) . In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se c oaguleaza .arsuri .in farct renal (ocazional) .hipo termie . din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.intoxicatii cu ciuperci .administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparin a. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).) Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa. sarcina. Infarctul miocardic acut Obezitate (creste doar AL AT nu si ASAT.infectii urinare .pancreatita acuta . globule albe si trombocite). Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (mars uri pe distante foarte mari).deficit de piridoxal fosfat (malnu tritie. izoniazida) .leziuni intestinale (interventii chiru rgicale. este o crestere moderata de aproximativ 13 ori peste limita norma la) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime) Niveluri le sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbati lor Alte afectiuni: . formula leucocitara. infarcte mezenterice) .

format din globul e rosii. dar ace stea contin hemoglobina putina. solid. Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Analizele hematologice cerceteaza numarul. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medic ale biochimice si serologice. Valori normale ale hemoglobinei: . alaturi de numaratoarea globulelo r rosii si de dozarea hemoglobinei. Scaderea hematocritul ui se observa in anemii. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. solid care este cheagul. constituit din elementele celuare necoagulate. Hematocritul se poate defini ca fiind vol umul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. Daca in eprube ta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. lichid constituit din plasma si str atul inferior. numit h emoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nive lul plamanilor. prin febra. Cresterea hematocritului se inta lneste rar. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. fie scaderii numarului de globule rosii. care se cen trifugheaza puternic la o centrifuga. pri n varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin creste rea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). fie in grame la 100 ml sange. respectiv a globulelor rosii e ste data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. caracteri sticile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. la celule. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. Sca derea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie r educerii continutului globulelor rosii in hemoglobina. Exista si cazuri de anemii hipercrome. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sang e. care constituie hematocritul. apoi acesta se combina cu o substanta ant iocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. anemia se datoreaza scaderii numarului d e globule rosii (hematii). care s e numeste ser si intr-un strat inferior. Din elementele celulare sanguine se realizeaza ana lizele hematologice. dar se se para tot in doua straturi: stratul superior. Valori normale ale hematocritului: .dupa cateva minute.la femei = 11-15 g la 100 ml sange. Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. Hematocritul. in care cu toate ca sangele c ontine hemoglobina in limitele normale. superior.la barbati = 40-48% la femei = 36-42% .la copii 2-15 ani = 36-39%. In urma acestei operatii se observa separa rea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior.la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . Procedeul const a in recoltarea sangelui dintr-o vena. forma. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) .

Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. care se exprima in procente. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor.Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Numaratoarea se face pe u n volum foarte mic de sange. organismul lupta impotriva infectiilor.la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. Cresterea numarului de globule rosii pes te 5. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile .5 milioane la femei indica o anemie. Scaderea numarului de leucocite s ub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri. C resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute. etc. boli produse de paraziti. in infecti ile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. Anemiile sunt produse de numero asecauze: pierderi mari de sange (hemoragii). Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar m are de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. peritonite. Este o scadere relativa prin cres terea procentului altor tipuri de leucocite. septicemii. Polinuclearele sau gran ulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange. Scaderea procentului de neutro file se produce in bolile infectioase cronice.6 milioane pe 1 mm cub .copii (1-5 ani)= 4.7-4. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange.9 milioane pe 1 mm cub . Valori normale ale numarului de globule rosii: . O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3.2-5.barbati = 4. in anemii. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite. boala rara. boli infectioase acute si cronice. subalimentatie etc.5-4.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidrat are) si in poliglobulie (eritrocitoza). care trebuie tratata. Un numar foarte crescut de leucocite pe ste 20. V alori normale ale numarului de globule albe: . Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descr is mai multe tipuri de globule albe. st ructura si functii. Pentru aceasta este nevoie de o pi catura de sange recoltata de la un deget sau din vena. de o bicei atunci cand creste si numarul de leucocite. intoxicatii cu diferite substante chimice. Un numar crescut de leucocite (le ucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma. lipsa de f ier si de vitamine.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub . fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.femei =3.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii d eosebit de grave. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. in imbolnavirea m aduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora.8 milioan e pe 1 mm cub. dintre cele mai importante.

C. etc. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice.S. in a fara corpului ci chiar pe organismul omului. Numaratoa rea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci l a oprirea hemoragiei.) Este o analiza care se efecteaza tot in sco pul cercetarii puterii de coagulare a sangelui.S.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangereare a vaselor sanguine. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. cu producerea de cheaguri. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei . in bolile virale si bolile de sange. prin leziuni ale vaselor sanguine. In caz de hemoragie . Timpul de sangerare (T. se recomanda numaratoarea trombocitelor. Prelungirea T. asa cum se intampla in unele infectii mi crobiene. se determina t. Din contra. Analiza nu se face pe lama. scazut (sub cin ci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagul area sangelui chiar in vasele sanguine. trombocitele se aduna in gramezi si contrib uie.Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile ale rgice. cresterea numarulu i de trombocite. Scaderea relativa a limfoc itelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. Scaderea trombocitelor sub 80 000. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. fapt ce poate predispune la sangerari.c. cu tendinta la hemoragie. De aceea. inainte de orice o peratie. la hemoragii. Cu un ac se inteapa usor lobul urec hii astfel incat sa iasa o picatura de sange.C. Depasir ea acestui timp (T. indica o perturbare in mecanismul de coagul are a sangelui. coagularea sangelui se face cu intarzie re. Timpul de coagulare (T. crescut) arata ca. chiar dupa leziuni foarte mici. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in caz ul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. Valori normale ale timpului de san gerare: 3-4 minute. au ro lul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. Un T. infarcte. tromboflebite. impiedicand circulatia in vase. d upa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului.C. accidente vasculare cerebrale.

De asemenea. etc.la barbati = 3-10 mm. la o ora. boli de ficat). etc. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (bol i de sange. In afara de analizele mentionat e. se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. 1-20 mm la 2 ore . situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. Dep asirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelu i. in lipsa vitaminei k. a ceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale.Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. d e a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost ame stecat cu o substanta anticoagulanta. Rezultatul analizei se exprima in timpul nec esar pentru coagularea plasmei. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o a naliza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. dupa un tratament cu medicamen te anticoagulante. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelu i. etc. in secu nde. gingii (gingivoragii). medicul mai poate recomanda si alte analize. ori prea rapida.). fara ca sa fie centrifugat in prealabil.). VSH se deosebeste de hematocrit prin faptu l ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii. Timpul Quick sau timpul de prot rombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui.. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste no rmal a valorii VSH. Val ori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. mai mare. pentru a se stabi li daca nu exista riscul unei hemoragii. Valori normale ale vit ezei de sedimentare a hematiilor: . heparina. Din aceasta cauza. cu atat valoarea VSH este maicrescuta. o cr estere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica. Toate aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta.la femei = 6-13 mm la o ora. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. salicilati. fapt ce predispune la hemoragii. cu aspirina. o boala cro nica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (fic at. rinichi. 5-15 mm la 2 ore . etc. fapt ce predispune la hemoragii. necesar pentru coagularea plasmei. Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. Daca un tub subtire. se observa cum deasupra se separa plasma. dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu.la copii mici = 7-11 mm l a o ora. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stra tului inferior compus din globule rosii. la persoanele care prezinta sangerari r epetate din cavitatea nazala (epistaxis). plamani. . Valoarea VSH se socoteste dupa nu marul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. Intr-o eprubeta peste pl asma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. inalt de 200 mm. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei.

contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). Dupa cum valorarea VSH scade. chiar in lip sa altor simptome de boala. ori la persoanele mai in varsta. Exista doua aglutin ine: anti-A si anti-B. ale rinichilor. Pe de alta parte. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se pu tea sti in cazuri de boli si accidente grave. med icul isi poate da seama si de evolutia bolii. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. in tuberculoza. Dar in mod obisnuit. serul oamenilor. BIII si ABIV. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine s istemul OAB si sistemul RH.Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele r espective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulel or rosii. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutino gene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). in reumatism. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antige n numita aglutinogen. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiect ii care poseda alte grupe sanguine de sange. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala cons titutional. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. Grupele umane san guine in sistemul OAB Denumire Prezent Prezent a a anigenului a anticorpilor gru pei sanguine pe globulele in ser rosii 0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B De la cine se poate primi sange Num ai de la grupa 0 La cine se poate da sange La toate grupele (donator . Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate in fectiile acute microbiene si virale. In acest caz. etc. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sangu ine. se mentine sau creste. Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. in boli hepatice. in boli tumorale. oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. fara teama de a se produce accident e de transfuzie. Dar VSH poate creste si in unele c onditii fiziologice. Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difer a din punct de vedere imunologic. pot pr imi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. Transf uzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produc e accidente grave de transfuzie. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau d upa luna a patra de sarcina. Pe baza acestor deosebiri in co mpozitia sangelui. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange s a nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpi i anti-B. De aceea aceste persoane au fost nu mite “donatori universali” de sange. in unele boli parazitare. cu exceptia grupei AB(I V). de aceea au fost numiti “primito ri universali” de sange. in anemie.

Daca si mama si so tul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. la o persoana Rh negativa. iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negativ e. globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (R h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. De asemenea. Deoarece globu lele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schi mba in timpul vietii. caci lipsind facto rul Rh. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defe cte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare.prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. sangele copilului trece prin placenta in s angele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. ca si mama. daca amb ii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici u n fel de urmari neplacute pentru copil. cu complicatii grave. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca s i tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negat iva) cu . provocandu-i icter si anemie grava. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Daca copilul este Rh negativ. a nasterii. Dar in cazul un ei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. Cu ocaz ia sarcinii. O mama Rh negativa care are un sot Rh po zitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. Iar in timpul celei de-a doua sa rcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe car e le distruge (hemoliza). produc aglutinarea globulel or rosii ale donatorului. Desi s-au fac ut unele speculatii. lucru foarte d ificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. care c u ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. Pe baza sistemului Rh. S istemul Rh AB sau IV A si B Nu are universal) Num ai la grupa A si AB Num ai la grupa B si AB Num ai la grupa AB Sistemul Rh . a avortului. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. sangele acestora poa te fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama.A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba t recuta grupa sanguina pe cartea de identitate. copilul fiind Rh pozitiv. Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din popul atie.

.

se produce o reactie antigen-anticorpi. In acest c az. reumatism. cunoscandu -se anticorpii specifici. Imunitatea este o stare de rezistenta a omului fata de bolile infectioase provocate de microbi. In unele cazuri de boli. bruceloza. ei persista in organism chiar si dupa vindecarea bolii. febra tifoida. uneori chiar toata viata. aceste analize se mai numesc si analize serologice. Analize imunologice (sifilis. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observa tie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. punand in contact. in tesuturile organismu lui. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile ami ntite. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi g ravide. dar trebuie sa treaca 710 zile de la contactul cu antigenul pentru ca organismul sa poata fabrica suficienti an ticorpi cu care sa lupte contra bolii si care sa poata fi gasiti cu ajutorul ana lizelor de laborator. As tfel. Daca sotii sunt Rh pozitivi. luni si ani. boli virale) Generalitati Imunologia este stiinta care se ocupa cu studiul imunitatii organis mului. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la f etele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. Producerea de anticorpi incepe imediat dupa patrund erea substantei straine (antigenul) in organism. se poate analiza si gasi antigenul care este necunoscu t. al hepatitei virale (antigen A) etc. de unde pot fi pusi in evidenta cu ajutorul analizelor imunologice. lapte. etc. rezistenta la boli fie facand o boala (pe care a doua oara nu o mai fac ). Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent patogen.anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. anticorpii din ser cu antigenul prepar at in laborator. Acesti anticorpi se gasesc in sange. pe ntru fiecare boala. De asemenea. La baza imunitatii sta formarea d e substante protectoare numite anticorpi. anticorpii se formeaza si atunci cand in organism patrund (pe cale digestiva sau prin injectii) diferite substante cum s unt serurile si vaccinurile. Asa se procedeaza in diagnosticul de labortor al gripei. virusuri. Deoarece pentru evidentierea anticorpilor din sange se foloseste serul de la omul bolnav sau sanatos. care se face vizibila c u ochiul liber prin diferite tehnici de laborator. Anticorpii Anticorpii sunt substante c himice complicate pe care ii fabrica organismul ca raspuns la patrunderea in san ge a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt microbii. urina. Analizele imunologice se bazeaza pe reactia (unirea) dintre ant igenul specific si anticorpii specifici din serul care se cerceteaza. Reactia an tigen-anticorp poate fi . virusurile. anticorpii sunt martorii une i infectii trecute (imunizare naturala) sau a unei vaccinari (imunizare artifici ala). Daca ele sunt Rh negative trebui e sa primeasca un sange identic. in acest caz se contraindic a alaptarea copilului. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea antic orpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte. toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factoru l Rh. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si soti i. intr-o eprubeta. etc. Unele persoane au o imunitate naturala adi ca sunt din nastere rezistente la o serie de boli. Alte persoane isi castiga imu nitatea. parazitii etc. De aceea. Cu alte cuvinte. fie vaccinandu-se contra unor anumite boli. In unele situatii.

In unele cazuri. care se numesc antistreptolizine. fie in gat. diagnosticul de laborator se poate pune retrospe ctiv dupa ce a trecut boala. asa incat laboratoru l poate preciza daca este vorba sau nu de aceasta boala. dupa 2-3 luni de tratament. In toate aceste cazuri. Aceste analize se fac pentru desco perirea acelor boli la care nu este posibil sa se puna in evidenta angentul pato gen cauzator de boala (microb. Valori normale: 166-200 U/ml O reactie pozitiva cu va lori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infe ctie cu streptococ. In bolile produse de virusuri (gripa. Daca un bolnav cu sifil is. Analizele de mai sus nu sunt totdeauna specifice pentru sifilis. rezultatul se noteaza cu unul pana la 4 plusuri (cruci ). fie dupa o vindecare in urma tratamentului cu antibiotice.. cercetarea antico rpilor sifilitici se face si din lichidul cefalorahidian extras din sira spinari i. ractia V. cantitatea de anticorpi sifili tici din ser scade rapid sau anticorpii pot chiar sa dispara din sange. specifice pentru sifilis. In cazul in care i n ser exista anticorpii sfilitici. fie pe pielea omului. in timp de luni sau ani. In raport de cantit atea de anticorpi gasita. de exemplu: febra tifoida. anticorpii produsi de spirocheta sifilisului se pot pune in evidenta cu ajutorul uneia sau a mai multor reactii: reactia BordetWassermann. reactia Kline. Uneori bolnavul vine prea tarziu la laborator. Persoanele cu analize "pozitive" care sunt casatorite sunt obligate sa-si duc a la laborator si partenerul pentru a i se face analiza de depistare a anticorpi lor sifilitici. po liomielita.L. prin cautarea in sange a anticorpilor care au fost produsi in organism sub influenta agentilor patogeni. nas fie in alta parte a corpului.D. asa cum se intampla in sifilis.) acestea cerceteaza urmele lasate de boala. Chiar daca spirochetele dispar din corp dupa tratamentul cu antibiotice. infectii cu strep tococ. Insa daca boala este descoperita si tratata prea tarziu (dup a luni sau ani de la infectie) atunci si disparitia anticorpilor din sange se fa ce incet.R . brucelorza. cand sifilisul a atins si sistemul nervos. reactia Meinicke.facuta fie in eprubeta. Reumatismul Este produs (printre alte cauze) si de catre infecti a cu streptococ. oreionul. anticorpii sifilitici mai persista mult timp in sang e. Cand se intalnesc astfel de situ atii se fac analize suplimentare. fara tratament. dupa cum urmeaza. se spune ca analizele au iesit "pozitive" iar in absenta anticorpilor analizele sunt socotite "negative". hepatita etc. Analizele imunologice se f ac pentru diagnosticarea urmatoarelor boli: Sifilisul Dupa 4-5 saptamani de la i nfectie. virus etc. tifosul exantematic si alte boli. . Reactia ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anti corpii antistreptococici. adica anti corpii. Rezultatele se expri ma in unitati ASLO/ml ser. pojarul. reactia Kahn si altele. Microbul poate sa dispara d e la locul de intrare si se localizeaza in diferite organe din corp.) din anumite motive. fie dupa o vindecare naturala. se trateaza corect cu antibiotice de la primele simptome de boala (atunci ca nd apare sancrul sifilitic pe organele genitale). dupa ce microbul a disparut din organism. Anticorpii produsi de streptococ se pot depista in sange dupa c irca 2 saptamani de la infectia streptococica unde persista timp de 3-6 luni de la infectie. in unele caz uri pot apare analize pozitive si in alte boli.

concentrat ia anticorpilor creste de 2-3 ori. etc. la repetarea analizei. amigdalita. Iar daca dupa 7 zile. boli de rinichi(glomerulornefrita). se poate s uspecta o febra tifoida. Proteina C reactiva Este o proteina serica normala. Daca reactia este pozitiva. Rea ctia nu este pozitiva in cazurile de reumatism articular acut. Tifosul exantematic Se depisteaza prin reactia Weil Felix care are aceeasi s emnificatie si se interpreteaza la fel ca reactia Widal Bruceloza . Valorarea reactiei este max ima in prima luna de la infectie si descreste dupa cateva luni fara ca totusi an ticorpii sa dispara complet din sange.chiar daca in prezent microbul nu se mai gaseste in organism. fara sa pr ezinte semne de infectie streptococica. De aceea aceste persoane trebuie sa cun oasca ce vaccinari recente au facut si sa comunice acest lucru medicului. dar reactia care este pozitiva la un nivel de peste 1/10 indica prezenta FR. scarlatina) cat si pen tru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare. in tumori. Reactia Waaler-Rose. Persoanele care au fost vaccinate contra febrei tifoide cu vaccin antitific produc anticorpi care pot falsifica rezultate le analizei. Analiza factorului reumatoid (FR) Factorul reumatoi d este o substanta anormala care se gaseste in serul bolnavilor cu dureri aritic ulare reumatismale cronice (artita reumatoida). fara sa aiba legatura cu infecti a streptococica. boli de inima. se noteaza cu 1-4 plusuri. in mod normal omul sa natos nu are in ser FR. Revenirea la nor mal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand creste rea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptoc oc mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. Analiza este ajutatoare. in infarctul miocardic. Rezult atele se dau sub forma de fractie. Pentru analiza FR se folosesc urmatoarele doua teste: Reactia L atex-FR. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. atunci diagnosticul de febra tifoida este sig ur. Febra tifoida Pentru d iagnosticul acestei boli se foloseste reactia Widal.) in inflamatii (reumatism). pentru ca singura nu poate pune diagnosticul de boala. numitorul reprezentand limita inferioara pana la care reactia antigenanticorpi este vizibila in eprubeta. care este pozitiva la circa 80% din bolnavii cu artrita reumatoida. dand reactii fals pozitive. In unele cazuri re actia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. Prezenta proteinei C reactive in sange se noteaza cu 1-3 plusuri. Analiza ASLO se recomana atat pentru dep istarea infectiilor streptococice (faringita. Valori normale: 0-1 /100 Daca anticorpii gasiti in ser sunt intr-o concentratie mai mare. pneumococ e tc. care se gaseste la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ.

iar cel al reactiei Huddleson 1/200. de oreion. de asemenea. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urma torele analize: reactia de hemaglutinare (HA). operatii. Aeste analize sunt singurele care pot stabili diagnosticul de boala pentru ca mi crobul burcelorzei nu se poate depista totdeauna.Este o boala care se ia de la animalele bolnave. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. de poliomielita . reactia de fixare a complementulu i (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN). situatie ca re.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . poliomielitei.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. Analizele sunt considerate pozitive cand tirul react iei Wright depaseste 1/100. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: .tipul A de virus este transmis omu lui pe cale orala (apa. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu ic ter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. .tipul B de virus este transmis omului prin injectii. Pentru depistare se fac reactiile Wrigh si Huddleson. maini nespalate) si produce o hepatita cu cara cter epidemic si cu o perioada de incubatie scurta. Trebuie stiu t ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. Bolile parazitare . . Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase s i in institutele de cercetare. Cu ajutorul acestor reactii serolo gice se poate pune diagnosticul de gripa. tr ansfuzii. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile . de 2-6 saptamani. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. mai multe luni d upa vindecarea clinica. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. etc. pe cale genitala si probabil pe cale orala. Bolile virale L a aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor spec ifici in ser. Omul sanatos nu poseda in sang e anitocorpi ai brucelozei. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de v edere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. O analiza curenta care se face pentru diagno sticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). ajuta la punerea unui diagnostic precoce. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. In concluzie. de rujeola. persoanele care poseda AgAu n u pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. alimente. In unele cazuri antigenul Australia apare in s angele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. etc. antigenul Australia dispar e din sange. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange ac estea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lung a de incubatie (2-6 luni). Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sa nge antigen Australia. mai ales de catre persoanele ca re lucreaza in zootehnie. la marea majoritate a bolnavilor.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutoru l laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HB). rujeolei.

umflatura. de paraziti. Astfel. organismul a capatat o oar ecare rezistenta. In cazul in care nu are anticorpi el se vaccin eaza cu vaccin atidifteric. Dar. un fel de imunitate impotriva bacilului Koch. extracte de microbi. uneori durere. de ciuperci sau alte toxine ale acestora) atunci in piele. anticorpii respectivi dispar treptat din sange. in special la nivelul pielii. ID R la tuberculina apare pozitiva. Ele se pot infecta mai usor si mai rapid la varsta adulta. Aceasta reactie se manifesta dupa cateva ore sau zile de la injectie prin roseata. Reactii intradermice Iat a cele mai importante reactii alergice ale pielii (reactii intradermice) care se fac la antebrat: Reactia sau intradermoreactia (IDR) la tuberculina – se face pen tru a preciza daca in organism este sau a fost o infectie recenta cu bacilul tub erculozei (bacilul Koch). la locul injectiei are loc unirea antigenului cu anticorpii producandu-se o reactie locala antigen-anti corp. daca se injecteaza in piele o picatura de antigen (microb omorat. atunci cand intra in contact cu un bolnav detuberculoza. daca omul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatiozei sau chistului hidatic se produce o r eactie puternica Reactia Dick poate pune un diagnostic retrospectiv de infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii Reactia Schick arata daca un copil are sau nu anticorpi de difterie. prin vindecarea infectiei tuberculoase. De a ceea. In raport de marimea diametrului re actiei. se face analiza Weinberg-Pirvu. boala frecventa produsa de parazitul Taenia ehinococcus. Dupa 24-72 ore se observa daca la locul infectiei apare reactia locala. In raport de marime a acestei reactii se poate aprecia daca omul are in organism o infectie tubercul oasa si daca aceasta infectie este de data recenta sau este mai veche. macarime. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala. Se injecteaza in pielea de la nivelul antebratului o c antitate mica de tuberculina (un extract de bacili ai tuberculozei). Reactia Cassoni se face prin injectare a la antebrt a unui extract din parazitul Taenia echinococcus. in vederea unei vaccinari cu vaccin contra tuberculozei (vaccin BCG). Punerea in evidenta a anticorpil or se face nu numai in sangele sau serul bolnavilor sau a fostilor bolnavi ci si in tesuturile lor. la copii si tineri li se face in mod obligatoriu IDR la tuberculina cu sco pul de a depista pe aceia care au reactie negativa. Persoanele care nu au venit niciodata in contac t cu bacilul Koch au IDR la tuberculina negativa adica nu prezinta nici o reacti e in locul unde s-a injectat antigenul. IDR se comp leteaza si cu alte analize imunologice mentionalte anterior . In acest caz. In mod no rmal peste 60% din copii si tineri si peste 90% din adulti au in organismul lor o veche infectie tuberculoasa care s-a vindecat fara ca omul sa stie ca a fost i nfectat. Numai in hida tidoza (chist hidatic). pentru ca astfel organismul sa poata produce anticor pi contra acestei boli Reactia la brucelina depisteaza persoanele bolnave de bruceloza. care poate depista in ser anticorpii produsi de parazit.Pentru depistarea acestor boli se fac rareori analize imunologice. rezultatele se noteaza cu plusuri de la 1 la 4. Dupa scoaterea chirurgicala a parazitului (chistul hidatic) din corp.

Antic orpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai est e necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii. praf de ca sa. recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea ma surilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor. moartea fatului in uter sa u malformatii fetale. plante. pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea cr ea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate. in absen ta anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp in delungata (imunitate cu titru inalt). din fulgi.Reactia la trichinelina ajuta la punerea diagnosticului de trichinoza. ciuperci. o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste se mnificativ in cursul a 2-3 saptamani. . etc. infectia primara cu virusul citomegalic.) cu extracte din peri de animale. fie pe pielea omului (indiferent daca sunt pozitive sau negative) se repeta la diferite intervale de timp atat pentru stabilirea unui diagnostic corect cat si pentru a constata daca tratamentul facut a avut efectul scontat. sifilisul sunt i nfectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta risc ul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi. Pentru a depista aceste cazuri rare este n evoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician. Este bine ca acest lucru sa fie cunoscut i n prealabil. Daca atat ant icorpii de tip IgG cat si anticorpii IgM sunt negativi. urtic arie etc. in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie . In functie de tipul anticorpilor depistati se poate aprecia stadi ul infectiei. fie de reactivare a unei infectii latente. Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt. prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca p acienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. Analize medicale premergatoare sarcinii Rubeola. In afara de rmoreactiilor cu extracte de bacterii. parazitolog s i medicul de laborator. Daca atat IgG cat si IgM sunt negative. inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoane le infectate mai ales in cursul epidemiilor de rubeola. prezenta sau bsenta imunitatii. polen. In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza ac este infectii. paraziti. Toxoplasma gondii Acelas i tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii. boala fanului. pacienta nu prez inta imunitate fata de oxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarci nii. toxoplasmoza. Rubeola Astfel in cazul rubeolei. Deoarece in ultimul timp. se mai fac IDR pentru depistara unor boli alergice neinfectioase (astm pulmonar. boala pro dusa de un parazit care se ia din carnea de porc bolnav ce n-a fost suficient pr elucrata termic De retinut! Toate aceste reactii imunologice facute fie in eprub eta.

Treponema pa llidum . Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratame ntului adecvat se numara si avortul spontan. Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conc eptie se numara si hemograma. Uneori. Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sar cinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii. inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. In pri mul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infect ii congenitale. Aceste anal ize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "pa nica" viitoarelor mame. utila in special pentru diagnosticarea anemiilor ( cel mai frecvent a anemiei feriprive. pentru a diagnostica din timp anumite afectiu ni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul s arcinii. dar mai al es asupra sanatatii unui viitor copil.ro Sifilisul Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la am bii parteneri. Infe ctia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte i nfectii congenitale. De aceea.copilul. Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligato riu din acest proces de pregatire. Infectia cu virusu l citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara. survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei inf ectii deja existente. Infectia cu Chlamy dia trachomatis Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala.Virusul citomegalic Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat.agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatu l dupa saptamana 20 de sarcina. Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate inta mplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poat e determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic. Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa . a betatalasemiei minor sau a altor hemoglo binopatii). Infectia cu HIV Serologia pentru HIV ar trebui e fectuata la ambii parteneri. ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata po sibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de anatate a cuplului. daca pre-conceptio nal pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (s ituatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la viitoarea sarcina. bineinteles cu acordul acestora. o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis consti tuie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical. prezinta risc asupra fatului. Sursa: www. Din acest motiv diagnosticul precoc e. Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri es te foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate.

Totusi. bila . urechi. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber. care se prepara in niste cutii de sticla. Analiza microbilor din sange (hemocultura) Aceasta analiza se face in bolile infectioase. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici. Microbii patogeni . a febrelor p aratifoide. in unele situatii de slabire a rezistentei organismului. betisor (bacili). ei tulbura mediul. Cand microbii cresc pe mediile lichide. urechi. coprocultura. . organe genitale. sputa. Ei au diferite forme: punct (coci). urocultura. . dar laboratorul fol oseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzato ri ai bolilor. microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali. produc stari de boala. Pe mediile sol ide. in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. in bolile cu stari febrile prelun gite. anal iza microbilor din nas. Cocii se aseaza de o bicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi).cauzeaza boala. secretii provenite din gat. streptococi. Prezenta anticorpilor de tip IgA se asocia za intotdeauna cu o infectie activa. Anali za se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide. asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme.a antigenului in secretiile genitale. materii fecale. Ei nu sunt periculosi pentru om si in un ele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor mi crobi mai periculosi. lichid e si solide. etc. a endocarditei si septicemiei. Analize microbiologice (hemocultura. In toate aces te produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii. unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului.prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de or i. Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele o mului care comunica cu mediul exterior. ei nu se gasesc in m od normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii. in orice produs provenit din organismul omului: sange. provocate de o serie de microbi: staf ilococi. sputa. gat. virgula (vibrioni).prin cresterea mic robilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale. spirale (spirochete). acoperite. din boli ale pielii) Generalitati Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de mi crobi. care pot cauza infectii acute si cronice. bilicultura. urina. de 1-10 microni. In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la d igerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: . secretii ale organelor genitale. Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice. un m icron fiind a mia parte dintr-un milimetru.

stafilococi. Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi. Acesti microbi patogeni se gasesc nu numa i la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi. levuri. Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli). alimente. nici saprofit i nici patogeni. rinita.pneumococi. otita). Microbii cauzatori ai acestor boli su nt: bacilul coli (colibaciloza). Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange. proteus. bacilul proteus. materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin. bacilul tuberculozei. bacilul piocianic. tific). streptococi. se inmultesc si provoaca infectii ale i ntestinului subtire (enterita). bacili (coli. Secretiile farin giene. Recoltarea urinei pentru urocu ltura se face in conditii speciale. colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecal e. gat si urechi Nas ul. bacilul febrei tifoide. Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura) De ob icei. fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase. nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special s teril care . De aceea. faringita. prezenta microbilor in urina. Uneori se mai gasesc si levuri. rinofaringita. mai ales in cantitate m are de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a c ailor urinare (nefrita. deseuri ce n u au fost folosite de catre organism. etc. deoarece in mult e cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. infectii ale intestinului gros (colita) ori infe ctii ale intregului intestin (enterocolita). Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii p atogeni. In afara de acesti microbi. boal a care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noas tra de calatorii straini sau indigeni. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesi stita. De aceea. pielita. cistita). ricketsii etc. Analiza microbilor din bila (bilicultura) Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la la borator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. Klebsiella. care ii raspandesc prin materiile fe cale. bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei. Analiza mic robilor din urina (urocultura) Urina proaspata nu contine microbi. astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele). se va analiza si urina partenerului.) in urma greselilor de alimentatie sau a tratament ului cu antibiotice pot deveni agresivi. De aceea. piocianic etc. se pun mai bine in evi denta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul g atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile mi crobiene (amigdalita. enteroc olitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa. mentionate anterior. de la omul bolnav. piocianic. pentru a se recolta sang ele in acel moment. bacili. proteus. spirochete. coli. bolnav ul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome. la femei. Analiza microbilor din nas. Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii. mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei or ganismului la infectii).

Uneori. nici persoanele care ingrijesc copii sau care l e prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. De aceea . numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia. Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la per soane sanatoase. stafilocolul aureus hemolitic. vaginita sau de metrita. atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi. rezultatele analizelor dureaza fo arte mult. ca pneumococul. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte an tibiotice. apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la . sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva. sifilisul). copii din colectivitati inchise (crese. Cresterea si inmultirea BK pe aceste medi i se face foarte incet.se trimite la laborator. tot pentru acelasi motiv. producand scurgeri purulente. Analiza microbilor din sputa Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare s ituate in gura. in special la cop ii. sputa se inoculeaza la cobai. al scarlatinei si reumatismului. Alti microbi. la persoanele care tusesc. de pne umonie (pneumococ. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprof iti. tuse si stranut. in decurs de doua luni. pentru precizarea diagno sticului de tuberculoza. gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic. meningita etc. Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor. m eningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. etc. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune probl ema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de strept ococ. la bolile de inima si reumatism. faringitei. Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca. bacilul difteric etc. De ase menea. Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului. La femei scurgerile sunt date de uretr ita. Dator ita dificultatilor de a descoperi BK in sputa. in special la copii si tineri. gat. de unde sunt raspanditi prin vorbire. Bacilul dift eric determina difteria. In afara de microbii care se gasesc in m od normal in gura. In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa. Gonococul este microbul blenoragiei. de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). Analiza microbilor din secretiile organelor genitale O serie de micro bi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (p rostatita). klebsiella). care produce pneumonie. pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza. caci prin raspandirea acestora in cole ctivitate se pot produce epidemii de scarlatina. gura. sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia ex pectoratiei. scoli) nu trebuie sa aiba i n gatul si nasul lor microbii mentionati. gradinite. Streptococul beta hemolitic este agentul patoge n al amigdalitei. difterie. P e langa microbii din nas. urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii. ele facand boala in circa doua luni.

erizipelul. E xista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genit ale care sa explice scurgerea. in caile urinare si in alte organe. Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni. Analiza secretiilor in bolile pielii Bolile pielii: eczeme. bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat. Inain te de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie. caci desc operirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapi da a sifilisului. el trecand in sange. Levurile (ciu perciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent t ot la femei. apare numai dimineata. putina. Ei patrund fie p rin porii pielii. piocianicul. etc. se a nalizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic. Cei mai intalniti micro bi sunt: stafilococul. pe un tampon de vata steril. este foarte import ant ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru. cu seringa. dupa oboseala sau eforturi f izice. bacilul antraxului si levurile. plagi infectate. fie datorita intepaturii unor insecte care introduc parazitii in sange. st reptococ.) precum si de virusuri si paraziti. streptococul. pentru descoperirea lor se analizeaza . chiar la cele sanatoase. Aceste infectii produse de microbi banali. Parazitii se localizeaza in sange. De aceea. in ficat. Analize parazitologice si virusologice Analize parazitologice Numerosi paraziti patrund in corpul omului fie datorita apei si alimentelor cont aminate cu oua de paraziti. bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfecta nte. De aceea. Sunt produse de catre micro bii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. fu runculul. proteusul. Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecv ent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza. etc. me ningita etc. Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian Acest lichid se scoate de catre medic. Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in lezi unile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). dupa o raceala. etc. Dar cand se dezvolta in cantitate foarte m are sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ. de virusuri sau avand o baza a lergica se rezolva de la caz la caz de catre medic.un contact sexual infectat. in aparatul digestiv. zgarieturi. Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat. foliculita. maudva spinarii) ca: encefalita. In aceste cazuri secretia este red usa. iar uneori se vindeca si sin gure. iritatia. fie prin rani. abcesul. din sira spinarii pentru a cauta microbii car e produc boli ale sistemului nervos (creier. intepaturi. bacilu tuberculozei. timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste.

Uneori chisturile de Lamblia se elimina prin fecale. Daca s-au desco perit in materiile fecale paraziti adulti si acestia sunt recunoscuti. De aceea. mai frecventa la copii. mai ales in regi unile unde acesta se intalneste frecvent si la animale. Paraziti ai cailor ur ogenitale Parazitul microscopic trichomonas vaginalis se intalneste frecvent la femeie si mai rar la barbat. Paludismul (malaria) este o boala produsa de un parazit microscopic (plasmodiu) care se dezvolta in s angele si tesuturile omului si care se transmite de la om la om prin intepatura tantarului anofel. ci la diferite intervale de tim p. impune un trat ament de urgenta pentru omorarea si eliminarea parazitilor adulti din intestin. Tot in bila poate fi gasit si parazitul galbezei (distomum hepaticum). pentru a putea surprinde faza can d parazitii depun oua. Paraziti intestinali De regula. provocata de parazitul Lamblia sa u Giardia. oxiuri (enterobius vermicularis). deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi. etc. Dar in materiile fecale nu se gasesc totdeauna ouale parazitilo r. nu se pot pune in evident a parazitii adulti. de unde pot fi puse in evidenta cu ajutorul microscopului. urina. tricocefal si al tii. nu mai es te necesara aducerea de materii fecale la laborator pentru analiza. se cauta in materiile fecale ouale de paraziti. Parazitul traieste in bila si in sucul duodenal. panglica (taenia). deoarece acestia hranindu-se cu sange si cu substantele hranitoare destinate org anismului omului produc slabirea si anemierea acestuia. Prezenta sa in secretia uretrala sau vaginala nu pr oduce totdeauna semne de boala. mai ales in perioda febrila a bolii. atunci acesta se introduc e cu o pensa intr-o sticla cu spirt sanitar si se aduce la laborator pentru anal iza. analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetat a de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana. Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) L ambliaza este o boala. daca se inspecteaza atent materiile fec ale. el poate fi pus in evidenta numai in bila. America Latina sau la persoanele care au calatorit in aceste tari. Nu se vor aduce la analiza paraziti sau fragmente de paraziti in stare usca ta. care se re colteaza cu ajutorul tubajului duodenal. Paraziti ai sangelui Ace sti paraziti se gasesc mai ales la bolnavii originari din Africa. In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal. Daca dupa t rei analize efectuate la interval de doua saptamani rezultatele sunt negative. b olnavul se poate considera vindecat. Parazitul se pune in evidenta in sangele bolnavilor. Ac este oua sunt foarte mici.sangele. parazitii intestinali se prezinta sub forma de viermi intestinali: limbrici (ascaris lumb ricoides). Ca urmare a acestui fenomen. Se recomanda ca parintii sa observe din cand in cand scaunul copiilor lor p entru a putea descoperi din timp prezenta viermilor intestinali. materiile fecale. insa in anumite perioade se manifesta prin irita tia cailor urogenitale cu . Depistarea oualor de paraziti intestinali. Asia. In cazul in care parazitul nu poate fi identificat sau recunoscut. Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi. De aceea. de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci num ai la microscop. care se recolteaza din deget. Dupa doua saptamani de l a terminarea tratamentului se repeta analiza pentru oua de paraziti. producand inflamatia cailor biliare.

considera c a orice mic simptom. variola. nu se pot vedea la micro scopul obisnuit ci numai la microscopul electronic care mareste de zeci sau sute de mii de ori. ci il completeaza. secretia treb uie examinata proaspata. Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analiz e sa fac pentru diagnosticul. pojarul. varicela. ei cauta sa -si rezolve problemele de sanatate. Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare . trebuie sa aiba modificat la “tomograf” ..teoretic.” si urmeaza un simptom sau mai multe. gripa. ci numai pe animale vii sau pe celule vii. la microscop. presupunand ca despre pacientul care solicita analizele. Analize recomandate in diferite afectiuni Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net. Deoarece parazitul nu se vede cu ochiul liber. nu este o anomalie. uneori cateva saptamani. imediat dupa recoltare. care se masoara in milimicroni (un milimicro n fiind a milioana parte dintr-un milimetru). De aceea. orice durere de cap. explorari etc. 4. oreionul. desi imensa majoritate a ne-medicilor. efectuarea unor explorari ar trebui asociata cu consult medical. varicela) in care analizele pot depista mai rapid virusul cauzal al bolii. Secretia uretrala la barb at se recolteaza direct in laborator. Cand unei persoane i se gaseste acest parazit ea va trebui sa stie ca numai tratamentul ambilor parte neri sexuali va duce la vindecarea tricomonazei. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale cu ajutorul analizelor de laborator es te foarte greoi si dureaza mult. Virusurile sunt responsabile de numeroase boli infectioas e la om: gripa. timp in care bolnavul deja se poate vindeca. Cu exceptia catorva boli virale (turbarea. in restul bolilor se fo losesc analizele imunologice pentru depistarea anticorpilor din serul bolnavilor . d aca ar fi facut. deci. De aceea. hepatita. Listele cu explorari NU se refera la simptome le acute. pentru care va recomand CONSULT M EDICAL DE URGENTA.usturimi. Lista de explorari este teoretica. in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului. mancarimi si scurgeri de secretii purulente. ATENTIE: 1.. mai inainte ca pa razitul sa moara. virusurile nu se dezvolta in laborator pe mediile de cultura pe care cresc microbii. trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de anali ze. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical. examenul medical. Uneori parazitul se gaseste si in urina. Analize virusologice Virusurile sunt cele mai mici forme de viata. 2. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale. poliomielita. turbarea et c. iar la femeie se recolteaza cu ocazia exam enului ginecologic.pentru a pune diagn osticul unor simptome. De asemena. aparute de curand si agravate rapid. se stiu DOAR simptomele mentionate. 3. nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema.

hormoni tiroidieni. ALT. coprocultura. bilirubina directa. examen sumar de urina. Addis. eventual biopsia hepatica. Bilirubina. eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie. 1. VSH. glicemie. glicemie creatinina. 1. proba de digestie. creatinina. Hemograma. Hemograma. dar ar lua mult prea mult ti mp postarea ei aici. Constipatie cronica = timp de 3 luni. proteine in urina. proteine totale in sange. colesterol. AST. Bilirubina. endoscopie digestiva superioara. Bilirubina. biopsie renala. fibrinogen. cel putin 3 zile/luna: Ecografie abdominala. 1. desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa. VSH. VSH. colonoscopie. endoscopie digestiva superioara. examen sumar de urina. Fosfataza alcalina. Uree. ALT. examen sumar de urina. Proteine totale san guine. fibrinogen. Creatinina marita? Ecografie de rinichi. extragerea ascitei pentru analize. Imunograma. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului. Exista explicatia acestui fenomen. AST. colesterol. Bilirubina. creatinina. VSH. proba de digestie. colesterol. 1. Ciroza hepatica: Ecografie abdominala. ALT. creatinina. proba de digestie. Albumina. hormoni tiroidieni. glicemie. Colesterol. Cuprul seric si urinar. VSH. Hemograma. creatinina. Examen urina pe 24 ore. . Hemograma. calcemie. markeri virali pentru hepatita B si C. radiografie pulmonara. protrombina. AST. paracenteza (sc oaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei. AST. examen coproparazitologic. examen su mar de urina. albumina din sange. ALT. Diaree: Ecografie abdominala. tuseu rectal. electrocardiograma. examen coproparazitologic. H emograma. VSH. Ur ocultura. AL T. Teste de coagulare. eventual urografie. Hemograma. ALT. colesterol. gl icemie. glicemie. Proteine totale in sange. Fierul seric. Creatinina. colonoscopie. electrocardiograma. Balonare: Ecografie abdominala. Astenie (oboseala): Ecografie abdominala. colesterol. colesterol.sau la “RMN”. Fibrin ogen. Bilirubina total a. endoscopie digestiva superioara. glicemie. Hemograma. AST. examen coproparazitologic. hemoragii ocu lte in scaun. creatinina.examen sumar de urina. 1. Ascita (lichid in burta): Ecografie abdominala. 1. examen sumar de urina. GGT. VSH.

ALT . Bilirubina. examen de sputa. urografie. ALT. proba de digestie. VSH. creatinina. Dureri de burta (abdomen)? Ecografie abdominala. eventual colonoscopie. Dureri in capul pieptului: Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu. VSH. AST. creatinfosfokinaza MB. AST. Dureri la inghitit (deglutitie): Endoscopie digestiva superioara. Ionograma sanguina. creatinina. ALT. ALT. creatinina . colestero l. Bilirubina. examen sumar de urina. Dureri in stanga sub coaste: Ecografie abdominala. Hemograma. Hemograma. c reatinfosfokinaza. Colesterol. uree. Dureri in piept: Electrocardiograma. Dureri in etajul mijlociu abdominal: Ecografie abdominala. glicemie. 1. ALT. creatinina. ecografie abdomi nala. glicemie. AST. creatinina. VSH. examen ORL. Hemograma. . glicemie. VSH. ALT. Dureri anala (rectala) la scaun: Rectoscopie sau colonoscopie 1. colestero l. Addis. 1. Dureri in lomba: Ecografie abdominala/ radiografie de coloana. Hemo grama. u rocultura. Dureri in dreapta sub coaste: Ecografie abdominala. 1. 1. eventual endoscopie digestiva superioara. radiografie pulmonara. colesterol. glicemie. examen sumar de urina. amilaze. VSH. AST. examen sumar de urina. examen sumar de urina. troptest.1. glicemi e. Hemograma. VSH. 1. Bilirubina. ra diografie abdominala pe gol. examen coporparazitol ogic. examen sumar de urina. creatinina. Fibrinogen. endoscopie digestiva superioara. examen sumar de urina. AST. colonoscopie. ALT. 1. eventual colonoscopie. colesterol. AST. colestero l. Hemograma. Hemograma. Bilirubina. AST . glicemie. VSH. fibrinogen. Bilirubina. 1. Bilirubina.

Expectoratie cu sange: Radiografie pulmonara. AST. bilirubina directa. m arkeri tumorali. bilirubina directa.ALT. ionograma sanguina. AST. fibrinogen. Hemograma. 1. fibrinogen. albumina in sange. protrombina. electrocardiograma. celule canceroa se si culturi microbiene. creatinina. VSH. endoscopie digestiva superioara.1. ecografie cardiaca. Hemogra ma. 1. 1. endoscopie digestiva supe rioara. examen sumar de urina. fosfataza alcalina serica. Eliminare de paraziti (viermi) in scaun: Rectoscopie Examen coproparazitologic 1. 1. Bilirubina. GGT. Albumina sanguina. bronhoscopie. . protrombina. proteine totale sa nguine. proteine in urina. AST. eventual endosocpi e digestiva superioara. Bilirubina. Hemograma. ALT. examenul sputei pentru tuberculoza. colesterol. colesterol. Ficat marit (hepatomegalie): Ecografie abdominala. glicemie. Greata: Endoscopie digestiva superioara. Bilirubina totala. colesterol. colesterol. Hepatita cronica: Ecografie abdominala. Bilirubina totala. VSH. examen de urina pe 24 ore. uree. creat inina. biopsie hepatica. markeri virali hepatitici. Edeme la membrele inferioare = picioare umflate: Ecografie abdominala. colangiografie endoscopic a retrograda. examen sumar de urina. glicemie. AST. GGT. colesterol. protrombina. examen sumar de urina. eventual examen tomografic (CT). fosfataza alcalina. creatinina. 1. Hemograma. ecografie abdominala. ALT. Icter / icter mecanic: Ecografie abdominala. colesterol. creatinina . ALT. test de sarcina. Hemograma. endoscopie digestiva superioara. 1. examen su mar de urina. AST. creatinina . glicemie. ALT. glicemie. Bilirubina. fibrinoge n. RNA-VHC). VSH. ALT. examen sumar de urina. glicemie. markeri virali pentru hepatita B si C . AST. VSH. GGT. viremie (DNA-VHB. examen sumar de urina. Hemograma. glicemie. reticulocite. Sangerare din nas? . creat inina . trigliceride. VSH. Bilirubina. colangio RMN.

markeri tumorali. Scaune negre “ca pacura”: Endoscopie digestiva superioara. 1. Bilirubina. glicemi e. 1. colesterol. ALT. se st abileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent . AST. colesterol. urocultura. henoragii ocul te in scaun. culturi microbiene din sputa. examen endo crinologic. ALT. probe ventilatorii. ALT. trebuie luata tensiunea arteriala. Addis. creatinina. Bilirubina. Antibiograma si autovaccinul Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi micro bii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. urocultura. La suprafata mediului. colesterol. glicemie. 1. sidere mei. hormoni tiroidieni. AST. peste microbi. cistoscopie. sideremie. bronhoscopie. urografie. examen sumar de urina. Hemograma. AST. colesterol. 1. VSH. reticulocite. Tuse: Radiografie pulmonara. timp necesar pentru dezvoltarea microbilor. ALT. Urina tulbure / rosie: Ecografie abdominala. AST. VSH. Pe o cutie de sticla care contine un me diu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului. endoscopie digestiva superioara. In raport de rezultatul antibiogramei. Bilirubi na. celule canceroase. examen sumar de urina. VSH. AST. colesterol. Bilirub ina. Apoi dupa ce medi ul este tinut 12-18 ore la 37°C. Tehnica antibiogramei este simpla. medicul stabile ste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului b olii. se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. examen sumar de urina. examen sumar de urina. ecografie abdominala. glicemie. markeri tumorali. colonoscopie. creatinin a. Scadere in greutate: Ecografie abdominala. creatinina. creatinina. eventual tomografie abodminala (Ex CT). Bilirubina. radiografie de sinusuri. protrombina. creatinina. 1. examen de sputa pentru tubercul oza. examen sumar de urina. Hemograma. examen urologic. Analiza care testeaza in laborator antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. Hemograma. ALT. calcemie. ecografie abdominala Hemograma. glicemie. VSH. reticulocite. Scaune cu sange: Rectoscopie / colonoscopie. glicemie. VSH. Hemograma.Examen ORL.

devenind rezistent. ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva. nu permit acestora sa se dezvolte si sa se a propie de tableta. care au fost izolati din pr odusele sale analizate. Acest vaccin se prep ara in laborator din microbii proprii ai bolnavului. aflat in contact . medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub suprav egherea acestuia. se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se in troduc in fiole. in afara organismului. in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. Astfel. ori il poate omori (efect bactericid). bronsita cronica. de rutina. e tc. acelasi microb care a fost sensi bil la un antibiotic. dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibiot icul respectiv. nedureroasa pentru mama si fat. Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrives c cu rezultatele obtinute pe organismul uman. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bacteriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga. Aplicatia ecografiei in obstetrica Inca de la introducerea sa in medicina. etc). S-a observat ca sunt antibiotice c are omoara microbul in laborator. devenind astazi un examen ind ispensabil.microbul cercetat. dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzat a de microbii respectivi. Aceste nepotriviri se datoreaza faptulu i ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. Principiul e cografiei consta in emiterea de catre sonda/traductor. sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene. In acest mod organismul poate lupta mai usor impotr iva unor infectii cronice ca: infectii urinare. in practica obstetricala. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibiotic elor. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice. Vedem deci ca antibiograma da numai ind icatii generale si provizorii. Acesti microbi. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator. in anii '50. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii su nt slab sensibili. leuco cite. In a ceste cazuri. o componenta esentiala in cadru l urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut. In unele cazuri. se amesteca cu o solutie de clorura de s odiu 9 ‰. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi. contra microbului inocu lat (imunitate artificiala). medicul va hotari trata mentul cu alt antibiotic. microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii l asa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei. precisa si accesibila din punct de vedere al raportului cost/beneficiu. furunculoza. mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bi ne microbii care au patruns in organism. cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultate le dorite. tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica in functie de e ficienta antibioticului. In aceasta situatie. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinat ie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. Antibioticele care sunt active asupra microbilor. dar nu il omoara cand a ntibioticele sunt introduse in organism.

Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiu nilor embrionului si fatului biometria fetala. are rolul de a confirma sarcina. diagnosticarea si urmarirea unor anomalii pelvine in sarc ina (fibrom uterin.altele: confirmarea mortii intrauterine a fatului. apreciaza cresterea si d imensiunile fatului. Sacul gestational se vizu alizeaza cel mai precoce prin ecografie transvaginala la 4 saptamani si jumatate iar embrionul la 5 saptamani si jumatate. stabi leste sexul fatului. de a confirma viabilitatea sarcinii si de a stabili co rect varsta gestationala si data probabila a nasterii.prezenta unor malformatii fetale : h idrocefalie.este indicat la anumite varste gestationale.5-7 mil. tumora ovariana etc). informatiile obtinute prin r eflectarea diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse in imagine pe un ecran.prima ecografie se pr actica in jurul varstei de 7 saptamani.in cazul evolutiei normale a sarcini i .5 si 7 MHz (3.sangerare v aginala in sarcina incipienta . de a ex clude o sarcina patologica (sarcina ectopica. a unui fascicul de ultrasunete. car e urmareste prezenta sau absenta malformatiilor fetale. ecografia este par te componenta in cadrul altor investigatii pentru diagnosticul prenatal. molara etc).anomalii ale lichidului amniotic (polihidramnios. Examenul ecogra fic trebuie efectuat in plus ori de cate ori este necesar in cazul suspicionarii sau diagnosticarii unor diverse anomalii/patologii ale sarcinii : .asanumita ecografie de morfologie fetala. . astfel: . cantitat e de lichid amniotic). prezenta unor eventuale anomalii ale anexelor fetale. . examenul ecografic de rutina . . cicli pe secunda). izoimunizare Rh). etc. cat si a morfologiei acestuia si a anexelor sale .a patra ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani. biopsia de trofoblast. miscari respiratorii. de a diagnostica o ev entuala sarcina multipla. in cadrul screening-ul ui pentru depistarea sindromului Down.direct cu abdomenul matern. ou clar. eventuale semne de suferinta fetala.pentru a diagnostica/monitoriza prezenta unui he mtatom decidual. cum sun t amniocenteza. evalu eaza marimea si greutatea fatului. tonus. lichid amniotic. . .pentru masurarea translucentei nucale si evaluarea osului nazal.anomalii placentar e . spina bifida. . In practica o bstetricala. o ligohidramnios). cordon ombilical etc.a doua ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree .a treia examinare ecografica se practic a la 18-22 saptamani de gestatie . Nu in ultimul rand. cordocenteza si terapia fetala intrauteri na. evaluarea profilului biofizic fetal (miscari fetale. pozitia si gradul de maturitate ale placentei .restr ictia de crestere intrauterina a fatului. in timp real. sarcina oprita in evolutie etc. hidrops fetal etc. avort spontan. . prezentatia fatului. . .placenta praevia sau patologii materne care pot duce la anomalii placentare (diabet. Este important pentru determinarea co recta a varstei gestationale ca prima ecografie sa se efectueze cat mai devreme posibil. anecncefalie. cu frecvente cuprins e intre 3.placenta.

Se recomanda ca dupa efectuarea artros copiei articulatia sa fie pusa in repaus pentru cateva zile. In functie de localizarea articulatiei se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elast ice sau se vor folosi carje de sustinere. inainte de efectuarea artroscopiei la niv elul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi. Se va ef ectua o mica incizie de 0.investigatie invaziva Cum se realizeaza artroscopia? Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ort oped (specialist in chirurgia articulatiilor si sistemului osteo-muscular). In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulati ei se vor face mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente supliment are. aplicarea unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respec tiv pe o perna. Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru a diminua sangerarea in arti culatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare a spatiului articular.Pacie ntul va fi rugat sa nu poarte bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital.Dupa terminarea interventiei. Inainte de artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul articulatiei. pentru reducerea inflamatiei si a durerii sau folosirea unor ana lgezice pentru calmarea disconfortului articular.Artroscopia .In cazul in care este necesara anestez ia generala sau regionala din echipa va face parte si un medic anestezist. In ti mpul anesteziei generale pacientul va dormi si i se vor monitoriza permanent fun ctiile organelor vitale: pulsul.6 cm in vecinatatea articulatiei. Firele cu care s-au suturat inciziile vor fi i ndepartate dupa 7-10 zile. membrul care va fi investigat va fi ridicat si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin. Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si vor fi limitate a numite miscari pe care le presupune activitatea cotidiana. Asistenta medicala va indoi si va intind e membrul respectiv astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din difer ite unghiuri.Durata artroscopiei po ate varia in functie de complexitatea interventiei de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult. Pentru a dim inua inflamatia sau durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucoc orticoizi.Dupa . pe tot parcursul investigatiei. iar miscar ea artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura. iar articulatia va fi curatata permanent de sange si tesuturi. inciziile vor fi saturate. Pentru o buna vizualizare. D aca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic loca l in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. se introduce in arti culatie ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce ap oi artroscopul. artic ulatia va fi spalata cu solutie salina. tensiunea arteriala si frecventa respiratiei. condusul masinii es te interzis in primele 24 de ore. Atat dupa anestezia generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp . pacientu l va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata). In timpul interventiei. A rticulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri (cearceafuri) sterile. iar persoana va fi relaxata si usor toropita. Ina inte de aplicarea mansetei elastice. In timpul operatiei In cazul efectuarii anesteziei locale. De asemenea mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura. Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj vo luminos compresiv.

cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei . care de obicei este rahidiana si rareori generala. Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei.Dupa artroscopia in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare. artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de i nfectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor.Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgic a.ligamentoplastia: taierea sau reapararea li gamentelor . inrosirea sa u incalzirea regiunii respective . Oricum.la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic precum radiografia articulara. edemul.apar semne ale infectiei: .o usoara umflatura a genu nchiului . Riscul aparitei infectiei. osoase sau ale altor tesuturi.membrul respectiv (gamba sau antebratul) devine rosiatic. chiar si anestezia generala este una de scurta durata.repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente. drenajul sau edemul (umflarea) regiunii articulare. Nu se va masa regiunea respectiva in cazul instalarii acestor semne ! . Dupa artroscopie Medicu l va fi contactat imediat daca: .Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia sa fie sensibila. testele sanguine. Leziunile articula re complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu chirurgia deschisa. cartilagii) . dureros sau fierbinte (semne ale aparitiei trom boflebitei). tendoane. Sindromul de compartiment reprez inta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea sechel e ireversibile musculare. al trombozei membru lui.indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase. Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuit e imediat daca devin umede sau patate de sange. depuneri d e calciu sau pinteni ososi . al lezarii nervilor sau spatiului articular este foarte mic. umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza . tomografia computerizata (CT) sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente . anestezia generala poate cauza moartea pacientului.excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate. Se vor cere medicului informatii privind sangerarea. Artroscopia este un examen paraclini c: .Parul ras din jurul articulatiei se va reface dupa 2 saptamani.care permite prele varea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect.durerea.durere care se accentueaza.anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva ore. De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea problemelor artic ulare: .inciziile operatorii sangereaza excesiv . Pot exista unele neplacer i in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: . Foarte rar poa te aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la nivelul gambei si al antebratului). Extrem de rar. in cazul in care sangerarea de la nivel muscular determina o presiune mare care comprima nervii si arterele. Comparativ cu operatia clasica.dureri legate de inflamatia locala.

Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia . glezn ei sau soldului medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare uti lizarea unor carje de sustinere.umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului.radioscopi e cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei . Este important sa se urmeze cu strictete instructiu nile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore inainte de interventi a chirurgicala miniinvaziva. cotului sau umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice.. se vor purta mansete elastice.distrugerea articulatiei. ligamentele sunt albe. Leziunile produ se de artrita ingreuneaza sau fac imposibila interventia artroscopica . Se va prescrie medicatie antalgica si exer citii fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut.modificarea aspectului. ca de exemplu in formele severe de poliartirita reu matoida . Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut lo c o interventie chirurgicala extinsa. Artroscopia se po ate realizeaza in ambulator. Normal Intr-o articulatie normala. culorii (verde . Medicul va fi informat despre: .eventuale alergii medicamentoase. inclusiv la substantele anestezice .tratamentele medicamentoase urmate. Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului.Dupa efectuarea interventiei va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze in urmat oarele 24 de ore. De retinut! Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin a rtroscopie necesita spitalizare de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia deschisa Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii: . iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pu mnului. inainte de efectuarea artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina.radiosco pia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea interventi ei.posibilitatea ca pacienta s a fie insarcinata . bandaje sau se vor folosi carje. In functie de lo calizare.galben) sau cantitatii lichidului de dren .infe ctie. in special cu anticoagulante orale sau cu aspirina . riscurile si beneficiile actulu i anestezico-chirurgical.istoric de fractura sau leziune articulara.rani sau infectii in vecinatatea articulatiei . unui traumatism articular sau in urma unei inteventii chirurgicale . inclusiv trombozele venoase profunde (TVP) . Inainte de a rtroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului. Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt: .febra sau frisoane fara o cauza aparenta. artrita septica . care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita.preze nta artritei.tulburari ale hemo stazei.afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagula nte.istoric de artrita sau anchiloza articulara.ankiloz a articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata poliartrite i reumatoide. axilei sau r egiunii inghinale) .De asemenea. .

In acest caz pacientul nu isi va mai simti membrul respectiv. Se introduce in articulatie. dar si tratarea leziunilor articulare sau i ndepartarea corpilor straini liberi din spatiul articular. de obicei.este mai putin tr aumatizanta fiind mai putin dureroasa . Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala pre cum si frecventa respiratorie in timpul procedurii vor fi urmarite monitorizate. De asemenea. Pacientul va fi rugat sa isi lase de-o parte bijuteriile si sa imbrace un halat de spital.rasucirea. .Patologic cartilajul articular este neted si alb Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat: . Ca si proceduril e chirurgicale deschise.infectie Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgica l. Imaginile obtinute sunt marite si pot fi urmarite pe un monitor. Daca se va folosi un anestezic local acesta va fi injectat in piele la nivelul articulatiei. un tub subtire prevazut cu o camera video si o sursa de lumina. Artros copia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna a spati ului articular cu ajutorulul artroscopului. instrument care se introduce direct in articulatie printro mica incizie subcutanata. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea prin mici incizii a unor instrumente suplimentare. Se poate folosi pentru vizualizarea soldului. artroscopia ofera o buna vizualizare a articulatiei.dovezi ale l ezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de artrita . genunchiului si umarulu i. Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop dia gnostic a interiorului articulatiei. cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei. dar in principal la nivelul calcaiului. Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspe cta suprafetele articulare si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele. printr-o mica incizie. Artroscopia Artroscopia este efectuata. deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar sau din cartilaje) . Pielea din jurul incheieturii va fi barbierita. cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare s au monitorizarea eficientei tratamentului. cotului sau articulatiei pumnul ui. sunt prelevate mostre de tesut pentru efec tuarea biopsiei. Daca este necesara anestezia ge nerala aceasta va fi administrata de un medic anestezist.aparitia unor chisti sau noduli . Astfel pacientul va fi inconstient in timpul examinarii. va f i somnoros si putin ametit. Artroscopul este format dintrun endo scop cu fibra optica. in sa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii: . fara sa necesite spitalizarea pacientul ui. dar va ramane constient. Se v a administra si un sedativ usor inainte de examinare pentru o mai buna relaxare. fara a traumatiza sev er tesuturile invecinate.este mai ieftina .poate fi efectuata in ambulator. de un specialist ortoped.permite recuperarea r apida . Artroscopia se aplica la nivelul arti culatiilor mari.

exista o leziune la nivelul tegum entului sau o rana infectata langa articulatia care urmeaza sa fie examinata. Daca este nevoie si de o interventie chirurgicala pentru a repara o problema articulara descoperita in momentul investigatiei va fi facuta inca o in cizie mica unde va fi introdus un alt instrument subtire in articulatie. Artroscopia nu se face daca: .artic ulatia este afectata de anchiloza. In timpul investigati e zona articulara va fi spalata din cand in cand cu solutie salina pentru curata rea de resturi celulare sau de sange. Artroscopia dureaza in mod normal aproximativ 15 minut e. In timpul examinarii se pot inregistra imagini video sau se pot face poze. Procedura chirurgicala efectuata in timpul artroscopiei va nec esita o scurta spitalizare pentru cateva zile si o recuperare rapida fata de chi rurgia clasica. Totusi artroscopia poate fi facuta daca este folosit un tratament medica mentos adecvat Poate dura cateva saptamani pana la recuperarea totala dupa artro scopie. bandaje compresive sau se pot administra analgezice.distrugerea ar ticulatiei este severa (de exemplu artrita severa ) . va pozitiona articulatia in unghiuri diferite pentru o cat mai b una vizualizare. in timpul recuperarii a r putea fie necesara utilizarea unui bandaj de sustinere a membrului sau utiliza rea unor atele. Trebuie sa fie intrebat me dicul specialist in legatura cu exercitiile recomandate pentru recuperarea funct ionalitatii articulatiei. impreun a cu asistenta. dar intreaga procedura (ce include si pregatirea) poate dura pana la o ora sa u chiar mai mult. pentru o cat mai buna vizualizare a articu latiei. Pacientul nu va avea voie sa conduca in urmatoarele 24 de ore. Se va efectua o mica incizie de 0. Odata ce artroscopul a fost introdus doctorul va putea sa vada in interi orul articulatiei cu ajutorul unui monitor atasat la artroscop. In functie de articulatia examinata. To tusi artroscopia poate fi facuta pentru a curata o articulatia infectata . Inainte d e introducerea artroscopului va fi spalata zona cu o solutie salina pentru o cat mai buna curatire si mai buna vizualizare cu artroscopul. In functie de articulatia afectata si implicit supusa investigatiei exista posibilitatea ca dupa interventie sa fie necesara sprijinirea membrului intr-o esarfa sau folosirea unei atele pana la recuperarea dupa examinare. Incizia este suturata cu ajutorul unor c opci. Medicul.exista o afectiune hematol ogica . Aceasta face ca articulatia sa fie rigida si foarte putin flexibila si poate fi data de o afectiune numita spondilita ankilop oetica. In mome ntul in care artroscopul sau oricare alt instrument este extras din articulatie sangele sau detritusurile celulare vor fi indepartate cu solutie salina. articula tia va fi ridicata si va fi legat un garou pentru reducerea fluxului sangvin in articulatie. . Medicul va prescrie un tratament medical pentru calmarea durerilor si va recomanda un program de recuperare fizica pentru pacientii ce au facut artroscopie.In mod normal pacientul va fi intins pe spate. recuperarea ar put ea dura ceva mai mult. Articulatia va fi bine dezinfectata si va fi invelita intr-un camp steril. o leziune articulara sau o afectiune de tip chirurgical . Pentru reducerea edemului sau a durerii pot fi folosite comprese cu gheata. Dupa aceasta examinare articulatia va fi protejata pentru cateva zile. Pentru reducerea inflamatiei sau pentru a calma durerea pot fi introduse in articulatie anestezice locale sau corticosteroizi.6 cm langa articulatie. Daca se intervine chirurgical in timpul artroscopiei. Inainte ca manseta sa fie umflata. pentru ca medical specialist sa obtina o i magine cat mai buna in timpul examinarii. In functie de articulatia supusa investigatiei va fi pusa manseta ce va fi umflata si va restrictiona astfel flux ul sangvin in respectiva articulatie. Copcile vor fi indepartate dupa 7 10 z ile.

tendoanele sau cartilagiile) pot fi reparate sau curatate . Imaginile de la camera pot fi vazute pe un monitor.unele probleme mai grave ale articulatiei pot fi rezolvate cu ajutorul imbinarii artroscopiei si chirurgiei. in mod obisnuit.este alergic la vreun me dicament.in cazul unor cicatrici tisul are sau in cazul unei zone de la nivelul articulatiei care este inflamata si tre buie indepartata .este in tratament cu vreun medicament.evaluarea si diagnosticarea problemelor articula re cand un examen fizic sau alte examinari cum ar fi radiografia. precum si tesuturile solide ce acopera capetele oaselor (cartilagiul) si f ormeaza o zona tampon intre acestea. subtiri. In timpul artroscopiei. artroscopia: . efectuarea unei interventii chirurgi cale pentru rezolvarea problemelor articulatiilor.este mai ieftina .are afecti uni hematologice. numita artros cop. Artroscopul are o sursa de lumina si o camera video atasata de el.se pot indeparta depozitele de calciu sau diverse asperitati ale oaselor . Artroscopia permite doctorului sa studieze suprafata articulatiilor si tesu turile moi ce le inconjoara.int erventia chirurgicala necesara tratarii unei afectiuni articulare Cand artroscop ia este folosita intr-o interventie chirurgicala: . artroscopul este introdus in corp prin interm ediul unei incizii mici in piele. in comparatie cu chirurgia clasica. chirurgia clasica necesita internarea pacientului Artroscopia este folosita in: . Artroscopia este realizata intro policlinica fara sa fie necesara internarea pacientului. reparate sau reconstruite. i nclusiv medicamente anticoagulante cum ar fi warfarina sau aspirina . La fel ca si in cazul chirurgiei clasice (care implica o incizie mult mai mare). computer tomograful sau rezonanta magnetica nucleara nu sunt concludente . chiar si afectiuni ale venelor cum ar . In timpul artro scopiei se poate colecta o mostra de tesut pentru biopsie. Totusi. Aceasta procedura poate fi utilizata pentru diagnosticarea problemelor articulatiilor. teste sangvine . cum ar fi tesutul ce leaga oasele intre ele (ligame nte). inclusiv la cele anestezice . artroscopia permite doctorului sa descopere modificarile articulatii lor.poate fi f acuta in regim de policlinica si nu necesita internarea peste noapte. la nivelul genunchiului. umarului s i gleznei. Aceste imagini marite furnizeaza o imagine foarte clara a incheieturii.tesuturile moi ( cum ar fi ligame ntele.pot fi taiate ligamentele. Tr ebuie discutat cu medicul daca pacientul(a) in cauza: . Daca se face o interv entie chirurgicala se vor face alte incizii mici prin care vor fi introduse inst rumentele. pentru indepartarea corpurilo r straine sau pentru monitorizarea unei boli sau a eficacitatii unui tratament. Taierea sau eliberarea unui ligament st rans poate duce la cresterea mobilitatii in cazul unei articulatii intepenite obtinerea unei biopsii tisulare sau obtinerea unei mici cantitati de lichid sino vial care pot fi examinate ulterior in laborator .este mai putin d ureroasa .permite un timp de recuperare mai mic .Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articula tiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale. Artroscopia este efectuata. Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 8 .12 ore inainte de efectuarea procedurii. De cele ma i multe ori.

Complicatiile sunt neobisnuite pentru aceasta i nvestigatie. Daca persoana i n cauza este supusa unei anestezii generale. totodata. Cand apa re aceasta problema este necesar un tratament medical imediat pentru scaderea pr esiunii. Daca persoana este anesteziata pe cale generala aceasta nu-si va mai simti membrele inferioare sau cele superioare pentru cateva ore. Foarte rar pot aparea complicatii in urma anesteziei generale. Daca examinarea se face la nivelul articulatiilor bratului este foarte probabil ca dupa procedura pacientul sa aiba bratul imobilizat cu o esarfa sau cu o atel a. edemul. Trebuie stiut ca dupa examinare pacientul nu poate conduce. Daca pacientul va suporta o anestezie locala acesta va simti o senzatie ca o arsura la nivelul pielii. Mai poate exista si un risc mic de afectare a structuril or din interiorul articulatiei.locul inciziei sangereaza excesiv . Trebuie luata legatura imediat cu medicul daca: . iar in momentul in care doctorul mobilizeaza instrumentul in articulatie poate simti o senzatie de smulgere.este posibil sa fie insarcinata . Este normal ca articulatia supusa ex aminarii sa fie sensibila pentru inca o saptamana. Trebuie discutat si despre cum va decurge examinarea si ce vor indica r ezultatele. in articulatia afecta ta .eritem ul (roseata). Daca examinarea se face la nivelul gleznei. genunchiului sau c oxofemural medicul va intreba pacientul daca dupa procedura are nevoie de carja. poate aparea o problema serioasa numita sindromul compartimental datorita unei cresteri a presiunii la nivelul m usculaturii (in special la nivelul gambei sau la nivelul antebratului). Daca exista aceste simptome nu . Aceasta este pe termen sc urt si va disparea in maxim doua saptamani.durerea sau/si edemul la nivelul artic ulatiei continua sau se inrautatesc . Dupa examin are pacientul poate simti o usoara senzatie de durere. poate influenta obtinerea unei imagini curate in cadrul examinari i . In cazuri rare. cum ar fi artrita septica. Acesta va trebui sa di scute inainte cu medicul despre orice nelamurire despre procedura si riscurile a ferente. Aceasta substa nta poate cauza inflamatie si va face aproape imposibila efectuarea artroscopiei si.a avut in ultimele zece zile o examinare radiologica cu folosirea unei substante de contrast.are un istoric de infectie. Poate aparea sangerare la locul inciziei.are un istoric de artrita sau artroza. aceasta va fi inconstienta in timpu l interventie. Trebuie intrebat medicul spec ialist cat de mult va sangera sau va drena locul inciziei si de asemenea cat tim p va fi edem la locul respectiv. Exista un mic risc de infectie.are un istoric de fractura sau leziune la nivelul articulatiei Inainte de p rocedura pacientul va fi rugat sa semneze un acord scris. Unele afectiuni date de artrita pot face dificila si une ori chiar imposibila efectuarea acestei examinari . Este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare de sange si/sau un test de urina inainte de artroscopie. durerea si senzatia de caldura nu dispar de la nivelul art iculatiei. mai ales daca se si inter vine chirurgical in timpul investigatie. Pe masura ce este introdus artroscopul pacientul poate simti o senzatie de durere usoara. Acestea pot fi semne ale tromboflebitei. de form are a unui hematom ce poate afecta membrul respectiv sau de lezare nervoasa sau a articulatiei in sine.fi tromboza venoasa profunda .

In mod normal medicul poate discuta rezultatul interventiei imediat dupa ce ace asta s-a terminat. sanatoasa ligamentele apar ca ni ste cabluri de culoare alba.febra sau frisoane aparute fara o alta cauza Artroscopia este o procedu ra interventionala ce permite medicului sa vizualizeze interiorul articulatiei c u ajutorul unui instrument numit artroscop.apar semne de infectie. Daca exista o leziune la nivelul articulatiei medicul poate vedea acest lucr u si poate chiar interveni chirurgical pentru a repara problema respectiva. a edemului. al antebratului. fragmente d etasate sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumore te. Aceasta poate face investig atia dificila sau chiar imposibila . a eritemului sau a caldurii in zona respe ctiva .distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afectiuni cum ar fi artrita . fragmente detasa te sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumorete. sau a canalului in ghinal . Factorii care pot interveni in acuratetea rezultatelor examinarii pot fi: .rupturi sau deplasari.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afect iuni cum ar fi artrita . Medicul poate determina daca articul atia este una normala doar prin vizualizarea acesteia cu ajutorul artroscopului.drenarea de puroi de la locul inciziei . Cartilajul este moale si alb.daca pacientul are artrita. in plus.infectii .trebuie masata zona respectiva . c histe sau ganglioni .extinderea eritemului din zona afectata . acestea pot fi: . poate impiedica vizualizarea clara a acesteia i n timpul investigatiei . Substanta de contrast poate da inflamatie la n ivelul articulatiei si.daca pacientul a avut o radiografie cu substanta de contrast la nivelul articulatiei cu mai putin de 10 zile inainte. Exem ple de leziuni la nivelul articulatie sunt: . terapia fizica sau interventia chirurgicala. Artroscopie Normal: Intr-o articulatie normala. Daca nu este nici o m odificare vizibila la nivelul articulatiei doctorul poate concluziona ca articul atia este normala si nu este cauza simptomatologiei pacientului Patologic Intr-o articulatie lezata ligamentele si cartilajele au culori si forma modifica te.infectii Dupa ce medicul a evaluat articulatia el poate recomanda tratamentul medicamento s.crest erea intensitatii durerii.rupturi sau deplasari.limfadenopatia la nivel cervical. chiste sau ganglioni .

aceasta afectiune nu este una grava. fenit oina. Blocajul cailor biliare datorita litiazei sau cancerului pancreatic duce la cresterea cantitatii de bilirubina directa mult mai mult decit cea indirecta. flurazepam. Medicamentele care pot scadea nivelul de bilirubina includ vitamina C (acidul ascorbic).Medicamentele care pot creste nivelul b ilirubinei includ multe antibiotice. ciro za sau mononucleoza.0 (mg/dL) 0. Sindromul Gilbert este o afectiune mostenita ce afecteaza m odul in care ficatul proceseaza bilirubina si este o cauza frecventa a cresterii bilirubinei in sange.3 mg/dL 0. Determinarea c antitatii de bilirubina directa si indirecta poate ajuta in determinarea cauzei excesului de bilirubina. Distrugerea excesiva a hematiilor creste nivelul de bil irubina indirecta mai mult decat nivelul de bilirubina directa. fie datorita unei eliminari sca zute a acesteia.Afectarea severa a fica tului creste atat nivelul bilirubinei directe cat si a celei indirecte. Valorile bilirubinei la adulti Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina i ndirecta (Bilirubina totala minus bilirubina directa) 0. diazepam. fenobarbitalul si teofilina. Deoar ece ficatul unui nou nascut este imatur din punct de vedere functional.7 mg/dL Valori crescute sau scazute Valori crescute ale bilirubinei in sange pot aparea fie datorita cresterii producerii de bilirubina. al unor probleme ale sistemului digestiv ce apar datorita u nei reabsorbtii excesive a bilirubinei sau al unui blocaj a ductelor biliare dat orita unor pietre la nivelul vezicii biliare sau a unui cancer pancreatic. Ni velele ridicate ale bilirubinei pot fi cauzate de distructia rapida a hematiilor care poate aparea in cadrul unei reactii alergice in urma unei transfuzii de sa nge sau in cadrul unei anemii falciforme. Valori normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul.2–0.Scaderea eliminarii de bilirubina poate fi cauzata de o serie de infectii cum ar fi colecistita (inflamatia vezicii biliare) sau de deficitul un or enzime ereditare.1–0.3–1. Scaderea eliminarii bilirubinei poate aparea ca rezultat al unei afectiuni a ficatului cum ar fi hepatita. unele anticonceptionale. sanatos Varsta nou nascutului Nivelul de bilirubina Sub 25 ore Icter evi dent Intre 25 si 48 de ore Mai mare de 15(mg/dL) . la prema turi acesta nu este capabil sa elimine bilirubina intr-un mod adecvat astfel ca acesta este mult mai predispus sa faca icter fata de un nou-nascut la termen.Bilirubina Prin dozarea bilirubinei se intelege masurarea cantitatii de bilirubina din sang e. Desi icterul poate aparea in cazul unor persoane cu sindr om Gilbert. Nivele de bilirubina ce ar putea necesita tratament in cazul unui nou nascut la termen. indometacin.

in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masi va a hematiilor (celulele rosii). Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari. Trebuie sa fie pregatit inc a un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respe ctiva nu vine suficient sange. apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv. Locul unde va fi introdus acul va fi steril izat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. Dozarea bilirubinei este folosita: . Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.i n evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatul ui. Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa be a cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea bilirubinei. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (preze nta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). pentru cateva m inute si apoi este aplicat un mic bandaj. In cazu ri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. tumori pancreatice sau i n cazul altor afectiuni .in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Prelevare sangelui la nou-nascut Pentru prelevarea sangelui de la nivelul calcaiului se foloseste un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cat eva picaturi de sange. Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punction eaza cu un ac mic. Dozarea bilirubinei este fo losita: .in investigarea unui eventua l blocaj al ductelor biliare. Uneori tre buie sa se recolteze in mai multe recipiente. cum ar fi hepatitele sau ciroza. Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin a plicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat u n bandaj usor.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neon atal. cum ar fi fototerapia. Acest lucru face posibila o mai buna vizualiza re a venelor si usureaza introducerea acului. Se apasa pe locul respectiv. Recoltarea dintr-o vena Asistenta medicala va aplica un garou (ba nda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre ven ele situate sub nivelul garoului. cat si pentru a vedea daca medic amentele administrate au . despre risc urile aferente.Intre 49 si 72 de ore Mai mare de 72 de ore Mai mare de 18 mg/dL Mai mare de 20 mg/dL Nota: Un prematur sau un nou nascut bolnav cu nivele ale bilirubinei sub cele di n tabel poate necesita tratament. garoul poate fi desfacut. cum ar fi hepatitele sau ciroza. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune he molitica la un nou-nascut . care necesita tratament. Atunci cand a fost recoltat sufici ent sange. Pentru cop ii nu este necesara o anume pregatire. cat si pentru a vedea daca medicamentele ad ministrate au produs leziuni la nivelul ficatului . care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. pentru a opri sangerarea. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se at aseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. Apoi este aplicat un tampon si acul se retr age usor. despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele.

in unele cazuri.Bilirubina mai poate fi masurata si in urina. In mod normal. imbatranite la nivelul ficatului. tumori pancreatice sau in cazul altor afectiuni . Aceasta este cauza cea mai frecventa a icterului neonatal. Bilirubina este o substanta galben-maronie. nou nascutii cu icter fiziologic necesi ta tratament special – fototerapia – pentru a preveni posibilitatea aparitiei leziun ilor sistemului nervos central si a unui posibil retard mintal. de starea venelor si de sensibilitatea fiecaruia la durere. care se gaseste in bila (lichid de secretie al hepatocitului. cu exceptia nou nascutilor. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . mai ales. Icterul fiziologic. ca o piscatura se poate simti. Bilirubina exista in sange sub doua forme: . majoritatea o amenilor nu simt deloc durerea sau au un disconfort minor in momentul pozitionar ii acului in vena.produs leziuni la nivelul ficatului . Factori care pot interfera cu aceasta exa minare si cu acuratetea rezultatelor. de obicei. Daca bilirubi na este detectata in urina.cura de slabire. dispare de la sine intr-o saptamana. U nele persoane pot simti o usturime cand acul este in vena.in investigarea unui eventual blocaj al du ctelor biliare. includ: . care nec esita tratament. care este colectat in vez ica biliara si deversata in duoden in momentul digestiei). sunt necesare teste aditionale pentru a determina ca uza prezentei acesteia. cum ar fi fototerapi a. Totusi. Icterul fiziologic apare la nou nascutii sanatosi din mai multe motive. care in mod normal creste nivelul de bilirubina indirecta De retinut! Multi nou nascuti pot prezenta icte r fiziologic intre zilele 1 si 3 de viata. printre care cresterea distrugerii hematiilor imediat dupa nastere . Recoltare a sangelui la nou nascuti (din calcai) O scurta durere.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilo r (celulele rosii).pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. Bilirubina este eliminata prin scaun dandu-i culoarea maronie specifica. fara sa ca uzeze probleme. Nivelele ridicate ale bilirubinei in urina pot indica fa ptul ca nu a avut loc eliminarea normala a bilirubinei de catre ficat. Se produce prin distr ugerea celulelor rosii (hematiile). urina nu contine bilirubina. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formare a de calculi la nivelul vezicii biliare). care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. atunci cand acul strapunge pielea. Gradul de durere resimtit poate depinde de indemanarea asiste ntei medicale. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.cofe ina. ce scade nivelul de bilirubina . Totusi. Nou nascutul poate simti un usor disconfort in momentul intepaturii. Testu l de bilirubina (dozarea bilirubinei) reprezinta o investigatie ce arata cantita tea de bilirubina din sange. Recoltarea sangelui dintr-o vena In caz ul recoltarii sangelui dintr-o vena este posibil ca adultii sa nu simta nici o d urere sau sa simta o mica ciupitura in momentul in care sunt intepati cu acul. Bilirubina poate fi masurata si in lichidul amniotic daca bebelusul are risc de eritroblastoza f etala (o afectiune in care sunt distruse celulele rosii).

prin aplicarea unor comprese calde de cateva ori pe zi. Icterul. warfarina sau alte medicamente anticoagulante (care subtiaza sangele) p ot creste riscul de sangerare. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au produs leziuni la nivelul ficatului . In cazul nou-nascutilor.in investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare. dupa recoltare. Rareori. Recoltarea sangelui la nou nascuti (din cal cai) Exista un risc foarte mic de aparitie a unei probleme serioase in cazul ace stui tip de recoltare. Aceasta forma de bilirubina nu se dizo lva in apa (este insolubila).Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Dozarea bilirubinei este folosita: . poate aparea o inflamatie la acest nivel.bilirubina indirecta (sau neconjugata). Aceasta poarta numele de flebita si s e trateaza de obicei. Excesul d e bilirubina (hiperbilirubinemia) la un nou-nascut poate cauza.. anomalii fizice si chia r poate duce la deces. uneori. iar acest lucru se face prin fototerapie si in cazurile mai grave. Daca o persoana are probleme cu coagularea sangel ui sau este in tratament cu aspirina sau warfarina va trebui sa anunte doctorul inainte de recoltare. sangele se va preleva de la nivelul calcaiului. Se poate reduce riscul aparitiei vanataii prin apasarea locului in tepaturii timp de cateva minute dupa extragerea acului. Acesta reprezinta coloratia in galben a pielii si a sclerelor.De aceea.obstructia ductelor bilia re (ducte care permit trecerea bilei din ficat in intestinul subtire). leziuni la nivelul sistemului nervos central. cum ar fi hepati tele sau ciroza. Este forma solubila de bilirubina (care se dizolva in apa ) si rezulta din bilirubina indirecta datorita transformarii ce are loc la nivel ul ficatului. Recoltarea sangelui dintr-o vena Exista un risc foarte mic de a face co mplicatii la recoltarea sangelui din vena. A spirina. Nivelul de bilirubina totala si directa sunt masurate in mod direc t prin teste ale sangelui. O sangerare prelungita poate fi o problema pentru cei cu afectiuni ale sangelui. tumori pancreatice sau in cazul altor afecti uni . care are ca si corespondent in investig atii cresterea bilirubinei in sange. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. poate aparea in urmatoarele afectiuni: . Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. iar cantitatea de bilirubina indirecta se obtine din scaderea bilirubinei directe din cea totala. Este posibil ca aceasta problema sa fie descoperita in timpul recoltarii aceste i probe.La copi i cu probleme de sangerare poate aparea o sangerare continua in urma recoltarii.bilirubin a directa (conjugata). Bilirubina indirecta la nivelul fluxului sangvin d in ficat se transforma intr-o forma solubila (directa sau conjugata) . prin transf uzii sangvine ce reduc nivelul bilirubinei. cecitate (orbire). nou-nascutii care prezinta icter trebuie tratati .in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (cel ulele . Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de c alculi la nivelul vezicii biliare).ale sangelui (anemie hemolitica) .he patice (hepatite) .

Travaliul muscular.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. care trat eaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. un organism tanar. care implica un consum suplimentar de energie fata de cel solicitat in cadrul proceselor vitale normale. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . num it si metabolismul energetic de repaus reprezinta bilantul energetic al unui org anism aflat in repaus complet la o temperatura mare ambianta de 20 grade C dupa un post de 12-18 ore. tumori pancreatice sau in cazul altor a fectiuni . In urma unui efort care depaseste MB se produce lucru mecanic ce poate fi masurat in kilogram -metri pe minut (Kgm/min). fie ca este vorba de lupta impotriva temperaturilor coborate prin contractii musculare care degaja caldura. Prin compararea acestor valori se poate pune in evidenta foarte usor de osebirea dintre capacitatea de efort a organismelor antrenate si neantrenate si se releva importanta antrenamentului si a obisnuintei de a efectua efort fizic. Orice activitate sportiva presupune un efort mai mic sau mai mare . Un sportiv poate efectua un efort de 110 Kgm/s timp d e citeva secunde (8-10) sau de 1500-1700 Kgm/min timp de aproape o ora. . cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au p rodus leziuni la nivelul ficatului .in investigarea unui eventual blocaj al duc telor biliare. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. cum ar fi h epatitele sau ciroza. MB se refera numai la energia necesara pentru intretinere a activitatii vitale in stare de repaus absolut.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (celulele rosii). Dozarea bilirubinei este folosita: . Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.rosii). destul de dificil. sanatos. Biochimia organismului Cunoasterea fenomenelor biochimice care au loc in timpul efortului fizic prezint a o importanta deosebita in procesul de practicare stiintifica a culturii fizice si sportului. care necesita tratam ent. un lucru mecanic de numai 700-800 Kgm/min timp de 20-30 minute. iar un efor t fizic intens are ca rezultat o crestere de 10-20 ori a necesarului de energie. El variaza in fu nctie de sex si varsta. Datorita reactiilor de asimilare si a miscarii organelor din tubul digestiv. un efort moderat produce o crestere de 100-200%. chiar daca este foarte redus face sa cr easca MB cu 20-60%. dar fara un antrenament prealabil poate pro duce. Metabolismul bazal (MB) se exprima prin numarul de calorii degajate pe metru patrat de suprafata corporala timp de o ora.in evaluarea fun ctiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. In cazuri rare poate f i nevoie si de o transfuzie sangvina. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut . avand valori mai mari la barbati fata de femei si la tin eri fata de varstnici. al imentatia provoaca si ea o crestere a consumului energetic. care nece sita tratament. fie ca e vorba de neutralizarea temperaturilor ridicate prin transpiratie. indispensabile pentru realizarea oricarei performante sportive. cum ar fi fototerapia . Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). Metabolismul bazal. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. asa numitul metabolism bazal. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. cum ar fi fototerapia. In acela si timp. dar numeroase conditii pot mari consumul energetic.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. Temperatura poate pr oduce si ea un consum alimentar de energie.

rez ultat ca urmare a efortului. influentand negativ desfasurarea activitatii cerebrale. Locul in care se efectueaza biopsia aspir ativa cu ac fin poate fi dureros cateva zile si se poate forma o vanataie. In momentul in care necesitatile energetice ale org anismului cresc fata de valorile normale intra in actiune glicoliza care produce energie foarte rapid. Consumul crescut al oxigenului de catre organismele antrenate se datoreaza degradarii aerobe a glucozei. Prin solicitarile sale specifice care se repeta in mod regulat. doban direa unor caracteristici noi. Experimentele au confirmat efectul pozitiv al antrenam entului fizic asupra capacitatii de neutralizare a pH-ului acid al sangelui. dar in mod neeconomic deoarece materia prima nu este folo sita in totalitate pentru producerea energiei. in timp ce la animalele neantrenate aceasta valoare scade consid erabil. ci s i la cresterea capacitatii de a bloca fenomenele negative consecutive unor efort uri intense. Revenirea este cu atat mai rapida si mai stabila cu cat organismul a fost mai bine antrenat. la animalele antrenate s-a observat o crester e a capacitatii tesutului cerebral de a neutraliza variatia de concentratie a di feritelor substante chimice din sange. lipidelor si proteinelo r. la inc eputul efortului transpiratia este foarte acida datorita producerii de acid lact ic.Si modul de utilizare a rezervelor glucidice este diferit la organismele antrena te fata de cele neantrenate. ulterior ea va reveni la valori normale datorita capacitatii crescute de neu tralizare. numai in acest fel putand sa obtinem cu adevarat o minte sanatoasa in tr-un corp sanatos. Concentratia de ATP se mentine constanta la acest nivel. La nivelul musch ilor. Medicul poate recomanda administrarea unui antialgic usor. Glicoliza este activata atunci ca nd creste concentratia acidului lactic in sange. un organism antrena t consuma 57 ml O2/Kg corp/min iar un organism neantrenat numai 45 ml O2/Kg corp /min. De aici necesitatea de a efectua un antrenament fizic sustinut regulat. manifestate prin restructurarea structurala si fu nctionala a organismului. an trenamentul ofera organismului posibilitatea de a reactiona la solicitari. ale carui efecte sunt benefice nu numai pentru sistemul muscular. Experientele care au fost efectuate pe animale au aratat ca antrenamentul duce nu numai la cresterea capacitatii generale de efort. In ceea ce priveste creierul. animalele antrenate au prezentat o crestere a activitatii enzimatice cu 50 % fata de animalele neantrenate. Ce se intampla dupa aceea? Medicul specialist va aplica o oarecare presiune la locul biopsiei pentru a preveni sangerarea si va pune si un bandaj adeziv deasupra loc ului punctiei. La aceeasi intensitate a efortului. partea corpului in care se face biops ia si priceperea medicului specialist. Biopsia aspirativa cu ac fin Daca se injecteaza un anestezic local. Gradul de disconfort resimtit va depinde de cat de multa durere simte pacientul de la ace. cum ar fi paracetamol (acetaminofen) . ceea ce are ca urmare cresterea energiei produse intr-o anumita perioada de t imp. Toate aceste fenomene se produc si in corpul um an. ci pentru intregul organism. In urma unor masuratori efectuate la boxeri. se poate simti o mica intepatura la locul unde se injecteaza anestezicul. un sistem metabolic mult mai eficient de producer e a energiei. Pacientul poate sa simta si o usoara presiune c and e introdus acul de biopsie. odata cu depasirea unui consum de 220 Kcal/Kg corp/min la organisme tinere neantrenate sau 280 Kcal/Kg corp/min la organisme antrenate. La cobaii care au fost antrenati sa inoate s-a observat in ficatul lor o accelerare a procesului de utilizare a glucidelor.

infectie sau alte maladii. cum ar fi CT sau ecografie. Apoi va aspira in seringa fluidul sau celuele. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau biopsia chirurgicala. Medicul va sterge cu alcool sau cu betadina. cavitate bucala (gura). Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celule. daca pacinetul simte vreo durere cand ajunge acasa. se poate face un test imagistic. fluidul e indepartat. In biopsia prelevare de tesut. I n biopsia prelevare de tesut. roseata. totusi in unele cazu ri se pot folosi si alte tehnici. Ce este biopsia aspirativa cu ac fin ? Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). medicul introduce un ac mai gros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. Biopsia sanului O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analiz at la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san. Zona trebuie pastrata uscata pentru 24 de ore. Aspiratia cu ac fin poate fi singu rul test care poate preciza natura canceroasa a unui nodul. Medicul va fixa nodulul cu o mana si va introduce un ac fin atasat unei seringi in nodul. infectie sau alte maladii. Intr-o biopsie chi rurgicala.sau ibuprofen. Procedura dureaza de la cateva secunde la cateva minute. medicul poate misca acul in mai multe directii pentru a se asigura ca va extrage destul fluid sau o cantitate suficienta de celule pentru examenul microscopic. Intr-o biopsie chirurgicala. In acest caz. fica t. Daca medicul nu poate simti cu usurinta nod ulul. Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. organe genitale. totusi in unele cazuri se pot folosi si a lte tehnici. ficat. cavitate bucala (g ura). organe genitale. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. tract respirato r sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. Materialul e apo i examinat la microscop. medicul introduce un ac mai g ros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celul e. De asemenea. cresterea in volum sau febra mai mare de 38 de grade celsius in zilele imediat urmatoare. ganglioni limfatici. tract respirator sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. . cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. ganglioni limfatici. iar nodulul va disp area. radiologul poate fi medicul care va efec tua aspiratia Daca nodulul e un chist. Un specialist introduce un a c fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fluid. pentru a vede a unde va introduce acul. Un spec ialist introduce un ac fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fl uid. In unele cazuri se poate face o ane stezie locala injectabila pentru a amorti pielea din zona respectiva. Aspiratia cu ac fin poate fi singurul test care poate p reciza natura canceroasa a unui nodul. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau bi opsia chirurgicala. Medicul trebuie contactat daca apar sangerari. Materialul e apoi examinat la microscop.

ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu a c fin sau prin punctie .Rezultatul biopsiei de san Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipic e Patologic Afectiunile benigne pot include chistele. De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma un or noduli. dar de asemenea. mai ales inainte de perioada menstruala.her 2/neu.prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normal a. va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii . De asemenea pot da informatii despre posibilitatea re caderilor. calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia duct ala atipica sau alte modificari ale celulelor.cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa da r cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia c u ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva. Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele . Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea u nui tratament cat mai bun .daca este gasit tesut canceros. Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in c are se decide sa prescrie un tratament hormonal. cum ar fi tamoxifenul.citometrie in flux. tumo ri solide de tipul fibroadenoame.markeri tumo rali si proteina . noduli fibrochistici. in cadru l tratamentului general. care sunt mai degraba celule maligne . Acestea pot include: . Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop. Ac estia dispar dupa aparitia menopauzei.75% din nod ulii la san sunt benigni . Nu va disparea dar nu se trans forma in mod obisnuit in tumora maligna. De retinut . care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi l asat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. Acul de biop sie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canc eroase. Daca este nevoie de inca o proba d e tesut trebuie facuta o biopsie deschisa . . pot fi intalniti daca fe meia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie . Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala. Acest test ajuta la descoperirea celulelor care a u un ritm de crestere rapid. Sunt prezente celule canceroase Ce poate afecta examinarea Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia.in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de es trogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot infl uenta dezvoltarea tumorii. Apoi se va face o analiza mult mai amanunti ta a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile .pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign.proba biopsica poate fi examinata im ediat. Daca este vorba de hiperplazie du ctala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistente i celule canceroase.

Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anu mita zona de tesut de la nivelul sanului. culoarea albastra pe piele. utilizeaza un ac special-trocar. Urina poate avea culoa rea verde 24 de ore.biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie. Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia sant inela.biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de ex tirparea tuturor ganglionilor. a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este d escoperit un nodul. Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mam ara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de u n cancer la san. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la niv elul ganglionilor limfatici. pentru cateva zile.biopsie prin punctie.persista eritemul. la mamografie sau la ecografie. Exista un risc de infectie la locul in ciziei pentru biopsiere. Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zo na suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interv entia chirurgicala. Daca nu este lichid. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati. Pacienta treb uie sa anunte medicul daca: . Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras. sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei . Se va f ace o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a l ua biopsie din tumora respectiva. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san . Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san .limfatici de la acest nivel au fost afectati. acestia vor fi extirpati pentru a limita ex tinderea cancerului.biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala. Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela. Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat ap oi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfe dem) .durerea dureaza mai mult de o saptamana . Acesti ganglio ni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul. Est e folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Se poate ca pacientei sa i i ramana. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii . O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descope ra celule canceroase: . un alt tip de bio psie este necesara . edemul. Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemulu i la nivelul bratului.apare febra Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la lo cul . O biopsie de san este indicata in momentul cand. Infectia poate fi tratata cu antibiotice. Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o for matiune solida sau una lichida (un chist). Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase. Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marime a unei penite de stilou.aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza l a microscop.

Durerea va disparea intr-o saptamana. Dupa ce zona este anesteziata. Biopsia c u ac fin nu lasa cicatrici. un m edic de familie. Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri. acul va fi introdus in piele pana la nivelul form atiunii tumorale. pot fi necesare inainte de biopsie. In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiu nii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord. umflat.are probleme hematologice sau este in tratament cu m edicamente anticoagulante cum ar fi aspirina. Este utila folosirea unui sutien pentru 2 . sau de un medic chirurg. heparina sau warfarina . Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridic e greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul torac elui. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore. 2 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita.3 zile dupa biopsie. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este malig na sau benigna. Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul bi opsiei.este alergica la vreun medicament. Biopsia s e va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. In cazul unei anestezii locale s e va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Aspiratia pe ac fin Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de bio psie si i se va prinde o linie venoasa. in policlinica sau in spital.inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul: este sub un anumit tratament . Alte examinari. inclusiv la c ele folosite la anestezie . Pacienta se va dezbr aca pana la brau. Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala. Biopsia se poate face in cabinetul medicului. in mod normal.3 zile. Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui. Daca se f ace biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance ti mp de 8-12 ore inainte de biopsie. Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii. Dupa primele trei tipuri de biopsii se po ate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 . Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se . cu vanatai. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani. Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. Se poat e ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie .este insa rcinata sau exista aceasta posibilitate Daca biopsia este facuta sub anestezie l ocala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare. de un medic radiolog. Doctorul va aneste zia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ. cum ar fi test e de sange.

Apoi acul este extras. apoi va fi apli cat un bandaj usor. Se poate face cu anestezie locala sau generala. Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. Daca tumora este solida se va p releva tesut pentru examenul la microscop. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute. sau de un medic chirurg. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in func tie de pozitia formatiunii tumorale. Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea . majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zone i unde va fi facuta biopsia. Daca se foloseste a nestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative. Biopsia deschisa Acest tip de biopsie este realizat a de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital. Pacienta va s ta intinsa in timpul investigatiei. Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie. Va fi e xecutata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apo i va fi pus un bandaj usor. Pacie nta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital.va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Incizia facuta va avea nevoie. un medic de familie. Va fi pusa o compresa la locu l inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei. c e va fi pus pe umerii acesteia. ce va fi pus pe umerii acesteia. Cu aju torul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul t umorii. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. ce are un orificiu special prin care va intra sanul. de sutura. un radiolog. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiun ii tumorale. Pacienta va fi intinsa d e patul de examinare. Im ediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la niv elul pielii. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute. Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. in policlinica s au intr-un spital. Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie. chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Biopsia gh idata Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. in locul in care va introduce acul de biopsie. Biopsia prin punctie Acest tip de biops ie poate fi facuta de un medic internist. Apoi doctorul va fac e o anestezie locala. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. Se va aseza pe o masa speciala. Poate fi realizata in cabinetul medicului. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute. In timpul biopsiei pacienta va sta int insa pe patul de examinare. Dupa ce ane stezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. Mostra biopsica va fi trimisa la labo rator pentru a fi examinata la microscop. in mod normal. Daca se hotaraste fol osirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin interme diul careia i se vor administra medicamentele. Ecografia p oate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Din acest timp. Pacienta nu va fi .

dar rezultatele testelor vor f i disponibile abia dupa 2 . . dar acest lucru nu este obligatoriu Rezultatele investigatiei Bronhoscopi a este o procedura terapeutica care permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii. chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale.exista dificultati in respiratie .4 zile. cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop. Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor. O temperatura de 38 de grade poate fi prezenta chiar imediat dupa investi gatie. Bronhosopie Normal: Caile respiratorii au un aspect normal Patologic Prezenta de corpi straini. Investigatia dureaza cam 60 de minute. In mod nor mal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoar e.o afectiune ce limiteaza extensia gatului . Bronhoscopia . Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau du pa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale.tusea contine mai mult de 30 de ml de sa nge . Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi.constienta in timpul biopsiei. sau boli cum ar fi tu berculoza sau cancerul pulmonar Ce poate afecta procedura Factorii care pot interfera in rezultatele investigati ei sunt: . Daca locul unde se afl a formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biops ie chiar din acea zona.apare febra ce dureaza mai mult de 24 d e ore.explorarea vizuala a cailor respiratorii Trebuie anuntat medicul imediat daca: . de secretii dense sau de tumori care pot bl oca caile respiratorii Biopsia care poate arata diferite infectii ale plamanului.mostra de tesut este prea mica pentru a putea fi analizata De asemenea biopsia este luata dintr-o mica pa rte a tesutului pulmonar si exista astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevata din zona afectata de cancer. Medicul va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedura.

Bronh oscopia dureaza intre 30 si 60 de minute. pana cand acestia pot inghiti din nou . Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebui e sa stie urmatoarele lucruri: . bi juteriile. Doctorul va aplica un anestezic local la nivel ul gurii si al nasului. Caile respiratorii pot fi curatate cu o so lutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la micro scop. medicul va introd uce usor bronhoscopul. medicul va anestezia local si nasul. m edicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca. Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. iar pacientul isi va reveni dupa 2 . Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrume ntul prin caile aeriene. Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul pr in gura (nas) si va avansa printre corzile vocale. Si i se va prinde o linie venoasa. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitir e din timpul examinarii. cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala. aparatele auditive. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp c at bronhoscopul este in caile aeriene. I se va prinde si o linie venoasa. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta. tensiunea arteriala si saturatia in oxigen.3 ore de la interventie. Pacientul va ramane treaz da r somnoros tot timpul procedurii. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei. ochelarii. In acest moment va mai fi pul verizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. Dupa ce anestezia si-a facut efectul. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica. In final. Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat.Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara.nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie. un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. Bronhoscopia cu bro nhoscopul flexibil Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara. Pacientii vor fi rugati sa lase d e o parte placa dentara. Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o per na speciala. lentilele de contact. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respirat orii inferioare. Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prele varea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. Caile respira torii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele. Daca este nevoie. sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. In ainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii. Bronhoscopi a cu bronhoscop rigid Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie g enerala.

Bronhoscopia poa te diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze ob iecte sau tumori de la acest nivel.o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie. este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare.se realizeaza de obicei cu anestezie gen erala si utilizeaza un tub metalic.tratate cu antibiotice . .nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa .voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale .tulburari de ritm .cum ar fi pneumonia. Acesta este mult mai mult folosit dec at cel rigid deoarece. Totusi acest lucr u este foarte rar. laringele.prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi: .bronho scopie cu bronhoscop flexibil . cu examenul fizic. Medicul va hotari care est e cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte.infectii .trebuie ca saliva sa fi e scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respirato rii .un tub lung. Complicatii ce pot aparea: . O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare.. drept. Bronhoscopia virtuala . in mod normal. traheea si caile respiratorii inferioare. a carei eficacitate este inca studiata. Inainte de a fi pus diagnosticul final.pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie . In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmo nara. Se foloseste atunci cand: . De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei . nu necesita anestezie generala. ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf. este o procedura mai noua.exista he moragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea b ronhoscopului flexibil .sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie . prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizual iza gatul. Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax . Bronhoscopia poate fi m ult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene. Desi c omplicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa fa ca aceasta examinare.spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului . subtire.pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de manca re) ce . Exista doua tipuri de bronhoscopie: . Bronhoscopia este o procedura terapeuti ca ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop.o infect ie la locul de biopsie . rezultatul biopsiei v a fi coroborat cu istoricul medical al persoanei.bronhoscopia cu bronhoscopul rigid . cu alte rez ultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata.daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale.daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului p entru cateva ore Riscuri Bronhoscopia este o procedura in general sigura.

Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor resp iratorii in momentul in care bronhoscopul se misca.evaluarea si tratarea tumori lor din caile respiratorii . cum ar fi radiologia sau tomografia computeriza ta. dispneea.controlul hemoragiilor (hemoptzie) Inainte de a fac e o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca: . cand alte examinari. inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor .nu pot fi indepartate cu cel flexibil Proceduri speciale. Dupa i nvestigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri muscu lare.orice afectiu ne respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza. . Pacien tul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas.diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar . Pacientul poate tusi sau poa te avea senzatia de a varsa. . Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic.extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respirator ii .identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii.orice sindrom bronsitic(tuse) care treneaza peste 2 sapataman i si care nu ar eo cauza cunoscuta. in cazul pacientelor. Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor.suspiciunea de canceer bronho-pulmonar. cum ar fi dilatarea ca ilor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului. dar nu verbal. coagulograma. arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice . Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. cum ar fi sa ngerarile. teste functionale respiratorii. Bronhoscopia Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica: . Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura.este i n tratament cronic .diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi ana lizata microscopic . Daca se foloseste un anestezic local. Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri : .este alergic la vreun medicament. se realizeaz a cu bronhoscopul rigid. Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore s au poate avea dureri faringiene pentru cateva zile.prelevarea d e tesuturi. Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul po ate simti un disconfort. . care trebuie comunicat medicului. daca pacientul va fi treaz in t impul examinarii. inclusiv la anestezice are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante exista posibilitatea ca. acestea sa fie insarcinate Medicu l va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucog rama. Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa perso ana sa observe si sange. acesta are un gust de bautura alcool ica. gazele arteriale.

a spirat de diverse substante. imbunatatirea calitatii imaginii endoscopice si posibilitatea proiectarii acesteia la dimensiuni convenabile sau inregistrare a ei reprezinta achizitii nebanuite pana in urma cu peste un deceniu. testul arata doar daca . Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor a ditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). datorita progreselor inregistrate de catre companiile producatoare de aparatura medicala.stenoze traheale si bronsice. pneumoptii interstitiele difuze pentr u efectuarea lavajului bronhoalveolar. post intubatie prelungita. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detecti e de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. dec esele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii.orice infec tie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacte riologic. Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. dublate de profesionalismul si perfor manta medicilor bronhologi care lucreaza intr-o clinica de specialitate sunt gar antia unor servicii medicale de exceptie in domeniul respectiv. Bron hoscopul flexibil. biopsi i tumorale sau transbronsice fara riscuri majore. post trau matice. . cu posibilitatea vizualizarii calibrului bronsic de la trahee pana la bronsiile de calibru mic. bronsectazi i supurate. stadiu in care posibilitatile te rapeutice sunt limitate. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. Sursa: Clinica de Diagnostic Gral Medical Bronhoscopia. . .. din engl. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de tim p. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu r isc inalt.orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta.hipersecretie bronsica(mucoviscidoza. Biologia moleculara a permis observ atia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din c ele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. utilizarea laserului si a unor instrumente specifice permit efectuarea unor interventii terapeutice d e mare performanta. cercetaril e medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. Deoarece examenul citologic BabesPapanicolau poate arata doar daca l a nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. . Human Papil lomavirus). apeleaza la investigatii suplimentare. cicatriceale etc. In plus.orice himoptizie de cauza necunoscuta. Toate cele de mai sus. Astazi ins trumentarul disponibil permite prelevarea de biopsii de mucoasa bronsica. iar daca nu exista acest tip d e HPV. status post bronhoplegie etc). a devenit o metoda extrem de eficienta in diagnosticul afectiunilor bronho pulmonare. Astfel. corpi straini endobronsici.dischinezie traheo-bronsi ca. .

dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate a nterior. comportament sexual.Bolnavii care au avut hepatica sau ic ter de alta cauza . cea mai sensibila metoda f iind PCR (Polimerase Chain Reaction). mai ales la persoanele cu risc de a face o boala hepatica. I n concluzie.celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. imbolnavirea initiala a ficatului poate da putine simptome. metoda folosita in laboratoarele Synevo. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome.este excretata prin bila.Cei care lucreaza in mediu toxic sau cu risc de lua virusu ri hepatitice Testele care exploreaza functia ficatului sunt urmatoarele: Biliru bina: . In plus. etc). restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut).hepatita cronica . sau nici un simptom.anemii hemolitice .Pacientii cu diabet zaharat . face ca efectuarea periodica a unor teste care sa exploreze starea ficatului. care deseori NU sunt consi derate medicamente de catre utlizatoare) .ficat alcoolic .este produsul de degradare al hemoglobinei . ci si pentru teste Ba bes-Papanicolau de rutina.Pacientii cu colesterol crescut .Pacientii obezi .Consumatorii de alcool .ciroza hepatica colestatica . o boala de ficat este descoperita cu ocazia unor analize ca re se fac pentru alta afectiune. medic ii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si t ipul infectiei cu HPV. nu pr ecizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotip are (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective.icter mecanic prin litiaza sau cancer de cap de pancreas/ cai biliare . incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. da ca va exista o conlucrare intre medici si paciente. Deseori. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. Care sunt analizele pentru ficat? De obicei. patologii asociate. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. C ine are risc mai mare de a face o boala hepatica? . d andu-i culoarea galbena .Creste in: . Aceasta evolutie “muta” a bolilor de ficat.Con sumatorii de medicamente (inclusiv anticonceptionale.hepatita acuta . sa fie ex trem de importanta. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terap eutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte.

Medicul specialist poate sa mai faca anu mite recomandari.creste in special in hepatita. In ziua premergatoare inves tigatiei este necesara evitarea alimentelor solide. Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie se in terzice consumul de lichide. . Aceasta dureaza 1 zi sau 2.are rol in metabolismul unor aminoacizi .. Trebuie evitate lic hidele sau sucurile de culoare rosie.creste la fel ca ALT GGT: . cancer. ceai.este transformat in uree d e catre ficat si eliminat prin rinichi in urina . intestin. pregatirea este mai di ficila decat investigatia in sine. ficat alcoolic AST ( GOT): .Amoniul: . trebuind consumate doar lich ide. hepatita acuta severa Colonoscopia virtuala Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala este identica cu cea pentru o c olonoscopie obisnuita. rinichi. astfel incat tot colonul sa fie golit de materii fec ale. ciroza. cafea. Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru as igurarea unei pregatiri satisfacatoare. Pentru cele mai multe persoane.se mai gaseste si in muschi . oase. depinzand de varsta. canc ere si ficatul alcoolic Fosfataza alcalina: .ciroza. ci roza. dar si in boli de rinichi cu pierdere de proteine . ultimul scaun trebuind sa fie apa clara.este produsul de degradare a proteinelor .este o enzima hepa tica . Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea.ciroza.sunt proteine fabricate de ficat . In seara premergatoare se bea un lichid re alizat din dizolvarea unor pulberi eliberate cu prescriptia medicului specialist (Fortrans).se produce in ficat. Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid. Cercetatorii studiaza in prezent alte metode de pregatire care sa creasca complianta pacientilor. starea de sanatate sau alte afectiuni coe xistente. sucuri de fructe etc.scad in bolile de fica t severe . cum ar fi apa.enzima din ficat. diareice.crest e in cazul distrugerii de celule hepatice ( hepatita acuta. care are un gust sarat. hepatita cronica.se elimina prin bila. Acest lichid va determina scaune frecvente. datorita regimului lichidian recomandat. scade in bolile de ficat severe .are rol in metabolismul proteinelor .scadere a lor contribuie la aparitia ascitei si edemelor ALT (GPT): .enzima care se gaseste in ficat dar d estul de mult si in muschi .creste in ciroza hepatica deco mpensata Albuminele: .enzima hepatica . . in functie de recomandarile m edicului gastroenterolog. placenta (la gravide) .creste in icterul mecan ic Protrombina . supe.

foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung ca re se introduce in rect si avanseaza in sus.dureaza mai putin timp .in cazul depistarii unui polip este necesara confirmarea prin colonoscopie obisnuita.sau tri-dimensional e ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului. . in cazurile in care.Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi. in colon .pretul nu este acoperit de casele de asigurari .evaluarea cauzei unei diareei cronice .evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului.depistarea altor boli de la nivelul anusului.poate inlocu i colonoscopul obisnuit. Avantaje . rectului sau colonului . In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in u nele afectiuni. fiind necesara colonoscopia obis nuita pentru a fi recoltate biopsii din tesuturi sau pentru a fi extirpati polip ii depistati. Dezavantaje .este mai putin invaziva . De ce trebuie luata in consideratie colonoscopia virtuala? In cazul persoanelor cu un risc mediu pentru cancerul colorectal. astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale. Cu toate acestea.monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor . De oarece este o metoda noua de investigatie. nu este larg disponibila. dar se poate dovedi a fi utila in: .se realizea za in departamentul de radiologie si implica un grad mic de iradiere .nu necesita sedarea paci entului. in cazul persoanelor c u risc crescut nu este o investigatie adecvata. . CT se face in 2 pozitii: in decubit dorsal (pe spate) si in decubit an terior (pe burta) . Col onoscopia virtuala. cum ar fi irigografia .nu se pot vedea polip i mai mici de 10 mm .screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tra tate chirurgical pentru aceasta afectiune . in care scanerul tomografiei computerizate (CT) preia imagini de la nivelul c olonului. Poate fi folosita in d epistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nive lul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali. din anumite motive (de exemplu o t umora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obis nuit. denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sa u CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezu ltatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita.necesita oprirea respiratiei pentru perioade scurte de tim p. colonoscopia v irtuala poate fi investigatia adecvata.screening -ul cancerului sau polipilor colorectali .evaluarea sursei unei hemoragii inte rne .monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale. pacientul poate pl eca acasa si efectua activitatile obisnuite.

In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor . Normal: Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz. sau zone de inflamatie. prevazut cu o camera ce p oate prelua imagini. Colonoscopia Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubu lui digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil. pentru depistarea unor infectii. tumori. intr-o clinica sau intr-un s pital. co lonoscopia este studiata pentru a se determina acuratetea fata de o colonoscopie obisnuita. Colonoscopia virtuala nu este larg disponibila de oarece necesita un echipament special si medici radiologi instruiti pentru inter pretarea rezultatelor. De cele mai multe ori aceasta investigatie este facuta de un medic specia lizat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog . -diferite tipuri de polipi -c ancer de colon Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical. tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica: . Sunt necesare mai multe dovezi in ceea ce priveste beneficiul la per soanele cu un risc mediu pentru cancerul colonic si daca aceasta metoda de scree ning poate preveni cancerul.mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului di getiv . In cazul unor anormalitati depistate este nevoie de colonoscopia obisnuita pent ru obtinerea de biopsii. cu numeroase v ilozitati. dar rezultatele pot varia destul de larg in functie de experienta radiologului pentru o astfel de procedura. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie. pot d ura chiar si cateva saptamani. polipi. Deoarece colonul este pregatit se poate face in aceeasi zi si colonoscopia obisnuita. internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa f aca aceasta investigatie. Sunt studiate in continuare alte modalitati de preg atire care sa fie mai putin disconfortabile. edematoasa (colit a) poate fi data de boli inflamatorii intestinale. In prezent. Nu sunt observate tumori.Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire ca si o colonoscopie obisnuita. diverticuli. sangerari ale mucoasei sau zone de inflamat ie Patologic Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta h emoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun). Evaluarea initiala a colonoscopiei virtuale a fost facuta de radiologi foarte bine instruiti.alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista i nfectie la acest nivel Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale a le acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia. zone u lcerate. Anumite teste. O mucoasa rosie. Uneori chiar medicii de familie. Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile.ajutat de o asistenta.

Aceste medicamente vor reduce dure rile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul examinarii. Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul. Se poate ca medicul sa doreasca ca pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei. Posibil itatea medicului de a vedea cat mai bine interiorul colonului depinde in mare ma sura de modul in care . De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul colonosc opiei. de asemenea. Aceasta tre cere a aerului este una normala. motiv pentru care se va introduce usor colonoscopul pentru o c at mai buna vizualizare a tubului digestiv. inclusiv anestezicele .45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se gaseste in timpul investigatiei. Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 . moment in care pacientul este complet refacut si poate pleca acasa. i ar regiunea anala va fi curatata. Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre: . Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activ itatea normala si alimentatia. Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colon oscop iese aer.probleme ale coagularii sangvine sa u tratamentul cu anticoagulante cum ar fi warfarina sau medicamente antiinflamat orii nesteroidiene cum ar fi aspirina . In unele cazuri.14 zile inainte de examinare. Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poa te. Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura activitati cu motri citate fina. Ap oi va fi introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros. simti crampe abdominale.un istoric de boala cardiaca sau alte pr obleme de aceasta natura. Nu este nici un motiv ca acesta sa se simta rusinat.eventualele ale rgii la medicamente. Prelevarea biopsiei este comple t nedureroasa. Daca pacientul are dureri datorita gazelor est e mai bine ca acestea sa fie eliminate.efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma . Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se ter mina efectul medicatiei. doctorul poate verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluo roscopiei.un eventua l tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utili zate in tratamentul artritei. Daca pacientul ia antibiotice inaintea interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar s a urmeze un astfel de tratament . Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel. Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor. Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pen tru a inlocui pierderile date de administrarea laxativului. dar nu trebuie baut alcool. Daca pacientul trebu ie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat trebuie sa discute cu doctorul inainte. Dupa ce pacientul va sta in pozitia respectiva d octorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil.posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul c u aspirina sau cu fier cu 7 . Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l v a acoperi pe toata perioada examinarii. Trebuie ca pacientul sa incerce sa res pire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura abdominala si pentru a diminua as tfel disconfortul. Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in ziua cand are loc procedura .pe cale endovenoasa pusa la nivelul bratului.

atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul barit at .cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea doar lichide clare cum ar fi apa pla ta.colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul. Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza c omputerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului: .se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna p regatire a colonului Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pen tru ca va fi sedat inainte de interventie. exame nul baritat si colonoscopia. sucuri de fructe. Uneori laxativul este sub forma de praf la care trebuie adaugat a o anumita cantitate de apa.acesta este curatat de continut. dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale.nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului . Screeningul cu colonosco pie este recomandat la fiecare 10 ani. Daca rezultatele la testele de sangerare oculta. infectii abdominale. De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia re spectiva se poate bea apoi o cantitate de apa pentru a scapa de acel gust.colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia). varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului: .in general. Nu trebuie ca pacientul sa manance sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii. se poate face o colonoscopie “virtuala”. va fi recomandata una dintre examinari . Trebuie discutat cu doctorul si.trebuie sa se evit e hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie . . gravidele sau persoanel e cu afectiuni cardiace. dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. screeningul poate include testele de sangerare oculta. in fiecare caz in parte. Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacient ului stari de greata.daca pacientul doreste. aceasta solutie va trebui sa fie bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. Exista. Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua varian te de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata .medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaint ea interventiei.trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire a colonului .specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de c olon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate . sigmoidoscopia. examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate . cafeaua. Medicul va discuta cu pacientul si ii va da i ndicatii in functie de starea de sanatate. si unele solutii de mare a jutor in pregatirea colonului.est e bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va treb ui sa mearga des la baie . dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medic ul .multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele far a factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de an i. ceaiul. . In functie de riscu ri. Urmatoarele informatii sunt necesare pentru o c at mai buna pregatire a colonului. mai nou.colo noscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de . la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detec tate modificari in timpul colonoscopiei . diverticuloza nu trebuie sa faca c olonoscopie decat daca este absolut necesara .

O tulburare de ritm poate aparea in timpul examinarii dar intot deauna dispare de la sine fara tratament.exista sangerare rectala importanta . Dupa examinare Trebuie imediat anuntat medicul daca: . Exista un mic risc de punctionare a colon ului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar rectul si ultima treime inferioara a colonului.acest nou t ip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de san atate Riscuri Complicatiile sunt rare.o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. Colonoscopul este un instr ument subtire. Pacientii care au afectiuni cardiace . in cazul observarii de modificari. Totusi. tot trebuie sa se revina la ce a conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii .pentru cei cu riscuri cres cute de aparitie a cancerului. In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau rectului sau pot fi extirpa te tumorile de la acest nivel. Colonosco pul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros. Trebuie evitate compri matele de fier cu cateva zile inainte de procedura . Poate fi folosita si in cadrul unui screening pen tru identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumori lor maligne din colon sau rect (cancerul colorectal). cu o lungime cuprinsa intre 121. interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei . valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuare a investigatiei. Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini prezenta materiilor fecale. colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip . Ar pu tea fi vorba si de un mic risc de infectie. In unele cazuri se poate folosi si fib ra optica. a tumorilor sau a zonelor inflamate sau hemoragice. dar in general tehnologia digitala a inlocuit fibra optica.9 cm.apare febra . flexibil.9 cm si 182. Aceasta pregati re . dar si pentru examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire.tr atamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. Inaintea investigatiei trebuie sa se faca prepararea colonului.apare ameteala Factorii ce pot interveni in acuratetea re zultatelor testului sunt: . a zonelor ulcera te.colon.lichidele rosii sau cele ge latinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointes tinale si pot fi incurcate cu sangele Colonoscopia este o investigatie ce permit e medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si colonul) cu ajuto rul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop. Aceasta investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor.exista dureri abdominale severe . O cam era mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistra ri video in interiorul intestinului gros.

se doreste evaluare a rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu . aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Testele pentru determinarea san gerarilor oculte impreuna cu sigmoidoscopia sunt recomandate. Colonoscopia este necesara atunci cand: . Cei mai multi dintre expert i recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru canc erul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani.screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut recurente .se realizeaza un screening p entru cancerul colorectal sau al polipilor colonici. diaree cronica sau constipatie. dar pot fi folosit e si colonoscopia sau examenul baritat in dublu contrast. Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipi lor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervat ie pentru . Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in mome ntul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul. In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sangerarilor oculte.exista probleme sau anumi te afectiuni la nivelul anusului. in special laxativele puternice. pot produce diaree si crampe a bdominale. Aceasta exam inare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexpli cabile la nivelul rectului.monitorizarea tratamentului in cazu l bolilor inflamatorii intestinale . Daca testele de depist are a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie . sigmoidoscopie. Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta. Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. care pot tine pacientul destul de mult timp in baie. Trebuie ca in ziua pregatirii pacintul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul. Inainte de a bea solutia speciala necesara pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat. Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii: . sangerari oculte sau vizibile in scaun. Pentru multi. In cazul persoanelor cu risc crescut de a face can cer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in legatura cu examin area cea mai utila in fiecare caz in parte. Pregatirea pentru colonoscopie poate fi dera njanta si pacientul se poate simti infometat. Pe masura ce c olonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa e limine gazele.monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati . examen baritat in dub lu contrast sau colonoscopie.investigarea surselor in cazul sangerarilor de la ni velul tubului digestiv. In timpul testul ui se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice.poate dura o zi sau doua in functie de cerintele medicului.evaluarea c auzelor de diaree cronica . Medicamentele folosite in curatarea t ubului digestiv. P regatirea pentru colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv trebuie golit pentru ca vizualizarea tu bului digestiv sa fie cat mai buna.extragerea de corpuri straine .se recomanda ca persoanele c are au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari de la varsta de 40 de ani. dureri ale etajului abdominal inferior . In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea examinarii. rectului sau a intestinului gros.

informatii generale Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul d e familie si asistenta medicala cu competenta necesara. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Aceasta procedura este foarte simpla. cu fesele cat mai la m arginea mesei. Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesu t de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretaj ul endocervical utilizandu-se chiureta.durere. urme de sange in mate riile fecale. va folosi o valva speciala (speculum). du reaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in moment ul prelevarii de tesut. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii. suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. va observa aspectul general. examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%. timp de cateva zile. Ginec ologul va incepe cu examinarea vulvei. ci doar uscat.14 zile dup a procedura. in pozitie ginecologica. Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu ma i ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 . lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. Colposcopia si biopsia cervicala . Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. fara pregatire prealabila. Apoi. se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint. daca nu exis ta vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. In timpul colposcopiei Examenul colposcopic nu este dureros. mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acest uia sau vaginul este stramt ori sensibil. Prelevarea de tesut bioptic de la nive lul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe. iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. pe care il va introduce in vagin. Dupa terminarea p rocedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea e ste bine ca acestea sa fie eliminate. Dupa colposcopie . Dupa examinare pacientul se poate simti ametit. Intr-o prima etapa (colposco pia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este exa minata. care este un instrument din metal sau plastic sterilizat. Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un po lip se poate ca pacientul sa observe. Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica. pana cand dispare efectu l medicamentelor. d ar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care la rgeste peretii vaginului). cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali.Examenul microscopic al f ragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog . Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical. In cazul in care prele varea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemosta za. Multi pacienti n u-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei. Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cer vicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat mi croscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul. In al doilea timp.

deficient e ale sistemului imunitar . Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul ca reia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (test ulPapanicolau.citologie modificata la Testul PAP . Din aceste leziuni se efectueaza. Colul este examinat int ai direct. testul PAP. Colposcopia reprezint a o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei.debutul precoce al vietii sexuale. folosirea tampoanelor si cremelor vaginale .prezenta infectiilor vaginale sau cervicale. Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de ca tiva factori: . inaintea varstei de 18 ani . dupa badijonarea cu solutie lug ol. De retinut! Uneori.sangerarea m enstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginu lui sau colului .infectiile cu H PV (human papillomavirus) si HIV . medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase. Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare. biopsia cervicala poate cauza infectii s au hemoragie persistenta. In cazul in care rezultatele colp oscopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul .fumatul . fiind astfel mai usor de depis tat. prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice. biopsia tintita. I ndicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transfor marea maligna a celulelor epiteliului cervical: . ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma. In cazul in care pentru oprirea hemorag iei s-a utilizat solutia Monsel. vaginul ui si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora.utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani. ca re se coloreaza diferit fata de celulele normale. Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop. Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lu pa care mareste de 2-60 de ori.mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri .istoric personal de leziuni pr eneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale . Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea soluti ei Monsel la nivelul colului.dusul. tot sub colposcop. Desi u n rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziun i ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incert e.Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei. secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. Ocazional.

Complicatiile care pot aparea d upa conizatie sunt sangerarea. .ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medica ment . riscul de avort nu este mai mare decat in populatia ge nerala. insa. electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin elec trocauterizare. efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspic iunii de cancer cervical. d aca este necesara. cervicala sau pelviana.daca este sau da ca e posibil sa fie gravida. Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc. cu ajutorul unui bisturiu. conizatia se va efectua fara sa fie n ecesara internarea pacientei. cu marginile in t esut sanatos. poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produ ce hemoragie importanta . avortul sau nasterea prematura. Anormal Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: . regionala sau generala. Fiind o procedura chirurgicala. Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecolog ie!!! In timpul sarcinii. Coni zatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin. in momentul efectuarii invest igatiei. mai ales daca este necesara ef ectuarea biopsiei. LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ans a diatermice. de infectii genitale). Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarc inii. Normal Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari ti sulare si celulare. Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col ute rin sau a leziunilor precanceroase.S e va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei. infectia sau in cazul in care femeia este gravida . Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin ca re se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic. De asemenea. Aspect norm al al frotiului vaginal. Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uteri n insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abu ndenta.daca prezinta sangerari . Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prele varea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pe ntru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii). La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie. prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act t erapeutic.anatomo-patologic (biopsia). cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “lo op electrosurgical excision procedure"). Rezult atele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile. insa. Aspect normal al vaginului si al colului uterin. Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei.daca este sau a fost in tratament pentru o infe ctie vaginala. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii. deoarece prezenta s angelui poate interfera cu rezultatul. sub anestezie locala. inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen. In unele situatii. biopsia. Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operat or si necesita anestezie regionala sau generala.

unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiu nea de maxima suspiciune . vaginului si colului . Daca sunt prelevate si bi opsii acestea vor fi analizate la microscop si astfel va fi determinat caracteru l acestor celule -canceroase sau precanceroase.permite cercetarea atenta a leziun ilor de la nivelul vaginului si colului . Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate. Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber. dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali .un sistem imunitar scazut . medicul foloseste un instrument.infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV .utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani . Colposcopia indi ca cand. cum ar fi: spalaturile vaginale. este momentul cel mai in dicat pentru o programare a acestei investigatii. In timpul colposcopiei.permite monitorizarea evolutiei sub tr atament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului. Colposcopia: .existenta.o viata sexuala c u mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener.Prima perioada a ciclului menstrual.antecedente de modificari pre canceroase la nivelul colului sau cancer de col . Preleva rea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara.biopsie tintita) . in prealabil. numit colposcop.inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18) . O camera poate fi atasata la colonoscop.fumatul . a unui test PAP modificat . Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata v ulvei.sangerarile menstruale. Acesti factori de risc sunt: .prezenta infec tiilor cervicale sau vaginale Pacienta va simti un usor disconfort la introducer ea speculului mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata. care poate prelua imagin i sau poate face inregistrari video.poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele te stului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. Colposcopia si biopsia cervicala O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului. tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intr avaginale cu 24 de ore inaintea interventiei . care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului .Daca se observa unele modificari in timpul investig atiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical. Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat. Uneori doctorul poate folosi o substanta io data la nivelul vaginului si al colului pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale. intre zilele 8-12. Exista o serie de factori de ris c in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase.

Rezultate Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie. de catre medicul care a efectuat examinarea. Da r rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie.. Biopsie cervicala si colposcopie Normal: Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisular a. in acest caz conizatia poate rezolva pr oblema deoarece este prelevat tot tesutul modificat. T esutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la cure nt electric. .un rezultat normal al colposcopiei sau bio psiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical. Totusi rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul. care se practica cu anestezie locala sau generala. In cazul unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba d e cancer de col. infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate .colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest d omeniu. Prin aceasta in terventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul nor mal din jur sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcini i.colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute d e a face cancer de col uterin. destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col. Ocazional. pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida.une ori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal . Conizatia este o procedura chirurgicala. Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului. dar probabilitatea este minima . o colposcopie poate cauza infectii s au sangerari prelungite. va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie.conizatia nu se face la o gravida Riscurile investigatiei Foarte rar.daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului PAP va fi luata o alta mostra de biopsie. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente. Un test pap este cel utilizat in acest scop .colposcopia impr euna cu biopsia cervicala pot oferi. Mucoasa vaginului si a colului sunt normale Biopsia nu arata celule anormale . Co lposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere . Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente c hirurgicale ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala. de obicei.

Colposcopia este o investigatie sigur a in timpul sarcinii.pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicam ent .exista posibilitatea de a fi insarcinata. in momentul colonoscopiei se va preleva o bi opsie. Idea l ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie deoa rece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului. Examinarea va fi f acuta intr-un cabinet medical. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura Pacie nta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravag inale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei. modificari descope rite la o colposcopie anterioara. ce pot indica un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase.se urmaresc anumite modificari ale colului . . Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia . frecvent de la nivelul canalului endocervical . Pentru propriul confort al pacientei este b ine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii. sau pentru a vedea daca tratamentul a fost efi cient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel Inainte de a face o colpo scopie trebuie anuntat medicul daca: . Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va f i acoperita cu un halat de hartie.trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului . Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu sigura nta daca pacienta este insarcinata sau nu.pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen. Biopsia arata prezenta de celule modificate.are probleme cu coagularea sangelui .a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala .Patologic Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice. Aceasta examinare se fa ce de catre ginecolog. Daca se va preleva si biopsie atunci f ragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. Totusi. Cea mai buna perio ada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8 -12 de la inceputul ciclu menstrual. cervicala sau la nivelul pelvisului . Se va aseza pe masa de examinare sprijinindusi picioarele in suportii speciali. fie Colposcopia se face atunci cand: .rezultatul testului Papa Nicolau arata modifi cari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. Aceasta pozitie va putea face examinarea vul vei si a vaginului mai accesibila. Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tum ori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului s au al colului. Daca se observa modificari ale tesutului cervical. de catre un medic de familie sau de o asistenta care in p realabil au fost instruiti in acest sens. cu 30-60 de minute inainte d e inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza si biopsie.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagi n si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul. Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza mucoasa vag inului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile z onele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel. Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modific ari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea. Daca va trebui sa fie pr elevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta care va fi i ntrodus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucr u nu se va face la o femeie insarcinata. Colposcopia dureaza aproximativ 15 minu te. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul aces tor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru ce l putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contact ul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinar e. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua. Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca: - apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala di n perioada menstruala - apare febra - apare durerea abdominala - apare o sangera re urat mirositoare Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic - Hemoglobinopatii. - Coagulopatii. - Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeo la, toxoplasma, CMV, parvovirus, etc). - Diagnostic prenatal a unor boli metabol ice. - Imunodeficienta mostenita. - Trombocitopatii. - Cariotipare fetala (amnio centeze nereusita, mozaicism, malformatii fetale). - Evaluarea biochimica (gaze sanguine, pH, hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemog lobina, etc). - Terapeutic: transfuzie in caz de anemie severa a fatului in izoi munizarea Rh. Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu reprezinta altceva decat punctia vaselor din c ordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si prelevarea de sange fet al. Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocen teza si in functie de scopul urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie.

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza. - In func tie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie. Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea. - Anestezia l ocala este de cele mai multe ori suficienta dar uneori poate fi necesara o anest ezie pe vena. - Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordon ului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia. - Acul se introdu ce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului, si se extrag minim 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza. - Daca placenta este inse rata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea am niotica. - Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica. Timing: - Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie. - Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombi lical este deosebit de fragil si pot aparea accidente. Riscuri: - Procentul de p ierdere fetala este de 0,5-1,5% - Sensibilizare Rh. - Esec al tehnicii. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange Proba de sange se preleveaza de la nivelul unei vene a bratului. O banda elastic a este infasurata in jurul bratului. Poti sa nu simti nimic sau poti simti o int epatura sau piscatura. Putem simti anxietate in timpul asteptarii rezultatelor t estului AFP pentru determinarea sanatatii copilului inca nenascut. - Nivelul san guin al AFP se determina la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvatripl ului test de screening. De obicei se determina intre 15 si 20 de saptamani de sa rcina, aceste teste determina nivelul sanguin a trei sau patru substante la feme ile insarcinate. Triplul test determina alfa-fetoproteina (AFP), beta gonadotrop ina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sau u E3). Cvadruplul test le determina pe cele trei de mai sus impreuna cu hormonul i nhibina A. Nivelul sanguin al acestor substante, impreuna cu varsta mamei si a a ltor factori ajuta medicul specialist sa stabileasca posibilitatea existentei un or afectiuni ale fatului. - AFP este un test de screening pentru depistarea unor afectiuni ale fatului. Se recomanda efectuarea altor teste in cazul in care val orile AFP sunt anormale. O ultrasonografie si/sau o amniocenteza se vor efectua in cazul depistarii unor valori anormale ale AFP. - Valori normale ale AFP nu ex clud defectul de tub neural sau sindromul Down. - Nivelul AFP in lichidul amniot ic se poate determina prin amniocenteza. Multe femei prezinta valori normale ale AFP la nivelul lichidului amniotic, desi au valori modificate la nivel sanguin. Aceste femei prezinta risc de a avea fat cu defect de tub neural. - Se recomand a consultul medicului specialist sau a unui medic genetician in cazul in

care se depisteaza valori anormale ale AFP. Valorile AFP pot fi anormale, chiar daca fatul este sanatos. - La pacientii cu cancer hepatic sau alte tipuri de can cer, scaderea nivelului AFP poate semnifica reusita terapeutica. Testul AFP se e fectueaza pentru: - a depista anumite afectiuni cerebrale sau spinale (defecte d e tub neural) la copilul care nu s-a nascut inca: asemenea defecte apar la 2 din 1000 de sarcini; sansa de a naste un copil cu defect de tub neural nu are legat ura cu varsta mamei; majoritatea femeilor ai caror copii au fost depistati cu de fecte de tub neural nu au istoric familial de astfel de afectiuni; acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina - depistarea sindromului Down: un nivel scazut de AFP poate depista sindromul Down in aproximativ 60% din cazu ri; sansa de a depista sindromul Down creste la 80% daca se efectueaza triplul t est cu estriolul si beta-hCG - pentru depistarea anumitor tipuri de cancere ca s i cel testicular, ovarian sau hepatic; cu toate acestea, jumatate dintre persoan ele care au cancer hepatic nu prezinta nivel crescut al AFP - monitorizarea rasp unsului la tratamentul pentru cancer - depistarea cancerului hepatic (denumit he patom) la persoanele care au ciroza sau hepatita cronica cu virus B. Specialistu l in prelevarea sangelui (asistenta medicala) va: - va monta o banda elastica in jurul bratului pentru a opri curgerea sangelui prin vene la acel nivel. Acest l ucru va determina umflarea venei de sub banda elastica, usurand introducerea unu i ac in vena - se dezinfecteaza pielea cu alcool - se va introduce acul in vena; s-ar putea sa fie nevoie de mai multe punctionari - se ataseaza un tub la nivel ul acului pentru a aspira sange - se va elibera banda elastica dupa colectarea c antitatii dorite de sange - la nivelul locului intepaturii se apasa cu un tampon de vata pe masura ce acul este indepartat - se preseaza zona punctionata si se aplica un leucoplast. - poate aparea o usoara vanataie la locul intepaturii; san sele de a aparea echimoza scad daca apasam la nivelul intepaturii timp de cateva minute - in cazuri rare, se poate inflama vena dupa prelevarea sangelui; aceast a afectiune se numeste flebita; se recomanda comprese reci la acel nivel de cate va ori pe zi - sangerare la nivelul intepaturii poate aparea la persoanele cu de fecte de coagulare. Aspirina, warfarina si alte medicamente care subtiaza sangel e pot creste sansele de sangerare. Se recomanda informarea medicului specialist inainte de prelevarea sangelui in cazul persoanelor cu defecte de coagulare sau alte afectiuni similare. Testul AFP determina nivelul sanguin al alfa-fetoprotei nei la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fatului. N ivelul sanguin al AFP poate ajuta la depistarea unor afectiuni ale fatului. Valo ri normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. De asemenea, valorile va riaza si in functie de varsta fatului; un nivel crescut sau scazut de AFP poate semnifica calcularea gresita a varstei fatului. O ultrasonografie poate stabili exact varsta

fatului. La femeile insarcinate, nivelul AFP creste progresiv incepand cu saptam ana a 14-a de sarcina. Continua sa creasca pana la o luna sau doua inainte de na stere, incepand sa scada foarte incet. Valorile sunt in general putin mai mari l a rasa neagra comparativ cu femeile de culoare alba. O valoare precisa a varstei sarcinii este necesara pentru interpretarea corecta a valorilor AFP. Valorile n ormale ale AFP se stabilesc in functie de greutate, varsta si rasa femeii; se ia u in considerare femeile cu diabet care isi fac injectii cu insulina si in funct ie de varsta copilului (varsta gestationala). In cazul in care varsta copilului este diferita dupa efectuarea ultrasonografiei, valorile AFP se vor ajusta in fu nctie de aceasta valoare. Media acestei valori ajustate se numeste multiplu de m edie (MoM). O valoare a AFP care este intre 0,5 si 2,5 ori MoM este considerata in limite normale. Se va stabili impreuna cu medicul specialist limita de valori ale AFP care sunt considerate normale pentru fiecare femeie in parte. Valori cr escute ale AFP Valorile crescute ale AFP la femeile insarcinate pot semnifica: varsta gestationala a fatului nu este calculata corect - femeia are sarcina mul tipla, ca de exemplu gemeni sau tripleti - fatul are un defect de tub neural - i ntestinele fatului sau alte organe abdominale sunt in afara corpului (denumite d efecte de perete abdominal sau omfalocel); va fi necesara o interventie chirurgi cala dupa nastere pentru a corecta problema - fatul este mort. Valori crescute a le AFP la femei neinsarcinate sau barbati poate semnifica: - cancer hepatic, tes ticular sau ovarian - boala hepatica, ca ciroza sau hepatita - consum excesiv de alcool. Valori scazute ale AFP Valori scazute la o femeie insarcinata poate sem nifica: - varsta gestationala calculata gresit - sindrom Down. Acest test determ ina nivelul sanguin al alfa-fetoproteinei (AFP) la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fetusului (copilul care nu s-a nacut inca). Ni velul sanguin al AFP-ei la femeile insarcinate poate aprecia daca copilul are di verse afectiuni ca spina bifida sau anencefalie. Un astfel de test poate fi efec tuat pentru screening-ul altor afectiuni precum: diferite modificari cromozomial e - ca de exemplu sindromul Down (trisomia 21) sau sindromul Edward (trisomia 18 ). Un test AFP poate depista prezenta omfalocelului, o afectiune congenitala ce consta in hernierea unor parti din intestinul copilului la nivelul ombilicului. In mod normal, in sangele unei femei insarcinate se gasesc cantitati scazute de AFP. La femeile (care nu sunt insarcinate) si barbatii sanatosi nu exista AFP (s au daca exista aceasta substanta se gaseste in cantitati foarte mici). Triplul test si cvadruplul test

Cu toat e acestea. Nivelul sanguin al acestor substante. Daca femeia este insarcinata. Cantitatea de durere simtita depinde de abilit atile persoanei care efectueaza punctia. ovarian. gastric. va fi cantarita inainte de efectuarea testului deoarece rezultatele testului sunt s i in functie de greutatea corporala. Sensibilitatea acestui test este asemanatoare cu cea a unui test cvadruplu de sarcina care se efectueaz a insa in trimestrul al doilea. Nu este necesara o pregatire speciala pentru a efectua testul. impreuna cu varsta pacientei si alti factori ajuta medicul specialist sa afirme probabilitatea ca fetusul sa pre zinte sau nu anumite afectiuni sau defecte congenitale. Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii. Cvadruplul test le dozeaza pe cele trei amintite mai sus plus hormonul i nhibin A. majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odat a cu pozitionarea acului in vena. de calitatea venelor si de pragul durer ii pacientului. pentru a infirma sindromul Down. Riscurile punctiei venoase Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa sun t foarte mici: . Testul integrat foloseste si parametrii masurati prin ul trasonografie. Acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina.efectuarea in ultimele 2 saptamani a unui test medical care foloseste trasori radioactivi. alte limfoame.Nivelul AFP se dozeaza de obicei la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvadruplului test de screening. in primul trimestru de sarcina. tumori cerebrale sau cancerul celulelor renale. Rezultatele testului se bazeaza si pe rasa pacientei. pancr eatic sau hepatic. Un nivel crescut de AFP mai poate aparea in limfomul Hodgkin. prezenta AFP in sange se poate corela cu anu mite tipuri de cancere. determinarea nivelului free-beta-hCG si o proteina de numita proteina A plasmatica asociata sarcinii (PAPP-A). Motivele pentru care nu se poate efectua testul sau pentru care rezul tatele sunt neconcludente sunt urmatoarele: . mai ales cu cancerul testicular. unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii de catre ac.fumatul care creste nivelul sangui n al alfa-fetoproteinei . Determinarea cariotipului Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoa sa. femei neinsarcinate si barbati. In anumite cazuri se efe ctueaza o serie de teste de screening. determinand trei sau patru substante ce pot aparea in sangele un ei femei insarcinate. femeile neinsarcinate si copiii La cop ii. beta-gonadot ropina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sa u uE3). de exemplu determinarea grosimea pliului cutanat al fatului la ni velul cefei (pliul nucal). Barbatii. Triplul test dozeaza alfa-fetoproteina (AFP).

Nu este necesara nici un fel de pregatire. Se recomanda consultul medicului specia list pentru a stabili necesitatea efectuarii testului. Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange p relevata de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa).poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei.uneori. acest lucru se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea a cului la nivelul locului punctiei . Prele varea celulelor de la nivelul maduvei osoase Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de la nivelul maduvei osoase. Acesta este instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala genetica. Prelevarea s angelui de la nivelul unei vene Specialistul care va preleva sangele : . se poate dezvolta o infl amatie la nivelul venei. cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist despre acest lucru. celulele sunt colectate de la f at prin amniocenteza sau prelevarea de la nivelul vilozitatilor corionice.atasarea unei epru bete la acul respectiv pentru colectarea sangelui .sangerare la locul punctiei. se recomanda consultul unui specialist in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. aceasta afectiune se numeste tromboflebita si se tratea za cu comprese umede locale timp de cateva zile . Aspirina. Un consilier genetic ne poate ajuta sa lu am decizii bine informate. Persoanele care sangereaza sau care au probleme de coagulare. Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact important asupra vietii unei persoane. Cum se face test ul? Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de cel ula sau tesut din corp.. in momentul scoaterii acului din vena . riscurile sale sau modul in care se va efectua. foarte rar. i n cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii.indepartarea bandeletei elas tice dupa colectarea sangelui . se recomanda c ompletarea formularului pentru testare medicala.aplicarea unei presiuni pe zona re spectiva (pentru evitarea formarii unui hematom). uneori pot fi necesare mai multe intepaturi . Pr elevarea celulelor de la fat Pentru acest lucru. acest l ucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si astfel fac iliteaza introducerea acului pe vena . warfarina si alte me dicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot determina sangerare mai frecv ent. ca de exemplu sic lemia. Deci se recomanda consultul unui genetician inainte d e a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test genetic. apoi fixarea cu leucoplast. Pentru a intelege importanta acestui test.curatarea zonei cu alcool . .introducerea acului in vena.aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata. fibroza chistica sau hemofilia.va infa sura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui.

exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o pere che de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati) . prin determinarea prezentei cromozomului Y.a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor . Determinarea cario tipului este un test care evalueaza forma. poate fi folosita uneori pent ru determinarea cariotipului.a juta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere .prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sa u pentru a stabili daca defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort . acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar. marimea si numarul cromozomilor intro mostra de celule umane.amn iocenteza efectuata recent.a stabili daca exista un defect cromo zomial care impiedica femeia sa ramana insarcinata sau care determina avort spon tan (pierderea sarcinii) . Cariotipul Normal Anormal . cu toate acestea.in cazul in care rezultatele cariotipul ui sunt anormale. uneori este nevoie ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea . prin perierea blanda a mucoasei bucale (numita si proba bucala). Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua. cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente anticancer .uneori determinarea cariotipulu i se efectueaza in asociere cu alte teste care furnizeaza informatii mai specifi ce in legatura cu afectiunile genetice .forma sau marimea cromozomilor este anormala .a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului . Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera testul si acuratetea rezultatului. De retinut! . celule de la mama se pot amesteca cu celule de la fa t.tratamente pentru cancer. rezultatele testarii de la nivelul ca vitatii bucale sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cario tipului .marimea.exista mai multi sau mai pu tini de 46 de cromozomi .Cariotipul este efectuat pentru: . forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom .o perec he de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt: . testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pent ru determinarea sexului.pentru a stabili sexul unei persoane.

cromozomial. cu reconstructii 3D si 4D.. originala. astfe l incat lucrarea se adreseaza in egala masura medicilor ginecologi. Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti prin intermediul materialului nuclear. 2 cromozomi sexuali. Aspectele imagistice sunt corelate cu datele clinice si paraclinice si sunt explicate pe baze anatomice si fiziologice normale si patologice. Cariotipul este efectuat pentru: . metoda neiradianta. deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina dificultati de crestere. tridimensio nale si angiografice. forma s i numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane.obstetricien i.ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . cu utilizarea Histero-salping o-grafiei digitale. endocrinologi. care are avantajul explorarii "in timp real". Insertia (cromozom i in plus). Ca riotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca defectul cromozomi al a determinat nasterea unui fat mort . prin determ inarea prezentei cromozomului Y.imagisti. ca siclemia. in favoarea unei colaborari cat mai performante in combaterea infert ilitatii feminine si in general a patologiei pelvine feminine.deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact important asupra vietii unei persoane.pentru a stabili sexul unei persoane. indicata in cazuri selectate. cu o activitate in domen iu de peste 15 ani. acest lucru se face atunci cand sexul unui nounascut este neclar. se recomanda consultarea unui medic spec ializat in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice. dispusi in perechi om oloage. Un consilier pe probleme genetice poa te ajuta la luarea unor decizii bine informate. cu achizitii multiplanare. in conditii tehnice deosebite oferite de Editura SITE CH. radio. Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea. XX la femei . spectral. Infertilitatea cu plurilor reprezinta o problema globala ce implica uriase cheltuieli . oferind un punct de intalnire intre diversi s pecialisti. acesta este instr uit pentru a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica. releva o experienta personala deosebita a autoarei.a stabi li daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana ins arcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii) . rezultate comparate cu cele din literatura de s pecialitate. 22 de perechi autozomale. fibroza chistica sau hemofilia. a Tomografiei Computerizate c u achizitie helicoidala multispire si cu reconstructii multiplanare. se recomanda consultul ace stuia inainte de luarea unei decizii. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina Lucrarea reprezinta prima mono-grafie publicata in tara noastra care trateaza as pectele normale ale aparatului genital feminin si patologia infertilitatii femin ine de etiologie pelvina prin ilustrare comparata. precum si a imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara. realizate pe cazurile studiate si pe experienta dobandita cu ocazia unor st agii de perfectionare in Franta. prin 173 figuri cu peste 500 imagini. dintre care ap roximativ 85 pagini color. Il ustrarea bogata. XY la barbat. a Ecografiei D oppler color. Deci. sustinuta de prezentarile unor statistici si observatii prop rii. dezvoltare si diferite afectiuni.a stabili cauza defectelor de la naster e sau disfunctiilor nou-nascutului .

al aspectelor fiziologice si fizio-patologice ale aparatului ge nital feminin. fixa. trebuie tinut cont ca "imaginea nu este obiectul" (Platon). imagistul trebuie "sa traduca" observatiile facute in termeni clinico-histologici. mai limitat prin TC. recomand a inlocuirea termenului histologic "hiperplazie" (ingrosare a unui tesut prin in multirea numarului de celule) cu termenul "hipertrofie". echivalenta cu "hiperplazia/ ingrosa rea endometriala localizata cu ax vascular central" din ecografie. cu semnificatia ingrosarii unui tesut prin marirea volumului celulel or).patologice sunt interpretate cu rezerva. legate de evolutia normala sau disfunctionala a ciclului hormonal . TC si RMN cu contrast. ede m (RMN). tomografic "cu densitat i lichidiene si prindere de contrast in inel periferic" si la examenul RMN "cu h ipersemnal in achizitiile ponderate T2 si hiposemnal in achizitiile ponderate T1 ".de diagnostic si tratament. Unificarea limbajului est e insa justificata de necesitati practice. exista astazi numeroase organisme abilitate in diagn osticul si tratamentul infertilitatii la nivele nationale. chist dermoid). dar este impr obabil sa fie atestata o alta "entitate" histo-patologica. care semnifica entitatea patologica "polip endometri al". ca re nu largeste cavitatea". modificari vascular e (eco-grafia Doppler calitativa si cantitativa. avand tendinta sa ofere informati i cu caracter functional si structural. (de fapt tot un termen histologic. precum si de utilizarea tratamentelor hormonale de stimulare a ovulatiei sau d e substitutie in insuficientele ovariene precoce si in cursul menopauzei. cu rezervele necesare. si "ingrosare endometriala localizata in hipersemnal T2. iar bolnavul este o entitate si poate avea sau nu o anumita afectiune re ala. cu zona jonctionala i ntacta" din examinarea RMN. de exemplu. TC). Fata de recomandarile excesiv de prudente i n formularea diagnosticului imagistic ale unor autori care. in al doilea se ns. dupa realizarea descrierii. de exemplu aceeasi leziune descrisa e cografic "cu continut transsonic si perete hiperecogen". descrisa la HSG. regionale si mondiale care cerceteaza atat noi metode de diagnostic (imuno-histochimice. RMN. TC si RMN pentru chisturi. Toate aceste caracterizari structurale imagistice anatom o. imaginea trebuie interpretata pentru ca limbajul imagistic este foarte speci alizat. De a semenea. hidrosalpinx). calcificari (radiologia. in dublu sens: primul. ca nu trebuie supraestimata imaginea.RMN) are posibilitatea sa precizeze tipul de structura: lichidiana (ecografia. mai recent.structura maligna prin ecografie si RM N. histerosalpingo-grafia-HSG in leziunile endometriale cu reflux venos si limfatic). Imagis tica moderna in continua dezvoltare reprezinta o metoda indispensabila in diagno sticul si tratamentul infertilitatii feminine. de exemplu pentru endometrioza). s-au descris anumite modificari imagistice sugestive pentru necrobioza tisulara (de exemplu pentru leiomiom prin ecografia intravaginala. tisulara de tip grasos (TC si RMN). Tipul de polip va putea fi precizat prin examenul histologic. in conditiile in care fiecare metoda are limitele sale. Problemele reale de . autoarea considera ca imaginile trebuie interpretate. ele au caracter orientativ si nu tre buie emisa pretentia de a se substitui examenului histo-patologic in sine. Volumul argumenteaza si ilustreaza faptul unanim admis ca imagistica sectionala (ecografia. care este o reprezentare tehnica adesea cu arte facte sau cu aspecte nepatognomonice pentru o anumita afectiune. cu ajutorul unor tehnici minim invazive. ecog rafia si TC pentru mioame calcificate. colectii sanghine acute s au cronice (de electie RMN. tomografia compute-rizata . genetice.TC si rezonanta magnetica nucleara . Un a lt exemplu este "imaginea lacunara rotund-ovalara endocavitara uterina. adica trebuie formula t un diagnostic orientativ. Progresele constante d in ultimii zece ani au ameliorat in mod semnificativ studiul morfologiei pelvine si. reprezinta o formatiune chistica. diferentierea structura benigna. Cu alte cuvinte. im agistice) cat si noi metode de tratament cat mai eficace. hiposemnal T1. ci do ar sa orienteze clinicianul asupra entitatii leziunii. Indiferent de tehnica imagistica utilizata.

Aceasta analiza computerizata permite evitarea unor costuri inutil e determinate de explorarile imagistice si paraclinice nejustificate la toate ca zurile (hormonale. apoi sunt prezentate tehnicile moderne de examin are pelvina recomandate in studiul infertilitatii feminine. etc. incat aspectele legate de patologia hipotalamo-hipofizara sunt amin tite ca mecanisme fiziologice si fizio-patologice. emiterea de semnal elect romagnetic). mecaniciste si pentru u tilizarea unui limbaj adecvat. in care ca z se recomanda orientarea diagnosticului catre patologiile cele mai probabile in contextul clinic si formularea de sugestii pentru examenele complementare neces are diagnosticului diferential.diagnostic se pun in cazurile fara semiologie imagistica particulara. reflexia ultrasunetelor. fara ilustrarea aspectelor im agistice. corelata cu datele anamnestice. I n acest cadru. In acelasi timp. bazate pe proprietati fizice ale tesutur ilor (absorbtia radiatiilor X. In final sunt propuse modele de decizie tip sisteme expe rt. pentru evitarea unei evaluari schematizate. prin metode de analiza computerizata multi-dim ensionala a cazu-rilor. s-a considerat necesara prezentarea intr-un prim capitol a aspect elor embriologice. anumite aspecte imagistice leg ate de tehnica si diagnostic. imunologice. Experienta personala este redata pr in analiza datelor imagistice intalnite la un lot reprezentativ de paciente inve stigate cu ocazia bilantului infertilitatii cuplului. utilizarea lor fiind justificata de posibilitatea de triere si orientare a cazurilor prin examinare in vivo. anatomice si fiziologice ale aparatului genital feminin. variatiile ciclice ale structuri lor anatomice sub influentele hormonale necesita cunoasterea de catre imagist si clinician a fiziologiei si fiziopatologiei aparatului genital feminin si in ace st scop sunt prezentate referiri la ultimele achizitii stiintifice in domeniu.) si castigarea unui timp im portant in luarea deciziei terapeutice. Se stie ca nu toate lezi unile anatomo-patologice ale aparatului genital feminin sunt intalnite in perioa da fertila si dintre acestea nu toate sunt cauzatoare de infertilitate. care au obtinut realizar i importante in diagnosticul si tratamentul patologiei pelvine feminine. cu valoare practica. sunt prezentate afectiunile cu localizare (exprimare) p elvina implicate mai frecvent in infertilitate. de subs tituire temporara a acestuia (rol de " pilot automat"). in unele cazuri de urgenta. scopul analizei este repre zentat de evaluarea complexa imagistica a fiecarui caz de infertilitate feminina . Nu reprezinta sco pul prezentei lucrari evaluarea completa a gonado-statului feminin in cadrul inf ertilitatii. pentru determinarea unui algoritm optim de investigatie si tratament. precum si aspectele imagistice considerate normale ale aparatului genital feminin. Lucrarea este recenzata cu recomandari spre lectura medicilor interesati. in care aplicarea unor metode de inteligenta artificiala va avea rol de vali dare a diagnosticului expertului imagist si. cu a chizitiile stiintifice actuale. Totodata. oferite din partea a trei repr ezentanti de prestigiu ai scolii romanesti de medicina. Se tine sea ma ca exista limite de sensibilitate si specificitate ale tuturor metodelor de d iagnostic radio-imagistic. cu aspectele imagistice. Aceasta lucrare incearca sa coreleze substratul anatomic si histologic al structurilor normale ale aparatului genital feminin si ale leziunilor implicate in infertilitate. sunt prezentate cu referiri l a experienta dobandita. Cunoaste rea substratului histo-patologic al leziunilor este indispensabila imagistului c are interpreteaza informatii indirecte. bacteriologice. pentru mai buna i ntelegere a semiologiei imagistice intalnite in infertilitate. precum si aspectele imagistice i ntalnite in functie de metodele recomandate. In continuare. Ecografia fetala .

se indica c onsumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitar ea urinarii inainte si in timpul efectuarii investigatiei.pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate .un capison (de forma prezervativului) va fi plasat peste transductoru l vaginal. Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele.pacientul nu poate ur ina pana investigatia nu este realizata. Ecografia abdominala . In cazul unei ecograf ii transvaginale.In mod normal efectuarea ecografiei se face cu vezica plina. Se recomanda consultul medic al in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale. Ecografia transvaginala nu este necesara o vezica plina .un instrument mic. Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte . O vezica plina ajuta in transmiterea fasc iculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Ecografia fetala poate fi efectuata in cab inetul medicului.Tehnici anul ecografist este instruit sa obtina imagini ale fatului. . O ecografie abdominala dureaza 30-60 de minute.pacienta este asezata in clinostatism dorsal pe o masa de examinare. Daca pacienta prezinta respiratii sc urte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa.daca nu se pot consuma lichide in cantitat e suficienta. manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori. transductorul este acoperit cu un manson de latex si cu un lub rifiant vaginal. . Nu se recomanda mictiunea pana ce invest igatia nu este realizata. Tehnica In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie. a riscurilor sale. Unii medici pot permite pac ientei sa-si introduca singure transductorul in vagin. partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte . dar nu poate interp reta aspectul acestora. in spital sau in clinica. Totusi. a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate. Totusi poate fi efectuata de catre un r adiolog sau de catre un obstetrician. Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material. Pacienta poate privi monito rul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii. Medicul va impartasi rezultatele pacientei dupa ce imagi nile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog. Ecografia transvaginala d ureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute. ca si gelul K-Y.un gel este intins pe abdomen . o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. Astfel. se va anunta medicul daca vezic a este prea plina si produce durere . vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul un ui tub flexibil (cateter urinar) inserat in uretra . Aceasta dete rmina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare. Daca este prezenta alergia la latex sa va comu nica medicului inainte de efectuarea investigatiei. poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la ni velul taliei fusta sau pantalonul. Deseori nu este necesara indepartare a completa a hainelor.este necesara efe ctuarea investigatiei cu vezica plina. Transductorul este apoi inserat usor in vagin si apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor.daca ecografia este efectua ta in ultima parte a sarcinii.

O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaz a fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a organ ului care inconjura fatul (placentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidul ui amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o imagine ca re poate fi vazuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi si colorate sunt denumi te sonograme, ecograme sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrar ilor copilului. Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de a detecta a fectiunile fatului si pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marim ea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea s a dauneze fatului. Se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. Sexul fa tului poate sa fie determinat cateodata in jurul saptamanii 18 de sarcina. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelu l vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului. In mod normal nu este prezent nici un disconfort in timpul efectuar ii ecografiei transvaginale. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transduct orul este miscat in vagin. Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau c are reduc valoarea acesteia cuprind: - obezitatea - materii fecale sau aer la ni velul intestinului sau rectului - o cantitate anormal de scazuta de lichid amnio tic

- unele pozitii fetale - incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii inv estigatiei - un fat foarte activ. De retinut! - rezultatele normale obtinute la ecografia fetala nu garanteaza un copil normal, sanatos - medicul poate recomand a teste sau investigatii suplimentare daca rezultatele ecografiei fetale nu se i ncadreaza in limite normale - sotul sau partenerul poate fi incurajat sa fie pre zent in timpul efectuarii ecografiei fetale. O fotografie sau o inregistrare vid eo a imaginii ecografice a fatului este uneori disponibila parintilor - data pro babila a nasterii poate fi schimbata bazandu-se pe efectuarea ecografiei precoce in timpul sarcinii in functie de dimensiunile si dezvoltarea fatului - ecografi a nu intotdeauna evidentiaza malformatiile congenitale - in al treilea trimestru , ecografia fetala nu determina cu exactitate varsta gestationala sau greutatea fatului - efectele unei expuneri repetate a fatului la ultrasunete nu a fost det erminata, totusi nu se recomanda ecografii fetale repetate pentru motive nemedic ale ca si determinarea sexului fatului sau pentru obtinerea de imagini pentru co lectia personala - ecografia 3-D este testata pentru utilizarea in evaluarea ano maliilor fetale. Momentan nu este usor disponibila - ecografia Doppler (sau scan area duplex) foloseste fascicule de sunete reflectate pentru a estima viteza si directia sangelui si a fluxului sanguin de la la nivelul placentei la nivelul fa tului. Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, atat la ma ma cat si la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului. Salvarea imaginii ecog rafice face posibila folosirea ecografiei ca si oportunitate a realizarii primei fotografii a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaza fascicule de ultrasunete re flectate care realizeaza o poza a fatului, a organului care inconjoara fatul (pl acentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidului amniotic). Poate sa nu fie furnizate rezultatele investigatiei imediat. Rezultatele complete sunt disponib ile in 2 sau 3 zile. Ecografia fetala Valori normale - fatul prezinta dimensiuni le corespunzatoare varstei - frecventa cardiaca si respiratorie sunt normale cor espunzator varstei fatului - daca investigatia este efectuata tarziu in timpul s arcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos - placenta are dimensiune core spunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin - uterul contine o canti tate adecvata de lichid amniotic

- nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unel e majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii). Valori patologice - fatul cres te mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pent ru varsta sa - fatul este anormal de mare pentru varsta sa - daca aceste teste s unt realizate tardiv in timpul sarcinii, fatul este asezat in pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina) - malformatiile congenitale, ca si absenta rinichil or sau anencefalia sunt prezente - placenta acopera colul uterin (placenta previ a) - uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic - sar cina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica) - sarcina contine tes ut anormal in locul fatului normal (sarcina molara) - frecventa cardiaca fetala este prezenta. Aceasta poate indica moartea fatului. Multe afectiuni pot modific a rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului oric e rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. Electrocardiograma Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt: defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantar ii necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele - daca pacientul vorbeste in timpul testarii - efort fizic important inaintea efectuarii testarii

- anxietate sau aparitia dispneei - plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la ras a neagra. De retinut! Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui inf arct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului cardiac. Exista cateva tipuri spe cifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea ambulatorie a EKGului (Holter) si electrocardiograma de efort: - telemetria si monitorizarea Holt er sunt folosite pentru urmarirea continua a EKGului in timpul spitalizarii sau la domiciliu - telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atas area a cel putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poa te fi plasat in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistra te si pot declansa o alarma la aparitia lor - monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice - electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoas a efectuarea unei electrocardiograme de efort. O parte dintre medici recomanda e fectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste 35 de ani, pe ntru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor e ste utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.Un eori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Pentru a d etecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii cardiace p rintr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se realizea za in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei electrocar diograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert. Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impul surilor electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumi te unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: - unda P reprezinta inregistra rea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) - complexul QRS repre zinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu prime ste suficient sange

Activitatea normala a inimii de pinde de nivelurile sanguine normale. Unele modificari ale EKGului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor ca mere. O frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. Inflamarea inimii. Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). Electrocardiograma Normal Anormal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul sunt regulate. cum sunt calciul si potasiul. Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumi ta EKG de efort. Tahicardiile i nclud un ritm rapid. Tot in catego ria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. istoricului medi cal. In timp. acesta primeste mai putin oxigen decat a re nevoie. Unda P. Daca arterele coronare ce furnizeaza s angele muschiului cardiac sunt blocate. O frecven ta cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie. Cand apar mo dificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. a altor investigatii. Ritmul cardiac. . neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara ). Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. Boala coronariana si infarctul miocardic. cardiomiopatia si bolile valvulare. sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial).unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vede re electric si se pregatesc pentru o noua contractie. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea art eriala.. In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand apar simptome le. unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG. complexul QRS si unda T sunt normale. examenului clinic si. Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii mus chiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita). ale unor substante chimice (denumite elect roliti). dupa infarct. Activitatea atriilor este normala. Semnele precoce de isc hemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subde nivelarea segmentului ST. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. Un EKG normal nu e xclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. Din acest motiv electro cardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei. Niveluri crescute sau scazute ale acestor electroliti. daca este necesar. determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muschiul ui cardiac). boala coronariana.

determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexu lui QRS sau a undei T. Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului. Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezul tatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de famil ie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examin arii sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG -ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este d enumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indepa rteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul va st a intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pent ru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi pla sat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de un ica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, elec trozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa terminarea investigatiei e lectrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate infl uenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nem iscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respi ratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac. De retinut! Electrocardiograma este o investigat ie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. Pacie ntul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase at unci cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort. Med icul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe ca re pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele electr ocardiogramei. Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motiv e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electrozii de tecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un curent e lectric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare. O electro cardiograma este indicata pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile , in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale d urerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmii le, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxu lui sanguin catre inima (ischemia) - monitorizarea activitatii electrice ale ini mii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficientei si a e fectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a in imii - verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defi brilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul , hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere). Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile elect rice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natur al electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata d e la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In tim pul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, b ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impuls urile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de a parat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate: - dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivel ul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - problem e ale ritmului cardiac (aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determi nate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoa ra inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct mi ocardic. Endoscopia digestiva superioara O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. M ai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un r isc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii d aca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi ne cesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din var satura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare , aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu mo dificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte s i dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are r iscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu p robleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despr e riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare Dupa examinare pot aparea: - dureri cardiace - dificultati in a r espira de la moderate pana la severe. Dupa endoscopie trebuie sunat medicul spec ialist imediat daca: - apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea - apare febra - apare bradipneea - apar a meteli. Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permi te medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexib il si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va disc uta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta sa terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot af ecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice r ezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet. Endoscopie digestiva superioara Normal: Esofagul, stomacul si duodenul au un asp ect normal Modificari: Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia po ate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamator ii ale intestinului sau de ulcerul peptic Hemoragii date de inflamatie, de ulcer , de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilata ri ale venelor esofagiene) Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi sau di latatii la nivelul esofagului Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau du oden. Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lu a tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gast ric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei. Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot includ e: - ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la m ai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului - hemoragie masiva a tra ctului digestiv superior De retinut! - o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul , stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endos copia

permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori , care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancer ul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnosti c cu ajutorul acestei metode de investigare - endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pen tru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelal te examinari ale tubului digestiv superior - endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor - colangiopancreatografia retrograda endoscopic a (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara s i pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicionea za o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacient ului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica. Endoscopia d igestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa expl oreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la niv elul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta un eori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv sup erior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate v edea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivel ul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepa rtati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologi ei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirur gicale exploratorii. O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru: detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilo r bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian - detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor s au a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme p ot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru trac tul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite - determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de or igine digestiva) - determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superio r sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de bloca re in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate - diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fu ngi sau virusuri - verificarea vindecarii ulcerului gastric - examinarea stomacu lui si a duodenului dupa o interventie chirurgicala - a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului) Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

are afectiuni cardiace . Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea exa minarii. O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza. . de obicei. intr-o sala s peciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spit al si vor lasa deoparte ochelarii. inclusiv la medicamentele anestezice .urmeaz a un tratament medicamentos . Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi. care se cre de ca este cauza principala a ulcerului gastric . se reduce si riscul de producere a varsaturilor. inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior. Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizua lizarea tubului digestiv superior. ce po ate fi data si de o hemoragie digestiva superioara. In general su nt necesari si unul sau doi asistenti medicali. Inaintea procedurii sunt efectua te teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleuco gramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sang elui. dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. fara un tratament specific. internist sau chirurg. Inainte de efectuarea unei e ndoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca: are o alergie la vreun medicament.prelevarea de tesuturi (b iopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina. De cele mai multe ori aceast a inceteaza de la sine. lentilele de contact. De asemenea. determina ta de hipertensiunea portala) . va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotec toare (sucralfat).extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitit e . In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani. otravitoare .investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina). cum ar fi warfarina .indepartarea polipilor gastrointestinali . pacient ul nu trebuie sa manance sau sa bea. bijuteriile sau placa d entara. Pacientii trebuie sa fie insotiti pentr u ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii ace stia sunt sedati.este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. medicul va recomanda oprirea tempora ra a acestuia inaintea examinarii.pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice..exista posibilitatea unei sarcini . In timpul endoscopiei o biopsi e poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett . Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualize ze mult mai bine. Aceasta examinare poate fi facu ta de un gastroenterolog. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului. Daca pacien tul urmeaza un tratament cu anticoagulante.are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tra tament cu anticoaugulante.tratarea hemoragiilor gastro-intestinale. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. poate aparea o hemoragie. medic de familie. numita helicobacter pylori.diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie. Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta .

Daca gatul pacientului a fost amortit in ainte de examinare. capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura. Pe perioada investigatiei vor fi admi nistrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si. doctorul presan d usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului.doua ore. Pentru siguranta pacientului. Pacientul se va simti re laxat dar. se pot si aspira aerul sau secr etiile. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din s pital. Dupa examinare Intrea ga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efec tiva e de doar 5 pana la 10 minute. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. pentru a usu ra patrunderea endoscopului. Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul e ste plasat in vena. pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice . Treb uie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu v a ingreuna respiratia. stomacului si duodenului fie printr-u n aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizar ea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respi ra. In t impul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. in acelasi timp.Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. De asemenea. Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. dar este o falsa senzatie data de anes tezic. Doctorul va avansa incet cu endo scopul si va vizualiza peretii esofagului. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor. Aceasta perioada dureaza una . cu capul putin inclinat spre inainte. de asemenea. atat la nivelul gurii cat si al gatului. va putea si coopera cu medicul. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul i si va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. introd use prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Apoi. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust ama r si va duce la amortirea limbii si a gatului. Pacientul va fi ruga t sa se intinda pe partea stanga. Instr umentele chirurgicale ( forceps biopsic sau periute) pot fi. pot fi administra te medicamente ce reduc secretia gastrica. uneori. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior. acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nui va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal. .

acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii.In timp ce tubul este miscat. Aceste simptome pot dura cateva zile. Nu se poate fuma sau mesteca guma i n timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si i ncetinesc digestia. Examinarea poate fi facuta de un medic radiolog sau de un tehnician radio log. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. pacientul poate simti senzatii de voma. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare. De asemenea. Chi ar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi. el. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa f i baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu. Aceste investigatii nu necesita spitalizarea peste n oapte. Se poa te ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei as upra fluxului de bariu. Daca disconfortul este sever trebuie averti zat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana. Dupa examinare Dupa ex aminare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fl uoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii. Dupa examina re trebuie anuntat doctorul imediat daca: . greata. Examinari ale tractului digestiv superior Aceste examinari sunt efectuate fie in cabinetul medicului. Pacientul va sta in siguranta i ar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei . Se va pres a usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului. senzatia de gura uscata sau vederea i ncetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii.apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare. Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita ba riul. c e va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. Placa va fi incl inata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului. .apar dificultati in inghitire sau in vorbire .apar dureri car diace sau abdominale . Administr area unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la elim inarea acestor simptome.apar dureri de gat sau de umeri . Medicul va indruma p acientul cat si cand sa bea bariul. pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inf lamat sau poate fi usor ragusit. cu sange) . poate comunic a cu echipa medicala. ce transmite razele X. fie in camere specia le pentru aceste examinari. daca este cazul.apare febra. totusi.a pare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea . Pacientul va sta intins pe o placa. Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bi juteriile si placa dentara. ba lonare sau usoare dureri abdominale.

Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii. cu cateva zile.Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nive lul stomacului. cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit. Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 2 0 de minute. In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se rein toarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii. Daca bariul ramane la nivelul tubului diges tiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv. Pacientul trebuie sa comunice medicului daca: . hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore. iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare.este alergic la bariu si sau la alte substante radio-opace . Acestui a i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organi sm. Aceste exam inari nu se fac pe perioada sarcinii deoarece exista riscul afectarii fatului de radiatii. Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea.urmeaza tratamente medicamentoas e. trebuie sa opreasca tratamentele . Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de i nghitit. in special daca urmeaza tratament cu metformin pentru tratarea diabetului . Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce dorest e. In primele trei zile dupa examinare pacientul poa te avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit. Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacu ta si unii pacienti pot avea un usor disconfort. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. Daca pacientul n u observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferit a de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si treb uie sa revina la un control medical. De asemenea. asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment. Daca se face examinarea i ntregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radio log va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face rad iografii la fiecare 30 de minute. atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora. Ceea ce se simte in timpul investigatiei Bariul este un lichid de consistenta crescuta.exista siguranta sau suspiciunea de a avea o sarcina. Multi pacienti in timpul examinarii se simt balo nati si au senzatii de greata.e ste alergic la vreun medicament . Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii.

Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacient ul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecere a mai rapida a timpului. Daca se f ace si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. varsaturile. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul: are dificultati la i nghitire este cunoscut cu boala Crohn este suspicionata o obstructie la nivelul intestinal are dureri abdominale ce se amelioreaza o data cu alimentatia.medicamentoase.determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatil e la inghitire. inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o son da nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijloci e a tractului digestiv folosind substante de contrast. Aceste examinari nu sunt recomandate de rutin a de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointest inale. ulceratiilor. tumorilor. In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ p entru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv. Aceste simptome pot fi d ate de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie diafra gmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care cons ta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) . o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene).d etectarea zonelor de inflamatie intestinala. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a .determinarea prezente i stricturilor. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile.evaluarea simptomelor de genu l pierdere inexplicabila in greutate sau persistenta diareei . Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze. Daca in stomac se ma i afla resturi alimentare.detectarea corpur ilor straine inghitite accidental. Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati i: . inflamatie. polipilor sau a stenozelor pilorice . Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. depistarea sindromului de malabsorb tie sau a tulburarilor de motilitate intestinala . fluoroscopia si examinare a radiologica. regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (i nclusiv arsurile sau durerile chinuitoare epigastrice).

inclusiv in cazul unui nivel mic de radiatii.duodenului (ulcer duodenal). Bariul nu este absorbit in sange. E xista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia de bariu. deci reactiile alergice sunt foarte rare. substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Alte r iscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (dat orita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala print r-o ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Cateva imagini radiologice sunt luate in timpul examina rii. Uneori alte examinari. Totusi riscul irad ierii este mic in comparatie cu potentialele efecte benefice ale acestei examina ri. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. Bariul nu este absorbit in sange. Bar iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica. oprire a cresterii. . U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. deci reactiile alergice sunt foarte rare. Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili zeaza tehnicile radiologice. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. in momente diferite si in portiuni diferite ale tractului digestiv. necesare acestei examinari. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata i nflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii cel iace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cresterea volumului abdomenului. Dupa ex aminarea tractului digestiv superior poate fi facuta si examinarea rapida a intr egului intestin subtire. os teomalacie si diaree cu steatoree). Alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (da torita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala prin tro ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Exista intotdeauna griji in ceea ce priveste expunerea la razele X. Inaintea examinarii t rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). Medicul va urmari apoi traseul bariului prin esofag. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. rahitism. stomac si duoden cu ajutorul fluoroscopiei prin c onectarea la un monitor. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. Exista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia d e bariu.

fluoroscopia si examinarea radiologica. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot . Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. O colonoscopie ar putea fi necesara p entru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii.Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil.nu pot detecta cu usurinta inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) sau esofagiene (esofagita) sau ulcerele mai mici de 6. pe care medicul doreste sa o vada. Endosco pia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil.datorita placii dentare.nerespectare a restrictiei de a manca sau de a fuma . stomacului si a duodenului. care se crede ca este cauza cea mai importanta a ulc erului gastric . subtire si pr evazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). bijuteriilor s au altor obiecte care blocheaza razele X.4 mm in diametru .prezenta in exces a gazelor din intestin . subtire si prevazu t cu o camera video pentru examinarea esofagului.daca este observata o modificare nu poate fi facuta biopsierea acesteia. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contrast. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. deoarece acestea acopera o anumita par te a tubului digestiv. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul.nu poate detecta infec tia cu helicobacter pylori. Aceste investigatii au si o serie de limite: . Factorii ce pot interfera in buna desfasurare a investigatiei sau asupra acurate tii rezultatelor sunt: . a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior. Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit. in anumite cazuri. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. desi acestea sunt mult mai ieftine. De retinut! Motilitate a gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contrac tiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia. inflamatie.

prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot exp lica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu crester ea volumului abdomenului. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. oprire a cresterii. Aceasta metoda ofera o canti tate mai mare de secretii. din jur ul amigdalelor si de la nivelul oricarei zone inflamate a cavitatii bucale. Acest lucru evita traumatizarea inutila a copilului. Exudatul faringian De obicei nu exista riscuri legate de recoltarea secretiilor faringiene. Cu ajutorul unui tampon steril se va pre leva o mostra de secretii de la nivelul partii posterioare a faringelui. Pacientul va trebu i sa incline capul pe spate si sa deschida gura cat de mult posibil. osteomalacie si diaree c u steatoree). Investigatiile tubului digestiv superior examineaz a partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contr ast. oprire a cresterii. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. Medicul specialist va explica pacientului riscurile care pot aparea. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi.explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarul ui sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cres terea volumului abdomenului. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Aceast a procedura presupune efectuarea unor gargare cu mici cantitati de apa sarata. Most ra de secretii faringiene poate fi obtinuta si prin spalatura faringiana. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentr u a evalua aceste informatii. Ce se simte in timpul recoltarii secretiilor? . fluoroscopia si examinarea radiologica. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). In cazul copiilor recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului sa tusea sca la nivelul unui recipient steril. rahitism. inflamatie. crescand acuratetea rezultatului culturii faringiene. osteomalacie si diare e cu steatoree). o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). a poi eliminarea lichidului intr-un recipient steril. apoi va examina gura si gatul. rahitism. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. se mai numeste metoda "metoda placilor tus ite". Uneori alte examinari. Uneori alte examinari. Medicul spe cialist va efectua presiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate (apasator de limba).

fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui. pot creste de asemenea la nivelul culturii faringiene. Se recomanda informarea medicului specialist in cazul in c are pacientul a luat recent antibiotice. Cum trebuie sa ne pregatim? Nu este nevoie de o pregatire speciala pentru efectuarea culturii faringiene.determinarea cauzei unei dureri fa ringiene. in functie de tipul de microorganism testat . fungi sau virusuri) Anormal (rezultat pozitiv) Exista crestere bacteriana la nivelul culturii.tuse convulsiva (Bordetela pertussis) Fungii (Candida albicans) care produc af te. dar care nu au simpto matologie.enterovirusul . Cultura faringiana Normal (rezultat negativ) Nu exista crestere a microorganismelor la nivelul culturii (bacterii. scarlatina sau febra reumatica (streptococ B hemolitic de grup A) . Virusurile care pot c reste la nivelul culturii sunt: . Rezultatul test ului este gata in una sau doua zile. De exemplu testarea prezentei infectiei fungice poate dura mai mult (pana la 7 zile). Cel mai frecvent exista infectii cu bacterii care produc: . aceste persoane se numesc purtatori. o cultura f aringiana ajuta la diferentierea unei infectii bacteriene de una virala. Cultura faringiana este o metoda prin care se identifica prezenta unei infectii bacteriene.In timpul recoltarii secretiilor poate aparea senzatie de voma in momentul ating erii partii posterioare a faringelui cu tamponul. insa pot raspandi infectia. prin id entificarea organismului ce cauzeaza infectia se poate hotara mai usor tratament ul . majoritatea durerilor faringiene sunt cauzate de virusuri. Cultura faringiana se poate efectua pentru: .pentru identificarea persoanelor care sunt infectate. Manevra poate fi dureroasa dac a faringele este inflamat (rosu).difteria (Corynebacteriae diphteriae) .meningita (Neisseria meningitidis) .infectii faringiene streptococice.

de aceea se recomanda consultarea medicului specialist pentru luarea unei decizii adecvate majoritatea infectiilor faringelui (gatului) sunt cauzate de virusuri. dar pot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu antibiotice. In cazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive. se poate incepe imediat tratamentul cu antibiotice. testul este negativ. Testul rapid poate da rezultate fals neg ative. scarlatina sau febra reumatica.Candida albicans. acest fung (ciuperca) determina aparitia de afte bucale. prin efectuarea unor teste chimice sau prin ambele m etode. In cazul in care cultura este pozitiva . o infectie a cavitatii bucale si a limbii . Daca rezultatele testului rapid sunt negative. In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un organism.. pentr u excluderea unei infectii streptococice. fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului).contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de bacter ii intalnite la nivelul cavitatii bucale . iar afe ctiunea se numeste infectie streptococica. se recomanda efectuarea unui test rapid (test rapid streptococic). In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica la nivelul faringelui. cu toate acestea. glomerulonefrita.tratament recent cu antibiotice.virusul Epstein-Barr .herpesvirusuri Un exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacter iene. . Exemple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni ale f aringelui sunt: . unele infectii pot fi cauzate de o bacterie numita Streptococ.Streptococul de grup A. specialistii recomanda efectuarea unei culturi faringiene.Neisseria meningitidis. sinuzi ta sau infectie la nivelul urechii . aceasta ba cterie poate determina infectie streptococica a faringelui. aceasta bacterie poate determina meningita . O mostra de s ecretii este prelevata de la nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-u n recipient care stimuleaza cresterea microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista). De retinut! . Rezultatele testului rap id sunt gata in 10 minute (comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura f aringiana). complicatiile pot include febra reumatica. chiar daca exista infectie streptococica. alegerea intre efectuarea unui test rapid st reptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila. Cultura de la nivelul faringelui este mult mai sensibila decat testul rapid.folosirea de antiseptice bucale poate modifica rezultatele testului. i nainte de efectuarea culturii de la nivelul faringelui. acesta poate impiedica cresterea organismelor la nivelul culturii . se poate efectua un test de sensibilitate a microorganismului la antibiotice ( antibiograma).in cazul in care este necesara tes tarea pentru o infectie faringiana. Tipul de organism va fi identificat ulterior p rin examinare la microscop. complicatiile infectiei streptococice sunt rare.

Sarcina gemelara cu sindrom de fat transfuzat. . Sindrom de banda amniotica. Aneuploidii suspicionate neconcludente dupa amniocenteza si cariotipare.o cultura negativa exclude de obicei.Imaginile se vizualizeaza pe ecranul monitorului. Complicatii: . . . tipul de cultura efectuata si tratamente anterioare cu antibiotice .Corioamniotita.Camera video atasata telescopului. .Teaca de lucru cu trocar obturator cu ajutorul caruia se punctioneaza abdomenul matern si se intra in ca vitatea amniotica.Scurgere de lichid amniotic. .Telescop al carui diametru este de 1mm. dar nu intotdeauna. . existenta unei infec tii faringiene.unele persoane pot fi purtatoare de bacterii la diferite niveluri. Sindroame obstructive urinare joase. .. .Aparatura extre m de scumpa. . .Procedura necesita conditii de asepsie riguroase similare celor d intr-o interventie chirurgicala. .Izoimunizare Rh. Dificu ltati: . similara celei folosite in laparoscopie. dar nu dezvolta semne sau s imptome de infectie.Monitor TV de inalta rezolutie pe care se urmaresc imaginile obtinute. .Se extrage obturatorul si se introduce telescopul atasat la camera s i la sursa de lumina.Se descopera prin scanare echografica o zona a cavitatii amniotice in care sa nu existe placenta interpusa. . .sensibilitatea bacteriei la antibiotice ( antibiograma) se poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvat impotr iva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana . . deoarece 30% dintre copii mici si adolescenti pot fi purtat ori. o cultura faringiana este recomandata in acest caz numai daca istoricul pac ientului si examenul fizic sugereaza prezenta unei infectii. . Sarcina gemelara univ itelina cu un fat plurimalformat.Leziuni retiniene fetale datorita luminii folosite. Gastroschisis.Sursa de lumina rece cu cablu optic flexibil. factori ce pot influenta rezultatul includ cantitatea de secreti i recoltate. modalitatea de efectuare a culturii.Se intr oduce trocarul cu obturator si se patrunde in cavitatea amniotica sub control ec hografic. . Hernie diafra gmatica.Necesita pregatire speciala din partea ginecologului.Mama este sedata sau chiar se instituie o anestezie pe vena.Necesita aparatura si instrumente extrem de s ofisticate: .Pierdere fetala. Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic Suspiciune de malformatii fetale neconcludente echografic. Spina bifida.

indiferent de istoricul familial. Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica. In cazul in care exista o suspiciune legata de preze nta genei defective la unul dintre parteneri.partenerii persoanelor cu fibroza chistica. . foarfeci. iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrij irea nou-nascutului. aceasta incidenta fiind mai mica la alte rase sau gru puri etnice. cand camera patrunde doar pana in cavitatea corionica. Exista doua tipuri de interventie fetoscopica: ce a diagnostica si cea interventionala. Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei persoane. Acest tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a ave a un copil cu fibroza chistica. aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator al genei defe ctive de fibroza chistica. operativa (ca si in cazul laparoscopiei).femeile i nsarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala. etc). Sfa tul genetic trebuie facut inaintea testelor genetice. dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. pense. acesta putand fi vizualizat prin transpa renta membranei amniotice. Cea interventionala se face numai transabdominal si aceasta dupa saptamana 15-16 . Fibroza chistica (Mucoviscidoza) . atunci copilul va avea 50% sansa sa de zvolte fibroza chistica . Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica este costisitoare.Fetoscopia reprezinta cea mai recenta achizitie a metodelor invazive de studiere a fatului si totodata regina acestor tipuri de interventie. Reprezinta vizualiz area directa a fatului cu ajutorul unui telescop extrem de fin (cel mai subtire are diametrul de 1mm!!!!) si captarea imaginilor cu ajutorul unei camere video e xterne cu proiectarea lor pe un monitor TV. deoarece acesta explica pa rintilor semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute.cuplurile care planuiesc sa conceapa copii . care contine sacul amniot ic in care se dezvolta embrionul/fatul. Orice persoana care este interesata sa depisteze daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica. daca un partener are fibroza chistica si celalalt este purtato r al genei defective de fibroza chistica. fetoscopia diagnostica poate fi facuta inainte de 14 saptamani transcervical. Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chis tica. astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau nu te stat. poate solicit a acest test. Scr eeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane: adultii care au in familie rude cu fibroza chistica . acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru a depista prezenta genei. La albi. Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta afectiune sa apara la copil. poate veni si de la o gravida.Screeningul purtatorilor de anomalii genetice Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. Tehnologia este cea folosita in lapa roscopie si histeroscopie cu mentiunea ca miniaturizarea este dusa la extrem (te lescop.

sunt sanse mici pentru copil sa dezvolte boala. La nivelul pancreasului. Sunt mai mult e motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa la screeni ng: . mu cusul cauzeaza afectare digestiva si malnutritie.considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistic a este foarte mic. Persoana care a mostenit doar o gena defec tiva a fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei chistice. Aceasta este o boala cronic a.testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de ca tre casa de asigurari . atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil. Mucusul se acumu leaza si blocheaza pasajele din diferite organe. copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chist ica (cate una de la fiecare parinte). In cazul femeilor insarcinate. Screeningul purtatorilor de fibroz a chistica este o analiza a sangelui care determina daca persoana este sau nu pu rtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica. La nivelul plamanilor. chiar daca rezultatul testului este negativ. Fibroza chistica este de obicei diagnosticata i n timpul copilariei. Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistic a. noile tratamente imbunatatesc controlul s imptomelor si cresc astfel speranta de viata. care pot determina afectarea c resterii si dezvoltarii normale. In timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza c histica este de aproximativ 32 de ani. Inca inainte de a ramane insarcinata. in special la nivelul plamanilo r si pancreasului. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu este purtator a l genei defective de fibroza chistica. este necesara si testarea partenerului. fara ca aceas ta sa dezvolte afectiunea. in care mucusul devine vascos.Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modific area (mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica. aderent si uscat. mucusul poate determina probleme respi ratorii severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. Fibroza chistica este o afectiune genetica. Pentru a dezvolta fibroza chistica.la grav idele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia de a pa stra sarcina . Pentru ca un copil sa dezvolte afec tiunea. dar alela poate fi . progresiva. acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau a l asiaticilor. Exista un risc mic de a fi purtator al genei chiar daca rezultatul testului este negativ. exista un risc mic de a fi purtator al genei. Analiza ajuta la determ inarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza chistica. Daca inves tigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de fibroza chist ica. acestea pot solicita teste suplimentare (amni ocenteza sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul a re sau nu fibroza chistica. femeia poate sa solicite un consult genetic pentru a intel ege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide sa aiba cop ii.testul nu are o acuratete de 100%. Screeningul determina daca o persoana este sau nu pu rtatoare a genei defective de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri . ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective de fibroza chi stica.

alcoolul si ficat ul gras. Ce inseamna daca ai Ag HBs? Inseamana ca esti infectat cu virusul hepa titei B. Daca doar un parinte est e purtator al genei defective de fibroza chistica. . dar sunt si 50% sanse ca acel copil sa devina numai purtator. in mod curent virusurile B.Anti . cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor.astenie (oboseala) nejustificata . si daca nu il are. si ar fi bina ca partenerul sexual sa se testeze pentru virusul B. cilindri). proteine. Aceasta persoana poate transmite. Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc unele sim ptome: .curgeri de sange din nas (epistaxis) .Hepatita cronica . C si D. su nt 25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea. statutul de purtator al fibrozei chistice. cu toate acestea. Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica. si mod ificari de analize in urina (hematii.AgHBs . Intrebari de la pacienti privind markerii hepatitei B: 1. Care sunt mar kerii prin care se evalueaza prezenta virusului B in organism? Sunt trei markeri virali utiilizati in diagnosticul hepatite cu virus B . se recomanda pacientului cu transaminaze crescute.cum se pune diagnosticul? De multe ori. sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator de fibroza chisti ca.apar itie de vanatai pe piele . proteine in urina si uneori insuficienta renala.P urtator “sanatos” (inactiv) de virus hepatitic B .simptome dator ate afectarii imunologice a altor organe in cadrul hepatitei cronice o daca se a sociaza si poliarterita nodoasa.Hepatita B oculta Acest lucru mai inseamna ca poti transmite virusul hepatitei B prin sange sau pe cale sexuala. copilul nu va face boala. ulcere ale pielii.scaderea capacitatii de munca .Hepatita acuta . sa faca analize pent ru descoperirea existentei unor virusuri hepatitice.HBc 2.transmisa mai departe de la parinte la copil. Cele mai frecvente ca uze de crestere a transaminazelor fiind virusurile hepatitice.Anti-HBs . Hepatita cronica cu virus B . dureri muscul are. la un om fara simpto me. pacientul are oboseala musculara. hiperte nsiune arteriala o daca se asociaza glomerulenefrita. pot sa apara edeme. sa se vaccineze. in una din cele patru variante: . de asemenea.

Ag HBs. prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. si de obicei dispare la vindecarea bolii. situatie numita de “pur tator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic”. Mai inseamna ca nu poti lua si nu poti transmite virusul B hepatitic pe cale sexuala sau prin sange. obtinuti prin vindecarea unei hepatite. insemna ca ai avut o hepatita cu virus B care s-a vindecat. Ag HBc. inseamna ca esti imun la virusu l hepatitei B (imunitate obtinuta pentru ca te-ai vaccinat sau ai avut o hepatit a cu virus B care s-a vindecat). destul de frecvente si in Romania. cine are acesti anticorpi. daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obi cei. Deci. 1.Ce este Ac HBs? Daca ai acest anticorp. este o substanta care se gaseste in interior ul virusului. Prezenta sa inseamna ca ai avut sau ai o infectie cu virus hepatitic B. dvs. 1. fata de cel anterior.Cresterea transaminazelor care poate fi de 2 -9 ori fata de normal. inseamna c a ai in organism virusul hepatitei B. care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni + Ant i HBc IgG. in sange si ficat Anti-HBc. 1. 4. Daca am AgHBs. Ce este Ac HBc ? Este un anticorp impotriva unei pro teine a virusului hepatitei B. si . sau in urma vaccinarii impotriva virusului B. este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei. care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B .3. sunt anticorpii impotriva proteinei C. NU inseamna ca ai virusul. 1. inseamna ca am hepatita cronica cu virus B ? Dupa cum scrie mai sus. Daca ai acest anticorp dar si AgHBs. este i mun la virusul hepatitei B. prezenta sa in sange. sau ai fost vaccinat impotriva virusului B si vaccinul “a pr ins”. persista toata viata (nu numai 6 luni) Ag HBe este o prote ina a virusului hepatitei B. timp de cel putin 6 luni . 1. aveti virusul B. Daca ai Ac HBC si Ac HBs. sunt anticorpii impotriva p roteinei s a virusului. decat daca se asociaza si cu prez enta AcHBs. . care apar atunci cand se elimina virusul din corp. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudin a. care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul. Ac HBs. car e apare la 4 saptamani de la contactul cu virusul B. pentru diagnosticul de hepatita cro nica cu virus B este necesara determinarea viremiei (DNA VHB) si biopsia hepatic a. exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). si nu se stie daca virusul a imbolnavit ficatul (acest luc ru il stabileste biopsia ficatului) Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt: . iar in hepatita cronica per sista mai mult de 6 luni. 5. deci prezenta lor in organism. iar prezenta sa arata ca virusul este prezent in interiorul organi smului uman. dar nu se stie daca se inmulteste (acest lucru il stabileste viremia).Prezenta unor markeri care ara ta existenta virusului B (Markeri virali) 1. dar s i in cazul vaccinarii. inseamn a ca persoana poate transmite virusul B pe carle sexuala sau prin sange (este in fectiva). Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare. ci ca ai anticorpi impotriva virusului. 1.

daca concentratia este <200ui/ml 1. si persista o perioada indelungata in sange. iar aparitia lor intr-o hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) 1. sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B.000ui/ml o Purtator inactiv de virus B. ca anomalii de forma si structura. Histerosalpingograma Aceasta se efectueaza pentru: . det ectia sa in sange insemnand prezenta virusului. Transaminaze crescute timp de cel putin 6 luni (dar sunt si situatii cu transaminaze normale) 2. aparitia lor intr -o hepatita acuta inseamna vindecarea bolii. este cel mai specific marker al existentei virusului hepatitic B. cu infertilitate.000ui/ml o Hepati ta B oculta. uneori prin efectuarea histerosalp ingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . ca polip. Prezenta AgHBs 3. s e poate spune ca persoana are: o Hepatita cronica cu virus B. fibr om. in functie de concentratia sa. care poate sa arata modificari de la minime.Anti HBe. daca concentratia<2. In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi a nterior: Hepatita acuta B + + + + Hepatita cronica B + + +/>2000 Ul/ml Purtator inactiv Hepatita B de virus B oculta + + + <2000 Ul/ml -/+ -/+ -/+ -/+ <200 Ul/m l Marker Viral AgHBs Anti-HBs Anti-HBc AgHBe Anti-HBe DNA VHB Vindecarea + + + . aderente sau un corp strain in interiorul uterului. o leziune.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ut erine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarc inate. daca concentratia >2. AND-VHB este acidul nucleic al vi rusului B.Punctia biopsie hepatica.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu s ucces .identificarea af ectiunilor uterine. pana la ciroza hepatica Concluzie: Diagnosticul de hepatita cronica cu virus B se pune pe baza urmatoarelor elemente: 1. DNA VHB>200 0ui/ml 4. Punctia biopsie hepatica. Aceste afectiuni pot det ermina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poa te cauza blocarea acestora.

. acest lucru se intampla foarte rar.febra . comparativ cu beneficiile efectuarii testului. Dupa efect uarea testului Dupa efectuarea testului. Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturi lor prin expunere la orice tip de radiatii. in cazul acesta se re comanda efectuarea unor analize de sange. Exista o serie de precautii care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radia tii. Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histe rosalpingografiei si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testul ui. in cazul in care exista dubii. Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca: apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora) . o afectiune destul de severa. ca ureea sau creatinina. o parte din substanta de contrast se va elimina din vagin. poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test. de asemenea medicul trebuie informat daca pacientul este bolnav de a stm. se recomada informarea medicului despre: ..daca femeia este insarcinata daca pacienta a avut infectie pelvina (boala inflamatorie pelvina) sau boala cu transmitere sexuala (gonoree sau infectie cu chlamydia) . riscurile ca re pot aparea. modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul te stului. Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclud e posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.daca exista anteceden te de alergie la substantele de contrast pe baza de iod sau alte substante care contin iod. Cu toate acestea. De aceea. De asemenea vor discuta despre necesitatea efectuarii testului. pentru a evita o expunere la radiatii in caz ul unei sarcini precoce. Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a t rompelor. De asemenea. substanta de contrast folosita in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renal a la pacientii care prezinta deja istoric de boala renala. Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foart e mic de introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin. crustacee) . De asemenea. Inainte de efectuarea tes tului.sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile. chiar si in cazul nivelului scazut d e radiatii folosite in cazul acestui test.daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul aspir ina sau warfarina . inainte de ef ectuarea testului.dur ere abdominala severa . pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal. mai ales daca pa cientul face tratament cu Metformin in vederea controlului glicemiei. daca prezinta alergie la medicamente sau daca a prezentat vreodata un episo d de reactie alergica severa (anafilaxie) la orice substanta (ca de exemplu la i ntepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe de mare. Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deo arece dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substante i de contrast. riscul de lezare ti sulara este foarte mic. se recomanda sa se faca inainte de perioada ovulatiei. majoritatea histeros alpingogramelor se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile.antecedente de afectiuni renale sau diabet. Acest lu cru poate determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare ( embolism pulmonar).

Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul cavitatii uterine. de asemenea. Fact orii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ: . la femeile in sarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina. care poate face ca trompa sa para blocata . sugerand ruptura sau gaura la nivel uterin Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit sept) care divide cavitatea uteri na Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se viz ualizeaza partile interne ale uterului. Radiografiile pot evidentia diferite a fectiuni sau conformatie anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obsta col care pot impiedica grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin. tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin Anormal Trompele u terine prezinta cicatrici.existenta un ui spasm la nivelul trompelor. salpingograma poate detecta anomaliile d e perete uterin care pot impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi boala inflamator ie pelvina sau endometrioza Substanta de contrast poate difuza prin peretele ute rin. Trompele uterine nu prezinta cicatrici sau alte leziuni.in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul hister osalpingogramei. Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului.Un obstacol local. trompele uterine si ariile inconjuratoare. materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros (colon). Pe masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital fe minin. se vor efectua clisee radiologice. Deoarece uterul comunica cu trompele uterine. se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile). substanta va difuza din uter in trompe. poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in ve derea fecundarii acestuia. Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine) . Histerosalpingogra ma Normal Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. De asemenea. trompele uterine si partile inconjuratoa re. De retinut! . difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interi orul cavitatii peritoneale. astfel incat materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in cavitatea abdom inala. Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale. malformatii sau obstacole.in ca zuri rare. pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine) .H isterosalpingograma se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast l a nivelul uterului prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a v aginului.

identificarea afe ctiunilor uterine. uneori prin efectuarea histerosalpi ngogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . o leziune. cu infertilitate. cu infertilitate.medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metform in pentru controlul diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic). prin laparoscopie. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. o infectie ca re produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea ac estora. o leziune. d eterminarea nivelului hormonilor luteinizant (LH). acest lucru se intampla foarte rar. ca anomalii de forma si structura. cu toate acestea alte studii nu au aratat nici o diferenta intre cele doua . fibrom. pent ru vizualizarea formatiunilor tumorale (fibrom uterin.. se recomanda efectuarea u nei histerosalpingograme . aderente sau un corp strain in interiorul uterului. ca anomalii de forma si structura. numit laparoscopie. care cres te sansele inlaturarii blocajului. poate fi efectuat in locul histerosalpingo gramei pentru examinarea trompelor uterine. Aceste afectiuni pot determina menstruatie d ureroasa sau avorturi repetate . polip). uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . aceasta investigatie nu foloses te radiatii X sau o substanta de contrast iodata . in cazu l in care exista dubii.de asemenea. poate indrepta trompa uterina sau poate elibera zonele cu cicatrice . o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poat e cauza blocarea acestora. progesteron si foliculostimul ant (FSH).testele initiale pentru depistarea cauzei infertilitatii includ spermograma. se poate efectua o sonohisterograma (ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei.identificarea afectiunilor uterine. Aceste afectiuni pot dete rmina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . pentru a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita. in cazul in care aceste teste sunt normale. acest tes t foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului.o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana insarcinate. un alt test. acest lucru este posibil d eoarece injectarea substantei de contrast poate elimina dopurile de mucus. trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast . A ceasta se efectueaza pentru: . care determina infertilitate.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ute rine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarci nate. studiile arata ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii comparativ cu folosirea unei sub stante hidrosolubile.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu su cces . ca polip.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei test ul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate.histeroscopia p oate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina cavitatea uter ina. fibro m. unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele femeii de a ramane insarcinata. in timpul histe rosalpingogramei se poate folosi o substanta de contrast liposolubila.in cazul in care se suspectea za un blocaj al trompelor uterine. ca polip.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina. Aceasta se efectueaz a pentru: .

Daca este necesara o imagine din incide nta oblica. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta. La o zi dupa efectuarea testului. acest lucru se intampla foarte rar. In cazul in care trompele uterine sunt permeabile. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea testului. Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici sau spital. In cazul in care una dintre trompe este obstruata. fibrom. ca anomalii de forma si structura.identi ficarea afectiunilor uterine. care poate fi hidr osolubila sau liposolubila. acest lucru se intampla fo arte rar. canula sau cateterul va fi indepartat . ca p olip. prin intermedi ul tubului. in vederea vizualizarii cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. imaginile ra diologice se vizualizeaza pe un monitor.pentru determinarea succesului unei operati i de ligatura uterina. Se poa te efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul co lonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor u terine poate cauza blocarea acestora. Ce simte pacienta? . va fi injectata in cavitatea uterina. substanta de cont rast va difuza de-a lungul lor si va ajunge in cavitatea abdominala. Inainte de inceperea testului.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uteri na. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos. Aceste afectiu ni pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . uneori prin efectuarea h isterosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . o leziune. se va modifica pozitia mesei de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita. in cazul in care exista dubii. cu infertilitate. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei inconjuratoare.stabileste daca i nterventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efe ctuat cu succes . se recomanda o radiogafie pelvina.detectarea unui obstacol la nivelul tr ompelor uterine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ram ane insarcinate. se re comanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator sau sedativ pentru evitar ea aparitiei crampelor uterine. In timpul efectuarii testului. Se va curata apo i cervixul.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligatu rii uterine s-a efectuat cu succes . Un eori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte de efectuarea testului. pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii. de unde va fi absorbita pe cai naturale.. Acest instrument indeparteaza peretii uteri ni. Medicul specialist va introduce un instrument cu doua va lve la nivelul vaginului (speculum). De asemene a mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist in i nfertilitate (endocrinologie reproductiva). Aceasta se efectueaza pentru: . in cazul in care exista dubii. Acest test dureaza intre 15 si 30 de minute. se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite de suporturile speciale. Substanta de contrast. apoi un tub rigid (canula) sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix. Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul unui cleste (numit tenaculum). Dupa efectuarea testului. substanta de contrast nu va difuza.

Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. Ce simte pacientul? . de asemenea. in cazul in care pacientul a suferit un accident sau daca lucreaza cu metale. Unele tipuri de IRM (numite IRM deschi se) sunt construite asfel incat magnetul nu inconjoara corpul in intregime. In cazul in care s e permite pastrarea unor haine. in ochi. De asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina respiratia pent ru scurte perioade de timp. pacientul va trebui sa goleasca buzunarele de or ice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri ATM). In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast. insa medicul specialist va supraveghea pacientul prin int ermediul unei ferestre transparente. In cazul in care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul u nor trompe blocate. Gradul disconfortului de pinde de gradul de afectare al trompelor uterine. exista posibilitatea ca aces ta sa prezinte fragmente de metal la nivelul regiunii cefalice. Un IRM dureaza de obicei 30 pana la 60 minute. Pacien tul va folosi un halat pe toata perioada efectuarii testului. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) IRM se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magnetica. Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot. De asemenea. poate aparea durere ce poate dura cateva ore. Pacientul v a trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anu mite cazuri pacientii pot pastra o parte din haine. toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. pozele vor fi interpretate de catre un medic radiolog. se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii. de aceea se recomanda efectuarea unei radiografii inai nte de efectuarea IRM pentru a stabili daca testul se poate efectua. In timpul efectuarii testului. de substanta de contrast folos ita si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. pacientul va fi inchi s in camera de scanat. alti medici sunt capabili sa interpreteze o IRM. cu benzi magne tice inscriptionate deoarece prin IRM se pot demagnetiza. care reprezinta scanner-ul aparatului. Capul. Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste sau in ju rul regiunii care urmeaza sa fie scanata. Pacientul va scoate toate obiectele de meta l (ca dispozitive pentru auz. orice tip de bijuterii. Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului IRM. Este foarte important ca pacientul sa nu se miste i n timpul scanarii. Apoi se pot efectu a o serie de clisee. ceasul si a grafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de catre magnetul folosit pentru efectuarea testului. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care c ontine magnetul. Dispozitivele cu sistem deschis pot fi utile in cazul pacien tilor claustrofobici. In timpul testului pac ientul se va intinde pe spate pe masa dispozitivului. aceas ta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. In interiorul scannerului. Daca pac ientul nu poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedat iv pentru relaxare. Su bstanta de contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute. placi dentare. daca nu incomodeaza). dar se poate prelungi pana la doua ore. Pacientul va putea comunica printr-un micro fon. pe piel e sau coloana vertebrala. pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscanduse.

lichide anormale. ca de exemplu tumori Nu exist a sangerari. aspectu lui si localizarii Nu exista excrescente anormale. IRM poate depista afectarea unui organ sau tesut chiar daca fo rma si marimea organului este normala. Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa mentina pozitia nemiscat a. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare. uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi riscurile sale . boala Alzheimer sau hernie discala. aces t lucru este normal. substanta de contrast folosita nu contine iod. Medicul specialist poate explica pacientului rezu ltatul testului imediat dupa efectuarea lui. dementa. daca exista antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru IRM. durere sau dificultati de respiratie Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. Imagistica prin rezonanta magnetica Normala Organele.furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal . Inainte de efectuarea IRM trebuie informat medicul specialist daca: . cefalee. micsorat sau modificat Pot exista excrescente anormale (de exemplu tumori) P ot exista lichide anormale aparute datorita sangerarii sau infectiei. sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al formei. poate aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos. ligamentare sau ale cartilajelor. insa rezultatul final va fi gata in circa doua zile. medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata. ameteala. In cazul in care se foloseste substanta de contrast. se r ecomanda informarea medicului specialist inainte de efectuarea testului. obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul v aselor Nu exista semne de inflamatie sau infectie Anormala Un organ poate fi mar it. vasele sanguine. de asemenea poate exista un anevri sm vascular Exista blocaj la nivelul ductelor vezicii biliare Exista afectari ar ticulare. oasele pot fi afectate prin infectii sau alte afectiuni Pot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multip la. voma. marimii.daca pacienta este s au nu insarcinata . pot fi pre zente revarsate lichidiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiac e Pot exista blocaje sau ingustari vasculare. iar camera poate fi rece . In cazuri rare.Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce d urere.pacientul este alegic la medicamente.incalzirea zonei care se examineaza. poate aparea: .

ultrasonografie sau tomografie computerizata. poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate. In cazul in care se efectueaza o IRM abdominala. regiunea corpului ce trebuie investigata. ale urechilor si nervului auditiv . IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular. de asemenea poate fi folosita pentru diagnosti carea cancerului de san sau pulmonar . In multe din cazuri.d aca pacientul prezinta orice fel de patch deoarece IRM poate cauza arsura la niv elul regiunii.daca pacienta prez inta un dispozitiv intrauterin (DIU). este plasata intrun aparat speci al care reprezinta un magnet urias. riscurile sale. Pacientul va semna un document prin care intelege riscurile efect uarii IRM si este de acord sa efectueze testul. sangerari la nivel cerebral.daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie.regiunea cefalica . sangerare. acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasice. in anumite cazuri este contraindicata efectuarea IRM .. IRM ofera informatii care nu pot fi vizu alizate prin radigrafie. modalitate a de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate.vasele sanguine . implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze medicale (de exemplu p ompa cu injectometru).daca pacientul devine agitat in locuri inchise (limitate). Se recomanda discutarea cu medic ul specialist despre necesitatea efectuarii testului. leziuni nervoase si alte afectiuni. In timpul IRM.daca pacientul are instalat un pacemaker. in aces t caz purtand numele de angiografie prin . de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucre aza cu metale sau daca recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele san guine. Prin folosirea unei substante de cont rast in timpul IRM.IRM poate vizualiza cordul. pacientul v a trebui sa stea nemiscat in interiorul magnetului MRI sau mai exista un tip de dispozitiv de IRM cu configuratie deschisa. IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori. O IRM este indicata pentru: . in cazul in care se administreaza medicamente sedative . De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situ atia o cere. Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate intr-un computer. care pot contraindica efectuarea unei IRM cu substanta de contrast .IRM poate fi folosita p entru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase. afectari vasculare sau infectii.regiunea toracica . Imagistica prin rezona nta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri d e radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. acest lucru poate contraidica efectuarea t estului . pacientul poate necesita administrarea unor medicamente p entru calmare . anevrisme. Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva. ca si cele cauzate deacciden t vascular cerebral. tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului). leziuni. un membru artificial. In anumite cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului. valve cardi ace metalice.IRM poate detecta tumoti. se pot vizualiza clar anumite tesuturi. clipsuri metalice la nivel cerebral. valvele cardiace si vasele coronare. pacientul nu va manca si cons uma lichide cu cateva ore inainte de efectuarea testului.

De aceea el poate afecta pacema kerele. care vizualizeaza s tructurile si organele corpului. coloana cervicala. aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat. IRM poate afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contr aindica efectuarea testului .IRM se poate efectua pentru vizualizarea anumitor structuri si o rgane ca regiunea cefalica. insa acest tip de IRM nu este dispon ibil in toate centrele medicale. rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii.dispozitive medicale metalice. magnetul este foarte puternic.sarcina .dispozitive medicale electrice ca pacemakere sau pompe medi cale cu injectie. impiedicand vizualizarea acestora.IMR poate vizualiza discurile si nervii co loanei vertebrale.IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat.IRM spectroscopic este un tip special de IRM care identifica anumite afectiuni medicale masurand anumite substante de la nivelul tesutului uman. infectiilor si diferitelor obstacole. sangerarilor . afe ctari ale cartilajului. atunci cand radiografia este n eclara. abdominala. probleme ale maduvei osoase. tumori osoase. la femei poate vizualiza uterul si ovare le. IRM se foloseste cel mai frecvent pentru depistarea afectiunilor osoase sau articulare . De exemplu un dispozitiv intrauterin (DIU) poate impiedica vizualizarea clara a ute rului . sanii. vezica biliara. se foloseste pentru depistarea tumorilor. articulatia sc apulo-humerala (umarul) si genunchii . poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor. Daca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul .IRM poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular.angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda speciala prin care se vizualizeaza vasele sanguine si circulatia la ni velul lor . Magn etul va deregla un ceas care se afla in apropierea lui.o persoana supra ponderala poate depasi limitele aparatului. IRM poat e afirma cu precizie daca un os este rupt sau nu. Cu toate acestea.inabilitatea pacientului de a sta nemiscat .IRM este un test sigur. putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral. De retinut! . Daca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul ochiului. ca anevr isme vasculare.oasele si articulatiile . uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea m ai clara a vaselor sanguine . la barbati se poate vizualiza prostata . ca artrite. efectuarea IRM poate afecta retina. pancreas. Nu exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru IRM.coloana vertebrala . membrele artificiale si alte dispozitive medicale care contin fier. este mai scump decat alte metode si nu poate fi disponibil in anumite regiuni . r inichi si vezica urinara.IRM deschise sunt construite astfel incat dispo zitivul sa nu inconjoare complet pacientul.uneori rezultatele tes tului pot fi diferite fata de altele mai vechi deoarece au fost efectuate in cen tre medicale diferite sau pentru ca testarile anterioare nu sunt disponibile pen tru a fi comparate cu noua testare .rezonanta magnetica. h erniere discala sau tumori de coloana vertebrala. ele sunt utile in cazul pacientilor claustrofob ici sau obezi . un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vasc ular (disectie).regiune abdominala si pelvina .IRM este contraindicat la f emeile insarcinate . Factorii care pot influenta te stul sau acuratetea rezultatului includ: .obezitate. afectari ale articulatiei temporomandibulare.

Analiza cromozomilor fetali (metoda de diagnostic prenatal) este rec omandata femeilor gravide: 1. Cand unul din parinti are o a nomalie cromozomiala echilibrata. Copiilor cu anomalii congenitale multiple (major e si/sau minore). Ca nd in primele doua situatii se descopera o anomalie structurala neechilibrata. De asemenea. prognosticului si pentru urmarirea tratamentului. 7. intarzie re in dezvoltarea psiho-motorie sau daca anamneza familiala evidentiaza cazuri d e avorturi spontane/nou-nascuti morti/ nou-nascuti vii plurimalformati. Hemopatiilor maligne. Indicatii pentru efectuarea cariotipului Analiza cromozomiala se efectueaza fie postnatal pentru diagnosticul anomaliilor constitutionale sau dobandite. 3. Exista un mic risc de aparitie a un ei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast in timpul IRM. se recomanda efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea IRM. Pacie ntilor cu retard mental de cauze nedeterminate si/sau tulburari de comportament. mai rar tumorilor solide pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si d iferential. IRM poate produce arsuri la nivelul zonelor pe ca re sunt aplicate diverse patch-uri la nivel cutanat. De aceea. se interzice efectua rea IRM.ochiului. Cu toate acestea. pentru stabirea sexului fatului cand nu exista alta . 8. 5. se recomanda info rmarea medicului in legatura cu acest lucru. 2. ginecomastie sau spermograma anormala sau la fete cu amenoree primara sau secundara precoce. Cuplurilor cu tulburari de reproducere (care au in istoricul medical cel put in 2 avorturi spontane/nou-nascuti morti/nou-nascuti vii plurimalformati). fie prenatal pe celule fetale (recoltate prin bi opsie de vilozitati coriale sau amniocenteza). majoritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate c u antialergice. Expunerii profesionale sau accidentale la agenti clastogeni (radiatii ionizante sau substante chimice) pentru depistarea efectul ui mutagen. Sindroamelor cu instabilitate cromozomiala. 9. 4. 3. Cand cuplul are deja un copil cu anomalie c romozomiala de novo (cariotipul parintilor este normal) . In bolile recesive legate de X. insotite de tulburari de crestere pre. In cazul in care radiografia a depistat fragmentele metalice. s e va efectua cariotipul parintilor pentru a se evidentia o posibila anomalie cro mozomiala echilibrata (clinic sanatos) la unul dintre parteneri. mai ales daca se insotesc de dismorfie faciala sau anamneza familiala pozitiva. 6. Efectuarea cariotipului este reco mandata postnatal in cazul : 1. exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast. Pacientilor cu stari intersexuale in vederea stabilirii sexului genetic sau a evidetierii un or anomalii ale cromozomilor sexuali.si postnatala. Tulburarilor de dezvoltare pubertara la baieti cu anomalii ale organelor genitale externe. 2. 4. Tatuajele sau machiajul permanent pe baza de pigment ce contine fier po t provoca iritatii ale pielii. Peste 35 de ani .

alimente de tip junk-food et c. si nu numai. Nivelul colesterolului Potrivit studiilor. Din aceasta cauza. cauzand cresterea in greutate. Examenul pelvian si Testul Papanicolau Si la varste inaint ate aceste teste sunt necesate. majoritatea medicilor le recomanda femeilor cu varsta cuprinsa int re 40 si 50 ani sa isi faca o mamografie pentru a prevenii aparitia cancerului m amar. Valoarea colesterolului poate fi reglata cu ajutorul dietei echilibrate si prin tratament medicamentos. care au ajuns la onorabila varsta de 40 ani trebuie sa afl e ca a sosit momentul in care trebuie sa realizeze o serie de examene medicale. mai ales daca pacientul are o viata . Glicemia Dupa ani de zile in care organismul a fost hranit c u alimente nu tocmai sanatoase (ciocolata in exces. cel putin o data pe an. Merita efortul. menite sa le pregateasca organsimului pentru urmatorul deceniu de viata. Astfel. Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani Femeile. 3. 5.metoda de diagnostic prenatal. 5. Limita metodelor de analiza cromozomiala este ca ele nu pot evidentia mutatii genice sau poligenice. printre care diabetul di bolile de inima. din aceasta cauza la orice varsta este recomandata ca pacientul sa isi mentina o greutate normala. acest simplu test sanguin iti poate salva viata daca este realizat la t imp. Este bine de stiut ca obezitatea cresterea riscul unui numar mare de afectiuni. Astfel. u n test de glicemie. Presiunea sanguina Incepand cu varsta de 40 ani cresterea presiunii san guine este un lucru absolut normal. presiunea sanguina poate fi ec hilibrata cu ajutorul dietelor. 6. Va prez entam o lista cu toate examenele clinice pe care femeie trebuie sa le solicite m edicului curant! 1. 2. Cand exista semne ecografice de alrma sau test e de screening biochimic pozitive. Obezitatea P oate ca ani de zile pacientul a avut numai o alimentatie dezechilibrata si a ign orat acumularea kilogramelor in plus. la fiecare 33 secunde in lu me o persoana isi pierde viata din cauza afectiunilor cardiovasculare. Principal ul factor de risc care conduce ca aparitia bolilor este inima este colesterolul. Mamografia Chiar daca pacienta isi autoexamineaza sanii i n mod regulat. fiindca scaderea presiunii sanguine este una din cheile longevi tatii! 4. activitatile pancreasului au fost suprasolic itate. Din fericire. recomandat numai de medicul curant. In cazul in care pancreasul nu a tinut pasul cu solicitarile esti posibil itatea ca pacientul sa sufere de diabet.). incepand cu varsta d e 45 ani este indicat ca fiecare persoana sa isi faca. exercitiilor dar si prin tratament medicamentos. dupa o anumita varsta sunt recomandate investigatiile de speciali tate.

dar pentru a evita afec tiuni grave ale ochilor trebuie facut un examen de specialitate o data pe an sau la doi ani. 8. Astfel. ajutorul in dreapta acesteia iar cel ce sta la camera se va plasa de obicei langa ajutor. prot ejeaza femeile de cancer sau de afectiuni cu transmitere sexuala. cel putin o data pe an pacientul trebuie sa solicite e xaminarea alumitelor neobisnuite dar si a schimbarilor care apar la nivelul piel ii. Deci. in care exista un operator principal care poate fi un "factotum" (adica poate realiza t ehnica chirurgicala fara a fi nevoit sa se bazeze prea mult pe ajutoarele sale). situat pe un troliu special unde se mai afla si celelalte aparate specifice laparoscopiei.sexuala activa. In consecinta pregatirea pentru o asemenea procedura implica toate masurile luate ca si in cazurile de interventi e chirurgicala clasica: . In general echipa operatorie este formata dintr-un chirurg care dirijeaza strat egia interventiei. Toate imaginile sunt vizuali zate pe un monitor aflat spre picioarele pacientei. obtinuta nu numai dupa efectuarea unor cursuri speci fice si absolvirea unui examen de competenta. spre capul pacientei. in care este tot atat de important a "mana intai" cat si "mana a doua". Cancerul de piele Dupa ani de zile in care o persoana s-a bucurat de razelele soarelui „de mu nte sau de mare”. uneori cele doua roluri putandu-se schimba. Examen oftalmologic Daca pacientul prezinta probleme de vedere in timp ce se uita sa televizor sau citeste. Afectiuni oftalmologice frecvent intalnite la persoanele adulte: pr ezbitismul. aceasta din urma fiind determinata de experienta si limitele ch irurgului care va face operatia laparoscopica. deschisa. Pacienta este informata in prealabil de acest lucru. 9. In primul rand tr ebuie subliniat faptul ca laparoscopia este o metoda de diagnostic care necesita abordare chirurgicala. si un al treilea medic (sau asistenta) care manuieste camera cu ajutorul careia se vizualizeaza cavitatea peritoneala. Chirurgul principal sta i n stanga pacientei. sau la 3 ani. un al doilea chirurg care in laparoscopia diagnostica are rol ul de a pune in evidenta cat mai favorabil diferitele aspecte (parti) ale organe lor inspectate. glaucomul si degenerestenta maculara. nu este ceva anormal. 10 minute de disconfort o data pe an. 7. de existenta posibila a unor complicatii. Spre deosebire de chirurgia clasica. subliniindu-se posibilitatea convertirii interventiei laparoscopice intr-o laparotomie clasica ori pe motiv de aparitie a vreunei complicatii ori datorita necesitatii indeplinirii corespunzatoare a act ului terapeutic. laparoscopia este o interventie de "echipa". este momentul ca aceasta sa isi faca griji de riscul aparitiei c ancerului de piele. Progameaza-te la stomatolog si mergi la medicul de familie p entru a-ti prescrie investigatiile necesare organismului tau! Laparoscopia in obstetrica-ginecologie Laparoscopia este o procedura speciala care necesita personal medical de inalta specializare si experienta. Imunizarea Intreaba-ti medi cul cat iti sunt de necesare vaccinurile care sa iti mentina o sanatate optima s i care sunt cele recomandate in cazul tau! Anul acesta acorda-ti sansa de a tine totul sub control. dar mai ales dupa realizarea a sut e de astfel de proceduri.

perioada imediat post-ovulatorie perm ite verificarea prezentei corpului galben si a cicatriciei de expulzare a ovulul ui. In fapt ea a implin it de curand respectabila varsta de 100 de ani. Laparoscopia. prin elevarea peretelui a bdominal. Operatorul trebuie sa fie familiarizat cu cazul si cu formele de manifes tare fiziopatologica si morfopatologica ale bolilor ce conduc la sterilitate pen tru a fi capabil de a adopta imediat o strategie terapeutica adecvata in functie de descoperirile facute in cursul laparoscopiei.internare in spital . Inspectarea cavitatii peritoneale era fac uta direct. nu compromite dezvoltarea ulterioara a sarcinii. acest lucru permitand nu numai extinderea pro cedeelor terapeutice chirurgicale dar si inflorirea unei masive industrii specia lizate in manufacturarea instrumentelor laparoscopice. cand cu siguranta nu e xista o sarcina ce poate fi compromisa prin metodele de diagnostic pentru permea bilitate tubara. fiind efectuata inaintea implantarii eventuale a embrionului. Laparoscopia nu este o metoda de dia gnostic chiar asa de noua cum vi se pare multora dintre voi. Acest ultim deziderat se poate realiza prin doua metode: .anestezie generala c u intubatie oro-traheala (IOT) pozitionare specifica a pacientei pe masa de oper atie instrumentar specific . Aparit ia si dezvoltarea fibrelor optice si a luminii reci a permis in anii 80 efectuar ea unui pas urias in laparoscopie. Instrumentarul trebuie sa fie de asemenea adecvat. momentul optim este cel dinainte de ovulatie. chirurgul privind printrun capat al telescopului exact ca printr-o l uneta.terapie intensiva postoperator Dupa operatie pacien ta poate pleca acasa (prin externare) chiar de a doua zi (este deci vorba de o a sa numita "one day surgery"). la spitalul Giulesti. In cazul cand cuplul se adresea za chirurgului pentru a rezolva problema unei sterilitati de cauza cel mai proba bil tubara.set complet de analize preoperatorii . Laparoscopia consta in mare in vizualizarea cavitatii peritoneale cu ajutorul un ei camere video prin intermediul unui telescop. Perfectionarea sistemelor optice cu realizarea de telescoape performante a permis folosirea laparoscopiei ca metoda de diagnostic pe scara mai larga doar de prin anii 50.conditii de sterilitate adecvate . Alegerea momentului din perioada ciclului paciente i in care se va efectua procedura depinde de obiectivele acestei interventii: in cazul unui bilant hipofertil al cuplului.. de cand s-a efectuat prima vizua lizare a cavitatii peritoneale folosindu-se un telescop rudimentar si utilizand drept sursa de lumina un bec obisnuit. Desi pare neverosimil. Este interesant ca la noi in tara s-au efectuat primele laparo scopii diagnostice chiar de la inceputul anilor 60.procedura se exec uta in blocul operator . dupa realizarea unei "camere de lucru" in interiorul cavitatii abdominale a pacientei. Interventia se va desfasura obligatoriu sub anestezie generala cu IOT.

metoda denumita "gasless" (fara gaz). o cantitate suficienta de gaz incat sa destinda peretele abdominal.probe . care are drept avantaje realizarea camerei de lucru in mod f oarte facil si foarte rapid.sursa de lumina rece cu un bec de 300W de xenon .insuflarea unui gaz inert (bioxid de carbon) in interiorul cavitatii peritonea le care se destinde. Acesta va in troduce in cavitatea abdominala. prin care se i ntroduce un ac special. O interventie laparoscopica diagnostica necesita urmatoarele aparate si instrumente: .monitor TV de inalta rezolutie . care se cupleaza la capatul e xterior cu un insuflator de gaz prin intermediul unui tub flexibil. fiind un gaz care in organismul uman este "considerat" un deseu al metabolismului. Bineinteles ca fiecare me toda are partizanii si oponentii ei.t rocare de 5 si 10 mm Instrumentarul anex trebuie bine ales pentru a facilita rea lizarea dezideratului de a putea pune un diagnostic precis.aspirator/irigator electronic .camera video de inalta rezolutie (cu triplu cip) . care de asemen ea permite realizarea unei camere suficiente de lucru. in general o presiune de 12 atm fii nd cea considerata standard. etc.manipula toare uterine . se obtine facandu -se o mica incizie transversala de cca 10 mm in plica ombilicala.pense de prehensiune.instrument e de injectare transcervicala a substantelor colorate . poate sa dea tulb urari respiratorii si cardiace la persoanele mai in varsta..ac Veress . De asemenea presiune a exercitata de gaz ca sa destinda peretele abdominal va afecta si excursiile di afragmatice si implicit respiratia pacientului in timpul operatiei. departand astfel peretele abdominal (situat anterior) de co ntinutul cavitatii abdominale . sistemelor optice care permit o focalizare pana la vizualizare a aproape desavarsita a detaliilor foarte fine. si anume: .modalitati de colorare a peritoneului. Tehnic vorbi nd. Ca dezavantaj este de semnalat faptul ca CO2.insuflator electronic de gaz . precum si datorita sistemelor mo derne de procesare a imaginilor. dar in mare cel mai des se foloseste metoda insuflarii de gaz.ridicarea peretelui abdominal cu ajutorul unui e levator sau "lift" special. de biopsiere si disectoare instrum ente folosite pentru vaporizare sau electrocoagulare instrumente pentru lavaj si aspirarea lichidelor . acul Veress. In ziua de astazi laparoscopia se desfasoara in con ditii de vizualizare perfecte gratie aparaturii video de ultima generatie cu cam ere digitale 3CC. sub control electronic. dar si faptul ca permite o buna vizualizare a organ elor interne.telescop de 1 0 mm cablu optic flexibil care conecteaza telescopul cu sursa de lumina rece . toate acestea conferind o imagine video de mare calitate. camera de lucru in laparoscopia cu gaz (pneumoperitoneul). cu protectie. .

prevazuta cu o valva.medicul poat e efectua o examinare pelvina. Cu aproximativ o ora inainte de interventie. Vizualizarea pelvisului trebuie facuta metodic si sistematic. insa pot fi folosite si alte tipuri d e anestezii (precum rahianestezia). Cu ajutorul laparoscopiei se poate vizualiz a cu mare acuratete toata cavitatea pritoneala. se scoate din canula trocarul si prin canalul respectiv se introduce un telescop de 10mm care se va cupla cu o camera video si cu o sursa de lumina rece. inainte de a se introduce in vagin un . Odata aceasta procedura realizata. ficatul. Fiecare organ in parte trebuie mobilizat si palpat cu ajutorul unor probe specia le. Ureterele si vezic a sunt de asemenea explorate in partile lor subperitoneale accesibile. Lichidul colectat in sacul Douglas trebuie de asem enea evaluat in ceea ce priveste volumul sau. care pot fi folosite si in palparea peritoneului. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare. cele doua loje parietocol ice. Fundul de sac anterior. Asadar inspectia cavitatii peritone ale se va face cu ajutorul acestui telescop si toate imaginile vor fi urmarite p e un monitor TV de inalta rezolutie. Acest ea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient: . pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara.Odata ce presiunea intraabdominala ajunge la 12 bari. care prin insurubare va strabat e toate straturile peretelui abdominal si va patrunde in cavitatea peritoneala d estinsa de gaz. aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientu l este anesteziat si inconstient . In general este folosita anestezia generala. sigmoidul.se monteaza un tub subtire si flexibil. se extrage acul Veress din incizia facuta si prin spatiul de 10mm se introduce un instrument folosit pentr u a facilita accesul diferitelor instrumente in cavitatea peritoneala. pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii. Aspectul p eritoneului trebuie evaluat in detaliu in ceea ce priveste stralucirea sa. trompele. Laparoscopia Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic gine colog. prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala) . prin care i se vor administra lichide si medicament e. I se va monta o perfuzie intra venoasa la nivelul bratului. cele doua fete ale ovarului. a fundului de sac Douglas si a ligamentului lat. De asemenea. care sa-l ajute sa se relaxeze. diafragmul. toate trebuiesc explorate cu minutiozitate. care este o canula cu diametrul de 10mm cu pereti foarte subtiri. care de asemenea trebuiesc verificate. aspectul si mai ales trebuie recol tat pentru a putea fi supus unor analize imunologice si histochimice specifice.o parte a parului pubian va fi rasa . Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. uterul.abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic . p rin care se introduce un trocar cu varf ascutit. fundul de sac Doug las. i se va putea administra un sedativ usor. vascu larizatia sa si structura sa.se intubeaza pacie ntul sau se aplica o masca pentru oxigen.

Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. In t impul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal. La nivelul inciziei se introduce un ac. Poate fi descoperita o sarcina ectopi ca. care este introdus in abdomen printr-o mica inci zie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organ elor abdominale sau genitale interne. Un organ poate avea forma. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei. De retinut! Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia genera la. cu dime nsiunile cuprinse intre 1. po ate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). . prin incizie. precum endometr ioza. in functie procedura . Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instru mente suplimentare. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si gr eu vizibila. dimensiunea sau po zitia anormala. laparoscop ului ii poate fi atasat un laser. inflamatie (precum apendicita) sau infectie. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor. pozitia si dimensiunea normala. dar trebu ie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana. Apare inflamarea unor organe. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. Alte instrumente (cum ar fi un m ic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pe ntru a preleva tesut. dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune. De obicei. numit laparoscop. laparoscopul si gazul sunt indepartate. pot fi disponib ile dupa cateva zile de la operatie. Nu sunt descoperite chisturi. astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone. aderente sau tumori. Apar semne de bo ala (precum endometrioza) sau de infectie. Daca s-a pra cticat intubarea. Gazul creaza un s patiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal. repara leziuni sau drena chisturi. se intr oduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi. precum apendicita. Daca nu sunt al te indicatii. Localizarea inciziei depinde de tipul de pro cedura. Nu exista semne de boala (precum endometrioza). De asemenea. acestea nu trebuie inde partate. luminat. sunt folosite fire resorbabile. aderente sau tumori. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subt ire.5 – 2.instrument denumit canula. Apoi. gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. Laparoscopia Normal Anormal Organele au forma. prin care se injecte aza incet. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi d us intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie.5 cm. Sunt descoperite chisturi. Dupa efectuarea interventiei. colecistita sau boala pelvi na inflamatorie. care necesita si tratament. atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic.

dureri abdominale severe .sangerari sau alte secretii la nivelul suturii . Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare.decesul datorat anesteziei generale.roseata si ed em (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei .persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie ch irurgicala. acest lucru este insa foa rte rar.obezitatea p oate face laparoscopia dificila .lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange. Imediat dupa terminarea inter ventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezes te din anestezie. De retin ut! . datorita riscului de apariti e a complicatiilor. dar pot include: . cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilo r. rezultatele pot fi neconcludente. ovare).cancer abdominal . aceste a pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pent ru a fi reparat . trompe uterine. luminat.interventii chirurgicale abdominale in antecedente.Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul.raguseala ce dureaza mai m ult de cateva zile. dupa care acesta va fi externat.alta procedura (d enumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizar e mai buna a organelor genitale interne feminine (uter. Se recomanda consultul medical daca apar: . necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparosco pului. ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul .infectarea zonei c are a fost examinata . Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire.Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine ). Aceasta situatie este inofensiva si dispare de l a sine in cateva zile. in cazul in care cantitatea de tesut prelev ata pentru biopsie este insuficienta. culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia .evi tarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator.sangerari de la nivelul inciziei . Exista cateva afectiuni care contraindica. precum: . Dupa laparoscopie poat e sa apara balonarea. Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt: .prelevarea u nei cantitati insuficiente de tesut. durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 or e. Pot s a apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.h ernie abdominala . cu tendinta la agravare. aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa . In general. pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se i ntroduce apoi laparoscopul.cicatrici datorate unor interventii chirurgica le anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila . astfel se redu ce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor. Complicatiile dupa laparoscopie sun t rare. numit laparoscop. O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea di n zona inciziilor este frecata.febra . efectuarea unei laparoscopii.

Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. vezica biliara (colecistecto mia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia).daca este sau ar put ea fi insarcinata.diagnosticul un or afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini. Pacientul trebuie sa informeze medicul despre: .indep artarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara. orice bijuterie pe care acesta o poarta t rebuie indepartata inaintea operatiei . apendicele sau ovarel e. Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul: . mai poate fi realizata si in departarea partiala a colonului .indepartarea aderen telor . In multe cazuri.efectuarea un ei biopsii .nu trebuie s a manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore. splina. sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina .evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivel ul abdomenului sau pelvisului . Laparoscopia implica riscuri mai mici.pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal . fibroamele si infectiile. Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un documen t prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii.indepartarea unor organe precum uterul.ef ectuarea ligaturii tubare .rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale .medicamentele pe care le ia. Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. len tilele de contact sau proteza dentara. acestea ii vor fi inapoiate dupa ce inter ventia se incheie . precum: .efectuarea ligaturii tubar e . un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor trebuie sa-si lase bijuteriile acasa. fibroamele si infectiile. este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare. aderentele. In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale.diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine. modul de realizare si rezultatele procedurii. De asemenea. inclusiv anestezice . a unei sarcini ectopice sau a endometriozei. Medicul va in forma pacientul despre riscurile.eventuale alergii la medicamen te.daca are probleme cu sangerarea .repararea unei hernii hiatale sau inghinale .sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminare a interventiei. laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente . aceste afectiuni includ chis turile. aderentele. acestuia ii pot fi atas ate si alte instrumente.trebuie sa-si indeparteze ochelarii. laparosco pia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o i ncizie mare a abdomenului. cu c ateva zile pana la cateva ore inainte de interventie.peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne.diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza. Laparoscopia es te folosita pentru: . in special anticoagulante (care subtiaza sangele) . Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile. precum foarfecele chirurgical. .

Fiecare impuls dureaza m ai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii subtiri din organul sau zo na studiata. In timpul test arii. Spre deosebire de fasciculul luminos. echografii sau computer tomograf. inclusiv prin corpul uman. in functie de testul dorit. O parte a scanner-ului se poate inclina. glande suprarenale. Pentru testarea c u rezonanata magnetica nucleara partea din organism ce se doreste a fi studiata este plasata in interiorul unei masini speciale care este. Imaginile compu ter tomograf pot fi preluate inainte sau dupa administrarea substantei de contra st. plamani si inima. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanata magnetica nucleara este un tes t ce foloseste cimpul magnetic si energia undelor radio pentru a prelua imagini ale oraganelor si structurilor din interiorul corpului. Fotografii sau filme ale anumitor expuneri pot fi. Razele X (radiografia) Razele X reprezinta o forma de radiat ie precum lumina sau undele radio. precum muschii sau o rganele. . Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui orga n al corpului ca ficatul. De asemenea poate studia vasele de sange. O vopsea iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a face s tructurile si organele mai usor de observat pe imaginile computer tomograf. pancreasul. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic pe acesta se imprima o imagine. Uneori se poate folosi si substanta de contrast pentru a oferi ima gini mai clare ale organelor si structurilor studiate. oasele si maduva spi narii. ce pot fi focalizate intr-un fascicul asemana tor unui fascicul luminos. tumori. un aparat de dimensiuni mari cu aspectul unui cilindru fara miez. leziuni ale: creierului. un magnet fo arte puternic. vaselor de sange sau articulatiilor. rinichi. blocheaza (absorb) o mare parte din razele X apa rand albe pe filmul fotografic. Tesuturile den se din organism. b locaje. blocheaza mai putine raze X (mare parte din fascicului de raze X trece prin acestea) si apar pe filmul fotografic in nuante de gri. fapt ce permite preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. organelor interne. Subs tanta de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin. intestinele. Razele X care trec numai prin aer apar negre pe radiografie. Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul pacientului. efectuate. In cele mai multe cazuri rezonanta magnetica nucleara furnizeaza informatii care nu pot fi oferite de al te explorari ca radiografii. pentru a gas i tumori sau pentru a cauta alte probleme. glandelor. Rezonanata magnetica nucl eara este folosita pentru a descoperi probleme ca hemoragii. Informatiile furnizate de catre aparat pot fi memorate si stocate intr-un computer. pacientul va fi intins pe o masa conectata la scanner-ul computer tomograf -ului. de fapt.Metode imagistice Computer tomograf (CT) Computer tomograful (CT) foloseste raze X pentru a efectu a imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului. Substanta de contrast poate fi admini strata intravenos sau per os (oral). de asemene a. razele X pot tr ece prin majoritatea obiectelor. Imaginile sunt memorate intr-un computer. precum oasele. Tesuturile mai putin dense. infectii.

iar scaderea ei are loc mai lent decat regresi a hepatitei. de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L. in crize si in unele tumori hepa tice.transferare in form a activa. Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor care sunt uniforme sau solide (precum ficatul) sau um plute cu lichid (precum vezica biliara. Concentratia ei este crescuta in hepatita. obstructie intestinala. Creatinfosfokinaza .Ultrasunetele (echografia) Echografia este un test ce foloseste reflectia undelo r sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism. . ALTtransferare abundenta in ficat. Structurile mineralizat e precum oasele sau umplute cu aer precum plamanii nu pot fi vizualizate pe sono grame. un gel sau un ulei e ste aplicat pe piele pentru a imbunatati transmitera undelor sonore. AST . Este crescuta si in staza biliara.GGT . abundenta in miocard. substan te organice. Mic dictionar de analize medicale. Valori normale: 14-50 UI/L.enzima musculara care activeaza transformarea creatin inei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica).enzima a carei dozare in sange permite aprecie rea functiei hepatice si biliare. Acid Vanil Mandel ic Urinar . Valorile sunt cre scute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice). Gama-Glutamil Transferaza . oreion (forme neparot idiene). manevrabil manual. hormoni. echograma sau scanare cu ultrasunete. Se foloseste in diagnosticul infarctului de mioc ard (cand creste). calculi biliari. este miscat inainte si inapoi de asupra ariei ce se doreste a fi studiata. Transductorul transmite unde sonore de mare putere (aflate deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inap oi catre acesta. Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. Aceasta testare nu foloseste raze X sau orice alt fel de radiatie ce se poate d ovedi potential daunatoare. mai devreme decat a transaminazelor. constante biologice (enzime. etc. Se gase ste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic. Se pot realiza fotografii sau f ilme ale imaginilor ultrasonografice. In neuroblastom sau ganglioneuroni p rezinta valori mai mari de 10mg/24h.4 mg/24h. Intre 26-66 exista certitudine de feocromoc itom. vezica urinara).Valori normale: 1. Pentru testarea cu ultrasunete. Imaginea produsa de ultrasunete se numeste sonograma.) Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. Un instrume nt mic.CPK . Glutamat Piruvat Transaminaza (tr ansaminaza glutamo-piruvica) TGP. Valori normale: 8-78 u/l. denumit transductor. Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o i magine afisata ecranul unui monitor. Estecrescuta in infarct mio cardic si in unele miopatii.7-7. colecistite.

totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala.MB) . Antistreptokinaza . glo merulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflam atorii la debut. Antistreptolizina "O" (ASLO) . La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza. Bilirubina Indirecta (Libera) . ser si fe cale. boli infectioase.celul e de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granul ocitara neutrofila care au fagocitat alte celule.este produsul final de degradare a purinelor organismului. Se mai pot gasi in diferite afecti uni infectioase sau hematologice. AR (5-10% din cazuri). insuficienta renala cronica. Crea tina .pigment prezent in bila. deci inainte de a ajunge in bila. Celule Lupice . Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism. (80-90%) din cazuri . ce provine din degradarea Hb prin p ierderea Fe. Le gasim in LED. sclerode rmie. Creste n u numai in tulburari renale grave ci si in guta. forme de PCE. In icter.Izoenzima MB (CPK. can d este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic.anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). In serul normal concentratia este m ai mica de 0.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK. La valori mai mari d e 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral. poliglobulie. Conce ntratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al no u-nascutului.anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infe ctiei cu streptococ β.fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. Conjugarea are loc i n ficat. hiperlipoproteinemii primare. in mod exceptional in unele hepatite.prezinta valori scazute in LED. artrita reumatoida. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. Bilirubina Directa (Conjugata) . concentratia creste si apare in urina.forma a bilirubinei ce se poate doza direct. Complement Seric . Este prez ent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. Bilirubina . O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii bi liare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita). proc ese insotite de .3 mg/dl). Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. Creatinina. miopatii. nefrite. ciroza) sau obstructia cailor biliare. P rodusul sau de deshidratare interna este creatinina (0. creier. Scade in insuficienta renala cronica. Acid Uric .forma a bilirubi nei ce nu tranziteaza celulele hepatice. format in sistemul reticuloendotelial. leu cemii tratate.2%. bilirubina directa trecand in bila. de unde importanta ei in aprecierea unei tu lburari a filtrarii glomerulare. care apare in sange dup a afectiuni streptococice (infectii).5-1. afectiuni hepatice caracterizat e prin distrugerea proteinelor. boli neoplazice. in special in reumatism articular acut (RA A). a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK).substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in m uschi.

Prin oxidare se transforma in acizi biliari. Medicamente ce afect eaza rezultatul sunt: cofeina. cu cat este mai mic si deci n u poate asigura protectie.9-4. beta 12-14%. sex. IgE). Plasma contine mai multe feluri de l ipoproteine. pornind de la amonia c si ajungand in sange . Transporta aciz i grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) =lipidograma.2-0. Lipoproteine – LP . tabagismul. cresc alfa 2) . cu medicamente antimicotice. IgA. Valorile normale sunt cele de 3. IgD. Colesterol LDL . gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati i munitare: IgG. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi).35-0. se elimina prin urina (Cl earance: 75 mil/min). terapie cu ACTH.4 g/l.15-18% Valori patologice: .lipop roteine de densitate mica.lipoproteine cu densitate foarte mica. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatori i si neoplazice). El ectroforeza . existand pericolul de accidente vascular e.5 presupune risc crescut la femei). diabetu l.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari.80 gr/l sau 32-96 mg/dl. IgM. varsta. ce contin 50% colesterol. Colesterol . a lfa 2 globulina 9-11%. Concentratia sa este scazuta in situatii as ociate cu boala ateromatoasa. contraceptivele.nefroza lipoidica (scad albuminele. Este transportat in sange de tri gliceride si de LP.substanta organica sintetizata in ficat.5 mg/dl). Valori normale. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. Variabile fiziol ogice: alimentatie bogata in proteine. Colesterol VLDL .5-7. Proteine – Albumine. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. dupa radioterapie. Colesterol LDH . Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale).9 m mol/l sau 0-130 mg/dl. Uree a (azotul ureic) . vitamina C. menopauza. fiind t ransportori ai colesterolului in sange (80200 mg/dl). cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica r isc crescut la barbati si mai mare de 4. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densita te mare) crescute in ciroza biliara.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferi telor componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului.substanta organica ce intra in compoz itia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. hidrocortizon. Trigliceridele .forma no rmala de transport a lipidelor in organism.degradari tisulare) si eliminat prin urina (2. efort fizic. Depozitele de co lesterol stau la originea ateromatozei. derivati salicilici. insuficien ta hepatica decompensata. Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras. Globuline .globulinele avand greutate moleculara mai mare de cat a albuminelor.: 0. imbatranirea. alfa 1 globulina 3-4%. Este important in determinarea “riscului vascular”. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul pro tidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica. Valo rile normale sunt cele de 0.

Gonadotrofina A .hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si fu nctionarii glandelor sexuale.preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica . Vasopresina reprezinta un m arker in diagnosticul.ansamblul manifestaril or clinice moderate.hormon secretat de lobul anterior al hipofizei.hormon antidiuretic se cretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei.metoda de analiza a componentelor a ntigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin pu nerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare.ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocula rea unui antigen. la barb ati activeaza spermatogeneza. care nu sunt atat de gra ve ca cele din SIDA. Vasopresina (ADH) .ciroza (scad albuminele. Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai m are decat mononuclearele (MN). diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contrac tie a rinichiului. B (prezenta de aglutinogen B).colagenoza (creste gama) . Aloimunizare (Izoimunizare) . La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben. Aceasta joaca rol de vaccin impo triva maladiilor grave.paraSIDA . intermediare ale infectiei cu HIV. Antiser . contractia musculaturii netede.. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (depend ent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO. Deviere la stanga se intalneste cand numarul de P MN este mai mic decat mononuclearele.hormon secretat de lo bul anterior al hipofizei. Sunt gonadotrofine hipofizare (A. Gonadotrofina .B) si gonadotrofi nacorionica (placentara).Imu nizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand ace leiasi specii. ARC (AIDS – related complex) .repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. Insuficienta secre torie de vasopresina poate duce la diabetul insipid.tube rculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A). La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului. fiecare categorie apartinand unu i sistem bine definit. Anatoxina . cresc beta si gama) . In urina este .substante prezente in unele seruri. Gonadotrofina B . Abrevier e: FSH = hormon de stimulare foliculara. AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). care ii sunt proprii . tetanica. Aglutin inele . Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. In urina este reprezentata ca prolanul A. botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdu t puterea toxica. la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland pro ducerea de testosteron. pastrand-o pe cea imunizanta. capabile sa aglutineze microorganism ele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator. Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglu tininelor din sange sau. Formula Arneth .

Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). hepatita (ciroza – la inceput. ICSH. muschi schel etici. Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. fosf olipidele (lecitina. inmugurit e si foarte abundente pseudomicelii . infectii pulmonare. tulburari de absorbtie). pancreatita. rinichi. Abreviere: ACTH. Valori crescute in: infectii bacteriene ( RAA). Lactic dehidrogenaza (LDH) . hepatita.prezinta un interes cres cut in ultimii ani. malad ii arteriale (aterom. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Vaginita cu candi da Candidoza mucoasei bucale Secretie vaginala Exudate din cavitatea bucala Pseudomicelii numeroase. dislipoidoze.6-2. Valori crescute in: anemia Biermer. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . Fier seric (sideremia) . hemocromatoza. pancreatica (diabet. hipercorticism. arterita. inima. Valori mult crescute: hepatita cronica. fibrinoliza. hemosideroza. Valori cre scute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). ciroza. icter prin retentie). interventii chirurgicale. urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibili tate neuro-musculara si insuficienta renala severa. Valori scazute. an emii si ictere hemolitice.4 mg/100 ml. Abreviere: HCG (gonad. cu exceptia aldosteronului. stress psihic. la copii mai frecven t intalnita (diaree. anemii hipocrome din infectii (tumori maligne. Abreviere: LH. Constelatia enz imatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP. cloroza). 60 ľg la copiii de un an. cefalina. In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. tiroidia na . Magneziu seric la adulti: 35 mg/100 ml ser. tumori maligne. Valori crescute in: hiper tiroidii. feriprive. Magneziu . inmugurite Celule rotunde. suprarenaliana. anemia prematurilor .interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corect e a RAA. Corticotropina . pancreatita acuta). Fiind eliminat prin u rina. ciroze grave. paralele cu calcemia in: tetanii. tulburari de absorbtie intestinala). rahitism. mixedem. umana corionica). apoi de placenta in cursul gestatiei. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. insuficiente renale severe.colesterolul.hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secreti a hormonilor corticosuprarenali.1. cu celule rotunde. Valori normale: 600-800 mg%. 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B). Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. mixedem. Valori normale: 200-400 g/l.reprezentat ca prolanul B. insuficienta hepatica grava.80-130 ľg/100ml ser(F). pneumonii diverse.enzime distribuite in ficat. sfingomielina) si trigliceridele. neoplasm de prostata si pancreas. nefroza lipoidica. el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. anemie Biermer (de 10 ori mai mare ). Fi brinogenul . coronarita). Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct). leuce mii. copii sub 10 ani .

Celule cervicale modificate minor sunt denumite celule scuamoase atipice. In ce consta pregatirea pentru t estul HPV? Inainte de efectuarea testului sunt interzise dusurile vaginale. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) Candidoza pulmonara Micetom cutanat fungic Actinomicoza Papiloma virus uman (HPV) . HPV se transmite prin contactul direct. Aceste tipuri de veruci nu sunt canceroas e. V ezica urinara trebuie golita chiar inaintea efectuarii testului. inclusiv a celor genitale si poate determina modificari canceroase la nivelul cervixului uterin. tratamentul grabeste disparitia verucilor. Amorfa. Tes tul pentru HPV Testul pentru HPV se face pentru a depista infectia cu HPV si pen tru a determina tipul de HPV prezent. I n cazul in care testul HPV detecteaza tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. Alte tipuri de HPV determina verucile comune. se recomanda colposcopia sau biopsia cervicala. Alb-galbui: filamente subtiri. tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut (cum ar fi tipurile 16. prin determinarea materialului genetic (AD N) al HPV. inmugurite si foarte abundente pseudomicelii Negri: filamente g roase. 18. La femei. deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatele testului. fara tratament. La fel ca si testul Papanicolau. Nu exista nici un fel de tratament care sa vindece (elimine) infectia cu HPV. atat pentru . Cu toate acestea. La femei. Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruatie. 31 si 45) pot det ermina modificari la nivelul celulelor cervixului care pot fi vazute la testul P apanicolau.testare Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) este cauza aparitiei verucil or (negi). HPV ramane cantonat in organismul uman.Sputa Grunji (din puroi) Celule bronsice. septate. Exista mai m ult de 100 de tipuri de HPV. plantare (filiforme sau pla te) si in rare cazuri veruci genitale. In unele cazuri. unicul semn al infectarii femei cu HPV este un rezultat anormal la testul Papani colau. anumite tipuri de HPV cresc riscul de cancer cervical. nese ptate. testul pentru HPV se face prin anali za unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. De ce se face testul pentru HPV? Testul HPV trebuie facut atunci cand tes tul Papanicolau este anormal. inglobate intr-o sb. folo sirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginala pen tru cel putin 48 de ore. Aceste modificari pot disparea de la sine. Unele tipuri de HPV determina verucile genitale. astfel ca verucile pot reaparea. Cu toate acestea. In cele mai multe cazuri. Programarea testului nu se face in perioada menstruatie i. Cu sau fara tratame nt. unele dintre aceste modificari pot avansa si pot determina cancerul cer vical. verucile dispar fara tratament in aproximativ 2 ani. El determina daca unul sau mai multe dintre tipuri le de HPV cu risc cancerigen crescut a determinat modificarile testului Papanico lau.

pacienta poate simti o presiune in momentul in care probele sunt colectate. Rezultate Testul HPV se face pe ntru a depista infectia cu HPV si tipul de HPV prezent.confortul pacientului cat si pentru o examinare mai buna. In une le cazuri. rezultatele testului HPV sunt disponibile in 1-2 saptamani. ANORMAL – HPV este prezent. Rezultatele testului sunt : NORM AL – HPV nu este prezent. cu picioarele departate. se va intinde pe spate pe masa ginecologica.se pot produce sangerari vaginale usoare sau niste scurgeri de culoare gri. In aceste s ituatii se pot folosi absorbante pentru a nu pata lenjeria . Probele sunt puse intr-un recipient ce contine o anumita solutie si trimise laboratorului pe ntru analizare. denumita test Pa panicolau pe baza de lichid. De asemenea. Este neplacut testul HPV? Momentul introducerii departatorului poate produce disconfort pacientei. care departeaza peretii vaginului. Astfel. perm itand examinarea vaginului si a cervixului. . Probele sunt apoi introduse in niste tuburi colectoare si trimise laboratorului de analize. Inaintea testului. in special daca vaginul este sensibil si iritat sau daca este ingust. pe o proba de celule recoltate pentru testul P apanicolau. daca aceasta a fost facut printr-o anumita tehinca. Ce se poate intampla dupa prelevarea probelor? Procedura de prelevare a porbelor pentru testul HPV are cateva efecte "adverse": .trebuie evitate spa laturile vaginale si contactele sexuale pentru o perioada de timp pe care o reco manda medicul specialist care efectueaza testul. pacienta se va dezbraca pana la talie. riscurile lui. In cazul in care tipul de HPV este unul dintre cele cu risc cancerigen crescut. Tehnica efectuarii testului Testul HPV poate fi facut de catre: MeMedicu l ginecolog MeMedicul internist MeMedicul de familie MeMedicul urolog Pentru efe ctuarea testului. Medicul va folosi un betisor cu un c apat invelit in bumbac sau o spatula mica de lemn pentru a colecta probele de ce lule cervicale. Medicul va introduce in vagin un instrument numit departator. medicul explica pacie ntului necesitatea testului. Pacientul trebuie sa s emneze un act de acord asupra testului. medicul specialist va recomanda in continuare colposcopia si/sau biopsia . care indica ca persoana in cau za are un risc crescut de a avea deja modificari precanceroase ale celulelor cer vicale. Testu l HPV poate fi facut de asemenea. Prin efectuarea testului HPV din probele pentru testul Papanicol au este eliminata necesitatea unei noi prelevari de probe. Celulele sunt colectate atat din partea vizibila a cervixului ca t si din zona de deschidere a acestuia (canalul endocervical). In general. Ris curi Testul HPV nu are nici un risc asupra sanatatii persoanei examinate. medicul poate examina zona genitala si vaginul. tehnica efectuarii si posibilele rez ultate. este posibil ca testul sa fie repetat. ceea ce ar putea cauza anxieta te persoanei in cauza. ancorate pe niste suporti special i. Aceasta tehnica consta in colectarea celulelor de l a nivelul cervixului cu ajutorul unei periute rotative din plastic.

probele insuficiente de celule cer vicale . Exemple: eritrocite (celule rosii). glicozurie (zahar in urina). redam ma i jos cativa din acesti termeni. Exemple: hemog rama (numaratoarea celulelor din sange).menstruatia . . pentru a determina prezenta celulelor precanceroase. folosirea tampoanelor interne si a cremelor vaginale in ultim ele 48 de ore dinaintea efectuarii testului . Testul HPV este efectuat doar la femei. testul HPV are o fiabilitatea scazuta pentru a identifica corect atunci cand HPV nu este prezent. eritrocitoza (numar crescut de celule rosii). fie mai ales s ub forma combinata de prefixe si sufixe. Exemple: glucoza. Exemple: leucocite (celule albe). Acesti termeni se folosesc fie simpli. Est e folosit pentru a evalua daca rezultatul anormal al testului Papanicolau este d eterminat de unul dintre tipurile cu risc cancerigen crescut de HPV.spalatur ile intravaginale. ceea ce creste riscul de a av ea modificari precanceroase ale celulelor cervicale. cum ar fi colposcopia sau biopsia. Testul HPV poate ave a rezultate fals-pozitive. Grama = descriere. in special al celor care pot cauza cancer cervical. glucide (substante dulci. glico = dulce. Vaccinurile impotriva diferite lor tipuri de HPV. examen citologic (examen al celulelor). Gluco. leucograma (numaratoarea globulelor alb e).tratamentul cu Digoxina sau Tetraciclina. inregistrare. monocite (celule cu un singur nucleu) Eritro = rosu. Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Majoritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea in limba greaca. gl icemie (zahar in sange). eritrocit e (celule rosii). Testul HPV are o fiabilitate crescuta pentru a depista prezenta HPV. care provin din limba greaca si care sunt utili zati in limba romana. sunt in c urs de cercetare si exista sperante de a fi disponibile in curand. Momentan. Cu toate acestea. zaharoase).Care sunt factorii care pot scadea acuratetea testului HPV? Factorii care pot in terfera cu rezultatele testului si cu acuratetea rezultatelor includ: . Un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului cervical. El indica prezenta unuia sau ma i multor tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. Cito = celula. Pentru a ajuta la o mai buna intelegere si memorare a acestor termeni precum si la o pronuntare corecta a lor. De retinut! Tes tul HPV nu este utilizat de rutina pentru diagnosticarea verucilor genitale. tes tul HPV pentru barbati este in curs de cercetare. Medicul specialist va recom anda examinarile necesare.

Leuco = alb. Pentru reducerea timpul ui necesar scrierii. Exemple: hipoglicemi e (zahar scazut in sange). hemoragie (scurgere de sange). unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub form a prescurtata astfel: A/G = albumina/globulina (raport A/G) Ag Au = antigen Aust ralia ALAT = alanin aminotransferaza (vezi TGP) ASAT = aspartat aminotransferaza (vezi TGO) ASLO = antistreptolizina ‘O’ (anticorp) AVM = acid vanil mandelic (hormo n in urina) B = bazofil (celula sanguina) BSF = vezi BSP BSP = bromsulphaleina ( test hepatic) Ca = calciu CK = creatinkinaza (vezi CPK) CPK = creatifosfokinaza (enzima) 17-CS = 17-cetosteroizi (hormoni in urina) 17-HS = 17-hidroxisteroizi ( hormoni in urina) DM = debit pe minut (de urina) E = eozinofil (celula sanguina) FA = fosfataza alcalina (enzima) FCH = frotiu citohormonal (preparat celular) H = hematie. ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de ana liza. potasiu . Exemple: glicemie (zahar in sange). leucociturie. E xemple: leucocite (celule. globula rosie sau eritocit HA = hemaglutinare (metoda de analiza) Hb = hemoglobina (pigment sanguin) IDR = intradermoreactie (reactie care se face p e piele) Ig = imunoglobuline: Ig G. sub normal. Hipo = mai putin. hematurie (sang e in urina). calcemie (calciu in sange). Exemple: hiperglicemie (zahar crescut in sange). Hiper = mai mult. respectiv calciu in urina). lipidograma (inregistrarea compozitiei lipidelor). leucocitoza (numar crescut de celule a lbe). hipocalcemie (calciu scazut in sange). Lipide = grasimi. hematocrit (separarea sangelui). Sufixul “emie” se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange. Sufixul "urie" se utilizeaza pentru a indica prezenta unei subs tante in urina. urie = urina. leucocite. astfel: hematurie. Ig A (anticorpi) K = kaliu. Exemple: hematologie (stiinta care studiaza sangele). lipidemie (grasimi in sange). hem. Exemple: urobilinogen (pigment urinar). hipercolesterolemie ( colesterol crescut in sange). colesterolemie (colesterol in sange).Hemo. Uro. urocultura (cultivarea bacteri ilor din urina). zahar. hemato = sange. globule albe). glicozurie.pest e normal. leucociturie (celule albe in urina). calciurie (prezenta de sange. Exemple: lipidemie (grasimi in sange). Ig M.

In general punctiile venoase nu asociaza riscuri d eosebite. au pereti elastici si neco labati). iar venele pacientului sunt de buna calitate. eventualele complicatii si rezultatele. In unele situatii pot sa apara si incidente.apare in special in cazul pac ientilor cu tulburari ale coagularii sau in cazul celor aflati sub .L = limfocit (celula sanguina). leucocit (globula alba) LCR = lichid cefalorahid ian LDH = lactat dehidrogenaza (enzima) M = monocit (celula sanguina) mEq = mili -echivalent (unitate de masura) Mg = magneziu ML = Mac Lagan (unitate de masura pentru analiza "timol") Mol = molar N = neutrofil (celula sanguina) Na = natriu. Pacientii sut totusi sfatuiti sa discute cu medicul si sa insiste sa le fie explicate pe intelesul lor necesitatea de realizare a testului. de cateva ori pe zi. procedura fiind relativ simplu de efectuat (daca specialistul are expe rienta. comp rese calde pe zona respectiva -Hemoragie continua. sodiu P = fosfor PCR = proteina C reactiva RBW = reactie Bordet-Wassermann RFC = reactie de fixare a complementului Rh = Rhesus (factor sau grup sanguin) SGOT vezi TGO SGPT vezi TGP Tb = tuberculina TC = timp de coagulare TH = timp Howell TGO = transaminaza glutamat oxalacetica (enzima) TGP = transaminaza glutamat pir uvica (enzima) TQ = timp Quick TS = timp de sangerare U = unitate UB = unitate B odanski (pentru fosfataza) UF = unitate fotometrica UI = unitate internationala UW = unitate Wohgemuth (pentru amilaza) V = volum VDRL = prescurtare din limba e ngleza (analiza de sifilis) VG = valoare globulara (relativ la globulele rosii) VMA vezi AVM VSH = viteza de sedimentare a hematiilor Proteina C Reactiva (PCR) Nu exista indicatii si recomandari speciale in vederea pregatirii pentru efectua rea testului. cum ar fi : -Dezvoltarea u ni mic hematom la locul punctiei. acesta avand obligatia sa linisteasc a toate temerile pacientului. felul in care se va realiza acesta. Riscurile sunt insa minime daca pacientul apli ca un tampon cu vata si tine apasat cateva minute -Flebita locala (inflamarea pe retelui venos). Aceasta se amelioreaza daca se aplica. Orice nela murire trebuie comunicata medicului curant.

cei cu probl eme cardiace si factori de risc pentru aparitia unor astfel de probleme. -Can d tubul este aproape plin se desface garoul pentru a repermeabiliza circulatia. PCR inalt sens ibil. Recoltarea probei se poate face mai greu sau mai usor in funct ie de calibrul venelor pacientului. -Pentru identificarea precoce a infectiilor. Pentru determinarea concentratiei ei medicul va trebui sa recolteze o proba de sange. in special cele antineoplazice sau antiinflamatoare. osteomielitelor (i infectii ale osului) -Pentru monitorizarea raspunsului organismului la tratament . Nivelul PCR s e determina in urmatoarele situatii : -Pentru monitorizarea pacientului postoper ator (detectarea din timp a unor complicatii infectioase ale plagii). PCR creste brusc si la fe l de brusc revine la normal in cazul in care organismul pacientilor raspunde fav orabil la tratamentul instalat. Recoltarea implica : -Localizarea unei vene superficiale din care se va recolta sangele (de cele mai multe ori cele ma i accesibile sunt venele de la nivelul antebratului sau fetei dorsale a mainilor ). ameteli sau chiar lipotimii ale pacientului. neoplaziilor cum ar fi limfoamele (neopalzii ale nodulilor limfatici). Pacientii cu astfel de probleme sunt sfatuiti sa isi informe ze medicul inainte de a li se efectua punctia. Acul are atasat la capat ul extern o seringa sau un tub ai carui pereti au substante anticoagulante. Totusi. Vena se umple cu sange. Se tine apasat timp de cateva minute pana cand se op reste sangerarea. is i mareste dimensiunile si poate fi abordata mult mai usor. la 2-6 ore de la interventia c hirurgicala. b olilor de colagen. warfarinei) sau trat ament fibrinolitic. vasculitelor de tipul a rteritei cu celule gigante. Daca se mentine crescuta mai mult de 3 zil e. Acets t est poate furniza informatii cu valoare predictiva referitoare la riscul de apar itie a evenimentelor cardiace (infarct miocardic). -La sfarsit se trage rapid acul iar peste zona punctionata se plaseaza un tampon de vata cu alcool sanitar. -Zona de punctie este dezinfectata cu alcool sanitar sau cu un alt antiseptic -Se introduce usor acul in vena si se recolteaza cantitatea necesara de sange. nu se poate afirma cu exactitate ca exista o cardiospe cificitate. Alte incidente includ necesitatea de realizare de punctii multiple pentru recoltarea (in special daca venele nu s unt usor accesibile). comparativ cu o concentrat ie de sub 1 mg/l. El este indicat insa doar unei anumite categorii de pacienti.tratament anticoagulant (cu medicamente de tipul aspirinei. -Plasarea unui garou deasupra zonei din care se va recolta. Cum simte pacientul procedura . chiar daca o concentratie de peste 2. si scade pana la 3 zile.4 mg/dl a fost asociata cu un r isc dublu de aparitie a unor evenimenete coronariene. acestea diferind foarte mult de la individ l a individ. cum este lupusul eritematos sistemic. specialistii sunt inca rezervati in a corela valorile PCR cu probabilitatea pacientilor de a suferi un infarct miocardic. in absenta unui proces patologic. bolilor inflamatorii intestinale. PCR este o s ubstanta care se gaseste in plasma. Principiul testului este acel a ca procesele inflamatorii acute lezeaza endoteliul vascular (stratul fin de ce lule care captuseste suprafata interna a vaselor) si creeaza conditii favorabile aparitiei unui atac ischemic. pacientul trebuie investigat temeinic deoarece exsita riscul prezentei unei i nfectii in organism. bolilor inflam atorii. Deoarece nivelul PCR poate fi crescut datorita un ui numar mare de factori. PCR creste in mod normal. Exista si un tip special de test. Astfel se va bloc a curgerea sangelui pentru o scurta perioada de timp.

Exista posibilitatea ca aceasta procedura sa creeze un anumit disconfort pacient ului : garoul poate fi prea strans. de aceea rezultatele test ului trebuie interpretate in context clinic si analizate doar de catre medicul c urant. Datorita acestei observatii. poliartrita). Desi PCR este crescuta in majoritatea bolilor tesutului conjunctiv. hipolipemiante (statine). dupa caz. Orice determinare ce depaseste aceste valori este sugestiv a pentru o inflamatie acuta sau infectie si pacientul trebuie investigat. cum ar fi : -Efectuarea unor activitati fizice intense anterior recoltarii probei -Administrarea de anumite medicamente precum anitconceptionale orale. Aceste teste pot sa ofere o imagine mai genera la asupra riscului coroarian al pacientului decat simpla determinare a PCR. pneumonii. tratamentul hormo nal de orice tip. Exsita o se rie de boli sau medicamente care modifica nivelul PCR. specialistii nu recomanda si nu efectue aza testul (determinare PCR) pacientilor care se afla in oricare din grupele ami ntite. De ac eea se recomanda efectuarea acestui test anterior tuturor interventiilor si proc edurilor invazive.3mg/dl au un risc mediu. In ciuda faptului ca nu exista o corelatie exa cta intre valorile PCR si risc. dar si multe altele. sclerodermie. -Existenta unui dispozitiv contraceptiv intrauterin -Sarcina Obezitatea. Deci. nivelurile de PCR nu sunt detectabile. boala inflamatorie i ntestinala. Valorile normale variaza foarte mult in functie de fi ecare laborator. acesta fiind cel care cunoaste pacientul si istoricul sau medical cel mai bine. Analizarea periodica a PCR poate fi utila in monitorizarea ra spunsului la tratamentul antiinflamator. in maxim 24 de ore. in absenta vreunui proces acut in organism. cum ar fi determinarea colesterolu lui. orice tip de infectie. antiinflamatoare nesteroidiene (cum este aspirin a sau ibuprofenul). cum ar fi degenerarea . Se accepta ca normal un PCR intre 0. Rezultatele testului pot fi neconcludente intr-o serie de situatii. tuberculoza. Un PCR crescut. cei cu PCR intre 1. antineoplazic sau. se considera ca pacientii cu un PCR sub 1mg/dl a u cel mai scazut risc coronarian. Deretinut ! Testul inalt sensibil de determinare a PCR poate oferi inform atii cu privire la posibiliattea existentei unui episod coronarian in viitorul p acientului.0 mg/dl sau sub 10mg/l. iar la introducerea acului in vena se simte o usoara intepatura (intensitatea ei variaza in functie de pragul dureros al fie carui pacient). infarctul miocardic acut. PCR in alt sensibil poate avertiza cu privire la un risc de aparitie a unor evenimente cardiace in viitorul pacientului. un nivel normal al PCR n u exclude o inflamatie. diverse neoplazii. i ar cei cu PCR bazal (in absenta unei inflamatii/ infectii demonstrate si evident e din punct de vedere clinic) de peste 3mg/dl au cel mai mare risc de aparitie a problemelor cardiace coronariene (inclusiv infarct miocardic acut). ea pot fi in limite normale in unele cazuri de poliartrita reumatismala si chiar lupus (acesta lucru nu a fost inca pe deplin explicat). El devine util daca informatiile oferite sunt analizate si corelate cu altele. in absenta unor semne si simptome clince de infectie poate fi indicator pentru alte procese patologice (nu doar simple i nflamatii). insa nu este un test foarte exact. In conditii bazale. antiinfect ios. Cele mai frecvente boli in care PCR este crescut sunt : bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos sistemic. In urma recoltarii sangelui se va determina concentratia exacta a PCR. Un n ivel ridicat al PCR anterior efectuarii unei interventii chirurgicale poate fi u n factor de prognostic referitor la aparitia unei infectii postoperatorii.1. in special a fractiunii LDL. corticosteroizi.

Varsta materna inaintata. Are drept principiu extragerea cu ajutorul unui cateter foarte fin a unui fr agment de tesut trofoblastic (corion sau viitoarea placenta) care va fi cariotip at ulterior. Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic . Proteina incepe sa creasca la 6 ore de la debut si atinge un maxim la 48 de ore. Acesti pacienti trebuie investigati suplime ntar pentru a se identifica din timp o problema ce poate fi destul de grava. Avorturi spontane recurente. . .Intre 9-11 saptamani 4% a vort spontan. dar si in ac utizari ale unor boli cronice sau la debutul unor boli ce in timp se vor cronici za. nivelul ei creste foarte mult in cadrul acestor situatii. Cu exceptia insuficientei hepatice nu exist a alti factori care sa interfere cu productia normala a PCR. Desi concentratia P CR este un indicator important al unei inflamatii. Este un marker al inflam atiei organsimului. fara a se leza membranele (corionica sau amn iotica). .Calea transcervicala foloseste un c ateter care este introdus prin orificiul cervical si patrunde pana la nivelul ma rginii corionului (trofoblastului). Pentru a se stabilii surs a inflamatiei trebuie sa se realizeze investigatii suplimentare. ea nu da nici un fel de infor matii cu privire la localizarea procesului inflamator.Sub 9 saptamani avort spontan 13% din cazuri. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti.maculara sau chiar cancere de colon. .Dupa 12 saptamani 12% pierdere fetala. Mai putin cunoscut este faptul ca a fost introdusa pentru prima data in China (1975) pentru determinarea foarte precoce a sexului copilul ui. PCR creste in infectii.Distorsiuni anatomice severe. Totul se face sub ghidaj echografic. .Exista doua modalitati de abordare a tesutului trofoblastic: cale a transabdominala si calea transcervicala. Pro teina C reactiva este o proteina plasmatica sintetizata de ficat si de adipocite (celulele grase ale organismului) numita de specialisti « proteina de faza acuta » deoarece apare in cadrul proceselor inflamatorii acute. in rest apar procente mari de av ort. Punctia tro foblastica este cunoscuta mai ales sub denumirea din limba engleza de Chorionic Villus Sampling (CVS). . testul quadruplu sau la testul integrat ind ica un risc crescut de trisomie 21. Antecedente in familie sau copi i cu defecte cromozomiale. Studii citogenetice in caz ul cand rezultatele la triplul test.Infectii vaginale sau c ervicale manifeste.Spasm vaginal. trisomie 18. . Nivelul ei (reflectat prin concentratia serica) este influentat de rata de producere a acesteia de catre ficat. . . . Te stele paraclinice care sunt realizate pentru a determina concentratia acestei pr oteine sunt teste hematologice foarte utile clinicianului si care nu sunt grevat e de complicatii importante pentru pacient. (viitoarea placenta) de unde se aspira.Calea trans abdominala foloseste un ac de calibrul 22 care ajunge tot sub control ultrasonografic in zona corion ului frondos.Intre saptamana 10 si 12 este momentul optim.

La cerere. a materiilor fecale. care a spalat canalul urinar. intr-o sticla de 100 ml care a fost dezinfectata impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de 30 minute. fie urina din 24 de ore. Recoltarea urinei se poate f ace atat la nivelul laboratorului cat si la domiciliu. intr-un vas steril procurat de la laborator. ape minerale. trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: . biochimice ). Se mai pot face si alte tipuri de determinari (moleculare.Pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si v arsta. a sangelui.Recipientul (borcanul sau st icla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat.Avort spontan. imediat dupa desteptare. Cantitatea minima neces ara de urina este de 100 ml.Ruptura tr ofoblastica cu hemoragie. detergenti po t sa falsifice rezultatele analizelor. In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel : se goleste vezica urinara. In aceasta situtatie. in vederea analizelor cu rente. ulei. . iar in lipsa a cestuia. spalat cu apa si soda si apoi clatit cu apa multa. otet. recomanda bolnavului sa fa ca o urocultura. . a secretiilor) Recoltarea urinei Pentru precizarea diagnosticului. direct in recipient.Sensibilizare Rh. fara urme de substante chimice. . Pentru a nu se pierde din cantit atea de urina se recomanda sa se urineze separat. care recolteaza urina la domiciliu. siropuri. . Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei. se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6. urina se va recolta tot dimineata in cond itii de sterilitate. dimineata la ora 6. Inainte de urinare se va face o toaleta a organ elor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi.Culturi celulare corecte in 98% din caz uri. . a fost aruncata la closet. In raport cu analiza soli citata se recolteaza fie urina de dimineata.Corioamniotita. Complicatii: . medicamente. inainte de scaun. Analiza urinei se face nu numai in bol ile aparatului urinar ci si in bolile altor organe. Tot in a cest scop se recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urin ei. sucuri de fructe. medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina.Se va recolta urina proaspata de dimineata. .Succesul procedurii cu prelevare adecvata de tesut 95% din cazuri. Dificultati: .Daca medicul suspecteaza o infectie urinara. . Incepand de la aceasta ora. Se masoara a poi volumul urinei . Persoanele indiferent de sex. Nu are importanta faptul daca o persoana a mai urin at in timpul noptii. Se intelege ca si dopul sticlei trebuie s a fie curat. Sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice.

) sau de natura parazitara (oua de parazit i intestinali).Cand persoana care colecteaza urina lucreaza. este elev sau student. caci o alim entatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului. Apoi se amesteca urina (in cazul in care a fost rec oltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cant itate de 100200 ml. vor urina numai in o lita de noapte sau intr-un borcan care a fost sterilizat mai intai prin fierbere . Sunt bune cutiile din material plastic . bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. . intoxicatie alimentara etc. nedormite. . Apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa la laborator. Cand sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale. De asemenea. Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indic ata pentru descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (febra tifoida. primite de la laborator.Nu se va tra nsporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata e ste bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa rec oltarea sangelui. se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. Deoarece nu se cunoaste ce fel de anal ize sunt indicate de catre medic. Flaconul cu sange nu va fi agitat. de obicei. in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal. pentru a nu se altera. d izenterie. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele car e vin de la distante mari cu trenul sau masina. . fenomen care poate fal sifica rezultatele analizelor. santie re. care pot abs orbi tot sangele. in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre un cadru medical daca situatia o cere. S-a demonstrat ca unele analize su nt influentate de alimentatie. deoarece se pot distruge gl obulele rosii.) va fi expediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la expediere. precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor. . Cand cantitatea de urina este mai mare de un litru. la indicatia medicului. d eoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu micro bi sau virusuri prezente in urina. iar restul se arunca. nervoase. urina se poate recolta cu ajutorul unei sonde de cau ciuc numai de catre personalul medical. In lipsa acestora.Femeile vor specific a daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza. . etc. se va recolta in mai multe sticle sau intr-un borcan mai mare. In situatia in care unele persoane nu pot uri na. Recoltarea sangelui Sangele se recolteaz a.P e timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider. fara grasimi. urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus.Copii mici care nu pot urina direct in sticla. Transportul sangelui se va face in flacoane sau eprubete ast upate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc.din 24 de ore si se noteaza. nu cu dopuri de vata. Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipi ente speciale.Inainte de analiz e cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lap te care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina. . Seara se va manca mai devreme si putin. sticla sau material. . obosite. altele nu.Se va comunica laboratorului d aca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit. se pot recolta in rec ipiente sau vase din material plastic. p ersoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pent ru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta.

se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la lab orator. copii care merg la gradinite. calatorii care au sosit din tarile in care exista boli inf ectioase digestive. In cazul in care in scaun se observa v iermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut c u capac care se inchide ermetic. Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavu lui si varsta. emise dimineata. deoarece urina poate spala canalul de eve ntualii microbi cauzatori de . de obicei. La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea diges tiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special. etc.secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in labor ator inainte de urinarea de dimineata. Recoltarea secretiilor Recoltarea secretiilor (oculare. deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care exec uta analizele. In acest scop. . intrucat exista riscul infectarii persoane lor care transporta si prelucreaza aceste materiale. La copii mici. (Nu se vor pastra materiile fecale in frigider caci exista riscul infectarii alimentel or). de la laborator. Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilo r din scaun) el va solicita un recipient special. bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida. sa observe s i aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are. in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi. se va turna peste ei spirt sanitar.de asemenea. mai ales in caz de boala. holera etc.). dize nterie.) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. bucale. . eliminat la closet pe o hartie sau pe un carton curat . ale canalului urinar. Vor fi recoltate materii fe cale proaspete. in vata. Daca nu este posibil (mai ales la copii). se recolteaza cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte. bolnavul trebuie sa stie urmatoarele: . materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata.sau sticlele ramase de la medicamente. produ sul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta.nu se va incepe nici un tratament intern sau extern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor. daca are urme de sange etc. Este indicat ca fiecare persoana. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze. in laborat or. gargara sau irigati i cu substante dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secret iile respective. recomandat de medi c si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza. Analiza ma teriilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice. sau daca este necolor at. materiile fecale se vor recolta dup a luarea unui purgativ usor (laxativ). albicios. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton. naza le. Nu se vor transporta parazitii in hartie. etc. Din scaunul proaspat. cr ese. apa de colonie sau apa sarata s i dupa aceea vor fi transportati la laborator. cu o lopatica de lemn sau de material plastic.) se face. vaginale. R ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice. sterilizat. cutii de chibrituri. In caz de constipatie. etc. Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. Mexaform. sulfamide.

hidrocefalie. convulsii. Daca acest lucru nu se doreste. Rubeola este o infectie virala determinata de virusul rubeol ic. Nou nascutul simptomatic se tra teaza cu spiramina.recoltarea secretiei gas trice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu ajutorul unui tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. in etapa de organogeneza embri o-fetala si afectarea poate fi atat de grava incat sa determine avort spontan sa u moartea intrauterina. cu pericol de asfixiere. Infectia cu cytomegalovirus in cursul sarcinii implica un risc foarte crescut de malformatii la fat (cu cat sarcina este in faza mai mica). persoanele respective trebuie sa fie in masura sa informez e medicul. viscerale (hepatice. afectiuni gastrointestinale.boli. de cand prezinta secretia. cerebrale. . insa difera incidenta transmiterii: in trimestrul 1 incidenta de transmitere transplacentara este mica (aproximativ 15%) insa riscul teratogen este maxim. ce apare de cele mai multe ori in copilarie sub forma unor eruptii generaliz ate cu evolutie. Contactata in cursul sarcinii in fectia are consecinte grave. insa prognosticul nou-nascutilor raman e rezervat. . osoase). Nu se va recolta saliva (scuipatul) ci secretia care se elimina in timpul tusei. fiind incriminata in aparitia unor malformatii cong enitale importante: oculare. In trimestrul 3 incidenta e ste mare (65% din infectii se transmit transplacentar) insa nou-nascutul este ad esea asimptomatic sau paucisimptomatic. . persoanele care poart a proteza dentara mobila trebuie sa si-o scoata caci in timpul manevrei de intro ducere a tubului in stomac. anemi e si hepatita.in plus. Pentru aceasta. cardiace. sputa se reco lteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga. Studiile au demonstr at ca in tarile dezvoltate 8% din femei contacteaza infectia in timpul sarcinii si jumatate din ele o transmit produsului de conceptie. icter.Forma cong enitala se manifesta prin encefalomielita. Datorita riscului mare de malformatii. daca aceasta este in legatura cu raporturi le sexuale si daca au facut tratament cu antibiotice. defecte osoase si corioretinita. De asemenea apar si edeme generalizate. Cele mai frecvente manifestari ale infectiei intrauterine sunt: retard in crest erea intrauterina cu greutate . auditive (chiar si surditate). grave (expresie directa a suferintei neurocerebrale). inain te de recoltare nu se mananca. femeia are ca prima optiune incheierea sarcin ii (avort terapeutic). oftalmologi ce si neurologice. trombocitopenia neonatala. greutatea mica la nastere.prin laptele matern. Tratamentul nounascutilor este adresat in principal complicatiilor: cardiopatiile congenitale s i cataracta pot fi rezolvate chirurgical. de cele mai multe ori benigna. nu se bea si nu se fumeaza. pirimetamina si acid folic.la femei. Sindromul TORCH Toxoplasmoza este o boala parazitara determinata de Toxoplasma gondii. i n cazul infectiei in trimestrul 1.atat in spital cat si la domiciliu. proteza se poate deplasa si patrunde in fundul gatul ui. secretia uretrala si vaginala se recolteaza la cabinetul de gi necologie. se poate incerca tratamen tul cu sulfadiazina. varsaturi ex plozive. Alte semne si simptome ale infectiei congenitale sunt prematuritatea. Virusul poate fi transmis si postpartum. Viitoarele mame sunt sfatuite sa isi faca vaccinul antir ubeolic in perioada preconceptionala sau la inceputul sarcinii. Riscul maxim este in trimestrul 1. steril care se procura de l a laborator. . 20-40% din nou nascuti p rezinta simptome importante: pneumonie. Boala se transmit e fatului indiferent de momentul contactarii parazitozei.

Cele mai frecvente semne si simptome sunt febra.Mic rocefalie (tulburare in care diametrul capului este mai mic decat media normala pentru varsta si sexul pacientului). insa majo ritatea nou-nascutilor supravietuiesc in prezenta unui tratament suportiv adecva t. ce rebrale) greutate mica la nastere. in timpul na sterii naturale. cytomegalovirus (C). marirea in volum a splinei. anomalii la nivelul ochilor si alte simptome mai putin specifice. icter ( colorarea galbuie a mucoaselor. se poate practica nasterea pe cale vaginala. tulburari de coordonare a miscarii. hepatoslenomegalie . Rata mortalit atii este destul de crescuta.Calcificare cerebrala focala (aparitia un or depozite de calciu in diverse regiuni ale . a ficatului (hepatosplenomegalie). corioretinita. Copiii care sunt asimptomati ci la nastere se pot confrunta tardiv cu surditate. . Unle infectii pot fi tratate eficient cu antibiotice (cum este cazul toxoplasmozei si sifilisului). virusul varicelo-zosterian. microcefalie. in functie de diver si factori (in principal varsta gestationala si stadiul organogenezei). Contactarea infectiei in timpul sarcinii poate det ermina avortul spontan. Ca urmar e. sifilis. Unele cazuri pot fi fatale. Toate infecti ile determina afectari oculare. Cele 5 infectii sunt toxoplasmoza (T). purpura si petesii. in functie de tulpina infectanta: la nivelul regiunii orofaciale (in special HSV I) sau genitale (mai ales HSV II. Sindromul TORCH repr ezinta de fapt acronimul medical al unei pleiade de 5 sau mai multe infectii con genitale. fiecar e avand semne si simptome specifice sau mai putin specifice. care afecteaza fatul sau nou nascut ul si care i-au fost transmise acestuia intrauterin. altele a u vaccin preventiv (in special rubeola si varicela zoster). Infectia neonatala se datoreaza transmiterii verticale a virusului de la mama la fat prin filiera pelvigenitala. Reprezinta peste 80% din totalitatea cazurilor si se datoreaza contactului direct dintre nou nascut si secretiile genitale ale mamei. afectiuni ale sistemului nervos central. aproximativ 25%. infectia HIV. conjunctivelor).mica la nastere. tulburari de vedere si retard mental.Corioretinitei (inflamarea coroidei si a retinei oculare) . tulburari de auz. herpes simplex (H) si altele (Others). Afectarea nervoasa este sustin uta de simptome precum convulsii. fiecare infectie asociaza un prognostic diferit. iritabilitate. cel mai frecvent de natura virala. in functie de momentul c ontactarii ei. Infectia cu virusurile herpes simplex I si II este si ea implicata in aparitia diverselor tulburari congenitale. petesiile sau echimozele la nivelul mucoaselor si/sau tegu mentelor. convulsii. . alimentatia dificila. In cazul femeilor insarcinate dia gnosticate cu o astfel de infectie se recomanda operatia cezariana (daca leziuni le sunt active). indife rent de infectia propriu-zisa.apare mai ales in infectiile cu Toxoplasma si Cytomegalovirus. Herpesul neonatal se poate caracteriza prin manifestari cutanate. multiple malformatii (cardiace. insa fost infectata la un moment dat cu acest a. insa si HSV I). oculare si prin leziuni herpetice diseminate in sistemul nervos central. tremor. Daca leziunile nu sunt evidente clinic si pacienta nu are virus ul prezent in secretiile vaginale. de la mama. rubeola (R). moartea intrauterina. Simptomatologia este de cele mai multe ori asemanatoare. Categoria de alte infectii « other s » include: hepatita B. Leziunile herpetice au localizare diferita. letargie. nervos centrale si tegumentare si se caracterize aza in special prin aparitia: . tegumentelor. Aproximativ 80% dintre acestia dezvolta insa complicatii in primul an de viat a: surditate.

icter. putin exprimata clinic sau uneori doar febra moderata. surditate. Copiii nascuti cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sanat ate: hepatosplenomegalie. al celui feminin sau al ambelor.creierului). In general. rubeol ei si sifilisului se poate recolta LCR (lichid cefalorahidian). analiza lichidului seminal. malformatii fetale. petesii (atat pe tegumente cat si pe mucoase) si diateze hemoragice cu potential fatal. ret ard mintal. este foarte importanta diagnosticarea intrauterina a sindromului TO RCH. Datorita afectiunilor pe care l e determina. Procedura este lipsita de compl icatii. Testele detecteaza daca problema se afla la nive lul sistemului reproducator masculin. Infectia poate sa ap ara oricand pe parcursul sarcinii iar transmiterea ei se face pe cale sangvina ( hematogena) indiferent de trimestrul de sarcina.Teste de infertilitate Generalitati Testele de infertilitate se fac pentru a determina cauzele datorita carora un cuplu este infertil. Fertilitatea maxima la femeie este in timpul ovulatiei si cu una . trombocitope nie. microcefalie. cataracta. trebuie incercate alte metode de det erminare a fertilitatii pentru a identifica perioada optima in care o femeie poa te sa ramana insarcinata. malformatii cardiace. Se poate face o varietate de teste. infectii ale me ningelui cerebral. Testarea fertilitatii . insa poate exista riscul de aparitie locala a unor mici hematoame sau ce lulitei (inflamarea tesutului celular) ca urmare a punctionarii tegumentelor. Testul nu necesita o pregatire speciala a pacientului. anomalii ale sistemului nervos central. teste de sange si proceduri speciale. Rezultatele sunt pozitive cand IgM de pasesc semnificativ concentratiile acceptate ca fiind normale. avand pr ognostic nefavorabil. Cand ar trebui sa se testeze o persoana? Inainte de a face testele de infertilitate. iar in cazul infect iei cu herpes simplex se recomanda recoltarea de probe biopsice tisulare. infectii cerebrale. Infectia este severa in cazul fatului. corioretinita. In momentul actual exista o serie de teste paraclinice care pot obiectiva infectia nou-nascutului. iar uneori determina avortul spontan. IgM sunt anticorpi directionati impotriva particulelor virale si reprezinta cel mai frecvent tip d e anticorpi din organismul nou nascutului. Te stul este considerat negativ daca nivelul de IgM este normal. inclusiv examenul fizic. Rezultatele testul ui TORCH pot fi apoi confimate prin alte analize: in cazul toxoplasmozei. mama are simptomatologie minora. in cazul cytomeg alovirusului diagnosticul este confrmat prin analiza urinii. Cel mai important este denumit simplu: te stul TORCH si cuprinde de fapt un grup de analize de sange (determinari hematolo gice) care stabilesc prezenta anticorpilor specifici si nivelul concentratiei lo r sangvine (anticorpii sunt molecule proteice secretate de sistemul imun al paci entului ca raspuns de aparare impotriva diverselor infectii).

Inainte de efectuar ea testelor de infertilitate. Sunt testele costisitoare? Testele de infertilitate pot fi costisitoare si extrem de stresante. examenul fizic si testele de sange) nu sunt dureroase. Care sunt beneficiile testelor d e infertilitate? Problema care cauzeaza infertilitatea poate fi descoperita si t ratata in timpul testarilor. Unde se fac testele de infertilitate? Multe teste de infertilitate. cum ar fi analiza spermei (spermograma). Aceasta evidenta va fi utila personalului medical in luarea deciziei de a face teste de infertil itate. Necesitatea de a monitoriza comportamen tul sexual in mod regulat si de a raporta rezultatele doctorului (uneori chiar l a cateva ore dupa un contact sexual) poate fi stanjenitoare.pacie nta are in istoricul ei medical sarcini pierdute repetate sau boala inflamatorie pelvina . laparoscopia si histerosalpingograma) pot provoc a durere sau disconfort. Uneori testele nu pot ide ntifica o cauza de infertilitate si nu toate problemele de . Factori de risc Riscurile depind de testul respectiv. de exemplu. fara folosirea metodelor de contraceptie . testele de sange si ecografia implica mai puti ne riscuri decat cele invazive. Unele teste se efectueaza in sala de operatie. unel e proceduri (cum ar fi biopsia. anamneza si testele de sange pot fi facute la cabinetul sau clinica doctor ului de catre un obstetrician sau un endocrinolog specializat in probleme de fer tilitate. Teste uzuale. Femeile a r trebui sa tina evidenta ovulatiilor si ciclurilor menstruale. Sunt testele de infertilitate dureroase? Unele dintre teste (cum ar fi analiza spermei. trebuie discutat cu partenerul de viata in legatur a cu cat de multe teste planuieste sa-si faca persoana respectiva. o trompa uterina infundata poate fi deb locata in timpul efectuarii unei histerosalpingograme. cum ar fi histeroscopia si laparoscopia.persoana respectiva in varsta de peste 30 de ani esueaza in incercari le de a concepe timp de 6 luni. Uneori nu poa te fi identificata o cauza de infertilitate si de aceea este adesea util sa se s tabileasca o limita a numarului de teste sau a perioadei de timp alocate testari lor. Decizia de a face teste de infertilitate ar trebui luata in considerare i n cazul in care: . In schimb. La barbati testarea poate fi efectuata de catre medicul urolog. inclusiv examenul f izic.persoana respectiva observa existenta unei probleme fizice. c um ar fi absenta ejacularii sau a ovulatiei sau tulburari de menstruatie . Testele initiale pot fi efectuate de catre internist sau de catre doct orul de familie. Unele cupluri isi dau seama ca pur si simplu a u ratat zilele cele mai fertile in momentul incercarilor de a concepe.sau doua zile inaintea ovulatiei.perso ana respectiva cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani esueaza in incercarile d e a concepe timp de un an sau mai mult fara sa foloseasca metode de contraceptie .

alcool si droguri ilegale (cum ar fi marihuana). Examenul fizic la femeie se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si include examinarea pelvina si testul Papanicol au. numarul de spermat ozoizi. Teste de sange sau urina Aceste teste se efectueaza atat la femei cat si la barbati. Aceste teste se efectueaza la femei . Spermograma masoara volumul spermei. multi medici pun la indoiala relevan ta determinarii FSH-ului pentru evaluarea infertilitatii. Examenul fiz ic Atat barbatii cat si femeile sunt supusi acestei examinari. In timpul efectuarii anamnezei. Pentru detectarea producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determina rea LHului urinar. Uneori se monitorizeaza tem peratura bazala a corpului la femeie impreuna cu determinarea valorilor hormonul ui luteinizant pentru a detecta momentul producerii ovulatiei. tutun. Examenul fizic la barbat se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si presupune si examinarea testiculelor. La barbati se poate ef ectua un test pentru determinarea nivelului . in functie de cauza suspectata ce sta la baza producerii infertilitatii. care se pot efectua la domiciliu. Hormonul luteiniz ant poate fi masurat si la barbat pentru a vedea daca problema sa de infertilita te este produsa de o afectiune a glandei pituitare (hipofiza). medicatia utilizata si consumul de cofeina. Spermograma (analiza spermei) Acest test s e face numai la barbati. Mai multe test e de sange sau urina pot fi efectuate. poate fi masurata in cazul in care pacienta prezinta tulburari de menstruatie sau alte probleme care pot afecta ovulatia. Evolutia in timp a ciclului men strual si modelul de aparitie vor fi evaluate.infertilitate pot fi tratate. Care sunt testele efectuate initial? Anamneza Atat barbatii cat si femeile sunt supusi anamnezei. Pentru detectarea problemelor hormonale tiroidiene care pot impiedica aparitia ovulatiei se pot e fectua teste pentru evaluarea functiei tiroidiene. Totusi. hormon produs de glanda hipofiza. Prolactina. Examenul fizic co mplet atat al persoanei in cauza cat si al partenerului este efectuat de catre d octor in vederea determinarii starii generale de sanatate si detectarii eventual elor cauze evidente de infertilitate. eventuala existenta a unor boli cu transmitere sexuala. forma spermatozoizilor (procentul de spermatozoizi care par a fi normali din punct de vedere al formei). Tratamentul infertilitatii la barbati inregistreaz a mai putine reusite decat in cazul femeilor. Testele pentru determinarea hormonului luteiniza nt (LH) si progesteronului pot fi efectuate pe parcursul ciclului menstrual pent ru a detecta prezenta sau absenta ovulatiei. un cuplu poate t otusi sa procreeze prin intermediul tehnologiei de reproducere asistata destinat a tratamentului infertilitatii de cauza masculina si feminina. In cazul in care se suspecteaza o boala cu transmitere sexuala. doctorul pune intrebari legate de comportamentu l sexual (inclusiv metodele contraceptive folosite). Determinarea ocaziona la a hormonului stimulator folicular (FSH) poate fi utilizata pentru evaluarea r ezervei ovariene a pacientei (numarul de foliculi din care se dezvolta si se eli mina in fiecare luna cate un ovul). motilitatea spermatozoizilor (masurata de aseme nea in procente) si numarul de leucocite prezente in sperma. pot fi afectuate teste suplimentare. Cu toate acestea.

Laparoscopia poate fi de asemenea folosita pentru extrager ea chisturilor sau excrescentelor sau pentru tratamentul unor afectiuni precum e ndometrioza. Sonohisterograma este un a lt test pe baza de radiografie care foloseste substanta de contrast pentru a exa mina organele reproducatoare feminine. Histerosalpingogram a Histerosalpingograma reprezinta o radiografie care evidentiaza interiorul uter ului. Aceasta interventie se face de obicei cu anestezie generala. Pentr u a detecta momentul producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determin area LH-ului urinar la domiciliu. Aceasta procedura este folosita pentru diagnosticarea unor afectiuni precum chisturile. Printre acestea se numara si efectuarea unor te ste urinare sau evaluarea unor mostre de tesut de la nivelul colului uterin sau al uretrei. Uneori se monitorizeaza temperatura bazala a c orpului o data cu determinarea nivelului hormonului luteinizant pentru a detecta momentul ovulatiei. Radiografiile pot evidentia un blocaj la nivelul trompelor uterine care poate impiedica ovulul sa ajunga la niv elul uterului sau sperma sa ajunga la nivelul trompei uterine si sa se produca a stfel fecundarea. Monitorizarea la domiciliu Se face numai de catre femei. Testul postcoital Acest test se face la femei. Acest test poate detecta de asemenea interiorul uterului. fibroza si eventualele infectii care pot afecta fertilitatea. Doctorii contesteaza re levanta testului postcoital. Biopsia endometriala Biopsia endometriala presupune prelevarea unei mostre de la nivelul suprafetei interne a uterului (e ndometru) pentru a determina daca la nivelul endometrului se produc modificarile normale ciclice care au loc in cadrul unui ciclu menstrual. Cum se procedeaza in cazul in care in urma efectuarii teste lor nu se identifica nici o cauza? In cazul in care in urma efectuarii testelor initiale nu se identifica nici o cauza. la femei se pot efectua unul sau mai mul te dintre urmatoarele teste: Ecografia pelvina Ecografia pelvina evalueaza marim ea si structura uterului si a ambelor ovare. Poate monitoriza de asemenea starea si marimea ovarelor in timpul tratamentului infertilitatii. Laparoscopia reprez inta examinarea organelor feminine pelvine (uter. Uneori anumite instrumente pot fi utilizate in timpul efe ctuarii procedurii pentru a dezobstructiona blocajul. care datorita unei afectiuni poate impiedica un ovul fecundat sa nideze (sa se impla nteze) la nivelul sau. trompe uterine si ovare) folos ind o camera video minuscula inserata in abdomen printr-o mica incizie. trompele uterine si zonele inconjuratoare. Acest test trebu ie efectuat cu o zi inainte sau chiar in ziua ovulatiei. Se pot efectua si teste pentru detectarea bolilor cu transmitere sexuala. Un nivel mic al testosteronului plasmatic poate fi cauza numarului mic de spermatozoizi determinat in cadrul unei spermograme. Testul postcoital ana lizeaza mucusul cervical dupa un contact sexual pentru a determina daca spermato zoizii sunt vii si capabili de o motilitate normala prin mucus. Nu este un bun indicator al fertilitatii si adesea nu se efectueaza. bandeletele de tesut fibros (aderente).de testosteron cu scopul de a afla daca problema de infertiliatate este cauzata de o afectiune la nivelul testiculilor sau la nivelul glandei hipofize. Ce teste suplimentare se pot efectua? .

Rareori. in cazul in care testul este pozitiv (adica gena este mutanta) .In cazul in care histerosalpingograma. Unele anomalii genetice interfera cu procesele neces are conceptiei. pacientul prefera sa traiasca fara certitudinea ca intr-o zi va dezvolta boa la Huntington . Reprezinta e xaminarea mucoasei uterine folosind o camera video minuscula inserata prin vagin si colul uterin pana la nivelul uterului (endometru). Teste pentru detectarea anticorpilor plasm atici.in cazul in care plata analizei este acoperita de asigurarea medicala sa u pacientul este dispus sa plateasca pentru ea. daca rezultatul este negativ (adica nu are gena schimbata) pacientul se va simti vinovat daca fratii.in cazul in care pacientul este ingrijorat de modul in care test ul ii va afecta relatiile interumane. Histeroscopia este utila pentru diagnosticul afectiunilor endometriale. Doctorii contesta relevanta testelor de detectare a anticorpilor pentru determin area cauzelor infertilitatii. atat el cat si familia sa. Se fac atat la femei cat si la barbati. unul sau mai multe dintre testele urmatoare sunt uneori efectuate: Ecografia l a barbati Ecografia utilizeaza unde acustice pentru a forma o imagine a structur ilor din interiorul corpului. Ecografia la femei poate fi efectuata pentru detectarea tumorilor fibroide la n ivel uterin sau a chistelor ovariene. Histeroscopia Se efectueaza la femei.in cazul in care frica pacientului de a nu sti daca va dezvolta sau nu boala. Exista motive emotionale. Poate fi de asemenea utilizata pe ntru indepartarea excrecentelor anormale sau pentru prelevarea mostrelor de tesu t (biopsie). deoarece rezultatul va afecta decizia sa de a se casato rii si de a avea copii . pentru a se putea pregati. sperma sau secretiile vaginale. Biopsia testiculara Se efectueaza la barbati. spre exemplu. Testele genetice se pot efectua in scopul determinarii cauzelor infertilitatii. Cariotipul este o analiza de sange care examinea za structura materialului genetic (cromozomii) de la nivel celular pentru detect area eventualelor anomalii. se poate efectua o biopsie testiculara pentru a evalua productia de sperma de la nivel te sticular. . Motive pentru efectuarea analizei: . care pot influenta pro sau contra aceasta decizie. surori le ori copiii . Aceste teste se pot face pentru d etectarea anticorpilor antispermatici in sange.in cazul in care pacientul ar fi devastat de un rezultat pozitiv (adica pacientul are gena respectiva schimbat a).dorinta pacientulu i de a sti daca va avea sau nu boala. laparoscopia sau biopsia endometriala nu evidentiaza o cauza a infertilitatii sau daca tratamentul infertilitatii a esuat .dor inta pacientului a afla. Poate fi efectuata pentru a vedea daca o anumita a fectiune la nivel testicular impiedica formarea si eliberarea normala a spermei. financiare si familiale. Testarea genetica pentru coreea Huntington Decizia pentru efectuarea analizei de detectare a bolii Huntington este personal a. Cariotipul (analiza cromozomiala) sau testul genetic Se efectueza a tat la femei cat si la barbati. este mai greu de suportat decat certitudinea de a sti ade varul .

Unii oameni pot transmite gena modificata copilului inainte de a afla ca au aceasta gena afectata. dementa si pierderea abilitatilor mentale. poate fi de asemenea importanta. Teste alergologice Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorp i. tulburari ale personalitatii. . in cazul in care asigurarea plate ste testarea . Boala provoaca. O anali za a sangelui poate arata daca aceasta gena este schimbata. Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate. care reduc acuratetea testelor cut anate. sansa ca individul sa mosteneasca gena mutanta si boala.daca pacientul este ingrijorat de posibilitatea de a fi supus discri minarilor la servici sau la casa de asigurari. De asemenea. de a semenea. Cel ma i obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). Boala provoaca miscari ra pide si smucite.sai sunt afectati. dupa 40 de ani. sange pentru testare.daca pacientul considera ca nu are nici un rost sa stie. tulburari comportamentale. Totusi nu se stie momentul exact al debutului bolii Huntington. de asemenea. Testarea unui membru a l familiei. Daca unul din parintii unui individ are boala. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm. in cazul in care ADN-ul pacientului este neobisnuit in vreun fel sau altul. Dar totusi decizia finala asupra testarii apa rtine pacientului. Cu toate ca acest test este destul de c orect. care este apoi studiata in v ederea detectarii genei mutante. deoarece nu va putea schimba lucrurile nici prin stilul de viata si nici prin tratament preventiv al bolii. Boala Huntingt on este o afectiune rara. ADNul pacientului este analizat in vederea detectarii bolii. pierderi de me morie. de obicei. Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile ca si testele cutanate dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate. ca de exemplu persoanele care utilizeaz a diferite medicamente ca si antidepresivele. Se mai numeste si coreea Huntington. Exista medicamente ce pot ajuta la controlul miscarilor involuntare si a tulburarilor de comportament.va da. inainte de realizarea t estului. este de 50%. Se preleveaza o proba de sange.daca analiza este scumpa si costul testului nu este acoperit prin asigurare medicala .preferabil un parinte . Nu exista tratame nt curativ(pentru vindecarea completa) al bolii. Specialistii in boli genetice pot sfatui pacientul in ceea ce priveste riscurile si beneficiile testului. Ca si parte a testarii. astfel ca functia ei este alterata si r ezulta asa numita gena mutanta). ce cauzeaza distrugerea unor parti din creier sau dege nerarea acestora. sau se poate simti furios ca doar el este afectat in familia sa . testul nu poate preciza momentul dezv oltarii bolii Huntington sau rapiditatea cu care boala va avansa. Este fo losit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E) pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici. Este indicat si un c onsult realizat de un medic specialist in boli genetice. Simptomatologia se dezvolta. Boala Hu ntington este cauzata de o mutatie a unei gene (una sau mai multe dintre compone ntele unei gene din ADN este modificata. daca rezultatul analizei este pozitiv (purtator al genei mutante). un membru apropiat al f amiliei . nici o analiza nu este 100% sigura.

ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate . Testele cutanate Prick testul poat e fi realizat de asemenea pentru: . alunele. Testele de radio imunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea m ai alergica.a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte. praful. Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistamin ice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie. Totusi. graul sau stridiile) .a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente. ar putea fi preze nt . care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. Ar trebui restrictionat consum ul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimun oabsorbtie. penele si parul de animale . despre riscuri. chiar daca o persoana es te alergica la acea substanta . Sa nu se consume alcool si bauturi care co ntin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA. nucile.identifi carea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale. Daca apare orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate. UniCA P sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare.nu se poate opr i administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test. laptele. Testul prick si testul intradermal p ot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba. atat cele prescrise c at si cele neprescrise. ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP.Alte teste de laborator. pes tele. ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA. Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxi e) . despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate.pr ezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica. Testul sanguin Un test sanguin al unei pr obe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicame nte ca si antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec ). ca de exemplu eczema. Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referito are la necesitatea efectuarii testului. Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica. soia. tutunul. fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritin) inainte de realizarea unui te st alergologic cutanat.

Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp . inseamna ca persoana testata este al ergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva). Totusi.Efectuarea unu i test prick si a unui test intradermic . Pentru testele intradermice. aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie.Daca testul prick este negativ se poate recurge la testul intradermic.pruritul.cura ta locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat) . un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritu l sau tumefierea. deoarece testul intradermic pr ezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava.se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick test. Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va: . Aceasta reprezinta o reactie pozitiva testul intradermic – in timpul testarii. Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acela si timp. sensibilitatea si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice. Acul trece prin picatura si permite unor a lergeni sa penetreze pielea. Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoan a este alergica la alergenul respectiv. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contac t. Un test prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete.prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de s olutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi. Daca apare o induratie. O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica. Unele persoane simt o senzat ie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena. Dupa efectuarea testarii. care e introdu s intrun recipient care contine alergen.5-5cm intre el e.se p laseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2. Exista 3 tipuri de teste cu tanate: .testul patch – pentru acest test solutia de alergen este pl asata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore. un ac este folosit pen tru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii . Testul sanguin S-ar putea sa nu se resimta durere i n timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ci upitura in momentul in care acul penetreaza pielea. se indeparteaza plasturii s i se anunta imediat medicul. T estul prick este realizat in mod obisnuit primul.se verifica pielea du pa 12–15 minute pentru a observa rosirea. multe persoa ne nu simt nici o durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este p ozitionat in vena. Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (re zultat fals pozitiv) . o mica cantitate de solutie de alergen es te injectata intradermic. dar inca ramane valabila suspic iunea alergiei in cazul persoanei testate.

dureaza mai putin de o ora.p lasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice. Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la la borator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat. Pentru acest test: . vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata. fiind mai u soara punctia venei (introducerea unui ac in vena) . Aceasta afectiune poarta denumirea de fleb ita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi . Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pen tru cateva minute dupa ce acul este extras .indeparta banda de la nivelul bratului cand este sufici ent sange recoltat . Dac a sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen.strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul san guin.dozele de alergeni sunt pl asate pe plasturi . mai ales in cazul testului prick.continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice.cureta locul punctiei . Totusi. reactiile a lergice grave sunt rare.atasa un tub la nivelul acului pen tru a-l umple cu sange . dispnee si hipotensiune care poate determina aparitia socului. tumefierea fetei sau a intregului corp. Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit. sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase. depinzand de numarul de plast uri folositi . wh eezing (respiratie suieratoare).pun ctiona vena.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi. . Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate.plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore. Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va : . Aspirina. se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul.rareori.plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate). Testel e sanguine Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena : .poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei. O reactie anafilactica p oate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala. Testele cutanate Riscul major pe care il prezinta atat testul prick cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava de numita anafilaxie. Asistenta medicala de urgenta e ste intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice.Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste do ze mici din alergenul suspectat. Aceas ta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute. In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele . Daca este prezenta o tulburare de sangerare s au tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante. Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii e xcesive. warfarina (Coumadin) si alte medicamente antic oagulante pot favoriza sangerarea. fiind nevoie mai mult de un ac .va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj.

Testele alergologice sunt ef ectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergic a.ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente.Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind: . Testele cutanate Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru: .sunt mai putin sensibile decat teste le cutanate. care va ingreuna inte rpretarea unui test alergologic cutanat .infectii parazitare .consumarea de alcool si bauturi care con tin cofeina . Daca este prezenta alergia la latex.nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice.nu vor cauza reactii alergice. Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie.pot fi neplacute atat pentru copii cat si pentru parinti . se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescent ei .alte teste sanguine.efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva .nu sunt necesare testele alerg ologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medi camentos sau prin schimbarea stilului de viata .reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor .efectuarea unei scintigrafii (oso ase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimuno absorbtie (RIA) . testarea antigenica m ultipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sun t cateodata folosite pentru a identifica alergenii. polenul.testele cutanate: . astfel c a nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe t impul testarii .testele alergologice sanguine: . ca si testul imunofluorescentei.sunt mai scum pe decat testele cutanate . ca de exemplu de la nivel ul copacilor. praful sau parul animalelor de casa . Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava . Cu toate acestea.pot sa dureze 3-4 ore . De retinut! .sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identi fica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana).utilizarea de medicamente. Testari suplimentare (ca si el iminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica ac easta . este posibil ca o persoana sa prezinte reactie po zitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin .pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele fo arte sensibila sau o afectiune dermatologica ca si eczema.ap licarea unui plasture cutanat umed.nu pot determina da ca o persoana este alergica la diferite alimente. ca si anti histaminicele sau antidepresivele triciclice .

Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifi ca alimentele fata de care persoana este cea mai alergica. Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilo r . ceea ce face mai dificil de interpretat r ezultatele testelor cutanate .nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice.normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E). alunele. Testele cutana te Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspecta ti si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare.identificarea alergenilor alimentari (ca d e exemplu ouale. chiar daca o persoana este alergica la acea substanta . nucile. c u atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv. soia. anticorpi pentru un tip spe cific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod nor mal.prezinta urticarie sau alta afectiun e dermatologica. sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie .anormal (p ozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile. Testul sanguin Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: .normal (negativ) – nici o zona elevata rosiat ica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului . Testele sanguine Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de difer iti alergeni in sange. tutunul.. Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata. .a normal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E).a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie) . Testele alergologice consta in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care subst anta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana. penele si parul de animale . praful. Interpretarea rezultatel or testelor alergologice cutanate: . Cu cat induratia are un diametru mai mare. laptele. ca de exemplu eczema. graul sau stridiile) a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de inse cte. care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta.a prezentat teste cutanate po zitive pentru multe alimente. pestele. u n tip de anticorpi.

In aceste teste. Medicul va repeta de cateva ori aceasta operatiune. Daca acesta nu percepe cuvintele la o soptire usoar a. Audiograma cu ton pur Audiogram a cu ton pur utilizeaza un aparat denumit audiometru. alcatuite din doua silabe. spuse la grade diferite de puter e. medicul va cere pacientului sa-si acopere una din urech i cu degetul. de fiecare data cand aude un ton. un ton. pana cand acesta va putea auzi din nou. Medicul va lovi diapazonul pentru a -l face sa vibreze si sa emita. dar poate fi folosit oricare test. masurata in decibeli). masoara abilitat ea de a auzi si de a intelege o conversatie normala. ce ruleaza o serie de tonu ri prin intermediul unor casti. intai la 30 de cm. in forma de furcul ita. pacientul este rugat sa repete o serie de cuvinte simple. un psiholog. Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide. Pacientul va trebui sa semnalizeze prin ridicarea mainii sau prin apasarea unui buton. In functie de cat de bine aude pacientul sunetel e. Apoi acesta se va pozitiona. reducand puterea pana cand nu mai este auzit de catre pacient . medicul va stabilii daca exista o problema a nervilor sau de conducere a sune telor catre nervi. Acest test stabileste cat de bin e circula sunetele prin ureche. de catre un speci alist (audiologist) sau in cabinetul medical de la scoala sau de la locul de mun ca. Testele auditive evalueaza pierderea auzului. Apoi castil e vor fi indepartate. Testul cuvintelor soptite In te stul cuvintelor soptite. exacte si in general mai ieftine decat testele sanguine. astfel. Pacientul trebuie sa repet e cuvintele pe care le aude. Fiecare ureche este testata separat. Se mai poate efectua un test ce determina capacitatea pacientului de a repeta o serie de cuvinte familiare. ce produce un ton atunci cand vibreaza. Medicul va control a volumul tonului. logoped sau de catre un tehnicia n. apoi la 60 de cm i n spatele pacientului si va sopti o serie de cuvinte. chiar si atunci cand acesta este foarte vag. masur ata in Hertzi) si putere (intensitate. Acest test face difere nta intre hipoacuzia de conducere si cea neurosenzoriala. de catre o asistenta medicala. folosind un ton cu o f recventa din ce in ce mai mare. Aceste tonuri variaza ca nivel (frecventa.alergice. Testul diapazonului Diapazonul este un dispozitiv metalic. Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare data cand aude un to n. Apoi va mari din nou puterea tonului. medicul va rosti cuvintele din ce in ce mai tare. Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor. Evaluarea emisiei otoacustice . pana cand pacientul le va p utea auzi. Teste auditive (audiometria) Testele auditive pot fi efectuate in laboratoare specializate. iar pe osul din spatele urechii va fi plasat un dispozitiv ce vibreaza. Fiecare ureche va fi testata separat.

Prin intermediul unor casti. Testele auditive sunt e fectuate pentru: . Academia Americana de Pediatrie recomanda e fectuarea unui test auditiv la varstele de 4. cat de severa este si care este cauza aparitiei acesteia. o pa rte din problemele de vorbire.Testul emisiei otoacustice este folosit deseori pentru screeningul hipoacuziei l a nounascuti. auzul ar trebui verificat la fiecare vizita la medic. urma intructiunile sau de a intelege suficient de bine limbajul.viroza respiratorie sau o infectie a urechii recenta pacientul a stat in ultimele 16 ore in zgomot puternic. un audiometru necalibrat sau prezent a zgomotului de fond . De retinut! In mod normal.probleme ale aparaturii. daca nu se suspecteaza o hipoacuzie. de fapt.screeningul sugarilor si copiilor pentru probleme auditive ce pot interfera cu abilitatea acestora de a invata. Testul auditiv (audiometria) face parte din exam inarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi. Majoritatea testelor aud itive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati dife rite. Microfonul detecteaza raspunsul urechii interne l a sunete. aceste testari nu implica nici un disconfort. vibratii afl ate in mediul inconjurator. Testele auditive dete rmina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi).ca parte a exam inarii fizice de rutina. insa. unde sunt "auzite". este dificila efectuarea testelor auditive la copiii mici sau la adultii care au inabilitati fizice sau mentale . pr ecum casti sparte sau care nu se potrivesc. Sunetele sunt. Audiograma cu potentiale evocate Pentru audiograma cu potentiale evocate sunt plasati niste electrozi la nivelul pielii capului si pe fiecare lob al urechii. pentru a raspunde i n timpul testelor. Testele auditive ajuta la determinarea fe lului de hipoacuzie. de frecvente si intensitati diferite. in general. invatare sau de comportament ale copiilor.conduce sunetele) si de a se transmite pr in intermediul oaselor (oasele – conducatoare de sunete). Factorii ce pot influen ta acuratetea sau rezultatul testului sunt: . prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier.dificultate de a vorbi sau de a intelege limbajul celui c are efectueaza testarea . Aceasta investigatie nu face. 12. 15 si 18 ani . Acesta este efectuat prin plasarea unui microfon mic in canalul au ditiv extern al copilului. dar sunt si teste auditive ce nu necesita raspuns. este s uficient numai testul in care se soptesc cuvintele . Aceasta investigatie diagn osticheaza hipoacuzia neurosenzoriala. diferenta intre hipoacuzia de cond ucere si ce neurosenzoriala. sunt trimise zgomote ase manatoare unor clicuri si este inregistrat raspunsul. Sunetele sunt introduse apoi printr-o sonda mica si f lexibila in urechea copilului. prin masurarea capacitatii sunetelor de a ajunge in urechea interna prin canalul auditiv (aerul . la copii.a evalua o posibila pierder ea a auzului la o persoana ce a observat o problema .imposibilitatea de a coopera. u n auz normal este important pentru o dezvoltare corespunzatoare a vorbirii. aerul din cana lele si oasele de la nivelul urechii si a craniului. sunt d eterminate de tulburari ale auzului.screeningul copiilor si adolescentilor pentru a evidentia o posibila pierd ere a auzului. ajuta aceste vibratii sa pa rcurga drumul dintre ureche si creier. vorbi sau de a intelege limba jul .

a fost expus recent la un sunet puternic. dar poate determ ina aparitia unei senzatii de usoara presiune la nivelul urechii sau se poate au zi un ton. In acest caz.In testul in care pacientul poarta casti.persistenta auditiva. dar o problema a nervilor auditivi sau.screeningul persoanelor ce sunt supuse in mo d repetat la zgomote intense sau care iau anumite antibiotice. la una sau la ambele urechi.in hipoacuzia neurosenzoriala . care a determinat dur ere sau la un zgomot ce a dus la aparitia acufenelor (zgomote in urechi).Daca pacientul poarta o proteza auditiva .are probleme in a auzi o conversatie normala sau a observat alte semne caracteristice hipoacuziei . pe calcaie.ia sau a luat antibiotice ce pot determina afectarea auzului. Pot fi folosite si a lte teste pentru a evalua auzul. Varful unui mic instrument e ste introdus in canalul auditiv. se va plasa. este diagnosticata gresit o diminuare a capacitatii mentale la varstnici datorita hipoacuziei (de exemplu. inainte de testare. impiedica auzul. Pacientul ar trebui sa apeleze la medic daca: . neurosenzoriala sau ambele): . daca o persoana pare sa nu asculte sau sa raspunda la o conversatie) .a avut recent o viroza respiratorie sau o infectie a urechii. inaint e de efectuarea unui test auditiv trebuie evitate zgomotele puternice pentru apr oximativ 16 ore . Testul nu este dureros. un tub subtire de plastic care va mentine canalul auditiv deschis. stand pe un singur picior. aceasta va trebui indepartata inainte de testare. acesta va trebui sa-si in departeze ochelarii. acesta poate interfera cu abilitatea de a auzi tonuri si cuvinte in tim pul testarii. precum gentamicina . In timpul acestor teste medicul v a proteja pacientul pentru ca acesta sa nu cada. . sunetele ajung la nivelul urechii interne.determinarea tipului si gravitatii hipoacuziei (conductiva. Acestea includ: Imitanta acustica (timpanometri a si testul de reflex acustic) Acesta este un test ce dureaza 2 – 3 minute si maso ara cat de bine retransmite urechea medie sunetele. transmiterea sunetelor (conducerea) est e blocata si nu poate trece spre urechea interna . pe varfuri sau efectuea za alte manevre cu ochii inchisi sau deschisi. urechea trebuie spalata.in hipoacuzia conductiva. Inainte de efectuarea testul ui cu potentiale evocate auditive. sau care are dificultati de a intelege cuvintele dintr-o conversatie . pentru a determina daca pr esiunea exercitata de casti pe urechea externa determina inchiderea canalului au ditiv. Inainte de a incepe un test auditiv . Sunetele si aerul sub p resiune sunt dirijate apoi spre timpan. mai rar. a creierului. Teste vestibulare Aceste teste deceleaza problemele urechii interne l egate de echilibru si coordonare. care este apoi sigilat. deoarece impiedica pozitio narea corecta a acestora. In timpul acestor teste pacientul trebuie sa-s i mentina echilibrul si coordonarea in timp ce isi misca bratele si picioarele i n anumite moduri. cerceii sau agrafele pentru par. precum gentamicin a . Medicul va apasa pe urechi. medicul va verifica daca exista si va indeparta cerumenul (ceara) din canalul auditiv.screeningul problemelor auditive al ad ultilor: deseori.

Tabelul de mai jos arata legatura dintre cat de puternic trebuie sa fie un sunet pentru a fi auzit si gradul hipoacuziei la adulti: Limita auzului in decibeli 0–25 dB 26–40 dB Gradul de severitate al Capacitatea de a auzi hipoacuziei limbajul Nici unul Fara dificultate Dificultate la un discurs care Usor se aude vag sau de la distanta .aude l a fel in ambele urechi tonurile . sau puterea.poate sa repete 90% pana la 95% din cuvintele spuse la testul de recunoastere . sau le poate auzi numai cu o ureche Anormal . Un rezultat normal arata ca auzul ambelor urechi se incadreaz a in aceste intervale. Sunetul este descris in functie de frecventa si intensitate.poate auzi numai anumite su nete. Normal . este masurata in decibeli (dB).poate auzi sunetele. la un numar crescut de decibeli . in jur de 20 000 Hz.microfonul detecteaza emisiile urechii interne la testul emisiilor otoacustice . intervalul normal minim este intre 0 si 15 dB.aude in mod diferit tonurile in cele doua urechi . Frecventa sau nivelul.pacientul aude cuvintele soptite . Intensitatea. (indiferent daca sunetul este jos sau inalt) este masurata in vibratii pe secunda sau hertzi (Hz). pana la foarte inalte.Testele auditive sunt parte integranta a examinarii urechii si evalueaza capacit atea unei persoane de a auzi.nu sunt detectate emisii din urechea interna in testul emisiilor otoacustice audiograma potentialelor evocate arata ca nervii auditivi nu functioneaza norma l. dar nu poate intele ge cuvintele .audiograma potentialelor evocate arata o functie normala a nervilor auditivi nu poate auzi cuvintele soptite. se intinde pe o plaja de la 500 Hz la 2000 Hz. in jurul a 16 Hz. Frecventa unei conversatii normale ce se desfasoara intr-un loc linistit. In cazul copiilor. Limita auzului este data de cat de tare trebuie sa fie un sunet de o anumita frecventa. pentru a fi auzit. Intervalul normal (limita inferioara) a l auzului este intre 0 si 25 dB. Urechea umana poate auzi in mo d normal frecvente de la foarte joase.

6 luni la pacientii cu diabet zahar at de tip II (insulino-independent). Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curen t al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltari i probei de sange.41–55 dB 56–70 dB Moderat Moderat-sever 71–90 dB Sever 91+ dB Profund Dificultate de a auzi o conversatie Discursul trebuie sa fie tare. Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate ca uza pe termen lung afectarea vaselor de sange. accidentele vasculare si cardiopatia ischemica. intelege numai cuvintele tipate sau amplificate Poate sa nu inteleaga un discur s amplificat. Tinta tratamentului ant idiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal. . . Riscul nefropatiei si reti nopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat. retiniene si ale sist emului nervos periferic. Spre deosebire de aceasta. a nervilor periferici. testul este indicat de cateva ori pe an (in f unctie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui c ontrol. dificultate d e a auzi conversatia intr-un grup Dificultatea de a auzi un discurs vorbit tare. De asemenea. renale. prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. Astfel. determinarea hemoglobinei glicozil ate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian. Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile). nivelul HbA1c are rol predictiv asup ra riscului de progresie a complicatiilor diabetului. . Determinarea HbA1c constituie d eci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic l a pacientii cu diabet zaharat. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hipe rglicemii cronice. dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sa nge (se coreleaza cu glicemia medie). a diferite lor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea ar teriala. testul se efectueaza la interval de: . pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare.2 luni in cazul diabetului gestational (o rice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima d ata in timpul sarcinii).3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent).

Se considera ca diabetul este controlat in mod ade cvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos.Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunosc ut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimb are in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. Testul cromozomului Y. In cazul diabetului de tip I testarea anuala a microalbuminuriei va incepe la 5 ani de la stabilirea d iagnosticului. Daca doriti sa aflati mai multe informat ii despre acest test. Astfel. in acest caz. Nu se recomanda folosirea testului i n diagnosticul diabetului zaharat. tatal sau bunicul potentialului tata. Pentru realizarea testului sunt necesare mostr e provenite de la tata si copil. Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unu i control glicemic deficitar. sa utilizam mostre de la fratele. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. Pentru verificarea copiilor unei femei. In plus. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si . De obicei microalbuminuria se d etermina in urina din 24 ore. iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barba ti inruditi. Testul cromozomului X. Aceste mos tre vor fi testate pentru cromozomul Y. Diagnosticul de microalbuminurie este confirmat daca cel putin 2 sau 3 probe sunt pozitive intr-un interval de 3-6 luni. se recomanda ca testul sa fie efectuat la un pacient in mom entul in care este diagnosticat cu diabet zaharat tip II. O mostra de la mama va creste probabilitatea te stului. Testul de Maternitate E ste mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un te st similar celui de paternitate. Putem. deoarece sensibilitatea sa este scazuta in co mparatie cu testul de toleranta la glucoza. In ceea ce priveste frecventa testarii. Reprezinta un test care este solicit at la pacientii cu diabet zaharat si/sau hipertensiune pentru depistarea precoce a afectarii rinichiului. membri ai aceleiasi familii”. o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presup usul tata. testul de paternitate poate fi inca realizat. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. Identificar ea in stadii precoce a afectarii renale prin detectarea microalbuminuriei ajuta medicul clinician in stabilirea unui tratament care sa asigure un control adecva t al diabetului si sa impiedice progresia bolii. recomandar ile actuale includ determinarea anuala a microalbuminuriei la toti pacientii sub 70 ani cu diabet zaharat tip II si la toti pacientii peste 12 ani cu diabet zah arat tip I. Microalbuminuria este definita ca o excretie nocturna de 20-200 microg albumina/min sau o concentratie a albuminei de 20-200 mg/l intr -o proba de urina spontana. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat e ste tatal biologic al unui copil. Este posibila compar area a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potential i ai unui tata. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia.

frati. sau ale mamelor sunt necesare. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezulta t destul de clar. pot fi testate mostrele aparti nand mamei. Pentru acest test pu tem utiliza mostre provenite de la mama. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupu sul tata. surori sau stranepoti. putem efectua testul mt-ADN. O mostra a tatalui nu este necesara. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pent ru femei inrudite. In prezent. Teste pentru feme i inrudite. Este posibila compara rea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. Testul fratesora si Testul mt-ADN. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frat e-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie . Suntem unul din putinele laboratoar e din Germania care ofera o solutie in cazuri ca acestea. bunic-nepot. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu l egaturi familiale. spre exemplu a buni cii cu nepotul fara analiza mostrelor provenite de la mama. Totusi. fratelui. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu acee asi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. Daca exista indoiala ca mama nu este a ceeasi pentru cei doi frati. Teste pentru a determina daca d oi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adev ar acelasi tata. Vom face testul cromozomul ui Y. unchi-nepot. sorei sau bunicii acesteia. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul te stului mt-ADN. bunica. spre ex. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Mostrele mamei. O most ra provenita de la mama nu este necesara. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex m asculin. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. Test pentru a determ ina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu es te un test simplu de frate-frate. Testul cromozomului X. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Testul cromozomului Y. In consecinta este p osibila verificarea mostenirii de sex feminin si compararea. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Del phiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea. O mostra de la mama va creste probabilitatea tes tului. Acesta este un test relativ rec ent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testulu i clasic de paternitate. var-var. Acest test va fi in conformita te cu metoda mt-ADN. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat es te tatal biologic al unui copil.copil. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. Teste pentru barbati i nruditi. sora-sora. I n categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: Te stul de Paternitate. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. testul de . memebre ale aceleiasi familii”.

spre ex. var-var. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. care nu poat e fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. Teste pentru barbati inruditi.paternitate poate fi inca realizat. membri a i aceleiasi familii”. bunic-nepot. fratel ui. Putem. sau ale mamelor sunt necesare. sorei sau bunicii acesteia. DelphiTest dezvolta n oi markeri pentru a spori probabilitatea. tatal sau bunicul potentialului tata. Mostrele mamei. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite ve rificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. sora-sora. Pentru acest test putem utiliza mostre provenite de la mama. Teste pentru femei inrudite. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barbati inruditi. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. Test pentru a determina daca doua femei sunt s urori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu ma me diferite) au acelasi tata. Aceste mostre vor fi testate pe ntru cromozomul Y. O mostra provenita de la mama nu este ne cesara pentru aceasta operatiune. In prezent. pot fi testate mostrele apartinand mamei. Vom face testul cromozomului Y. Daca nu exi sta mostre ale presupusei mame. . Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate. putem efectua testul mt-ADN. Totusi. Acest aspect pres upune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. O mostra provenita de la mama nu este necesara. Acest cro mozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. spre exemplu a bunicii cu nepotul far a analiza mostrelor provenite de la mama. memebre ale aceleiasi familii”. in acest caz. memebr e ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. Pentru verificarea copiilor unei femei. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil. In consecinta este posibila verificare a mostenirii de sex feminin si compararea. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Acesta este un test relativ recent iar probabilit atea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de patern itate. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt fr ati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. frati. ADN -ul mt este transmis numai de catre mama. sa utilizam mostre de l a fratele. surori sau stranepoti. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-AD N. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de l a tata catre cele doua surori. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. Testul de Maternitate Este mama unui copil m ama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de p aternitate. O mostra a tatalui nu este necesara. bunica. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania car e ofera o solutie in cazuri ca acestea. Cromozomul Y est e intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. unchi-nepot.

Sunt copiate si amplif icate regiunile pe care dorim sa le testam pentru a se inlesni analizarea unei m ostre cat mai mari. Numarul repetitiilor difera de la persoana la persoana. Simultan. Culoarea fragmentelor ne permite sa le identificam pe fi ecare. Combinatia XX da nastere sexului feminin. La capatul capilarei un laser trimite lumina monocolora. Dupa 30 de etape.Descrierea stiintifica a analizei genetice Bagaj informational stiintific Fiecare fiinta umana are 46 de cromozomi. Pentru a obtine acest lucru. in acelasi timp le marcam cu substante fl uorescente. este c omparata si calculata cu ajutorul computerului. Numai gemenii identici (dintr-un singur ou) au a celasi ADN. Amplificarea ADN-ului Mai intai trebuie sa copiem si sa amplificam regiunile pe care dorim sa le testam. Pentru a copia fragmentele utilizam reactia in lant de polim erizare. O data ce mostrele sunt expuse luminii laser. Fragmentele mai lungi vor avea nevo ie de mai mult timp pentru a ajunge la polul respectiv. Aceasta ne permite sa calculam p robabilitatea paternitatii. Doi cromozomi din cei 46 sunt fie c romozomi X. mamei si copilului (sau numai al tatalui si al copilulu i) pentru demonstrarea sau excluderea paternitatii. Analiza efectuata de noi com para regiuni caracteristice ale ADN-ului. teoretic am creat pana la 1 miliard de copi i identice. Aceasta lumina laser s timuleaza portiunile colorate cu substanta fluorescenta sa emita o lumina cu o a numita lungime a razei. Aceste calcule sunt exprimate apoi in probabilitatea si sa nsele paternitatii investigate. Analiza fragmentelor ADN Pe masura ce copiem si amplificam fragmentele ADN. Avandu-se in vedere ca ADN-ul este incarcat negativ. . Evaluare Statist ica Apoi. Variatiile din interiorul cromozomilor ADN –ului realizeaza o structura uni ca pentru fiecare fiinta umana. Se permite astfel detectarea asa-numitelor secvente capilare. Acest proces este similar cu acela al diviziunii celulare. In final. Aceasta reactie in lant este creata de o enzima care copiaza ADN-ul pri n mai multe etape. unde fiec are celula contine aceeasi informatie ADN. Regiunile contin modele care se repeta . Fragmentele marcate cu substanta colorata sunt apoi se parate prin electroforeza.. informatiile referitoare la toate lungimile masurate sunt compilate in computer. pentru toate persoanele testate. Fiecare pereche de cromozomi are acelasi fond informational genetic cu mici variatii. marcam fragmentel e ADN-ului cu substante fluorescente. Acest aspect permite compararea ADN –ului apartinand tatalui. fata de cele mai scurte. Faptul ca putem sa masuram timpul necesar unui fragment pentru a ajunge l a polul pozitiv ne ajuta sa deducem apoi lungimea fragmentului. Fragmentele sunt expuse unui camp electronic si impin se printr-un tub foarte subtire (o capilara). Totusi. Acest tub este umplut cu un polime r vascos. programul utilizeaz a distributia statistica a datelor. lungimea fragmentelor. iar XY sexului mas culin. Apoi testam lungimea si numarul repetitiilor din fragmentele alese. 23 din partea mamei si 23 din partea tatalui.sau Y-. jumatate din cromozomii unei persoane sunt aproape identici cu jumatatea ADN-ului paternal sau maternal. el va fi mutat la polul pozitiv in cadrul unui camp electric. aceste culori vor apar ea pe frecvente diferite. Computerul calculeaza congruentele intre toate fragmentele apartinand persoanelor testate.

Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. D esigur. putem efectua testul mt-ADN. O mostra de la mama va creste pro babilitatea testului. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. posibilitatea unei congruente accidentale ar fi mai mica de 0. fratelui. Putem. O mostra provenita de la mama nu este necesara. Combinat ia a cel putin 16 markeri ne permite sa garantam o probabilitate de cel putin 99 .99%. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Vom avea nevoie de mostre proveni te de la mama si copil. In consecinta. membri ai aceleiasi familii”. pot fi testat e mostrele apartinand mamei. tatal sau bunicul potentialului ta ta. in acest caz. markerii utilizati in testele noastre au o importanta crescuta. Este p osibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor c opii potentiali ai unui tata. Testul de Paternitate Se utilizeaza pentru a verifica da ca un barbat este tatal biologic al unui copil. In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. Aceasta inseamna ca in cazul unei corelatii totale intre copil si presupus ul tata. si variante care se regasesc la multi indivizi). Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori . exista variante care se regasesc numai la anumite persoane . Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostr e de la presupusul tata. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descende ntii sai de sex masculin. testul de paternitate poate fi inca realizat. DelphiTest GmbH ofera si alte analize genetice pe lan ga testele de paternitate. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y. O mostra a tatalui nu este necesara.01%. Testul de Maternitate Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebar e oferim un test similar celui de paternitate. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presu pusi au intr-adevar acelasi tata. Vom face testul cromozomului Y. posibilitatea unei congruente accidentale intre doua persoane va fi diferita in fiecare caz. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. Aceste teste permit determinarea si a altor legaturi familiale. consultati ceea ce este scris sub titlul “Test e pentru barbati inruditi. Surs a: DelphiTest DelphiTest este un institut de cercetare german ce ofera servicii revolutionare in genetica. Testul cromozomului Y. Pentru verificarea copiil or unei femei. Testul cromozomului X. memebre ale aceleiasi familii”. Frecventa pentru fiecare varianta es te diferita (spre ex. O mos tra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. sa utilizam mostre de la fratele. sorei sau bunicii acesteia. denumita tabele de frecventa.apartinand tuturor variantelor posibile ale markerului aferent unui anumit grup de populatie.

spre exemplu a bunicii cu nepotul fara anal iza mostrelor provenite de la mama. inainte de a sugera pacientului alte investigatii. Aceste analize de laborator cuprind: o hemograma completa . frati. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Teste pentru barbati inruditi. sau ale mamelor sunt necesare. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. problemele erectile ocazionale sunt normale. membri ai acele iasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verifica rea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Teste pentru probleme de erectie Factorii ce pot influenta testele si acuratetea rezultatelor acestora sunt: . surori sau stranepoti. Totusi. vardenafil (Levitra). a hormonul ui luteinizant. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN.an xietatea sau durerea date de injectarea intracavernoasa . de obicei. De exemplu. bunic-nepot. Test pentru a determina daca exista o legatu ra de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de fra te-frate. un examen fizic complet si teste d e laborator de rutina.daca pacientii sunt fumatori. bunica. Teste pentru femei inrudite. In consecinta este posibila verificarea most enirii de sex feminin si compararea. Se pot face si alt e teste de laborator cum ar fi determinarea nivelului de testosteron. tadalafil (Cialis). Pentru acest test putem utiliza mostre prove nite de la mama.daca pacientii au inso mnii sau iau somnifere . pacientul poate avea erectie examinarile nu sunt necesare. beau alcool sau iau drogu ri De retinut! Examinarea initiala in cazul unor probleme erectile cuprinde o an amneza amanuntita. spre ex. Daca rezultatele sunt in limite normale. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania care ofer a o solutie in cazuri ca acestea. inabilitatea de a avea o erectie solida poate fi inrau tatita de anxietatea data de performantele sexuale scazute. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. nivelul glicemiei. Mostre le mamei. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. DelphiTest dezvolta noi mar keri pentru a spori probabilitatea. multi medi ci ar putea prescrie unul dintre urmatoarele medicamente: sildenafil citrat (via gra). mai probabil. . In prezent. Totusi. Cromozomul Y este into tdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii.Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame dif erite) au acelasi tata. Daca. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. sora-sora. al colesterolului si al trigliceridelor. unchi-nepot. Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea e ste intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. de o combinatie de factori atat fizici cat si psihologici. var-var. Imposibilitatea de a avea erect ie poate fi cauzata. inclusiv a vietii sexuale.

depresia sau necazurile.probleme ale vaselor sangvine ce asigura fluxul sa ngvin la nivelul penisului. Daca acest test sau altele. U n exemplu de test psihologic ce poate fi folosit pentru evaluarea problemelor er ectile este testul de personalitate multifazic. Afectiuni ca arteroscleroza (proces patologic comple x prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arteriali. De ase menea. in cazul nostru pe hematiile din sange) s au o angiografie. Disfunctiile erectile reprezinta o problema frecventa a barbatilor. a nervilor si factori psihologici. Eficienta acestor examinari este limitata deoarece tratamentul necesar repararii vaselor sangvine de la nivelul p enisului este indicat doar in putine cazuri.aparitia efectelor adverse ale unor medi camente necesare tratarii depresiei sau hipertensiunii arteriale . fumatul sau utilizarea drogurilor. Daca testele initiale nu sunt capabile sa detecteze cauza impotentei.un nivel scazut al hormon ilor tiroidieni sau a testosteronului . Afectiuni ca si s cleroza multipla (boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos centr al) sau diabetul (termen ce desemneaza mai multe boli distincte. Activitati ce duc la o vasoconstrictie sangvina la nivel pe nian (cum ar fi plimbarile pe distante lungi cu bicicleta cu sa tare si ingusta) pot creste riscul de a dezvolta disfunctii erectile . diversele leziuni sau radioterapia la nivelul pelvisului p ot provoca leziuni nervoase .stresul . inlocuirea cu fibr e conjuctive colagene. care au comuna tulburarea metabolica de origine genetica sau hormonala) pot duce la leziuni ner voase ce afecteaza capacitatea barbatului de a avea erectie. interv entiile chirurgicale. cu depunere de colesterol si calciu) fac ca barbatii sa a iba cu greu erectie. studierea potentialelor evocate si biotensiometria penila (un test ce f oloseste vibratii electromagnetice pentru a determina senzitivitatea si function area nervilor la nivelul penisului) sunt teste neurologice amanuntite folosite p entru evaluarea nervilor de la acest nivel. Examinarile pentru problemele de erectie sunt de ajutor in stabilirea unei cauze specifice a inabilitatii bar batului de a ajunge sau de a mentine erectia (disfunctii erectile sau impotenta) .probleme de cuplu . Testul privind conducerea nervoasa dorsala. Acestea pot fi: . arata o problema psihologica.Testele psihologice pot fi recomandate daca examinarile exclud cauzele fizice. Acesta este un test scris ce est e folosit in screeningul diferitelor problemele psihologice. De cele ma i multe ori sunt cauzate de o combinatie de factori cum ar fi starea vaselor san gvine. trebuie facute si teste psihologice pentru a vedea daca nu este vorba de o problema psihologica. Probleme fizice ce pot cauza disfuncti i erectile sunt: . . pacientul va fi indrumat catre un consili er pe probleme sexuale. pot fi rec omandate si o ultrasonografie Doppler (un test ce masoara fluxul sangvin bazat p e efectul Doppler ce consta in modificarea frecventei unei unde sonore cand acea sta se reflecta pe un corp in miscare.abuzul de alc ool. Daca problemele de ordin fizic au fost e xcluse. De asemenea.afectarea nervilor de la nivelul penisului. Angiografia este un procedeu radiologic de examinare a vaselor sangvine opacificate cu un mediu de contrast. ele nu sunt disponibile in toate spitalele.anxietatea legata de performanta sexu ala . Aceste teste sofisticate nu se efect ueaza frecvent pentru evaluarea problemelor erectile. in fazele initiale.

Daca aceasta doza nu produce erectia. atunci cand acesta merg e la culcare. Testele initiale p ot include si teste de sange pentru masurarea testosteronului. Medicamentul poate fi administ rat si sub forma de supozitor plasat in uretra. Doctorul va monitoriza evolutia dupa administra rea medicatiei si va masura marimea.Testul rigiditatii si erectiei nocturne Este bine ca pacientul sa poarte o perec he de chiloti de tipul celor scurti (nu chilotul boxer). Testul rigiditatii si erectie nocturne Erectia s-a produs da ca: . Dupa atasare a dispozitivului penisul va fi introdus cu grija in chilot.dispozitive electr onice. Tipurile de dispozit ive sunt urmatoarele: . Aceste dispozitive sunt scumpe. Acestea au unul sau mai multe inele de plastic ce se pun in jurul penisului si sunt con ectate la un monitor mic ce inregistreaza schimbarile ce apar pe masura ce inele le se intind.unul sau mai multe straturi ale dispozitivului montat la nivelul penisului au fost rupte . Injectia intracavernoasa Aceasta examinare se realizeaza de catre medicul urolog la cabinet sau la spital. penisul va fi dezinfectat cu un antiseptic. calibru. iar aceasta examinare necesita int ernarea peste noapte intr-un laborator special. Apoi medicul va inje cta medicamentul la baza penisului cu un ac mic. grosimea. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Testul se face 2-3 nopti la rand. Penisul va fi scos afara din chilot in timp ce parul pubian trebui e sa fie acoperit de acesta apoi se va atasa dispozitivul pe penis. Dupa ce medicul a facut injecti a este posibil ca el sa maseze pentru cateva secunde penisul pentru a ajuta la p atrunderea medicamentului la nivelul vaselor de sange. . Dupa administrarea medicatiei pa cientul ar putea fi rugat sa urmareasca filme cu tenta sexuala sau sa-si maseze penisul pentru a obtine erectia. Unii doctori pot strange o banda in jurul bazei penisului pentru 5 minute dupa injectie pentru a incetini dispersia medicamentului din penis. Erectia apare dupa 5-10 minute de la injectie. Ace ste examinari sunt de ajutor in a determina cauza impotentei. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Astfel acest dispozitiv poate detecta erectia. nivelele glicemiei. Acesta este un dispozi tiv mecanic. Straturile din material plastic se rup la anumite presiuni predeterminate. dar poate da si i nformatii despre fermitatea acestuia in timpul erectiei (in functie de cate stra turi din plastic se rup). rigiditatea si durata erectiei. Pentr u aceasta investigatie pacientul va trebui sa se dezbrace de la brau in jos si i se va da un halat de hartie pentru a se acoperi. ca un inel format din 2. o hemograma completa. Un examen de urina. ale colesterolului si ale trigliceridelor pot fi de asemenea facute. Aceste dispozitive masoara modificarile in grosime ale penisului. hormonului lutein izant. In timp ce pacientul sta jos s au in picioare.snap= gauge=masuratoare. atunci se va folosi o doza mai mar e. La inceput se foloseste o doza mica de medi cament. D upa test medicul poate injecta un alt medicament pentru disparitia erectiei.

Se poate folosi una dintre meto dele: . tadalafil (cialis) sau vardena fil (Levitra) inainte de a propune pacientului alte examinari mult mai scumpe.aparatul a inregistrat cel putin o crestere in marime a penisului. Vor fi recomandate de medic si o serie de analize de sange pentru a doza o serie de hormoni cum ar fi testoste ronul. O erectie nu a aparut daca: . Barbatii care nu po t avea erectie datorita unor factori psihologici au aceste erectii in timpul som nului profund. prolactina sau cei tiroidieni. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului.daca se produce o erectie corespuza toare valorii 3 sau 4 este mai degraba o cauza psihologica decat una fizica .nici unul dintre straturi nu a fost rupt . Va fi facut si un ex amen de urina precum si o hemoleucograma completa. Daca pacientul nu a avut erectie inseamna ca poat e fi vorba de o cauza fizica a impotentei. Uneori. Testele initiale in cazul impote ntei includ si un examen fizic complet dar si o anamneza amanuntita inclusiv dat e despre viata sexuala a pacientului. dar este mult mai exacta si da informatii mult mai detaliate privind numarul. unele tulburari ale somnului sau o depresie severa pot du ce la lipsa erectiei din timpul noptii. Daca rezultatele la aceste analize sunt normale medicul va prescrie sildenafil (viagra). o glicemie (dozare a glucozei in sange) si o dozare a colesterolului.utilizarea unui dispozitiv mecanic. Testul prin injectare intracaverno asa Erectia ce apare in timpul acestei examinari se masoara pe o scala de la 0-4 . Aceasta metoda este mai scumpa. Acest test se po ate realiza acasa sau intr-un laborator special. Medicul va examina penisul si tes ticulele pentru a observa eventualele modificari. hormonul luteinizant.da ca in timpul examinarii erectia este corespunzatoare valorilor intre 0 si 2 inse amna ca impotenta ar putea avea o cauza fizica. Testul este mult mai concludent daca se obtin aceleasi rezultate la repetarea lui. Testul rigiditatii si erectiei nocturne determina daca barbatul are erectii normale in timpul somnului. Straturile din material plas tic se rup la anumite presiuni predeterminate . . in care patru reprezinta erectia maxima: . Daca pacien tul a avut erectie. Majoritatea ba rbatilor au intre 3 si 5 erectii in timpul somnului profund. Examenul fizic include masurarea tensiunii arteriale deoarece hipertensiunea arteriala si medicamentele folosite in tratam entul acesteia pot duce la astfel de probleme. Testarea rigiditatii si erectiei noct urne Aceasta examinare mai poate fi numita si testul rigiditatii. A lte examinari ce pot fi facute pot include testul rigiditatii si erectiei noctur ne sau testul cu injectii intracavernoase.dispozitivul electronic nu a inregistrat o crestere a marimii penisului.. ca un inel format din 2.utilizarea unui dispozitiv elect ronic de monitorizare. Testul este mult mai concludent daca la repet area examinarii se obtin rezultate similare. atunci inseamna ca impotenta nu este data de cauze fizice ci mai degraba de cauza psihologice. durata si intensitatea erec tiilor ce apar.

de obicei. Daca apare erectia in ti mpul noptii inseamna ca principala cauza a problemelor erectile nu este cea de n atura fizica. Examinarea cu injectarea intracavernoasa Inainte ca pacientul sa faca o astfel de examinare trebuie ca acesta sa comunice medicului daca: . vardenaf il (levitra). Testele de sange si de urina Nu este necesar a o pregatire prealabila inaintea acestor examinari. . Daca pacientul simte o durere s au o senzatie de arsura in timpul erectiei trebuie sa anunte medicul imediat. Test ul prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei investigatii se poate simti o durere ascutita sau o senzatie de arsura la baza penisului atunci cand este i ntrodus acul.es te alergic la vreun medicament . rigiditatea si grosimea penisului. deoarece poate aparea o mica vanataie la locul punctiei.a avut o erectie ce a durat mai mult de 4 ore (priapism).are probleme in coagularea sangelui sau ia medi camente anticoagulante cum ar fi aspirina sau warfarina . Exista un mic risc in recoltarea sangelui. Un medicament similar poate fi introdus direct in uretra. Dupa injectie va fi masurata durata erectiei. tadalafil (cialis). dar durerea este de scurta durata. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Test ul rigiditatii si erectiei nocturne nu cauzeaza nici un disconfort. Aceasta poarta numele de injectie intrauretrala. Trebuie evitata administrarea unor somnifere si de asemenea evitar ea ingestiei de bauturi alcoolice cu cel putin doua zile inainte de examinare. Trebuie amintit pacientului ca este foarte important sa se determine cauza cea mai probabila a incapacitatii d e a avea erectie si nu trebuie sa se simta rusinat in timpul investigatiei. Examinarea prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei exami nari doctorul va injecta un medicament (de obicei prostaglandina E1) la baza pen isului pentru a produce erectia. Acest lucru poarta numele de injectie intracave rnoasa. in cel putin doua nopti. Totusi pacie ntul se poate simti rusinat in timpul examinarii. momentul in care apar er ectiile nocturne. Nu exista nici un risc in ceea ce priveste colectarea probei de urina. Testul rigiditatii si erect iei nocturne Inaintea examinarii nu trebuie administrate medicamente ce stimulea za erectia cum ar fi: sildenafil citratul (viagra).Testarea se repeta. A lcoolul si somniferele pot interfera cu somnul profund.

b.sangerare la locul injectiei . dar mai ales privind implicatiile rezultatelor obtinute. Sfatul genetic trebuie elaborat de o maniera nondirectiva. testele sunt acceptabile daca aduc un benefi ciu evaluabil persoanei testate. persoana in cauza tre buie sa beneficieze in prealabil de o informare privind indicatia si natura test ului. Testul prin injectia intracavernoasa Aceasta inve stigatie are riscul scazut de a produce: . Articolul 9 – este dedicat consimtamantului informat. pot exista testari genetice in ben eficiu altei persoane dar numai pentru membrii familiei persoanei testate. Astfe l de teste se pot efectua cu respectarea unor conditii cumulative: a. de obicei. c. Ca exceptie. este semni ficativ superior . Testele genetice intra in practica medicala Sunt interzise orice forme de discriminare si stigmatizarea persoanei pe baza re zultatelor acestor teste. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Nu exista riscuri in ceea ce priveste aceasta examinare. Daca aceasta apare. Riscurile si contraindicati ile rezultand din testare sunt minime pentru persoana ce este supusa testului. Aceste examinari sunt realizate pentru determinarea cauzelor problemelor erectile. Pentru intreaga populatie. d .o erectie ce poate dura mai mult de 4 o re. Pentru testele predictive este obligato ri consimtamantul scris. la astfel de persoane testele genetice nu pot fi efectuate decat daca se dovedeste ca exista un beneficiu direct pentru acea persoana. In primul rand. Nu se poate proced a la un test genetic daca persoana nu beneficiaza de o supraveghere medicala ind ividualizata. Sunt interzise testarile genetice atunci cand utilitat ea clinica nu este dovedita. care a fost evaluat de o maniera independenta. psihologica sau o combinatie a celor doua. diagnostic sau tera peutic care a fost evaluat de o maniera independenta.Se poate reduce acest risc prin apasarea cu putere la locul intepaturii pentru c ateva minute. Pentru astfel de persoane se recomand a ca in masura posibilului sa fie si ea informata (nu numai reprezentantul legal ) iar autoritatea competenta sau instanta de judecata sa autorizeze realizarea t estelor. cauze care pot fi de natura fizica. Pentru testele ge netice predictive este obligatoriu de a se pune la dispozitie serviciile de sfat genetic. Atunci cand un test genetic este recomandat. Testul sa aduca membrului (membrilor) familiei un beneficiu preventiv. Aceasta poarta numele de priapism si este un efect advers rar al medicamente lor folosite in aceasta examinare. Beneficiul asteptat.vanata ie sau un usor edem la locul injectiei . poate fi rever sibila prin administrarea unor alte medicamente. Testele utilizate trebuie sa fie recunoscute in cee a ce priveste validitatea stiintifica si validitatea clinica. Protocolul introduce un adevarat mecanism de protectie a persoanelor care nu au capacitatea de a consimti. Beneficiul asteptat sa nu poata fi obtinut fara realizarea acestui test.

Acest p rotocol nu se aplica testelor genetice efectuate asupra embrionului sau fetusulu i uman extrauterin sau asupra testelor genetice efectuate din ratiuni de cerceta re medicala unde restrictiile sunt mult mai mari si sunt de domeniul Conventiei propriu-zise. In redactarea acestui protocol s-a avut in vedere si Declaratia Universala as upra Genomului uman si Drepturile Omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1998. Pana in prezent. C oncluziile unui test trebuie sa fie accesibile . testu l nu va fi facut. In prezent. Protocolul se aplica testelor efectuate din ratiuni medicale. de rep rezentantul persoanei care nu are capacitate de a consimti. indiferent de capacitatea ei de a consimti. A fost introdusa obligatia de a se respecta viata privata (pr otectie a datelor cu caracter personal si biologic a persoanei testate) precum s i dreptul tuturor persoanelor ce au facut obiectul unui test genetic de a cunoas te toate informatiile colectate privind sanatatea sa – urmare a acestor testari.riscurilor medicale sau sociale (pentru viata privata) ce apar din utilizarea si comunicarea rezultatului testului. exprima refuza. In sensul protocolului prin analiza se intelege analiza cromosomil or. au fost adoptate urmatoarele protocoale aditionale: Protocolul privind interdict ia clonarii umane (Paris 12 ianuarie 1998). Prot ocolul aditional privind cercetarea biomedicala (Strasbourg 25 ianuarie 2005) si Protocolul aditional privind testele genetice medicale (Strasbourg 8 iunie 2007 ). votat in ultima sedin ta a CDBI cu 45 voturi pentru si 3 abtineri este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante privind respectarea drepturillor omului in practica medical a. Interesul si binele fiintei umane asupra carora se ap lica testele genetice este singurul admis si este deasupra interesului societati i sau al evolutiei stiintei. 49 de state (dintre care 38 de state europene) au ratificat Conventia. testele genetice au devenit uzuale in practica medicala. Testele genetice in beneficiul altui membru al familiei. sau de o autoritate sau instanta desemnata prin lege. Protocolul aditional privind testele genetice medicale. Asa cum era prevazut in document. analiza ADN-ului sau ARNului sau orice analiza care permite obtinerea de inf ormatii echivalente celor obtinute prin metodele mentionate anterior. 17 din 2001 a ratificat documentul si a impus obligativitatea res pectarii acestuia. Daca persoana. Implicand analiza unui esantion biologic de origine umana si avand drept scop pu nerea in evidenta a caracteristicilor genetice a unei persoane. CDBI avea obligatia de a re dacta protocoalele aditionale pentru fiecare domeniu in parte. In prezent. nu po t fi efectuate daca esantioanele au fost prelevate din corpul unei persoane dece date sau de la o persoana vie care a decedat ulterior si de la care nu s-a obtin ut consimtamantul. La 4 aprilie 1997. (teste care pot fi utilizate si in stadiu precoce de dezvoltare prenatala – intrauterina). Romania prin Legea nr. Autorizarea este data de persoana. la Oviedo (Asturia) Comitetul Director de Bioetica (C DBI) a Consiliului Europei a adoptat Conventia pentru Protectia Drepturilor Omul ui si a Demnitatii Umane in biologie si medicina cunoscuta sub denumirea Convent ia de la Oviedo sau Conventia privind Drepturile Omului si Medicina. Protocolul aditional privind transpl antul de organe si tesuturi de origine umana (Strasbourg 24 ianuarie 2002). e. Prin esant ion biologic protocolul intelege materialul biologic prelevat in vederea acestui test sau material biologic prelevat anterior in alte scopuri dar la care se apl ica ulterior aceste teste. Organizatorii de sanatate au obligatia de a a informa ata t medicii cat si populatia cu privire la principiile ce le guverneaza si in acel asi timp de a elabora metodologia autorizarii si desfasurarii unor asemenea acti vitati.

Un alt motiv consta in aceea ca doctorul. Testul este simplu si nu solicita foarte mult timp si nu impl ica aparitia unei stari de disconfort. va efectua si al te teste si examinari: examenul sanilor. Cine ar tr ebui sa isi faca un test Papanicolau? Este recomandabil ca testul sa fie efectua t anual din momentul in care ai devenit activa din punct de vedere sexual. ne afecteaza alegerile pe care le vom face in viitor. altfe l. si totusi. Sunt prevazute masuri pentru a garanta accesul echitabil la program. . testul Papanicolau ar trebui efectuat ori de cate o ri recomanda medicul. Programele de screening si de dep istare genetica nu pot fi efectuate decat dupa o evaluare independenta privind a cceptabilitatea programului din punct de vedere etic si trebuie sa respecte urma toarele conditii: a. Prevederile acestui Prot ocol vor deveni obligatorii pentru toate tarile membre in Consiliul Europei din momentul in care doua treimi dintre membrii vor depune instrumentele de ratifica re. Cu ajutorul acestui test poate fi evaluat a starea de sanatate a colului uterin sau a vaginului.O investitie in sanatate Alegerile intelepte Pe parcursul vietii noastre. b. angajatii si in cele din urma pe n oi insine. e xercitiul fizic. Controlul anual O alegere inteleapta pe care o putem face pentru a ne asigura o stare de sanatate este efectuarea anuala a unui test Papanicolau. prea des o neglijam sau dezvoltam obiceiuri care ne pot face rau. sunt multe alegeri de facut. Alegerile pe care le facem astazi. finalitatea programului. masurarea tensiunii arteriale. Programul este recunoscut pentru pertinenta sa privind star ea de sanatate pentru intreaga populatie sau pentru o parte din populatie. Va liditatea stiintifica si eficacitatea programului au fost stabilite (sunt certe) . obiceiurile sanatoase si controalele medicale. astfel incat orice proble ma ar aparea sa poata fi diagnosticata si tratata cat mai rapid posibil. Masurile preventive sau tratamentul boli sau a tulburarilor ce fac obiectul depistarii sunt disponibile pentru toate persoanele testate. e. Daca o femeie a suferit o opera tie de histerectomie totala. un exame n al regiunii pelvine si auscultatia cordului si plamanilor.persoanei testate sub o forma usor de inteles. Testul Babes Papanicolau . prietenii. Sanatatea este c el mai de pret bun pe care il avem. mijloacele de a accede la acest program precum si caracterul voluntar de a participa la acest program. pe langa testul Papanicolau. in fiecare an incepand cu varsta de 18-21ani. Cele mai importante alegeri legate de sanatate sunt dieta. Pot fi efectuate si alte teste in functie de antecedentele personale. Este un sentiment placut sa s tii ca esti sanatoasa si ca faci ceea ce trebuie pentru a ramane asa. d. Ac este alegeri ne afecteaza familia. sau a unei parti din populatie privind exi stenta. Programul prevede masur i de informare adecvata a populatiei. c.

Concentreaza-te asupra relaxarii mus culaturii si inspira usor pe nas si expira pe gura. Ar pute a fi necesara efectuarea de teste suplimentare.cu infectii recuren te ce se transmit prin contact sexual . acesta fiind utilizat pentru vizualizarea colului uterin. va preleva prin periere celule de la nive lul mucoasei colului.care au avut contact sexual inaint ea varstei de 18 ani . vei fi rugata sa te intinzi pe spate pe masa de examinare ginecologica si sa it i indoi genunchii. Ce informatii ne ofer a un test Papanicolau? Acest test ne ofera informatii legate de celulele de la n ivelul vaginului sau colului uterin. Medicul va dori sa iti relaxezi picioarele.Este o idee incetatenita ca femeile nu ar trebui sa isi faca testul Papanicolau decat dupa primul contact sexual. Un test Papanicolau anormal presupune ca au aparut modificari la nivelul celulelor de la nivelul colului uterin. Colposcopia ar putea fi recomand ata. Cel mai important lucru in acest moment este sa te relaxezi. Se poate intampla ca celul ele analizate sa fie normale. dar el trebuie privit doar ca o procedura ne cesara din punct de vedere medical si nu ca o procedura creata sa te faca sa te simti rusinata. Atunci cand exam inatorul are o imagine buna a colului. Un dilatator va fi inserat cu grija in vaginul tau. cel mai probabil va efect ua o biopsie pentru efecutarea unor teste suplimentare. Vei putea resim ti o senzatie de presiune sau chiar o crampa. Pentru examinare. utilizand o periuta sau o spatula de lemn. Nu este posibil ca toate celule de la nivelul colului sa fie analizate. dar este posibil. M ulte teste se vor normaliza odata ce infectia a fost tratata. Ac esta este un alt motiv pentru efectuarea testului in mod regulat Ce se va intamp la daca testul Papanicolau nu este normal? Vei fi anuntata de medic de acest fap t si vei discuta impreuna cu el posibilitatile de tratament si urmarire. Anum ite modificari se datoreaza unor infectii de la nivelul colului sau vaginului. Ce persoane sunt la risc pentru un test Papanicolau anormal? Femei: . Aceste mod ificari il alarmeaza pe examinator (aceste celule pot deveni mai tarziu celule c anceroase). De aceea. Daca medicul va observa anumite zone anormale. este importanta efectuarea de teste Papanicolau in mod reg ulat.cu un istoric de parteneri multipli . Acest lucru nu se intampla des. Celulele sunt ulterior asezate pe o lama de sticla si trimise la laborator pentru examinare. Cum se efectueaza testul? Anumite femei considera rusinos ace st test alaturi de examenul pelvin. dar cele care nu au fost prelevate de la nivelul c olului. sa aiba modificari. Este singura modalitate prin care poti fi examnita la nivelul or ganelor genitale interne si prin care se poate realiza testul. astfel incat orice anomalie sa poata fi tratata in stadii incipiente. Cu cat esti mai relaxata cu atat examinarea va fi mai comoda. pentru a-l ajuta pe medic sa vizualizeze cu ajutorul unui microscop eventua lele celule anormale de la nivelul colului uterin sau existenta unei posibile in fectii. Testul nu afecteaza sub nici o forma organele genitale feminine.

O meriti! . Daca in momentul examinarii esti la menstruatie.faci ceva pentru tine ti se va face si un examen general. c el mai bine este sa amani efetuarea testului.ofera informatii viabile . precum anticonceptionalele sau alta medicatie hormonala (denumire a produsului si doza) .odata cu pr ezentarea la medic pentru efectuarea testului.orice sangerare ce s-a produs in afara ciclului menstrua l si momentul cand aceasta s-a produs . este important sa efectuezi testul Papanicolau in mod regulat. adesea. este f oarte important sa te prezinti la medic pentru a afla cauza acestora si pentru a primi un tratament adecvat. groasa sau lichida) . In concluzie exista numeroase motive sa iti faci testul Pap anicolau: .iti poate crea sentimentul “ca ai f acut ceva bine” si o ai realizat o investitie in sanatatea ta Gandeste-te la acest examen anual ca la o modalitate excelenta prin care poti sa ai grija de tine. Daca resimti oricare din simptomele enumerate mai sus.orice secretie de la nivelul organelor g enitale (alba.sangera re dupa menopauza Acestea sunt doar semne de alarma ce pot sau nu sa indice exis tenta unui cancer.orice secr etie neobisnuita vaginala sau durere .data ultimei menstruatii . Este de asemenea important de retinut ca. alaturi de efectuarea testului .medi catia curenta.care raman insarcinate inaintea varstei de 18 ani Care sunt semnel e de alarma ale cancerului? .sangerari intre perioadele menstruale . n u exista semne sau simptome de alarma.nu este costisitor .orice istoric de test anormal sau histerect omie (extirparrea uterului) Aceste informatii il vor ajuta pe medic sa decida da ca testul este normal sau nu. Majoritatea femeilor ce au un test anormal. Datorita acestui fapt. Cum s a iti planifici testul? Iti poti ajuta medicul sa efectueze o examinare cat mai concludenta oferindu-i urmatoarele informatii: . este recomandabil sa eviti dusurile intravaginale si utilizarea cremelor vaginale cu 24 h inainte de efectuarea testului..fumatoare .este un test simplu .poate ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate . De asemenea. se pot astepta ca in urma tratamentului acesta sa se normalizeze.sangerare dupa contactul sexual . poti sa afli informatii despre al te probleme legate de sanatate pe care le ai .

modificarile ce lulelor cervicale progreseaza lent si este nevoie de multi ani pentru a deveni c elule canceroase. de obicei. au fost asoc iate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita a trofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal. .celule plate. scuamoase la suprafata colului . Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit.patologic Generalitati Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) fac e parte din examenul ginecologic de rutina. intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta mod ificari. Ea poate fi la suprafata externa a colului uterin. ale pacientei sau ale partenerului sau sexual. precum cele determinate de bacterii. avute in p rezent sau candva. Cea mai frecventa cauza este i nfectia cu HPV. in special tipurile 16 si 18. Majoritate a modificarilor celulare anormale gasite la un test Papanicolau provin din zona de transformare. Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicol au au un rezultat anormal.celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita z ona de transformare. Celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decat ma joritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificari deoarece. Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in perman enta schimbare. celulele cervicale trec constant prin modificari. dar numai un mic procent din aceste rezultate anormal e arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin. Cauze Multe t este Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale. In unele cazuri. Colul uterin are doua tipuri de celule: . care nu poate fi v azuta la test. Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alt a. cum ar fi infectia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infectie. De regu la modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului. sau in interiorul colului uterin. Testul Papanicolau este folosit cu s copul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin.Testul Babes Papanicolau . modificarile ce lulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test Papanicolau anormal si car e nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase. care poate fi vazuta in ti mpul unui test Papanicolau. in mod normal. ele au un risc crescut de a avea modificari anormale.celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colulu i uterin si . Anumite t ipuri de HPV care au un risc crescut. Totusi. posibil chiar si cu multi ani in urma. Factori de risc Majoritatea modificarilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor se xuale cu risc crescut. fungi sau protozoare (Trichomonas). Un test Papanicolau anormal arata c a celulele din cervix sunt modificate.

furnicaturi sau mancarime in zona genitala .contact ul sexual neprotejat. Simptomele cancerului de col uterin pot fi: . poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire). in cul oarea. pot fi prezente simptome datorate infecti ei sau BTS. cum ar fi o modificare in cantitatea. mai decolorata sau urat mirositoare pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani .bube. Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru sc reening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvo lta un cancer de col uterin. Ce trebuie facut in cazul unui test Papanico lau anormal? Desi majoritatea testelor Papanicolau anormale sunt cauzate de infe ctii sau inflamatii care pot fi tratate. care creste riscul de infectie cu tipuri de papilomavirus uman (HPV). Fumatul sa u slabirea sistemului imun pot de asemenea sa creasca riscul de aparitie a modif icarilor celulelor cervicale. De vreme ce virusul HPV ra mane in celulele corpului timp de multi ani. de exemplu ea a deveni t mai tulbure.durere. in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale. umflaturi. modificarile celulelor cervicale po t fi consecinta unei infectii cu HPV dobandita cu cativa ani inainte.daca o infectie sau o boala cu transmitere sexuala (BTS) este cau za anormalitatii testului Papanicolau. arsura. inrosiri sau negi pe sau in jurul org anelor genitale Numai un mic procent din testele Papanicolau anormale indica pre zenta unor modificari celulare cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin.durere in timpul actului sexual .durere.secretie vaginala anormala. basicute. pentru a se observa din timp modificarile. incl usiv: .de aceea este atat de important screeningul prin efectuarea regulata a te stului Papanicolau. O infectie cu HPV – cea mai frecventa cauza a acestor modificari – de obicei nu da nici un sim ptom . virusul imunodeficientei umane (HIV) . de un test pentru HPV.modificarile celulelor cervicale care pot da un tes t Papanicolau anormal nu duc prin ele insele la aparitia de simptome.sangerare vaginala anorma la sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual . Chlamydia.Aceste comportamente cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmiter e sexuala (BTS). In cazul modificarilor celulare minore.trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii .secretie vaginala anormala c are contine mucus cu urme de sange. un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indica neaparat un comportament cu risc crescut in prezent. este necesara o noua evaluare ulterioar a pentru siguranta ca modificarile celulare anormale au fost rezolvate. sau in unele cazuri . Optiunil e de tratament variaza in functie de gradul modificarilor celulare: minora. mode rata sau severa.simptomele care pot indica modificari ale celulelor di n colul uterin (cervicale) . La femeile care au o relatie monogama (cu un singur partener se xual). Bolile cu transmitere sexuala pot avea o varietate de simptome.contact sexual cu cineva care a avut mul tipli parteneri sexuali .durere in zona pelv ina sau in zona abdominala joasa . in cazul in care acestea apar .sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul a ctului sexual sau la introducerea unei diafragme) . arsura sau mancarime in timpul urinarii care durea za de mai mult de 24 ore . Comportamentele sexuale cu risc crescut includ: .i nceperea vietii sexuale la o varsta mica (inainte de varsta de 18 ani) .

Societatea Americ ana a Cancerului a raportat urmatoarele statistici: .Este foarte adevarat si s-au extins foarte mult in intreaga lu me. modificarile celulelor cer vicale care nu au fost tratate si care determina un test Papanicolau anormal ar putea progresa catre un stadiu precanceros sau canceros. de la sine. In unele cazuri.Am inceput aceasta afacere in urma cu 7 ani. in aproximativ 90% din cazuri . Testul de paternitate -Interviu cu Dr. . Screeningul prin testul Papanicolau facut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificari celulare. modificarile celulelor colului uterin progreseaza lent si este nevoi e de multi ani ca sa se transforme in celule canceroase. modalitatile de tratament care distrug sau inlatura in mod specific celul ele anormale ar putea fi recomandate. Anumite tipuri de papil omavirus (HPV) cu risc crescut au fost asociate cu dezvoltarea cancerului cervic al. in functie de rezultatele biopsiei. mai frecvent si ocazional a altor teste.Genetica a dezvoltat in ultimii ani un nou produs: testul de paternitate. in curs de 3 ani. Detectarea precoce a modificarilor celular e precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea comp leta In cazul in care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut. in aproximativ 50% pana la 80% din cazuri. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod spontan.la femeile cu varsta peste 21 ani.la femeile cu varsta intre 13 si 21 ani.Buna ziua Dle.Ce ne puteti spune despre DelphiTest GmbH? . in curs de 3 ani. Totusi. . Polipii cervicali nu au legatura cu canceru l de col uterin. La inceput ne-am concentrat activitatea pe proiecte si servicii stiintifice in domeniul geneticii.Buna ziua. pentru continuarea evaluarii. poate fi nevoie de efectuarea altor teste Papanicolau.de colposcopie. De obicei rezultatele testului Papanicolau revin la normal atunci c and celulele reincep sa aiba o crestere normala sau dupa ce infectia a fost trat ata sau s-a vindecat in mod spontan. Dr. Ult erior. Frank Pfannenschmid si multumim ca ati acceptat interviul n ostru. de la sine. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod sp ontan. Frank Pfannenschmid. . Tratamentul poate inlat ura sau distruge aceste celule inainte de a deveni canceroase. . dar ei pot fi gasiti si inlaturati in momentul efectuarii unei examinari pelviene si a unui test Papanicolau. Director General DelphiTest GmbH Germania . este necesa ra continuarea evaluarii prin colposcopie si posibil prin biopsie cervicala. In principal. clientii . In cazul modificarilor celulare moderate sau severe. Mecani sm fiziopatogenic Rezultatele anormale la testul Papanicolau pot fi datorate mod ificarilor naturale ale celulelor din zona de transformare din colul uterin sau infectiilor.

.Ne p uteti descrie ce este testarea biologica moleculara? . Avem nevoie doar de cateva celule din corpul tatalui si al copilului. Multe dintre aceste f irme au echipamente invechite si utilizeaza metode perimate. o institutie care adera la standarde stricte de calitate.Unde este DelphiTest astazi? . Prelevarea unei mostre este o metoda simpla: luati lichid din cavitat ea bucala. . Trei mari probleme am intampinat la acea data: finantarea echipamentelor de l aborator care sunt destul de scumpe. Pe ntru a obtine calitatea de membru. numai opt laboratoare s-au alaturat si au fost acceptate de VALID. In consecinta este surprinzator ca intre 20% si 30% din toate testele efectu ate sunt cerute de catre femei. pregatirea angajatilor si coeficientul de siguranta. Germania. In Germania exista cel putin 100 de firme care vand teste genetice si de paternitate.Laboratorul nostru este situat in Re gensburg.V. majoritatea clientilor acestora nu au cum sa afle care laborator s e ocupa de testul lor. Exista multe oferte “ieftine” pe piata. fiecare laborator trebuie sa indeplineasca an umite cerinte extrem de stricte.”. In special din cauza faptului ca firme intermediare si laboratoare fondate prin mijloace fr auduloase au intrat pe piata. Aceasta compar atie ne permite sa atingem o probabilitate de cel putin 99. 11.Expertii estimeaza ca intre 10% si 20% dintre copii legitimi nascuti nu sunt copiii biologici ai sotului (“Di e Welt”. ei sunt din lumea intreaga. Laboratoarele germane sunt cele mai bune in ceea ce priveste c ontrolul calitatii.Suntem una dintre c ele mai de succes companiei din Germania care ofera teste de paternitate.A fost dificila perioada de inceput a afacerii? . In timpul testului molecular de paternitate selectam regiuni specifice ale ADN-ului tatalui si copilului si apoi le comparam. In consecinta. Din pacate.Testarea biologica molecu lara moderna permite ca dumneavoastra sa fiti siguri de paternitate sau de faptu l ca cineva cu siguranta nu este tatal copilului. Statutul de me mbru al VALID garanteaza inalta calitate si va ofera confort psihic.nostrii veneau din partea universitatilor. gasirea celor mai buni angajati (toti angaj atii nostrii sunt specializati in biologie moleculara la universitati din German ia) si. Oct 1999). Un test molecular biologic este de obicei singur a metoda pentru ca mama si potentialul tata sa fie siguri de paternitate.99%. Multe teste de paternitate sunt oferite de catre firme care nu dispun de propriul laborator si nici de instruirea necesara sau de competenta .Sigur ca da. Germania este cunoscuta pentru fiscalitatea sa ridicata si este dificil sa finantezi perioada de incepu t. fiind testat la intervale regulate.Ce ne putet i spune despre laboratorul dumneavoastra? . nu in ultimul rand. o periuta de dinti sau un muc de tigara si trimiteti-le prin posta la boratorului nostru. gasirea de noi clienti in fiecare zi si consolidarea pozitiei noastre pe piata. Suntem membri ai “VALID e. rezu ltatele nu sunt demne de incredere si nu ar trece de nici un control standard ge rman de calitate. Daca este necesa r.De c e apeleaza oamenii la aceste teste de paternitate? . . Client ii nostrii nu sunt numai din Germania. De obicei mama stie cine este tatal biologic al copiilor s ai. oferind analize de o calitate foarte slaba. . putem . F irmele care nu dispun de propriile facilitati si care nu au calificarea necesara nu sunt eligibile pentru a deveni membre ale acestei institutii. Aceasta metoda nu numai ca est e mult mai exacta. Pana in prezent. dar are si un raport cost-calitate mult mai eficient decat me todele traditionale. . Asa a fost infiintata DelphiTest GmbH. a departamentelor medicale si al comp aniilor farmaceutice din Germania. In anul 2001 am inceput sa oferim teste de pa ternitate catre clienti privati.

Ori cum. cauta pe internet.Este respectata confidentialitatea informatiilor? . I nca discutam despre efectuarea unui test de paternitate fara consimtamantul mame i.Azi. . in acest caz atingand un procent de 99. Romania est e de fapt o tara dezvoltata si cu oameni foarte bine educati. cum informati dumneavostra publicul? . In plus. Mostrele dumneavoastra nu vor fi utilizate pentru alte teste. Cred ca multi cetateni romani nu sunt informati despre evolutiile din domeniul genetic si despre posibilitate a efectuarii unor teste de paternitate pe baza ADN-ului. iar copilul afla adevarul despre parintii sai. sunt curiosi sa afle cat mai mu lte informatii si internetul.Cate t este de paternitate efectuati pe an? . . nici una dintre acestea nu paraseste incinta laboratorului nos tru.Cel mai mult pe internet. . Asa am creat pa gina www. ofera aceasta posibilitate. Dupa aflarea rezultatului pozitiv. Anumite persoane considera ca nu trebuie colectate informatii fara a cordul tuturor persoanelor implicate. toti folosesc aceste teste. au fost bucurosi sa aiba mai multi copii.testa mai multe regiuni ale ADN-ului.delphitest. In momentul pr imirii mostrelor. testele de paternitate biologice moleculare sunt utilizate de o varietate de entitati. d ar clientii nostrii. Tribunalele.Cum a primit societatea germana aceste teste de paternitate? . este dificil s a-i informezi despre ultimile descoperiri din genetica. Daca doriti. toti cei implicati beneficiind: tatal verifica realitatea si-si indeparteaza temerile. .in special pentru confortul lo r psihic. Cand cineva doreste sa afle mai multe informatii.Ei bine. prin bibliotecile sale electronice.Toate informatii le vor fi tratate cu maximum de confidentialitate si nu sunt transmise unor tert e parti. o mica parte a societatii noastre s-a aratat sceptica. avocati si persoa ne private.Cum vedeti dumneavoastra evolutia pietei romanesti? Cred cu convingere in dezvoltarea pietei romanesti in urmatorii ani. Un motiv in plus de a mu ltumi ziarului dumneavoastra pentru posibilitatea oferita de a informa publicul. Testele de . serviciile de protectie a copilului.In acest moment piata este destul de mica.999 99%. Cunosc cazuri in care tatii refuz au sa mai faca un al doilea copil din cauza incertitudinii in care traiau. Numai cateva companii ofera aceste servi cii si cateva dintre ele chiar sunt foarte scumpe.Cine mai apeleaza la aceasta testare biologica moleculara? . mama verifica cine este adevaratul tata.Efectuam in jur de 3000 de teste anual. asa cum am mentionat anterior. avocatii si doctorii.Ce parere aveti despre piata romaneasca? . detectivii. Sunt cateva argumente interesante ce vin de la politicieni. dar pe de alta parte este dreptul tatalui de a sti daca este tatal biologic al copiilor sai sau orice copil ar trebui sa-s i cunoasca parintii biologici. . Dar cea mai mare parte a societatii germane a rea ctionat pozitiv. putem distruge toate datele dupa ce v-au fost furnizate rezult atele testului dumneavoastra. politia. din Africa etc. in cazul in car e a avut mai multi parteneri. America de Nord si de Sud.org . sunt din Europa. iar sotul nu mai are nicio temere si-si concentreaza afectiunea asupra familiei sale. cele mai multe teste sunt pozitive. Din ce in ce mai multe persoane private utilizeaza aceste teste necostisitoare si rapide. .Atunci. Toate ana lizele sunt realizate in laboratorul detinut de compania noastra. In special tinerii sunt deschisi la noile descoperiri stiintifice.

Frank Pfannenschmid va multumim pent ru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. . la administrarea unui medicament corticoste roid numit dexametazona. ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back.corticotrop). internet etc. Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumo ri adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz. Testul de supresie la dexametazona Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului. Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnost icare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secreti e excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sind rom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism. ca urmare va reduce ACTH si prin aceast a se reduce si secretia endogena de cortizol). astfel: h ipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. nivelul cortizolului va scadea inca de la admini strarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). La nivelul hipofizei. ma i precis rata secretiei de cortizol. Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemi ei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale. Scadere a ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimula re suplimentara a productiei de hormoni. In multe cazuri. Presupun ca in urmatorii ani majoritatea romanilor vor sti ca testele de pater nitate sunt posibile si precise. staruri din muzica sau sport). coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormo nul adreno. diagnosticul de certitudine al sindromulu i Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului. Secretia de cortizo l a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamohipofizar. Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari. Multe celebritati (actori. apeleaza la aceste teste de paternitate . productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neopla smelor bronhopulmonare). Dr. atat ACTH cat si corti zolul sunt crescute).Si eu va multumesc si sper sa-m i oferiti ocazia de a va vorbi si despre alte proiecte stiintifice din domeniul geneticii dezvoltate de DelphiTest GmbH. avand structura asemanatoare cortizolului. hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cor tizolului. Indicatia clasica a testului de supresie la dexametazona este diagnosticarea hip ercorticismului (hipercortizolismului). Testul se face utilizand atat doz e mici cat si doze mai mari de dexametazona. La un pacient normal. tumori de corticosupraren ale sau de hipofiza.paternitate pot fi vazute oriunde: la TV. masurand la intervale regulate cort izolemia. atunci se suspecteaza boala Cushing. Dexametazona este un steroid de provenienta exogena. . ziare. Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exis ta nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie.Dle. testul cu doze mici fiind considerat cel mai .

Astfel. raspunsul la test va fi anormal la doze mici. La randul lor. ce pot fi usor intepate si daca nu asociaza o coagulopatie importanta. Printre riscurile si complica tiile asociate procedurii se numara: . fapt util atat pentru vizualizarea mai buna a venei. Punctia venoasa este o procedura ce as ociaza putine riscuri in general. In dimineata ur matoare (la ora 8 a. tetraciclina. Pacientii sunt sfatuiti sa intrerupa tempo rar orice tip de tratament. lista lor fiind mai lunga) ar trebui sistata cu 24-48 de ore anterior recolta rii analizelor. iar pe zona respe ctiva se aplica cu presiune un tampon cu vata si alcool sanitar pentru a stopa s angerarea si a impiedica infectarea regiunii (prin solutia de continuitate reali zata prin punctia venoasa). tehnica de rea lizare si interpretarea rezultatelor. avantaje. aspirina. pentru evitarea acestuia se recomanda aplicarea de presiune constanta pentru cateva minute la locul punctiei . Exista pacienti care simt o durere moderata la intro ducerea acului si un oarecare disconfort legat de prezenta garoului. Exista o serie de recomandari pe care medicul le va face pacientului in vederea pregatirii corespunzatoare a testului. Testul cu doze ma i mari poate stabili daca etiologia hipersecretiei de cortizol este la nivel hip ofizar sau nu. Apoi garoul este desfacut. cum ar fi: anticonceptionale orale. in timp ce altii descriu doar o usoara intepatura. litiu. inhibitori de monoaminoxidaza.exact in diagnosticarea starilor subclinice de hipercorticism. metadona. Administrarea acestora (dar si a altor a. Pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul toate aspectele re feritoare la test: necesitatea realizarii lui. corticosteroizi. Exista doua tipuri de teste: cu doz a mica (de 1 mg) si cu doza mare (8 mg) de dexametazona. in zona punctionata sa apara un hematom.m ) pacientul va inghiti o pastila continand 1 mg de dexametazona.m) pacientului ii va fi recoltata o proba de sange. dar normal la doze mari. Locul ce urmeaza a fi punctionat se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica. Un garou se va lega la nivelul bratul ui pentru a impiedica intoarcerea venoasa (si a creste astfel cantitatea de sang e din vena. barbiturice. De asemenea.aparitia unui hematom local (complicatie mai frecventa in cazul pacientilor cu nivel crescut al ACTH-ului si cortizolului ). Se recom anda administrarea dexametazonei cu lapte sau cu un antiacid pentru a evita apar itia pirozisului sau disconfortului gastric. Recoltarea se face de obicei dintr-o vena periferica (de la p lica cotului sau de pe fata dorsala a mainii). Urmeaza punctionarea efectiva a venei . sangele fiind colectat intr-un tub special (in unele situatii se pot folosi ch iar doua tuburi). diuretice (in special spironolactona). pacientii sunt sfatuiti sa comunice medicului daca urmeaza vreun tratament prescris de specialisti sau daca au luat de curand medicamente de oric e fel. acul este retras. acestea pot fi „overnight” sau stadard (presupun recoltarea urinii si se desfasoara pe o dur ata de trei zile). Exista o serie de medicamente ce interfera cu rezultatul testului. riscuri. morfina. fenitoina. estrogeni. cat si pentru c resterea disponibilului de sange din vas). Daca glanda hipofiza produce prea mult ACTH. In seara dinaintea efectuari testului (la ora 11 p. pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10-12 ore inaintea recoltarii primei probe de sange in dimineata zilei efectuarii testului . Dato rita faptului ca vasele difera in dimensiuni de la un pacient la altul si prinde rea unei vene se poate face mai usor sau mai greu. Exista riscul ca dupa retragerea acului. mai ales daca pacientul are vene de calitate b una.

Alte complicatii mai rare includ: . Testul cu doze mari (8 mg de dexametazona) poate diferentia boala Cushing de sindrom: in boala secretia de cortizol si cortizolemia se reduc. metadona. Exista si un caz partic ular. . In aceasta situatie cortizolul nu va scadea decat daca dozele de dexametazona vor fi mai crescute. deshidratarea sau sindromul de sevraj (in cazul alcoolicilor) . Exista o serie de medicamente. Dupa efectuarea testului de supresie.secretie paraneoplazica de ACTH (in special cancerul pulmonar) .m.inf ectia locala (acest risc apare ori de cate ori continuitatea tegumentara este in trerupta). tratamentul cazurilor usoare consta in aplicarea de comprese ume de si caldute pe zona afectata (de cateva ori pe zi) . morfina. in sindrom valoarea lor ramane nemodificata.valorile aflate in limita normalului difera intre laboratoare .medicamente: barbiturice. afectiuni cronice si comportamente cu risc ce nu permit realizarea testului sau care determina obtinerea unor rezultate false. fenitoin a.lipotimie sau ameteala .sarcina sau obezitatea .pierderea excesiva in greut ate. stari febrile.e ste o complicatie ce apare in cazul pacientilor cu tulburari ale coagularii (coa gulopatii) sau in cazul celor care urmeaza tratamente cronice cu anticoagulante. spironolactona. depresie. warfarina. de aceea doar medicul curant ar trebui sa interpreteze rezultatele testului). in care organismul pacientului este capabil sa metabolizeze mult mai rapid dexametazona. trombolitice sau medicamente ce au drept efecte secun dare afectarea cascadei coagularii (aspirina.hemoragie persistenta . rezultatele sunt disponibile in 2-3 zile si ajuta clinicianul in realizarea unui diagnostic cat mai corect in c azul in care exista o hipersecretie de cortizol: ajuta la obiectivarea ei si la stabilirea existentei unui sindrom sau a unei boli Cushing.traumatisme si leziuni organice grave .alte probleme de sanatate: insuficienta cardiaca co ngestiva. Cortizolemia ridicata poate indica: . diabet zaharat necontrolat. etc). dieta necorespunzatoare. cortizolemia ar trebui sa se reduca cu peste 50% dupa administrare a dexametazonei (cortizolul plasmatic este. pentru a sti cum sa ge stioneze cazul. Rezultate normale: i n mod normal. alcoolism.sindrom Cushing (acesta poate fi cauzat de o tumora de suprarenala sau de hipofiza) . hipertiroidism. anor exie nervoasa. la ora 8 a.diabet zaharat . anticonceptionale. P rintre acestea se numara: ..dezvoltarea flebitei (inflamarea si umflarea dureroasa a venei din care s-a re coltat mostra). antiagregante plachetare. Medicul ar trebui anuntat de catre pacient daca astfel de probleme exista. sub 5 micrograme/dl sa u sub 150nmoli/l .

un astfel de test ar trebui interpretat de catre un endocrinolog (acesta putand judeca si analiza rezultatele sale in context clinic). iar pacientul va simti senzatie de amortea la si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. dar normal in boala Cushing). si ca urmare recolteaza urina pe 24 de ore a pacientuui si determina metabolitii cortizolulu i: 17 hidroxicorticosteroizi si 11 hidroxicorticosteroizi. Biopsia ga strica Pacientul poate simti o intepatura scurta. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate de termina aparitia unui gust usor amar. Datori a faptului ca sindromul Cushing este relativ dificil de diagnosticat. un rezultat normal la acest test infirma prezenta sindromului Cushing. Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacient ului. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. Daca rezultatele nu s unt edificatoare se poate recurge la determinarea concentratiei de ACTH (se real izeaza dupa administrarea de CRH) prin cateterizarea sinusului pietros sau prin punctie venoasa periferica (ACTH-ul este scazut in sindrom. In mod simila r. Unii pacienti relateaza ca au a vut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe g ura. Exista specialisti care considera ca determin arile urinare sunt mai exacte in diagnosticarea hipercorticismului. In momentul introduceri i acului in vena unii pacienti nu simt nimic.Testul de supresie la dexametazona este indicat pentru diagnosticarea pacientilo r cu sindrom Cushing. dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. altii simt o piscatura sau o intep atura usoara. poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local. introducerea tamponului la nivelul ampu lei rectale. . O banda elastica este stransa in jurul bratului. Se recomanda respiratii rare si profunde. Un rezultat anormal (caracterizat prin nivel ridicat in co ntinuare a cortizolemiei) chiar si la valori mari impune realizarea unor investi gatii suplimentare pentru identificarea cauzei de sindrom Cushing. Pacien tul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. In unele situatii se poate recurge la o varianta a acestui test (administrarea a 8 mg x 2 zile) cu determinari ulte rioare ale cortizolemiei si metabolitilor urinari ai cortizolului (precum si fra ctiei urinare libere de cortizol). Testul pentru Helicobacter pylori Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei ven e periferice a bratului. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Colectarea mostrei de m aterii fecale nu produce disconfort. Un alt test util este testul la Metyrapon (medicament ce blocheaza sin teza de cortizol inhiband o enzima esentiala in geneza acestuia). In cazul in care colectarea se face de catr e personal calificat (si nu de pacient). Exista intot deauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui.

poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare. se recomanda atenti onarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe m ana. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete.apar probleme la inghitire sau de vorbire . In cazul in care disconfortul este sever. Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului. lucios. raguseala usoara sau usoara i nflamatie a faringelui. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedu rii pot cauza somnolenta.apare durere abdominala sau cardica a carei i ntensitate creste .in cazuri rare. se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei. el va putea comunica cu m edicul specialist. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare.sangerare de la nivelul punctiei. pot provoca tulburari de coagulare. Testul antigenului de la nivelul ma teriilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. caderea pleoapelor. v ena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata.ap are hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange. o serie de medicament e ca Aspirina. aceste simptome pot dura cateva zile.poate a parea o mica vanataie la locul punctiei. vedere incetosata. pot fi utile pasti lele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. sangerarea se opreste fara tratament. De asemenea poate aparea sangerare la nivelu l locului punctiei. Testul anticorpilor se rici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: . Cu toate acestea . De asemen ea mai poate aparea senzatia de gat iritat. Cu toate acestea. Warfarina si altele. Se recomanda contactarea medicului daca: . De asemenea. Testul respirator cu uree Nu exi sta riscuri in cazul practicarii acestui test. uscarea gurii. in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi . negru ca pacura) . aceasta afe ctiune se numeste flebita. acest lucru poate fi prevenit prin apli carea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute . In cazul folosirii carbonului rad iactiv. pentru evitarea raspan dirii infectiei. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul proceduri i deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului.De asemenea mai pot aparea senzatie de greata. balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. se interzice consumul d e alcool dupa efectuarea testului.apare scurtarea respirati ei sau batai cardiace accentuate . de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anti coagulante sau prezinta tulburari de coagulare. stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru re coltarea mostrei de perete gastric. simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. uscat.

Biopsia gastrica sau testul respirator cu uree .manipularea inadecvata.testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin din tre toate testele pentru H.biopsia gastrica poate sa nu detecteze pr ezenta infectiei cu H. omeprazol. numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic.testul a nticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie. Situatiile care pot interzice efectuarea testului .desi majoritatea oamenilor pr ezinta infectia cu H. atunci cand se interpreteaza rezultatele testului . pylori . pylori. famotidina. pylori. ranitidina. cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor re spirator cu uree si biopsia gastrica . se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare .apare durere de gat sau de umar .in cazul in care simptomatologia persista. prin reducerea cantitati i bacteriei de la nivel gastric si duodenal . sucralfat.un test al antigenului din scaun ne gativ nu exclude prezenta infectiei cu H.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectuea za in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat . rabeprazo l. acest risc este insa foart e scazut. nizatidina.apare febra. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie . pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) . contaminarea sau ref rigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testul ui anticorpilor serici .a stabili daca trata mentul pentru H.pr obabilitatea infectiei cu H. de aceea se recomand a efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili e ficienta tratamentului . biopsia gastrica este foarte concludenta. pylori a fost efectuat cu succes. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomato logia pacientului). dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte.prezenta infectiei cu H.testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sa rcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului . De retinut! .consumul de lansoprazol. testul a ntigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica.pylori creste cu inaintarea in varsta. Testul pentru Helicobacter pylo ri este efectuat pentru: . Testul pentru determinarea anticorpilor serici anti H. dar este c ea mai scumpa si mai riscanta dintre toate .pylor i poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric.pylori. persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor.a determina daca infectia cu H..consum ul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. pylori sau a an tigenului de la nivelul materiilor fecale: nu este necesara pregatire pentru efe ctuarea acestor teste.

introducerea mostrei de materii fecale intr-un re cipient uscat. usurand introducerea acului la nivelul venei . se va indeparta banda elastica .se introduce acul in vena. acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta.pacientul va inghi ti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva . Se recomanda consultul medicului specialis t in legatura cu necesitatea efectuarii testului. Pacientii internati in spi tal vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru cole ctarea mostrei este necesar: .pe masura scoaterii acului din vena. Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recoltea za prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei stic le cu lichid. se a plica pe locul respectiv un tampon de vata . riscurile sale. Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: . Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii a cestui test se poate recolta de catre pacient.va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului .se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului.se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 d e ore inainte de efectuarea testului.dupa ce sangele este cole ctat.se aplica presiune pe locul respect iv. pot fi necesare mai multe punctii .se va sigila recipientul si se va trimite ime diat catre laborator. acasa. Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: . modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor. De aceea se recoman da informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacien tul.dezinfectarea locului punctiei cu alcool . . cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la ace l nivel. prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului. Testul anticorpilor ser ici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: . se reco manda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta . pylori cu materialul radio activ .se va atasa o e prubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui .se vor colecta m ostre respiratorii in momente diferite.testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide. mostrele respiratorii vor fi testate dac a contin un material ce se formeaza prin contactul H. numele m edicului specialist si data recoltarii mostrei .cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice.Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testulu i.se vor spala bine mainele pentr u evitarea raspandirii bacteriei . O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului. inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut .in jurul bratului se va aplica o banda elastica. Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul sp ecialist.

biopsia gastrica . pylori nu dezvolta ulcer.testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului . pylori Testul respirator cu uree Normal Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat . cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie d e teste care identifica infectia cu H.biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentr u depistarea infectiei cu H. pylori . Testele pentru Helicobacter pylor i se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la niv elul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul). Testul pentru Helicoba cter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobac ter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire ( duodenul). Pot fi recoltate pana la cel mult z ece asemenea mostre . Rezul tatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. ia r cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile. pylori care determina aparitia unui raspuns im un (antigenul).acest test identifica prez enta infectiei la nivel gastric. pylo ri in scaun sunt gata in cateva ore. determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face p entru confirmarea infectiei cu H.acest test identifica la nivelul ma teriilor fecale portiunile din H. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tra tament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) . H.pylori . testul nu este totdeauna disponibil .testul respirator cu uree . acest lucru poarta numele de cultura H.pylori. Testul anticorpilor serici Normal Anormal Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. f ie o infectie in trecut .in cazuri foarte rare biopsia poate fi plas ata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H. Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta.c onsta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in tim pul endoscopiei gastrice. in cazul in care bacteria creste la nivelul culturi i. cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore. pylori. pylori poate cauza ulcer peptic.Biopsia gastrica . cu toate acestea.pylori.endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mos tre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. pylori. se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice. procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate.pylori Mostra de sange contine antico rpi antiH.testul anti corpilor serici .consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. majoritatea per soanelor care prezinta infectie cu H.

Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic. a fica tului. pylori. pylori Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastri ca Anormal Tomografia computerizata Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate a le structurilor din interiorul corpului.2 zi le. a ovarelor. Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla).Anormal Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. cu toate aceste a.pylori Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie co ntine H. Dupa efectuarea investigatiei. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal Mostra de materii feca le nu contine antigen de H. Chi sturile sau abcesele sunt prezente. a glandelor suprarenale sau . Nu exista corpur i straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul). Tomografia computerizata Normal Anormal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale. Sunt prezente tumori la nivelul colonului. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal Mostra de materii fecale contine antigen de H. inflamatia sau infectia. radiolog ul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. Este posibil c a rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1. au forma si localizarea corespunzatoare. acesta este un test negativ.pylori Biopsia gastrica Normal Mostra de perete gastric nu contine H. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide. Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii bili are. lezat sau infectat. Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. a plamanilor.

Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpul ui: . O parte a aparatului este mobila. apendicita . Prez enta unui anevrism. pelvisul sau membrele.tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de l a nivelul rinichilor.toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afec tiuni ale plamanilor. Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. glandele suprarena le. cateva afectiuni comune ce pot fi descop erite la scanare sunt infectiile. poate realiza imagini ale organelor. diverticulita. abdomenul. Tomografia comp uterizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pi eptul. O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta em boliei pulmonare. tumorilor. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin. ab cese. pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului . Imaginile sunt memorate in computer. de asemenea. infectii. O substanta iodata (sub stanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. pancreasul. corpu ri straine. cancerul pulmonar. ganglioni limfatici mariti de volum. De asemenea. esofagului. inimii. oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu. astfel incat poate efectua ima gini din mai multe pozitii. Prezenta unor tumori. tumori sau anevrisme. a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului. pentru a decela tumori sau alte afectiuni. embolia pulmonara sau anevr ismele. Imaginile pot fi realizate inaint e si/sau dupa administrarea substantei de contrast. boala inflamatorie intestinala. plamanii si inima. Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliar e. In timpul testului pacientul va sta int ins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner. rinichii. pentru a vizualiza mot ilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. In timpul scanarii se poate folosi si fluoro scopia. infectiilor si a altor probleme r enale. Substanta p oate fi administrata intravenos(IV). in rect). metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X. poate oferi informatii asupra vaselor sangui ne. Prezent a blocajelor la nivelul vaselor sanguine. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se dores te investigata. poate fi folosita. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. infectii sau alt e probleme la nivelul membrelor. intestinele. . a blocajelor.a bdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi. acesta are forma cilin drica. hemoragii.a pancreasului. a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei. De asemenea. precum ficatul. Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. oaselor si coloanei vertebrale.

daca are diabet zaha rat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant .daca pacie ntul este alergic la vreun medicament. soldurilor.daca femeia este sau poate fi insa rcinata .daca are mielom multiplu .splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traum atice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia .daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimel e 4 zile.daca are sau a avut vreo afectiune renala . coatelor.daca pacientul este claustrofobic (devine ne rvos in spatii inguste). acest a ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa d upa terminarea testului.vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pen tru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare.ficatul: to mografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori. a umerilor. Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigat iei sau care pot influenta rezultatele testarii: . In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral subs tanta de contrast. in acest caz. poate decela pre zenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de vol um (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste . hemoragii si alte afectiuni hepatice.daca are astm bronsic . de asemenea. CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biops iei sau in timpul drenarii unui abces. pietrele de la nivelul ve zicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomo grafie. de asemenea. precum insuficienta cardiaca .daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la ali mentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile du pa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei .daca are probleme cu glanda tiroida . pacientul va trebui sedat. In cazul in ca re se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. denumita urografie CT. mainilor. bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interp retarea tomografiei computerizate . genunchilor. articulatiei pumnului. inainte de efectuarea tomografiei. pacientul va fi sfatui t sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. tomografia computerizata poate identifica o pos ibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancr easului . Daca se investigheaza abdomenul. inclusiv la substanta de contrast . gleznelor sau picioar elor.daca are vreo afectiune cardiaca. dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor .membrele: CTul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor.o tomografie computerizata mai speciala. Inainte de efectuarea tomografiei compute rizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: . In alte cazuri. poate fi n ecesara administrarea unor laxative sau a unei clisme.

este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana. unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in a celasi timp . au nevoie de instructiuni speciale. economisesc timp . CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni."calcium scoring" cardiac .angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sangu ine.in cazul in c are copilul necesita o computer tomografie. ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu. dar accesibilitatea sa este mu lt mai mare . parintii ar trebui sa consulte pedia trul. acest tip de inv estigatie nu este insa disponibila in multe tari. pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii . copilul va trebui sa -si tina respiratia in timpul testului.uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi difer ite in functie de centrul medical unde au fost efectuate . mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic . Aceste sca nere speciale pot: . scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului.imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este re comandata o tomografie computerizata abdominala.sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza. De retinut! . precum capse le chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpret abile. precum clisma baritata .. acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi). este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare.expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer.copiii care trebuie s a efectueze acest test.daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului . aceasta nu este inca disponibila in multe tari. CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul . in timpul sarci nii .dureaza mai put in.uneori se pot folo si scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice". astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare . de obicei.sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale o rganelor. expertii se contrazic asupra importantei acestui test. hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza. majorita tea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pent ru o anumita boala. totusi.tomografia computerizata cu fascicul de electroni. daca acesta este prea mic sau daca ii es te frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea .prezenta obiectelor metalice.rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fu rniza mai multe informatii decat CTul clasic in anumite afectiuni. in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori d e risc pentru boli cardiovasculare . acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si r ealizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate. embolia pulmonara.rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori compar ate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosti cul cancerului. Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoar ele: .

daca pacientul este alergic la vreun medicament. inainte d e efectuarea tomografiei. poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau in travezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor. med icii internisti sau chirurgii. dar sunt si alt i medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie. In timp ce masa culiseaza spre interiorul ap aratului. pe parcursul testului pacientul va rama ne singur in camera unde este situat tomograful. Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog. Masa aluneca in interiorul cilindrului. in medie. dar se poate prelungi pana la 2 ore.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tr atament ce contine bismut in ultimele 4 zile. O tomografie computer izata dureaza. aceasta poate fi administrata pe mai multe cai.daca femeia alapteaza: in acest ca z trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un prepa rat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . Daca e ste necesara folosirea substantei de contrast.daca are probleme cu glanda tiroida .daca pac ientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste). Pe durata investigatiei pacientu l trebuie sa stea nemiscat.daca are mielom multiplu .substanta de c ontrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examina rea toracelui. pacientul va auzi un zumzet specific. Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide.daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicam ent hipoglicemiant . in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital. insa va fi urmarit printr-o fer eastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker. inclu siv la substanta de contrast . In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. . In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat.daca are vreo afectiune cardiaca. De asemenea. Lenjeria intim a este de obicei mentinuta.daca femeia este sau poate fi insarcinata . In cazul tomografiei computerizate abdominale pacient ului i se poate administra oral substanta de contrast.daca are astm b ronsic . acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentr u a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului. precum insufici enta cardiaca . in acest caz. bariul si bismutul sunt vizibile p e radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate . 30 pana la 60 de minute. poate fi necesara administrarea unor laxative sau a un ei clisme. de catre un tehnician radiolog. In alte cazuri. pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism. aparatul propriu-zis are forma cilin drica. Daca se investighea za abdomenul. iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile.. abdomenului sau a zonei pelvine . Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriil e pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. in functie de zona ce se doreste a fi examinata: . pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei.substanta de contrast se poate administra oral (se bea). pacie ntul va trebui sedat. de obicei.daca are sau a avut vreo afectiune renala . Computer tomografia este efectuata.

exista un mi c risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X. Unii p acienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului). Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se apl atizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie . Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant: .in cazul in care pacien tul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin. Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamog rafic. Apoi va trebui doar sa sta i in fata unui aparat radiologic. Substanta de contrast poate determina senzatia de caldu ra si aparitia unui gust metalic in gura. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei . substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme.in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metfor min. dar ajuta l a imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efec tua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul s anului. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. in aceasta situatie medicul va recomanda c and sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia . Presarea sanului pentru cateva s ecunde nu este daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara. in aceasta situ atie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si can d sa se reia . Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se v a monta o perfuzie intravenoasa.substanta de contrast poate determina reactie alergic a . riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antece dente.exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita raze lor X. In proiectia craniocaudala. Fiecare san va face o dubla scan are. particulele de raze X emise din partea superioa ra vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san. inclu siv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: substanta de contrast poate determina reactie alergica . Totul despre mamografie Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde. Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda. Pacinetul va simti o mica intepatura atunci can d perfuzia este montata. In proiectia medio-later ala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului. Medicul va trebui informat de numarul expuneri lor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei.De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa. Unii pacienti pot avea senzatie de gre ata sau dureri de cap. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple ex aminari cu raze X in antecedente. Tehnic ianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona) pen tru a avea o vedere completa a intregii glande. iar camera poate fi racoroasa.

de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit. Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: Mamoto mul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. vechi leziuni sau inflamatii). c alcificari sau microcalcificari. dar acuratetea lor es te similara daca sunt bine efectuate. dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. marimea lor si zona in care sunt localizate. Acel dispozitiv va ghida ul terior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesu tului sanatos din jur. Evident. Pneumocystografia: Aceasta m amografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine d e aspiratie si core biopsie. In general daca medicul radiolog poate vedea margi ni bine definite intr-o zona suspecta. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. si doctorul va lua in considerare numarul lor. cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Daca simti ace lasi tip de noduli in ambii sani. impreuna cu alte caracteristici. cum ar fi un nodul mamar. in serarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui. o biopsi e stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj control at prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodululu i ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator. dupa o anestezie locala. O mamografie poate arata puncte albe numite. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in conside rare toate expunerile facute. trebuie evaluata de catre medic. Oricum. scurger i de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. f emeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raz e X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. . durere mamara. acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt no rmale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imb atranirea arterelor sanului. sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului. doctorul poate cere o ductogr afie. Modificarile neo bisnuite de la nivelul sanului. o harta comuterizata arata localizarea precisa a m aselor sau a calcefierilor. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte. Ambele instrumete fo losesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. dar de obicei ele indica doar prezen ta unor mici chiste. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. Aceasta tehnica permite. in functie de marimea lor. intr-un nodul d e la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamogra fii facute din doua unghiuri. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in c ontinuare.Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce. experienta medicului radiolog care ve de mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele ma ligne. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic e ste plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administ rarea unei mici cantitati de substanta de contrast. aceasta este probabil normal.

dar ar trebui sa men tionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. aceasta este probabil normal. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. Apoi. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in conti nuare. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani. In timpul examenului fizic. Uneori calcificarile pot ind ica prezenta cancerului de san precoce. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Doctorul va examina ambii sa ni pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. axila si zona claviculara. experienta medicului radiolog care vede m amografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele malign e. doctorul poate recoma nda o sonograma. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer m amar. statusul menstrual. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. femei a poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. despre simptome si durata lor. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi mar ita si examinata. si doctorul va lua in considerare numarul lor. dar de obicei ele indica doar prezenta u nor mici chiste. despre simptome si durata lor. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normal e datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatra nirea arterelor sanului. marimea lor si zona in car e sunt localizate. In general daca medicul radiolog poate vedea margini b ine definite intr-o zona suspecta. acestea pot indica o tumora benigna sau o lez iune inofensiva. fara istoric familial de cancer. doctorul va face un istoric medic al ce va include intrebari despre starea de sanatate in general. in functie de marimea lor. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasu pra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Apoi. durere mamara.Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. sau o modificare recenta a m arimii sau a formei sanului. scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. folosindu -se de . orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sa ni. numarul de sarcini anterioare si actuale. var sta. Evident. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. medicamentele luate. folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii nodul i. Pentru a ajuta la d iagnosticarea bolii de san. Modificarile neobisn uite de la nivelul sanului. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. Ti se va cere sa-ti r idici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. impreuna cu alte caracteristici. cum ar fi un nodul mamar. In timpul exa menului fizic. varsta. doctorul va examina intregul san. calci ficari sau microcalcificari. trebuie evaluata de catre medic. vechi leziuni sau inflamatii). doctorul va face un istoric medical ce va include in trebari despre starea de sanatate in general. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o le ziune maligna sau canceroasa. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. statusul menstrual. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand s au in decubit dorsal (culcat pe spate). O mamografie poate arata puncte albe numite. orice scurgere de la niv elul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. numarul de sarcini anterioare si act uale. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). medicamentele luate.

acuratetea unei mamografii este mai m ica decat de obicei. impreuna cu alte caracteristici. durere mamara. marimea lor si zona i n care sunt localizate. Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. scurge ri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. cum ar fi un nodul mamar. Acele paciente car e nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de e fectuarea mamografiei. Intr-un numar foarte mic de cazuri. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. aceasta este probabil normal. Doctorul va examina amb ii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. O mamografie poate arata puncte albe numite. in functie de marimea lor. In timpu l examenului fizic. doctorul poate recomanda o sonograma. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Ultimele sunt foarte mic i si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt n ormale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: im batranirea arterelor sanului. varsta. doctorul va face un istoric medical ce va inclu de intrebari despre starea de sanatate in general. fara istoric familial de cancer. Daca simti ac elasi tip de noduli in ambii sani. Daca acest eveniment s e intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta impl antul. trebuie evaluata de catre medic. statusul menstrual. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare. si doctorul va lua in considerare numarul lor. O mamo grafie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe. dar de obicei ele indica doar preze nta unor mici chiste. dar ar trebui s a mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Pentru femeile cu implant de san. orice scurgere de l a nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sez and sau in decubit dorsal (culcat pe spate). axila si zona claviculara.buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. vechi leziuni sau inflamatii). Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. numarul de sarcini anterioare si actuale. doctorul va examina int regul san. folo sindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. Apoi. in functie de varsta ei. (ultrasun ete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. fara istoric familial de cancer. sau o modificare recent a a marimii sau a formei sanului. Marea lor majoritat e nu trebuie sa ne ingrijoreze. Folosirea unei doze scazute ii permite doctoru lui sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. calcificari sau microcalcificari. femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc ra ze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Uneori calcificarile po t indica prezenta cancerului de san precoce. De curand s-a estimat ca iradierea nec esara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri. Modificarile ne obisnuite de la nivelul sanului. doctorul poate recomanda o sonogram a. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. despre simptome si durata lor . axila si zona claviculara. medicame ntele luate. datorita riscului potential al expunerii. Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc r iscurile de orice fel datorate iradierii. Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. abilitatea unei . doctorul va examina intregul san.

examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii m inime sau deloc. cu o probabilitate mai mare de vindecare. Oricum. La toate varstele.femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de a ni mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani . sau ec ografia). Indicatiile screeningului Societatea Amer icana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de s imtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii: . ce au un r isc crescut de a face cancer de san. O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 d e ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de a ni) tinde sa fie mai dens. biopsie chirurgicala. can d tratamentul are cea mai mare rata de succes.prima mamografie. Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori ma mare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora.dpa 50 de ani.dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna . Procedura in sine este . deoarece continutul i mplantului (gel sau lichid) poate bloca vederea. mamografia trebu ie sa se faca anual.femeile cu va rste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic l a fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani . Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamog rafie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand. acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in va rsta. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani. se efectueaza intre 35-40 de ani . O femeie se poate simti stresata. Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala des i cancerul exista. Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilo r radiologi special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san. ceea ce face mai dificila detectarea micilor modifica ri ce pot sa apara pe mamografie. de baza . Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara. Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand m amografia arata ca exista anomalii. Oricum. Majo ritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cance r. Este o metod a ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani.mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%. Mamografia poate detecta peste 85 % din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corela t cu examinarea fizica. la femeile ma i tinere de 50 de ani. la fel si tesutul cicatricial c e se formeaza in jurul implantului. 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de te ste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling]. dar acestea se dovedesc a nu fi cancer.O mamografie este cea mai buna metoda radio logica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce.

Uneori medic ul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului. Pentru a vizualiza st ructura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru f emeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. nu au o acuratete de 100%. daca sunt detectate precoce si tratate prompt. sau in functie de cum considera medicul radiolog. exista multiple optiuni terapeutice. procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. peste 90% dintre acestea sunt curabile. Aceste expuneri arata clar structura sanului. Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata gla nda. radioterapia. Cum se efectueaza o mamografie? Mamografia se efec tueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan da r numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat. cola. si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiec are femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent. si necesita adesea mai mult de 2 expuneri. M amografia nu este dureroasa. Desi mamografiile. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca r estul afectiunilor sunt date de cancer. Daca mamografia este normala. trata mentul hormonal. dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei. si chimioterapia. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnost ica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau pr in examen clinic. care nu este un inlocuitor pentru mamografie. nesuspectat.relativ simpla. si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. incluzand chirurgia. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime. Daca se descopera cancer la nivelul sanulu i. si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai se nsibili. la fel ca majo ritatea analizelor medicale. Majoritatea modi ficarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutin a. Se folosescd 2 proiectii standard: vederea cranioc audala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor c entrale si mediale ale sanului. Din acest . nu sunt necesare alte teste. La unele femei. produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua. inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. Postul nu este necesar in ziua testarii. iar pentru a obtine o exp unere optima este necesara comprimarea sanului. controlul regulat cu aju torul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi canc erul de san precoce. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale. (excluzand tesuturile mamare ce se extind la niv elul axilei). fiind folosite ca s creening pentru a detecta cancerul incipient. Rezultate anormale Uneori o feme ie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai bu na evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. Procesarea si developarea filmul ui sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate.

Aceast a se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice ajuta l a mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei. Intai. Aceste schimbari modifica clari tatea unei mamografii. facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile i n varsta. va descoperi ca ii este mai confortabil sa fac a o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie. evitati aplicarea de cosmetice. femeia respectiva are nevoie de ajutor special izat. Nutritionistul . Pierderea ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii fizice. Daca o femeie are inca ciclu menstrual. chiar daca este vorba numai de plimbare. pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei . anumitor produse. chiar daca acestea au fost facute in alte c entre medicale. Exercitiul fizic zilnic este obligatoriu . Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mam ografia. Este de preferat sa purtati haine din 2 piese. ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului prin diete potential per iculoase sau sever restrictive. Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii. si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de a numiti nutrienti printr-o dieta radicala nu este scazut. medi cul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. Lipsa de exercitii fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit.motiv. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei.5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala. femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. Daca efortur ile de a slabi sunt fara succes. femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi excesul ponderal. dar sunt de obicei urmate de cres terea rapida a greutatii. Femeia ar t rebui sa-si aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta decat alta. Cam 0. cum ar fi p antaloni si bluza. aceasta insemnand ca timp de un an femeia a aso ciat exercitiile fizice cu dieta. Dieta individualizata reprezinta sin gurul mod de a se adapta preferintelor culinare. Consultarea unui nutritionist este cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizat a. o femeie ar trebui sa incerce sa slabea sca cu ajutorul unei diete echilibrate. si a modului dezordonat de hrana. In orele de dinaintea efectuarii testului. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor ce predispun la pr obleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere). toti nutr itionistii considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia dorest e sa-si mentina greutatea dupa ce slabeste. si tesutul mamar devine mai gras. cand sensibilitatea sanilor in cepe sa se diminueze. crème si in special talc sau deodorant. Initial. Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru f iecare femeie pentru a maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamogr afiei. In plus. ule iuri. daca alapteaza la san. Procesul de slabire este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara. Da-i medicului radiolog toate mamogr afiile anterioare pentru comparatie. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii cor porale vor produce initial scaderea greutatii. Fazele ciclului menstr ual nu afecteaza calitatea imaginii. De fapt. oricum este de preferat sa efectuati o mamo grafie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Densita tea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. pe masura ce femeia inainteaza in varsta. se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile.

Pierderea rapida a greutatii nu se va mentine. Testele ce folosesc urina pot determin a daca femeia este insarcinata la 2 saptamani de la ovulatie. In final. Toti suntem oameni. dar o pier dere rationala in greutate (0. timpul de asteptare difera. Unul masoara nivelul de hormon HCG in sange .5-1kg pe saptamina) se vor mentine. amintiti-v a ca cel mai important lucru pentru mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezi nta continuarea exercitiilor fizice. Lin ia sau simbolul de control arata daca testul este bun sau nu. Si. Daca apare o linie sau un simbol (in plus fata de linia de control). Medicii folosesc doua tipuri de teste pentru a diagnostica sarcina. ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea ponderala. Daca testul de sar cina facut acasa este pozitiv. Folosirea primei urine de dimineata poate ajuta la creste rea acuratetei testului (concentratia de hormon este mai ridicata in urina de di mineata . Pretul variaza in functie de marca si de numarul de teste dintr-o cutie. Acest lucru il face sa fi e foarte exact. trebuie sa examinez e “fereastra rezultatului”. Exista mai multe tipuri de teste de sarcina care se pot face acasa. acestea s e gasesc in farmacii. Este necesara introdu cerea testului intr-o proba de urina. Un test de sange HCG calitativ este la fel de exact ca si unul realizat din urin a. Apoi femeia trebuie sa astepte cateva minute. Astazi. majoritatea femeilor folosesc un test de sarcina ce se utilizeaza acasa pentru a afla daca sunt insarcinate. Femeile nu ar trebui sa se bazeze pe rez ultatele unui test .acumulata pe parcursul noptii. Deci ofera un raspuns afirmativ sau negativ. Daca nu apare indi catorul de control. ce o determina pe ea sa manance. cine prepara hrana. celalalt verifica daca in urina se gaseste acest hormon. decat in urina eliminata in timpul zile i). Aceste teste sunt ieftine. Dupa ce timpul a trecut. se recomanda programarea cat mai curand la un con trol medical. Majoritatea testelor se fac in acelasi fel. Deci poate gasi si cantitati infime de HCG. in timp ce femeia urmeaza indicat iile nutritionistului. In plus. cum ar fi preferintele culinare. Nu conteaza cat de stearsa este acea linie: indiferent daca este pronuntata sau stearsa inseamn a un rezultat pozitiv. Medicul poate folosi un test mai senzitiv si o examinare pelviana pentru a preciza cu exactitate prezenta sarcinii. se folose sc in intimitate si sunt usor de folosit. Acasa se poate face t estul care foloseste urina. rezultatul este pozitiv si femeia este insarcinata. asteptarile trebuie sa fie realist e. Consultul medical precoce in s arcina face ca atat mama cat si copilul sa se mentina sanatosi. Pentru testul din sange este nevoie de un consult me dical. Un test din sange cantitativ (sau test Beta HCG) determina exact cantitatea de HCG din sange. Acestea pot spune daca femeia este insarcinata la 6-8 zile de la ovulatie (eliberarea ovulului din ovar). In functie de marca testului f olosit.va analiza problemele cheie. si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o dieta indivbidualizata. Testele din sange calitative determina doar daca hormonul de sar cina este prezent in sange sau nu. sau picurarea catorva picaturi de urina in tr-o fanta a testului. Totul despre testele de sarcina Care este diferenta intre testele la care se foloseste urina si cele la care se foloseste sangele? Care dintre ele este mai bun? Exista doua tipuri de teste uti lizate pentru diagnosticul sarcinii. testul nu este bun. Testul din sange poate indic a prezenta HCG mai precoce decat testele de urina. Majoritatea testelor au si un “indicatori de control” in fereastra rezultatului.

unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a . Sau daca o detecte aza. rezultatele sunt foarte vagi. dupa prima zi de intarziere a ciclul ui. testele de sarcina vor da rezultate corecte din prima zi de intarziere a ciclului doar la unele femei. daca testul este folosit foarte devreme va fi greu de identificat hormonul in urina.Persoana care il utilizeaza. La o saptamana de in tarziere a ciclului. .care nu functioneaza corect. secundara unui aport lichidian crescut poate da un rezultat sl ab al testului. care se produce doar cand ovulul fertilizat se implanteaza in peretele uterin. astfel. Deci. Un reper mai precis ar fi momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa ce l putin 7-10 zile de la contactul sexual.Durata de la fertilizarea ovulului pana l a implantarea acestuia in uter dupa ovulatie. . . Deci .c ine le poate folosi: cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o fem eie la alta. unele teste sunt mai bune in identificarea mai precoce a HCG-ului. Majoritatea marcilor spun ca testul ar trebui repet at la cateva zile. deci. . care poate fi interpretat eronat ca si negativ . Dar studiile arata ca majoritatea acestor teste nu pot detecta sarcina ata t de precoce. Deci.can d se foloseste: cantitatea de hormoni de sarcina creste cu timpul. . este mai greu de de tectat HCG-ul. daca se asteapta o saptamana de intarziere a ciclului (sau 7-10 z ile dupa contactul sexual fecundant) inainte de test. Toate testele de sarcina comercializate au instructiuni scrise. Dar exista mai multi factori care trebuie luati in considerare: . Testele de sarcina identifica horm onul gonadotropina corionica umana. acesta va fi mai sigur. Multe teste de sarcina afirma ca sunt 99% sigure in depistarea sarcinii la o zi de intarziere a ciclului menst rual. Cantitatea de hormon de sarcina creste in timp. In plus. Astfel. Multe teste de sarcina afirma ca sun t 99% eficiente in depistarea sarcinii din prima zi de intarziere a ciclului. In majoritatea cazurilor acest lucru se intam pla la 6 zile de la fertilizare. Un rezultat negativ (mai ales daca te stul a fost facut imediat dupa intarzierea ciclului) nu inseamna intotdeauna ca femeia nu este insarcinata. indiferent de rezultat. Daca pacienta are ne voie sa stie rezultatul mai devreme. nu la toate.Momentul utilizarii.cum se foloseste un test: e bine sa fie urmate instructiunile de pe ambalaj si sa se verifice data expirarii. Dar studiile arata ca la aproximativ 10% dintre femei. eficienta testului este mult mai mare. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult.Modul de utilizare. rezultatul este atat de slab. Acuratetea rezultatului unui test de s arcina depinde de mai multi factori: . oul se implanteaza mult mai tarziu. ca e interpretat gresit. De fapt testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zi le de la contactul sexual fecundant. poate solicita medicului un test mai sensib il. Aceste teste pot fi destul de sigure. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a ciclului. . daca te stul este facut imediat dupa intarzierea ciclului menstrual. Cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o feme ie la alta. Folosirea testului la o saptamana de la intarzierea ciclului menstrual si utilizarea urinei de dimineata. E bine sa fi e utilizate conform instructiunilor de pe prospect si sa se verifice data expira rii.densitatea urinii: o urina diluata.marca testului: unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Si atunci cand o fac. Majoritatea te stelor confirma sarcina la o saptamana de intarziere a ciclului sau la cel putin 7-10 zile dupa contactul sexual fecundant. pot creste acuratetea rezultatului. Da r studiile arata ca nu pot determina sarcina atat de devreme. folosirea primei urine de dimineata poate creste acuratetea testului.

cresterea trombocitelor Trombocitoza inseamna cresterea trombocitelor peste valoarea normala a laborator ului de analize (de obicei peste 400. Despre multe teste de sarcina. poate fi numit si ho rmon de sarcina. Dar femeile care sunt i nsarcinate nu ar trebui sa foloseasca astfel de substante. In alte cazuri. producatorii afirma ca pot arata cu precizie daca este prezenta sarcina inca din prima zi a intarzierii ciclului menstrual. Unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. eliberate cu sau fara reteta. Uneori se obtine un rezultat fals negativ (testul spune ca nu exista sarcina. sau mai bine spus – un test de sarcina negativ in prima zi de intarziere a menstrei nu inseamna neaparat ca nu sunteti insarcinata. . Daca si al doilea test este negativ. Alcoolul si droguri le ilegale nu afecteaza rezultatele testului de sarcina. Trombocitoza . Da. Dar studiile arata ca sunt si embrioni care se implanteaza m ai tarziu la unele femei. Dar un studiu recent arata ca majoritatea testelor realizate acasa n u dau rezultate corecte atat de precoce in sarcina. probleme ale sarcinii pot afecta cantitatea de hormon de sarcina din uri na.Marca testului. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. Daca testul este negativ. Exista si alte lucruri care pot afecta acuratetea. Acest hormon. daca nu se utilizeaza urina de dimineat a sau daca urina e foarte diluata (dupa un consum exagerat de lichide).000 .450. Acest lucru se intampla de obicei la 6 z ile dupa conceptie. Deci.Uneori medicamentele care contin HCG sunt folosite pentru tratar ea infertilitatii (imposibilitatea de a ramane insarcinata). unele teste sunt mai bu ne in identificarea mai precoce a HCG-ului. Un alt reper pentru efectuarea tes tului este momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zile d e la contactul sexual. Cauze principale: Trombocitoza esentiala . Efectuarea testului la o saptamana de intarziere a ciclulu i menstrual poate creste acuratetea testului. Fiecare femeie ovuleaza in diferite momente ale ciclului menstrual. nu ar trebui sa afecteze rezultatele unui test de sarcina. dar exista alte semne de sarcina. desi ea este prezenta) cand ac esta este facut prea devreme in sarcina. Majoritatea medicamentelor.ciclului. se recomanda un consult medical de urgenta. Cantitatea de hormoni de sarcina creste mult cu fiecar e zi de sarcina. Un test f als pozitiv inseamna ca testul arata prezenta unei sarcini la o femeie care nu e ste insarcinata. Acest hormon de sarcina este sintetizat de organism atunci cand oul fertilizat se implanteaza in uter. incluzand pilule contraceptive si antibiotice.000/mmc).de cauza necunoscuta . Doar medicamentele care contin hor mon de sarcina HCG pot determina rezultate fals pozitive ale testului. e bine sa fie repetat peste cateva zile sau o sapt amana. Majoritatea instructiunilor care insotesc testele de sarcina sugereaza femeii sa repete testul in cateva zile sa u saptamani. Testele de sarcina de tecteaza un hormon special din urina sau sange care este prezent doar in caz de sarcina. gonadotropina corionica umana (HCG). Deci acuratetea rezultatelor testului de sarcina difera de la femeie la femeie.

Stare subfebrila 4. miconazol.Efortul fizic mare . peniciline. Prurit (mancarime de piele) 3. Sangerari in special in tubul digestiv 7. form area unui dop (tromb) din trombocite care astupa vasul si formarea unui cheag de sange prin coagularea acestuia. Cele mai frecvente simptome sunt: 1. Cefal ee (durere de cap) 2.Intoxicatia alcoolica . In cazul unei ranir i. inima.Infl amatii de orice natura .Granulomatoza Wegener .Operatii chirur gicale . manifestate prin: Tulburari de constienta: .Hemoragii . policitemia vera. vincristina .Alte vasculite . generate in sepcial de aparitia d e cheaguri de sange in diferite zone. sau pate sa dea numeroase simptome. Accident e vasculare cerebrale tranzitorii.etc) 6. amoxicilina. infectii pulmonare .Fracturi .Sarc oidoza . ficat .Infectii cronice inclusiv tuberculoza. mielofibroza Trombocitoza reactiva.Hiposplenism (functionare redusa a s plinei) .Splenectomie (scoaterea splinei) .Reumatisme inflamatorii .Inflamat ii acute Simptomele trombocitozei: Trombocitele sunt celule ale sangelui care au rol important in oprirea sangerarii si coagularea sangelui. Tromboze ale unor vene sau artere in diferite zone (plaman. cirpofloxacina.Osteomielita .Poliarterita nodoasa . secundara din: . Cresterea trombocitelor poate sa nu dea nici un simptome.Trombocitoza din boli de sange (boli mieloproliferative): leucemie mieloida cron ica.Anemii hemolitice .Reactii la medicamente: fier. Microra ni ale degetelor 5. cefa losporine. adrenalina. meningite. sangerarea se produce prin trei mecanisme: contractia vasului respectiv.Cancere . splina.Pierderi bruste s a sange .Infectii acute .Boli de colagen .Lipsa de fier T rombocitoze de scurta durata pot da si urmatoarele situatii: .Boli inflam atorii intestinale .

metildopa (Aldomet). metotrexat. vitamina A. propafenona. .Obezitatea.(Varsta+10)/2 3. . va rog sa-mi spuneti ce tr ebuie sa fac in continuare pt a depista cauza? . chinina. indometacin. metisergid. cefalotina. Gamaglobuline scazute. sulfametoxazol. intrebari. VSH-ul este la FEL LA BARBATI SI FEMEI? VSH -ul normal este usor diferit intre sexe. Macrocit oza. zolpidem. etretinat. sarurile de aur. tamoxifen.La femei VSH .Medicamente care scad VSH: cortizonul. . fluvastatin. ofloxacin.creste progresiv din luna a patra pana la o saptamana dupa nastere. Poliglobulia. VSH crescut: cauze. dexametazona. procainamida.Dezorientare Tulburari de vorbire Transpiratii Ameteli Migrena Pierderi de const ienta de scurta durata Tulburari de vedere (vede scantei) De diagnosticul si tra tamentul trombocitozei se ocupa medicii hematologi. hidralazina. raspunsuri Exista factori care pot creste VSH. fara ca acest lucru sa insemne existenta une i boli: . . alte antiinflama torii nesteroidiene.trimetoprim. Ce se intampla daca valoarea vsh e mai mica? Sunt mentionate mai sus cauzele pentru care VSH poate fi mai mica 2. hidroxiclorochina. Exista si situatii in care VSH poate sa scada anormal . procainamida.Colesterolul sanguin crescut. miofilinul. 1. corticotropina. penicilamina.Anemia. sulfasalzina.Premenstrual. Cresterea numarului de leucocite.Unele medicamente: dextran. Fibrinogenul scazut (ca in ciroza hepatic a). el se poate calcula dupa urmatoarea for mula: . . . isotretinoin.Sarcina .La barbati VSH = Varsta/2 . ciclofosfamida.Varsta inaintata. quini na. anticonceptionale. misoprostol. ciclosporina A. La analizele facute recent vsh a rezultat 28mm/h . lo mefloxacin.

Reumatisme in flamatorii (poliartrita reumatoida. pulmonare. Am vsh-ul de 72 . repeta analiza peste 14 zile. genitale. pulmona re. cu atat mai mult cu cat aparent. doar pe baza unei cifre. de obicei destul de serioase. apendicita. VSH = viteza de sedimentare a hematiilor. rec tocolita). digestive. spondilita anchilozanta. daca nu este prea mare.) . boala mixta de tesut conjunctiv. de ntare. anexista. abcese. .urinare.Ar trebui sa ai VSH 19 mm. auriculare. o cistita.Po limialgie reumatica.Boli de colagen (sclerodermie. Am VSH-ul 36. Boli de sange .Vasculite sistemice. Cancer cu orice localizare. reumatism articular acut. tuberculoza. 4.LES-. 6. . etc. ma ingrijoreaza acest lucru dar doctorii dau din umeri nu-si explica de ce e a sa mare poate ma ajutati cu un sfat o indrumare ceva? Nu cred ca “doctorii dau din umeri” din rautate. medicii nu dau mare importanta acestei modificari. fapt care ingrijoreaza bolnavii in mod deosebit.semnifica o situatie serioasa. este gasita crescuta. endocardita. peritonita. artrita juvenila. Am 34 de ani si am vsh-ul peste 100 sunt inter nat in spital si inca nu au gasit cauza. Destul de frecvent. . vedeti lista de cauze de mai sus. etc). inf ectie urinara fara simptome. probabil in acest stadiu al analizelor nu stiu inca cauza cre sterii VSH. colecistita . Daca cititi mai sus sunt multe. Desi este o analiza simpla si ieftina. . etc. sinuzitele. 5. ea poate semnifica pr ezenta a numeroase boli. etc. este o analiza curenta. Boli inflamatorii de orice fel. ce semnifica acest lucru? Sunt foarte numeroase cauzele de crester e a VSH. septicemii. nu se pot discuta teoretic.Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn. dar DOAR din faptul ca aveti VSH -ul mare nu se poate suspiciona o cauza. care poate fi? De obicei VSH-ul mare cu meste al dvs. orice mica modificare a starii de sanatate (carie infectata. lupus eritematos sis temic . Daca nu ai nici un simptome. foarte multe cazuri de crestere a VS H. infectiile urinare. faringiene. poate da usoara crestere a VSH. cele mai simple sunt anexitele. dermatomiozita. Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt: Infectii cu orice localizare .

Glomerulonefrite. leucemii. mielom multiplu. limfoame. Infarct miocardic. Salvati-o pe calculator si trimiteti-o pe m ail la toti prietenii.leucemii. Autorul cartii: bizman . tromboflebite. Aceasta carte se distribuie GRATUIT. Nu poate fi vanduta sau reprodusa in nici un fel decat cu acordul autorului.