Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale CUPRINS: 1. 2. 3. 4.

Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor me dicale Amniocenteza - Metoda invaziva de diagnostic Analiza biochimica a sangelu i Analiza hormonilor (hormonul de sarcina, hormonii glandei tiroide, hormonii gl andelor suprarenale, frotiu citohormonal) 5. Analiza mineralelor sau ionograma ( sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod) 6. Analiza san gelui din materiile fecale 7. Analiza sucului gastric si analiza bilei 8. Analiz a urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei, analiza calculilor urinari, analiza microscopica a urinei) 9. Analize biochimice - analiza bilirubi nei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoprote ine) 10. Analize biochimice - analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina, fo sfataza acida, aldolaza, transaminazele, colinesteraza, amilaza, LDH, creatin ki naza) 11. Analize biochimice - analiza proteinelor sanguine (proteine totale, pr oteinograma, probe hepatice, fibrinogen) 12. Analize biochimice (analiza zaharul ui din sange - glicemia si din urina glicozuria) 13. Analize biochimice ale sang elui - modificari ale transaminazelor hepatice 14. Analize hematologice (hematoc rit, formula leucocitara, timp de coagulare, analiza grupelor de sange, etc.) 15 . Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale ) 16. Analize medicale premergatoare sarcinii 17. Analize microbiologice (hemocu ltura, coprocultura, urocultura, bilicultura, analiza microbilor din nas, gat, u rechi, sputa, secretii ale organelor genitale, din boli ale pielii) 18. Analize parazitologice si virusologice 19. Analize recomandate in diferite afectiuni

20. Antibiograma si autovaccinul 21. Aplicatia ecografiei in obstetrica 22. Artr oscopia - investigatie invaziva 23. Artroscopia 24. Bilirubina 25. Biochimia org anismului 26. Biopsia aspirativa cu ac fin 27. Biopsia sanului 28. Bronhoscopia - explorarea vizuala a cailor respiratorii 29. Bronhoscopia 30. Cancerul de col uterin - posibilitati de diagnostic precoce 31. Care sunt analizele pentru ficat ? 32. Colonoscopia virtuala 33. Colonoscopia 34. Colposcopia si biopsia cervical a - informatii generale 35. Colposcopia si biopsia cervicala 36. Cordocenteza Metoda invaziva de diagnostic 37. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange 38. D eterminarea cariotipului 39. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea femi nina 40. Ecografia fetala 41. Electrocardiograma 42. Endoscopia digestiva superi oara 43. Examinari ale tractului digestiv superior 44. Exudatul faringian 45. Fe toscopia - Metoda invaziva de diagnostic 46. Fibroza chistica (Mucoviscidoza) Screeningul purtatorilor de anomalii genetice 47. Hepatita cronica cu virus B cum se pune diagnosticul? 48. Histerosalpingograma 49. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) 50. Indicatii pentru efectuarea cariotipului 51. Invest igatii recomandate femeilor peste 40 de ani 52. Laparoscopia in obstetrica-ginec ologie 53. Laparoscopia 54. Metode imagistice 55. Mic dictionar de analize medic ale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.) 56. Papilom a virus uman (HPV) - testare 57. Prescurtari si termeni folositi de catre labora torul de analize medicale 58. Proteina C Reactiva (PCR) 59. Punctia trofoblastic a - Metoda invaziva de diagnostic 60. Recoltarea produselor biologice pentru ana lize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) 61. Sin dromul TORCH 62. Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate

63. Testarea genetica pentru coreea Huntington 64. Teste alergologice 65. Teste auditive (audiometria) 66. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat 67. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale 68. Teste p entru probleme de erectie 69. Testele genetice intra in practica medicala 70. Te stul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate 71. Testul Babes Papanicolau patologic 72. Testul de paternitate 73. Testul de supresie la dexametazona 74. Testul pentru Helicobacter pylori 75. Tomografia computerizata 76. Totul despre mamografie 77. Totul despre testele de sarcina 78. Trombocitoza - cresterea trom bocitelor 79. VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor m edicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte d intr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata s i care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori in sange Valori normale in grame si submultiplii 0.020-0.050 g/l Acidul uric 2.0-5.0 mg/100 ml Amoniacul 0.1-0.3 mg/l Bilirubina 0.008-0.010 g/l indirecta 0.8-1 mg/100 ml 0-0.0025 g/l Bilirubina directa 0-0.2 5 mg/100 ml 0.008-0.0125g/l Bilirubina totala 0.8-1.25mg/100 ml 0.090-0.110g/l C alciul 9-11mg/100 ml 3.34-3.95g/l Clorul 334-395mg/100 ml Colesterolul 1.2-2.6g/ l Substanta analizata Factorul de multiplicare mg/1X5.95 mg/100mlX59.5 mg/1X58.5 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/1X1.71 mg/100mlX17 mg/1X0.025 g/1X28.2 mg/100mlX0.282 g/ 1X2.58 Valori normale in moli si submultiplii 119-297 ľ mol/l 5.85-17.55 ľ mol/l 13. 6-17.1 ľ mol/l 0-4.30 ľ mol/l 13.68-21.30 ľ mol/l 2.25-2.75 mmol/l 94-111 mmol/l 3.1-6 .7 mmol/l

Creatinina Fierul Fosforul Glucoza Hemoglobina Magneziul Potasiul Sodiul Triglic eridele Ureea Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mande lic Calciul Clorul Creatinina 17-cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiu l Ureea 120-260mg/100 ml 0.0005-0.012g/l 0.5-1.2mg/100 ml 0.5-1.8g/l 50-180mg/100 ml 0.0 30-0.045g/l 3.0-4.5mg/100 ml 0.65-1.10g/l 65-110mg/100 ml 12-16gg/100 ml 0.020-0 .040g/l 2-4mg/100 ml 0.160-0.200g/l 16-20mg/100 ml 3.1-3.5g/l 310-350mg/100 ml 0 .5-1.5g/l 50-150mg/100 ml 0.2-0.5g/l 20-50mg/100 ml mg/100mlX0.258 mg/1X8.85 mg/100mlX88.5 mg/1X17.9 ľg/100mlX0.179 mg/1X0.032 mg/100m lX00.32 g/1X5.56 mg/100mlX0.055 g/1X0.621 mg/1X0.041 mg/100mlX0.41 g/1X25.6 mg/1 00mlX0.256 g/1X43.5 mg/100mlX0.435 g/1X1.14 mg/100mlX0.0114 mg/1X16.6 mg/100mlX0 .116 44-106 ľ mol/l 9-32 ľ mol/l 0.96-1.44 mmol/l 3.6-6.0 mmol/l 7.45-9.93 mmol/l 0.82-1. 64mmol/l 4.5-5.1mmol/l 135-152mmol/l 0.57-1.71mmol/l 3.30-8.30mmol/l Valori normale in Factorul de grame / 24 ore multiplicare 0.30-0.80 g/24 h g/24 hX5.95 1.7-7.4 mg/24 h 0.10-0.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h 0.5-1 .5 g/24 h 0.06-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h mg/24 hX5.04 mg/24 hX0.025 g/24 hX28.2 g/24 hX8.85 mg/24 hX3.47 g/24 hX32 g/24 hX0.041 g/24 hX25.6 g/24 hX43.5 g/24 hX16.6 Valori normale in mol/24 ore 1.8-4.8 mmol/24 h 8.6-37.3 ľ mol/24 h 2.5-7.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.85-17.7 ľ mol/24 h 20-70 ľ mol/24 h 16-48 mmol/24 h 2.5-7.4 m mol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la fac torul de multiplicare. Substanta Valori normale

05-0.copii = 2-4 mg/24 h ./ml (unitati Sibley) pe ml ser Aldolaze .10-40 UK Transaminaze .120-240 U/l .8 milioane pe 1 mm cub .barbati = 10-20 mg/24 h Corticosteroizi .4 mg/24 h Hematocrit .2-16 UI .copii (1-5 ani)= 4.50-150m g/100 ml Acizi grasi .femei 6-15 mg/24 h .150-450 unitat i Wrobleski LDH .1 UB Fosfataze acide .in sange = 8-32UW/1 ml ser .2-5.in urina = 10-100 ľg/24 h Catecolamine = 0.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub Globule albe .7-7.0.55 UB Fosfataze .3-13 UK alacaline .analizata .550-750 ml/100 ml Trigliceride .in urina = 16-64 UW/m l urina .200 -400 mg la 100 ml sange Lipide totale .9 milioane pe 1 mm cub .in sange = 32 ľmol/l .8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l .la copii (1-6 an i) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite .230-2700 UI/l ser Amilaza .7-4.la copii = 9 UI/ml ser .la femei = 36-42% .150-250 mg/100 ml .la copii 2-15 ani = 36-39% .55 ľmol/24 h .la femei = 7090% sau 11-15 g la 100 ml sange .5 Mui/ML SER .5-4.200-450 mg/100 ml Lipoproteine .femei =3.6 milioane pe 1 mm cub Globule rosii .la adulti = 4-6 U.1.150 000-300 000/mm cubi Fibrinogen .414 UI .AVM – urina = 1.la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange Hemoglobina .2-10 U/ml .4 UK .la barbati = 40-48% .13-45 UI .barbati = 4.9-2.S.230-2700 UI/l ser .

20-140 UI Amniocenteza – Metoda invaziva de diagnostic Exista la ora actuala la noi in tara numeroase controverse ce privesc infectiile materne cu germeni precum citomegalovirusul.6 – 37.Titruri IgM mari cu absenta anticorpi lor clasa IgG pentru CMV. cel putin din punct de vedere teoretic. etc. HSV. permitand un diagnostic precoce al acestor afectiuni f ara a fi nevoie de utilizarea unor metode invazive asupra fatului. Problema devine si mai spinoasa daca mama dezvolta a nticorpi de tip IgM. rubeola. Si vestea cea mai buna este ca mamele aflate in aceasta grea situatie nu mai trebuie sa ca latoreasca pana la Belgrad. Dar oare asta e singura metoda? Si ce facem cu un cu plu care s-a chinuit ani de zile sa faca un copil. cu siguranta ca da. . Budapesta sau in Germania pentru a face aceste anali ze.Lipaza = 8.Rezultate echivoce la serologia pentru agentii patogen i enumerati mai sus Autor: dr. ci se pot adresa unui laborator de aici din Bucuresti.3 ľmol/24 h . Tehnica : . Nu de putine ori am vazut drame in care mamele au fost sfatuite sa avorteze pent ru ca au avut rezultatele analizelor de sange concludente pentru o infectie in t recut (IgG pozitiv).3 ľmol/24 h = 8. Trebuie precizat ca acest tip de imunoglobulina semnifica e xistenta unui contact in trecut intre mama si germenele respectiv cu dezvoltarea imunitatii.Amniocent eza se executa in aceleasi conditii ca cele descrise mai sus. toxoplasma. adica de faza acuta. listeria sau toxoplasma.Seroconversie a t itrurilor IgM catre IgG .Folosir ea PCR din lichidul amniotic a revolutionat pur si simplu metodele de diagnostic a infectiilor prenatale. Asta inseamna ca mama a contactat rece nt boala si acest lucru. eventual a cheltuit cateva mi i de euro pentru o fertilizare in vitro. Acesta situatie trebuie sa fie clarificata: fatul nu poate fi afect at daca mama are imunitate. .infertilitate.) prin folosirea unei metode denumita Polymerase Chain Reaction . Dan Tutunaru . poate conduce l a afectarea fatului datorita capacitatii acestor germeni de a traversa placenta. rubeol a.medic primar obstetrica ginecologi e www. si i se comunica la un moment dat ca ma ma a contactat o infectie cu toxoplasma sau CMV? Care este riscul acuma: sa nasc a un copil posibil afectat sau sa avorteze un copil sanatos? Grea alegere. Acum… sigur ca exista cupluri care mai bine intrerup sarcina decat sa “riste” sa dea nastere unui copil afectat. CMV.6 – 37. rubeola. Din fericire e xista si o a treia optiune: analiza lichidului amniotic prin metode genetice spe ciale care sa deceleze prezenta fragmentelor patogene in acest mediu.O alta meto da este folosirea lichidului pentru obtinerea unor culturi care sa ateste prezen ta agentilor patogeni banuiti Indicatii: . listeria .Lichidul amnioti c este folosit la detectarea ADN-ului agentului patogen (toxoplasma.ro . nu? D aca ar fi sa alegem dintre cele doua optiuni.

translocatii. Aceste limite sunt date de catre literatura din SUA (stat in care dupa 20 saptamani orice delivrenta este considerata nastere) dar l a noi in tara nastere este considerata abia dupa saptamana 28. . Lungimea acului variaza intre 18 cm si 22 cm.Lichidul extras este centrifugat (se separa celulele d e lichidul propriuzis care poate fi si el analizat din punct de vedere biochimic : AFP. n umarandu-se si studiindu-se cromozomii (cariotipare). sindromul cromozomului X fragil. . Acul are o grosime in ge neral de 0.Se face asepsia abdomenului gravidei (procedura se e xecuta transabdominal) cu betadina sau alcool iodat.Se foloseste un ac special in cazul amniocentezei genetice. insa riscul de avort este cu atat mai mare cu cat var sta sarcinii este mai mica. . si care sa fie departe de locul de insertie a pla centei.Prin aceasta procedura ( cariotipare) pot fi descoperite aneuploidii. inversiuni. vizualizand in perm anenta varful acului. Doctorul trebuie sa urmareasca strabaterea fiecarui strat abdomi nal atat tactil (simtind fiecare strat in parte strapuns: tegument. sindromul DiGeorge.Are drept principiu prelevarea de lichid amniotic in scopul cariotiparii celulel or fetale existente in acest lichid.8 mm.Pacienta este informata in amanu ntime despre procedura (in ce consta. .Se pun campuri sterile ca re sa izoleze zona unde se va executa procedura. muschi. care este prevazut cu un obturator care sa evite incorporarea de tesut matern in cursul traversarii straturilor abdomenului gravi dei (acesta ar compromite analiza genetica.Acestea din urma pot fi in parte descoperite folosindu-se PCR (Polymerase Chain Reaction) si inc lud fibroza chistica. libera de parti fetale. instrumente s terile.Man evra se executa in conditii de asepsie riguroasa (campuri sterile. trisomie 18. Do ctorul sta in stanga pacientei. deletii. cromozomi marker.Seringa se sigileaza cu propriul ac protejat de teaca de plastic si se trimite la laboratorul de genetica. etc.Se introduce acul dupa o prealabila anestezie locala cu xilina a peret elui abdominal.Se scaneaza abdomenul gravidei si se cauta o zona in care sa existe o punga amniotica destul de consis tenta. care trebuie sa analizeze numai tesu t fetal). etc.Pacienta este asezata pe un pat. .Cand echoul varfului acului a ajuns in punga amniotica s e extrage obturatorul acului si se extrage 1ml de lichid amniotic care se arunca (se evita astfel contaminarea cu tesut matern care ar putea ramane pe ac) apoi de extrage o cantitate de lichid amniotic egala cu varsta sarciii (de exemplu la 20 saptamani se extrag 20ml). aponevroza. . deci amniocenteza poate fi facuta oricand pana la aceasta varsta a sarcinii astfel daca rezultate le indica anomalii cromozomiale. Nu pot fi decelate mutatiile genetice. avand in stanga sa echograful cu ajutorul caruia se va efectua procedura. cuplul poate lua o hotarare daca sa pastreze sa u sa intrerupa sarcina. .Procedura poate fi executata optim intre 14 si 18 saptamani. . bilirubina. ca sa enumar doar cateva dintre cele mai comune. peritoneu si perete uterin) dar mai ales echografic. . Tehnica: . . etc. .Studii citogenetice in cazul cand rezultat ele la triplul test.). care sunt beneficiile si riscurile). . manusi sterile. dar pot fi folosite si ace mai groase. testul quadruplu sau la testul integrat indica un risc cres cut de trisomie 21.) Indicatii: . unde celulele contin ute in lichid vor fi cultivate si vor fi urmarite pe parcursul diviziunii lor. in decubit. . .

Izoimunizare Rh. carmin indigo in sacul punctionat pr imul apoi se punctioneaza celalalt sac. de o bicei se rezolva in 2-3 zile.Mozaicism .Avort spontan. Majoritatea pacientelor cu RPM si culturi pozit ive intra in travaliu in urmatoarele 48 de ore (deci chiar inainte ca rezultatel e sa vina de la laborator) Procedura are o valoare limitata daca decizia va fi l uata numai pe baza amniocentezei.Daca se incearca amniocenteza inain te de 14 saptamani procedura este mai dificila deoarece exista 2 cavitati. Simpl ist vorbind reprezinta introducerea unui ac subtire in cavitatea amniotica si ex tragerea de lichid amniotic. In cazul de RPM se practica amniocenteza pentru a s e verifica daca lichidul amniotic este sau nu contaminat cu germenii patogeni re zidenti in vagin.Antecedente in familie sau copii cu defecte cromozomiale. Avorturi spontane recu rente. studiul m icrobiologic al lichidului amniotic.Br adicardie fetala (tranzitorie). care trebuie aspirat ulterior. . Amniocenteza reprezinta cu siguranta cea mai cunoscuta si practicata dintre metodele invazive de diagnostic fetal. Siguranta: . c u sanse de esec mai mari in obtinerea de rezultate. dupa procedura.Scurgere de lichid amniotic 1-2%. Motivele pentru care se executa aceasta procedura s unt multiple. . .Amniotita 1% (infectie). Complicatii: .Lezarea f atului.De asemene la aceasta varsta gestationala se poate extrage foarte putin lichid deci vor fi mai putine celule necesare cultivarii. cea c orionica si cea amniotica. datele raportate variind intre 0. Varsta materna inaintata . La cerere. cele mai frecvente si cunoscute fiind studiul genetic al celulelor fetale din lichidul amniotic. etc.Sarcina gemelara bivitelina (doua cavitati amniotic e separate). . Valoarea creste daca exista dubii in privinta infectiei (semne clinice) sau a existentei rupturii de membrane (se injecteaza c olorant care va trebui sa apara pe tamponul gravidei). Dificultati in interpretarea citogenetica: .Lezarea placentei cu sangerare intraamniotica. Se fac culturi sau coloratii Gram pentru identificarea bacteri ilor. evaluarea gradului de afectare a fatului in incompatibilitatea Rh. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. Aproximativ 30% dintre acestea nu vor prezenta simptome clinice de infectie (si nici nou-nascutii) deci este posibil s a nu fie necesara o interventie.5% si 5%. Infectia manifesta clinic este mai comuna la gr avidele cu frotiuri sau culturi pozitive. . iar acest lucru este posibil doa r in aproximativ 50% din cazuri. evaluarea maturitatii pulmonare fetale. Se injecteaza. . procent care depinde foarte mult de priceperea doctorului. Foarte dificil de executat din punct de vedere tehnic deoarece exista foar te putin lichid. . .

Daca raportul est e peste 55mg/g. Din fericire Natura a rezolvat aceasta problema prin elaborarea unui amestec de uleiuri speciale care sunt secretate de alveole. momentul ales fiind ac ela in care plamanul fetal a ajuns la maturitate. Vom observa c a balonul format in capatul tevii isi va pastra forma atata timp cat capatul opu s al tevii este astupat. forta care se dezvolta la interfata dintre un mediu lichid si aer. Sa facem un experiment simplu: luam o solutie de sapu n si introducem in ea un tubulet si suflam ca sa facem un balonas. imaturitate tranzitionala sub 39mg/g. Aceste alveo le au peretii extrem de subtiri si contin in grosimea lor numeroase capilare san guine la nivelul carora se produce schimbul de gaze. Raportul L/S este diferit in functie de varsta ge stationala. Limitare: . Determinarea acestui raport poa te fi stabilita mai nou folosindu-se spectrofotometrie infrarosie si nu tehnica de depolarizare fluorescenta ca in TDxFLM. denumit TDx-FLM ( unde FLM inseamna Fetal Lung Maturity). fatul trage acest aer in plamani si astfel se schimba interfata des cisa cu una noua. vehicularea aces tui lichid inauntrul si in afara plamanului fetal furnizand un stimul important pentru dezvoltarea acestui organ. In viata intrauterina fatul poate “respira” fara nici un efort deoarece interfata alveola/lichid amniotic nu dezvolta forta descrisa mai sus. Si d e aici putem sa-l studiem noi. Exista o crestere lenta a lecitinei pana in saptamana 34-35 apoi con centratia acesteia creste brusc. plamanul este matur. alveola/aer. de invingere a rezistentei balonului colabat. Dar oare este suficient ca plamanul sa fie dezvoltat din punct de vedere an atomic? Vom vedea imediat. iar i ntre 40mg/g si 54 mg/g maturitate tranzitionala. A nalogia sper ca e clara. astfel incat alveola nu se mai colabeaza in expir. Lucrul acesta va conduce la aparitia tensiunii su perficiale. Plamanul este alcatuit dintr-o retea de “conduct e” ramificate asemanatoare trunchiului si ramurilor unui copac. O alta metoda relativ noua est e folosirea unei tehnici ce masoara miligramele de surfactant la gramele de albu mina din lichidul amniotic necentrifugat. folosind lumina fluorescenta depolariz ata. permitand ca procesul de ins pir sa se produca fara efort (deoarece alveola ramane partial umflata). Cand eliberam capatul observam ca balonasul de sapun se desumfla! Acest fenomen se datoreaza a ceea ce in fizica se numeste tensiune su perficiala. Din aceasta cauza se practica amniocenteza in cazuri de sarcini care necesita extragerea fatului cat mai devreme posibil. Mixtura uleioasa. si odata ce ati introdus aer in balon umflarea acestuia devine din ce in ce mai usoara). Copilul ar fi f ortat sa inspire de fiecare data cu aceeasi forta pentru a-si umple din nou alve olele cu aer. Ca si in cazul arb orelui. Odata cu “ie sirea la aer”. soldata cu colabarea alveolei in momentul expirului.Pe parcursul vietii intrauterine fatul respira lichid amniotic. Interpre tare: Va veti intreba probabil ce legatura are amniocenteza cu maturitatea pulmo nara? Simplu: celulele alveolare secreta aceasta mixtura uleioasa (compusa din L ecitina si Sfingomielina) si astfel substantele ajung in lichidul amniotic. Un raport L/S egal cu 2 semnifica un plam an fetal matur. In acelasi timp concentratia sfingomielinei ati nge un platou si apoi incepe sa scada. denumite alveole pulmonare. conductele devin din ce in ce mai subtiri si la un moment dat se termina cu niste dilatatii ca niste mici saci. Acest fenomen fizic se petrece si la nivelul alveolelor pulmonare. oxigen versus bioxid de car bon. denumita sur factant captuseste suprafata alveolara si restabileste interfata lichid/alveola. proces care este mare consumator de energie (cred ca ati incercat cel putin odata in viata sa umflati un balon si ati remarcat ca cea mai dificila etapa este cea initiala.

Titruri de anticorpi ma ri (peste 1/16).Diferenta dintre cele doua curbe poarta numele de ? OD 450 (delta optical density 450) sau curba Liley si reprezinta o cuantificare a gradului de distrugere (hemoliza) . cu precizarea ca aici nu mai exista grija contaminarii cu tesut matern (d eci se poate folosi un ac de punctie fara obturator). . . trebuie acordata o mare atentie momentului efectuarii amniocentezei.In diabetul zaharat aceste valori sunt alterate.Fat sever afectat in antecedente datorita aceleasi incompatib ilitati Rh.Deoarece in cursul procedurii se poate produc e hemoragie materna cu agravarea sensbilizarii anti-Rh. .Lichidul p relevat. de dopplerul ACM si de antecedente.Bilirub ina reprezinta un produs de metabolizare a hemoglobinei. . .Daca lichidul amniotic este contaminat cu bilirubina. Tehnica: .Esantionul se centrif ugheaza iar supernatatantul se examineaza in vederea stabilirii gradului de impr egnare a lichidului amniotic cu bilirubina.Rezultatele se inscriu pe o hartie sub forma unui grafic. In consecinta maturitatea pulmo nara fetala se apreciaza a fi instalata odata cu decelarea fosfatidil-glicerolul ui in lichidul amniotic. .Se tinteste o zona in ca re sa nu existe placenta care sa fie interpusa pe traiectul acului.Calea primara de excretie a bilirubinei este plamanu l fetal de unde ajunge in lichidul amniotic. .Lichidul amniotic este analizat in lumina polarizata care are o lungime de unda de 450nm.Momentul executarii procedurii de pinde de titrul anticorpilor. . ajungand in acelasi lichid amniotic prin intermediul urinei. asa ca inainte de aceasta varsta gestationala trebuie o oarecare grija in interpretarea rezultatelor. in general 10ml.Prima amnioc enteza trebuie sa se bazeze pe valorile doppler ale ACM. . proprietatile sale chimice sunt alterate in consecint a se produce o deviere de la normal a gradului de absorbtie a luminii polarizate 450nm. Indicatii: . Alegerea momentului: . . Reprezinta o metoda extrem de importanta in evaluarea s everitatii izoimunizarii Rh si a gravitatii afectarii fetale. Interpretare: . se pastreaza in recipient inchis la culoare pentru a p reveni denaturarea bilirubinei de catre lumina naturala.Iinainte de 26 de saptamani exista in mod normal o cantitate redusa de bilirubina in lich idul amniotic.Hemoglobina este elib erata in cantitati foarte mari in procesul de distrugere a hematiilor fetale de catre anticorpii materni. .Moarte fetala in antecedente datorata incomp atibilitatii Rh.In mare se respecta aceleasi principii de asepsie si manopera ca si la amniocenteza gen etica.O a doua cale e reprezentata de r inichi. Curba de absorbtie a lichidului amniotic necontaminat este folosita drept martor. . .Valori anormale doppler (se urmareste peak systolic velocity) pe artera cerebrala medie (ACM). . . .

Electrolitii mentin balanta hidrica a organismului si mentin functiile normale ale organismului. In unele cazuri este nece sar ca inainte cu 10 sau 12 ore sa se intrerupa alimentatia. hormonii glan delor suprarenale. Analiza hormonilor (hormonul de sarcina. . frotiu citohormonal) Generalitati . ca de exemplu ritmul cardiac. Analiza bichimica m asoara: Sodiu Potasiu Calciu Cloruri Dioxidul de carbon Glucoza Ureea in sange ( BUN) Creatinina. de saruri minerale si filtreaza produs ele toxice sau alte substante ce trebuiesc eliminate din organism. Analiza biochimica a sangelui Generalitati Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilo r glicemiei. Glicemia repre zinta cantitatea de glucoza din sange – glucoza este un tip de zahar ce asigura en ergia celulelor organismului. Mod de efectuare Aceasta analiza se face prin recoltarea de sange dintr-o vena a bratului. Zona II – afectare moderat a. con tractia muschilor si activitatea creierului.Curba Liley are trei zone care pot sa de a masura afectarii fetale: Zona I – lipsa afectarii sau afectare usoara (totusi ca m 10% dintre acestia vor necesita ulterior transfuzie). in urmarirea efec telor unor tratamente (de exemplu diureticele date pentru afectiunile cardiace) sau pentru a diagnostica anumite afectiuni.la care sunt supuse hematiile fetale. a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale. hormonii glandei tiroide. Zona III – afectare severa cu posibila moarte intrauterina in 8-10 zile. Rinichii regleaza balanta hidrica ( regleaza cantitatea de apa din organism). Indicatii Ana liza biochimica a sangelui este indicata in analize de rutina.

Bucuresti. Hormonul de sarcina In timpul sarcinii. stare de moleseala. cresterea batailor inimii si temperaturii (piele fierbinte). metabolism bazal crescut. Valori normale ale hormonilor glandei t iroide: 4-8 micrograme/100 ml sange. Pentru aprecierea functiei glandei t iroide se cerceteaza iodul din sange. In cazul in care glanda tiroida secreta tir oxina in exces se numeste boala Basedow (hipertiroidism) care se manifesta prin slabire. acesta este secretat in cantitate foa rte mare. perpetuarea speciei. Ace asta glanda. in special in sarcina extra uterina. Se intelege ca iodul din sange creste in h ipertiroidism si scade in hipotiroidism. aj uta sa puna diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia masuri rapide de tr atament pentru a feri femeia de o hemoragiegrava care i-ar putea pune viata in p ericol. in locul broastelor. dupa cum este nevoie. analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina. Analiz ahormonilor este foarte dificila. adaptarea la mediu etc. ale caror secretii numite hormoni se varsa in sange. are rol in reglarea metaboli smului general al organismului. De asemenea. genitale (ovarele si testiculele). salivara. glandele care secreta sucuri digestive. tiroida.In organism exista doua tipuri de glande. tiroxina. stari nerv oase. Hormonii au rolul de a regla buna functionare a tuturor organelor din corp. analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absen ta ciclului menstrual) se datoreaza unei sarcini sau unei boli endocrine. Mai no u. fie accelerand fie diminuand arderea alimentelor din organism. dar in exemplele de mai jos sunt amintite numai cele care se utilizeaza mai frecvent in practica medical a. Unel e glande endocrine sunt unice: hipofiza. mult mai precise care sunt preparate de catre Institutul I. de aceea se face numai in spitale sau in labor atoare speciale si numai la indicatia medicului specialist in boli endocrine. suprarenale. s-au introdus teste imunologice de analiza. ci numai in cazul unei sarcini anormale.) si glan de cu secretie interna sau endocrine. etc. fata umfl ata (edeme) dand aspect de falsa obezitate. organe care produc secretii: glande cu secretie externa sau glande exocrine ale caror secretii nu se varsa in sange (g landa lacrimala. Reactia este pozitiva chiar dupa 2-3 saptamani de la instalarea sarcinii. cand scade secretia glandei tiroide (hipotiroidism) atunci apare boala numita mixedem. Pe ntru fiecare glanda endocrina exista analize numeroase. Din contra. care asigura cresterea. piele umeda si rece. . care nu reactioneaza prompt la hormonul de sarcina. pancreasul iar altele sunt per eche: glande paratiroide. care se insoteste de semne op use: rarirea batailor inimii. Hormonii glandei tiroide Glanda tiro ida este situata in partea anterioara a gatului si in mod normal nu se vede. Analiza nu es te necesara in sarcina normala care se stabileste de orice medic si chiar de cat re gravida. prin principalul sau hormon. Cantitatea optima de iod din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma. Daca urina femii gravide se inject eaza la un broscoi (reactia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar niste modificari care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. Acest hormon se elimina prin urina. In acest caz. Cantacuzino.

vor intrerupe tratamenul cu iod cu cel putin 7 zile inainte de analiza. Cresterea exagerata a concentratiei catecolaminelor din sange produce hipertensiune arter iala. Acestea se gasesc at at in sange cat si in urina. Dozarea AVM urinar da indicatii utile d espre concentratia catecolaminelor sanguine.4 mg/24 h = 8.feme i 6-15 mg/24 h . Catecolaminele au un rol important in reglarea activitatii inimii (puls . In bolile care ataca glanda suprarenala (boala Addison). Concentratia d e 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari.urina = 1. m ineralelor si a glucozei in organism regland deficitul sau excesul acestora. Bolnavii carora li se analizeaza ca tecolaminele si AVM din urina.3 umol/24 h Frotiul citohormonal (citovaginal) Este o analiza care arata indirect functionarea glandelor sexuale . In organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil ma ndelic (AVM) care se elimina prin urina.barbati = 10-20 mg/24 h . Alta metoda de aprecierea a func tiei tiroide este masurarea metabolismului bazal.7-7. tensiune arteriala) si rinichilor. a glandelor suprarenale si sexuale. trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-un vas special primit de la laborator. efortul fizic. Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul. iar in hipotiroidism acumularea de iod este diminuata. Corticosteroizii iau parte la distributia apei. respectiv hipotiroidism. De obicei se analizeaza cort icosteroizii din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). care are valori normale de -10 pana la +10%.6 – 37 . secretia 17-CS este scazuta. Valori normale ale corticosteroizilor: .in urina = 10-100 ug/24 h = 0.copii = 2-4 mg/24 h Catecolaminele sunt hormoni secretati tot d e glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la diferite situatii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte. in insuficenta glandelor sexuale. tiroida acumuleaza mai mult iod.Cercetarea functiei glandei tiroide se face si prin injectarea de iod radioactiv . variatiile term ice etc. In hipertiroidism.in sange = 32 umol/l . Cresterile sau scaderile fata de procentele normale indica hipert iroidism. sa nu foloseasca nici un medicament. Cele mai importante substante care fac part e din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. dar de obicei ele se analizeaza in urina. Valori normale ale catecolaminelor: Catecolamine: . sa nu mana nce fructe si prajituri cu vanilie care ar putea falsifica rezultatele analizelo r. in stresul psihic precum si in bolile care produc hiperfunctia glandei hipofize. In mod normal iodul este acaparat de glanda tiroida unde este masurat cu un in registrator special.55 umol/24 h AVM: . in bolile glandei hipofize i. Persoanele care trebuie sa-si analizeze funct ia glandei tiroide. Hormonii glandelor suprarenale Aceste glande dupa cum arata si denum irea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de hormoni: cort icosteroizii sicatecolaminele.

deoarece are capacitatea de a retine apa in organism. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. fosfor. in grame la litru sange sau urina. insterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormo ni feminini (foliculina. In mod normal exista un echilibru intre c antitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. sudoare.potas iu. respec tiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina . precum si dupa operatii. se acum uleaza excesiv in organism. Recoltarea secretiei vaginale se face la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala. plumb. excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui. progesteron). insuficienta renala. de obicei in spitale. In unele boli (n efrita. Analiza mineralelor (ionograma) se face di n sange. in unele boli ale glandelo r endocrine. clor.feminine. pe lame speciale de sticla. cu varsta. calciu. lacrimi. iod) Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materi e neorganica. materii fecale. m agneziu. dar si in unele policli nici. magneziu. Aceste minerale sunt introduse i n organism odata cu apa si alimentele. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. Analiza mineralelor sau ionograma (sodiu. fie eliminarii lor accentuate din o rganism. Abuzul de diuretice saraceste. De obicei. Dupa o colo rare speciala a celulelor din secretia vaginala. in grame la urina din 24 sau i n miliechivalenti la litru (mEq/l). saliva. Cantitate a de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de r inichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. Se va r ecolta secretia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului. Numai in cazul in care functia rin ichiului este tulburata de anumite boli. dupa care. adica pe toata perioada ciclului menstrual. elimina nd surplusul de fecale sau urina pe alte cai. timp de o lun a. se observa la microscop daca ca racterele acestor celule indica o functie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare). mineralele neputanduse elimina. fosfor. Analiza se face in cazuri de tulburari a le ciclului menstrual. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. Perturbarea acestui echil ibru. Cand scade sodiul din sange. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a so diului din organism. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism.) este n ecesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. din urina sau din ambele. Sodiul (Natriul. potasiu. iod. clor.). dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. de catre cabinetul de ginecologie. scade de obicei si din urina. produce tulburari in functia no rmala a organismului. lamele. etichetate cu data recoltarii. de asemenea organismul in sodiu. fier. hipertensiune arteriala etc. cu sezonul si cu felul bolii. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange. calciu. se vor duce toate o data la laboratorul de analize. boala Addison. a glandei hipofizare. fie printr-un exces fie printr-un deficit. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sa u datorita transpiratiei intense mai ales vara. Na) Este un mineral absolut necesar omului. etc.

Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. carne. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este l egat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). Excesul de fosfor i n sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. paine). cl orul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. creier. etc. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. precum si mentinerii integritatii o aselor si dintilor. rahitism la cop ii. Consumul de prea multe a limente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favori zand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. care se afla situa ta la gat si care secreta un hormon numit parathormon. Calciul (Ca) Este mine ralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el fo rmeaza oasele si dintii. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitat i foarte mari de calciu (lapte. creste calciul din sange. acesta este legat de calciu formand f osfatul de calciu necesar cresterii oaselor. in insuficenta ren ala. care perturba absorbtia de fosfor din intestin. icre. De regula. in vindecarea fracturilor osoase. in lipsa vitaminei D. Calciul san guin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. precum si i n rahitism. Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din a limentatie. Vara sub influenta razelor ultra violete. restul il elimina prin fecale si urina. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulel e corpului avand un rol important in coagularea sangelui. crescand concentratia sa in sange. osteomalacie(inmuierea oaselor) etc. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. calciul se elibereaza in cant itati mari din oase. branza. Cand aceasta glanda secre ta prea mult hormon. in bolile de rinichi car e nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. Fosforul (P) In general. in unele boli care a taca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. in rahitism si in boli ale intestinului cu dia ree cronica. Ace asta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. branza. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inain tarii in varsta.din organism. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. concentratia calciulu i sanguin creste. Copiii. a inimii si a enzimelor (fermentilor). De asemenea. O urina care contine o cantitate prea mare de fo sfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. in bolile glandelor paratiroide. in tumori ale oaselor. osteoporoza (demineralizarea oaselor). fapt care favorizea za formarea de calculi urinari. Potasiul sau Kaliul (K) . Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva d e alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. oua . gravidele. carcei). in buna functionare (c ontractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. in cresterea si calci fierea oaselor copiilor. solare. De asemenea. fosforul are rol in buna functionare a sistemul ui nervos.

postul prelungit sunt cauze frecvente de p ierderi ale potasiului din organism.9-5.8-1. asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt su ficiente pentru organism. Valori .5 g/24 ore 4-6 6-8 0. mai ales la copii mici. morcovi. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa. etc. de 2 mg/zi. cioco lata si altele). In mod normal. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o sl abire in activitatea lor. cirese. aceasta se aculumeaza in orga nism provocand tulburari ale inimii. din caile urinare si genitale. din tu bul digestiv (hemoroizi).Barbati = 0.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. ficat.10-0. .8-3. coma diabetica. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3.3-3. Bolile digestive. fierul ia parte la formar ea unor enzime vitale pentru organism. De asemenea.90-1. De ace ea. dulciuri rafinate ori dupa medica mente diuretice sau pe baza de cortizon. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii s ubnutriti.6 1.8 – 1.30 0. oua.0 4. spanac. soia. operatiile pe stomac si intesti n produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism. Potasiul scade din sange cand se consuma al imente sarace in acest mineral ca: paine alba. cand se analizeaza potasiul.Femei = 0.40 normale ale mg/l (90-150 ug sau mg/l (8 0 – 140 ug sau fierului: gamma/100 ml) gamma/100 ml).4-4. De asemenea. Transpiratia abundenta. varsaturile si diare ea. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (in suficienta renala. boala Addison). Fierul din organism provine din apa si mai ales din al imentele bogate in fier (carne. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu.5 2-3 0. ori chiar dupa hemora gii mici si repetate ca sangerari din nas. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar ma i ales in fructe (mere. De aceea. Nevoile organismului de fier sunt mici. Scadere a fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamen te cu 48 de ore inainte de analiza. splina.Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici ca t si ai inimii. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. cum sunt enzimele care contribuie la fixa rea oxigenului pe celule. diabetul. pere) si in zarzavaturi.06-0.50 .

Valorile magn eziului sanguin scad in insuficienta tiroidei. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide).Sange . Se vor scoate din alimentatie carnea de orice . fainoase si cartofi.82-1.Urina Iodul Are valori normale cuprinse intre 4-8 ug (gamma) la 100 ml plasma.Urina Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. In cazurile in ca re hemoragia este mica (hemoragie oculta). Daca hemoragia provine din partea inferioara a intestinului (hemoroizi) at unci sangele nu este digerat si scaunul apare colorat in rosu. aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina. timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic.64mmol/l mmol/2 4 h. Va lori . sangele apare in materiile fecale. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. = = pana pana normale ale la la 40 125 ug/100 ug/24 plumbului ml ore. De aceea. sistem nervos. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi.5-7. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalne ste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). dupa medicamente diuretice precum si in alcool ismul cronic. vopsitori. In vederea acestei analize persoana suspecta de hemoragie trebui e sa urmeze intocmai. = Analiza sangelui din materiile fecale In mod normal in materiile fecale ale omului nu se gaseste sange. dupa pierderile exagerate prin va rsaturi si diaree sau prin urina. muschi. Numai in unele boli ale tubului digestiv care produc sangerari (hemoragii) cum sunt ulcerul ga stric. Ca nd hemoragia este mare si provine din partea superioara a tubului digestiv (stom ac. ulcerul duodenal. scaunul n u pare colorat si in aceasta situatie numai laboratorul poate preciza daca este sange in scaun. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din or ganism poate creste pana la doze toxice. compus din lapte. chiar daca este permanenta. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine i n activitatile musculare. in diabetul grav. enterita.Magneziul (Mg) Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din cor pul omenesc: ficat.Sange . pict ori. colita. etc. intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza digerarii sangelui respe ctiv. branza.4 magneziului: 0. Valori . (I) normale ale = 2. pentru a putea preveni intoxicatia cu aceas ta substanta.

Acidul din stomac poate fi in s tare libera sau legat de alte substante. Dupa acest timp s e va recolta o cantitate de materii fecale cat o nuca. fiind compus din apa. Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute.0 46-55 Ml Na O H N: 10 20-40 Aciditate libera totala Aciditate 2. dupa un stres care poate opri secretia gastrica.0-3. in tumorile stomaculu aciditatea gastrica este scazu ta sau chiar lipseste. In mod normal sucul gastric este acid. Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da per soanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola d e histamina. pentru ca in aces t caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. Bolnavu l nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare). care are rolul de a favoriza digestia grasimil or alimentare. cafea) sau dupa tutun. caci s angele inghitit poate modifica rezultatul analizei. Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitat ea de a digera suficient alimentele care contin proteine. El contrib uie la digestia alimentelor din stomac. ouale. pelagra. lapte. mai ales dupa varsta de 60 ani. Analiza sucului gastric si analiza bilei Analiza sucului gastric (stomacal) Sucul gastric este secretat de stomac. nu se vor lua medicament e si nu se va fuma. oua. Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sangereaza. Materiile fecale nu trebuie sa fie in contact cu vase sau recipiente din fier.5 55-100 40-60 Analiza bilei Bila este o secretie a ficatului. mucus si minerale. Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in m l hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). in unele anemii. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor. In gastrita cronica .fel. acid clorhidric. dupa o alimentat ie care excita secretia acida a stomacului (condimente. alcool. Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza. in vez ica biliara . pepsina (enzima).7-2. in ulcerul gastric si duodenal precum si la persoanele sanatoase. etc. De asemenea. Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele pe rsoane sanatoase. Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. persoanele carora le sangereaza gingiile vor evita sa se spele pe dinti inainte de analiza. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciu c care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric). legumele verzi si nu se va lua nici un medicament. in ainte de recoltare nu se vor consuma alimente. bauturi. Acestea trecand nedige rate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita). De asemenea. care se va transporta la laborator intr-un recipient de material plastic. Valori normale: Aciditatea gastrica normala g HCl ‰ m Eq ‰ 1. in special a acelora care contin protein e: carne. sa informeze de acest lucru pe medic.

Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia . ). bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-negricioasa (ca berea neagra). culoare. paraziti (giardia sau lamblia).si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului. Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice. dar in mod curent pentru dia gnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale. Analizele microscopice urmaresc sa descopere le ucocite. bomboanele colorate. Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice ale urinei. In urina se elimina astfel pe ste 150 de substante chimice. medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate. tetraciclina. Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii c alculilor biliari. Sunt valabile acel easi recomandari mentionate la analiza sucului gastric. eritocite. minerale si organice. spuma. reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constitui e urina finala care se elimina prin caile urinare. Mirosul urinei este specific. care provine direct din ficat. cheaguri. sange. antinevralgice. Ea este mai inchisa la culoare cand este foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon. Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duo den (tubaj duodenal). analiza microscopica a urinei) Analiza urinei Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. proba B care provine din vezica bilia ra si proba C. Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A. etc. albastru de metilen. care in mod normal n u se gasesc in bila. “curieri de urina” care transportau urina de la bo lnavi in “laboratorul” uroscopistilor. Inca de acum 3000 de ani. In vederea anal izelor. pot sa modifice culoar ea normala a urinei. zahar. mine rale.). Analiza carac terelor fizice ale urinei Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognos ticul bolilor. urina are o culoare rosie murdara. Uroscopistii aveau si ajutoare. etc. varza rosie. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina ca re puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii . care provine din canalul biliar. Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai inf ectiilor biliare (vezi bilicultura). etc. bila se recolteaza fie in spital. levuri. In infectiile urinare care duc la fermentarea urin ei. Si o serie de al imente ca: sfecla. limp ezime. Iar in bolile de ficat cu icter. mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa min erala. In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina. Urina este produsa de rinichi atat prin filtr area sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina prim ara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa. fie in policlinica. analiza calcu lilor urinari.

Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala. De asemenea.mirosuri aromate. In socul produs de hemoragii mari. se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers. in diabetul zaharat netratat. de alimente sarate. produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. Dar daca urina proaspata. iar peste pH-ul 7.0 urina este considerata alcalina si hartia se . PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. Numai in diabetul zaharat. pana la cativa litri pe zi. Acest lu cru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane. Transparenta este caracteristica urinei proaspete. etc. dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura. In cazul unei urin e cu sange. deci in cazurile in care creste cantitatea de urina. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitat ea de a produce o urina mai concentrata. Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1. se pot vedea plutind cheaguri cu sange. iar a alcoo licilor a alcool. Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona. de alcool. cantitatea de urina este mai mica. ci creste datorita zaharului dizolvat in urin a. scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtra te prin rinichi. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei. Determ inarea pH-ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu al ta substanta indicatoare). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. cantitatea de urina este mai mica. In sezonul cald. Dupa frig. creste si cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). emotii. Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030.0 urina este considerata acida si hartia se inroseste. dupa fumat sau consum redus de lichide. Densitatea (greut atea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se dete rmina cu urodensimetrul. Se introduce hartia in urina si se observa modificare a culorii benzii de hartie. cand urina din 2 4 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata. Cand se consuma mai multe lichide. Sub pH-ul 7. Datorita consumului exagerat de lichide. ciroza hepatica) cantitat ea de urina scade foarte mult. mai ales daca este tinuta la rece. atunci densitatea urinar a este mai crescuta. eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii.) din cauza dificultatii de a urina. calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte m are de produse bogate in calciu (lapte. infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urin a scade sub 500 ml (oligurie). Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului . densitatea urinei nu scade. arsuri sau traumatisme. branza) ori de carne.5 li tri. hipertrofie de prostata. dupa febra. consum mare de lichide. Bolile cronice de rinich i (glomerulonefrita. diaree. dupa transpiratii inte nse (deshidratare). In bolile care bl ocheaza caile urinare (calculi urinari. in bol ile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca. in ciuda unei cantitati mari de urina. tratamente cu diuretice. dupa varsaturi. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arat a cifra sub 1012. fie un diabet zaharat. bolnavii elimina cantitati mari de urina. barbatii elimina mai multa urina decat femeile. Cresterea densitatii urinare peste cifr a 1030 indica fie o deshidratare a organismului.

Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange. Acest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina. f ara sa aibe diabet zaharat. du pa medicamente alcaline (bicarbonat. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminur ie cum sunt: hipertensiunea arteriala. Analiza chimica a urinei Albumina sau proteinele urinar e provine din albumina sanguina. Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce. Dar dupa cum s-a aratat la diagno sticul de laborator al diabetului. Corpii cetonici nu se gasesc in urina normala. vitam ina C). in fectii cu microbi sau virusuri. dupa mers. astfel: albumina=absenta. pr oteinurie). cand glicemia din diabet depa seste 150-200 mg/100 ml sange. in raport cu cantitatea de albumina. albumina trece in urina (albuminurie. Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. dupa un consum e xagerat de glucoza sau alte zaharuri. care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. vaccinari si stari alergice. Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului. nefroza. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau glicozuria). dupa un post prelung it sau dupa un . Mai tarziu. tuberculoza renala. la femeile grav ide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. bolile de sange si de inima. iar dupa un regim alimentar vegetarian. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc sangerari pe traiectul cailor urinare. care dupa eforturi fizice. ape minerale) sau dupa infectii ale aparatu lui urinar. diabetul. In acest caz se face si d ozarea albuminei din urina care se exprima in g/l. La unele persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica. predispune la formarea de calcului urinari de acid uric. de unde poate fi analizata. se elimina o urina mai acida. si in mod normal ea nu se gaseste in urina.albastreste. metoda aceasta fiind cea mai veche “analiza medic ala” care se cunoaste. dupa diferite medicamente. stari emotionale. dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc d upa frig. uretere. glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina prin urina. Este vorba mai ales de tineri de 15-25 a ni. de exemplu. nor fin si dozabila. Exista persoane care. calc uli urinari etc.5 . devine alcalina. Dupa pierderea cronica de albumin a prin urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului organism. Urina care este permanent prea acida sau prea alcal ina. elimina permanent sau periodic zahar prin urina (dia bet renal). respectiv de fosfa t si carbonat de calciu.5 si 6. atrag ea furnicile si albinele si au numit-o “urina de albine”. Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri. care d ispare noaptea si dupa repaus la pat. vez ica): glomerulonefrita. Si alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina: infectii microbiene. de obicei slabi si inalti. Dupa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este mod erata si se apreciaza calitativ. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5. intoxicatii cu substante minerale sau organice. concentratia lor urinara creste foarte mult i n diabetul zaharat netratat. Albuminurii permanente si masive se intalnesc f recvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare (bazinet. cistita. nor foarte fin. dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei. medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnos ticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului prin simpla gustare a urinei. intoxicatii grave. pielocistita. De mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii.

cafea. in cursul sarcinii. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar. in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita. bolnavii vor trebui sa ia si alte mas uri de prevenire a calculozei urinare. s e pot observa numai la microscop. Deseurile toxice rezultate din arderea proteine lor ca acidul uric. Apoi uri na se filtreaza printr-o bucata de tifon. An aliza calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice. La femei unele din aceste elemente pot proveni nu numai din ur ina ci si din sfera genitala. hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. in boli ale vezicii biliare (colecistita). care se elimina in exces prin urina. De aceea pentru a evita unele confuzii. colica. In bolile de ficat insotite de icter. creatinina. datorita solidificarii s ubstantelor minerale sau organice. ureea sunt. deoarece analiza sange lui ofera date mai precise. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita. acesti pigmenti trec in sang e dand culoare galbena pielii. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu 1-3 plusuri. ciocolat a. care retine calculul. bolnavul care are o “criza de rinichi” (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborato r ca sa fie analizat. pe langa a ceste recomandari. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin 1-3 plusuri ori prin expresia “normal” sau “crescut”. constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. Prevenirea forma rii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. Prezenta lor se notifica prin expresia “prezenti”. persoanele c are au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu s i fosfor (lapte. persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. Analiza calculilor urinari Calculii sunt niste concr etiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara. cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calcu li. Mineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange. dar cand depasesc o anumita cantitate pot ajuta la punerea unui diagnostic. iar din sange trec in urina. pigmentii biliari sunt absenti in urina. la indicatia medicului. cristalele etc. In mod normal. Urobilinogenul este o substanta care se gaseste in cantit ate mica in urina normala.regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi. De aceea. Calculii urinari produc dureri. Pi gmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brun-verzuie. Analiza microscopica a urinei Elementele si formatiunile solide din urina cum sunt celulele. de asemenea. eliminate in cantitati mari prin urina. Astfel. branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor c onsuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac. dupa varsaturi prelungite. nu au import anta pentru sanatate. colorand-o in brun. la femei s e recomanda repetarea examenului microscopic din urina recoltata dupa toaleta . ceai etc.). dar in urina concentra tia lor e mult mai mare. deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de min erale din sange si din organism. Cand aceste elemente sunt putine. Unele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de 4-5 zile intr-un borcan de sticla. Cercetarea lor in urina se face mai rar.

l ipide totale. trigliceride. Hematiile (globulele rosii) pro vin din sange si indica o sangerare (hemoragie) la nivelul cailor urinare sau al e rinichilor. lipoproteine) Analiza grasimilor sanguine Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase.Eritrocite = 3000 pe ml/minut. care constituie cea mai ma re sursa de energie pentru organism. infectiile urinare cronice (pielonefrita.analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol. Valori normale: . Uneori hematuria este asa de mare incat sangele care coloreaza urina. Urina se examineaza la m icroscop numarandu-se elementele celulare. perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. producand cheaguri.Leucocite = 2500 pe ml/minut . Un consum mai cresc ut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina. mai ales cand urina este prea concentrata. hipertensiunea arteriala. Celulele epiteliale sunt rare in mod normal. Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numa ratoarea la microscop (proba Addis) in felul urmator: dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. deoarece prin “arderea” unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. glomerulonefrita. pielocistita) . se vede si cu ochiul liber. tumo rile. Dar sunt persoane care prezinta hematurie fara a avea vreo boala oarecare ci datorita une i debilitati ereditare a rinichilor (hematurie congenitala). Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate s ub forma . Leucocitele sunt celule sang uine albe. Cilindrii urinari s unt niste formatiuni cilindrice care apar numai in cazurile de boli are rinichil or (glomerulonefrita.. Cristalele urinare de natura minerala sau organi ca se gasesc la toate persoanele. etc. in mod normal.prealabila. Se observa la micros cop. nefroza). bolile de sange. In astfel de situatii exista riscul de a se forma piatra la rinichi. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constitu ita. Microbii care se p ot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare. Apoi se recolteaza toat a urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. Insa sunt persoane care elimina aproape perman ent cristale numeroase de acid uric si de oxalat de calciu. calculii urinari. Analize biochimice . din grasimi. tuberculoza). dar in infectiile vezic ii urinare si ale rinichiului pot deveni numeroase. care au trecut in urina din sange (leucociturie) de obicei cu ocazia unei infectii urinare acute sau cronice (puroi). Infectiile urinare acute (cistita. Si unele medicamente (sulfamildele) pot sa se elimine sub forma de c ristale. Numarul de elemente celulare gasite s e exprima pe mililitru de urina si pe minut. sunt insotite de eliminar i de sange in urina (hematurie).

carnii. Cresterea lipidelor totale se intalneste in: . dupa efor turi fizice. Mai daunatoare pentru sana tate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hip erlipidemie). Lipidele totale Reprezi nta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mu lt mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). trigli ceride. Scade rea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie. lipoproteine si altele. netrat at in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange . constitutionale.in unele bo li ereditare.in diabetul zaharat. ulei sau a dulciurilor. Cu timpul arterele se ingroasa. iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. acizi grasi. in bolile ficatului. colesterol. Prin actiunea cronica. indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei. circula mai greu. pe ca nd cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. . Atunci sangele devine albicios. necesara pentru activi tatea vitala a organismului. iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. suparari). dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare p entru screlozarea arterelor. Astfel.in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice . lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este nece sar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza. La 4-8 ore dupa masa. care irig a inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. fainoaselor. slanina.supraalimentatie in special cu grasimi . se analizeaza numai grasimile din sange. Cand lipidele depasesc concentratiile nor male din sange ele se pot depune in peretii arterelor (ateroscleroza). in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. Pentru scopuri medicale. Tri gliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. care se pot transforma in grasimi. intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie.solida in diferite organe sau piele. creierul etc. care sunt de mai multe tipuri: lipide totale. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru efortu rile fizice. Hiperlipide mia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi. Grasimile corpului provin din consumul alimentelo r grase ca: unt. Datorita cresterii r igiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscreloza).in unele boli de fic at si de rinichi .in stresul psihic puternic (teama emotii. e tc. untura. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si crestere a lipidelor totale.in insuficienta glandei tiroide . Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele impor tante ca inima. prin astuparea arterei coronare. ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat . in afectiunile acute. acestea se pot rupe producan d hemoragii in creier sau in alte organe. situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange . mai ales la inim a si creier.

icre. et c. Cea mai fr ecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism.50-3. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile. ramanand sta tionar. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care: alimentatia nerationala.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani . Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la bo li cardiovasculare. lapte. Un colesterol de 2. De ace ea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere. organ care sitetizeaza colesterolul. el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie. Multe persoane confunda stare a de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasime a corpului.00g/l este un semnal de alarma. dupa cum exista persoane cu valori n ormale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor orga nismului. scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. care nu fac ateroscleroza si nici ac cidente vasculare (cardiace sau cerebrale).) care se ga sesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi gra si nesaturati fac rara ateroscleroza. vietii sedentare. ci in sange si in unele organe. Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml. ciroza hepatica ). proteinele si glucidele. valorile colesterolului nu mai cresc mult. etc. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la f ormarea aterosclerozei. De obicei. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele. Concentratia acizilor grasi din sange vari aza mult in raport cu alimentatia. etc. unt. In b olile ficatului. unei supraalimentatii. In general. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului. m ai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom). linoleic. Acizii grasi Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele . riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. in timp ce un co lesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. Dupa varsta de 60 ani. scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica. etc. Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol. Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide. stearic. astfel. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane per manent crescut. creier. care depasesc 30% din totalul calori ilor . bogata in grasimi. Acest lucru se intampla in cazul subnut ritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol.Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml. glanda a carei hormon are rolul de a “arde” substan tele grase.

Ultimel e trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea p redispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare. Lipoproteinele Sunt lipide lega te de proteine. Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ .301. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse.60 Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regi mul alimentar recomandat de medic. scaderea in greutat e poate duce si la scaderea colesterolului sanguin. care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau.20 51-60 2.60 1. care contribuie la sinteza crescut a de colesterol din orice aliment.70 1. La persoanele obeze.50-2.20-1.6g/l. probabil ca este vorba de o siteza crescuta in organism si in acest caz medicu l curant va indica si un tratament medicamentos.50 1.factorul genetic.suprasolicitarea psihica.00-2. care duce la sur menaj.80 2.20-1.00 1. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori.30-1. Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml Lipidograma . renuntarea la fumat pot contribui la scaderea c olesterolului.60-2. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg l a 100 ml/sange. daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un c urent continuu. lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. asa cu m rezulta urmatoarea statistica: Valori normale ale colesterolului: Varsta (in ani) Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati 1. Fractiunile lipidogram ei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine 8-13% Alfa-lipoproteine 10 -22% Pre beta-lipoproteine 1-16% . Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol“bun” prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol“rau”. Se admite ca va lorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1. la care se vor asocia exercitii fizice in ved erea consumari excesului de colesterol.sexul.sau cu un aport excesiv de dulciuri . in raport de varsta si sex.20-2. legat de factorul hormonal. sunt pareri care arata ca nu atat colesterolu l alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism.80-2. la oboseala nervoasa . femeile desi co nsuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare . Evitarea stresului psihic.00-2.90-2. a oboselii deconectarea nervoasa.90 femei Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 1.20 1.50 1.

De obicei p ersoanele care au un colesterol crescut. Valori normale ale bilirubinei sanguine: Bilirubina directa = 0-0. scaunul acestor bolnavi este mai decolorat. Punerea in ev identa cu ajutorul microscopului.Beta-lipoproteine 55-65% Chilomicroni Lipsesc in mod normal Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbarea a repartitiei grasimilor in corp. minus 100. fosfataza a cida. Pri n cresterea procentului de beta-lipoproteine. colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. Cand depasi rea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijl ocie sau de gradul doi. albicios. amilaza. Dupa acest indice greutatea ideala in kg trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm. In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fe cale sau trec in cantitati foarte mici. bilirubina nu se g aseste in sange decat in cantitati foarte mici. LDH. U n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca .2 mg%. O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica o obezitata de gradul intai sau usoara. scade procentul de alfalipoprotein e care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2. creatin . In mod normal.3-3. acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale. de gradul trei. asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia gra similor).2 mg% Bilirubina indirecta=0. Analiza bilirubin ei sanguine Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui. transaminazele. De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm. Analize biochimice . Dar in tulburarile de digestie ale grasi milor.8-1 mg% Bilirubina totala=1-1. au si beta-lipoproteinele crescute.Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane. unsuros si diareic. Mai tr ebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o p oate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica.analiza enzimelor sanguine (fosfataza alcalina.0. pe care o fabr ica ficatul si care intra in compozitia bilei. Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin. a grasimilor din fecale poate aduce date indir ecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. Creste rea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si c resterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina. aldolaza. De altfel. colinesteraza. trebuie sa ai ba greutatea ideala de 170-100=70 kg. care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica). cand se astupa canalul biliar (calculi ai vez icii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin si intra in circulatia sanguina.

proteine. Fosfataza alcalina este o enzima care se gaseste in ficat si oase si care se elimina prin bila. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra c aruia actioneaza. Valorile enzimei din sange se exprima in unitati Bodanski (UB). de inima. De asemenea. zaharuri) in subs tante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentr u producerea de energie.kinaza) Analiza enzimelor sanguine Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala avand un rol important i n desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi. fosfataza alcalina creste in u nele boli ale oaselor. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. cu sau fara icter. du cand la cresterea valorilor enzimei. etc. Exista boli care p un in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime. urmat de sufixul ”aza”. depasind valorile norm ale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv. de pancreas. Enzimele descompun aceste dese uri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa. amilaza. bi oxid de carbon. sulf etc. Valori normale ale transaminazelor: .9-2. Din arderea combustibilului alimentar in organism. hepatita cu icter. Fosfataza acida. urina etc. Bolile care produc mai des modificari ale enzi melor sunt: bolile de ficat. de oase. totala prezinta valori crescute in bolile oaselor si ale pro statei. de exemplu: fosfataza. in care se fabrica o cantitate mai mare din aceasta enzim a. De obicei. de rinichi. etc. bila. din diferite cauze bila nu se mai scurge in intestin (calcul al vezicii biliar e.S.) atunci aceasta impreuna cu enzima trece in sange.5-5UB 3-13UK 13-45UI Cand . rezulta pe langa energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange. De aceea.). in unele boli cand activitatea unor en zime este mare sau prea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a ali mentelor si in degradarea lor. Valori normale ale fosfatazei acide: 1 UB 4 UK 4-14 UI Aldolaza este o e nzima care se analizeaza in hepatita virala.5 Mui/ML SER 9 UI/ml ser (la copii) Transaminazele -se an alizeaza doua transaminaze: TGP si TGO. Iata cateva enzime care se analizeaza mai frecvent. sucuri digestive. Valori normale ale aldolazei: 2-10U/ml 4-6 U. unitati King (UK) sau unitati int ernationale. unde creste foar te mult. azot. din substante mai simple./ml (unitati Sibley) pe ml ser la adulti 0. De asemenea. Valori normale ale fosfatazei alcaline: 1. etc. enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. prostat a.

Exista mai multe feluri de analize care explor eaza diferite componente ale proteinelor. lapte. soia. Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor uzate. proteinogram a. linte.). incat poate pune viata in pericol. fie de origine animala (carne. La persoanele care lucreaza cu insecticide ce contin fosfor. Valori normale: 10-70 U/l De mentionat ca toate enzimele sangu ine care se modifica in diferite boli revin la valori normale. Valori normale al e amilazei: Sange = 8-32UW/1 ml ser 230-2700 UI/l ser Urina = 16-64 UW/ml urina 8000-30000UW/24 ore Sub 5500 UI/l Lactat dehidrogenaza (LDH) sanguina s-a consta tat ca este crescuta in bolile de inima (infarct miocardic). se produce trece rea enzimei in sange crescand cu mult peste valorile normale. ciroza). care contin azot. Valori normale: 3000 – 8000 U/l 2000 – 3000 UI 0. Analiza prote inelor se face din serul sanguin. probe hepatice. Analize biochimice . Majoritatea proteinelor din organismul omului provin din alimente bogate in proteine. branza. Dar in bolile pan creasului (pancreatita acuta sau cronica. cand a disparut s i cauza care a dus la aparitia acesteia. precum si pentru producerea de energie calorica. Valori normale ale LDH: 150-450 unitati Wrobleski 120-240 U/l Creatin kinaza (CK sau CPK) creste de asemenea in aceleas i boli ca si LDH. O cantitate fo arte mica trece in sange. astfel: . oua). fibrinogen) Generalitati Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii.10-40 UK 2-16 UI Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolil e de ficat (hepatita acuta si cronica. fie de origine vegetala (fasole. Colinesteraza este produsa d e catre ficat si eliberata in sange. cu sau fara icter. etc.700 unitati pH Amilaza este fabricata de pancreas si secretata in intestin pentru a ajuta l a digestia alimentelor provenite din cereale si cartofi (amidon). iar din sange se elimina prin urina.analiza proteinelor sanguine (proteine totale. in bolile de inima (infarct) sau in bolile muschilor scheletici. scaderea enzimei din sange este atat de puternica. un gram de pr oteine producand 4 calorii. mazare. in calculi ai pancreasului) si in alte boli care astupa canalul pe care se scurge enzima in intestin. sulf si fosfor. in unele boli muscu lare si chiar dupa eforturi fizice mari. Enzima se masoara in unitati Wohlgemuth (UW) sau in unitati internationale (UI).

Proteinele totale Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame la 100 ml ser sanguin. Valorile normale ale proteine lor sanguine sunt: - la adulti = 6,6- 8,6 g la 100 ml - la copii 1-3 ani = 6,0 – 8 ,6 g la 100 ml. Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline. Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte bogata in proteine, creste si concentratia lor in s ange si invers proteinele sanguine scad din sange in subnutritia proteica. Scade rea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul ca re este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemo ragii sau prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia norm ala, bolile de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt numai o parte din cauzelecare scad concentratia sanguina de protei ne. De asemenea, efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care pro duc febra prin consumul crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca a peland la proteinele din organele sale si mai ales din muschi, fapt ce duce la s labirea si la scaderea in greutate a corpului. Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si parazitare sau ca in hiper tensiunea arteriala. Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesutur ile corpului (maini, picioare etc.) producand edeme. Electroforeza serului sau p roteinograma Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric c ontinuu se pune o picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descom puse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. Valorile medii nor male ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si nor mal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copi i, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal. Valori normale Fract iunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-gl obuline beta-globuline gammaglobuline Proportii procente 52-62% 38-48% 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% in grame Proportii 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47 in Raportul albumine/globuline (A/G) Daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un rapor t,

care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are import anta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza d e globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care pro duc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o cr estere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virot ice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reum atism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anu mite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cr esc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei seru lui revin la normal. Probele "hepatice" (testele de disproteinemie) Sunt analize care exploreaza capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesa re organismului. Un ser cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se f ac probele hepatice, nu produce modificari vizibile. Dar un ser cu proteine modi ficate, in urma unor boli, produce cu reactivii respectivi o tulbureala. Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sun t mai intense. In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra re actia cu timol, reactia Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitiv e) mai ales in bolile de ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita. Dar ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice a normale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale. Deci nu orice proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu i ndica totdeauna nici gradul de gravitate al bolii. De altfel acestea probe se po t modifica de la o luna la alta dupa tratament si regim alimentar. De aceea prob ele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie cu alte analize ajutatoar e: proteinele totale, electoforeza, etc. (Serul prea gras falsifica rezultateale probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac aceste analize nu vor manc a cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui.) Valori normale ale probelor hepatic e Testul, analiza Valori normale Timol 1-4 unitati Mag Lagan Takata-Ara Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormal a) se noteaza cu 1-3 plusuri Gros Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de cadmiu Reactia negativa (analiza normala) se noteaza cu minus Reactia pozitiva (analiza anormala) se noteaza cu 1-3 plusuri Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitat i Bolnavii cu diabet, netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepa tice, ei trebuie sa-i trateze mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor n u scad numai cu

regim alimentar. Fibrinogenul Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care are rol important in coagularea sangelui . Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange. Scaderea fibrin ogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale ficat ului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in bol ile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut. Deseurile rezul tate din consumarea proteinelor Ca urmare a consumului de proteine de catre orga nism rezulta si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate si pe care organ ismul le elimina din sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpira tie. Cele mai importante deseuri de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ur eea. Aceste substante se gasesc in mod normal, in sange, in concentratii mici, d ar ele devin otravitoare pentru organism daca depasesc un anumit nivel de concen tratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in urina. Acidul uric, crea tinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente bogate in prot eine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele corpului (bo li infectioase, boli de sange, etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cro nica, insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in orga nism. In urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea m ai mare decat in stare de repaus. Acidul uric creste foarte mult la persoanele c are consuma cantitati mari de carne si organe(ficat, rinichi, splina, creier, ic re) precum si la unele persoane predispuse sa produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid uric in urina poate sa duc a la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Valori normale ale deseu rilor proteice Deseurile In sange In urina proteinice Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80g/24h Ureea 20-50mg/100 ml 15-35g/24h Creatinina 0,6-1,2mg/100 ml 0,8-1 ,9g/24h Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, anti nevralgicele, cortizonul, etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De a ceea aceste substante nu se vor consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizel or. Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanel e subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree. In suficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cai lor urinare (litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauzepatologice care cresc peste normal ureea sanguina. Analize biochimice (analiza zaharului din sange glicemia si din urina - glicozur ia) Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase

substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si su bstante minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cer ceteaza compozitia chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Analiza zaharurilor din sange Exista mai multe felui de zaharuri in o rganismul omului: glucoza, fructoza, lactoza etc. Glucoza este cea mai important a zaharida care se gaseste in mod normal in organele si sangele omului si consti tuie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea energiei necesare activitati i omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism, rezulta 4 calorii . Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele mai bog ate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealife re, cartofii etc.) care in organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrol itice in glucoza. Dar organismul poate fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul de gluconeogeneza. Pentru aprecierea canti tatii de zahar din organism, in laborator se analizeaza zaharul din sangele tota l ori din ser sau plasma. Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 10 0 ml sange. La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produc e perturbari grave organismului. Astfel, scadereaglicemiei prea mult sub valoril e normale (hipoglicemie) poate produce ca simptome slabiciune, tremuraturi, tran spiratii si chiar pierderea constientei(coma hipoglicemica). Acest lucru se inta mpla cand organismul este subalimentat cu alimente ce contin glucoza (glucide) s au in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe munte, c are consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor g lande endocrine care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenal e), precum si la bolavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulin a sau alte medicamente antidiabetice. Cresterea glicemiei (hiperglicemie) se int alneste si la persoanele sanatoase daca analiza sangelui se face dupa un consum crescut de dulciuri. De asemenea, persoanele care au avut un traumatism fizic sa u psihic (stres) sau care s-au tratat cu anumite medicamente, pot avea o glicemi e crescuta, fara a fi bolnavi de diabet. In aceste situatii glicemia revine la n ormal dupa ce a disparut si cauza care i-a provocat cresterea. O glicemie marita se intalneste in bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentrat ia glucozei in sange. Astfel, secretia in exces a hormonilor unor glande (hiopof iza, tiroida, suprarenalele) produce hiperglicemie. Dar cea mai mare crestere a glicemiei se intalneste in diabetul zaharat sau diabetul pancreatic. Pancreasul este o glanda mixta, cu secretie endocrina de insulina si exocrina de enzime dig estive ce se elimina in duoden. Insulina este un hormon ce are rolul de a ajuta la consumul si la arderea glucozei din sange si celule. In unele boli ale pancre asului acesta secreta mai putina insulina sau nu mai secreta deloc si din aceast a cauza glucoza, in loc sa se consume, sa se arda, se acumuleaza in sange, cresc and glicemia. Astfel, glicemia poate ajunge la 200-300 mg% si chiar mai mult, ce ea ce duce la coma diabetica (coma hiperglicemica) mai ales la acele persoane ca re nu stiu ca au diabet.

Analiza zaharului in urina (glicozuria) – in mod normal urin a nu contine glucoza.persoan ele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananc a mai mult ca de obicei . caci zaharul din sange nu se consuma si revenirea la normal. De aceea. dar nu mult si revine la normal dupa 2 ore. a glucozei. sangele diabe ticilor este gras. peste 3-4 litri chiar si in sezonul rece .persoanele care sunt predispuse la obezitate . laptos si analiza arata valori crescute ale grasimilor totale si ale colesterolului sanguin. pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac urmatoarele analize in sange sau in urina: Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie p entru persoanele tinere considerate sanatoase. pentru a face fata cheltuielilor de energie o rganismul recurge la rezervele de grasime. de infometare. este bine ca. . pe care le mobilizeaza din depozite s i le trece in sange spre a le utiliza in locul glucozei.persoanele care au pari nti sau frati cu diabet . In afara de modificarile valorilor glucozei. In acest scop. Din contra. A stfel ca si in cazul subnutritiei. cum sunt: . Dar l a persoanele diabetice glicemia creste foarte mult.persoanele care urineaz a cantitati prea mari de urina. Hiperglicemia provocata se face la unele persoane pentru a preciza daca glicemei crescuta se datoreaza diabetului zaharat sau altor cauze. Persoanele care isi fac “hiperglicemie provocata” nu vor tine un regim strict. Dar cand glicemia a depasit 150-200 mg% atunci glucoza tre ce din sange prin rinichi si se varsa in urina de unde se poate analiza. fie injectata intravenos si la intervale de cate 30 de minute se recolteaza mai multe probe de sange pent ru dozarea glicemiei. Dar dupa 30-40 ani varsta cand ap are de obicei diabetul. cel putin odata pe an sa se dozeze glicemi a in special la unele categorii de persoane. sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni.De aceea. se recomanda ca in zilele dinaintea efectuarii analizei aceste persoane sa manance normal. In mod normal dupa consumul de glucoza. Pentru dozarea glicozuriei se va strange urina din 24 de ore. datorita per turbarii produsa de foame. zaharul din sange creste si la oamenii sanatosi. De aceea. in diabet sunt perturbate si alte componente ale sangelui. in speranta ca analiza le va iesi normala. care pot modifica rezul tatele de laborator. tratamentul cu medicamente antidiabetice inainte efectuarii analizei. i se da bolnavului glucoza fie pe gura. la valorile initiale se face mai tarziu de 2 or e. In prezenta acesto r simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si efectuarea unei glicemii. poate indu ce medicul in eroare. acetona). De asemena. De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa vin a nemancate la laborator. Dar acest efort al organismului de a suplini pri n grasimi lipsa glucozei este sortit esecului caci grasimile nu se ard pentru a da energia necesara decat in prezenta zaharului.persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa. dar in d imineata in care se executa analiza sa vina la laborator nemancate. analiza poate sa fie chiar mai “anormala” ducand astfel l a concluzii gresite privind gravitatea diabetului. Se spune ca “grasimil e ard in flacara produsa de glucoza” drept urmare grasimile sunt arse incomplet re zultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici. peste 2-3 litri in 24 de ore.

opiacee. Din aceasta cauza.afectiuni hepatice severe .boala Beri-Beri (carenta de v itamina B1 – tiamina) . Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice Utilizari . nedescoperit sau netratat corect.hemodializa cronica (nu se cun oaste cauza) . pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai grasimile ci si proteinele corpului. Drept urmare. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). De notat ca acetona din sange creste asa de mult incat se elimina pe cale respi ratorie. In aceasta situa tie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru di agnosticul de diabet.tratamente cu oxacilina. caci isi consuma propriile lui protei ne (diabetul cu slabire). Intoxicatia organismului cu acetona si alte substante cetonice poate duce la coma diabetica. se produce alterarea filtrului rena l. Masurarea volu mului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize complementare foa rte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la domicili u. creatinina. ampicilina.cetoacidoza diabetica . Valori crescute . astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in aceasta faza sau de u n bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte. cu toate ca manaca mult diabeticul slabeste.Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba de un diabet grav. care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie). cresc si deseurile proteinice din sange: acidul uric. ureea. eritro micina. Datorita iritatiei cronice a rinichiului de cat re glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel. Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic): . In diabetul grav. dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening l a donatorii de sange pentru depistarea hepatitei.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pan creatice . Valori crescute datorita activarii enzim atice in cursul analizei: .uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza).in trecut. lipemie (cresterea lipidelor serice). GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul uno r lucrari de constructie in laborator).

pancreatita acuta .hipotermie . obstructie biliara. atinge un maxim du pa 5-8 ore.staza sau compresie venoasa (insu ficienta cardiaca. salicilati.intoxicatii cu plumb . izoniazida) .Afectiuni hepatice : .medicamente si substante chimice hepat otoxice (tetraclorura de carbon).mioglobinuria (elim inare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: mus chii scheletului. Afectiuni osteomusculare.eclampsie . Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivir e (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foart e mari).hipotensiu nea acuta (infarct miocardic.o crestere si o scadere rapida suge reaza o afectiune biliara extrahepatica . cresterea poate persista timp de 24 de ore.neopla sme cerebrale (ocazional) . . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a he patocitelor (celule hepatice). tetracicline. antren and eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina).anemii hemolitice. .me tastaze hepatice .infarct renal (ocazional) . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori).leziuni intestinale (interventii chirurgicale. ASAT creste dupa 2-4 ore. infarcte mezenterice) . clorpromazin a.hepatita virala .traumatisme hepatice . stari septice. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: .administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT.infarctul cer ebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .arsuri .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . incluzand si traumat isme.postiradiere loca la (radioterapie) . valorile inregistrate po t fi de 2.rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati. Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l) . gra nuloame.administrarea unor medic amente (tratamentul cu heparina. opiacee. cancer primar sau metastatic. Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: . ischemie hepatica) .intoxicatii cu ciuperci .toxice hepatice (medicamente) .5 – 65 de ori peste valoarea normala . ciroza. postinterventii chirurgicale pe cor d) .

azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – ure e. de rinichi. bioxid de carbon. despre riscurile aferente. urmat de sufixul ”aza”. etc. proteine.transaminaza. Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile d e ficat. de exemplu: fosfataza. etc. despre cum se va des fasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. Din arderea combustibilului alimentar in organism. creatinina) . Pentru copii nu este necesara o anume pregatir e. cand activitatea unor enzime este prea mare sau p rea scazuta se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degra darea lor. De asemenea. Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool). depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartu lui digestiv. sarcina. Recoltarea probelor La nou nascut prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului folosindu -se un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange. zaharuri) in substante mai simple pe care or ganismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie.). amilaza. de prostata. azot. bila. de pancreas.deficit cronic de piridoxal fosfat (ma lnutritie. Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in na tura vie vegetala si animala avand un rol important in desfacerea substantelor a limentare brute (grasimi. urina etc. Adultii a r trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui p entru dozarea enzimelor hepatice. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange . Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despr e necesitatea acestei examinari. enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza.Valori scazute . de oase. De obicei . de inima. Cand a fost colectata o cantitate c orespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se f ace staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat un bandaj usor. Exista boli care pun in circulatia san guina o cantitate mai mare de enzime. in unele boli.dializa renala cronica . enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii. din substa nte mai simple. sucuri digestive. Piele a la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic. apoi cate va picaturi sunt captate in tubul respectiv. De aceea. Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele si mple din care au fost sintetizate alimentele: apa. etc. rezulta pe la nga energie si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. sulf. . Valori n ormale angina pectorala insuficienta coronariana pericardita insuficienta cardia ca congestiva fara afectare hepatica posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.

. granuloame.hemodializa croni ca (nu se cunoaste cauza) . Utilizari . Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enz imele serice ce consuma acid lactic): . Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange . op iacee. Se apasa pe locul r espectiv. eritromicina. valorile inregistrate pot fi de 2. pentru a opri sangerarea. Uneori trebuie sa se recolteze in mai m ulte recipiente. ciroza. ischemie hepatica) .valorile extrem de ridicate suge reaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). cresterea poate persista timp de 24 de ore. Valori crescute Afectiuni hepatice : .pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se spar g usor. cancer p rimar sau metastatic.staza sa u compresie venoasa (insuficienta cardiaca.afectiuni hepatice severe . Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator). dozarea acestei enzime a fost folosita ca tes t screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei. Interferente GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor). Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza intr oducerea acului.tratamente cu oxacilina.cetoacidoza diabetica .La adult. pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj.5 – 65 de ori peste valoarea normala . obstructie biliara. atinge un maxim dupa 5-8 ore. Atunci cand a fost recoltat suficient sange.in trecut. asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul brat ului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garou lui. Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. Valori crescute datorita ac tivarii enzimatice in cursul analizei: . garoul poate fi de sfacut. ASAT creste dupa 24 ore. Apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor.o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica .uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza).administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie i n antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. lipemie (cresterea lipidelor serice). ampicilina.boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina) .

inima si c are joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). V alori marcat crescute (peste 3000 UI/l) .hepatita virala . Afectiuni osteomusculare.anemii hemolitice.rabdomiol iza (distrugerea tesutului muschilor striati. tetracicline.azotemie (cresterea prod usilor de excretie urinara in sange – uree. Valori scazute . opiacee.arsuri .neoplasme cerebrale (ocazional) infarct renal (ocazional) .infarctul cerebral (in saptamanile imedia t urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) .mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului. afectiuni hepatice se cundare consumului de alcool).insuficienta coronariana ..eclampsie .administrarea unor medicamente (tratamentul cu hepar ina.toxice hepatice (medica mente) . clorpromazina. infarcte mezenterice) .postiradiere locala (radioterapie) . Infarctul miocardic acut Alte afectiuni: .intoxicatii cu plumb . salicilati.hipotensiunea acuta (infarct miocardic . creatinina) . interventii chirurgica le si injectii intramusculare: .angina pectorala .infarctu l pulmonar (crestere relativ usoara) .dializa renala cronica deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie. Miglobi nuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).pancreatita acuta . Valori normale . sarcina. postinterventii chirurgicale pe cord) .leziuni intestinale (interventii chi rurgicale.medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de car bon). stari septice.traumatisme hepatice . izoniazida) . incluzand si traumatisme.metastaze hepatice . antrenand eliberarea in sange a un ui pigment muscular toxic – mioglobina).intoxicatii cu ciuperci .hi potermie .

Aceste a pot fi: . Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta.ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cro nica. Glutam athidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale.pericardita .valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepa tocitelor (celule hepatice). in afectiunile datorate abuzului de alcool.o crestere si o scadere rapida sugere aza o afectiune biliara extrahepatica . cu sau fara icter. Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. Valori crescute Af ectiuni hepatice : . . Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzi me: LDH1 – LDH5. GPT – ul creste de 2-4 ori.valoare GPT evolueaza paralel cu GOT. ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citol iza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. dar cu valori mai mici.ALAT (GP T) – alaninaminotransferaza . Utilizari . In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai m are crestere (de 20 pana la 100 de ori). Enzimele hepatice (tr ansaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt: . Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziu ne hepatica. activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs)..in hepatita cronica persistenta. iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica.in hepatiata virala. in distrofia acuta hepatica.pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatob iliare si pancreatice . coma h epatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la ni vel mitocondrial. valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara .insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica .in ciroza hepatica une ori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate. in bolile de inima (infarct miocardic ) sau in bolile muschilor scheletici.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o c restere a LDH si mai ales a ASAT .posibi le variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana. Ornitilcarbamiltransferaza (O CT) este o enzima specifica hepatica.determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale . ciroza hepatica).

obstructie biliara .hipotermie . infarcte mezenterice) .infectii urinare .infarct renal (ocazional) . cancer primar sau metastatic.leziuni intestinale (int erventii chirurgicale.deficit de piridoxal fosfat (malnutritie.ASAT (GOT) – aspartataminotran sferaza .neoplazii .administrarea unor medicamente (tratamen tul cu heparina.staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca.neoplasme cerebrale (o cazional) . salicilati. granuloame.ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza . tetracicline. opiacee.infarctul cerebral (in saptam anile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi).mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului.postiradiere locala (radioterapie ) . incluzand si traumatisme.med icamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon). Valori scazute . Afectiuni o steomusculare. ischemie hepatica) .intoxicatii cu ciuperci ..eclampsie . este o crestere moderata de aproximativ 13 ori pest e limita normala) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele en zime) Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunz atoare barbatilor Alte afectiuni: .pancreatita acuta . interventii chirurgicale si injectii in tramusculare: . afectiuni hepatice secundare consumului de alcool ).anemii hemolitice. ciroza. izoniazida) arsuri .infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) . Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a fi catului sunt: . clorpromazina. Miglobinuria se intalnes te frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fiz ice mari (marsuri pe distante foarte mari).intoxiocatii cu plumb . Infarctul miocardic acut Obezitate ( creste doar ALAT nu si ASAT. sarcina.

Ornitilcarbam iltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica. dar cu valori mai mici. Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. activa in ciclul de reacti i biochimice ale organismului (ciclul Krebs). Acestea pot fi: . doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare. ciroza.o crestere si o scade re rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica .staza sau compresie venoasa ( insuficienta cardiaca. obstructie biliara. Aceasta enzima este un indicator s ensibil de leziune hepatica.in hepatita cronica persistenta. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afec tiunea hepatica.administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in anteceden te determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT . iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori . Utilizari . Aceast a enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica. ALAT (GPT) reprezinta indi catorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime. cancer primar sau metastatic. in distrofia acuta hepatica. Va lori crescute Afectiuni hepatice : . . Afectiuni osteomusculare.pentru diagnosticul diferential al afec tiunilor hepatobiliare si pancreatice . ciroza hepatica). In hepatita acuta virala se inregis treaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori). Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub f orma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. valorile GPT (ALAT) cresc de pe ste 10-20 de ori peste limita superioara .eclampsie .medicamente si substante chimice h epatotoxice (tetraclorura de carbon). granuloame.in hepatiata virala. GPT – ul creste de 2-4 ori. incluzand si traumatisme. ischemie hepatica) . in afectiunile datorate abuzului de alcool.in cir oza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de ac tivitate. Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. cu sau fara icter. in bolile de inima (i nfarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici.valorile extrem de ridicate sugereaza necro za activa a hepatocitelor (celule hepatice). coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energe tica grava la nivel mitocondrial. interventii chirurgicale si injectii intramusculare: .Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepat ita acuta si cronica.valoare GPT evolueaza parale l cu GOT.determinari repetate in scopul stabiliri i evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale .

infarctul pulmonar (crestere relativ usoara) .neoplasme cerebrale (ocazional) . globule albe si trombocite).postiradiere locala (radioterapie) .neoplazii . In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se c oaguleaza .deficit de piridoxal fosfat (malnu tritie. Infarctul miocardic acut Obezitate (creste doar AL AT nu si ASAT.intoxiocatii cu plumb . inima si care joaca un rol esential in tr ansportul oxigenului spre acesti muschi).anemii hemolitice. Analize hematologice (hematocrit. din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.in farct renal (ocazional) .administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparin a. formula leucocitara. analiz a grupelor de sange.infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti) . izoniazida) .hipo termie . Va lori scazute .infectii urinare . opiacee. sarcina. timp de coagulare. clorpromazina. tetracicline. Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (mars uri pe distante foarte mari). este o crestere moderata de aproximativ 13 ori peste limita norma la) Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime) Niveluri le sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbati lor Alte afectiuni: .leziuni intestinale (interventii chiru rgicale.mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele m uschilor striati: muschii scheletului. afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).intoxicatii cu ciuperci . salicilati.arsuri .) Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa.. etc. infarcte mezenterice) .pancreatita acuta .

numit h emoglobina. In urma acestei operatii se observa separa rea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior. respectiv a globulelor rosii e ste data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. prin febra. solid. Scaderea hematocritul ui se observa in anemii. care constituie hematocritul. constituit din elementele celuare necoagulate. Hematocritul.la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . care se cen trifugheaza puternic la o centrifuga. Cresterea hematocritului se inta lneste rar. Hematocritul se poate defini ca fiind vol umul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. format din globul e rosii. dar ace stea contin hemoglobina putina. dar se se para tot in doua straturi: stratul superior. pri n varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin creste rea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). in care cu toate ca sangele c ontine hemoglobina in limitele normale. Din elementele celulare sanguine se realizeaza ana lizele hematologice. caracteri sticile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome.dupa cateva minute. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. solid care este cheagul. Procedeul const a in recoltarea sangelui dintr-o vena.la copii 2-15 ani = 36-39%. Sca derea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie r educerii continutului globulelor rosii in hemoglobina. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medic ale biochimice si serologice. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) . in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Exista si cazuri de anemii hipercrome. la celule. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. anemia se datoreaza scaderii numarului d e globule rosii (hematii). alaturi de numaratoarea globulelo r rosii si de dozarea hemoglobinei. care s e numeste ser si intr-un strat inferior. superior. apoi acesta se combina cu o substanta ant iocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. Valori normale ale hemoglobinei: .la barbati = 40-48% la femei = 36-42% . Analizele hematologice cerceteaza numarul. Daca in eprube ta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza. Valori normale ale hematocritului: . Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nive lul plamanilor. fie in grame la 100 ml sange. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. fie scaderii numarului de globule rosii. forma. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sang e. lichid constituit din plasma si str atul inferior. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.la femei = 11-15 g la 100 ml sange.

care trebuie tratata. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descr is mai multe tipuri de globule albe. Anemiile sunt produse de numero asecauze: pierderi mari de sange (hemoragii). de o bicei atunci cand creste si numarul de leucocite. in infecti ile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. boli produse de paraziti. Scaderea procentului de neutro file se produce in bolile infectioase cronice. etc. Pentru aceasta este nevoie de o pi catura de sange recoltata de la un deget sau din vena. septicemii. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidrat are) si in poliglobulie (eritrocitoza). Este o scadere relativa prin cres terea procentului altor tipuri de leucocite. boli infectioase acute si cronice. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor. fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie. in imbolnavirea m aduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora.5 milioane la femei indica o anemie.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii d eosebit de grave. Polinuclearele sau gran ulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange. care se exprima in procente. Numaratoarea se face pe u n volum foarte mic de sange. st ructura si functii.2-5. dintre cele mai importante.8 milioan e pe 1 mm cub. in anemii. Numaratoarea globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar m are de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. lipsa de f ier si de vitamine. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. Un numar foarte crescut de leucocite pe ste 20.6 milioane pe 1 mm cub . iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange. C resterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute.la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. boala rara. subalimentatie etc.Globulele rosii pot fi numarate la microscop.5-4. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma.la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub . Cresterea numarului de globule rosii pes te 5. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile . Valori normale ale numarului de globule rosii: .9 milioane pe 1 mm cub . Un numar crescut de leucocite (le ucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. Scaderea numarului de leucocite s ub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri. V alori normale ale numarului de globule albe: . O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3. intoxicatii cu diferite substante chimice. peritonite.7-4.copii (1-5 ani)= 4.femei =3.barbati = 4. organismul lupta impotriva infectiilor.

se determina t. Scaderea relativa a limfoc itelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangereare a vaselor sanguine. indica o perturbare in mecanismul de coagul are a sangelui. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. Analiza nu se face pe lama. Timpul de sangerare (T. d upa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. Timpul de coagulare (T. au ro lul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. Un T. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci l a oprirea hemoragiei. in a fara corpului ci chiar pe organismul omului. In caz de hemoragie . asa cum se intampla in unele infectii mi crobiene.Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile ale rgice. in bolile virale si bolile de sange. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. accidente vasculare cerebrale. Prelungirea T. cresterea numarulu i de trombocite. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Din contra. Depasir ea acestui timp (T. la hemoragii. cu tendinta la hemoragie. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice.C. fapt ce poate predispune la sangerari. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. Cu un ac se inteapa usor lobul urec hii astfel incat sa iasa o picatura de sange.S. impiedicand circulatia in vase. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. De aceea.C. prin leziuni ale vaselor sanguine. se recomanda numaratoarea trombocitelor. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei . inainte de orice o peratie.) Este o analiza care se efecteaza tot in sco pul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. chiar dupa leziuni foarte mici. tromboflebite. etc. scazut (sub cin ci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagul area sangelui chiar in vasele sanguine. crescut) arata ca.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in caz ul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. cu producerea de cheaguri. Valori normale ale timpului de san gerare: 3-4 minute.c.S. coagularea sangelui se face cu intarzie re. Scaderea trombocitelor sub 80 000. infarcte. trombocitele se aduna in gramezi si contrib uie.C. Numaratoa rea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui.

Daca un tub subtire. In afara de analizele mentionat e. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. plamani. medicul mai poate recomanda si alte analize. dupa un tratament cu medicamen te anticoagulante. in lipsa vitaminei k. o boala cro nica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (fic at. Dep asirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelu i. Valori normale ale vit ezei de sedimentare a hematiilor: . Din aceasta cauza. etc. etc.). Toate aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta. fapt ce predispune la hemoragii. cu atat valoarea VSH este maicrescuta. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (bol i de sange. se observa cum deasupra se separa plasma.la femei = 6-13 mm la o ora.la copii mici = 7-11 mm l a o ora. necesar pentru coagularea plasmei. a ceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste no rmal a valorii VSH. etc. la persoanele care prezinta sangerari r epetate din cavitatea nazala (epistaxis). se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. 5-15 mm la 2 ore . Rezultatul analizei se exprima in timpul nec esar pentru coagularea plasmei. in secu nde. salicilati.Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stra tului inferior compus din globule rosii. la o ora.). Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. 1-20 mm la 2 ore . Valoarea VSH se socoteste dupa nu marul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. pentru a se stabi li daca nu exista riscul unei hemoragii. De asemenea. Val ori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. d e a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost ame stecat cu o substanta anticoagulanta. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptu l ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii. inalt de 200 mm. fapt ce predispune la hemoragii.la barbati = 3-10 mm. ori prea rapida. gingii (gingivoragii). Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o a naliza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. rinichi. heparina. Intr-o eprubeta peste pl asma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. boli de ficat). dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelu i.. fara ca sa fie centrifugat in prealabil. o cr estere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica. mai mare. etc. cu aspirina. . Timpul Quick sau timpul de prot rombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei.

pot pr imi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se pu tea sti in cazuri de boli si accidente grave.Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. Pe de alta parte. etc. fara teama de a se produce accident e de transfuzie. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antige n numita aglutinogen. in tuberculoza. Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difer a din punct de vedere imunologic. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau d upa luna a patra de sarcina. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele r espective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulel or rosii. serul oamenilor. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate in fectiile acute microbiene si virale. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutino gene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala cons titutional. Dupa cum valorarea VSH scade. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange s a nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpi i anti-B. ori la persoanele mai in varsta. In acest caz. Grupele umane san guine in sistemul OAB Denumire Prezent Prezent a a anigenului a anticorpilor gru pei sanguine pe globulele in ser rosii 0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B De la cine se poate primi sange Num ai de la grupa 0 La cine se poate da sange La toate grupele (donator . BIII si ABIV. Pe baza acestor deosebiri in co mpozitia sangelui. De aceea aceste persoane au fost nu mite “donatori universali” de sange. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine s istemul OAB si sistemul RH. se mentine sau creste. cu exceptia grupei AB(I V). Dar in mod obisnuit. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I. in reumatism. in anemie. chiar in lip sa altor simptome de boala. in boli hepatice. in boli tumorale. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. med icul isi poate da seama si de evolutia bolii. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. in unele boli parazitare. de aceea au fost numiti “primito ri universali” de sange. Dar VSH poate creste si in unele c onditii fiziologice. contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sangu ine. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiect ii care poseda alte grupe sanguine de sange. Exista doua aglutin ine: anti-A si anti-B. oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. ale rinichilor. Transf uzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produc e accidente grave de transfuzie.

Desi s-au fac ut unele speculatii. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca s i tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negat iva) cu . nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Pe baza sistemului Rh. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Daca copilul este Rh negativ. copilul fiind Rh pozitiv. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh).A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba t recuta grupa sanguina pe cartea de identitate. produc aglutinarea globulel or rosii ale donatorului. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine.prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. De asemenea. cu complicatii grave. iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negativ e. O mama Rh negativa care are un sot Rh po zitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. a avortului. sangele acestora poa te fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama. ca si mama. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schi mba in timpul vietii. lucru foarte d ificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defe cte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. daca amb ii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici u n fel de urmari neplacute pentru copil. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. sangele copilului trece prin placenta in s angele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. caci lipsind facto rul Rh. a nasterii. Cu ocaz ia sarcinii. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. Deoarece globu lele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. Dar in cazul un ei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. provocandu-i icter si anemie grava. la o persoana Rh negativa. Daca si mama si so tul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. S istemul Rh AB sau IV A si B Nu are universal) Num ai la grupa A si AB Num ai la grupa B si AB Num ai la grupa AB Sistemul Rh . globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (R h pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din popul atie. care c u ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. Iar in timpul celei de-a doua sa rcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe car e le distruge (hemoliza).

.

se produce o reactie antigen-anticorpi. in acest caz se contraindic a alaptarea copilului. etc. aceste analize se mai numesc si analize serologice. uneori chiar toata viata. de unde pot fi pusi in evidenta cu ajutorul analizelor imunologice. etc. Alte persoane isi castiga imu nitatea. in tesuturile organismu lui. punand in contact. anticorpii sunt martorii une i infectii trecute (imunizare naturala) sau a unei vaccinari (imunizare artifici ala). anticorpii din ser cu antigenul prepar at in laborator. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea antic orpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte. urina. In unele situatii. virusuri. De aceea. Daca ele sunt Rh negative trebui e sa primeasca un sange identic. cunoscandu -se anticorpii specifici. parazitii etc. In unele cazuri de boli. Deoarece pentru evidentierea anticorpilor din sange se foloseste serul de la omul bolnav sau sanatos. Producerea de anticorpi incepe imediat dupa patrund erea substantei straine (antigenul) in organism. rezistenta la boli fie facand o boala (pe care a doua oara nu o mai fac ). Daca sotii sunt Rh pozitivi. ei persista in organism chiar si dupa vindecarea bolii. As tfel. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la f etele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. dar trebuie sa treaca 710 zile de la contactul cu antigenul pentru ca organismul sa poata fabrica suficienti an ticorpi cu care sa lupte contra bolii si care sa poata fi gasiti cu ajutorul ana lizelor de laborator. pe ntru fiecare boala. care se face vizibila c u ochiul liber prin diferite tehnici de laborator. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi g ravide. Analizele imunologice se bazeaza pe reactia (unirea) dintre ant igenul specific si anticorpii specifici din serul care se cerceteaza. luni si ani. fie vaccinandu-se contra unor anumite boli. febra tifoida. Anticorpii Anticorpii sunt substante c himice complicate pe care ii fabrica organismul ca raspuns la patrunderea in san ge a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt microbii. anticorpii se formeaza si atunci cand in organism patrund (pe cale digestiva sau prin injectii) diferite substante cum s unt serurile si vaccinurile.anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. De asemenea. virusurile. Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent patogen. Analize imunologice (sifilis. Imunitatea este o stare de rezistenta a omului fata de bolile infectioase provocate de microbi. La baza imunitatii sta formarea d e substante protectoare numite anticorpi. Asa se procedeaza in diagnosticul de labortor al gripei. In acest c az. intr-o eprubeta. reumatism. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observa tie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. lapte. Unele persoane au o imunitate naturala adi ca sunt din nastere rezistente la o serie de boli. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si soti i. Cu alte cuvinte. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile ami ntite. al hepatitei virale (antigen A) etc. bruceloza. se poate analiza si gasi antigenul care este necunoscu t. Acesti anticorpi se gasesc in sange. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. Reactia an tigen-anticorp poate fi . toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factoru l Rh. boli virale) Generalitati Imunologia este stiinta care se ocupa cu studiul imunitatii organis mului.

Uneori bolnavul vine prea tarziu la laborator. fie pe pielea omului. reactia Kline. Rezultatele se expri ma in unitati ASLO/ml ser. specifice pentru sifilis. fie dupa o vindecare in urma tratamentului cu antibiotice. asa cum se intampla in sifilis. Analizele imunologice se f ac pentru diagnosticarea urmatoarelor boli: Sifilisul Dupa 4-5 saptamani de la i nfectie. In unele cazuri. anticorpii sifilitici mai persista mult timp in sang e. In bolile produse de virusuri (gripa. ractia V. de exemplu: febra tifoida. Aceste analize se fac pentru desco perirea acelor boli la care nu este posibil sa se puna in evidenta angentul pato gen cauzator de boala (microb. infectii cu strep tococ. virus etc. Persoanele cu analize "pozitive" care sunt casatorite sunt obligate sa-si duc a la laborator si partenerul pentru a i se face analiza de depistare a anticorpi lor sifilitici.. fie in gat.R . Reumatismul Este produs (printre alte cauze) si de catre infecti a cu streptococ.facuta fie in eprubeta. asa incat laboratoru l poate preciza daca este vorba sau nu de aceasta boala. dupa cum urmeaza. po liomielita. cantitatea de anticorpi sifili tici din ser scade rapid sau anticorpii pot chiar sa dispara din sange. nas fie in alta parte a corpului. cand sifilisul a atins si sistemul nervos. in timp de luni sau ani. cercetarea antico rpilor sifilitici se face si din lichidul cefalorahidian extras din sira spinari i. adica anti corpii. reactia Meinicke. In cazul in care i n ser exista anticorpii sfilitici. pojarul. Analizele de mai sus nu sunt totdeauna specifice pentru sifilis. anticorpii produsi de spirocheta sifilisului se pot pune in evidenta cu ajutorul uneia sau a mai multor reactii: reactia BordetWassermann. se spune ca analizele au iesit "pozitive" iar in absenta anticorpilor analizele sunt socotite "negative".L.) din anumite motive. fie dupa o vindecare naturala. Anticorpii produsi de streptococ se pot depista in sange dupa c irca 2 saptamani de la infectia streptococica unde persista timp de 3-6 luni de la infectie. hepatita etc. Microbul poate sa dispara d e la locul de intrare si se localizeaza in diferite organe din corp. se trateaza corect cu antibiotice de la primele simptome de boala (atunci ca nd apare sancrul sifilitic pe organele genitale). Cand se intalnesc astfel de situ atii se fac analize suplimentare. prin cautarea in sange a anticorpilor care au fost produsi in organism sub influenta agentilor patogeni. Chiar daca spirochetele dispar din corp dupa tratamentul cu antibiotice. In toate aceste cazuri. care se numesc antistreptolizine. fara tratament. oreionul. reactia Kahn si altele. dupa 2-3 luni de tratament.D. diagnosticul de laborator se poate pune retrospe ctiv dupa ce a trecut boala. Daca un bolnav cu sifil is. rezultatul se noteaza cu unul pana la 4 plusuri (cruci ). Reactia ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anti corpii antistreptococici. tifosul exantematic si alte boli.) acestea cerceteaza urmele lasate de boala. dupa ce microbul a disparut din organism. in unele caz uri pot apare analize pozitive si in alte boli. Insa daca boala este descoperita si tratata prea tarziu (dup a luni sau ani de la infectie) atunci si disparitia anticorpilor din sange se fa ce incet. . Valori normale: 166-200 U/ml O reactie pozitiva cu va lori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infe ctie cu streptococ. In raport de cantit atea de anticorpi gasita. brucelorza.

fara sa aiba legatura cu infecti a streptococica. etc. pentru ca singura nu poate pune diagnosticul de boala. in infarctul miocardic. dar reactia care este pozitiva la un nivel de peste 1/10 indica prezenta FR. boli de inima. scarlatina) cat si pen tru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare. dand reactii fals pozitive. Reactia Waaler-Rose. Tifosul exantematic Se depisteaza prin reactia Weil Felix care are aceeasi s emnificatie si se interpreteaza la fel ca reactia Widal Bruceloza . fara sa pr ezinte semne de infectie streptococica. Analiza factorului reumatoid (FR) Factorul reumatoi d este o substanta anormala care se gaseste in serul bolnavilor cu dureri aritic ulare reumatismale cronice (artita reumatoida). Proteina C reactiva Este o proteina serica normala. care este pozitiva la circa 80% din bolnavii cu artrita reumatoida. pneumococ e tc. In unele cazuri re actia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. Febra tifoida Pentru d iagnosticul acestei boli se foloseste reactia Widal. Analiza este ajutatoare. Valorarea reactiei este max ima in prima luna de la infectie si descreste dupa cateva luni fara ca totusi an ticorpii sa dispara complet din sange. dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptoc oc mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. in mod normal omul sa natos nu are in ser FR. De aceea aceste persoane trebuie sa cun oasca ce vaccinari recente au facut si sa comunice acest lucru medicului. Iar daca dupa 7 zile. se poate s uspecta o febra tifoida. Revenirea la nor mal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand creste rea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ. Daca reactia este pozitiva. amigdalita. in tumori. Pentru analiza FR se folosesc urmatoarele doua teste: Reactia L atex-FR. Analiza ASLO se recomana atat pentru dep istarea infectiilor streptococice (faringita. numitorul reprezentand limita inferioara pana la care reactia antigenanticorpi este vizibila in eprubeta.) in inflamatii (reumatism). Prezenta proteinei C reactive in sange se noteaza cu 1-3 plusuri. concentrat ia anticorpilor creste de 2-3 ori. Valori normale: 0-1 /100 Daca anticorpii gasiti in ser sunt intr-o concentratie mai mare. boli de rinichi(glomerulornefrita). atunci diagnosticul de febra tifoida este sig ur. Rezult atele se dau sub forma de fractie. la repetarea analizei.chiar daca in prezent microbul nu se mai gaseste in organism. Rea ctia nu este pozitiva in cazurile de reumatism articular acut. se noteaza cu 1-4 plusuri. Persoanele care au fost vaccinate contra febrei tifoide cu vaccin antitific produc anticorpi care pot falsifica rezultate le analizei. care se gaseste la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ.

care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. Analizele sunt considerate pozitive cand tirul react iei Wright depaseste 1/100. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lung a de incubatie (2-6 luni). Omul sanatos nu poseda in sang e anitocorpi ai brucelozei. Cu ajutorul acestor reactii serolo gice se poate pune diagnosticul de gripa. O analiza curenta care se face pentru diagno sticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). persoanele care poseda AgAu n u pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. . Trebuie stiu t ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. etc.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile . de asemenea. maini nespalate) si produce o hepatita cu cara cter epidemic si cu o perioada de incubatie scurta. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu ic ter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. rujeolei. Pentru depistare se fac reactiile Wrigh si Huddleson. In unele cazuri antigenul Australia apare in s angele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. . de 2-6 saptamani. In concluzie. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi.tipul A de virus este transmis omu lui pe cale orala (apa. situatie ca re.tipul B de virus este transmis omului prin injectii.Este o boala care se ia de la animalele bolnave. Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutoru l laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HB). Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urma torele analize: reactia de hemaglutinare (HA). la marea majoritate a bolnavilor. reactia de fixare a complementulu i (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN). etc. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de v edere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. de oreion. operatii. poliomielitei.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sa nge antigen Australia. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . tr ansfuzii. Aeste analize sunt singurele care pot stabili diagnosticul de boala pentru ca mi crobul burcelorzei nu se poate depista totdeauna.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B .) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. mai multe luni d upa vindecarea clinica. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. pe cale genitala si probabil pe cale orala. antigenul Australia dispar e din sange. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase s i in institutele de cercetare. iar cel al reactiei Huddleson 1/200. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. Bolile virale L a aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor spec ifici in ser. Bolile parazitare . Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange ac estea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . de poliomielita . mai ales de catre persoanele ca re lucreaza in zootehnie. de rujeola. alimente.

de paraziti. Persoanele care nu au venit niciodata in contac t cu bacilul Koch au IDR la tuberculina negativa adica nu prezinta nici o reacti e in locul unde s-a injectat antigenul. la locul injectiei are loc unirea antigenului cu anticorpii producandu-se o reactie locala antigen-anti corp. macarime. Dupa 24-72 ore se observa daca la locul infectiei apare reactia locala. organismul a capatat o oar ecare rezistenta. Numai in hida tidoza (chist hidatic). care poate depista in ser anticorpii produsi de parazit. In cazul in care nu are anticorpi el se vaccin eaza cu vaccin atidifteric. atunci cand intra in contact cu un bolnav detuberculoza. Reactii intradermice Iat a cele mai importante reactii alergice ale pielii (reactii intradermice) care se fac la antebrat: Reactia sau intradermoreactia (IDR) la tuberculina – se face pen tru a preciza daca in organism este sau a fost o infectie recenta cu bacilul tub erculozei (bacilul Koch). umflatura. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala. Dupa scoaterea chirurgicala a parazitului (chistul hidatic) din corp. Ele se pot infecta mai usor si mai rapid la varsta adulta.Pentru depistarea acestor boli se fac rareori analize imunologice. extracte de microbi. de ciuperci sau alte toxine ale acestora) atunci in piele. Se injecteaza in pielea de la nivelul antebratului o c antitate mica de tuberculina (un extract de bacili ai tuberculozei). Dar. pentru ca astfel organismul sa poata produce anticor pi contra acestei boli Reactia la brucelina depisteaza persoanele bolnave de bruceloza. Astfel. anticorpii respectivi dispar treptat din sange. la copii si tineri li se face in mod obligatoriu IDR la tuberculina cu sco pul de a depista pe aceia care au reactie negativa. Punerea in evidenta a anticorpil or se face nu numai in sangele sau serul bolnavilor sau a fostilor bolnavi ci si in tesuturile lor. ID R la tuberculina apare pozitiva. daca omul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatiozei sau chistului hidatic se produce o r eactie puternica Reactia Dick poate pune un diagnostic retrospectiv de infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii Reactia Schick arata daca un copil are sau nu anticorpi de difterie. Aceasta reactie se manifesta dupa cateva ore sau zile de la injectie prin roseata. in vederea unei vaccinari cu vaccin contra tuberculozei (vaccin BCG). De a ceea. IDR se comp leteaza si cu alte analize imunologice mentionalte anterior . Reactia Cassoni se face prin injectare a la antebrt a unui extract din parazitul Taenia echinococcus. rezultatele se noteaza cu plusuri de la 1 la 4. un fel de imunitate impotriva bacilului Koch. In raport de marimea diametrului re actiei. In raport de marime a acestei reactii se poate aprecia daca omul are in organism o infectie tubercul oasa si daca aceasta infectie este de data recenta sau este mai veche. daca se injecteaza in piele o picatura de antigen (microb omorat. se face analiza Weinberg-Pirvu. in special la nivelul pielii. In mod no rmal peste 60% din copii si tineri si peste 90% din adulti au in organismul lor o veche infectie tuberculoasa care s-a vindecat fara ca omul sa stie ca a fost i nfectat. In acest caz. boala frecventa produsa de parazitul Taenia ehinococcus. prin vindecarea infectiei tuberculoase. uneori durere.

Daca atat IgG cat si IgM sunt negative. inseamna ca pacienta nu are imunitate fata de virusul rubeolei si trebuie sa evite contactul cu persoane le infectate mai ales in cursul epidemiilor de rubeola. prezenta anticorpilor de tip IgG cu anticorpi IgM negativi semnifica faptul ca p acienta are imunitate fata de acest virus si nu mai necesita testari ulterioare. parazitolog s i medicul de laborator. urtic arie etc. Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenti in titru (cantitate) inalt. moartea fatului in uter sa u malformatii fetale. recomandandu-se evitarea stricta a contactului cu animale si respectarea ma surilor de igiena referitoare la prepararea alimentelor. etc. ciuperci. praf de ca sa. infectia primara cu virusul citomegalic. Daca atat ant icorpii de tip IgG cat si anticorpii IgM sunt negativi. In afara de rmoreactiilor cu extracte de bacterii. Pentru a depista aceste cazuri rare este n evoie de o colaborare stansa intre medicul ginecolog-obstetrician. boala fanului. Rubeola Astfel in cazul rubeolei. din fulgi. In functie de tipul anticorpilor depistati se poate aprecia stadi ul infectiei. se mai fac IDR pentru depistara unor boli alergice neinfectioase (astm pulmonar. prezenta sau bsenta imunitatii. fie de reactivare a unei infectii latente. Analize medicale premergatoare sarcinii Rubeola. fie pe pielea omului (indiferent daca sunt pozitive sau negative) se repeta la diferite intervale de timp atat pentru stabilirea unui diagnostic corect cat si pentru a constata daca tratamentul facut a avut efectul scontat. in absen ta anticorpilor de tip IgM si ei vor ramane la acest nivel o perioada de timp in delungata (imunitate cu titru inalt). Deoarece in ultimul timp. . plante. toxoplasmoza.Reactia la trichinelina ajuta la punerea diagnosticului de trichinoza. o atentie deosebita va fi acordata prezentei de anticorpi IgG in titru foarte mare sau intr-un titru care creste se mnificativ in cursul a 2-3 saptamani. pentru ca depistarea lor in primul trimestru de sarcina ar putea cr ea confuzii si chiar duce la intreruperi de sarcina nejustificate. paraziti. in literatura de specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfectie . Antic orpii IgG pozitivi cu IgM negativ demonstreaza prezenta imunitatii si nu mai est e necesara in general repetarea testelor in cursul sarcinii. sifilisul sunt i nfectii care daca sunt contractate in anumite perioade din sarcina prezinta risc ul de a fi transmise la fat si de a produce avorturi. pacienta nu prez inta imunitate fata de oxoplasma si trebuie monitorizata atent pe perioada sarci nii. In laborator sunt disponibile teste serologice care pun in evidenta anticorpii indreptati impotriva agentilor patogeni care declanseaza ac este infectii. Toxoplasma gondii Acelas i tip de serologie se aplica si in cazul infectiilor cu Toxoplasma gondii. boala pro dusa de un parazit care se ia din carnea de porc bolnav ce n-a fost suficient pr elucrata termic De retinut! Toate aceste reactii imunologice facute fie in eprub eta. Este bine ca acest lucru sa fie cunoscut i n prealabil.) cu extracte din peri de animale. polen.

Aceste anal ize de laborator efectuate inainte de a avea o sarcina nu au rolul de a crea "pa nica" viitoarelor mame. Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-conc eptie se numara si hemograma. dar mai al es asupra sanatatii unui viitor copil.ro Sifilisul Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuata obligatoriu pre-conceptie la am bii parteneri. Infectia cu virusu l citomegalic este foarte raspandita in randul populatiei dar s-a demonstrat ca numai infectia primara. De aceea. Infe ctia cu virusul citomegalic este mai putin investigata comparativ cu celelalte i nfectii congenitale. bineinteles cu acordul acestora. Sunt foarte frecvente cazurile de sifilis secundar depistate inta mplator cu ocazia efectuarii serologiei la angajare sau prenuptial. Efectuarea grupului sanguin si a factorului Rh la ambii parteneri es te foarte importanta pentru a evalua riscurile de incompatibilitate. Uneori. Efectuarea unui screening corect pre-conceptie ar trebui sa faca parte obligato riu din acest proces de pregatire. Infectia cu HIV Serologia pentru HIV ar trebui e fectuata la ambii parteneri.agentul etiologic al sifilisului poate traversa placenta si afecta fatu l dupa saptamana 20 de sarcina. In pri mul rand este foarte important sa existe o evaluare corecta a riscului de infect ii congenitale.Virusul citomegalic Virusul citomegalic poate determina malformatii la fat. utila in special pentru diagnosticarea anemiilor ( cel mai frecvent a anemiei feriprive. a betatalasemiei minor sau a altor hemoglo binopatii). Sursa: www. Treponema pa llidum . survenita in cursul sarcinii si nu reactivarile unei inf ectii deja existente. pentru a diagnostica din timp anumite afectiu ni si a evalua posibilitatea unor complicatii ce ar putea surveni pe parcursul s arcinii. Printre complicatiile ce se pot instala in lipsa tratame ntului adecvat se numara si avortul spontan. o infectie cronica cu Chlamydia trachomatis consti tuie cauza infertilitatii pentru care un cuplu solicita consult medical. prezinta risc asupra fatului. Efectuarea anumitor investigatii de laborator in perioada dinaintea sar cinii scuteste viitoarele mame de ingrijorari inutile in timpul sarcinii. Pentru diagnosticarea infectiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste serologice sau la detectarea directa . Totusi trebuie mentionat faptul ca virusul citomegalic poat e determina malformatii la fat la fel ca si virusul rubeolic. inainte de conceptie si tratarea corecta a ambilor parteneri previne aparitia acestor complicatii. Infectia cu Chlamy dia trachomatis Infectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Din acest motiv diagnosticul precoc e.copilul. ci au rolul de a le informa pentru a preveni si trata po sibile afectiuni cu repercusiuni asupra starii de anatate a cuplului. daca pre-conceptio nal pacienta prezinta anticorpi de tip IgG in absenta anticorpilor de tip IgM (s ituatia cea mai frecvent intalnita) nu exista nici un risc la viitoarea sarcina.

sputa. din boli ale pielii) Generalitati Aceste analize se fac cu scopul de a pune in evidenta o serie de mi crobi. gat. . ei tulbura mediul. virgula (vibrioni). lichid e si solide. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber. urina. de 1-10 microni. betisor (bacili). in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte metode. ei nu se gasesc in m od normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii. a febrelor p aratifoide. in bolile cu stari febrile prelun gite. In toate aces te produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii. Anali za se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei tifoide. urechi.prin examinarea lor la microscopul optic – care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de or i. care pot cauza infectii acute si cronice. Totusi. Cocii se aseaza de o bicei in gramezi (stafilococi) sau in siruri (streptococi). in orice produs provenit din organismul omului: sange. Microbii patogeni .prin cresterea mic robilor pe medii de cultura adica pe niste substante hranitoare speciale. organe genitale. Prezenta anticorpilor de tip IgA se asocia za intotdeauna cu o infectie activa. Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice. Pe mediile sol ide. produc stari de boala. streptococi. dar laboratorul fol oseste o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzato ri ai bolilor. coprocultura. . In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la d igerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare organismului. Microbii saprofiti – se gasesc in mod obisnuit in organele o mului care comunica cu mediul exterior. microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi rezultati din inmultirea microbilori initiali. Cand microbii cresc pe mediile lichide. un m icron fiind a mia parte dintr-un milimetru. etc. Microbii vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici. provocate de o serie de microbi: staf ilococi. secretii ale organelor genitale. urocultura. ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: . Ei nu sunt periculosi pentru om si in un ele cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor mi crobi mai periculosi. unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite organe ale corpului. asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre microorganisme. Analize microbiologice (hemocultura.cauzeaza boala. spirale (spirochete). sputa. care se prepara in niste cutii de sticla. bila . materii fecale. anal iza microbilor din nas. Ei au diferite forme: punct (coci). a endocarditei si septicemiei. bilicultura. Analiza microbilor din sange (hemocultura) Aceasta analiza se face in bolile infectioase. urechi. acoperite. in unele situatii de slabire a rezistentei organismului. secretii provenite din gat.a antigenului in secretiile genitale.

spirochete. Recoltarea urinei pentru urocu ltura se face in conditii speciale. faringita. pielita. de la omul bolnav. se pun mai bine in evi denta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. stafilococi. Analiza mic robilor din urina (urocultura) Urina proaspata nu contine microbi. piocianic etc. bacili (coli. Alti microbi din intestin sunt necesari la producerea vitaminelor din brupa B sau a unor antibiotice ce distrug microbii p atogeni. bacilul piocianic. proteus. infectii ale intestinului gros (colita) ori infe ctii ale intregului intestin (enterocolita).pneumococi. mai ales in timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii rezistentei or ganismului la infectii). Cand la unul dintre soti se depisteza microbi in urina (in speciali bacili coli). cistita). bacilul febrei tifoide. rinofaringita. De aceea. bacilul proteus. la femei. Secretiile farin giene. Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin (stafilococi. proteus. levuri. deoarece in mult e cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. bolnav ul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome. bacilul dizenteriei (shigella) si microbul holerei. bacilul tuberculozei. gat si urechi Nas ul. care ii raspandesc prin materiile fe cale. Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange. materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin. deseuri ce n u au fost folosite de catre organism. mentionate anterior. gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul g atului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile mi crobiene (amigdalita. astfel: bacilul tific al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele). Analiza microbilor din nas.) in urma greselilor de alimentatie sau a tratament ului cu antibiotice pot deveni agresivi. Microbii cauzatori ai acestor boli su nt: bacilul coli (colibaciloza). se va analiza si urina partenerului. Analiza microbilor din bila (bilicultura) Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la la borator si pentru cercetarea bacteriilor din acest produs. ricketsii etc. rinita. otita). boal a care mai bantuie in unele tari calde si de unde poate fi adusa si in tara noas tra de calatorii straini sau indigeni. prezenta microbilor in urina. Acesti microbi patogeni se gasesc nu numa i la bolnavi ci uneori si la fosti bolnavi. Microbii care produc infectii ale vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesi stita. In afara de acesti microbi. tific). streptococi. enteroc olitele mai pot fi produse si de microbi patogeni care se iau din apa. fostii bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori de microbi ai vreunei boli infectioase. mai ales in cantitate m are de peste 100000 microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilor sau a c ailor urinare (nefrita. se inmultesc si provoaca infectii ale i ntestinului subtire (enterita). piocianic. alimente. Uneori se mai gasesc si levuri. Klebsiella. De aceea. bacili. colangita) sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecal e. etc. pentru a se recolta sang ele in acel moment. nici saprofit i nici patogeni. Analiza microbilor din materiile fecale (coprocultura) De ob icei. coli. Infectiile urinare se intalnesc mai frecvent la copii. nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un tampon special s teril care . De aceea.

In situatia in care BK nu se gaseste direct in sputa. nici persoanele care ingrijesc copii sau care l e prepara hrana nu trebuie sa poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. tuse si stranut. P e langa microbii din nas. etc. gatului si urechilor: streptococul beta hemolitic. Urmatorii microbi se gasesc mai frecvent in infectiile nasului. de pne umonie (pneumococ. atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi. urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze sau candidoze mai ales la sugari si copii. tot pentru acelasi motiv. vaginita sau de metrita. Alti microbi. pentru precizarea diagno sticului de tuberculoza. gradinite. stafilocolul aureus hemolitic. la bolile de inima si reumatism. Gonococul este microbul blenoragiei. Streptococul beta hemolitic este agentul patoge n al amigdalitei. Analiza microbilor din sputa Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare s ituate in gura. meningita etc. sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia ex pectoratiei. sputa mai poate contine si microbi de tuse convulsiva. Bacilul dift eric determina difteria. Analiza se face inainte de a incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte an tibiotice. De ase menea. Cresterea si inmultirea BK pe aceste medi i se face foarte incet. in special la cop ii. care produce pneumonie. caci prin raspandirea acestora in cole ctivitate se pot produce epidemii de scarlatina. numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care produc boli venerice (blenoragia. Analiza microbilor din secretiile organelor genitale O serie de micro bi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau ale prostatei (p rostatita). gat. Depistarea streptococului in gatul unui membru al familiei pune probl ema analizei exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de strept ococ. sifilisul). klebsiella). de unde sunt raspanditi prin vorbire. m eningococul care produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar. Uneori. in special la copii si tineri. scoli) nu trebuie sa aiba i n gatul si nasul lor microbii mentionati. apare in secretiile genitale dupa 3-7 zile de la . Stafilococul aureus hemolitic determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul amigdalelor. Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la per soane sanatoase. rezultatele analizelor dureaza fo arte mult. al scarlatinei si reumatismului. Dator ita dificultatilor de a descoperi BK in sputa. Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca. De aceea . ele facand boala in circa doua luni. gura. de tuberculoza pulmonara (bacilul Koch sau BK). in decurs de doua luni.se trimite la laborator. difterie. la persoanele care tusesc. La femei scurgerile sunt date de uretr ita. copii din colectivitati inchise (crese. ca pneumococul. sputa se inoculeaza la cobai. pentru ca aceste animale sunt foarte sensibile la tuberculoza. faringitei. bacilul difteric etc. In afara de microbii care se gasesc in m od normal in gura. Aceste infectii sunt produse fie de microbi saprof iti. producand scurgeri purulente.

se a nalizeaza secretia sau puroiul recoltat din leziune de catre medic. maudva spinarii) ca: encefalita. De aceea. bacilul antraxului si levurile.) precum si de virusuri si paraziti. cu seringa. Analiza secretiilor in bolile pielii Bolile pielii: eczeme. foliculita. piocianicul. in ficat. el trecand in sange. chiar la cele sanatoase. din sira spinarii pentru a cauta microbii car e produc boli ale sistemului nervos (creier. Aceste infectii produse de microbi banali. intepaturi. iar uneori se vindeca si sin gure. Acest sancru apare la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni. bacilu tuberculozei. Parazitii se localizeaza in sange. zgarieturi. etc. este foarte import ant ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de sancru. iritatia. Iar dupa o saptamana de la terminarea tratamentului indicat. E xista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile genit ale care sa explice scurgerea. de virusuri sau avand o baza a lergica se rezolva de la caz la caz de catre medic. caci desc operirea timpurie a microbului asigura un tratament mai usor si o vindecare rapi da a sifilisului. putina. pe un tampon de vata steril. plagi infectate. fu runculul. apare numai dimineata. pentru descoperirea lor se analizeaza . dupa oboseala sau eforturi f izice. timp dupa care microbul sifilisului nu se mai gaseste. Dar cand se dezvolta in cantitate foarte m are sau cand se asociaza si cu alte microorganisme produc infectii locale. in aparatul digestiv. streptococul. Sunt produse de catre micro bii care se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului. erizipelul. st reptococ. fie datorita intepaturii unor insecte care introduc parazitii in sange. in caile urinare si in alte organe. fie prin rani. abcesul. Analiza microbilor din lichidul cefalorahidian Acest lichid se scoate de catre medic. bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu substante dezinfecta nte. Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecv ent la femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza. me ningita etc. Pentru a se putea identifica microbul responsabil de infectie. proteusul. De aceea. bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru a se stabili daca boala s-a vindecat. etc. Levurile (ciu perciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se gasesc mai frecvent t ot la femei. etc. In aceste cazuri secretia este red usa. Ei patrund fie p rin porii pielii. Inain te de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale.un contact sexual infectat. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati microbi (meningococ. Spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in lezi unile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). Cei mai intalniti micro bi sunt: stafilococul. dupa o raceala. Analize parazitologice si virusologice Analize parazitologice Numerosi paraziti patrund in corpul omului fie datorita apei si alimentelor cont aminate cu oua de paraziti.

De aceea.sangele. care se recolteaza din deget. panglica (taenia). materiile fecale. se cauta in materiile fecale ouale de paraziti. daca se inspecteaza atent materiile fec ale. insa in anumite perioade se manifesta prin irita tia cailor urogenitale cu . pentru a putea surprinde faza can d parazitii depun oua. provocata de parazitul Lamblia sa u Giardia. America Latina sau la persoanele care au calatorit in aceste tari. De aceea. In cazul in care parazitul nu poate fi identificat sau recunoscut. Parazitul se pune in evidenta in sangele bolnavilor. impune un trat ament de urgenta pentru omorarea si eliminarea parazitilor adulti din intestin. de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci num ai la microscop. care se re colteaza cu ajutorul tubajului duodenal. deoarece acestia hranindu-se cu sange si cu substantele hranitoare destinate org anismului omului produc slabirea si anemierea acestuia. tricocefal si al tii. Nu se vor aduce la analiza paraziti sau fragmente de paraziti in stare usca ta. nu mai es te necesara aducerea de materii fecale la laborator pentru analiza. Prezenta sa in secretia uretrala sau vaginala nu pr oduce totdeauna semne de boala. mai ales in regi unile unde acesta se intalneste frecvent si la animale. Depistarea oualor de paraziti intestinali. Ac este oua sunt foarte mici. deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi. In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal. el poate fi pus in evidenta numai in bila. Paraziti intestinali De regula. Paraziti ai sangelui Ace sti paraziti se gasesc mai ales la bolnavii originari din Africa. Asia. producand inflamatia cailor biliare. Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) L ambliaza este o boala. Tot in bila poate fi gasit si parazitul galbezei (distomum hepaticum). ci la diferite intervale de tim p. Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi. nu se pot pune in evident a parazitii adulti. Ca urmare a acestui fenomen. Uneori chisturile de Lamblia se elimina prin fecale. de unde pot fi puse in evidenta cu ajutorul microscopului. analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetat a de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana. Dupa doua saptamani de l a terminarea tratamentului se repeta analiza pentru oua de paraziti. parazitii intestinali se prezinta sub forma de viermi intestinali: limbrici (ascaris lumb ricoides). b olnavul se poate considera vindecat. Paraziti ai cailor ur ogenitale Parazitul microscopic trichomonas vaginalis se intalneste frecvent la femeie si mai rar la barbat. Daca s-au desco perit in materiile fecale paraziti adulti si acestia sunt recunoscuti. Se recomanda ca parintii sa observe din cand in cand scaunul copiilor lor p entru a putea descoperi din timp prezenta viermilor intestinali. Parazitul traieste in bila si in sucul duodenal. mai frecventa la copii. Paludismul (malaria) este o boala produsa de un parazit microscopic (plasmodiu) care se dezvolta in s angele si tesuturile omului si care se transmite de la om la om prin intepatura tantarului anofel. Dar in materiile fecale nu se gasesc totdeauna ouale parazitilo r. etc. Daca dupa t rei analize efectuate la interval de doua saptamani rezultatele sunt negative. urina. mai ales in perioda febrila a bolii. oxiuri (enterobius vermicularis). atunci acesta se introduc e cu o pensa intr-o sticla cu spirt sanitar si se aduce la laborator pentru anal iza.

in restul bolilor se fo losesc analizele imunologice pentru depistarea anticorpilor din serul bolnavilor . De aceea. pojarul. Efectuarea unor analize NU inlocuieste consultul medical. examenul medical. Acest post va incerca sa enumere analizele care sunt necesare . ar reduce mult explorarile mentionate la fiecare tema. oreionul. variola. secretia treb uie examinata proaspata. De aceea. considera c a orice mic simptom.teoretic. care se masoara in milimicroni (un milimicro n fiind a milioana parte dintr-un milimetru). varicela) in care analizele pot depista mai rapid virusul cauzal al bolii. nu se pot vedea la micro scopul obisnuit ci numai la microscopul electronic care mareste de zeci sau sute de mii de ori. Cea mai frecventa intrebare pe care am vazut-o a fost: “Ce analiz e sa fac pentru diagnosticul. orice durere de cap. 3. se stiu DOAR simptomele mentionate. imediat dupa recoltare.usturimi. Uneori parazitul se gaseste si in urina. Lista de explorari este teoretica. presupunand ca despre pacientul care solicita analizele. gripa. 2. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale cu ajutorul analizelor de laborator es te foarte greoi si dureaza mult. Deoarece parazitul nu se vede cu ochiul liber. ci numai pe animale vii sau pe celule vii. Virusurile sunt responsabile de numeroase boli infectioas e la om: gripa. turbarea et c. ei cauta sa -si rezolve problemele de sanatate. Secretia uretrala la barb at se recolteaza direct in laborator. Listele cu explorari NU se refera la simptome le acute.. trebuie sa fie insotit de o modificare cat de mica de anali ze. hepatita. desi imensa majoritate a ne-medicilor. timp in care bolnavul deja se poate vindeca. 4. mai inainte ca pa razitul sa moara. d aca ar fi facut. Analize virusologice Virusurile sunt cele mai mici forme de viata. Analize recomandate in diferite afectiuni Din activitatea mea medicala pe internet am dedus ca majoritatea oamenilor care stau pe net. ci il completeaza. poliomielita. ATENTIE: 1. nu este o anomalie. efectuarea unor explorari ar trebui asociata cu consult medical. Exista situatii frecvente in care simptomele se asociaza cu TOATE explorarile normale. De asemena. iar la femeie se recolteaza cu ocazia exam enului ginecologic. pentru care va recomand CONSULT M EDICAL DE URGENTA.” si urmeaza un simptom sau mai multe. Cand unei persoane i se gaseste acest parazit ea va trebui sa stie ca numai tratamentul ambilor parte neri sexuali va duce la vindecarea tricomonazei. deci. Cu exceptia catorva boli virale (turbarea. in mod similar cu plata facturilor: din fata calculatorului. varicela. uneori cateva saptamani. la microscop.pentru a pune diagn osticul unor simptome. mancarimi si scurgeri de secretii purulente. nu isi fac suficient timp sa ajunga la medic. aparute de curand si agravate rapid.. trebuie sa aiba modificat la “tomograf” . virusurile nu se dezvolta in laborator pe mediile de cultura pe care cresc microbii. explorari etc.

endoscopie digestiva superioara. Bilirubina total a. Albumina. Teste de coagulare. albumina din sange. examen coproparazitologic. H emograma. desi pacientul are o boala mai mult sau mai putin serioasa. ALT. VSH. protrombina. glicemie. Exista explicatia acestui fenomen. Proteine totale san guine. examen sumar de urina. 1. Hemograma. Bilirubina. AST. fibrinogen. endoscopie digestiva superioara. Hemograma. coprocultura. hemoragii ocu lte in scaun. examen sumar de urina. examen coproparazitologic. ALT. colesterol. Fosfataza alcalina. eventual urografie. hormoni tiroidieni. 1. hormoni tiroidieni. Uree. examen coproparazitologic. Balonare: Ecografie abdominala. Bilirubina. colonoscopie. Ur ocultura. VSH. ALT. .sau la “RMN”. Diaree: Ecografie abdominala. AST. Addis. glicemie. Fierul seric. glicemie creatinina. Examen urina pe 24 ore. VSH. calcemie. Constipatie cronica = timp de 3 luni. AL T. AST. ALT. 1. fibrinogen. Bilirubina. gl icemie. proba de digestie. creatinina. creatinina. glicemie. eventual biopsia hepatica. biopsie renala. colesterol. proteine totale in sange. colesterol. Fibrin ogen. 1. Creatinina. electrocardiograma. Sunt frecvente situatiile in care foarte multe simptome sunt insotite de explorari in limitele normalului. proteine in urina. AST. Hemograma. proba de digestie. colesterol. bilirubina directa. endoscopie digestiva superioara. VSH. 1. tuseu rectal. Cuprul seric si urinar. Ciroza hepatica: Ecografie abdominala.examen sumar de urina. Astenie (oboseala): Ecografie abdominala. VSH. AST. Bilirubina. colesterol. Hemograma. Colesterol. dar ar lua mult prea mult ti mp postarea ei aici. radiografie pulmonara. Imunograma. Creatinina marita? Ecografie de rinichi. ALT. Proteine totale in sange. colonoscopie. GGT. examen sumar de urina. VSH. creatinina. electrocardiograma. Ascita (lichid in burta): Ecografie abdominala. examen su mar de urina. extragerea ascitei pentru analize. creatinina. colesterol. 1. paracenteza (sc oaterea unei cantitati de ascita) cu examinarea ascitei. markeri virali pentru hepatita B si C. examen sumar de urina. cel putin 3 zile/luna: Ecografie abdominala. proba de digestie. VSH. Hemograma. glicemie. eventual endoscooie digestiva superioara / colonoscopie. creatinina. Hemograma.

Dureri de burta (abdomen)? Ecografie abdominala. u rocultura. Bilirubina. VSH. colestero l. Hemograma. 1. ALT. uree. Bilirubina. ALT. Dureri in lomba: Ecografie abdominala/ radiografie de coloana. glicemie. creatinina. eventual colonoscopie. VSH. examen coporparazitol ogic. Hemo grama. creatinina . Dureri in etajul mijlociu abdominal: Ecografie abdominala. examen sumar de urina. Dureri in piept: Electrocardiograma. 1. examen sumar de urina. Fibrinogen. AST. Bilirubina. Dureri in stanga sub coaste: Ecografie abdominala. Colesterol. Addis. AST. glicemi e. colonoscopie. VSH. amilaze. 1. ALT. 1. proba de digestie.1. VSH. glicemie. examen sumar de urina. eventual colonoscopie. ecografie abdomi nala. . c reatinfosfokinaza. Hemograma. examen sumar de urina. Hemograma. creatinina. Bilirubina. examen ORL. glicemie. ALT. colestero l. creatinfosfokinaza MB. ALT . examen sumar de urina. Bilirubina. glicemie. Ionograma sanguina. ra diografie abdominala pe gol. 1. AST. endoscopie digestiva superioara. VSH. examen de sputa. Dureri la inghitit (deglutitie): Endoscopie digestiva superioara. creatinina. urografie. creatinina. radiografie pulmonara. eventual endoscopie digestiva superioara. Hemograma. VSH. Dureri anala (rectala) la scaun: Rectoscopie sau colonoscopie 1. glicemie. AST. 1. 1. Dureri in dreapta sub coaste: Ecografie abdominala. Dureri in capul pieptului: Endoscopie digestiva superioara sau examen radiologic cu bariu. colesterol. AST. colesterol. AST . Bilirubina. troptest. Hemograma. VSH. creatinina. Hemograma. examen sumar de urina. AST. ALT. ALT. colestero l. fibrinogen.

proteine totale sa nguine. examen de urina pe 24 ore. Ficat marit (hepatomegalie): Ecografie abdominala. GGT. bilirubina directa. glicemie. Eliminare de paraziti (viermi) in scaun: Rectoscopie Examen coproparazitologic 1. AST. creatinina . 1. fibrinoge n. fibrinogen. test de sarcina. glicemie. fosfataza alcalina serica. colangiografie endoscopic a retrograda. Icter / icter mecanic: Ecografie abdominala. ALT. bilirubina directa. endoscopie digestiva supe rioara. albumina in sange. creatinina. glicemie. examen sumar de urina. Hemograma. colesterol. Greata: Endoscopie digestiva superioara. protrombina. m arkeri tumorali. protrombina. Expectoratie cu sange: Radiografie pulmonara. markeri virali hepatitici. Bilirubina. glicemie. reticulocite. . creatinina. ALT. colesterol. 1. Hemograma. ecografie abdominala. Hemogra ma. electrocardiograma. Bilirubina. examen sumar de urina. celule canceroa se si culturi microbiene. Sangerare din nas? . fibrinogen. VSH. Hemograma. AST. GGT. biopsie hepatica. ALT. AST. Albumina sanguina. VSH. 1. examen su mar de urina. colesterol. Hemograma. fosfataza alcalina. Bilirubina. AST.ALT. ecografie cardiaca. ALT. protrombina. creatinina . GGT.1. Bilirubina totala. Bilirubina totala. glicemie. examen sumar de urina. colangio RMN. VSH. eventual endosocpi e digestiva superioara. VSH. 1. AST. glicemie. creat inina. AST. ALT. colesterol. endoscopie digestiva superioara. eventual examen tomografic (CT). Edeme la membrele inferioare = picioare umflate: Ecografie abdominala. examen sumar de urina. bronhoscopie. uree. examenul sputei pentru tuberculoza. viremie (DNA-VHB. colesterol. Bilirubina. trigliceride. Hemograma. markeri virali pentru hepatita B si C . creat inina . RNA-VHC). colesterol. VSH. ionograma sanguina. endoscopie digestiva superioara. proteine in urina. 1. examen sumar de urina. Hepatita cronica: Ecografie abdominala. 1.

probe ventilatorii. Hemograma. 1. hormoni tiroidieni. cistoscopie. ecografie abdominala. examen sumar de urina. henoragii ocul te in scaun. urografie. examen sumar de urina. AST. VSH. creatinina. Bilirubina. colesterol. examen urologic. Scadere in greutate: Ecografie abdominala. urocultura. ALT. examen sumar de urina. Addis. 1. AST. VSH. creatinina. creatinina. colesterol. colesterol. medicul stabile ste cel mai indicat sau cele mai indicate antibiotice in vederea tratamentului b olii.Examen ORL. 1. Apoi dupa ce medi ul este tinut 12-18 ore la 37°C. Tuse: Radiografie pulmonara. celule canceroase. AST. colonoscopie. AST. trebuie luata tensiunea arteriala. sideremie. colesterol. eventual tomografie abodminala (Ex CT). glicemie. radiografie de sinusuri. Urina tulbure / rosie: Ecografie abdominala. glicemie. creatinin a. 1. Bilirubina. La suprafata mediului. se aplica tablete de antibiotice care contin o cantitate cunoscuta de substanta. ALT. colesterol. markeri tumorali. reticulocite. creatinina. ALT. Bilirubina. VSH. Tehnica antibiogramei este simpla. examen de sputa pentru tubercul oza. endoscopie digestiva superioara. Hemograma. examen endo crinologic. ALT. Analiza care testeaza in laborator antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boala se numeste antibiograma. markeri tumorali. glicemie. glicemi e. ecografie abdominala Hemograma. Hemograma. peste microbi. examen sumar de urina. timp necesar pentru dezvoltarea microbilor. calcemie. VSH. sidere mei. bronhoscopie. 1. Scaune cu sange: Rectoscopie / colonoscopie. urocultura. Scaune negre “ca pacura”: Endoscopie digestiva superioara. ALT. reticulocite. AST. VSH. examen sumar de urina. culturi microbiene din sputa. Antibiograma si autovaccinul Antibiograma Scopul analizelor bacteriologice nu este numai de a descoperi micro bii cauzatori de boli ci si de a stabili daca acesti microbi pot fi distrusi de catre unele substante chimice sau de catre antibiotice. glicemie. protrombina. se st abileste la ce antibiotic este sensibil sau rezistent . Hemograma. In raport de rezultatul antibiogramei. Bilirubi na. Bilirub ina. Pe o cutie de sticla care contine un me diu de cultura solid se insamanteaza microbii care au fost izolati din produsul biologic al bolnavului.

Vaccinarea se face conform indicatiilor medicului si sub suprav egherea acestuia. Exista insa si situatia inversa: antibiotice la care unii microbi sunt rezistenti in laborator. nedureroasa pentru mama si fat. in anii '50. Tratamentul cu autovaccin are ca scop stimularea organismului in vederea producerii de substante imunizante specifice. acelasi microb care a fost sensi bil la un antibiotic. care au fost izolati din pr odusele sale analizate. In aceasta situatie. cand tratamentul cu antibiotice si alte substante antimicrobiene nu da rezultate le dorite. etc). Aplicatia ecografiei in obstetrica Inca de la introducerea sa in medicina. in jurul tabletei de antibiotic ramane un cerc cu diametrul de 1-3 cm. Antibioticele care sunt active asupra microbilor.microbul cercetat. In a ceste cazuri. In acest mod organismul poate lupta mai usor impotr iva unor infectii cronice ca: infectii urinare. de rutina. medicul va hotari trata mentul cu alt antibiotic. Nu intotdeauna rezultatele obtinute in laborator pe microbul izolat se potrives c cu rezultatele obtinute pe organismul uman. Antibioticele care nu au nici un efect asupra microbilor ii l asa pe acestia sa creasca sub forma de colonii pana in apropierea tabletei. Acest fapt este explicat prin aceea ca organismul mai are si alte mijloace de aparare sau de lupta contra microbilor (anticorpi. nu permit acestora sa se dezvolte si sa se a propie de tableta. leuco cite. sensibili sau foarte sensibili la antibioticul respectiv. In aceste cazuri numai medicul poate stabili ce antibiotic sau ce combinat ie de antibiotice si in ce doza trebuie date ca sa obtina efectul terapeutic cel mai bun si cel mai rapid. Principiul e cografiei consta in emiterea de catre sonda/traductor. bronsita cronica. Vedem deci ca antibiograma da numai ind icatii generale si provizorii. contra microbului inocu lat (imunitate artificiala). tinandu-l la o distanta mai mare sau mai mica in functie de e ficienta antibioticului. Exista si microbi rezistenti la majoritatea antibiotic elor. in practica obstetricala. dar care injectate la om il vindeca de infectia cauzat a de microbii respectivi. In raport de marimea diametrului se spune ca microbii su nt slab sensibili. ori il poate omori (efect bactericid). Aceste nepotriviri se datoreaza faptulu i ca antibioticele nu pot patrunde totdeauna in toate zonele unde exista microbi in corp. medicul recomanda si un tratament cu autovaccin. S-a observat ca sunt antibiotice c are omoara microbul in laborator. devenind rezistent. Autovaccinul In unele cazuri de infectii microbiene. In unele cazuri. devenind astazi un examen ind ispensabil. e tc. dar nu il omoara cand a ntibioticele sunt introduse in organism. Acesti microbi. se amesteca cu o solutie de clorura de s odiu 9 ‰. aflat in contact . ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva. o componenta esentiala in cadru l urmaririi prenatale pentru depistarea sarcinilor cu risc crescut. microbii sunt rezistenti la antibioticul respectiv. precisa si accesibila din punct de vedere al raportului cost/beneficiu. Acest vaccin se prep ara in laborator din microbii proprii ai bolnavului. Un antibiotic poate sa opreasca inmultirea unui microb (efect bacteriostatic) dand posibilitatea organismului sa-l distruga. mijloace care in unirea cu actiunea antibioticelor pot rapune mai bi ne microbii care au patruns in organism. Astfel. dupa cateva zile de tratament se poate obisnui cu antibiot icul respectiv. furunculoza. in afara organismului. se omoara prin caldura (pentru a nu mai putea produce infectie) si se in troduc in fiole.

pentru a diagnostica/monitoriza prezenta unui he mtatom decidual. Examenul ecogra fic trebuie efectuat in plus ori de cate ori este necesar in cazul suspicionarii sau diagnosticarii unor diverse anomalii/patologii ale sarcinii : .5-7 mil. cat si a morfologiei acestuia si a anexelor sale . diagnosticarea si urmarirea unor anomalii pelvine in sarc ina (fibrom uterin. miscari respiratorii. are rolul de a confirma sarcina. cicli pe secunda). spina bifida. in cadrul screening-ul ui pentru depistarea sindromului Down. o ligohidramnios). eventuale semne de suferinta fetala. biopsia de trofoblast.5 si 7 MHz (3. cordon ombilical etc. apreciaza cresterea si d imensiunile fatului. etc. anecncefalie. stabi leste sexul fatului.a patra ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani.a treia examinare ecografica se practic a la 18-22 saptamani de gestatie .in cazul evolutiei normale a sarcini i . cantitat e de lichid amniotic). .restr ictia de crestere intrauterina a fatului.a doua ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree .sangerare v aginala in sarcina incipienta . informatiile obtinute prin r eflectarea diferita a acestor unde sunt transformate si recompuse in imagine pe un ecran. cum sun t amniocenteza. in timp real. . Sacul gestational se vizu alizeaza cel mai precoce prin ecografie transvaginala la 4 saptamani si jumatate iar embrionul la 5 saptamani si jumatate.prezenta unor malformatii fetale : h idrocefalie. tonus. ou clar. car e urmareste prezenta sau absenta malformatiilor fetale.este indicat la anumite varste gestationale.anomalii ale lichidului amniotic (polihidramnios.prima ecografie se pr actica in jurul varstei de 7 saptamani. prezenta unor eventuale anomalii ale anexelor fetale. Nu in ultimul rand. ecografia este par te componenta in cadrul altor investigatii pentru diagnosticul prenatal.anomalii placentar e . astfel: .asanumita ecografie de morfologie fetala.pentru masurarea translucentei nucale si evaluarea osului nazal. Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiu nilor embrionului si fatului biometria fetala. sarcina oprita in evolutie etc. . . lichid amniotic. molara etc). hidrops fetal etc.placenta praevia sau patologii materne care pot duce la anomalii placentare (diabet. de a ex clude o sarcina patologica (sarcina ectopica. .direct cu abdomenul matern. de a confirma viabilitatea sarcinii si de a stabili co rect varsta gestationala si data probabila a nasterii. tumora ovariana etc).placenta. Este important pentru determinarea co recta a varstei gestationale ca prima ecografie sa se efectueze cat mai devreme posibil. In practica o bstetricala. . cordocenteza si terapia fetala intrauteri na. . evaluarea profilului biofizic fetal (miscari fetale. evalu eaza marimea si greutatea fatului.altele: confirmarea mortii intrauterine a fatului. . . examenul ecografic de rutina . de a diagnostica o ev entuala sarcina multipla. cu frecvente cuprins e intre 3. a unui fascicul de ultrasunete. prezentatia fatului. izoimunizare Rh). avort spontan. pozitia si gradul de maturitate ale placentei .

pe tot parcursul investigatiei. In functie de localizarea articulatiei se va realiza un bandaj sau se vor purta mansete elast ice sau se vor folosi carje de sustinere. se introduce in arti culatie ser fiziologic care va facilita o buna vizualizare si se va introduce ap oi artroscopul. membrul care va fi investigat va fi ridicat si infasurat intr-un bandaj elastic pentru a se scadea fluxul sanguin.6 cm in vecinatatea articulatiei. aplicarea unei pungi cu gheata sau ridicarea membrului respec tiv pe o perna. Inainte de artroscopie se va administra un sedativ usor si vor fi rase tegumente din jurul articulatiei.Artroscopia . inciziile vor fi saturate. condusul masinii es te interzis in primele 24 de ore. In ti mpul anesteziei generale pacientul va dormi si i se vor monitoriza permanent fun ctiile organelor vitale: pulsul. inainte de efectuarea artroscopiei la niv elul pielii din jurul articulatiei pot aparea arsuri sau furnicaturi. Asistenta medicala va indoi si va intind e membrul respectiv astfel incat sa se obtina imagini ale articulatiei din difer ite unghiuri. iar persoana va fi relaxata si usor toropita.In cazul in care este necesara anestez ia generala sau regionala din echipa va face parte si un medic anestezist. Atat dupa anestezia generala cat si dupa cea regionala bratul sau piciorul va ramane amortit un timp .Dupa terminarea interventiei. Ina inte de aplicarea mansetei elastice.Durata artroscopiei po ate varia in functie de complexitatea interventiei de la 15 minute pana la o ora sau chiar mai mult. Se va ef ectua o mica incizie de 0. Este posibil sa fie necesar realizarea unui bandaj vo luminos compresiv. pacientu l va sta in decubit dorsal (in pozitie culcata). iar articulatia va fi curatata permanent de sange si tesuturi.investigatie invaziva Cum se realizeaza artroscopia? Artroscopia va fi efectuata de catre un medic ort oped (specialist in chirurgia articulatiilor si sistemului osteo-muscular). In timpul operatiei In cazul efectuarii anesteziei locale. Pentru o buna vizualizare. Postoperator vor fi efectuate exercitii fizice pentru mentinerea mobilitatii articulatiei si vor fi limitate a numite miscari pe care le presupune activitatea cotidiana. A rticulatia va fi dezinfectata si acoperita cu campuri (cearceafuri) sterile. Pentru a dim inua inflamatia sau durerea se vor injecta intra-articular anestezice sau glucoc orticoizi. artic ulatia va fi spalata cu solutie salina. Se recomanda ca dupa efectuarea artros copiei articulatia sa fie pusa in repaus pentru cateva zile. In cazul in care se va interveni chirurgical la nivelul articulati ei se vor face mai mult incizii prin care se vor introduce instrumente supliment are. Firele cu care s-au suturat inciziile vor fi i ndepartate dupa 7-10 zile. D aca se apeleaza anestezie locala medicul anestezist va injecta un anestezic loca l in pielea din jurul articulatiei si in spatiul articular. De asemenea mobilizarea articulatiei din timpul investigatiei poate fi perceputa ca smucitura. Se va opri temporar circulatia sanguina cu ajutorul unei manseta gonflabile pentru a diminua sangerarea in arti culatie si pentru a se obtine astfel o buna vizualizare a spatiului articular. tensiunea arteriala si frecventa respiratiei.Dupa .Pacie ntul va fi rugat sa nu poarte bijuterii la nivelul articulatiei si sa imbrace un halat de spital. iar miscar ea artroscopului in articulatie poate fi perceputa de pacient ca o lovitura. In timpul interventiei. pentru reducerea inflamatiei si a durerii sau folosirea unor ana lgezice pentru calmarea disconfortului articular.

excizia cicatricilor sau a sinovialei inflamate. tendoane.apar semne ale infectiei: . osoase sau ale altor tesuturi. chiar si anestezia generala este una de scurta durata.membrul respectiv (gamba sau antebratul) devine rosiatic. dureros sau fierbinte (semne ale aparitiei trom boflebitei).Dupa artroscopie pot aparea dureri care vor fi calmate cu medicatie antalgic a.Este fiziologic ca timp de o saptamana articulatia sa fie sensibila.la care se apeleaza atunci cand rezultatele celorlalte metode de diagnostic precum radiografia articulara. Foarte rar poa te aparea sindrom de compartiment (acesta este mai frecvent la nivelul gambei si al antebratului). in cazul in care sangerarea de la nivel muscular determina o presiune mare care comprima nervii si arterele.care permite prele varea de tesut bioptic: lichid sinovial sau de tesut articular. depuneri d e calciu sau pinteni ososi . anestezia generala poate cauza moartea pacientului. drenajul sau edemul (umflarea) regiunii articulare. Leziunile articula re complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu chirurgia deschisa.Dupa artroscopia in scop terapeutic pot aparea hemoragii intrarticulare. Sindromul de compartiment reprez inta o urgenta medicala care necesita tratament rapid deoarece pot aparea sechel e ireversibile musculare. artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de i nfectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor. testele sanguine.durere care se accentueaza. care de obicei este rahidiana si rareori generala. inrosirea sa u incalzirea regiunii respective . cartilagii) .inciziile operatorii sangereaza excesiv .Parul ras din jurul articulatiei se va reface dupa 2 saptamani. tomografia computerizata (CT) sau rezonanata magnetica nucleara (RMN) nu sunt concludente . edemul. Riscul aparitei infectiei.cordon rosietic care se extinde de la nivelul articulatiei . al trombozei membru lui. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect. Pot exista unele neplacer i in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: .ligamentoplastia: taierea sau reapararea li gamentelor . Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei.indepartarea fragmentelor intraarticulare: fragmente osoase. Bandajele si pansamentele vor fi pastrate curate si uscate si vor fi inlocuit e imediat daca devin umede sau patate de sange.anestezia regionala sau generala membrul respectiv va fi amortit timp de cateva ore. al lezarii nervilor sau spatiului articular este foarte mic. Artroscopia este un examen paraclini c: . Extrem de rar. umflarea (sau ambele) persista sau se agraveaza . Se vor cere medicului informatii privind sangerarea.repararea sau excizia partilor moi ale articulatiei (ligamente.o usoara umflatura a genu nchiului .durerea.dureri legate de inflamatia locala. Nu se va masa regiunea respectiva in cazul instalarii acestor semne ! . Oricum. Dupa artroscopie Medicu l va fi contactat imediat daca: . De asemenea este o interventie chirurgicala miniinvaziva care permite tratarea problemelor artic ulare: . Comparativ cu operatia clasica.

Artroscopia se po ate realizeaza in ambulator. unui traumatism articular sau in urma unei inteventii chirurgicale . inainte de efectuarea artroscopiei se vor realiza teste sanguine si de urina. De retinut! Interventia chirurgicala miniinvaziva realizata prin a rtroscopie necesita spitalizare de scurta durata si recuperare functionala mult mai rapida decat presupune chirurgia deschisa Artroscopia este contraindicata in urmatoarele situatii: .modificarea aspectului.infe ctie. Este important sa se urmeze cu strictete instructiu nile medicului: sa nu se manance sau bea nimic cu 8-12 ore inainte de interventi a chirurgicala miniinvaziva. culorii (verde .radiosco pia articulara cu substanta de contrast realizata cu 10 zile inaintea interventi ei.posibilitatea ca pacienta s a fie insarcinata . Leziunile produ se de artrita ingreuneaza sau fac imposibila interventia artroscopica . artrita septica .preze nta artritei. in special cu anticoagulante orale sau cu aspirina . care poate purta discutii cu medicul privind procedura folosita.tratamentele medicamentoase urmate. se vor purta mansete elastice. Substanta de contrast poate produce inflamatie ingreunand artroscopia . ca de exemplu in formele severe de poliartirita reu matoida . Medicul va fi informat despre: .distrugerea articulatiei.ankiloz a articulatiei produce rigiditatea articulatiei si poate fi datorata poliartrite i reumatoide. inclusiv la substantele anestezice . ligamentele sunt albe.umflarea ganglionilor loco-regionali (de la nivelul gatului.febra sau frisoane fara o cauza aparenta.Dupa efectuarea interventiei va fi nevoie de un insotitor adult care sa conduca pacientul acasa si sa-l supravegheze in urmat oarele 24 de ore. riscurile si beneficiile actulu i anestezico-chirurgical.istoric de fractura sau leziune articulara. axilei sau r egiunii inghinale) .tulburari ale hemo stazei. glezn ei sau soldului medicul va informa pacientul ca dupa aceasta vor fi necesare uti lizarea unor carje de sustinere.galben) sau cantitatii lichidului de dren . Factorii care pot modifica rezultatele artroscopiei sunt: . Daca investigatia este necesara la nivelul genunchiului. Recuperarea completa va dura cateva saptamani sau chiar luni daca a avut lo c o interventie chirurgicala extinsa.eventuale alergii medicamentoase..rani sau infectii in vecinatatea articulatiei .istoric de artrita sau anchiloza articulara. iar daca artroscopia se efectueza la nivelul pu mnului.De asemenea. In functie de lo calizare.radioscopi e cu substanta de contrast cu 10 zile inainte de efectuarea artroscopiei . Se va prescrie medicatie antalgica si exer citii fizice sau kinetoterapie sub supravegherea unui terapeut. Normal Intr-o articulatie normala. .afectiune hematologica severa sau tratament cu medicamente anticoagula nte. cotului sau umarului se va bandaja articulatia sau se vor purta mansete elastice. Inainte de a rtroscopie trebuie obtinut consimtamantul scris al pacientului. inclusiv trombozele venoase profunde (TVP) . bandaje sau se vor folosi carje.

Artroscopia Artroscopia este efectuata. un tub subtire prevazut cu o camera video si o sursa de lumina. Pielea din jurul incheieturii va fi barbierita.rasucirea. va f i somnoros si putin ametit.permite recuperarea r apida . . deplasarea sau pierderea de tesut moale articular (ligamentar sau din cartilaje) . cat si terapie fizicala de recuperare a functionalitatii articulatiei. de un specialist ortoped. Pacientul va fi rugat sa isi lase de-o parte bijuteriile si sa imbrace un halat de spital. Artroscopia se aplica la nivelul arti culatiilor mari. in sa spre deosebire de acestea prezinta urmatoarele beneficii: . cat si urmarirea evolutiei unei afectiuni articulare s au monitorizarea eficientei tratamentului. instrument care se introduce direct in articulatie printro mica incizie subcutanata. Daca este necesara anestezia ge nerala aceasta va fi administrata de un medic anestezist.dovezi ale l ezarii cartilajului sau suprafetelor articulare produse de artrita . In acest caz pacientul nu isi va mai simti membrul respectiv.infectie Dupa realizarea artroscopiei se poate urma tratament medicamentos sau chirurgica l. Se introduce in articulatie. fara a traumatiza sev er tesuturile invecinate. de obicei.este mai putin tr aumatizanta fiind mai putin dureroasa . Artroscopia ofera medicului posibilitatea de a inspe cta suprafetele articulare si tesutul moale din jur: ligamentele si cartilajele.aparitia unor chisti sau noduli . printr-o mica incizie. sunt prelevate mostre de tesut pentru efec tuarea biopsiei. Astfel pacientul va fi inconstient in timpul examinarii. De asemenea. Se v a administra si un sedativ usor inainte de examinare pentru o mai buna relaxare. Ca si proceduril e chirurgicale deschise.este mai ieftina . Imaginile obtinute sunt marite si pot fi urmarite pe un monitor. dar va ramane constient. fara sa necesite spitalizarea pacientul ui. Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop dia gnostic a interiorului articulatiei. artroscopia ofera o buna vizualizare a articulatiei. Se poate folosi pentru vizualizarea soldului.poate fi efectuata in ambulator. Artroscopul este format dintrun endo scop cu fibra optica. dar si tratarea leziunilor articulare sau i ndepartarea corpilor straini liberi din spatiul articular. dar in principal la nivelul calcaiului. Daca este folosita si ca metoda terapeutica va mai fi necesara introducerea prin mici incizii a unor instrumente suplimentare. cotului sau articulatiei pumnul ui. Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala pre cum si frecventa respiratorie in timpul procedurii vor fi urmarite monitorizate. Daca se va folosi un anestezic local acesta va fi injectat in piele la nivelul articulatiei. genunchiului si umarulu i. Artros copia este o investigatie invaziva care permite vizualizarea foarte buna a spati ului articular cu ajutorulul artroscopului.Patologic cartilajul articular este neted si alb Ligamentele si cartilajele articulare au aspect modificat: .

artic ulatia este afectata de anchiloza. va pozitiona articulatia in unghiuri diferite pentru o cat mai b una vizualizare. pentru ca medical specialist sa obtina o i magine cat mai buna in timpul examinarii. In timpul examinarii se pot inregistra imagini video sau se pot face poze. Inainte ca manseta sa fie umflata. Daca se intervine chirurgical in timpul artroscopiei. Copcile vor fi indepartate dupa 7 10 z ile. Articulatia va fi bine dezinfectata si va fi invelita intr-un camp steril.6 cm langa articulatie. Odata ce artroscopul a fost introdus doctorul va putea sa vada in interi orul articulatiei cu ajutorul unui monitor atasat la artroscop. o leziune articulara sau o afectiune de tip chirurgical . pentru o cat mai buna vizualizare a articu latiei. Dupa aceasta examinare articulatia va fi protejata pentru cateva zile. Se va efectua o mica incizie de 0. dar intreaga procedura (ce include si pregatirea) poate dura pana la o ora sa u chiar mai mult. Trebuie sa fie intrebat me dicul specialist in legatura cu exercitiile recomandate pentru recuperarea funct ionalitatii articulatiei. Aceasta face ca articulatia sa fie rigida si foarte putin flexibila si poate fi data de o afectiune numita spondilita ankilop oetica. Pentru reducerea inflamatiei sau pentru a calma durerea pot fi introduse in articulatie anestezice locale sau corticosteroizi.distrugerea ar ticulatiei este severa (de exemplu artrita severa ) . In mome ntul in care artroscopul sau oricare alt instrument este extras din articulatie sangele sau detritusurile celulare vor fi indepartate cu solutie salina. In timpul investigati e zona articulara va fi spalata din cand in cand cu solutie salina pentru curata rea de resturi celulare sau de sange. In functie de articulatia afectata si implicit supusa investigatiei exista posibilitatea ca dupa interventie sa fie necesara sprijinirea membrului intr-o esarfa sau folosirea unei atele pana la recuperarea dupa examinare. impreun a cu asistenta. Artroscopia nu se face daca: . . Procedura chirurgicala efectuata in timpul artroscopiei va nec esita o scurta spitalizare pentru cateva zile si o recuperare rapida fata de chi rurgia clasica. To tusi artroscopia poate fi facuta pentru a curata o articulatia infectata . Incizia este suturata cu ajutorul unor c opci.exista o leziune la nivelul tegum entului sau o rana infectata langa articulatia care urmeaza sa fie examinata. in timpul recuperarii a r putea fie necesara utilizarea unui bandaj de sustinere a membrului sau utiliza rea unor atele.In mod normal pacientul va fi intins pe spate. Inainte d e introducerea artroscopului va fi spalata zona cu o solutie salina pentru o cat mai buna curatire si mai buna vizualizare cu artroscopul. Totusi artroscopia poate fi facuta daca este folosit un tratament medica mentos adecvat Poate dura cateva saptamani pana la recuperarea totala dupa artro scopie. Pacientul nu va avea voie sa conduca in urmatoarele 24 de ore.exista o afectiune hematol ogica . Medicul. articula tia va fi ridicata si va fi legat un garou pentru reducerea fluxului sangvin in articulatie. Daca este nevoie si de o interventie chirurgicala pentru a repara o problema articulara descoperita in momentul investigatiei va fi facuta inca o in cizie mica unde va fi introdus un alt instrument subtire in articulatie. Pentru reducerea edemului sau a durerii pot fi folosite comprese cu gheata. bandaje compresive sau se pot administra analgezice. In functie de articulatia examinata. recuperarea ar put ea dura ceva mai mult. Medicul va prescrie un tratament medical pentru calmarea durerilor si va recomanda un program de recuperare fizica pentru pacientii ce au facut artroscopie. Artroscopia dureaza in mod normal aproximativ 15 minut e. In functie de articulatia supusa investigatiei va fi pusa manseta ce va fi umflata si va restrictiona astfel flux ul sangvin in respectiva articulatie.

subtiri. Totusi. in comparatie cu chirurgia clasica.evaluarea si diagnosticarea problemelor articula re cand un examen fizic sau alte examinari cum ar fi radiografia.este mai ieftina . teste sangvine . Imaginile de la camera pot fi vazute pe un monitor. inclusiv la cele anestezice . computer tomograful sau rezonanta magnetica nucleara nu sunt concludente .este in tratament cu vreun medicament. Artroscopul are o sursa de lumina si o camera video atasata de el. efectuarea unei interventii chirurgi cale pentru rezolvarea problemelor articulatiilor.unele probleme mai grave ale articulatiei pot fi rezolvate cu ajutorul imbinarii artroscopiei si chirurgiei. Artroscopia permite doctorului sa studieze suprafata articulatiilor si tesu turile moi ce le inconjoara.in cazul unor cicatrici tisul are sau in cazul unei zone de la nivelul articulatiei care este inflamata si tre buie indepartata .poate fi f acuta in regim de policlinica si nu necesita internarea peste noapte.tesuturile moi ( cum ar fi ligame ntele.este alergic la vreun me dicament. i nclusiv medicamente anticoagulante cum ar fi warfarina sau aspirina . artroscopia permite doctorului sa descopere modificarile articulatii lor. cum ar fi tesutul ce leaga oasele intre ele (ligame nte). umarului s i gleznei. tendoanele sau cartilagiile) pot fi reparate sau curatate .permite un timp de recuperare mai mic . Artroscopia este realizata intro policlinica fara sa fie necesara internarea pacientului.are afecti uni hematologice. la nivelul genunchiului. De cele ma i multe ori. Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 8 .este mai putin d ureroasa . chiar si afectiuni ale venelor cum ar . reparate sau reconstruite. artroscopia: . Tr ebuie discutat cu medicul daca pacientul(a) in cauza: .12 ore inainte de efectuarea procedurii. Aceste imagini marite furnizeaza o imagine foarte clara a incheieturii.se pot indeparta depozitele de calciu sau diverse asperitati ale oaselor . chirurgia clasica necesita internarea pacientului Artroscopia este folosita in: . artroscopul este introdus in corp prin interm ediul unei incizii mici in piele.pot fi taiate ligamentele. numita artros cop.int erventia chirurgicala necesara tratarii unei afectiuni articulare Cand artroscop ia este folosita intr-o interventie chirurgicala: . in mod obisnuit. In timpul artro scopiei se poate colecta o mostra de tesut pentru biopsie. Daca se face o interv entie chirurgicala se vor face alte incizii mici prin care vor fi introduse inst rumentele. La fel ca si in cazul chirurgiei clasice (care implica o incizie mult mai mare). In timpul artroscopiei. pentru indepartarea corpurilo r straine sau pentru monitorizarea unei boli sau a eficacitatii unui tratament.Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articula tiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale. Aceasta procedura poate fi utilizata pentru diagnosticarea problemelor articulatiilor. Artroscopia este efectuata. Taierea sau eliberarea unui ligament st rans poate duce la cresterea mobilitatii in cazul unei articulatii intepenite obtinerea unei biopsii tisulare sau obtinerea unei mici cantitati de lichid sino vial care pot fi examinate ulterior in laborator . precum si tesuturile solide ce acopera capetele oaselor (cartilagiul) si f ormeaza o zona tampon intre acestea.

de form are a unui hematom ce poate afecta membrul respectiv sau de lezare nervoasa sau a articulatiei in sine. Exista un mic risc de infectie. Acestea pot fi semne ale tromboflebitei. Cand apa re aceasta problema este necesar un tratament medical imediat pentru scaderea pr esiunii. In cazuri rare. Daca exista aceste simptome nu . poate influenta obtinerea unei imagini curate in cadrul examinari i .locul inciziei sangereaza excesiv . Poate aparea sangerare la locul inciziei. iar in momentul in care doctorul mobilizeaza instrumentul in articulatie poate simti o senzatie de smulgere. Trebuie luata legatura imediat cu medicul daca: . Aceasta substa nta poate cauza inflamatie si va face aproape imposibila efectuarea artroscopiei si. Daca examinarea se face la nivelul gleznei.fi tromboza venoasa profunda . mai ales daca se si inter vine chirurgical in timpul investigatie. Mai poate exista si un risc mic de afectare a structuril or din interiorul articulatiei. genunchiului sau c oxofemural medicul va intreba pacientul daca dupa procedura are nevoie de carja. Daca examinarea se face la nivelul articulatiilor bratului este foarte probabil ca dupa procedura pacientul sa aiba bratul imobilizat cu o esarfa sau cu o atel a. Acesta va trebui sa di scute inainte cu medicul despre orice nelamurire despre procedura si riscurile a ferente. Trebuie stiut ca dupa examinare pacientul nu poate conduce. Pe masura ce este introdus artroscopul pacientul poate simti o senzatie de durere usoara.are un istoric de artrita sau artroza. Daca persoana este anesteziata pe cale generala aceasta nu-si va mai simti membrele inferioare sau cele superioare pentru cateva ore. Daca persoana i n cauza este supusa unei anestezii generale.durerea sau/si edemul la nivelul artic ulatiei continua sau se inrautatesc .are un istoric de infectie.a avut in ultimele zece zile o examinare radiologica cu folosirea unei substante de contrast. in articulatia afecta ta . Daca pacientul va suporta o anestezie locala acesta va simti o senzatie ca o arsura la nivelul pielii. Este normal ca articulatia supusa ex aminarii sa fie sensibila pentru inca o saptamana. edemul. Este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare de sange si/sau un test de urina inainte de artroscopie. Unele afectiuni date de artrita pot face dificila si une ori chiar imposibila efectuarea acestei examinari . cum ar fi artrita septica. Aceasta este pe termen sc urt si va disparea in maxim doua saptamani. durerea si senzatia de caldura nu dispar de la nivelul art iculatiei. Trebuie intrebat medicul spec ialist cat de mult va sangera sau va drena locul inciziei si de asemenea cat tim p va fi edem la locul respectiv. aceasta va fi inconstienta in timpu l interventie. Foarte rar pot aparea complicatii in urma anesteziei generale. Trebuie discutat si despre cum va decurge examinarea si ce vor indica r ezultatele.este posibil sa fie insarcinata . poate aparea o problema serioasa numita sindromul compartimental datorita unei cresteri a presiunii la nivelul m usculaturii (in special la nivelul gambei sau la nivelul antebratului). Complicatiile sunt neobisnuite pentru aceasta i nvestigatie.are un istoric de fractura sau leziune la nivelul articulatiei Inainte de p rocedura pacientul va fi rugat sa semneze un acord scris. Dupa examin are pacientul poate simti o usoara senzatie de durere.eritem ul (roseata). totodata.

infectii Dupa ce medicul a evaluat articulatia el poate recomanda tratamentul medicamento s.crest erea intensitatii durerii. Medicul poate determina daca articul atia este una normala doar prin vizualizarea acesteia cu ajutorul artroscopului. sau a canalului in ghinal .trebuie masata zona respectiva . Daca exista o leziune la nivelul articulatiei medicul poate vedea acest lucr u si poate chiar interveni chirurgical pentru a repara problema respectiva. chiste sau ganglioni . poate impiedica vizualizarea clara a acesteia i n timpul investigatiei .extinderea eritemului din zona afectata . Artroscopie Normal: Intr-o articulatie normala. In mod normal medicul poate discuta rezultatul interventiei imediat dupa ce ace asta s-a terminat. Substanta de contrast poate da inflamatie la n ivelul articulatiei si.rupturi sau deplasari. al antebratului. a edemului.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afectiuni cum ar fi artrita .limfadenopatia la nivel cervical.distrugeri evidente de cartilaje cauzate de diferite afect iuni cum ar fi artrita .daca pacientul a avut o radiografie cu substanta de contrast la nivelul articulatiei cu mai putin de 10 zile inainte. c histe sau ganglioni . Aceasta poate face investig atia dificila sau chiar imposibila . Daca nu este nici o m odificare vizibila la nivelul articulatiei doctorul poate concluziona ca articul atia este normala si nu este cauza simptomatologiei pacientului Patologic Intr-o articulatie lezata ligamentele si cartilajele au culori si forma modifica te.apar semne de infectie.daca pacientul are artrita. a eritemului sau a caldurii in zona respe ctiva . sanatoasa ligamentele apar ca ni ste cabluri de culoare alba. fragmente d etasate sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumore te. acestea pot fi: . Cartilajul este moale si alb.rupturi sau deplasari. Factorii care pot interveni in acuratetea rezultatelor examinarii pot fi: .drenarea de puroi de la locul inciziei . fragmente detasa te sau fragmente de tesuturi (cum ar fi ligamentele sau cartilajele) tumorete.febra sau frisoane aparute fara o alta cauza Artroscopia este o procedu ra interventionala ce permite medicului sa vizualizeze interiorul articulatiei c u ajutorul unui instrument numit artroscop. Exem ple de leziuni la nivelul articulatie sunt: . in plus. terapia fizica sau interventia chirurgicala.infectii .

flurazepam. Desi icterul poate aparea in cazul unor persoane cu sindr om Gilbert. Sindromul Gilbert este o afectiune mostenita ce afecteaza m odul in care ficatul proceseaza bilirubina si este o cauza frecventa a cresterii bilirubinei in sange.3 mg/dL 0. fenit oina. ciro za sau mononucleoza. Ni velele ridicate ale bilirubinei pot fi cauzate de distructia rapida a hematiilor care poate aparea in cadrul unei reactii alergice in urma unei transfuzii de sa nge sau in cadrul unei anemii falciforme. al unor probleme ale sistemului digestiv ce apar datorita u nei reabsorbtii excesive a bilirubinei sau al unui blocaj a ductelor biliare dat orita unor pietre la nivelul vezicii biliare sau a unui cancer pancreatic.7 mg/dL Valori crescute sau scazute Valori crescute ale bilirubinei in sange pot aparea fie datorita cresterii producerii de bilirubina.Medicamentele care pot creste nivelul b ilirubinei includ multe antibiotice. Distrugerea excesiva a hematiilor creste nivelul de bil irubina indirecta mai mult decat nivelul de bilirubina directa.3–1. fie datorita unei eliminari sca zute a acesteia. indometacin. aceasta afectiune nu este una grava. Valorile bilirubinei la adulti Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina i ndirecta (Bilirubina totala minus bilirubina directa) 0. Scaderea eliminarii bilirubinei poate aparea ca rezultat al unei afectiuni a ficatului cum ar fi hepatita.2–0.Scaderea eliminarii de bilirubina poate fi cauzata de o serie de infectii cum ar fi colecistita (inflamatia vezicii biliare) sau de deficitul un or enzime ereditare. Nivele de bilirubina ce ar putea necesita tratament in cazul unui nou nascut la termen.0 (mg/dL) 0. Blocajul cailor biliare datorita litiazei sau cancerului pancreatic duce la cresterea cantitatii de bilirubina directa mult mai mult decit cea indirecta. Medicamentele care pot scadea nivelul de bilirubina includ vitamina C (acidul ascorbic). Determinarea c antitatii de bilirubina directa si indirecta poate ajuta in determinarea cauzei excesului de bilirubina. diazepam. Deoar ece ficatul unui nou nascut este imatur din punct de vedere functional.Afectarea severa a fica tului creste atat nivelul bilirubinei directe cat si a celei indirecte. Valori normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul.Bilirubina Prin dozarea bilirubinei se intelege masurarea cantitatii de bilirubina din sang e.1–0. la prema turi acesta nu este capabil sa elimine bilirubina intr-un mod adecvat astfel ca acesta este mult mai predispus sa faca icter fata de un nou-nascut la termen. sanatos Varsta nou nascutului Nivelul de bilirubina Sub 25 ore Icter evi dent Intre 25 si 48 de ore Mai mare de 15(mg/dL) . unele anticonceptionale. fenobarbitalul si teofilina.

cat si pentru a vedea daca medicamentele ad ministrate au produs leziuni la nivelul ficatului . Dozarea bilirubinei este fo losita: . Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punction eaza cu un ac mic. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (preze nta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). Trebuie sa fie pregatit inc a un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respe ctiva nu vine suficient sange. Prelevare sangelui la nou-nascut Pentru prelevarea sangelui de la nivelul calcaiului se foloseste un tub mic si se lasa sa picure in acest tub cat eva picaturi de sange. care necesita tratament. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena se at aseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masi va a hematiilor (celulele rosii). Uneori tre buie sa se recolteze in mai multe recipiente. Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin a plicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv iar apoi este aplicat u n bandaj usor. deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor. garoul poate fi desfacut. tumori pancreatice sau i n cazul altor afectiuni . cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune he molitica la un nou-nascut . Apoi este aplicat un tampon si acul se retr age usor. despre risc urile aferente. Acest lucru face posibila o mai buna vizualiza re a venelor si usureaza introducerea acului. cat si pentru a vedea daca medic amentele administrate au . care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele. Atunci cand a fost recoltat sufici ent sange. Recoltarea dintr-o vena Asistenta medicala va aplica un garou (ba nda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre ven ele situate sub nivelul garoului.in investigarea unui eventua l blocaj al ductelor biliare. Locul unde va fi introdus acul va fi steril izat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv. cum ar fi hepatitele sau ciroza. Dozarea bilirubinei este folosita: . cum ar fi hepatitele sau ciroza.Intre 49 si 72 de ore Mai mare de 72 de ore Mai mare de 18 mg/dL Mai mare de 20 mg/dL Nota: Un prematur sau un nou nascut bolnav cu nivele ale bilirubinei sub cele di n tabel poate necesita tratament.i n evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatul ui. pentru a opri sangerarea. cum ar fi fototerapia.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neon atal. Se apasa pe locul respectiv. In cazu ri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. pentru cateva m inute si apoi este aplicat un mic bandaj.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa be a cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea bilirubinei. Pentru cop ii nu este necesara o anume pregatire. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari.

produs leziuni la nivelul ficatului . majoritatea o amenilor nu simt deloc durerea sau au un disconfort minor in momentul pozitionar ii acului in vena. cu exceptia nou nascutilor.cura de slabire. Icterul fiziologic apare la nou nascutii sanatosi din mai multe motive. urina nu contine bilirubina. care in mod normal creste nivelul de bilirubina indirecta De retinut! Multi nou nascuti pot prezenta icte r fiziologic intre zilele 1 si 3 de viata. atunci cand acul strapunge pielea. Nou nascutul poate simti un usor disconfort in momentul intepaturii. Testu l de bilirubina (dozarea bilirubinei) reprezinta o investigatie ce arata cantita tea de bilirubina din sange. Bilirubina poate fi masurata si in lichidul amniotic daca bebelusul are risc de eritroblastoza f etala (o afectiune in care sunt distruse celulele rosii). In mod normal. Gradul de durere resimtit poate depinde de indemanarea asiste ntei medicale.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilo r (celulele rosii). dispare de la sine intr-o saptamana. care nec esita tratament. Nivelele ridicate ale bilirubinei in urina pot indica fa ptul ca nu a avut loc eliminarea normala a bilirubinei de catre ficat. Totusi. Bilirubina exista in sange sub doua forme: . cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .cofe ina. care se gaseste in bila (lichid de secretie al hepatocitului. ca o piscatura se poate simti. de starea venelor si de sensibilitatea fiecaruia la durere. imbatranite la nivelul ficatului.Bilirubina mai poate fi masurata si in urina. includ: .in investigarea unui eventual blocaj al du ctelor biliare. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. nou nascutii cu icter fiziologic necesi ta tratament special – fototerapia – pentru a preveni posibilitatea aparitiei leziun ilor sistemului nervos central si a unui posibil retard mintal. Bilirubina este o substanta galben-maronie. ce scade nivelul de bilirubina . Daca bilirubi na este detectata in urina. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formare a de calculi la nivelul vezicii biliare). Aceasta este cauza cea mai frecventa a icterului neonatal. tumori pancreatice sau in cazul altor afectiuni . U nele persoane pot simti o usturime cand acul este in vena. Factori care pot interfera cu aceasta exa minare si cu acuratetea rezultatelor. mai ales. Totusi. Se produce prin distr ugerea celulelor rosii (hematiile). fara sa ca uzeze probleme. in unele cazuri. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. cum ar fi fototerapi a. de obicei. care este colectat in vez ica biliara si deversata in duoden in momentul digestiei). printre care cresterea distrugerii hematiilor imediat dupa nastere . In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. Recoltare a sangelui la nou nascuti (din calcai) O scurta durere. sunt necesare teste aditionale pentru a determina ca uza prezentei acesteia. Bilirubina este eliminata prin scaun dandu-i culoarea maronie specifica. Icterul fiziologic. Recoltarea sangelui dintr-o vena In caz ul recoltarii sangelui dintr-o vena este posibil ca adultii sa nu simta nici o d urere sau sa simta o mica ciupitura in momentul in care sunt intepati cu acul.

Aceasta forma de bilirubina nu se dizo lva in apa (este insolubila). Acesta reprezinta coloratia in galben a pielii si a sclerelor. poate aparea o inflamatie la acest nivel.De aceea.bilirubina indirecta (sau neconjugata).obstructia ductelor bilia re (ducte care permit trecerea bilei din ficat in intestinul subtire). anomalii fizice si chia r poate duce la deces.he patice (hepatite) .Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului. Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de c alculi la nivelul vezicii biliare). Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. Este posibil ca aceasta problema sa fie descoperita in timpul recoltarii aceste i probe. cecitate (orbire). cum ar fi hepati tele sau ciroza. Poate aparea o mica vanataie la locul intepaturii. care are ca si corespondent in investig atii cresterea bilirubinei in sange.in investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare. tumori pancreatice sau in cazul altor afecti uni .La copi i cu probleme de sangerare poate aparea o sangerare continua in urma recoltarii. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au produs leziuni la nivelul ficatului . Se poate reduce riscul aparitiei vanataii prin apasarea locului in tepaturii timp de cateva minute dupa extragerea acului.. poate aparea in urmatoarele afectiuni: . A spirina. nou-nascutii care prezinta icter trebuie tratati . iar acest lucru se face prin fototerapie si in cazurile mai grave. O sangerare prelungita poate fi o problema pentru cei cu afectiuni ale sangelui. iar cantitatea de bilirubina indirecta se obtine din scaderea bilirubinei directe din cea totala.in evaluarea functiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Excesul d e bilirubina (hiperbilirubinemia) la un nou-nascut poate cauza. Este forma solubila de bilirubina (care se dizolva in apa ) si rezulta din bilirubina indirecta datorita transformarii ce are loc la nivel ul ficatului. uneori. Icterul. Aceasta poarta numele de flebita si s e trateaza de obicei. Recoltarea sangelui dintr-o vena Exista un risc foarte mic de a face co mplicatii la recoltarea sangelui din vena. leziuni la nivelul sistemului nervos central.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (cel ulele . Nivelul de bilirubina totala si directa sunt masurate in mod direc t prin teste ale sangelui. warfarina sau alte medicamente anticoagulante (care subtiaza sangele) p ot creste riscul de sangerare. dupa recoltare.bilirubin a directa (conjugata). Dozarea bilirubinei este folosita: . Rareori. prin aplicarea unor comprese calde de cateva ori pe zi. sangele se va preleva de la nivelul calcaiului. Recoltarea sangelui la nou nascuti (din cal cai) Exista un risc foarte mic de aparitie a unei probleme serioase in cazul ace stui tip de recoltare. Daca o persoana are probleme cu coagularea sangel ui sau este in tratament cu aspirina sau warfarina va trebui sa anunte doctorul inainte de recoltare. Bilirubina indirecta la nivelul fluxului sangvin d in ficat se transforma intr-o forma solubila (directa sau conjugata) . In cazul nou-nascutilor.ale sangelui (anemie hemolitica) . prin transf uzii sangvine ce reduc nivelul bilirubinei.

in investigarea unui eventual blocaj al duc telor biliare. indispensabile pentru realizarea oricarei performante sportive. dar fara un antrenament prealabil poate pro duce. fie ca e vorba de neutralizarea temperaturilor ridicate prin transpiratie. In cazuri rare poate f i nevoie si de o transfuzie sangvina. Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament. care nece sita tratament. al imentatia provoaca si ea o crestere a consumului energetic. Metabolismul bazal (MB) se exprima prin numarul de calorii degajate pe metru patrat de suprafata corporala timp de o ora. dar numeroase conditii pot mari consumul energetic. un lucru mecanic de numai 700-800 Kgm/min timp de 20-30 minute. un efort moderat produce o crestere de 100-200%.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. Temperatura poate pr oduce si ea un consum alimentar de energie. In cazuri rare poate fi nevoie si de o transfuzie sangvina. Prin compararea acestor valori se poate pune in evidenta foarte usor de osebirea dintre capacitatea de efort a organismelor antrenate si neantrenate si se releva importanta antrenamentului si a obisnuintei de a efectua efort fizic. MB se refera numai la energia necesara pentru intretinere a activitatii vitale in stare de repaus absolut. avand valori mai mari la barbati fata de femei si la tin eri fata de varstnici. iar un efor t fizic intens are ca rezultat o crestere de 10-20 ori a necesarului de energie. care trateaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. care trat eaza icterul cu ajutorul unei lumini speciale. cat si pentru a vedea daca medicamentele administrate au p rodus leziuni la nivelul ficatului . care implica un consum suplimentar de energie fata de cel solicitat in cadrul proceselor vitale normale. Travaliul muscular. In urma unui efort care depaseste MB se produce lucru mecanic ce poate fi masurat in kilogram -metri pe minut (Kgm/min). cum ar fi h epatitele sau ciroza.rosii). Acesti nou-nascuti au nevoie de tratament.in diagnosticarea cauzelor ce duc la o distrugere masiva a hematiilor (celulele rosii). destul de dificil. asa numitul metabolism bazal. . num it si metabolismul energetic de repaus reprezinta bilantul energetic al unui org anism aflat in repaus complet la o temperatura mare ambianta de 20 grade C dupa un post de 12-18 ore. fie ca este vorba de lupta impotriva temperaturilor coborate prin contractii musculare care degaja caldura. cum ar fi fototerapia . sanatos. Datorita reactiilor de asimilare si a miscarii organelor din tubul digestiv. cum ar fi fototerapia. tumori pancreatice sau in cazul altor a fectiuni . chiar daca este foarte redus face sa cr easca MB cu 20-60%. Biochimia organismului Cunoasterea fenomenelor biochimice care au loc in timpul efortului fizic prezint a o importanta deosebita in procesul de practicare stiintifica a culturii fizice si sportului. Orice activitate sportiva presupune un efort mai mic sau mai mare . Acest lucru poate aparea in litiaza biliara (prezenta si formarea de calculi la nivelul vezicii biliare). care necesita tratam ent. un organism tanar. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .in evaluarea fun ctiei ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului. Metabolismul bazal.pentru a determina daca un nou-nascut are icter neonatal. Dozarea bilirubinei este folosita: . El variaza in fu nctie de sex si varsta. Un sportiv poate efectua un efort de 110 Kgm/s timp d e citeva secunde (8-10) sau de 1500-1700 Kgm/min timp de aproape o ora. In acela si timp. cum ar fi anemia hemolitica sau o afectiune hemolitica la un nou-nascut .

Concentratia de ATP se mentine constanta la acest nivel. lipidelor si proteinelo r. partea corpului in care se face biops ia si priceperea medicului specialist. Glicoliza este activata atunci ca nd creste concentratia acidului lactic in sange. manifestate prin restructurarea structurala si fu nctionala a organismului. la animalele antrenate s-a observat o crester e a capacitatii tesutului cerebral de a neutraliza variatia de concentratie a di feritelor substante chimice din sange. cum ar fi paracetamol (acetaminofen) . influentand negativ desfasurarea activitatii cerebrale. un sistem metabolic mult mai eficient de producer e a energiei. Medicul poate recomanda administrarea unui antialgic usor. Revenirea este cu atat mai rapida si mai stabila cu cat organismul a fost mai bine antrenat. Biopsia aspirativa cu ac fin Daca se injecteaza un anestezic local. Experimentele au confirmat efectul pozitiv al antrenam entului fizic asupra capacitatii de neutralizare a pH-ului acid al sangelui. In ceea ce priveste creierul. Toate aceste fenomene se produc si in corpul um an. in timp ce la animalele neantrenate aceasta valoare scade consid erabil. se poate simti o mica intepatura la locul unde se injecteaza anestezicul. De aici necesitatea de a efectua un antrenament fizic sustinut regulat. In urma unor masuratori efectuate la boxeri. ale carui efecte sunt benefice nu numai pentru sistemul muscular. doban direa unor caracteristici noi. animalele antrenate au prezentat o crestere a activitatii enzimatice cu 50 % fata de animalele neantrenate. dar in mod neeconomic deoarece materia prima nu este folo sita in totalitate pentru producerea energiei. ulterior ea va reveni la valori normale datorita capacitatii crescute de neu tralizare. Pacientul poate sa simta si o usoara presiune c and e introdus acul de biopsie. Locul in care se efectueaza biopsia aspir ativa cu ac fin poate fi dureros cateva zile si se poate forma o vanataie. La nivelul musch ilor. un organism antrena t consuma 57 ml O2/Kg corp/min iar un organism neantrenat numai 45 ml O2/Kg corp /min. Prin solicitarile sale specifice care se repeta in mod regulat. an trenamentul ofera organismului posibilitatea de a reactiona la solicitari. rez ultat ca urmare a efortului. la inc eputul efortului transpiratia este foarte acida datorita producerii de acid lact ic. ci s i la cresterea capacitatii de a bloca fenomenele negative consecutive unor efort uri intense. numai in acest fel putand sa obtinem cu adevarat o minte sanatoasa in tr-un corp sanatos. Gradul de disconfort resimtit va depinde de cat de multa durere simte pacientul de la ace. In momentul in care necesitatile energetice ale org anismului cresc fata de valorile normale intra in actiune glicoliza care produce energie foarte rapid. odata cu depasirea unui consum de 220 Kcal/Kg corp/min la organisme tinere neantrenate sau 280 Kcal/Kg corp/min la organisme antrenate. Consumul crescut al oxigenului de catre organismele antrenate se datoreaza degradarii aerobe a glucozei. ci pentru intregul organism. La cobaii care au fost antrenati sa inoate s-a observat in ficatul lor o accelerare a procesului de utilizare a glucidelor. Ce se intampla dupa aceea? Medicul specialist va aplica o oarecare presiune la locul biopsiei pentru a preveni sangerarea si va pune si un bandaj adeziv deasupra loc ului punctiei. Experientele care au fost efectuate pe animale au aratat ca antrenamentul duce nu numai la cresterea capacitatii generale de efort. ceea ce are ca urmare cresterea energiei produse intr-o anumita perioada de t imp. La aceeasi intensitate a efortului.Si modul de utilizare a rezervelor glucidice este diferit la organismele antrena te fata de cele neantrenate.

iar nodulul va disp area. medicul introduce un ac mai g ros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. Intr-o biopsie chirurgicala. ganglioni limfatici. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celul e. Daca medicul nu poate simti cu usurinta nod ulul. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. Aspiratia cu ac fin poate fi singurul test care poate p reciza natura canceroasa a unui nodul. organe genitale. Medicul va sterge cu alcool sau cu betadina. Medicul trebuie contactat daca apar sangerari. Medicul va fixa nodulul cu o mana si va introduce un ac fin atasat unei seringi in nodul. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. cavitate bucala (gura). De asemenea. ganglioni limfatici. infectie sau alte maladii. Materialul e apoi examinat la microscop. medicul introduce un ac mai gros decat cel pentru biopsia aspirativa cu ac fin. se poate face un test imagistic. Un spec ialist introduce un ac fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fl uid.sau ibuprofen. tract respirator sau tiroida pentru a cauta semne de cancer. totusi in unele cazu ri se pot folosi si alte tehnici. radiologul poate fi medicul care va efec tua aspiratia Daca nodulul e un chist. Se extrage astfel o sectiune de tesut si nu doar cateva celule. cavitate bucala (g ura). Aspiratia cu ac fin poate fi singu rul test care poate preciza natura canceroasa a unui nodul. roseata. totusi in unele cazuri se pot folosi si a lte tehnici. Apoi va aspira in seringa fluidul sau celuele. . pentru a vede a unde va introduce acul. fica t. infectie sau alte maladii. Intr-o biopsie chi rurgicala. In acest caz. cu anestezierea in prealabil a zonei biopsiate. I n biopsia prelevare de tesut. cum ar fi CT sau ecografie. cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau biopsia chirurgicala. medicul foloseste un bisturiu pentru a indeparta o mostra de tesut. Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). In unele cazuri se poate face o ane stezie locala injectabila pentru a amorti pielea din zona respectiva. medicul poate misca acul in mai multe directii pentru a se asigura ca va extrage destul fluid sau o cantitate suficienta de celule pentru examenul microscopic. Procedura dureaza de la cateva secunde la cateva minute. ficat. Biopsia sanului O biopsie consta in prelevarea de tesut din glanda mamara ce urmeaza a fi analiz at la microscop pentru a verifica daca este vorba de un cancer la san. fluidul e indepartat. organe genitale. cresterea in volum sau febra mai mare de 38 de grade celsius in zilele imediat urmatoare. Materialul e apo i examinat la microscop. Ce este biopsia aspirativa cu ac fin ? Aspiratia cu ac fin e o metoda de a colecta celule din tesutul mamar (san). cum ar fi biopsia cu prelevare de tesut sau bi opsia chirurgicala. In biopsia prelevare de tesut. daca pacinetul simte vreo durere cand ajunge acasa. Un specialist introduce un a c fin intr-un nodul si extrage o mostra de celule sau de fluid. Zona trebuie pastrata uscata pentru 24 de ore. tract respirato r sau tiroida pentru a cauta semne de cancer.

noduli fibrochistici.prezenta unor noduli la nivelul sanului poate fi normal a.her 2/neu. Ac estia dispar dupa aparitia menopauzei. Sunt prezente celule canceroase Ce poate afecta examinarea Daca sanul pacientei este prea mare poate fi greu de facut biopsia.citometrie in flux. De retinut . dar de asemenea. Fibroadenomul poate fi extirpat sau poate fi l asat pe loc dar urmarit cu atentie in continuare. Nu va disparea dar nu se trans forma in mod obisnuit in tumora maligna. Apoi se va face o analiza mult mai amanunti ta a biopsiei si rezultatele vor fi comunicate pacientei in 3-5 zile . calcificarile sau abcesul Cresterea anormala de celule numita hiperplazia duct ala atipica sau alte modificari ale celulelor.daca este gasit tesut canceros. mai ales inainte de perioada menstruala. Daca este nevoie de inca o proba d e tesut trebuie facuta o biopsie deschisa . Proba de tesut va fi inghetata si apoi impartita in sectiuni foarte mici si va fi analizata la microscop.markeri tumo rali si proteina . Daca este vorba de hiperplazie du ctala atipica poate fi nevoie de o biopsie deschisa pentru siguranta inexistente i celule canceroase. Acul de biop sie ia tesut dintr-o regiune mica si exista astfel riscul sa scape celulele canc eroase. De multe ori tesutul fibros de la nivelul sanului se poate simti sub forma un or noduli. Acesti markeri il ajuta pe doctor in prescrierea u nui tratament cat mai bun . care verifica tipul de celule in tesutul de biopsie.cea mai buna varianta de biopsie este cea deschisa da r cu pozitionarea acului in zona suspicionata dupa efectuarea unei mamografii mamografia sau examinarea clinica a sanului trebuie sa se faca dupa ce biopsia c u ac fin sau cea ghidata a descoperit o tumora benigna pentru a exista siguranta ca biopsia a fost luata din zona respectiva. De asemenea pot da informatii despre posibilitatea re caderilor.ecografia poate fi de un real ajutor in cazul biopsiei cu a c fin sau prin punctie . pot fi intalniti daca fe meia aflata la menopauza este in tratament hormonal de substitutie .in cazul in care biopsia indica tesut canceros se vor face si determinari hormonale de es trogeni si progesteron pentru a se preciza modul in care acesti hormoni pot infl uenta dezvoltarea tumorii. Doctorul poate da un raspuns pacientei imediat dupa analizarea probei la microscop.75% din nod ulii la san sunt benigni . tumo ri solide de tipul fibroadenoame. cum ar fi tamoxifenul. Acesti noduli sunt destul de frecventi la femei incat medicii cred ca este vorba de o modificare normala. Acestea pot include: .proba biopsica poate fi examinata im ediat. va fi deschisa axila pentru a vedea daca ganglionii . in cadru l tratamentului general.Rezultatul biopsiei de san Normal: Nu exista celule canceroase sau celule atipic e Patologic Afectiunile benigne pot include chistele. Aceste rezultate sunt necesare pentru a indruma medicul in cazul in c are se decide sa prescrie un tratament hormonal. care sunt mai degraba celule maligne . . Acest test ajuta la descoperirea celulelor care a u un ritm de crestere rapid. Alte afectiuni benigne pot fi lipoamele .pot fi necesare alte biopsii in cazul descoperirii de tesut malign.

durerea dureaza mai mult de o saptamana . Primul nod limfatic afectat este numit ganglion santinela. pentru cateva zile. Exista multiple cai prin care se poate face o biopsie de san . Daca este cazul va fi extirpata o parte din ganglionii limfatici sau toti ganglionii din axila.biopsie prin punctie. O portiune de tesut este analizata la microscop pentru a vedea daca se descope ra celule canceroase: . a fost descoperita o tumora sau cand la examenul clinic este d escoperit un nodul. Tesutul din jurul ganglionilor este extirpat si examinat ap oi la microscop pentru a vedea daca exista celule canceroase. Un astfel de tip de biopsie poate fi facuta folosind un aparat de suctiune care extrage intr-un mod bland o portiune mai mare de tesut de la nivelul tumorii . la mamografie sau la ecografie.apare febra Biopsia prin punctie sau biopsia ghidata pot lasa o mica cicatrice rotunda la lo cul . Aspiratia poate fi necesara pentru a vedea daca este vorba de o for matiune solida sau una lichida (un chist). Daca este vorba de un chist acesta va disparea dupa ce lichidul a fost extras. Inainte de efectuarea biopsiei santinela se face un test pentru a vedea care ganglioni sunt afectati. sangerarea sau apare puroiul la locul inciziei . Acest lucru poate cauza aparitia unui edem important la nivelul bratului pe partea cu axila (limfe dem) . Culoarea albastra poate fi folosita in biopsia sant inela. Infectia poate fi tratata cu antibiotice. acestia vor fi extirpati pentru a limita ex tinderea cancerului. Daca medicul nu poate palpa formatiunea tumorala va fi pus un ac in zo na suspicionata in timpul mamografiei care se efectueaza chiar inainte de interv entia chirurgicala.biopsia ghidata ce se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie.biopsie deschisa ce se realizeaza printr-o incizie la nivelul sanului si se va preleva o portiune de tesut sau intreaga formatiune tumorala.biopsia santinela a unor ganglioni limfatici poate fi facuta in loc de ex tirparea tuturor ganglionilor. utilizeaza un ac special-trocar.aspiratie pe ac fin: metoda consta in inteparea cu un ac mic a pielii pana la nivelul tumorii si recoltarea tesutului ce se va analiza l a microscop. un alt tip de bio psie este necesara . Se va f ace o mica incizie la nivelul sanului si acul va fi ghidat radiologic pentru a l ua biopsie din tumora respectiva. Acest tip de biopsie nu se potriveste tuturor tipurilor de tumori de san . culoarea albastra pe piele. Daca in ganglionii santinela exista celule canceroase.persista eritemul. Biopsia de san consta in prelevarea de tesut din glanda mam ara care apoi va fi analizat la microscop pentru a verifica daca este vorba de u n cancer la san. edemul. Medicul va fi astfel indrumat spre zona suspicionata pentru a realiza biopsia Mai multe teste sau biopsii pot fi necesare daca apar probleme in timpul primei biopsii sau daca medicul are o nelamurire in legatura cu o anu mita zona de tesut de la nivelul sanului. Pacienta treb uie sa anunte medicul daca: . Est e folosit un anumit tip de raze X care gasesc zona ce trebuie biopsiata. Un marker radioactiv este introdus acolo unde se afla tesutul canceros si un aparat special preia imagini de la niv elul ganglionilor limfatici. Se poate ca pacientei sa i i ramana. Exista un risc de infectie la locul in ciziei pentru biopsiere. Urina poate avea culoa rea verde 24 de ore. Daca nu este lichid.limfatici de la acest nivel au fost afectati. Astfel nu mai exista riscul aparitiei limfedemulu i la nivelul bratului. Acul strapunge pielea si ajunge la nivelul tumorii si preleveaza tesut cam de marime a unei penite de stilou. Acesti ganglio ni sunt primele zone in care se raspandeste cancerul. O biopsie de san este indicata in momentul cand.

Daca se f ace biopsia sub anestezie generala nu trebuie ca pacienta sa bea sau sa mance ti mp de 8-12 ore inainte de biopsie. Ecografia poate fi de folos in ghidarea medicului in timpul bi opsiei. in mod normal. Inainte de investigatie pacienta trebuie sa informeze medicul: este sub un anumit tratament . Se poat e ca aceasta sa acuze si o usoara durere faringiana datorita sondei de intubatie . un m edic de familie.inciziei sau in cazul biopsiei deschise va exista o cicatrice liniara. inclusiv la c ele folosite la anestezie . in policlinica sau in spital. Totusi edemul si pielea tare pot fi simtite 6-8 saptamani. pot fi necesare inainte de biopsie.3 zile dupa biopsie. cum ar fi test e de sange. Trebuie ca pacienta sa vina insotita de cineva deoarece dupa examinare nu are voie sa conduca daca a primit medicamente sedative sau a fost anesteziata pe cale generala. Este utila folosirea unui sutien pentru 2 . Nu trebuie ca pacienta sa aiba activitati ce ii pot solicita musculatura toracelui. Dupa primele trei tipuri de biopsii se po ate simti locul de incizie usor sensibil pentru 2 .3 zile. Dupa biopsie inca o zi pacienta va fi sfatuita sa nu ridic e greutati sau sa aiba activitati ce ii solicita musculatura de la nivelul torac elui. heparina sau warfarina . Biopsia ghidata este mai dificila pentru pacienta deoarece trebuie sa stea fara sa miste pe intreaga durata a procedurii. Pacienta se va dezbr aca pana la brau. 2 3 zile dupa biopsia deschisa pacienta se va simti obosita. Dupa ce efectul anesteziei generale va trece pacienta va primi un anestezic local si se va simti somnoroasa pentru cateva ore.are probleme hematologice sau este in tratament cu m edicamente anticoagulante cum ar fi aspirina. umflat. Dupa ce zona este anesteziata. Eventualele vanatai vor disparea in maxim 2 saptamani. Biopsia c u ac fin nu lasa cicatrici. Biopsia se poate face in cabinetul medicului. O biopsie de san este necesara pentru a verifica daca o formatiune tumorala descoperita la nivelul sanului este malig na sau benigna. de un medic radiolog. Biopsia s e va desfasura cu pacienta asezata in sezut sau intinsa pe masa de examinare. cu vanatai. Gargara cu apa sarata sau dezinfectantele faringiene pot ajuta la ameliorarea acestei dureri. sau de un medic chirurg. Dupa biopsia deschisa se poate simti sanul sensibil.este insa rcinata sau exista aceasta posibilitate Daca biopsia este facuta sub anestezie l ocala pacienta nu are nevoie de nici o pregatire inainte de examinare. Va purta o pelerina sau un halat de spital pe umeri. Aspiratia pe ac fin Biopsia prin aspiratie pe ac fin poate fi facuta de un internist. Daca tumora este un chist va fi drenat tot lichidul si se . In cazul unei interventii chirurgicale deschise pentru biopsie pacienta nu va simti nimic deoarece nu este constienta. Durerea va disparea intr-o saptamana.este alergica la vreun medicament. In cazul unei anestezii locale s e va simti o usoara piscatura in momentul in care acul inteapa tegumentul si se poate simti ca o senzatie de presiune. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului (in functie de pozitia formatiu nii tumorale) pentru ca medicul sa aiba un cat mai bun abord. Alte examinari. acul va fi introdus in piele pana la nivelul form atiunii tumorale. Doctorul va aneste zia zona respectiva (unde va face incizia) cu ajutorul unui medicament sedativ. Pacienta va fi sedata cu o ora inainte de bio psie si i se va prinde o linie venoasa.

de sutura. c e va fi pus pe umerii acesteia. Cu aju torul radiologiei medicul va fi ghidat sa introduca acul de biopsie la nivelul t umorii. Apoi doctorul va fac e o anestezie locala. in policlinica s au intr-un spital. Acest tip de biopsie dureaza in jur de 15 minute. chiar unde va fi introdus acul de biopsie. Mostra biopsica va fi trimisa la labo rator pentru a fi examinata la microscop. Se poate face cu anestezie locala sau generala. ce va fi pus pe umerii acesteia. Acest tip de biopsie dureaza aproximativ 60 minute. Un ac special (trocar) va fi introdus in tesutul mamar. Va fi aplicata o compresa cu presiune pentru a opri sangerarea . Pacienta nu va fi . Pacie nta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. O astfel de examinare dureaza intre 5 si 15 minute. Im ediat dupa ce a fost amortita zona respectiva va fi facuta o mica incizie la niv elul pielii. Va fi pusa o compresa pentru a stopa sangerarea si apo i va fi pus un bandaj usor. Dupa ce ane stezia si-a facut efectul va fi facuta o mica incizie la nivelul sanului. Pacienta va sta intinsa toata perioada biopsiei. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si va fi acoperita cu un halat de spital. Pacienta va s ta intinsa in timpul investigatiei. Pacienta va fi intinsa d e patul de examinare. In timpul biopsiei pacienta va sta int insa pe patul de examinare. Mainile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in func tie de pozitia formatiunii tumorale. in mod normal. Va fi e xecutata o mamografie pentru a stabili clar sediul tumorii. Ma inile vor sta pe langa corp sau deasupra capului in functie de pozitia formatiun ii tumorale. Din acest timp. un medic de familie. sau de un medic chirurg. un radiolog. Biopsia prin punctie Acest tip de biops ie poate fi facuta de un medic internist. Va fi pusa o compresa la locu l inciziei pentru a opri sangerarea si va fi aplicat un bandaj usor. ce are un orificiu special prin care va intra sanul. Daca se foloseste a nestezia locala pacienta va primi si medicamente sedative. Daca se hotaraste fol osirea anesteziei generale pacientei i se va prinde o linie venoasa prin interme diul careia i se vor administra medicamentele. Doctorul va anestezia zona unde urmeaza sa se faca incizia printr-o injectie. Incizia facuta va avea nevoie. Poate fi realizata in cabinetul medicului. Pacienta se va dezbraca de la brau in sus si apoi isi va acoperi umerii cu un halat de spital sau de hartie. De obicei se iau mai multe mostre din mai multe locuri ale formatiunii. Ecografia p oate fi utila in ghidarea medicului pentru o biopsie cat mai buna. Biopsia gh idata Acest tip de biopsie este facuta de un medic radiolog. Apoi acul este extras. Se va aseza pe o masa speciala. apoi va fi apli cat un bandaj usor. Pacienta va fi intinsa de patul de examinare. Biopsia deschisa Acest tip de biopsie este realizat a de medicul chirurg intr-o sectie de chirurgie sau in cadrul unui spital. Acul va fi extras dupa prelevarea biopsiei. in locul in care va introduce acul de biopsie. Daca tumora este solida se va p releva tesut pentru examenul la microscop.va preleva tesut pentru examenul histopatologic. Investigatia va fi facuta in departamentul de radiologie. majoritatea este luata de efectuarea mamografiei si gasirea zone i unde va fi facuta biopsia.

constienta in timpul biopsiei. Dupa aceasta medicul va sutura plaga si va fi aplicat un bandaj usor.4 zile. Dupa ce locul de incizie a fost anesteziat sau du pa ce pacienta este inconstienta in cazul anesteziei generale. sau boli cum ar fi tu berculoza sau cancerul pulmonar Ce poate afecta procedura Factorii care pot interfera in rezultatele investigati ei sunt: .o afectiune ce limiteaza extensia gatului . Bronhosopie Normal: Caile respiratorii au un aspect normal Patologic Prezenta de corpi straini.mostra de tesut este prea mica pentru a putea fi analizata De asemenea biopsia este luata dintr-o mica pa rte a tesutului pulmonar si exista astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevata din zona afectata de cancer.explorarea vizuala a cailor respiratorii Trebuie anuntat medicul imediat daca: . . de secretii dense sau de tumori care pot bl oca caile respiratorii Biopsia care poate arata diferite infectii ale plamanului. dar rezultatele testelor vor f i disponibile abia dupa 2 . Daca locul unde se afl a formatiunea tumorala a fost marcat in timpul mamografiei doctorul va lua biops ie chiar din acea zona.tusea contine mai mult de 30 de ml de sa nge . In mod nor mal pacienta se poate intoarce la activitatile obisnuite chiar din ziua urmatoar e. Bronhoscopia .exista dificultati in respiratie . O temperatura de 38 de grade poate fi prezenta chiar imediat dupa investi gatie. Investigatia dureaza cam 60 de minute. Apoi pacienta va fi dusa la reanimare pana se va trezi. dar acest lucru nu este obligatoriu Rezultatele investigatiei Bronhoscopi a este o procedura terapeutica care permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii. chirurgul va face incizia pentru a ajunge la nivelul formatiunii tumorale. cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop. Medicul va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedura.apare febra ce dureaza mai mult de 24 d e ore.

Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. m edicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. Daca este nevoie. Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. bi juteriile. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp c at bronhoscopul este in caile aeriene. medicul va anestezia local si nasul. Caile respiratorii pot fi curatate cu o so lutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la micro scop. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara. Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul pr in gura (nas) si va avansa printre corzile vocale. aparatele auditive. Bronhoscopia cu bro nhoscopul flexibil Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa. sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitir e din timpul examinarii. Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o per na speciala. In acest moment va mai fi pul verizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrume ntul prin caile aeriene. Dupa ce anestezia si-a facut efectul. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respirat orii inferioare. tensiunea arteriala si saturatia in oxigen. Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat. iar pacientul isi va reveni dupa 2 . Pacientul va ramane treaz da r somnoros tot timpul procedurii. Bronhoscopi a cu bronhoscop rigid Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie g enerala. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica. cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala. un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. Si i se va prinde o linie venoasa.3 ore de la interventie. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei. lentilele de contact. Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta. In final. Pacientii vor fi rugati sa lase d e o parte placa dentara. In ainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii.Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebui e sa stie urmatoarele lucruri: . ochelarii. medicul va introd uce usor bronhoscopul. Bronh oscopia dureaza intre 30 si 60 de minute. Caile respira torii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele. Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. Doctorul va aplica un anestezic local la nivel ul gurii si al nasului. I se va prinde si o linie venoasa. pana cand acestia pot inghiti din nou .nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie. Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prele varea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca.

Bronhoscopia poa te diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze ob iecte sau tumori de la acest nivel.o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie.pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie .exista he moragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea b ronhoscopului flexibil . cu examenul fizic.infectii .un tub lung. Se foloseste atunci cand: . Bronhoscopia poate fi m ult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene. Totusi acest lucr u este foarte rar. prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii.sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie . ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf.voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale . Medicul va hotari care est e cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte. Inainte de a fi pus diagnosticul final. Exista doua tipuri de bronhoscopie: . Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax .bronhoscopia cu bronhoscopul rigid . De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei .o infect ie la locul de biopsie . a carei eficacitate este inca studiata.spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului .tulburari de ritm . drept. Bronhoscopia este o procedura terapeuti ca ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop. Acesta este mult mai mult folosit dec at cel rigid deoarece.prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi: . O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare. traheea si caile respiratorii inferioare. laringele. Complicatii ce pot aparea: . Bronhoscopia virtuala . este o procedura mai noua.daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale.cum ar fi pneumonia.tratate cu antibiotice . rezultatul biopsiei v a fi coroborat cu istoricul medical al persoanei.daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului p entru cateva ore Riscuri Bronhoscopia este o procedura in general sigura.bronho scopie cu bronhoscop flexibil .nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa .trebuie ca saliva sa fi e scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respirato rii . este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare. subtire. In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmo nara. Desi c omplicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa fa ca aceasta examinare. cu alte rez ultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata.pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de manca re) ce . nu necesita anestezie generala. in mod normal. .se realizeaza de obicei cu anestezie gen erala si utilizeaza un tub metalic.. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizual iza gatul.

Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa perso ana sa observe si sange. . Pacien tul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas.diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi ana lizata microscopic . Pacientul poate tusi sau poa te avea senzatia de a varsa. Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul po ate simti un disconfort. Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor. arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice . . cum ar fi dilatarea ca ilor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului. cum ar fi radiologia sau tomografia computeriza ta. daca pacientul va fi treaz in t impul examinarii. care trebuie comunicat medicului.orice sindrom bronsitic(tuse) care treneaza peste 2 sapataman i si care nu ar eo cauza cunoscuta.diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar . Daca se foloseste un anestezic local. gazele arteriale. Bronhoscopia Lista afectiunilor care pot necesita investigatie bronhoscopica: .suspiciunea de canceer bronho-pulmonar.prelevarea d e tesuturi. Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri : .nu pot fi indepartate cu cel flexibil Proceduri speciale.evaluarea si tratarea tumori lor din caile respiratorii . coagulograma. Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor resp iratorii in momentul in care bronhoscopul se misca. inclusiv la anestezice are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante exista posibilitatea ca.este alergic la vreun medicament.identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii. cand alte examinari. Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura. .controlul hemoragiilor (hemoptzie) Inainte de a fac e o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca: . inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor . cum ar fi sa ngerarile. Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic. acestea sa fie insarcinate Medicu l va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucog rama. Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. dispneea. Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore s au poate avea dureri faringiene pentru cateva zile. teste functionale respiratorii. Dupa i nvestigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri muscu lare.extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respirator ii .orice afectiu ne respiratorie trenanta la care nu se cunoaste cauza. dar nu verbal. se realizeaz a cu bronhoscopul rigid.este i n tratament cronic . acesta are un gust de bautura alcool ica. in cazul pacientelor.

poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu r isc inalt. Deoarece examenul citologic BabesPapanicolau poate arata doar daca l a nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. Bron hoscopul flexibil.stenoze traheale si bronsice.orice modificare radiologica pulmonara cu etiologie necunoscuta. imbunatatirea calitatii imaginii endoscopice si posibilitatea proiectarii acesteia la dimensiuni convenabile sau inregistrare a ei reprezinta achizitii nebanuite pana in urma cu peste un deceniu. datorita progreselor inregistrate de catre companiile producatoare de aparatura medicala. post trau matice. Astfel. din engl. Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. corpi straini endobronsici. iar daca nu exista acest tip d e HPV. . cu posibilitatea vizualizarii calibrului bronsic de la trahee pana la bronsiile de calibru mic. biopsi i tumorale sau transbronsice fara riscuri majore. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor a ditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). . a devenit o metoda extrem de eficienta in diagnosticul afectiunilor bronho pulmonare. testul arata doar daca . Sursa: Clinica de Diagnostic Gral Medical Bronhoscopia. a spirat de diverse substante. Astazi ins trumentarul disponibil permite prelevarea de biopsii de mucoasa bronsica. Human Papil lomavirus). apeleaza la investigatii suplimentare. post intubatie prelungita. pneumoptii interstitiele difuze pentr u efectuarea lavajului bronhoalveolar. cercetaril e medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. cicatriceale etc.hipersecretie bronsica(mucoviscidoza.orice infec tie respiratorie trenanta pentru recoltarea de probe in vederea examenului bacte riologic. .orice himoptizie de cauza necunoscuta. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. . bronsectazi i supurate. dublate de profesionalismul si perfor manta medicilor bronhologi care lucreaza intr-o clinica de specialitate sunt gar antia unor servicii medicale de exceptie in domeniul respectiv. stadiu in care posibilitatile te rapeutice sunt limitate.. In plus. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de tim p. utilizarea laserului si a unor instrumente specifice permit efectuarea unor interventii terapeutice d e mare performanta. . dec esele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii.dischinezie traheo-bronsi ca. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detecti e de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. Biologia moleculara a permis observ atia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din c ele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. status post bronhoplegie etc). Toate cele de mai sus.

ciroza hepatica colestatica . ci si pentru teste Ba bes-Papanicolau de rutina. da ca va exista o conlucrare intre medici si paciente.Consumatorii de alcool . face ca efectuarea periodica a unor teste care sa exploreze starea ficatului. Care sunt analizele pentru ficat? De obicei. care deseori NU sunt consi derate medicamente de catre utlizatoare) .Pacientii cu diabet zaharat . nu pr ecizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotip are (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. cea mai sensibila metoda f iind PCR (Polimerase Chain Reaction). o boala de ficat este descoperita cu ocazia unor analize ca re se fac pentru alta afectiune. mai ales la persoanele cu risc de a face o boala hepatica. patologii asociate. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome.este excretata prin bila. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta.anemii hemolitice . acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. C ine are risc mai mare de a face o boala hepatica? . In plus. d andu-i culoarea galbena .Pacientii obezi .este produsul de degradare al hemoglobinei .hepatita cronica . incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. etc).Con sumatorii de medicamente (inclusiv anticonceptionale.Creste in: . I n concluzie.hepatita acuta . metoda folosita in laboratoarele Synevo. sau nici un simptom. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terap eutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte.Cei care lucreaza in mediu toxic sau cu risc de lua virusu ri hepatitice Testele care exploreaza functia ficatului sunt urmatoarele: Biliru bina: .Pacientii cu colesterol crescut . dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate a nterior.celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. Aceasta evolutie “muta” a bolilor de ficat. Deseori.Bolnavii care au avut hepatica sau ic ter de alta cauza .ficat alcoolic . comportament sexual. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). imbolnavirea initiala a ficatului poate da putine simptome.icter mecanic prin litiaza sau cancer de cap de pancreas/ cai biliare . medic ii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si t ipul infectiei cu HPV. sa fie ex trem de importanta.

cafea.are rol in metabolismul proteinelor .creste in special in hepatita. ultimul scaun trebuind sa fie apa clara. cancer. In seara premergatoare se bea un lichid re alizat din dizolvarea unor pulberi eliberate cu prescriptia medicului specialist (Fortrans).enzima hepatica .se produce in ficat. depinzand de varsta. datorita regimului lichidian recomandat.scad in bolile de fica t severe . placenta (la gravide) . starea de sanatate sau alte afectiuni coe xistente.creste la fel ca ALT GGT: .are rol in metabolismul unor aminoacizi .creste in ciroza hepatica deco mpensata Albuminele: . oase. . Medicul specialist poate sa mai faca anu mite recomandari. intestin. in functie de recomandarile m edicului gastroenterolog.crest e in cazul distrugerii de celule hepatice ( hepatita acuta. diareice. supe. trebuind consumate doar lich ide. Trebuie evitate lic hidele sau sucurile de culoare rosie. Aceasta dureaza 1 zi sau 2. pregatirea este mai di ficila decat investigatia in sine. canc ere si ficatul alcoolic Fosfataza alcalina: . dar si in boli de rinichi cu pierdere de proteine . rinichi. hepatita acuta severa Colonoscopia virtuala Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala este identica cu cea pentru o c olonoscopie obisnuita.este produsul de degradare a proteinelor . hepatita cronica. ciroza. astfel incat tot colonul sa fie golit de materii fec ale. Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru as igurarea unei pregatiri satisfacatoare.enzima din ficat.ciroza. ci roza. scade in bolile de ficat severe .scadere a lor contribuie la aparitia ascitei si edemelor ALT (GPT): . Cercetatorii studiaza in prezent alte metode de pregatire care sa creasca complianta pacientilor.se mai gaseste si in muschi .Amoniul: . care are un gust sarat.este o enzima hepa tica .ciroza. Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea.se elimina prin bila. sucuri de fructe etc. In ziua premergatoare inves tigatiei este necesara evitarea alimentelor solide. cum ar fi apa. ficat alcoolic AST ( GOT): . Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie se in terzice consumul de lichide. ..este transformat in uree d e catre ficat si eliminat prin rinichi in urina . Pentru cele mai multe persoane. Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid.enzima care se gaseste in ficat dar d estul de mult si in muschi . Acest lichid va determina scaune frecvente. ceai.creste in icterul mecan ic Protrombina .sunt proteine fabricate de ficat .

.screening -ul cancerului sau polipilor colorectali . De ce trebuie luata in consideratie colonoscopia virtuala? In cazul persoanelor cu un risc mediu pentru cancerul colorectal. . colonoscopia v irtuala poate fi investigatia adecvata. denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sa u CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezu ltatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita. dar se poate dovedi a fi utila in: . astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale. rectului sau colonului .se realizea za in departamentul de radiologie si implica un grad mic de iradiere . Cu toate acestea.necesita oprirea respiratiei pentru perioade scurte de tim p. Col onoscopia virtuala.foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung ca re se introduce in rect si avanseaza in sus. din anumite motive (de exemplu o t umora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obis nuit.dureaza mai putin timp .nu necesita sedarea paci entului.Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi. in cazul persoanelor c u risc crescut nu este o investigatie adecvata.in cazul depistarii unui polip este necesara confirmarea prin colonoscopie obisnuita. Dezavantaje .evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului. pacientul poate pl eca acasa si efectua activitatile obisnuite.pretul nu este acoperit de casele de asigurari . in care scanerul tomografiei computerizate (CT) preia imagini de la nivelul c olonului.poate inlocu i colonoscopul obisnuit. nu este larg disponibila. Avantaje . De oarece este o metoda noua de investigatie. In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in u nele afectiuni.monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor .screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tra tate chirurgical pentru aceasta afectiune . Poate fi folosita in d epistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nive lul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali.este mai putin invaziva . cum ar fi irigografia .depistarea altor boli de la nivelul anusului. in colon . CT se face in 2 pozitii: in decubit dorsal (pe spate) si in decubit an terior (pe burta) .evaluarea cauzei unei diareei cronice .monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale. fiind necesara colonoscopia obis nuita pentru a fi recoltate biopsii din tesuturi sau pentru a fi extirpati polip ii depistati.evaluarea sursei unei hemoragii inte rne . in cazurile in care.sau tri-dimensional e ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului.nu se pot vedea polip i mai mici de 10 mm .

De cele mai multe ori aceasta investigatie este facuta de un medic specia lizat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog . polipi. Nu sunt observate tumori. In prezent. Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. edematoasa (colit a) poate fi data de boli inflamatorii intestinale. Colonoscopia Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubu lui digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil. Sunt necesare mai multe dovezi in ceea ce priveste beneficiul la per soanele cu un risc mediu pentru cancerul colonic si daca aceasta metoda de scree ning poate preveni cancerul. Deoarece colonul este pregatit se poate face in aceeasi zi si colonoscopia obisnuita. diverticuli. co lonoscopia este studiata pentru a se determina acuratetea fata de o colonoscopie obisnuita. pot d ura chiar si cateva saptamani. internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa f aca aceasta investigatie.mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului di getiv . Uneori chiar medicii de familie. Colonoscopia virtuala nu este larg disponibila de oarece necesita un echipament special si medici radiologi instruiti pentru inter pretarea rezultatelor. tumori. Sunt studiate in continuare alte modalitati de preg atire care sa fie mai putin disconfortabile. Evaluarea initiala a colonoscopiei virtuale a fost facuta de radiologi foarte bine instruiti. sau zone de inflamatie. prevazut cu o camera ce p oate prelua imagini. intr-o clinica sau intr-un s pital. pentru depistarea unor infectii. -diferite tipuri de polipi -c ancer de colon Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical.Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire ca si o colonoscopie obisnuita. dar rezultatele pot varia destul de larg in functie de experienta radiologului pentru o astfel de procedura. In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor . In cazul unor anormalitati depistate este nevoie de colonoscopia obisnuita pent ru obtinerea de biopsii. sangerari ale mucoasei sau zone de inflamat ie Patologic Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta h emoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun). tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica: . Normal: Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz.ajutat de o asistenta.alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista i nfectie la acest nivel Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale a le acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie. Anumite teste. zone u lcerate. cu numeroase v ilozitati. O mucoasa rosie.

Nu este nici un motiv ca acesta sa se simta rusinat. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura activitati cu motri citate fina. doctorul poate verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluo roscopiei. inclusiv anestezicele .posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul c u aspirina sau cu fier cu 7 .eventualele ale rgii la medicamente.pe cale endovenoasa pusa la nivelul bratului. Daca pacientul trebu ie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat trebuie sa discute cu doctorul inainte. Daca pacientul are dureri datorita gazelor est e mai bine ca acestea sa fie eliminate. Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se ter mina efectul medicatiei. Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activ itatea normala si alimentatia. Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 . Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colon oscop iese aer. de asemenea. Dupa ce pacientul va sta in pozitia respectiva d octorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil. Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. Aceasta tre cere a aerului este una normala. Ap oi va fi introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros. Trebuie ca pacientul sa incerce sa res pire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura abdominala si pentru a diminua as tfel disconfortul. De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul colonosc opiei. Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in ziua cand are loc procedura .45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se gaseste in timpul investigatiei. Aceste medicamente vor reduce dure rile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul examinarii. Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l v a acoperi pe toata perioada examinarii. motiv pentru care se va introduce usor colonoscopul pentru o c at mai buna vizualizare a tubului digestiv.un istoric de boala cardiaca sau alte pr obleme de aceasta natura. i ar regiunea anala va fi curatata. simti crampe abdominale.efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma . Se poate ca medicul sa doreasca ca pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei. Posibil itatea medicului de a vedea cat mai bine interiorul colonului depinde in mare ma sura de modul in care .14 zile inainte de examinare. Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre: . Prelevarea biopsiei este comple t nedureroasa.un eventua l tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utili zate in tratamentul artritei. Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor. moment in care pacientul este complet refacut si poate pleca acasa.probleme ale coagularii sangvine sa u tratamentul cu anticoagulante cum ar fi warfarina sau medicamente antiinflamat orii nesteroidiene cum ar fi aspirina . Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros. In unele cazuri. Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul. dar nu trebuie baut alcool. Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poa te. Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pen tru a inlocui pierderile date de administrarea laxativului. Daca pacientul ia antibiotice inaintea interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar s a urmeze un astfel de tratament . Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi (biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel.

Daca rezultatele la testele de sangerare oculta.colo noscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de . examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate . diverticuloza nu trebuie sa faca c olonoscopie decat daca este absolut necesara . . sucuri de fructe. In functie de riscu ri.colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul. sigmoidoscopia.cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea doar lichide clare cum ar fi apa pla ta. . Uneori laxativul este sub forma de praf la care trebuie adaugat a o anumita cantitate de apa. aceasta solutie va trebui sa fie bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. cafeaua. atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul barit at . Urmatoarele informatii sunt necesare pentru o c at mai buna pregatire a colonului.specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de c olon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani. si unele solutii de mare a jutor in pregatirea colonului. exame nul baritat si colonoscopia. va fi recomandata una dintre examinari . Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza c omputerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului: .acesta este curatat de continut.trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire a colonului . varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului: . screeningul poate include testele de sangerare oculta.est e bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va treb ui sa mearga des la baie .trebuie sa se evit e hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie . Exista. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate . dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia re spectiva se poate bea apoi o cantitate de apa pentru a scapa de acel gust. se poate face o colonoscopie “virtuala”. mai nou.medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaint ea interventiei. infectii abdominale. gravidele sau persoanel e cu afectiuni cardiace. Medicul va discuta cu pacientul si ii va da i ndicatii in functie de starea de sanatate. in fiecare caz in parte.daca pacientul doreste. Screeningul cu colonosco pie este recomandat la fiecare 10 ani.nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului .multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele far a factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de an i.in general. Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua varian te de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata . Trebuie discutat cu doctorul si. dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medic ul .se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna p regatire a colonului Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pen tru ca va fi sedat inainte de interventie. Nu trebuie ca pacientul sa manance sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii. dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale.colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia). Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacient ului stari de greata. ceaiul. la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detec tate modificari in timpul colonoscopiei .

Colonoscopul este un instr ument subtire. O tulburare de ritm poate aparea in timpul examinarii dar intot deauna dispare de la sine fara tratament. dar si pentru examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire.tr atamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. Dupa examinare Trebuie imediat anuntat medicul daca: .acest nou t ip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de san atate Riscuri Complicatiile sunt rare. dar in general tehnologia digitala a inlocuit fibra optica. Inaintea investigatiei trebuie sa se faca prepararea colonului. Exista un mic risc de punctionare a colon ului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului.exista dureri abdominale severe . Totusi. Aceasta investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor. Poate fi folosita si in cadrul unui screening pen tru identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumori lor maligne din colon sau rect (cancerul colorectal).colon. colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip .apare febra . Ar pu tea fi vorba si de un mic risc de infectie. Aceasta pregati re .exista sangerare rectala importanta . O cam era mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistra ri video in interiorul intestinului gros. a zonelor ulcera te.pentru cei cu riscuri cres cute de aparitie a cancerului. a tumorilor sau a zonelor inflamate sau hemoragice. Colonosco pul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros.apare ameteala Factorii ce pot interveni in acuratetea re zultatelor testului sunt: . cu o lungime cuprinsa intre 121. Pacientii care au afectiuni cardiace . In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau rectului sau pot fi extirpa te tumorile de la acest nivel. valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuare a investigatiei. In unele cazuri se poate folosi si fib ra optica.9 cm si 182. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar rectul si ultima treime inferioara a colonului. tot trebuie sa se revina la ce a conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii . in cazul observarii de modificari.9 cm. Trebuie evitate compri matele de fier cu cateva zile inainte de procedura .o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. flexibil.lichidele rosii sau cele ge latinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointes tinale si pot fi incurcate cu sangele Colonoscopia este o investigatie ce permit e medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si colonul) cu ajuto rul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop. Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini prezenta materiilor fecale. interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei .

poate dura o zi sau doua in functie de cerintele medicului. Colonoscopia este necesara atunci cand: . Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. rectului sau a intestinului gros. examen baritat in dub lu contrast sau colonoscopie.se recomanda ca persoanele c are au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari de la varsta de 40 de ani.screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut recurente . Pe masura ce c olonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa e limine gazele. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in mome ntul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul.evaluarea c auzelor de diaree cronica . Inainte de a bea solutia speciala necesara pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat. Aceasta exam inare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexpli cabile la nivelul rectului.monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati . Cei mai multi dintre expert i recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru canc erul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani. sangerari oculte sau vizibile in scaun. dureri ale etajului abdominal inferior . Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipi lor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervat ie pentru .monitorizarea tratamentului in cazu l bolilor inflamatorii intestinale . sigmoidoscopie. Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii: . In cazul persoanelor cu risc crescut de a face can cer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in legatura cu examin area cea mai utila in fiecare caz in parte. care pot tine pacientul destul de mult timp in baie. In timpul testul ui se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. diaree cronica sau constipatie. Testele pentru determinarea san gerarilor oculte impreuna cu sigmoidoscopia sunt recomandate.se doreste evaluare a rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu . In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sangerarilor oculte.exista probleme sau anumi te afectiuni la nivelul anusului. Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila.extragerea de corpuri straine . Pentru multi.se realizeaza un screening p entru cancerul colorectal sau al polipilor colonici. P regatirea pentru colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv trebuie golit pentru ca vizualizarea tu bului digestiv sa fie cat mai buna. pot produce diaree si crampe a bdominale. in special laxativele puternice. In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea examinarii. aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta. Trebuie ca in ziua pregatirii pacintul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta. Pregatirea pentru colonoscopie poate fi dera njanta si pacientul se poate simti infometat. dar pot fi folosit e si colonoscopia sau examenul baritat in dublu contrast. Daca testele de depist are a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie .investigarea surselor in cazul sangerarilor de la ni velul tubului digestiv. Medicamentele folosite in curatarea t ubului digestiv. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul.

Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu ma i ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 . lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. Acest instrument ajuta la deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin. Ginec ologul va incepe cu examinarea vulvei. in pozitie ginecologica. timp de cateva zile. du reaza sub un minut si poate declansa o mica durere sub forma de crampe in moment ul prelevarii de tesut. Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un po lip se poate ca pacientul sa observe. daca nu exis ta vreo iritatie sau semnele vreunei infectii. Colposcopia se efectueaza pe masa ginecologica. suprafata mucoasei vaginale si a colului uterin. ci doar uscat.durere. In al doilea timp.Examenul microscopic al f ragmentelor de tesut biopsiate vor fi examinate de catre medicul anatomo-patolog . In timpul colposcopiei Examenul colposcopic nu este dureros. fara pregatire prealabila.14 zile dup a procedura. iar ultima etapa (testul Lahm-Schille) consta in examinarea dupa badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol.informatii generale Colposcopia poate fi efectuata de catre medicul ginecolog sau de catre medicul d e familie si asistenta medicala cu competenta necesara. se va aplica solutie Monsel sau nitrat de argint. d ar poate apare disconfort provocat de folosirea unui speculum (dilatator care la rgeste peretii vaginului). pana cand dispare efectu l medicamentelor. urme de sange in mate riile fecale. Colposcopia si biopsia cervicala . cu fesele cat mai la m arginea mesei. cu picioarele departate si sprijinite pe suportii laterali. Dupa colposcopie . Multi pacienti n u-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei. pe care il va introduce in vagin. Se pot face fotografii si filme video in timpul examinarii. In cazul in care prele varea bioptica determina sangerari la nivelul colului pentru a se obtine hemosta za. Dupa examinare pacientul se poate simti ametit. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in timpul sarcinii. Daca sunt depistate modificari patologice ale mucoasei cer vicale vor fi prelevate una sau mai multe mostre de tesut care va fi examinat mi croscopic pentru a se stabili cu exactitate diagnosticul. Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara prelevarea de tesu t de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretaj ul endocervical utilizandu-se chiureta. va folosi o valva speciala (speculum). va observa aspectul general. Prelevarea de tesut bioptic de la nive lul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe. mai ales daca sunt prezente iritatii la nivelul acest uia sau vaginul este stramt ori sensibil. Apoi. Dupa terminarea p rocedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea e ste bine ca acestea sa fie eliminate. Aceasta procedura este foarte simpla. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat cu aceasta solutie. Intr-o prima etapa (colposco pia directa simpla) colposcopul este pozitionat la intrarea in vagin si este exa minata. care este un instrument din metal sau plastic sterilizat. examinarea se va face dupa badijonarea cu acid acetic 3%. Colposcopia poate fi efectuata intr-un simplu cabinet medical.

prezenta infectiilor vaginale sau cervicale. Se poate utiliza un tampon igienic pentru sangerare. Colposcopul prezinta atasata o camera cu ajutorul ca reia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului.citologie modificata la Testul PAP . testul PAP. examen citologic vaginal) indica prezenta unor leziun i ce necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incert e. ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber.istoric personal de leziuni pr eneoplazice sau de modificare neoplazica a celulelor cervicale . apoi dupa badijonarea cu acid acetic 3-5% (pentru a inlatura mucusul ce acopera mucoasa colului) si in cele din urma. medicii aduc la cunostinta pacientei doar rezultatele patologice. Mostrele de tesut vor fi examinate cu ajutorul unui microscop.dusul. Colul este examinat int ai direct. Oprirea hemoragiei se poate face prin aplicarea soluti ei Monsel la nivelul colului. dupa badijonarea cu solutie lug ol. Aceste badijonari au rolul de a evidentia zonele cu transformari atipice. In cazul in care pentru oprirea hemorag iei s-a utilizat solutia Monsel. fiind astfel mai usor de depis tat.mai mult de 3 parteneri sexuali sau un partener care la randul sau a avut multipli parteneri . biopsia tintita. Ocazional. I ndicatiile colposcopiei sunt date de prezenta factorilor de risc pentru transfor marea maligna a celulelor epiteliului cervical: . Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul citovaginal (test ulPapanicolau.Este absolut normala prezenta sangerarilor sau a unei secretii vaginale in prima saptamana dupa efectuarea colposcopiei. Colposcopul este un dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lu pa care mareste de 2-60 de ori.sangerarea m enstruala ingreuneaza vizualizarea modificarilor patologice de la nivelul vaginu lui sau colului .deficient e ale sistemului imunitar .infectiile cu H PV (human papillomavirus) si HIV . folosirea tampoanelor si cremelor vaginale . Desi u n rezultat normal al colposcopiei sau biopsiei nu exclude existenta unui cancer de col uterin probabilitatea este foarte mica. De retinut! Uneori. ca re se coloreaza diferit fata de celulele normale. secretiile vaginale pot fi de culoare inchisa. care va pune diagnosticul de certitudine a leziunilor canceroase sau precanceroase. Acuratetea colposcopiei poate fi influentata de ca tiva factori: . prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului.utilizarea anticonceptionalelor orale pe o perioada mai mare de 5 ani. Se recomanda repaus sexual (evitarea contactului sexual vaginal) timp de o saptamana. In cazul in care rezultatele colp oscopiei si biopsiei nu concorda cu cele ale testului PAP recent efectuat se va repeta examenul . tot sub colposcop.fumatul .debutul precoce al vietii sexuale. Din aceste leziuni se efectueaza. vaginul ui si colului uterin care permite pe langa vizualizarea acestora. biopsia cervicala poate cauza infectii s au hemoragie persistenta. Colposcopia reprezint a o examen complementar (investigatie imagistica suplimentara) a vulvei. inaintea varstei de 18 ani .

insa. Conizatia este un procedeu bioptic secundar prin ca re se realizeaza excizia unei portiunii cu aspect modificat patologic.anatomo-patologic (biopsia). cu marginile in t esut sanatos. Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol evidentiaza arii cu modificari tisulare si celulare: rani si inflamatie a mucoasei vaginale si cervicale (produse de obicei. Fiind o procedura chirurgicala. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. deoarece prezenta s angelui poate interfera cu rezultatul. Complicatiile care pot aparea d upa conizatie sunt sangerarea. cu laser sau cu electrocauterul (LEEP “lo op electrosurgical excision procedure"). Coni zatia consta in ablatia unei portiuni conice din colul uterin. Citologia si colposcopia ridica doar suspiciunea de cancer de col uteri n insa examenul anatomo-patologic stabileste diagnosticul de certitudine. poate creste (nesemnificativ) riscul de avort sau poate produ ce hemoragie importanta . De asemenea. infectia sau in cazul in care femeia este gravida . Excizia tesutului de la nivelul endocolului (chiuretaj endocervical) este contraindicata in timpul sarc inii. Colposcopia trebuie efectuata de specialisti in ginecolog ie!!! In timpul sarcinii.daca este sau a fost in tratament pentru o infe ctie vaginala. . Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie. sub anestezie locala. electrod subtire taios dupa care se realizeaza hemostaza prin elec trocauterizare. Rezult atele biopsiei pot fi aflate dupa cateva zile. conizatia se va efectua fara sa fie n ecesara internarea pacientei. Anormal Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: .daca este sau da ca e posibil sa fie gravida. Colposcopia urmata de biopsia "tintita" (prele varea de tesut din regiunea de maxima suspiciune) aduce suficiente informatii pe ntru punerea diagnosticului insa nu poate stabili stadializarea (dimensiunea si profunzimea leziunii). efectuarea biopsiei este indicata doar in cazul suspic iunii de cancer cervical.daca prezinta sangerari . mai ales daca este necesara ef ectuarea biopsiei. Aspect norm al al frotiului vaginal. regionala sau generala. d aca este necesara. cu ajutorul unui bisturiu. Aspectul microscopic al frotiului prezinta anomalii celulare ce indica aparitia neoplasmului de col ute rin sau a leziunilor precanceroase. LEEP se realizeaza cu ajutorul unei ans a diatermice. inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen. cervicala sau pelviana. in momentul efectuarii invest igatiei. la nivelul colului in regiunea excizata poate aparea hemoragie abu ndenta. Normal Colposcopia cu acid acetic si solutie lugol nu evidentiaza arii cu modificari ti sulare si celulare. biopsia. riscul de avort nu este mai mare decat in populatia ge nerala. insa.ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medica ment . Conizatia cu bisturiul "rece" este efectuata intr-un bloc operat or si necesita anestezie regionala sau generala. avortul sau nasterea prematura. La 3 luni dupa nastere se va repeta colposcopia.S e va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei. prelevarea biopsica prin conizatie reprezinta in acelasi timp un act t erapeutic. In unele situatii. Aspect normal al vaginului si al colului uterin. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii. Rezultatele colposcopiei pot fi date pe loc. de infectii genitale).

O camera poate fi atasata la colonoscop.biopsie tintita) .prezenta infec tiilor cervicale sau vaginale Pacienta va simti un usor disconfort la introducer ea speculului mai ales daca mucoasa vaginului este inflamata sau lezata. Colposcopia este o investigatie cu ajutorul careia se poate examina suprafata v ulvei. Daca sunt prelevate si bi opsii acestea vor fi analizate la microscop si astfel va fi determinat caracteru l acestor celule -canceroase sau precanceroase. Exista o serie de factori de ris c in aparitia cancerului de col uterin care pot transforma celulele cervicale in celule canceroase.fumatul . Uneori doctorul poate folosi o substanta io data la nivelul vaginului si al colului pentru a face cat mai vizibila suprafata care i se pare medicului ca prezinta celule anormale. Colposcopia se practica atunci cand testul Papa Nicolau iese modificat. care pot incomoda medicul in examinarea corecta a colului si a vaginului .Prima perioada a ciclului menstrual.permite cercetarea atenta a leziun ilor de la nivelul vaginului si colului . Colposcopia si biopsia cervicala O serie de factori pot interveni in acuratea rezultatelor testului. tampoanele sau utilizarea unor creme sau medicamente intr avaginale cu 24 de ore inaintea interventiei .existenta.Daca se observa unele modificari in timpul investig atiei se poate preleva o mica portiune de tesut (biopsie) de la nivelul colului sau de la nivelul canalului endocervical. numit colposcop. in prealabil. Mostra de tesut se examineaza apoi la microscop pentru a cauta eventualele celule modificate.un sistem imunitar scazut . intre zilele 8-12. Preleva rea biopsiei va fi simtita de pacienta ca o piscatura sau ca si o crampa usoara. unde si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiu nea de maxima suspiciune . medicul foloseste un instrument. Colposcopul mareste imaginea de 2 pana la 60 ori astfel ca permite doctorului sa vada anomalii ce nu le-ar fi vazut cu ochiul liber.utilizarea de contraceptive mai mult de 5 ani . care poate prelua imagin i sau poate face inregistrari video.infectia cu papiloma virus sau cu virusul HIV .o viata sexuala c u mai mult de trei parteneri sau cu un singur partener. Colposcopia: .permite monitorizarea evolutiei sub tr atament a leziunilor depistate la o colposcopie anterioara la nivelul vaginului si colului. Colposcopia indi ca cand. este momentul cel mai in dicat pentru o programare a acestei investigatii.antecedente de modificari pre canceroase la nivelul colului sau cancer de col .poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand rezultatele te stului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. cum ar fi: spalaturile vaginale.sangerarile menstruale.inceperea vietii sexuale la o varsta tanara (mai devreme de 18) . a unui test PAP modificat . dar care la randul lui a avut mai multi parteneri sexuali . In timpul colposcopiei. vaginului si colului . Acesti factori de risc sunt: .

Ocazional. pot aparea pierderi importante de sange de la locul biopsiei la o gravida.daca rezultatul colposcopiei si al biopsiei nu concorda cu rezultatele testului PAP va fi luata o alta mostra de biopsie. de obicei. Un test pap este cel utilizat in acest scop . Prin aceasta in terventie se preleveaza tesutul cu modificari patologice impreuna cu tesutul nor mal din jur sub forma de con cu ajutorul unui instrument chirurgical electric. T esutul se preleveaza cu acest instrument care este incalzit in prealabil la cure nt electric.colposcopia impr euna cu biopsia cervicala pot oferi. Da r rezultatele biopsiei pot veni la cateva zile de la investigatie. . Desi o biopsie cervicala nu creste riscul de pierdere a sarcini i. Totusi rezultatele nu pot indica cat de extins este cancerul.conizatia nu se face la o gravida Riscurile investigatiei Foarte rar.colposcopia nu este o metoda de screening pentru femeile cu riscuri crescute d e a face cancer de col uterin. Biopsie cervicala si colposcopie Normal: Folosirea unei substante iodate nu releva nici o modificare celulara sau tisular a. va fi efectuata o biopsie mai extensiva numita conizatie. infectiile sau alte probleme in cazul unei femei insarcinate . Rezultate Rezultatele preliminare pot fi date pacientei chiar imediat dupa investigatie.une ori pacientele pot primi doar rezultatele care arata modificari ale biopsiei de aceea trebuie informat medicul daca pacienta doreste sa afle rezultatul biopsiei chiar daca acesta este unul normal . care se practica cu anestezie locala sau generala. Mucoasa vaginului si a colului sunt normale Biopsia nu arata celule anormale . Se mai poate face si prin prelevarea cu ajutorul unor instrumente c hirurgicale ascutite dar acest tip de interventie se face sub anestezie generala sau locala. in acest caz conizatia poate rezolva pr oblema deoarece este prelevat tot tesutul modificat. Posibilele complicatii ale conizatiei includ sangerarile abundente.. Co lposcopia poate fi repetata la 3 luni de la nastere . Conizatia este o procedura chirurgicala. destule informatii pentru a pune un diagnostic de cancer de col.un rezultat normal al colposcopiei sau bio psiei cervicale nu elimina prezenta cancerului cervical. In cazul unei gravide biopsia de col va fi facuta doar daca este vorba d e cancer de col. dar probabilitatea este minima . Sangerarile pot fi oprite prin aplicarea unor substante la nivelul cervixului. o colposcopie poate cauza infectii s au sangerari prelungite. de catre medicul care a efectuat examinarea.colposcopia trebuie facuta de un medic cu experienta in acest d omeniu.

Rani sau alte modificari patologice cum ar fi diferite tum ori sau zone inflamate (cauzate de infectii) se pot vedea la nivelul vaginului s au al colului. . Daca este nevoie de o biopsie cervicala in timpul sarcinii riscul de pierdere a sarcinii este foarte mic. in momentul colonoscopiei se va preleva o bi opsie. Biopsia arata prezenta de celule modificate.are probleme cu coagularea sangelui . se poate ca pacienta sa sangereze mai mult la nivelul unde s-a luat biopsia .trebuie examinata o rana a colului sau alte modificari cum ar fi tumori genitale de la nivelul vaginului sau al colului . cu 30-60 de minute inainte d e inceperea investigatiei mai ales daca se preleveaza si biopsie.exista posibilitatea de a fi insarcinata. Daca se va preleva si biopsie atunci f ragmentul de tesut va fi examinat de un medic anatomopatolog. Acest lucru va ajuta pacienta sa nu simta prea rau durerile cauzate de aceasta procedura Pacie nta nu trebuie sa faca spalaturi vaginale sau sa foloseasca medicamente intravag inale sau tampoane cel putin cu 24 de ore inaintea efectuarii colposcopiei. ce pot indica un cancer ce se poate dezvolta ulterior sau chiar leziuni canceroase.rezultatul testului Papa Nicolau arata modifi cari celulare si astfel trebuie investigata regiunea cervixului. Examinarea va fi f acuta intr-un cabinet medical.pacienta va dori sa ia un analgezic cum ar fi cele ce contin ibuprofen. de catre un medic de familie sau de o asistenta care in p realabil au fost instruiti in acest sens. Se poate face inaintea investigatiei un test de sarcina pentru a afla cu sigura nta daca pacienta este insarcinata sau nu. sau pentru a vedea daca tratamentul a fost efi cient in cazul diferitelor afectiuni de la acest nivel Inainte de a face o colpo scopie trebuie anuntat medicul daca: .a primit de curand tratament pentru o infectie vaginala . Pacienta se va dezbraca de la brau in jos si va f i acoperita cu un halat de hartie.Patologic Folosirea substantelor iodate arata zone cu modificari sau tesuturi cu elemente patologice. Cea mai buna perio ada de a face examinarea este in prima parte a ciclului menstrual intre zilele 8 -12 de la inceputul ciclu menstrual.pacienta este in tratament si care sunt medicamentele administrate sau daca este alergica la vreun medicam ent . Aceasta pozitie va putea face examinarea vul vei si a vaginului mai accesibila. cervicala sau la nivelul pelvisului . fie Colposcopia se face atunci cand: . Colposcopia este o investigatie sigur a in timpul sarcinii. Aceasta examinare se fa ce de catre ginecolog. Totusi. Daca se observa modificari ale tesutului cervical. frecvent de la nivelul canalului endocervical . modificari descope rite la o colposcopie anterioara. Se va aseza pe masa de examinare sprijinindusi picioarele in suportii speciali. Pentru propriul confort al pacientei este b ine ca aceasta sa aiba vezica goala inaintea examinarii.se urmaresc anumite modificari ale colului . Idea l ar fi ca aceasta investigatie sa nu fie facuta in perioada de menstruatie deoa rece celulele sangelui pot interfera cu rezultatele testului.

Medicul va introduce un instrument numit specul vaginal cu care patrunde in vagi n si care desparte peretii vaginului pentru a vedea mai bine colul. Colposcopul va fi pozitionat la intrarea in vagin in timp ce doctorul examineaza mucoasa vag inului si a colul. Se poate folosi o solutie iodata pentru a face mai vizibile z onele cu modificari. Se pot lua imagini video sau fotografii de la acest nivel. Daca se observa zone de tesut modificate la nivelul colului doctorul va preleva biopsie, ce va fi examinata apoi la microscop pentru a cauta eventualele modific ari celulare care pot indica daca este vorba de o forma de cancer sau de debutul unor modificari maligne. Daca pacienta va sangera mai mult la locul biopsie se va folosi un preparat de fier pentru a opri sangerarea. Daca va trebui sa fie pr elevat o mostra de tesut de la nivelul canalului endocervical aceasta procedura poarta numele de chiuretaj endocervical. Deoarece colposcopul nu poate ajunge la canalul endocervical este folosit un mic instrument numit chiureta care va fi i ntrodus usor in canalul endocervical si va preleva o mostra de tesut. Acest lucr u nu se va face la o femeie insarcinata. Colposcopia dureaza aproximativ 15 minu te. Dupa aceasta investigatie este normal ca pacienta sa aiba o sangerare usoara si un usor disconfort cateva zile. Sangele poate fi mai inchis la culoare daca s-a folosit o substanta ce contine fier pentru oprirea sangerarii. In cazul aces tor sangerari se pot folosi absorbante si, de asemenea, trebui evitate pentru ce l putin o saptamana spalaturile intravaginale, folosirea tampoanelor sau contact ul sexual. Trebuie evitate si exercitiile fizice grele o saptamana dupa examinar e. Un disconfort local poate fi simtit pentru o zi sau doua. Trebuie acordata o atentie deosebita instructiunilor date de medic. Dupa procedura trebuie anuntat imediat medicul daca: - apare o sangerare vaginala mai mare decat una normala di n perioada menstruala - apare febra - apare durerea abdominala - apare o sangera re urat mirositoare Cordocenteza – Metoda invaziva de diagnostic - Hemoglobinopatii. - Coagulopatii. - Diagnostic prenatal a unor infectii (rubeo la, toxoplasma, CMV, parvovirus, etc). - Diagnostic prenatal a unor boli metabol ice. - Imunodeficienta mostenita. - Trombocitopatii. - Cariotipare fetala (amnio centeze nereusita, mozaicism, malformatii fetale). - Evaluarea biochimica (gaze sanguine, pH, hematocrit, trombocite, nivelul eritropoietinei, bilirubina, hemog lobina, etc). - Terapeutic: transfuzie in caz de anemie severa a fatului in izoi munizarea Rh. Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu reprezinta altceva decat punctia vaselor din c ordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si prelevarea de sange fet al. Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocen teza si in functie de scopul urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie.

- Necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza. - In func tie de scopul urmarit se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu diametru mai mare in caz de transfuzie. Mamei i se administreaza medicatie menita sa ii scada anxietatea. - Anestezia l ocala este de cele mai multe ori suficienta dar uneori poate fi necesara o anest ezie pe vena. - Se scaneaza placenta si se identifica locul de insertie a cordon ului ombilical, care constituie un punct de fixare a acestuia. - Acul se introdu ce in vena ombilicala la aproximativ 1-2 cm de radacina cordonului, si se extrag minim 5 ml de sange fetal care se trimite la analiza. - Daca placenta este inse rata posterior se trece prin peretele abdominal, cel uterin si prin cavitatea am niotica. - Daca placenta este anterioara se trece transplacentar fara ca acul sa traverseze cavitatea amniotica. Timing: - Cordocenteza poate fi facuta cel mai devreme la 18 saptamani de gestatie. - Mai devreme de 18 saptamani cordonul ombi lical este deosebit de fragil si pot aparea accidente. Riscuri: - Procentul de p ierdere fetala este de 0,5-1,5% - Sensibilizare Rh. - Esec al tehnicii. Determinarea alfa-fetoproteinei in sange Proba de sange se preleveaza de la nivelul unei vene a bratului. O banda elastic a este infasurata in jurul bratului. Poti sa nu simti nimic sau poti simti o int epatura sau piscatura. Putem simti anxietate in timpul asteptarii rezultatelor t estului AFP pentru determinarea sanatatii copilului inca nenascut. - Nivelul san guin al AFP se determina la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvatripl ului test de screening. De obicei se determina intre 15 si 20 de saptamani de sa rcina, aceste teste determina nivelul sanguin a trei sau patru substante la feme ile insarcinate. Triplul test determina alfa-fetoproteina (AFP), beta gonadotrop ina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sau u E3). Cvadruplul test le determina pe cele trei de mai sus impreuna cu hormonul i nhibina A. Nivelul sanguin al acestor substante, impreuna cu varsta mamei si a a ltor factori ajuta medicul specialist sa stabileasca posibilitatea existentei un or afectiuni ale fatului. - AFP este un test de screening pentru depistarea unor afectiuni ale fatului. Se recomanda efectuarea altor teste in cazul in care val orile AFP sunt anormale. O ultrasonografie si/sau o amniocenteza se vor efectua in cazul depistarii unor valori anormale ale AFP. - Valori normale ale AFP nu ex clud defectul de tub neural sau sindromul Down. - Nivelul AFP in lichidul amniot ic se poate determina prin amniocenteza. Multe femei prezinta valori normale ale AFP la nivelul lichidului amniotic, desi au valori modificate la nivel sanguin. Aceste femei prezinta risc de a avea fat cu defect de tub neural. - Se recomand a consultul medicului specialist sau a unui medic genetician in cazul in

care se depisteaza valori anormale ale AFP. Valorile AFP pot fi anormale, chiar daca fatul este sanatos. - La pacientii cu cancer hepatic sau alte tipuri de can cer, scaderea nivelului AFP poate semnifica reusita terapeutica. Testul AFP se e fectueaza pentru: - a depista anumite afectiuni cerebrale sau spinale (defecte d e tub neural) la copilul care nu s-a nascut inca: asemenea defecte apar la 2 din 1000 de sarcini; sansa de a naste un copil cu defect de tub neural nu are legat ura cu varsta mamei; majoritatea femeilor ai caror copii au fost depistati cu de fecte de tub neural nu au istoric familial de astfel de afectiuni; acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina - depistarea sindromului Down: un nivel scazut de AFP poate depista sindromul Down in aproximativ 60% din cazu ri; sansa de a depista sindromul Down creste la 80% daca se efectueaza triplul t est cu estriolul si beta-hCG - pentru depistarea anumitor tipuri de cancere ca s i cel testicular, ovarian sau hepatic; cu toate acestea, jumatate dintre persoan ele care au cancer hepatic nu prezinta nivel crescut al AFP - monitorizarea rasp unsului la tratamentul pentru cancer - depistarea cancerului hepatic (denumit he patom) la persoanele care au ciroza sau hepatita cronica cu virus B. Specialistu l in prelevarea sangelui (asistenta medicala) va: - va monta o banda elastica in jurul bratului pentru a opri curgerea sangelui prin vene la acel nivel. Acest l ucru va determina umflarea venei de sub banda elastica, usurand introducerea unu i ac in vena - se dezinfecteaza pielea cu alcool - se va introduce acul in vena; s-ar putea sa fie nevoie de mai multe punctionari - se ataseaza un tub la nivel ul acului pentru a aspira sange - se va elibera banda elastica dupa colectarea c antitatii dorite de sange - la nivelul locului intepaturii se apasa cu un tampon de vata pe masura ce acul este indepartat - se preseaza zona punctionata si se aplica un leucoplast. - poate aparea o usoara vanataie la locul intepaturii; san sele de a aparea echimoza scad daca apasam la nivelul intepaturii timp de cateva minute - in cazuri rare, se poate inflama vena dupa prelevarea sangelui; aceast a afectiune se numeste flebita; se recomanda comprese reci la acel nivel de cate va ori pe zi - sangerare la nivelul intepaturii poate aparea la persoanele cu de fecte de coagulare. Aspirina, warfarina si alte medicamente care subtiaza sangel e pot creste sansele de sangerare. Se recomanda informarea medicului specialist inainte de prelevarea sangelui in cazul persoanelor cu defecte de coagulare sau alte afectiuni similare. Testul AFP determina nivelul sanguin al alfa-fetoprotei nei la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fatului. N ivelul sanguin al AFP poate ajuta la depistarea unor afectiuni ale fatului. Valo ri normale Valorile normale pot varia de la un laborator la altul. De asemenea, valorile va riaza si in functie de varsta fatului; un nivel crescut sau scazut de AFP poate semnifica calcularea gresita a varstei fatului. O ultrasonografie poate stabili exact varsta

fatului. La femeile insarcinate, nivelul AFP creste progresiv incepand cu saptam ana a 14-a de sarcina. Continua sa creasca pana la o luna sau doua inainte de na stere, incepand sa scada foarte incet. Valorile sunt in general putin mai mari l a rasa neagra comparativ cu femeile de culoare alba. O valoare precisa a varstei sarcinii este necesara pentru interpretarea corecta a valorilor AFP. Valorile n ormale ale AFP se stabilesc in functie de greutate, varsta si rasa femeii; se ia u in considerare femeile cu diabet care isi fac injectii cu insulina si in funct ie de varsta copilului (varsta gestationala). In cazul in care varsta copilului este diferita dupa efectuarea ultrasonografiei, valorile AFP se vor ajusta in fu nctie de aceasta valoare. Media acestei valori ajustate se numeste multiplu de m edie (MoM). O valoare a AFP care este intre 0,5 si 2,5 ori MoM este considerata in limite normale. Se va stabili impreuna cu medicul specialist limita de valori ale AFP care sunt considerate normale pentru fiecare femeie in parte. Valori cr escute ale AFP Valorile crescute ale AFP la femeile insarcinate pot semnifica: varsta gestationala a fatului nu este calculata corect - femeia are sarcina mul tipla, ca de exemplu gemeni sau tripleti - fatul are un defect de tub neural - i ntestinele fatului sau alte organe abdominale sunt in afara corpului (denumite d efecte de perete abdominal sau omfalocel); va fi necesara o interventie chirurgi cala dupa nastere pentru a corecta problema - fatul este mort. Valori crescute a le AFP la femei neinsarcinate sau barbati poate semnifica: - cancer hepatic, tes ticular sau ovarian - boala hepatica, ca ciroza sau hepatita - consum excesiv de alcool. Valori scazute ale AFP Valori scazute la o femeie insarcinata poate sem nifica: - varsta gestationala calculata gresit - sindrom Down. Acest test determ ina nivelul sanguin al alfa-fetoproteinei (AFP) la femeile insarcinate. AFP este o substanta secretata de ficatul fetusului (copilul care nu s-a nacut inca). Ni velul sanguin al AFP-ei la femeile insarcinate poate aprecia daca copilul are di verse afectiuni ca spina bifida sau anencefalie. Un astfel de test poate fi efec tuat pentru screening-ul altor afectiuni precum: diferite modificari cromozomial e - ca de exemplu sindromul Down (trisomia 21) sau sindromul Edward (trisomia 18 ). Un test AFP poate depista prezenta omfalocelului, o afectiune congenitala ce consta in hernierea unor parti din intestinul copilului la nivelul ombilicului. In mod normal, in sangele unei femei insarcinate se gasesc cantitati scazute de AFP. La femeile (care nu sunt insarcinate) si barbatii sanatosi nu exista AFP (s au daca exista aceasta substanta se gaseste in cantitati foarte mici). Triplul test si cvadruplul test

femei neinsarcinate si barbati. Triplul test dozeaza alfa-fetoproteina (AFP).efectuarea in ultimele 2 saptamani a unui test medical care foloseste trasori radioactivi. majoritatea oamenilor nu simt nimic sau doar un disconfort minor odat a cu pozitionarea acului in vena. alte limfoame. mai ales cu cancerul testicular.Nivelul AFP se dozeaza de obicei la femeile insarcinate in cadrul triplului sau cvadruplului test de screening. unele persoane simt o intepatura sau piscatura usoara in momentul penetrarii pielii de catre ac. Cu toat e acestea. beta-gonadot ropina corionica umana (beta-hCG) si un tip de estrogen (estriolul neconjugat sa u uE3). pancr eatic sau hepatic. Barbatii. pentru a infirma sindromul Down. de exemplu determinarea grosimea pliului cutanat al fatului la ni velul cefei (pliul nucal). gastric. Nivelul sanguin al acestor substante. Un nivel crescut de AFP mai poate aparea in limfomul Hodgkin. femeile neinsarcinate si copiii La cop ii. Determinarea cariotipului Este posibil sa nu simti nimic in momentul prelevarii mostrei prin punctie venoa sa. de calitatea venelor si de pragul durer ii pacientului. impreuna cu varsta pacientei si alti factori ajuta medicul specialist sa afirme probabilitatea ca fetusul sa pre zinte sau nu anumite afectiuni sau defecte congenitale. ovarian. Testul integrat foloseste si parametrii masurati prin ul trasonografie. determinarea nivelului free-beta-hCG si o proteina de numita proteina A plasmatica asociata sarcinii (PAPP-A). Acest test se efectueaza intre saptamanile 15 si 20 de sarcina. va fi cantarita inainte de efectuarea testului deoarece rezultatele testului sunt s i in functie de greutatea corporala. Nu este necesara o pregatire speciala pentru a efectua testul. Cantitatea de durere simtita depinde de abilit atile persoanei care efectueaza punctia. Daca femeia este insarcinata. determinand trei sau patru substante ce pot aparea in sangele un ei femei insarcinate. In anumite cazuri se efe ctueaza o serie de teste de screening. Sensibilitatea acestui test este asemanatoare cu cea a unui test cvadruplu de sarcina care se efectueaz a insa in trimestrul al doilea. Cvadruplul test le dozeaza pe cele trei amintite mai sus plus hormonul i nhibin A. tumori cerebrale sau cancerul celulelor renale. in primul trimestru de sarcina. prezenta AFP in sange se poate corela cu anu mite tipuri de cancere.fumatul care creste nivelul sangui n al alfa-fetoproteinei . Motivele pentru care nu se poate efectua testul sau pentru care rezul tatele sunt neconcludente sunt urmatoarele: . Rezultatele testului se bazeaza si pe rasa pacientei. Riscurile punctiei venoase Complicatiile care pot aparea de la prelevarea sangelui prin punctie venoasa sun t foarte mici: . Unii pacienti simt usturime pe perioada recoltarii.

ca de exemplu sic lemia. in momentul scoaterii acului din vena . Acesta este instruit sa dea sfaturi despre riscul unei persoane de a naste un copil cu o boala genetica. se recomanda consultul unui specialist in domeniu (genetician) sau a unui consultant pe probleme genetice. Pr elevarea celulelor de la fat Pentru acest lucru.aplicarea la locul intepaturii a unei bucati de vata. apoi fixarea cu leucoplast. aceasta afectiune se numeste tromboflebita si se tratea za cu comprese umede locale timp de cateva zile . Deci se recomanda consultul unui genetician inainte d e a lua o decizia in legatura cu rezultatele unui test genetic. se recomanda c ompletarea formularului pentru testare medicala.introducerea acului in vena. i n cazul persoanelor cu disfunctii ale coagularii. Aspirina. Un consilier genetic ne poate ajuta sa lu am decizii bine informate. Prelevarea s angelui de la nivelul unei vene Specialistul care va preleva sangele : . Deoarece informatiile obtinute prin efectuarea testului genetic pot avea un impact important asupra vietii unei persoane.curatarea zonei cu alcool .poate aparea o echimoza (vanataie) la nivelul locului punctiei. cei care iau medicamente anticoagulante vor informa medicul specialist despre acest lucru. fibroza chistica sau hemofilia. uneori pot fi necesare mai multe intepaturi . Persoanele care sangereaza sau care au probleme de coagulare. acest l ucru determina umflarea venelor situate inferior de banda elastica si astfel fac iliteaza introducerea acului pe vena . se poate dezvolta o infl amatie la nivelul venei.. Nu este necesara nici un fel de pregatire.indepartarea bandeletei elas tice dupa colectarea sangelui .va infa sura in jurul bratului o banda elastica pentru a opri curgerea sangelui.sangerare la locul punctiei. Pentru a intelege importanta acestui test. celulele sunt colectate de la f at prin amniocenteza sau prelevarea de la nivelul vilozitatilor corionice. riscurile sale sau modul in care se va efectua. Se recomanda consultul medicului specia list pentru a stabili necesitatea efectuarii testului.atasarea unei epru bete la acul respectiv pentru colectarea sangelui . Prele varea celulelor de la nivelul maduvei osoase Determinarea cariotipului uman se poate face si prin prelevarea de celule de la nivelul maduvei osoase.uneori. Cel mai frecvent se efectueaza dintr-o mostra de sange p relevata de la nivelul unei vene periferice (prin punctie venoasa). Cum se face test ul? Determinarea cariotipului se poate efectua folosind aproape orice fel de cel ula sau tesut din corp.aplicarea unei presiuni pe zona re spectiva (pentru evitarea formarii unui hematom). foarte rar. warfarina si alte me dicamente cu efecte asupra cascadei coagularii pot determina sangerare mai frecv ent. . acest lucru se poate evita prin aplicarea unei presiuni timp de cateva minute dupa scoaterea a cului la nivelul locului punctiei .

Rezultatele testului sunt disponibile dupa o saptamana sau doua.a stabili cauza defectelor de la nastere sau disfunctiilor nou-nascutului . celule de la mama se pot amesteca cu celule de la fa t. cu toate acestea.Cariotipul este efectuat pentru: .a juta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere . De retinut! .amn iocenteza efectuata recent.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sa u pentru a stabili daca defectul cromozomial a determinat nasterea unui fat mort .a stabili daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor .tratamente pentru cancer.marimea. Determinarea cario tipului este un test care evalueaza forma. prin perierea blanda a mucoasei bucale (numita si proba bucala).pentru a stabili sexul unei persoane.exista 46 de cromozomi care sunt grupati in 22 de perechi autozomale si o pere che de cromozomi sexuali (XX pentru femei si XY pentru barbati) .in cazul in care rezultatele cariotipul ui sunt anormale. uneori este nevoie ca si alti membri ai familiei sa efectueze testarea .prelevarea unei mostre de la nivelul cavitatii bucale. acest lucru se face atunci cand sexul unui nou-nascut este neclar. testele bucale sunt folosite cel mai frecvent pent ru determinarea sexului.exista mai multi sau mai pu tini de 46 de cromozomi . rezultatele testarii de la nivelul ca vitatii bucale sunt mai putin precise decat alte tipuri de determinari ale cario tipului .uneori determinarea cariotipulu i se efectueaza in asociere cu alte teste care furnizeaza informatii mai specifi ce in legatura cu afectiunile genetice . Cariotipul Normal Anormal . forma si structura sunt normale pentru fiecare cromozom . cromozomii pot fi distrusi de anumite tratamente anticancer . poate fi folosita uneori pent ru determinarea cariotipului.a stabili daca exista un defect cromo zomial care impiedica femeia sa ramana insarcinata sau care determina avort spon tan (pierderea sarcinii) .forma sau marimea cromozomilor este anormala .o perec he de cromozomi poate fi rupta sau separata incorect Factorii care influenteaza testul si acuratetea rezultatului sunt: . marimea si numarul cromozomilor intro mostra de celule umane. prin determinarea prezentei cromozomului Y. Medicul specialist va discuta cu pacientul orice factor care poate interfera testul si acuratetea rezultatului.

Deci. cu reconstructii 3D si 4D. oferind un punct de intalnire intre diversi s pecialisti. cu achizitii multiplanare. originala. cromozomial. a Ecografiei D oppler color. Diagnosticul radio-imagistic in infertilitatea feminina Lucrarea reprezinta prima mono-grafie publicata in tara noastra care trateaza as pectele normale ale aparatului genital feminin si patologia infertilitatii femin ine de etiologie pelvina prin ilustrare comparata. spectral. care are avantajul explorarii "in timp real". indicata in cazuri selectate. 2 cromozomi sexuali. cu utilizarea Histero-salping o-grafiei digitale. Ereditatea este suma informatiilor genetice transmise de la ascendenti la descendenti prin intermediul materialului nuclear. Determinarea cariotipului este un test prin care se evalueaza marimea. radio. prin 173 figuri cu peste 500 imagini. in favoarea unei colaborari cat mai performante in combaterea infert ilitatii feminine si in general a patologiei pelvine feminine.deoarece informatiile obtinute in urma efectuarii cariotipului pot avea impact important asupra vietii unei persoane. dispusi in perechi om oloage. Un consilier pe probleme genetice poa te ajuta la luarea unor decizii bine informate. XX la femei .obstetricien i. XY la barbat. fibroza chistica sau hemofilia.imagisti..a stabili cauza defectelor de la naster e sau disfunctiilor nou-nascutului . dintre care ap roximativ 85 pagini color. Aspectele imagistice sunt corelate cu datele clinice si paraclinice si sunt explicate pe baze anatomice si fiziologice normale si patologice. endocrinologi. se recomanda consultarea unui medic spec ializat in genetica sau a unui consilier pe probleme genetice. Ca riotipul uman normal contine un numar fix de 46 cromozomi. a Tomografiei Computerizate c u achizitie helicoidala multispire si cu reconstructii multiplanare. precum si a imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara. 22 de perechi autozomale. Il ustrarea bogata.a stabi li daca cromozomii adultului prezinta anomalii care pot fi transmise urmasilor a stabili daca exista un defect cromozomial care impiedica femeia sa ramana ins arcinata sau care determina avort spontan (pierderea sarcinii) . releva o experienta personala deosebita a autoarei. cu o activitate in domen iu de peste 15 ani. Insertia (cromozom i in plus). rezultate comparate cu cele din literatura de s pecialitate. sustinuta de prezentarile unor statistici si observatii prop rii. deletia (cromozomi in minus) sau mutatia cromozomilor pot determina dificultati de crestere. in conditii tehnice deosebite oferite de Editura SITE CH. realizate pe cazurile studiate si pe experienta dobandita cu ocazia unor st agii de perfectionare in Franta. tridimensio nale si angiografice. acesta este instr uit pentru a sfatui despre riscurile nasterii unui copil cu o boala genetica. acest lucru se face atunci cand sexul unui nounascut este neclar. prin determ inarea prezentei cromozomului Y. se recomanda consultul ace stuia inainte de luarea unei decizii. dezvoltare si diferite afectiuni. ca siclemia. Cariotipul este efectuat pentru: .pentru a stabili sexul unei persoane.a stabili daca fatul prezinta defecte cromozomiale sau pentru a stabili daca defectul cromozomi al a determinat nasterea unui fat mort . forma s i numarul cromozomilor dintr-o proba ce contine celule umane. astfe l incat lucrarea se adreseaza in egala masura medicilor ginecologi. metoda neiradianta. Infertilitatea cu plurilor reprezinta o problema globala ce implica uriase cheltuieli .ajuta in stabilirea unui tratament adecvat in anumite tipuri de cancere .

Volumul argumenteaza si ilustreaza faptul unanim admis ca imagistica sectionala (ecografia. Fata de recomandarile excesiv de prudente i n formularea diagnosticului imagistic ale unor autori care. de exemplu pentru endometrioza). ca re nu largeste cavitatea". mai limitat prin TC. cu rezervele necesare. TC si RMN pentru chisturi. Cu alte cuvinte. avand tendinta sa ofere informati i cu caracter functional si structural. colectii sanghine acute s au cronice (de electie RMN. mai recent. Unificarea limbajului est e insa justificata de necesitati practice. regionale si mondiale care cerceteaza atat noi metode de diagnostic (imuno-histochimice. calcificari (radiologia. in conditiile in care fiecare metoda are limitele sale. modificari vascular e (eco-grafia Doppler calitativa si cantitativa.TC si rezonanta magnetica nucleara . histerosalpingo-grafia-HSG in leziunile endometriale cu reflux venos si limfatic).patologice sunt interpretate cu rezerva. TC). ca nu trebuie supraestimata imaginea. in al doilea se ns. precum si de utilizarea tratamentelor hormonale de stimulare a ovulatiei sau d e substitutie in insuficientele ovariene precoce si in cursul menopauzei. ecog rafia si TC pentru mioame calcificate. descrisa la HSG. tisulara de tip grasos (TC si RMN). cu semnificatia ingrosarii unui tesut prin marirea volumului celulel or). iar bolnavul este o entitate si poate avea sau nu o anumita afectiune re ala.de diagnostic si tratament. cu zona jonctionala i ntacta" din examinarea RMN. de exemplu. care este o reprezentare tehnica adesea cu arte facte sau cu aspecte nepatognomonice pentru o anumita afectiune. Tipul de polip va putea fi precizat prin examenul histologic. adica trebuie formula t un diagnostic orientativ. reprezinta o formatiune chistica. cu ajutorul unor tehnici minim invazive. ci do ar sa orienteze clinicianul asupra entitatii leziunii. si "ingrosare endometriala localizata in hipersemnal T2. (de fapt tot un termen histologic. Progresele constante d in ultimii zece ani au ameliorat in mod semnificativ studiul morfologiei pelvine si. s-au descris anumite modificari imagistice sugestive pentru necrobioza tisulara (de exemplu pentru leiomiom prin ecografia intravaginala.RMN) are posibilitatea sa precizeze tipul de structura: lichidiana (ecografia. diferentierea structura benigna. de exemplu aceeasi leziune descrisa e cografic "cu continut transsonic si perete hiperecogen". dar este impr obabil sa fie atestata o alta "entitate" histo-patologica. trebuie tinut cont ca "imaginea nu este obiectul" (Platon). chist dermoid). RMN. recomand a inlocuirea termenului histologic "hiperplazie" (ingrosare a unui tesut prin in multirea numarului de celule) cu termenul "hipertrofie". Toate aceste caracterizari structurale imagistice anatom o. imaginea trebuie interpretata pentru ca limbajul imagistic este foarte speci alizat. hidrosalpinx). fixa. ede m (RMN). TC si RMN cu contrast. autoarea considera ca imaginile trebuie interpretate. ele au caracter orientativ si nu tre buie emisa pretentia de a se substitui examenului histo-patologic in sine. Un a lt exemplu este "imaginea lacunara rotund-ovalara endocavitara uterina. care semnifica entitatea patologica "polip endometri al". dupa realizarea descrierii. De a semenea. Indiferent de tehnica imagistica utilizata. im agistice) cat si noi metode de tratament cat mai eficace. genetice. echivalenta cu "hiperplazia/ ingrosa rea endometriala localizata cu ax vascular central" din ecografie. tomografia compute-rizata . exista astazi numeroase organisme abilitate in diagn osticul si tratamentul infertilitatii la nivele nationale. Problemele reale de . in dublu sens: primul. hiposemnal T1. tomografic "cu densitat i lichidiene si prindere de contrast in inel periferic" si la examenul RMN "cu h ipersemnal in achizitiile ponderate T2 si hiposemnal in achizitiile ponderate T1 ".structura maligna prin ecografie si RM N. Imagis tica moderna in continua dezvoltare reprezinta o metoda indispensabila in diagno sticul si tratamentul infertilitatii feminine. imagistul trebuie "sa traduca" observatiile facute in termeni clinico-histologici. al aspectelor fiziologice si fizio-patologice ale aparatului ge nital feminin. legate de evolutia normala sau disfunctionala a ciclului hormonal .

I n acest cadru. oferite din partea a trei repr ezentanti de prestigiu ai scolii romanesti de medicina. pentru mai buna i ntelegere a semiologiei imagistice intalnite in infertilitate. in care ca z se recomanda orientarea diagnosticului catre patologiile cele mai probabile in contextul clinic si formularea de sugestii pentru examenele complementare neces are diagnosticului diferential. In acelasi timp. cu a chizitiile stiintifice actuale. bazate pe proprietati fizice ale tesutur ilor (absorbtia radiatiilor X. Ecografia fetala . Totodata. in unele cazuri de urgenta. anatomice si fiziologice ale aparatului genital feminin. scopul analizei este repre zentat de evaluarea complexa imagistica a fiecarui caz de infertilitate feminina . Lucrarea este recenzata cu recomandari spre lectura medicilor interesati. in care aplicarea unor metode de inteligenta artificiala va avea rol de vali dare a diagnosticului expertului imagist si. corelata cu datele anamnestice.) si castigarea unui timp im portant in luarea deciziei terapeutice. etc. incat aspectele legate de patologia hipotalamo-hipofizara sunt amin tite ca mecanisme fiziologice si fizio-patologice. In continuare. fara ilustrarea aspectelor im agistice. de subs tituire temporara a acestuia (rol de " pilot automat").diagnostic se pun in cazurile fara semiologie imagistica particulara. Nu reprezinta sco pul prezentei lucrari evaluarea completa a gonado-statului feminin in cadrul inf ertilitatii. cu aspectele imagistice. pentru determinarea unui algoritm optim de investigatie si tratament. Aceasta lucrare incearca sa coreleze substratul anatomic si histologic al structurilor normale ale aparatului genital feminin si ale leziunilor implicate in infertilitate. sunt prezentate cu referiri l a experienta dobandita. Aceasta analiza computerizata permite evitarea unor costuri inutil e determinate de explorarile imagistice si paraclinice nejustificate la toate ca zurile (hormonale. bacteriologice. reflexia ultrasunetelor. cu valoare practica. anumite aspecte imagistice leg ate de tehnica si diagnostic. In final sunt propuse modele de decizie tip sisteme expe rt. pentru evitarea unei evaluari schematizate. Se stie ca nu toate lezi unile anatomo-patologice ale aparatului genital feminin sunt intalnite in perioa da fertila si dintre acestea nu toate sunt cauzatoare de infertilitate. sunt prezentate afectiunile cu localizare (exprimare) p elvina implicate mai frecvent in infertilitate. utilizarea lor fiind justificata de posibilitatea de triere si orientare a cazurilor prin examinare in vivo. mecaniciste si pentru u tilizarea unui limbaj adecvat. prin metode de analiza computerizata multi-dim ensionala a cazu-rilor. precum si aspectele imagistice considerate normale ale aparatului genital feminin. Experienta personala este redata pr in analiza datelor imagistice intalnite la un lot reprezentativ de paciente inve stigate cu ocazia bilantului infertilitatii cuplului. variatiile ciclice ale structuri lor anatomice sub influentele hormonale necesita cunoasterea de catre imagist si clinician a fiziologiei si fiziopatologiei aparatului genital feminin si in ace st scop sunt prezentate referiri la ultimele achizitii stiintifice in domeniu. precum si aspectele imagistice i ntalnite in functie de metodele recomandate. s-a considerat necesara prezentarea intr-un prim capitol a aspect elor embriologice. Se tine sea ma ca exista limite de sensibilitate si specificitate ale tuturor metodelor de d iagnostic radio-imagistic. care au obtinut realizar i importante in diagnosticul si tratamentul patologiei pelvine feminine. emiterea de semnal elect romagnetic). Cunoaste rea substratului histo-patologic al leziunilor este indispensabila imagistului c are interpreteaza informatii indirecte. apoi sunt prezentate tehnicile moderne de examin are pelvina recomandate in studiul infertilitatii feminine. imunologice.

poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la ni velul taliei fusta sau pantalonul. a riscurilor sale. dar nu poate interp reta aspectul acestora.daca nu se pot consuma lichide in cantitat e suficienta. Transductorul este apoi inserat usor in vagin si apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor. Totusi poate fi efectuata de catre un r adiolog sau de catre un obstetrician. Deseori nu este necesara indepartare a completa a hainelor. Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte . se va anunta medicul daca vezic a este prea plina si produce durere . In cazul unei ecograf ii transvaginale. o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. Unii medici pot permite pac ientei sa-si introduca singure transductorul in vagin.pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate . transductorul este acoperit cu un manson de latex si cu un lub rifiant vaginal. O ecografie abdominala dureaza 30-60 de minute. O vezica plina ajuta in transmiterea fasc iculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Daca pacienta prezinta respiratii sc urte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa. Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. Astfel. Pacienta poate privi monito rul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii.pacientul nu poate ur ina pana investigatia nu este realizata.un instrument mic. se indica c onsumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitar ea urinarii inainte si in timpul efectuarii investigatiei. Daca este prezenta alergia la latex sa va comu nica medicului inainte de efectuarea investigatiei. vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul un ui tub flexibil (cateter urinar) inserat in uretra .daca ecografia este efectua ta in ultima parte a sarcinii. a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate. Ecografia fetala poate fi efectuata in cab inetul medicului. in spital sau in clinica.un gel este intins pe abdomen . ca si gelul K-Y. Totusi. Nu se recomanda mictiunea pana ce invest igatia nu este realizata. Se recomanda consultul medic al in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale. manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori.In mod normal efectuarea ecografiei se face cu vezica plina.Tehnici anul ecografist este instruit sa obtina imagini ale fatului.este necesara efe ctuarea investigatiei cu vezica plina. Ecografia transvaginala d ureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute. Medicul va impartasi rezultatele pacientei dupa ce imagi nile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog. Ecografia abdominala . . partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte .pacienta este asezata in clinostatism dorsal pe o masa de examinare.un capison (de forma prezervativului) va fi plasat peste transductoru l vaginal. . Ecografia transvaginala nu este necesara o vezica plina . Aceasta dete rmina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare. Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material. Tehnica In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie.

O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaz a fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a organ ului care inconjura fatul (placentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidul ui amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o imagine ca re poate fi vazuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi si colorate sunt denumi te sonograme, ecograme sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrar ilor copilului. Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de a detecta a fectiunile fatului si pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marim ea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea s a dauneze fatului. Se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. Sexul fa tului poate sa fie determinat cateodata in jurul saptamanii 18 de sarcina. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelu l vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului. In mod normal nu este prezent nici un disconfort in timpul efectuar ii ecografiei transvaginale. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transduct orul este miscat in vagin. Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau c are reduc valoarea acesteia cuprind: - obezitatea - materii fecale sau aer la ni velul intestinului sau rectului - o cantitate anormal de scazuta de lichid amnio tic

- unele pozitii fetale - incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii inv estigatiei - un fat foarte activ. De retinut! - rezultatele normale obtinute la ecografia fetala nu garanteaza un copil normal, sanatos - medicul poate recomand a teste sau investigatii suplimentare daca rezultatele ecografiei fetale nu se i ncadreaza in limite normale - sotul sau partenerul poate fi incurajat sa fie pre zent in timpul efectuarii ecografiei fetale. O fotografie sau o inregistrare vid eo a imaginii ecografice a fatului este uneori disponibila parintilor - data pro babila a nasterii poate fi schimbata bazandu-se pe efectuarea ecografiei precoce in timpul sarcinii in functie de dimensiunile si dezvoltarea fatului - ecografi a nu intotdeauna evidentiaza malformatiile congenitale - in al treilea trimestru , ecografia fetala nu determina cu exactitate varsta gestationala sau greutatea fatului - efectele unei expuneri repetate a fatului la ultrasunete nu a fost det erminata, totusi nu se recomanda ecografii fetale repetate pentru motive nemedic ale ca si determinarea sexului fatului sau pentru obtinerea de imagini pentru co lectia personala - ecografia 3-D este testata pentru utilizarea in evaluarea ano maliilor fetale. Momentan nu este usor disponibila - ecografia Doppler (sau scan area duplex) foloseste fascicule de sunete reflectate pentru a estima viteza si directia sangelui si a fluxului sanguin de la la nivelul placentei la nivelul fa tului. Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, atat la ma ma cat si la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului. Salvarea imaginii ecog rafice face posibila folosirea ecografiei ca si oportunitate a realizarii primei fotografii a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. O ecografie fetala reprezinta un test efectuat in timpul sarcinii care utilizeaza fascicule de ultrasunete re flectate care realizeaza o poza a fatului, a organului care inconjoara fatul (pl acentei) si a lichidului care scalda fatul (fluidului amniotic). Poate sa nu fie furnizate rezultatele investigatiei imediat. Rezultatele complete sunt disponib ile in 2 sau 3 zile. Ecografia fetala Valori normale - fatul prezinta dimensiuni le corespunzatoare varstei - frecventa cardiaca si respiratorie sunt normale cor espunzator varstei fatului - daca investigatia este efectuata tarziu in timpul s arcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos - placenta are dimensiune core spunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin - uterul contine o canti tate adecvata de lichid amniotic

- nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unel e majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii). Valori patologice - fatul cres te mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pent ru varsta sa - fatul este anormal de mare pentru varsta sa - daca aceste teste s unt realizate tardiv in timpul sarcinii, fatul este asezat in pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina) - malformatiile congenitale, ca si absenta rinichil or sau anencefalia sunt prezente - placenta acopera colul uterin (placenta previ a) - uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic - sar cina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica) - sarcina contine tes ut anormal in locul fatului normal (sarcina molara) - frecventa cardiaca fetala este prezenta. Aceasta poate indica moartea fatului. Multe afectiuni pot modific a rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului oric e rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale. Ecogr afia fetala este realizata pentru a evalua dezvoltarea fatului. Informatii disti ncte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii. In primul trimes tru ecografia fetala este realizata pentru: - determinarea evolutiei sarcinii a determina daca sarcina este multipla sau nu - estimarea varstei gestationale ( varsta fatului) - estimarea riscului de prezenta a defectelor cromozomiale, ca d e exemplu sindromul Down - identificarea malformatiilor congenitale care afectea za creierul sau maduva spinarii. In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: - a estima varsta fatului (varsta gestationala) - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic - determina poz itia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amn iocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical - detectarea unei mal formatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor c ardiace. In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru: - a se asigura ca fatul este viabil si misca - aprecierea dimensiunii si pozitiei fatul ui, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general re alizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pe ntru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu ris c pentru a masura lungimea colului uterin. Electrocardiograma Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si rezultatul acesteia sunt: defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantar ii necorespunzatoare sau datorate altor aparate electrice aflate in vecinatate atasarea necorespunzatoare a electrozilor la piele - daca pacientul vorbeste in timpul testarii - efort fizic important inaintea efectuarii testarii

- anxietate sau aparitia dispneei - plasarea gresita a electrozilor. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa, ce dispar la efort, pot sa apara la ras a neagra. De retinut! Daca se efectueaza o electrocardiograma in timpul unui inf arct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG-uri anterioare; de aceea, electrocardiograma trebuie repetata (denumite EKG-uri seriate) la cateva ore sau zile; aceasta trebuie coroborata cu analize sanguine specifice pentru leziunile muschiului cardiac. Exista cateva tipuri spe cifice de electrocardiograme precum telemetria, monitorizarea ambulatorie a EKGului (Holter) si electrocardiograma de efort: - telemetria si monitorizarea Holt er sunt folosite pentru urmarirea continua a EKGului in timpul spitalizarii sau la domiciliu - telemetria este folosita in timpul spitalizarii; ea necesita atas area a cel putin doi electrozi conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poa te fi plasat in buzunar; acest aparat emite un semnal ce va fi captat si afisat de un sistem central de monitorizare; anomaliile de ritm cardiac sunt inregistra te si pot declansa o alarma la aparitia lor - monitorizarea Holter inregistreaza continuu activitatea inimii timp de 24 pana la 48 de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatile zilnice - electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. De asemenea, EKG-ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scazut, facand astfel periculoas a efectuarea unei electrocardiograme de efort. O parte dintre medici recomanda e fectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste 35 de ani, pe ntru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor e ste utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.Un eori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Pentru a d etecta aceste modificari se efectueaza o electrocardiograma de efort sau Holter. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continua a activitatii cardiace p rintr-un mic electrocardiograf portabil. Electrocardiograma de efort se realizea za in timpul exercitiilor fizice.Este posibil ca dupa efectuarea unei electrocar diograme sa fie necesare si alte investigatii pentru a pune un diagnostic cert. Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impul surilor electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumi te unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: - unda P reprezinta inregistra rea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) - complexul QRS repre zinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu prime ste suficient sange

boala coronariana. In timp. O frecven ta cardiaca peste 100 de batai pe minut este denumita tahicardie. Unda P. In aceste cazuri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumi ta EKG de efort. Boala coronariana si infarctul miocardic. Inflamarea inimii. Daca arterele coronare ce furnizeaza s angele muschiului cardiac sunt blocate. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. dupa infarct. sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). Un EKG normal nu e xclude posibilitatea existentei unei afectiuni cardiace. Activitatea normala a inimii de pinde de nivelurile sanguine normale. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. Ritmul cardiac. Unele modificari ale EKGului sugereaza ingrosarea muschiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor ca mere. Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). complexul QRS si unda T sunt normale. neregulat cu origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara ). ale unor substante chimice (denumite elect roliti). O frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita bradicardie. Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. Afectiunile ce pot determina aparitia hipertrofiei sunt hipertensiunea art eriala. Tahicardiile i nclud un ritm rapid. cardiomiopatia si bolile valvulare. In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului fizic sau atunci cand apar simptome le. Cand apar mo dificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace. Tot in catego ria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. Din acest motiv electro cardiograma trebuie interpretata in contextul simptomatologiei. Activitatea atriilor este normala. Niveluri crescute sau scazute ale acestor electroliti. acesta primeste mai putin oxigen decat a re nevoie. daca este necesar. cum sunt calciul si potasiul. Semnele precoce de isc hemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subde nivelarea segmentului ST. Modificari chimice (dezechilibre electrolitice). Un segment ST supradenivelat apare si in cazul inflamarii mus chiului inimii (miocardita) sau a sacului ce inconjoara inima (pericardita). Electrocardiograma Normal Anormal Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut) si ritmul sunt regulate. . examenului clinic si. determinand aparitia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muschiul ui cardiac). a altor investigatii. unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace.unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vede re electric si se pregatesc pentru o noua contractie. istoricului medi cal..

determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei P, ale complexu lui QRS sau a undei T. Medicamentele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG-ului. Electrocardiograma este efectuata de obicei de catre un cadru medical, iar rezul tatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de famil ie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeste de obicei EKG-ul ca dovada a examin arii sale de catre un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel incat EKG -ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In cazul spitalizarii, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este d enumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indepa rteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul va st a intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pent ru a furniza o suprafata curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi pla sat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de un ica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In cazul aparatelor mai vechi, elec trozii trebuie repozitionati in timpul testarii. Dupa terminarea investigatiei e lectrozii si gelul sunt indepartati. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie sa se miste sau sa vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate infl uenta rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie sa stea intins, nem iscat si sa respire normal; uneori medicul poate ruga pacientul sa-si tina respi ratia pentru cateva secunde. O electrocardiograma dureaza in medie 5 pana la 10 minute. In unele cazuri, aceasta perioada se poate prelungi, de exemplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac. De retinut! Electrocardiograma este o investigat ie nedureroasa. Electrozii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. Pacie ntul poate simti o senzatie de caldura sau intepatura, atunci cand zona in care vor fi atasati electrozii este curatata si rasa. Pielea si parul pot fi trase at unci cand electrozii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort. Med icul care efectueaza electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe ca re pacientul o are prescrisa. Unele medicamente pot influenta rezultatele electr ocardiogramei. Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motiv e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electrozii de tecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un curent e lectric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare. O electro cardiograma este indicata pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile , in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale d urerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmii le, hipertrofia unei camere (peretii camerei sunt

ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxu lui sanguin catre inima (ischemia) - monitorizarea activitatii electrice ale ini mii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficientei si a e fectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a in imii - verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defi brilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. O electrocardiograma poate fi folosita pentru a evalua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere inexplicabila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de slabiciune) sau functia cardiaca, atunci cand exista factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul , hipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la varste tinere). Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile elect rice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natur al electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata d e la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In tim pul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, b ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impuls urile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de a parat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate: - dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivel ul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - problem e ale ritmului cardiac (aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determi nate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoa ra inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct mi ocardic. Endoscopia digestiva superioara O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. M ai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un r isc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii d aca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi ne cesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din var satura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare , aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu mo dificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte s i dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are r iscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu p robleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despr e riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare Dupa examinare pot aparea: - dureri cardiace - dificultati in a r espira de la moderate pana la severe. Dupa endoscopie trebuie sunat medicul spec ialist imediat daca: - apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea - apare febra - apare bradipneea - apar a meteli. Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permi te medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexib il si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va disc uta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta sa terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot af ecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice r ezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet. Endoscopie digestiva superioara Normal: Esofagul, stomacul si duodenul au un asp ect normal Modificari: Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia po ate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamator ii ale intestinului sau de ulcerul peptic Hemoragii date de inflamatie, de ulcer , de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilata ri ale venelor esofagiene) Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi sau di latatii la nivelul esofagului Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau du oden. Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lu a tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gast ric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei. Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot includ e: - ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la m ai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului - hemoragie masiva a tra ctului digestiv superior De retinut! - o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul , stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endos copia

permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori , care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancer ul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnosti c cu ajutorul acestei metode de investigare - endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pen tru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelal te examinari ale tubului digestiv superior - endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor - colangiopancreatografia retrograda endoscopic a (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara s i pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicionea za o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacient ului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica. Endoscopia d igestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa expl oreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la niv elul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta un eori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv sup erior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate v edea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivel ul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepa rtati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologi ei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirur gicale exploratorii. O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru: detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilo r bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian - detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor s au a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme p ot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru trac tul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite - determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de or igine digestiva) - determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superio r sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de bloca re in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate - diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fu ngi sau virusuri - verificarea vindecarii ulcerului gastric - examinarea stomacu lui si a duodenului dupa o interventie chirurgicala - a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului) Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior. intr-o sala s peciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului. care se cre de ca este cauza principala a ulcerului gastric . ce po ate fi data si de o hemoragie digestiva superioara. Pacientii trebuie sa fie insotiti pentr u ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii ace stia sunt sedati.diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie.indepartarea polipilor gastrointestinali . Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualize ze mult mai bine. medicul va recomanda oprirea tempora ra a acestuia inaintea examinarii. Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizua lizarea tubului digestiv superior. numita helicobacter pylori. determina ta de hipertensiunea portala) .are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tra tament cu anticoaugulante.are afectiuni cardiace .pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice. Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi. In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotec toare (sucralfat). De cele mai multe ori aceast a inceteaza de la sine.investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina). O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza. bijuteriile sau placa d entara. De asemenea.extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitit e . . medic de familie. lentilele de contact. va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. In general su nt necesari si unul sau doi asistenti medicali. inclusiv la medicamentele anestezice . de obicei.prelevarea de tesuturi (b iopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. Aceasta examinare poate fi facu ta de un gastroenterolog. Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea exa minarii. dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. otravitoare .exista posibilitatea unei sarcini . Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina. In timpul endoscopiei o biopsi e poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett .este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. poate aparea o hemoragie. Daca pacien tul urmeaza un tratament cu anticoagulante. Inaintea procedurii sunt efectua te teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleuco gramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sang elui. cum ar fi warfarina . fara un tratament specific.tratarea hemoragiilor gastro-intestinale. In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului.. Inainte de efectuarea unei e ndoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca: are o alergie la vreun medicament.urmeaz a un tratament medicamentos . se reduce si riscul de producere a varsaturilor. internist sau chirurg. Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spit al si vor lasa deoparte ochelarii. Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta . pacient ul nu trebuie sa manance sau sa bea.

Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. Pentru siguranta pacientului. Pacientul va fi ruga t sa se intinda pe partea stanga. va putea si coopera cu medicul. Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul e ste plasat in vena. acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nui va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal. De asemenea. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor. . Apoi. Instr umentele chirurgicale ( forceps biopsic sau periute) pot fi. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. pot fi administra te medicamente ce reduc secretia gastrica. pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust ama r si va duce la amortirea limbii si a gatului. Treb uie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu v a ingreuna respiratia. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respi ra. prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic. Dupa examinare Intrea ga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efec tiva e de doar 5 pana la 10 minute. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizar ea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. se pot si aspira aerul sau secr etiile. introd use prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. Pacientul se va simti re laxat dar. Aceasta perioada dureaza una .doua ore. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul i si va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. stomacului si duodenului fie printr-u n aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din s pital. atat la nivelul gurii cat si al gatului. Daca gatul pacientului a fost amortit in ainte de examinare. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului.Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic. in acelasi timp. pentru a usu ra patrunderea endoscopului. de asemenea. capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura. cu capul putin inclinat spre inainte. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior. dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice . Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. Pe perioada investigatiei vor fi admi nistrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. Doctorul va avansa incet cu endo scopul si va vizualiza peretii esofagului. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si. doctorul presan d usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului. uneori. In t impul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. dar este o falsa senzatie data de anes tezic.

Placa va fi incl inata sub diferite unghiuri pentru o mai buna imprastiere a bariului. Dupa o examinare radiologica prealabila pacientul va fi indrumat sa inghita ba riul. Trebuie ca pacientul sa imbrace un halat de spital si sa lase de o parte bi juteriile si placa dentara.apar dificultati in inghitire sau in vorbire .apar dureri de gat sau de umeri .apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare.a pare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea . Medicul va indruma p acientul cat si cand sa bea bariul. fie in camere specia le pentru aceste examinari.apar dureri car diace sau abdominale . poate comunic a cu echipa medicala. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. Dupa examina re trebuie anuntat doctorul imediat daca: . ba lonare sau usoare dureri abdominale. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii.apare febra. ce transmite razele X. pacientul poate simti senzatii de voma. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii. De asemenea. totusi. . Pacientul va sta intins pe o placa. Daca disconfortul este sever trebuie averti zat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana. Examinari ale tractului digestiv superior Aceste examinari sunt efectuate fie in cabinetul medicului. cu sange) . c e va fi adusa in fata unui aparat de radiologie. Dupa examinare Dupa ex aminare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. acest lucru fiind repetat pe toata durata examinarii. Chi ar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi. daca este cazul. Radiologul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fl uoroscopiei si de asemenea poate efectua si cateva radiografii. Administr area unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la elim inarea acestor simptome. Se poa te ca medicul sa ceara pacientului sa tuseasca pentru a observa efectul tusei as upra fluxului de bariu. senzatia de gura uscata sau vederea i ncetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. greata. Nu se poate fuma sau mesteca guma i n timpul examinarii deoarece aceste activitati stimuleaza secretia gastrica si i ncetinesc digestia. el. Examinarea poate fi facuta de un medic radiolog sau de un tehnician radio log. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare. Pacientul va sta in siguranta i ar medicul se va asigura de intregul lui confort in momentul schimbarii pozitiei . pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inf lamat sau poate fi usor ragusit. Aceste simptome pot dura cateva zile. Se va pres a usor abdomenul pacientului cu o curea sau chiar cu mana examinatorului. La sfarsitul examinarii pacientul poate sa f i baut intre o cana si doua cani si jumatate cu mixtura de bariu.In timp ce tubul este miscat. Aceste investigatii nu necesita spitalizarea peste n oapte.

De asemenea.exista siguranta sau suspiciunea de a avea o sarcina. iar examinarea tubului digestiv superior mai poate dura inca 10 sau 20 de minute. cu un aspect laptos ce poate fi uneori dificil de inghitit. Dupa ce examinarea a fost incheiata pacientul poate manca si bea ceea ce dorest e. Aceste exam inari nu se fac pe perioada sarcinii deoarece exista riscul afectarii fatului de radiatii. Daca pacientul n u observa acest scaun albicios poate fi vorba de o modificare importanta suferit a de mucoasa tubului digestiv sau de o scadere a motilitatii intestinale si treb uie sa revina la un control medical. Ceea ce se simte in timpul investigatiei Bariul este un lichid de consistenta crescuta. Uneori este indulcit si sunt adaugate arome (de ciocolata sau capsuni) pentru a-l face mai usor de i nghitit. cu cateva zile. Daca bariul ramane la nivelul tubului diges tiv se poate intari si cauza obstructia tubului digestiv. Pacientul trebuie sfatuit ca inainte de aceste investigatii.Daca se face o examinare in dublu contrast pacientul va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la nive lul stomacului. Acestui a i se va administra si un laxativ pentru a elimina mai repede bariul din organi sm.este alergic la bariu si sau la alte substante radio-opace . hidratarea cu foarte multe lichide poate fi de ajutor. Examinarea tubul digestiv superior impreuna cu examinarea intestinului subtire poate dura pana la 2 ore sau chiar pana la 6 ore. atunci cand se aplica o usoara presiune pe abdomenul acestora. Aceste examinari pot fi facute in acelasi timp. In primele trei zile dupa examinare pacientul poa te avea scaunul cu aspect albicios din cauza bariului inghitit.urmeaza tratamente medicamentoas e. Inclinarea placii pe care este asezat pacientul poate fi uneori neplacu ta si unii pacienti pot avea un usor disconfort. Pacientul trebuie sa comunice medicului daca: . Examinarea esofagului poate dura intre 10 si 2 0 de minute. Pacientul trebuie sa nu manance cu 12 ore inaintea examinarii si de asemenea. in special daca urmeaza tratament cu metformin pentru tratarea diabetului . asta doar in cazul in care medicul nu va interzice un anumit aliment. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv chiar pana in cele mai mici detalii.e ste alergic la vreun medicament . sa urmeze o dieta bogata in fibre alimentare. In unele cazuri pacientul va fi rugat sa se rein toarca in spital dupa 24 de ore pentru a-i mai fi facute o serie de radiografii. trebuie sa opreasca tratamentele . Multi pacienti in timpul examinarii se simt balo nati si au senzatii de greata. Daca se face examinarea i ntregului tub digestiv pacientul va inghiti o solutie de bariu iar medicul radio log va urmari pasajul bariului din intestinul subtire in cel gros si va face rad iografii la fiecare 30 de minute.

medicamentoase. inflamatie.d etectarea zonelor de inflamatie intestinala. varsaturile.determinarea prezente i stricturilor. Daca in stomac se ma i afla resturi alimentare. Aceste simptome pot fi d ate de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie diafra gmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care cons ta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) . Daca se f ace si examinarea intestinului subtire pacientul va trebui sa astepte o anumita perioada. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a . dar totusi pot fi recomandate atunci cand pacientul: are dificultati la i nghitire este cunoscut cu boala Crohn este suspicionata o obstructie la nivelul intestinal are dureri abdominale ce se amelioreaza o data cu alimentatia.evaluarea simptomelor de genu l pierdere inexplicabila in greutate sau persistenta diareei . fluoroscopia si examinare a radiologica. tumorilor.determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatil e la inghitire. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). Cu 12 ore inainte de investigatii este interzis ca pacientul sa fumeze.detectarea corpur ilor straine inghitite accidental. ulceratiilor. inainte de inceperea examinarii va fi introdusa o son da nazogastrica pentru o mai buna eliminare a continutului stomacului. regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (i nclusiv arsurile sau durerile chinuitoare epigastrice). Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijloci e a tractului digestiv folosind substante de contrast. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. depistarea sindromului de malabsorb tie sau a tulburarilor de motilitate intestinala . polipilor sau a stenozelor pilorice . In seara dinaintea examinarii pacientul va fi sfatuit sa ia un laxativ p entru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Aceste examinari nu sunt recomandate de rutin a de medicii specialisti in cazul unor pacienti care nu au simptome gastrointest inale. Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati i: . Aceasta examinare poate dura pana la 6 ore si poate fi sfatuit pacient ul sa-si aduca o carte sau sa desfasoare o activitate silentioasa pentru trecere a mai rapida a timpului. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul.

oprire a cresterii. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. stomac si duoden cu ajutorul fluoroscopiei prin c onectarea la un monitor. Bar iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica. E xista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia de bariu.duodenului (ulcer duodenal). Totusi riscul irad ierii este mic in comparatie cu potentialele efecte benefice ale acestei examina ri. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. . rahitism. Bariul nu este absorbit in sange. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. deci reactiile alergice sunt foarte rare. os teomalacie si diaree cu steatoree). substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Exista o mica posibilitate ca pacientul sa se inece in timp ce inghite solutia d e bariu. Acest lucru poate duce la aspirarea solutiei de bariu in plamani. Alte r iscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (dat orita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala print r-o ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. Dupa ex aminarea tractului digestiv superior poate fi facuta si examinarea rapida a intr egului intestin subtire. Inaintea examinarii t rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili zeaza tehnicile radiologice. Medicul va urmari apoi traseul bariului prin esofag. Uneori alte examinari. deci reactiile alergice sunt foarte rare. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. in momente diferite si in portiuni diferite ale tractului digestiv. Alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (da torita retinerii bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala prin tro ulceratie ce a erodat stomacul (ulcerul perforat) sau peretele intestinal. U n anumit tip de substanta de constrast (gastrografin) poate fi folosita in acest e situatii si atunci cand se suspecteaza o posibila obstructie a tractului diges tiv. Bariul nu este absorbit in sange. Cateva imagini radiologice sunt luate in timpul examina rii. Exista intotdeauna griji in ceea ce priveste expunerea la razele X. Exista si un anumit risc in folosirea laxativelor puternice atunci cand exi sta o obstructie a colonului (colita ulcerativa) sau alte afectiuni ale colonulu i. necesare acestei examinari. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata i nflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii cel iace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cresterea volumului abdomenului. inclusiv in cazul unui nivel mic de radiatii.

Endoscopia digestiva superioara ce foloseste un tub flexibil. Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul.prezenta in exces a gazelor din intestin . inflamatie. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). bijuteriilor s au altor obiecte care blocheaza razele X. deoarece acestea acopera o anumita par te a tubului digestiv. a inlocuit o serie de examinari ale tubului digestiv superior. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul.datorita placii dentare. stomacului si a duodenului. De retinut! Motilitate a gastro-intestinala poate fi investigata daca se observa modificari ale contrac tiilor tubului digestiv ce pot aparea la examinarile acestuia.nu poate detecta infec tia cu helicobacter pylori. Endosco pia digestiva superioara ce foloseste endoscopul (un tub flexibil. desi acestea sunt mult mai ieftine. in anumite cazuri. Investigatiile tubului digestiv superior examineaza partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contrast. subtire si pr evazut cu o camera video) a inlocuit in multe din cazuri aceste examinari. pe care medicul doreste sa o vada. fluoroscopia si examinarea radiologica. O colonoscopie ar putea fi necesara p entru confirmarea diagnosticelor rezultate in urma acestor investigatii.nerespectare a restrictiei de a manca sau de a fuma . Factorii ce pot interfera in buna desfasurare a investigatiei sau asupra acurate tii rezultatelor sunt: .nu pot detecta cu usurinta inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) sau esofagiene (esofagita) sau ulcerele mai mici de 6. care se crede ca este cauza cea mai importanta a ulc erului gastric . Aceste investigatii au si o serie de limite: . Miscarea coloanei de bariu prin tubul digestiv este urmarita in diferite momente pe o perioada de 24 de ore dupa ce bariul a fost inghitit. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot . subtire si prevazu t cu o camera video pentru examinarea esofagului.4 mm in diametru . Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile.daca este observata o modificare nu poate fi facuta biopsierea acesteia.

Investigatii ale tubului digestiv superior Normal: Esofagul. Most ra de secretii faringiene poate fi obtinuta si prin spalatura faringiana. o masa tumorala ce obstructioneaza esofagul. Exudatul faringian De obicei nu exista riscuri legate de recoltarea secretiilor faringiene. Pacientul va trebu i sa incline capul pe spate si sa deschida gura cat de mult posibil. Acest lucru evita traumatizarea inutila a copilului. o hernie hiatala sau prezenta varicelor esofagiene (dilatarea venelor esofagiene). oprire a cresterii. stomacul si intesti nul subtire sunt normale Patologic Examinarea esofagului poate releva urmatoarel e: stricturi. crescand acuratetea rezultatului culturii faringiene. inflamatie. Ce se simte in timpul recoltarii secretiilor? . osteomalacie si diare e cu steatoree).explica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarul ui sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu cres terea volumului abdomenului. a poi eliminarea lichidului intr-un recipient steril. apoi va examina gura si gatul. Rezultatele preliminarii sunt gata in una pana la trei zile. Aceasta metoda ofera o canti tate mai mare de secretii. fluoroscopia si examinarea radiologica. oprire a cresterii. rahitism. Medicul specialist va explica pacientului riscurile care pot aparea. rahitism. Uneori alte examinari. din jur ul amigdalelor si de la nivelul oricarei zone inflamate a cavitatii bucale. Medicul spe cialist va efectua presiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate (apasator de limba). Investigatiile tubului digestiv superior examineaz a partea superioara si mijlocie a tractului digestiv folosind substante de contr ast. Uneori alte examinari. In cazul copiilor recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului sa tusea sca la nivelul unui recipient steril. Aceast a procedura presupune efectuarea unor gargare cu mici cantitati de apa sarata. cum ar fi endoscopia sunt necesare pentr u a evalua aceste informatii. osteomalacie si diaree c u steatoree). prezenta unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sa u duodenului Examinarea intestinului subtire poate arata inflamatia mucoasei la acest nivel (boala Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot exp lica atrofia vilozitatilor intestinale-specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizata clinic printr-o denutritie progresiva cu crester ea volumului abdomenului. De ase menea se poate releva si modificarea motilitatii esofagiene sau prezenta refluxu lui gastroesofagian (pe baza observarii refluxului de bariu) Aceste investigatii pot arata ulceratii ale stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duod enal). se mai numeste metoda "metoda placilor tus ite". cum ar fi endoscopia sunt necesare pentru a evalua aceste informatii. Cu ajutorul unui tampon steril se va pre leva o mostra de secretii de la nivelul partii posterioare a faringelui.

majoritatea durerilor faringiene sunt cauzate de virusuri. Cel mai frecvent exista infectii cu bacterii care produc: . De exemplu testarea prezentei infectiei fungice poate dura mai mult (pana la 7 zile).infectii faringiene streptococice. insa pot raspandi infectia. in functie de tipul de microorganism testat . Virusurile care pot c reste la nivelul culturii sunt: . Se recomanda informarea medicului specialist in cazul in c are pacientul a luat recent antibiotice. Cultura faringiana se poate efectua pentru: .tuse convulsiva (Bordetela pertussis) Fungii (Candida albicans) care produc af te.meningita (Neisseria meningitidis) . Cum trebuie sa ne pregatim? Nu este nevoie de o pregatire speciala pentru efectuarea culturii faringiene.In timpul recoltarii secretiilor poate aparea senzatie de voma in momentul ating erii partii posterioare a faringelui cu tamponul. dar care nu au simpto matologie. scarlatina sau febra reumatica (streptococ B hemolitic de grup A) .determinarea cauzei unei dureri fa ringiene. Cultura faringiana Normal (rezultat negativ) Nu exista crestere a microorganismelor la nivelul culturii (bacterii. Manevra poate fi dureroasa dac a faringele este inflamat (rosu). o cultura f aringiana ajuta la diferentierea unei infectii bacteriene de una virala. pot creste de asemenea la nivelul culturii faringiene. fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui.pentru identificarea persoanelor care sunt infectate. Cultura faringiana este o metoda prin care se identifica prezenta unei infectii bacteriene. fungi sau virusuri) Anormal (rezultat pozitiv) Exista crestere bacteriana la nivelul culturii. aceste persoane se numesc purtatori. Rezultatul test ului este gata in una sau doua zile. prin id entificarea organismului ce cauzeaza infectia se poate hotara mai usor tratament ul .difteria (Corynebacteriae diphteriae) .enterovirusul .

prin efectuarea unor teste chimice sau prin ambele m etode. iar afe ctiunea se numeste infectie streptococica. acest fung (ciuperca) determina aparitia de afte bucale. glomerulonefrita. cu toate acestea. aceasta ba cterie poate determina infectie streptococica a faringelui. complicatiile infectiei streptococice sunt rare. Testul rapid poate da rezultate fals neg ative. unele infectii pot fi cauzate de o bacterie numita Streptococ.virusul Epstein-Barr .herpesvirusuri Un exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacter iene.in cazul in care este necesara tes tarea pentru o infectie faringiana.tratament recent cu antibiotice.contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de bacter ii intalnite la nivelul cavitatii bucale . testul este negativ. complicatiile pot include febra reumatica. In cazul in care cultura este pozitiva . Rezultatele testului rap id sunt gata in 10 minute (comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura f aringiana). Tipul de organism va fi identificat ulterior p rin examinare la microscop. Daca rezultatele testului rapid sunt negative. se poate incepe imediat tratamentul cu antibiotice. In cazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive.Neisseria meningitidis. i nainte de efectuarea culturii de la nivelul faringelui. scarlatina sau febra reumatica. pentr u excluderea unei infectii streptococice. se poate efectua un test de sensibilitate a microorganismului la antibiotice ( antibiograma). specialistii recomanda efectuarea unei culturi faringiene. dar pot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu antibiotice. ..folosirea de antiseptice bucale poate modifica rezultatele testului. chiar daca exista infectie streptococica. de aceea se recomanda consultarea medicului specialist pentru luarea unei decizii adecvate majoritatea infectiilor faringelui (gatului) sunt cauzate de virusuri. Cultura de la nivelul faringelui este mult mai sensibila decat testul rapid. acesta poate impiedica cresterea organismelor la nivelul culturii . alegerea intre efectuarea unui test rapid st reptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila.Streptococul de grup A. sinuzi ta sau infectie la nivelul urechii . In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica la nivelul faringelui. De retinut! . o infectie a cavitatii bucale si a limbii . fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un organism. aceasta bacterie poate determina meningita .Candida albicans. Exemple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni ale f aringelui sunt: . O mostra de s ecretii este prelevata de la nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-u n recipient care stimuleaza cresterea microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista). se recomanda efectuarea unui test rapid (test rapid streptococic).

.Corioamniotita. factori ce pot influenta rezultatul includ cantitatea de secreti i recoltate. deoarece 30% dintre copii mici si adolescenti pot fi purtat ori. Sarcina gemelara cu sindrom de fat transfuzat.Necesita pregatire speciala din partea ginecologului. .Leziuni retiniene fetale datorita luminii folosite. similara celei folosite in laparoscopie. Fetoscopia – Metoda invaziva de diagnostic Suspiciune de malformatii fetale neconcludente echografic.Necesita aparatura si instrumente extrem de s ofisticate: .Procedura necesita conditii de asepsie riguroase similare celor d intr-o interventie chirurgicala. Sindrom de banda amniotica.Sursa de lumina rece cu cablu optic flexibil.Telescop al carui diametru este de 1mm. .Aparatura extre m de scumpa. Spina bifida.o cultura negativa exclude de obicei.Se extrage obturatorul si se introduce telescopul atasat la camera s i la sursa de lumina. . tipul de cultura efectuata si tratamente anterioare cu antibiotice . . Complicatii: .Teaca de lucru cu trocar obturator cu ajutorul caruia se punctioneaza abdomenul matern si se intra in ca vitatea amniotica. . . o cultura faringiana este recomandata in acest caz numai daca istoricul pac ientului si examenul fizic sugereaza prezenta unei infectii.Pierdere fetala. dar nu intotdeauna. Sarcina gemelara univ itelina cu un fat plurimalformat. . Aneuploidii suspicionate neconcludente dupa amniocenteza si cariotipare.Izoimunizare Rh. modalitatea de efectuare a culturii. . dar nu dezvolta semne sau s imptome de infectie.Mama este sedata sau chiar se instituie o anestezie pe vena.. . .sensibilitatea bacteriei la antibiotice ( antibiograma) se poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvat impotr iva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana . . .Imaginile se vizualizeaza pe ecranul monitorului. Sindroame obstructive urinare joase. Dificu ltati: .unele persoane pot fi purtatoare de bacterii la diferite niveluri. Hernie diafra gmatica.Monitor TV de inalta rezolutie pe care se urmaresc imaginile obtinute. . .Scurgere de lichid amniotic.Se descopera prin scanare echografica o zona a cavitatii amniotice in care sa nu existe placenta interpusa. Gastroschisis.Camera video atasata telescopului. existenta unei infec tii faringiene. .Se intr oduce trocarul cu obturator si se patrunde in cavitatea amniotica sub control ec hografic. .

Fetoscopia reprezinta cea mai recenta achizitie a metodelor invazive de studiere a fatului si totodata regina acestor tipuri de interventie. . indiferent de istoricul familial. Solicitarea testarii starii de purtator al genei defective de fibroza chis tica. operativa (ca si in cazul laparoscopiei). atunci copilul va avea 50% sansa sa de zvolte fibroza chistica . Testarea pentru depistarea purtatorilor genei defective de fibroza chistica este costisitoare. daca un partener are fibroza chistica si celalalt este purtato r al genei defective de fibroza chistica. acestia pot sa solicite efectuarea unui test pentru a depista prezenta genei. poate veni si de la o gravida. deoarece acesta explica pa rintilor semnificatia testelor genetice si a rezultatelor posibile obtinute.partenerii persoanelor cu fibroza chistica. Exista doua tipuri de interventie fetoscopica: ce a diagnostica si cea interventionala. Reprezinta vizualiz area directa a fatului cu ajutorul unui telescop extrem de fin (cel mai subtire are diametrul de 1mm!!!!) si captarea imaginilor cu ajutorul unei camere video e xterne cu proiectarea lor pe un monitor TV. Aceasta suspiciune apare atunci cand oricare dintre parteneri are rude apropiate cu fibroza chistica. iar rezultatele pot influenta decizia de a pastra sau nu sarcina sau o vor ajuta pe gravida sa ia o hotarare privind ingrij irea nou-nascutului. Acest tip de teste genetice permit parintilor sa afle daca au un risc crescut de a ave a un copil cu fibroza chistica. aceasta incidenta fiind mai mica la alte rase sau gru puri etnice.femeile i nsarcinate (si partenerii lor) care necesita ingrijire prenatala.Screeningul purtatorilor de anomalii genetice Testele genetice sunt disponibile pentru screeningul persoanelor care doresc sa afle daca sunt sau nu purtatoare ale genei defective de fibroza chistica. dar el nu va fi efectuat fara indicatia unui medic specialist. Cea interventionala se face numai transabdominal si aceasta dupa saptamana 15-16 . fetoscopia diagnostica poate fi facuta inainte de 14 saptamani transcervical. acesta putand fi vizualizat prin transpa renta membranei amniotice. Tehnologia este cea folosita in lapa roscopie si histeroscopie cu mentiunea ca miniaturizarea este dusa la extrem (te lescop. Sfa tul genetic trebuie facut inaintea testelor genetice. Orice persoana care este interesata sa depisteze daca este sau nu purtator al genei defective de fibroza chistica. pense. La albi. astfel incit acest fapt poate influenta decizia de a fi sau nu te stat. cand camera patrunde doar pana in cavitatea corionica. In cazul in care exista o suspiciune legata de preze nta genei defective la unul dintre parteneri. Scr eeningul purtatorilor de fibroza chistica se recomanda urmatoarelor persoane: adultii care au in familie rude cu fibroza chistica .cuplurile care planuiesc sa conceapa copii . Unele persoane pot solicita acest test pentru a determina riscul ca aceasta afectiune sa apara la copil. poate solicit a acest test. Decizia de a participa la screeningul fibrozei chistice este proprie fiecarei persoane. foarfeci. etc). Fibroza chistica (Mucoviscidoza) . care contine sacul amniot ic in care se dezvolta embrionul/fatul. aproximativ 1 din 29 de persoane este purtator al genei defe ctive de fibroza chistica.

aderent si uscat. Daca ambii parteneri sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistic a. La nivelul plamanilor.Fibroza chistica (FC) este o anomalie mostenita care este determinata de modific area (mutatia) genei care cauzeaza fibroza chistica. care pot determina afectarea c resterii si dezvoltarii normale. Mucusul se acumu leaza si blocheaza pasajele din diferite organe. Pentru a dezvolta fibroza chistica. Aceasta este o boala cronic a. ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai genei defective de fibroza chi stica. Screeningul purtatorilor de fibroz a chistica este o analiza a sangelui care determina daca persoana este sau nu pu rtatoarea genei defective ce determina fibroza chistica.considera ca riscul de a fi purtator al genei defective de fibroza chistic a este foarte mic. in care mucusul devine vascos. Fibroza chistica este o afectiune genetica. exista un risc mic de a fi purtator al genei. In cazul femeilor insarcinate. Fibroza chistica este de obicei diagnosticata i n timpul copilariei. progresiva. La nivelul pancreasului.testul pentru purtatori este costisitor si nu este suportat de ca tre casa de asigurari . acesta este valabil in cazul persoanelor afro-americane sau a l asiaticilor. Pentru ca un copil sa dezvolte afec tiunea. Daca inves tigatiile arata ca o persoana este purtatoare a genei defective de fibroza chist ica. noile tratamente imbunatatesc controlul s imptomelor si cresc astfel speranta de viata.testul nu are o acuratete de 100%. chiar daca rezultatul testului este negativ. femeia poate sa solicite un consult genetic pentru a intel ege riscurile si optiunile pe care le are in cazul in care se decide sa aiba cop ii. sunt sanse mici pentru copil sa dezvolte boala. acestea pot solicita teste suplimentare (amni ocenteza sau examinarea vilozitatilor corionice) pentru a determina daca fatul a re sau nu fibroza chistica.la grav idele la care rezultatul testului nu va influenta in nici un fel decizia de a pa stra sarcina . este necesara si testarea partenerului. in special la nivelul plamanilo r si pancreasului. In cazul in care analizele indica faptul ca partenerul nu este purtator a l genei defective de fibroza chistica. incidenta fibrozei chistice este mica la aceste grupuri . In timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza c histica este de aproximativ 32 de ani. copilul trebuie sa mosteneasca doua gene defective (patologice) de fibroza chist ica (cate una de la fiecare parinte). fara ca aceas ta sa dezvolte afectiunea. dar alela poate fi . Persoana care a mostenit doar o gena defec tiva a fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei chistice. Inca inainte de a ramane insarcinata. atunci sunt 25% sanse ca fibroza chistica sa apara la copil. mucusul poate determina probleme respi ratorii severe si aparitia unor afectiuni pulmonare. mu cusul cauzeaza afectare digestiva si malnutritie. Sunt mai mult e motive pentru care o persoana poate lua hotararea de a nu participa la screeni ng: . Screeningul determina daca o persoana este sau nu pu rtatoare a genei defective de fibroza chistica cu o acuratete de 90%. Analiza ajuta la determ inarea riscului unui cuplu de a avea un copil cu fibroza chistica. Exista un risc mic de a fi purtator al genei chiar daca rezultatul testului este negativ.

scaderea capacitatii de munca .apar itie de vanatai pe piele . sunt 50% sanse ca acel copil sa devina purtator de fibroza chisti ca. cilindri). statutul de purtator al fibrozei chistice. Hepatita cronica cu virus B . cercetarea existentei unei hepatite cronice cu virus B porneste de la descoperirea intamplatoare a cresterii transaminazelor.astenie (oboseala) nejustificata . Aceasta persoana poate transmite.P urtator “sanatos” (inactiv) de virus hepatitic B .cum se pune diagnosticul? De multe ori. cu toate acestea.Hepatita B oculta Acest lucru mai inseamna ca poti transmite virusul hepatitei B prin sange sau pe cale sexuala. la un om fara simpto me. pot sa apara edeme. dureri muscul are. Cele mai frecvente ca uze de crestere a transaminazelor fiind virusurile hepatitice. si mod ificari de analize in urina (hematii. sa faca analize pent ru descoperirea existentei unor virusuri hepatitice. Ce inseamna daca ai Ag HBs? Inseamana ca esti infectat cu virusul hepa titei B. Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defective de fibroza chistica. in mod curent virusurile B.Hepatita acuta .AgHBs .simptome dator ate afectarii imunologice a altor organe in cadrul hepatitei cronice o daca se a sociaza si poliarterita nodoasa. su nt 25% sanse ca acel copil sa dezvolte afectiunea. C si D. copilul nu va face boala. hiperte nsiune arteriala o daca se asociaza glomerulenefrita. proteine. si ar fi bina ca partenerul sexual sa se testeze pentru virusul B. de asemenea.Hepatita cronica . dar sunt si 50% sanse ca acel copil sa devina numai purtator. proteine in urina si uneori insuficienta renala. si daca nu il are.curgeri de sange din nas (epistaxis) .transmisa mai departe de la parinte la copil. se recomanda pacientului cu transaminaze crescute. pacientul are oboseala musculara. in una din cele patru variante: . ulcere ale pielii. alcoolul si ficat ul gras. . Daca doar un parinte est e purtator al genei defective de fibroza chistica. sa se vaccineze. Intrebari de la pacienti privind markerii hepatitei B: 1. Care sunt mar kerii prin care se evalueaza prezenta virusului B in organism? Sunt trei markeri virali utiilizati in diagnosticul hepatite cu virus B .Anti . Alteori (mult mai rar) in hepatita cronica cu virus B se intalnesc unele sim ptome: .Anti-HBs .HBc 2.

car e apare la 4 saptamani de la contactul cu virusul B. care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . Ac HBs. Ag HBc. fata de cel anterior. Ag HBs. dar s i in cazul vaccinarii. exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). si . persista toata viata (nu numai 6 luni) Ag HBe este o prote ina a virusului hepatitei B.Ce este Ac HBs? Daca ai acest anticorp.Cresterea transaminazelor care poate fi de 2 -9 ori fata de normal. inseamna ca am hepatita cronica cu virus B ? Dupa cum scrie mai sus. este i mun la virusul hepatitei B. inseamna c a ai in organism virusul hepatitei B. dar nu se stie daca se inmulteste (acest lucru il stabileste viremia). si nu se stie daca virusul a imbolnavit ficatul (acest luc ru il stabileste biopsia ficatului) Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus B sunt: . aveti virusul B. sau in urma vaccinarii impotriva virusului B. 1. 1. inseamn a ca persoana poate transmite virusul B pe carle sexuala sau prin sange (este in fectiva). care apar atunci cand se elimina virusul din corp. Daca ai acest anticorp dar si AgHBs. sunt anticorpii impotriva p roteinei s a virusului. Deci. pentru diagnosticul de hepatita cro nica cu virus B este necesara determinarea viremiei (DNA VHB) si biopsia hepatic a. insemna ca ai avut o hepatita cu virus B care s-a vindecat. Prezenta sa inseamna ca ai avut sau ai o infectie cu virus hepatitic B. care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni + Ant i HBc IgG. . care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul. 4. timp de cel putin 6 luni . Daca am AgHBs. Ce este Ac HBc ? Este un anticorp impotriva unei pro teine a virusului hepatitei B. si de obicei dispare la vindecarea bolii. situatie numita de “pur tator sanatos (inactiv) de virus B hepatitic”. deci prezenta lor in organism. Mai inseamna ca nu poti lua si nu poti transmite virusul B hepatitic pe cale sexuala sau prin sange. 1. in sange si ficat Anti-HBc. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudin a. destul de frecvente si in Romania.Prezenta unor markeri care ara ta existenta virusului B (Markeri virali) 1. dvs. este o substanta care se gaseste in interior ul virusului.3. 1. inseamna ca esti imun la virusu l hepatitei B (imunitate obtinuta pentru ca te-ai vaccinat sau ai avut o hepatit a cu virus B care s-a vindecat). prezenta sa in sange. decat daca se asociaza si cu prez enta AcHBs. daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obi cei. Sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. obtinuti prin vindecarea unei hepatite. 1. iar in hepatita cronica per sista mai mult de 6 luni. 5. este o substanta (antigen) de la suprafata virusului B al hepatitei. dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare. Daca ai Ac HBC si Ac HBs. 1. NU inseamna ca ai virusul. iar prezenta sa arata ca virusul este prezent in interiorul organi smului uman. sau ai fost vaccinat impotriva virusului B si vaccinul “a pr ins”. prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei. sunt anticorpii impotriva proteinei C. ci ca ai anticorpi impotriva virusului. cine are acesti anticorpi.

Aceste afectiuni pot det ermina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . det ectia sa in sange insemnand prezenta virusului. Punctia biopsie hepatica. Prezenta AgHBs 3. daca concentratia >2. daca concentratia este <200ui/ml 1. fibr om. In tabelul de mai jos este sintetizata asocierea markerilor virali descrisi a nterior: Hepatita acuta B + + + + Hepatita cronica B + + +/>2000 Ul/ml Purtator inactiv Hepatita B de virus B oculta + + + <2000 Ul/ml -/+ -/+ -/+ -/+ <200 Ul/m l Marker Viral AgHBs Anti-HBs Anti-HBc AgHBe Anti-HBe DNA VHB Vindecarea + + + . uneori prin efectuarea histerosalp ingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . Transaminaze crescute timp de cel putin 6 luni (dar sunt si situatii cu transaminaze normale) 2. ca polip.Punctia biopsie hepatica. cu infertilitate. este cel mai specific marker al existentei virusului hepatitic B. in functie de concentratia sa.000ui/ml o Hepati ta B oculta. ca anomalii de forma si structura.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu s ucces . care poate sa arata modificari de la minime. daca concentratia<2. s e poate spune ca persoana are: o Hepatita cronica cu virus B. AND-VHB este acidul nucleic al vi rusului B. DNA VHB>200 0ui/ml 4. aparitia lor intr -o hepatita acuta inseamna vindecarea bolii.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ut erine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarc inate.000ui/ml o Purtator inactiv de virus B. iar aparitia lor intr-o hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) 1. o leziune. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poa te cauza blocarea acestora.identificarea af ectiunilor uterine. pana la ciroza hepatica Concluzie: Diagnosticul de hepatita cronica cu virus B se pune pe baza urmatoarelor elemente: 1.Anti HBe. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului B. si persista o perioada indelungata in sange. Histerosalpingograma Aceasta se efectueaza pentru: .

Se recomanda ca pacientele sa aiba la ele un tampon deo arece dupa test poate aparea o usoara sangerare insotita de eliminarea substante i de contrast.dur ere abdominala severa .daca exista anteceden te de alergie la substantele de contrast pe baza de iod sau alte substante care contin iod. . o afectiune destul de severa. poate aparea o sangerare usoara timp de cateva zile dupa test. pentru a evita o expunere la radiatii in caz ul unei sarcini precoce. crustacee) . mai ales daca pa cientul face tratament cu Metformin in vederea controlului glicemiei. Se recomanda contactarea imediata a medicului specialist daca: apare sangerare vaginala abundenta (mai mult de un tampon pe ora) .daca pacienta prezinta tulburari de coagulare sau daca ia medicamente de tipul aspir ina sau warfarina .daca femeia este insarcinata daca pacienta a avut infectie pelvina (boala inflamatorie pelvina) sau boala cu transmitere sexuala (gonoree sau infectie cu chlamydia) . Dupa efect uarea testului Dupa efectuarea testului. De asemenea. Se recomanda efectuarea testului la 2 sau 5 zile de la menstruatie pentru a exclud e posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata. de asemenea medicul trebuie informat daca pacientul este bolnav de a stm. modalitatea de efectuare si ce semnificatie va avea rezultatul te stului.febra . Acest lu cru poate determina blocarea circulatiei sanguine in anumite regiuni pulmonare ( embolism pulmonar). riscul de lezare ti sulara este foarte mic. inainte de ef ectuarea testului. riscurile ca re pot aparea. daca prezinta alergie la medicamente sau daca a prezentat vreodata un episo d de reactie alergica severa (anafilaxie) la orice substanta (ca de exemplu la i ntepatura de insecta sau in caz de ingestie de fructe de mare. o parte din substanta de contrast se va elimina din vagin. Cu toate acestea. Medicul specialist va explica pacientei care sunt riscurile histe rosalpingografiei si ii va cere consimtamantul acesteia pentru efectuarea testul ui. se recomada informarea medicului despre: . De aceea. Exista intotdeauna un risc cat de mic de lezare a celulelor sau tesuturi lor prin expunere la orice tip de radiatii. in cazul acesta se re comanda efectuarea unor analize de sange. acest lucru se intampla foarte rar. se recomanda sa se faca inainte de perioada ovulatiei. Exista un risc foarte mic de lezare sau perforare a peretelui uterin si a t rompelor. in cazul in care exista dubii. chiar si in cazul nivelului scazut d e radiatii folosite in cazul acestui test. De asemenea. ca ureea sau creatinina. Folosirea substantelor de contrast liposolubile prezinta un risc foart e mic de introducere a unor mici particule de grasime la nivel sanguin. majoritatea histeros alpingogramelor se efectueaza cu substante de contrast hidrosolubile. Exista o serie de precautii care pot fi luate pentru scaderea riscului expunerii la radia tii. De asemenea vor discuta despre necesitatea efectuarii testului.sangerare vaginala care dureaza mai mult de 3-4 zile. Inainte de efectuarea tes tului.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.antecedente de afectiuni renale sau diabet. comparativ cu beneficiile efectuarii testului. pentru a stabili daca functia renala se desfasoara normal. substanta de contrast folosita in timpul histerosalpingografiei poate cauza afectare renal a la pacientii care prezinta deja istoric de boala renala..

Nu exista corpuri straine (dispozitive intrauterine) .Histerosalpingograma este un test radiologic prin care se examineaza interiorul cavitatii uterine. poate impiedica intalnirea spermatozoizilor cu ovulul in ve derea fecundarii acestuia.in anumite cazuri se recomanda efectuarea unei ultrasonografii in locul hister osalpingogramei. la femeile in sarcinate sau la cele care prezinta o infectie pelvina. Histerosalpingogra ma Normal Forma uterului si trompelor uterine sunt normale. De asemenea. Este interzisa efectuarea testului in timpul perioadei menstruale. salpingograma poate detecta anomaliile d e perete uterin care pot impiedica implantarea ovulului pe peretele uterin. substanta va difuza din uter in trompe. tumori sau excrescente anormale la nivelul peretelui uterin Anormal Trompele u terine prezinta cicatrici. malformatii sau obstacole. trompele uterine si ariile inconjuratoare. se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate (infertile). materiile fecale sau gazele de la nivelul intestinului gros (colon). Deoarece uterul comunica cu trompele uterine. de asemenea. difuzeaza liber de-a lungul trompelor uterine si se revarsa in interi orul cavitatii peritoneale.Un obstacol local.in ca zuri rare. trompele uterine si partile inconjuratoa re. Cauzele posibile ale blocajului trompelor uterine pot fi boala inflamator ie pelvina sau endometrioza Substanta de contrast poate difuza prin peretele ute rin. sugerand ruptura sau gaura la nivel uterin Poate exista o cavitate uterina anormala datorita existentei unui tesut (numit sept) care divide cavitatea uteri na Pot exista excrescente anormale (ca polip sau fibrom) O histerosalpingograma este o investigatie radiologica cu ajutorul careia se viz ualizeaza partile interne ale uterului. Pe masura difuzarii substantei de-a lungul aparatului genital fe minin. se vor efectua clisee radiologice. care poate face ca trompa sa para blocata . Substanta de contrast nu se scurge in afara uterului. Radiografiile pot evidentia diferite a fectiuni sau conformatie anormala la nivelul uterului sau vaginului sau un obsta col care pot impiedica grefarea ovulului la nivelul peretelui uterin. De retinut! . astfel incat materialul de contrast nu difuzeaza de-a lungul trompelor si nu se revarsa in cavitatea abdom inala. pentru detectarea corpurilor straine intrauterine (dispozitive intrauterine) . Fact orii care pot interfera testul si acuratetea rezultatului includ: . Trompele uterine nu prezinta cicatrici sau alte leziuni.H isterosalpingograma se efectueaza prin introducerea unei substante de contrast l a nivelul uterului prin intermediul unui tub introdus prin partea inferioara a v aginului.existenta un ui spasm la nivelul trompelor.

fibro m. ca polip..detectarea unui obstacol la nivelul trompelor ute rine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarci nate. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. uneori prin efectuarea histerosalpi ngogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . se poate efectua o sonohisterograma (ecografie) uterina in locul histerosalpingogramei. se recomanda efectuarea u nei histerosalpingograme . poate indrepta trompa uterina sau poate elibera zonele cu cicatrice . cu toate acestea alte studii nu au aratat nici o diferenta intre cele doua . acest tes t foloseste ultrasunetele pentru vizualizarea traseului urmat de catre o solutie salina care este introdusa la nivelul uterului. Aceasta se efectueaz a pentru: . pent ru vizualizarea formatiunilor tumorale (fibrom uterin. Aceste afectiuni pot dete rmina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate .stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efectuat cu su cces . Aceste afectiuni pot determina menstruatie d ureroasa sau avorturi repetate . ca polip.detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine de obicei test ul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ramane insarcinate.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uterina.identificarea afectiunilor uterine.o histerosalpingograma se face in cazul femeilor care nu reusesc sa ramana insarcinate. un alt test. aderente sau un corp strain in interiorul uterului. acest lucru se intampla foarte rar. A ceasta se efectueaza pentru: .histeroscopia p oate fi efectuata in locul histerosalpingogramei pentru a examina cavitatea uter ina. in timpul histe rosalpingogramei se poate folosi o substanta de contrast liposolubila. d eterminarea nivelului hormonilor luteinizant (LH).testele initiale pentru depistarea cauzei infertilitatii includ spermograma. ca anomalii de forma si structura. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poat e cauza blocarea acestora. polip).identificarea afe ctiunilor uterine. in cazu l in care exista dubii. o leziune. prin laparoscopie. care cres te sansele inlaturarii blocajului.in cazul in care se suspectea za un blocaj al trompelor uterine. fibrom. numit laparoscopie. cu infertilitate. uneori prin efectuarea histerosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor .medicul specialist trebuie informat daca pacientul ia Metform in pentru controlul diabetului sau pentru alte afectiuni (ca sindromul ovarului polichistic).de asemenea. trompele uterine se vizualizeaza doar daca se introduce substanta de contrast . poate fi efectuat in locul histerosalpingo gramei pentru examinarea trompelor uterine. in cazul in care aceste teste sunt normale. acest lucru este posibil d eoarece injectarea substantei de contrast poate elimina dopurile de mucus. o leziune. ca anomalii de forma si structura. progesteron si foliculostimul ant (FSH). cu infertilitate. unele studii arata ca efectuarea acestui test poate creste sansele femeii de a ramane insarcinata. studiile arata ca folosirea unei substante de contrast liposolubila creste rata fertilitatii comparativ cu folosirea unei sub stante hidrosolubile. o infectie ca re produce cicatrici severe la nivelul trompelor uterine poate cauza blocarea ac estora. care determina infertilitate. aceasta investigatie nu foloses te radiatii X sau o substanta de contrast iodata . pentru a stabili ce fel de substanta de contrast va fi folosita.

se va intinde pe masa ginecologica cu picioarele sprijinite de suporturile speciale. Se va evita raportul sexual sau baie timp de doua saptamani dupa efectuarea testului. pentru reducerea riscului de aparitie a unei infectii. o infectie care produce cicatrici severe la nivelul trompelor u terine poate cauza blocarea acestora. va fi injectata in cavitatea uterina. canula sau cateterul va fi indepartat . cu infertilitate. Ce simte pacienta? . De asemene a mai pot ajuta la efectuarea testului un medic ginecolog sau un specialist in i nfertilitate (endocrinologie reproductiva). substanta de cont rast va difuza de-a lungul lor si va ajunge in cavitatea abdominala. se re comanda ca pacienta sa ia un medicament antiinflamator sau sedativ pentru evitar ea aparitiei crampelor uterine. Un eori se administreaza un laxativ sau se efectueaza clisma cu cateva ore inainte de efectuarea testului. Medicul specialist poate fi asistat de catre radiolog sau asistenta. acest lucru se intampla foarte rar.pentru determinarea succesului unei operati i de ligatura uterina. Inainte de inceperea testului.detectarea unui obstacol la nivelul tr ompelor uterine de obicei testul se efectueaza in cazul femeilor care nu pot ram ane insarcinate. Acest instrument indeparteaza peretii uteri ni. Dupa efectuarea testului. apoi un tub rigid (canula) sau flexibil (cateter) va fi introdus la nivelul cavitatii uterine prin cervix. Acesta se efectueaza de medicul radiolog in camera radiologica a unei clinici sau spital. Aceste afectiu ni pot determina menstruatie dureroasa sau avorturi repetate . in cazul in care exista dubii. se va modifica pozitia mesei de examinare sau pacienta se va roti in pozitia dorita. Cervixul poate fi stabilizat cu ajutorul unui cleste (numit tenaculum). In cazul in care una dintre trompe este obstruata. fibrom. prin intermedi ul tubului. Daca este necesara o imagine din incide nta oblica.pentru determinarea succesului unei operatii de ligatura uteri na.stabileste daca interventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligatu rii uterine s-a efectuat cu succes . de unde va fi absorbita pe cai naturale. ca p olip. Aceasta se efectueaza pentru: . care poate fi hidr osolubila sau liposolubila. uneori prin efectuarea h isterosalpingogramei se poate deschide blocajul de la nivelul trompelor . In cazul in care trompele uterine sunt permeabile. La o zi dupa efectuarea testului. in cazul in care exista dubii.. Se poa te efectua o radiografie pentru a exclude prezenta unei formatiuni la nivelul co lonului care ar putea impiedica vizualizarea uterului si a trompelor uterine. Aceasta pozitie faciliteaza examinarea vaginului si ariei inconjuratoare. Pacienta se va dezbraca de la brau in jos. Acest test dureaza intre 15 si 30 de minute. ca anomalii de forma si structura. imaginile ra diologice se vizualizeaza pe un monitor. Medicul specialist va introduce un instrument cu doua va lve la nivelul vaginului (speculum). In timpul efectuarii testului. Se va curata apo i cervixul. Substanta de contrast.stabileste daca i nterventia chirurgicala facuta pentru reversibilitatea ligaturii uterine s-a efe ctuat cu succes . se recomanda o radiogafie pelvina. substanta de contrast nu va difuza.identi ficarea afectiunilor uterine. in vederea vizualizarii cavitatii vaginale si a regiunii cervicale. o leziune. acest lucru se intampla fo arte rar. aderente sau un corp strain in interiorul uterului.

De asemenea. de substanta de contrast folos ita si de presiunea folosita pentru injectarea substantei de contrast. De asemenea pacientul va fi rugat sa isi tina respiratia pent ru scurte perioade de timp. de asemenea. se mai pot auzi diverse zgomote care sunt rezultatul scanarii. Unele tipuri de IRM (numite IRM deschi se) sunt construite asfel incat magnetul nu inconjoara corpul in intregime. Un IRM dureaza de obicei 30 pana la 60 minute. Apoi se pot efectu a o serie de clisee. ceasul si a grafe de par) de pe corp deoarece exista riscul ca aceste obiecte sa fie atrase de catre magnetul folosit pentru efectuarea testului. Su bstanta de contrast va fi administrata in 1 pana la 2 minute. dar se poate prelungi pana la doua ore. daca nu incomodeaza). Pacientul va scoate toate obiectele de meta l (ca dispozitive pentru auz. In cazul in care este necesara utilizarea unei substante de contrast. toracele si membrele pot fi fixate cu niste curele pentru a mentine pacientul nemiscat. Pacientul v a trebui sa se dezbrace complet in functie de aria pe care se efectueaza (in anu mite cazuri pacientii pot pastra o parte din haine. Pacien tul va folosi un halat pe toata perioada efectuarii testului. Gradul disconfortului de pinde de gradul de afectare al trompelor uterine. Masa va aluneca in interiorul unui dispozitiv care c ontine magnetul. in cazul in care pacientul a suferit un accident sau daca lucreaza cu metale. In timpul testului pac ientul se va intinde pe spate pe masa dispozitivului. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) IRM se efectueaza de regula de catre medicul specialist in rezonanta magnetica. Unii pacienti devin agitati (claustrofobicii) in interiorul magnetului IRM. insa medicul specialist va supraveghea pacientul prin int ermediul unei ferestre transparente. Este foarte important ca pacientul sa nu se miste i n timpul scanarii. Un dispozitiv in forma de colac poate fi plasat peste sau in ju rul regiunii care urmeaza sa fie scanata. poate aparea durere ce poate dura cateva ore. Daca pac ientul nu poate mentine pozitia nemiscata i se va administra un medicament sedat iv pentru relaxare. alti medici sunt capabili sa interpreteze o IRM. In cazul in care s e permite pastrarea unor haine. pacientul va auzi un ventilator si va simti aerul miscanduse. Dispozitivele cu sistem deschis pot fi utile in cazul pacien tilor claustrofobici. Unele aparate prezinta casti sau dopuri pentru urechi pentru a reduce din zgomot. care reprezinta scanner-ul aparatului. pacientul va fi inchi s in camera de scanat. de aceea se recomanda efectuarea unei radiografii inai nte de efectuarea IRM pentru a stabili daca testul se poate efectua. pacientul va trebui sa goleasca buzunarele de or ice monede sau carduri (exemplu carti de credit sau carduri ATM). In interiorul scannerului. pe piel e sau coloana vertebrala. cu benzi magne tice inscriptionate deoarece prin IRM se pot demagnetiza. exista posibilitatea ca aces ta sa prezinte fragmente de metal la nivelul regiunii cefalice. pozele vor fi interpretate de catre un medic radiolog. In cazul in care substanta de contrast se injecteaza sub o presiune crescuta la nivelul u nor trompe blocate. Ce simte pacientul? . placi dentare. In timpul efectuarii testului. Capul.Simptomatologia este asemanatoare crampelor menstruale. aceas ta va fi administrata la nivelul venelor periferice ale bratului pacientului. orice tip de bijuterii. in ochi. Pacientul va putea comunica printr-un micro fon.

dementa.Campul magnetic sau undele de radiofrecventa folosite de dispozitiv nu produce d urere. substanta de contrast folosita nu contine iod. vasele sanguine. ca de exemplu tumori Nu exist a sangerari. de asemenea poate exista un anevri sm vascular Exista blocaj la nivelul ductelor vezicii biliare Exista afectari ar ticulare. In cazuri rare.pacientul este alegic la medicamente. uneori beneficiile efectuarii testului pot depasi riscurile sale . marimii. IRM poate depista afectarea unui organ sau tesut chiar daca fo rma si marimea organului este normala. micsorat sau modificat Pot exista excrescente anormale (de exemplu tumori) P ot exista lichide anormale aparute datorita sangerarii sau infectiei.incalzirea zonei care se examineaza.daca pacienta este s au nu insarcinata . Pacientul poate fi speriat sau iritat daca trebuie sa mentina pozitia nemiscat a. aces t lucru este normal. pot fi pre zente revarsate lichidiene la nivelul plamanilor sau la nivelul regiunii cardiac e Pot exista blocaje sau ingustari vasculare. voma. obstacole sau tumefactii (anevrisme) la nivelul v aselor Nu exista semne de inflamatie sau infectie Anormala Un organ poate fi mar it. boala Alzheimer sau hernie discala. oasele pot fi afectate prin infectii sau alte afectiuni Pot exista afectari ale sistemului nervos ca scleroza multip la. insa rezultatul final va fi gata in circa doua zile. Masa pe care se intinde pacientul poate fi tare. Imagistica prin rezonanta magnetica Normala Organele. se r ecomanda informarea medicului specialist inainte de efectuarea testului. medicul specialist trebuie informat daca apare senzatie de greata. ligamentare sau ale cartilajelor. Inainte de efectuarea IRM trebuie informat medicul specialist daca: .furnicaturi la nivelul cavitatii bucale in cazul in care pacientul prezinta dentitie de metal . In cazul in care se foloseste substanta de contrast. poate aparea: . daca exista antecedente de alergie la substanta de contrast folosita pentru IRM. aspectu lui si localizarii Nu exista excrescente anormale. ameteala. poate aparea senzatie de raceala sau caldura in timpul introducerii substantei la nivel venos. cefalee. iar camera poate fi rece . durere sau dificultati de respiratie Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. sistemul osos si articular sunt normale din punctul de vedere al formei. lichide anormale. Medicul specialist poate explica pacientului rezu ltatul testului imediat dupa efectuarea lui.

se pot vizualiza clar anumite tesuturi. IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular. un membru artificial. pacientul poate necesita administrarea unor medicamente p entru calmare . valvele cardiace si vasele coronare. ultrasonografie sau tomografie computerizata.daca pacientul prezinta alte afectiuni ca disfunctii renale sau siclemie. anevrisme. IRM ofera informatii care nu pot fi vizu alizate prin radigrafie. Prin folosirea unei substante de cont rast in timpul IRM. sangerare. de asemenea trebuie informat medicul daca pacientul lucre aza cu metale sau daca recent a suferit o interventie chirurgicala pe vasele san guine. IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori. leziuni.daca pacienta prez inta un dispozitiv intrauterin (DIU). regiunea corpului ce trebuie investigata. modalitate a de efectuare si semnificatia posibilelor rezultate. Se recomanda discutarea cu medic ul specialist despre necesitatea efectuarii testului. Pacientul va semna un document prin care intelege riscurile efect uarii IRM si este de acord sa efectueze testul.IRM poate vizualiza cordul. afectari vasculare sau infectii. implanturi metalice in ureche sau pe sprancene sau orice fel de implanturi sau proteze medicale (de exemplu p ompa cu injectometru). de asemenea poate fi folosita pentru diagnosti carea cancerului de san sau pulmonar . In multe din cazuri. in anumite cazuri este contraindicata efectuarea IRM . O IRM este indicata pentru: .daca pacientul are instalat un pacemaker. De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situ atia o cere. ca si cele cauzate deacciden t vascular cerebral. care pot contraindica efectuarea unei IRM cu substanta de contrast .IRM poate fi folosita p entru vizualizarea vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase. Imagistica prin rezona nta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri d e radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. acest lucru poate contraidica efectuarea t estului . In timpul IRM. Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate intr-un computer. clipsuri metalice la nivel cerebral. este plasata intrun aparat speci al care reprezinta un magnet urias. pacientul nu va manca si cons uma lichide cu cateva ore inainte de efectuarea testului. sangerari la nivel cerebral. riscurile sale.d aca pacientul prezinta orice fel de patch deoarece IRM poate cauza arsura la niv elul regiunii.vasele sanguine . In anumite cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului. in aces t caz purtand numele de angiografie prin . valve cardi ace metalice. acesta nu este la fel de limitat ca dispozitivele clasice. ale urechilor si nervului auditiv . Se recomanda ca pacientul sa fie insotit de cineva.daca pacientul devine agitat in locuri inchise (limitate).IRM poate detecta tumoti.regiunea cefalica . poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate. in cazul in care se administreaza medicamente sedative . leziuni nervoase si alte afectiuni. In cazul in care se efectueaza o IRM abdominala. pacientul v a trebui sa stea nemiscat in interiorul magnetului MRI sau mai exista un tip de dispozitiv de IRM cu configuratie deschisa.regiunea toracica . tije metalice sau orice fel de metal fixat in corp (mai ales la nivelul ochiului)..

Daca exista suspiciunea ca ar exista fragmente metalice la nivelul . pancreas. Nu exista efecte adverse secundare expunerii campului magnetic folosit pentru IRM. la femei poate vizualiza uterul si ovare le.IRM spectroscopic este un tip special de IRM care identifica anumite afectiuni medicale masurand anumite substante de la nivelul tesutului uman. De aceea el poate afecta pacema kerele. Daca pacientul prezinta fragmente metalice la nivelul ochiului. probleme ale maduvei osoase.IRM se poate efectua pentru vizualizarea anumitor structuri si o rgane ca regiunea cefalica. insa acest tip de IRM nu este dispon ibil in toate centrele medicale. putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral. efectuarea IRM poate afecta retina. IRM poat e afirma cu precizie daca un os este rupt sau nu. coloana cervicala.regiune abdominala si pelvina . Magn etul va deregla un ceas care se afla in apropierea lui. IRM poate afecta aceste dispozitive si de aceea se poate contr aindica efectuarea testului . articulatia sc apulo-humerala (umarul) si genunchii . magnetul este foarte puternic. De retinut! .obezitate. sanii. Cu toate acestea.sarcina . Factorii care pot influenta te stul sau acuratetea rezultatului includ: . un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vasc ular (disectie).coloana vertebrala .angiografia prin rezonanta magnetica este o metoda speciala prin care se vizualizeaza vasele sanguine si circulatia la ni velul lor .o persoana supra ponderala poate depasi limitele aparatului. se foloseste pentru depistarea tumorilor. uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea m ai clara a vaselor sanguine .inabilitatea pacientului de a sta nemiscat . poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor. ca anevr isme vasculare. abdominala.IRM este contraindicat la f emeile insarcinate . tumori osoase.IRM este un test sigur. infectiilor si diferitelor obstacole.IRM deschise sunt construite astfel incat dispo zitivul sa nu inconjoare complet pacientul. impiedicand vizualizarea acestora. IRM se foloseste cel mai frecvent pentru depistarea afectiunilor osoase sau articulare .uneori rezultatele tes tului pot fi diferite fata de altele mai vechi deoarece au fost efectuate in cen tre medicale diferite sau pentru ca testarile anterioare nu sunt disponibile pen tru a fi comparate cu noua testare . vezica biliara. r inichi si vezica urinara.IMR poate vizualiza discurile si nervii co loanei vertebrale. ele sunt utile in cazul pacientilor claustrofob ici sau obezi .IRM poate evidentia afectari ale sistemului osos sau articular. ca artrite.dispozitive medicale electrice ca pacemakere sau pompe medi cale cu injectie. care vizualizeaza s tructurile si organele corpului. este mai scump decat alte metode si nu poate fi disponibil in anumite regiuni .rezonanta magnetica. atunci cand radiografia este n eclara. aceste dispozitive pot estompa imaginile organului examinat. membrele artificiale si alte dispozitive medicale care contin fier. h erniere discala sau tumori de coloana vertebrala.IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat. De exemplu un dispozitiv intrauterin (DIU) poate impiedica vizualizarea clara a ute rului . sangerarilor . afe ctari ale cartilajului.dispozitive medicale metalice.oasele si articulatiile . la barbati se poate vizualiza prostata . afectari ale articulatiei temporomandibulare. rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii.

Exista un mic risc de aparitie a un ei reactii alergice in cazul in care se folosesc substante de contrast in timpul IRM. 8.ochiului. fie prenatal pe celule fetale (recoltate prin bi opsie de vilozitati coriale sau amniocenteza). Peste 35 de ani . s e va efectua cariotipul parintilor pentru a se evidentia o posibila anomalie cro mozomiala echilibrata (clinic sanatos) la unul dintre parteneri. 3. Indicatii pentru efectuarea cariotipului Analiza cromozomiala se efectueaza fie postnatal pentru diagnosticul anomaliilor constitutionale sau dobandite. In cazul in care radiografia a depistat fragmentele metalice. intarzie re in dezvoltarea psiho-motorie sau daca anamneza familiala evidentiaza cazuri d e avorturi spontane/nou-nascuti morti/ nou-nascuti vii plurimalformati. Cand cuplul are deja un copil cu anomalie c romozomiala de novo (cariotipul parintilor este normal) . 2. insotite de tulburari de crestere pre. 2. Cand unul din parinti are o a nomalie cromozomiala echilibrata. ginecomastie sau spermograma anormala sau la fete cu amenoree primara sau secundara precoce. se interzice efectua rea IRM. Ca nd in primele doua situatii se descopera o anomalie structurala neechilibrata. 4.si postnatala. pentru stabirea sexului fatului cand nu exista alta . De asemenea. De aceea. majoritatea reactiilor sunt moderate si pot fi tratate c u antialergice. mai rar tumorilor solide pentru stabilirea diagnosticului pozitiv si d iferential. mai ales daca se insotesc de dismorfie faciala sau anamneza familiala pozitiva. Hemopatiilor maligne. 5. 6. Pacientilor cu stari intersexuale in vederea stabilirii sexului genetic sau a evidetierii un or anomalii ale cromozomilor sexuali. Efectuarea cariotipului este reco mandata postnatal in cazul : 1. Tulburarilor de dezvoltare pubertara la baieti cu anomalii ale organelor genitale externe. 9. 4. prognosticului si pentru urmarirea tratamentului. Cu toate acestea. se recomanda efectuarea unei radiografii inainte de efectuarea IRM. IRM poate produce arsuri la nivelul zonelor pe ca re sunt aplicate diverse patch-uri la nivel cutanat. Tatuajele sau machiajul permanent pe baza de pigment ce contine fier po t provoca iritatii ale pielii. Analiza cromozomilor fetali (metoda de diagnostic prenatal) este rec omandata femeilor gravide: 1. 3. Sindroamelor cu instabilitate cromozomiala. se recomanda info rmarea medicului in legatura cu acest lucru. Pacie ntilor cu retard mental de cauze nedeterminate si/sau tulburari de comportament. 7. exista un risc scazut de infectie la nivelul venei pe care se introduce substanta de contrast. Copiilor cu anomalii congenitale multiple (major e si/sau minore). Cuplurilor cu tulburari de reproducere (care au in istoricul medical cel put in 2 avorturi spontane/nou-nascuti morti/nou-nascuti vii plurimalformati). Expunerii profesionale sau accidentale la agenti clastogeni (radiatii ionizante sau substante chimice) pentru depistarea efectul ui mutagen. In bolile recesive legate de X.

3. menite sa le pregateasca organsimului pentru urmatorul deceniu de viata. dupa o anumita varsta sunt recomandate investigatiile de speciali tate. Este bine de stiut ca obezitatea cresterea riscul unui numar mare de afectiuni. la fiecare 33 secunde in lu me o persoana isi pierde viata din cauza afectiunilor cardiovasculare. Merita efortul. din aceasta cauza la orice varsta este recomandata ca pacientul sa isi mentina o greutate normala. Din fericire. Examenul pelvian si Testul Papanicolau Si la varste inaint ate aceste teste sunt necesate. Obezitatea P oate ca ani de zile pacientul a avut numai o alimentatie dezechilibrata si a ign orat acumularea kilogramelor in plus. 6. care au ajuns la onorabila varsta de 40 ani trebuie sa afl e ca a sosit momentul in care trebuie sa realizeze o serie de examene medicale. cel putin o data pe an. alimente de tip junk-food et c. incepand cu varsta d e 45 ani este indicat ca fiecare persoana sa isi faca. Nivelul colesterolului Potrivit studiilor. printre care diabetul di bolile de inima. Cand exista semne ecografice de alrma sau test e de screening biochimic pozitive.metoda de diagnostic prenatal. 5. Astfel. exercitiilor dar si prin tratament medicamentos. 2. Va prez entam o lista cu toate examenele clinice pe care femeie trebuie sa le solicite m edicului curant! 1. Limita metodelor de analiza cromozomiala este ca ele nu pot evidentia mutatii genice sau poligenice. activitatile pancreasului au fost suprasolic itate. fiindca scaderea presiunii sanguine este una din cheile longevi tatii! 4. u n test de glicemie.). Investigatii recomandate femeilor peste 40 de ani Femeile. Principal ul factor de risc care conduce ca aparitia bolilor este inima este colesterolul. Astfel. si nu numai. Glicemia Dupa ani de zile in care organismul a fost hranit c u alimente nu tocmai sanatoase (ciocolata in exces. cauzand cresterea in greutate. presiunea sanguina poate fi ec hilibrata cu ajutorul dietelor. recomandat numai de medicul curant. Valoarea colesterolului poate fi reglata cu ajutorul dietei echilibrate si prin tratament medicamentos. Din aceasta cauza. majoritatea medicilor le recomanda femeilor cu varsta cuprinsa int re 40 si 50 ani sa isi faca o mamografie pentru a prevenii aparitia cancerului m amar. Presiunea sanguina Incepand cu varsta de 40 ani cresterea presiunii san guine este un lucru absolut normal. 5. mai ales daca pacientul are o viata . In cazul in care pancreasul nu a tinut pasul cu solicitarile esti posibil itatea ca pacientul sa sufere de diabet. Mamografia Chiar daca pacienta isi autoexamineaza sanii i n mod regulat. acest simplu test sanguin iti poate salva viata daca este realizat la t imp.

obtinuta nu numai dupa efectuarea unor cursuri speci fice si absolvirea unui examen de competenta. Afectiuni oftalmologice frecvent intalnite la persoanele adulte: pr ezbitismul. aceasta din urma fiind determinata de experienta si limitele ch irurgului care va face operatia laparoscopica. cel putin o data pe an pacientul trebuie sa solicite e xaminarea alumitelor neobisnuite dar si a schimbarilor care apar la nivelul piel ii. Deci. deschisa. In primul rand tr ebuie subliniat faptul ca laparoscopia este o metoda de diagnostic care necesita abordare chirurgicala.sexuala activa. Spre deosebire de chirurgia clasica. in care exista un operator principal care poate fi un "factotum" (adica poate realiza t ehnica chirurgicala fara a fi nevoit sa se bazeze prea mult pe ajutoarele sale). 7. subliniindu-se posibilitatea convertirii interventiei laparoscopice intr-o laparotomie clasica ori pe motiv de aparitie a vreunei complicatii ori datorita necesitatii indeplinirii corespunzatoare a act ului terapeutic. de existenta posibila a unor complicatii. situat pe un troliu special unde se mai afla si celelalte aparate specifice laparoscopiei. in care este tot atat de important a "mana intai" cat si "mana a doua". Chirurgul principal sta i n stanga pacientei. dar mai ales dupa realizarea a sut e de astfel de proceduri. Examen oftalmologic Daca pacientul prezinta probleme de vedere in timp ce se uita sa televizor sau citeste. In consecinta pregatirea pentru o asemenea procedura implica toate masurile luate ca si in cazurile de interventi e chirurgicala clasica: . si un al treilea medic (sau asistenta) care manuieste camera cu ajutorul careia se vizualizeaza cavitatea peritoneala. Pacienta este informata in prealabil de acest lucru. Cancerul de piele Dupa ani de zile in care o persoana s-a bucurat de razelele soarelui „de mu nte sau de mare”. prot ejeaza femeile de cancer sau de afectiuni cu transmitere sexuala. un al doilea chirurg care in laparoscopia diagnostica are rol ul de a pune in evidenta cat mai favorabil diferitele aspecte (parti) ale organe lor inspectate. Progameaza-te la stomatolog si mergi la medicul de familie p entru a-ti prescrie investigatiile necesare organismului tau! Laparoscopia in obstetrica-ginecologie Laparoscopia este o procedura speciala care necesita personal medical de inalta specializare si experienta. 8. laparoscopia este o interventie de "echipa". ajutorul in dreapta acesteia iar cel ce sta la camera se va plasa de obicei langa ajutor. In general echipa operatorie este formata dintr-un chirurg care dirijeaza strat egia interventiei. spre capul pacientei. uneori cele doua roluri putandu-se schimba. sau la 3 ani. Astfel. Imunizarea Intreaba-ti medi cul cat iti sunt de necesare vaccinurile care sa iti mentina o sanatate optima s i care sunt cele recomandate in cazul tau! Anul acesta acorda-ti sansa de a tine totul sub control. Toate imaginile sunt vizuali zate pe un monitor aflat spre picioarele pacientei. glaucomul si degenerestenta maculara. nu este ceva anormal. 9. dar pentru a evita afec tiuni grave ale ochilor trebuie facut un examen de specialitate o data pe an sau la doi ani. 10 minute de disconfort o data pe an. este momentul ca aceasta sa isi faca griji de riscul aparitiei c ancerului de piele.

Interventia se va desfasura obligatoriu sub anestezie generala cu IOT. acest lucru permitand nu numai extinderea pro cedeelor terapeutice chirurgicale dar si inflorirea unei masive industrii specia lizate in manufacturarea instrumentelor laparoscopice.set complet de analize preoperatorii . Desi pare neverosimil. Este interesant ca la noi in tara s-au efectuat primele laparo scopii diagnostice chiar de la inceputul anilor 60. Laparoscopia nu este o metoda de dia gnostic chiar asa de noua cum vi se pare multora dintre voi. Perfectionarea sistemelor optice cu realizarea de telescoape performante a permis folosirea laparoscopiei ca metoda de diagnostic pe scara mai larga doar de prin anii 50. momentul optim este cel dinainte de ovulatie.internare in spital . la spitalul Giulesti.anestezie generala c u intubatie oro-traheala (IOT) pozitionare specifica a pacientei pe masa de oper atie instrumentar specific .. Laparoscopia. cand cu siguranta nu e xista o sarcina ce poate fi compromisa prin metodele de diagnostic pentru permea bilitate tubara. Aparit ia si dezvoltarea fibrelor optice si a luminii reci a permis in anii 80 efectuar ea unui pas urias in laparoscopie.conditii de sterilitate adecvate . fiind efectuata inaintea implantarii eventuale a embrionului. In cazul cand cuplul se adresea za chirurgului pentru a rezolva problema unei sterilitati de cauza cel mai proba bil tubara. perioada imediat post-ovulatorie perm ite verificarea prezentei corpului galben si a cicatriciei de expulzare a ovulul ui. Instrumentarul trebuie sa fie de asemenea adecvat. In fapt ea a implin it de curand respectabila varsta de 100 de ani. dupa realizarea unei "camere de lucru" in interiorul cavitatii abdominale a pacientei. nu compromite dezvoltarea ulterioara a sarcinii.terapie intensiva postoperator Dupa operatie pacien ta poate pleca acasa (prin externare) chiar de a doua zi (este deci vorba de o a sa numita "one day surgery"). Laparoscopia consta in mare in vizualizarea cavitatii peritoneale cu ajutorul un ei camere video prin intermediul unui telescop. de cand s-a efectuat prima vizua lizare a cavitatii peritoneale folosindu-se un telescop rudimentar si utilizand drept sursa de lumina un bec obisnuit. Operatorul trebuie sa fie familiarizat cu cazul si cu formele de manifes tare fiziopatologica si morfopatologica ale bolilor ce conduc la sterilitate pen tru a fi capabil de a adopta imediat o strategie terapeutica adecvata in functie de descoperirile facute in cursul laparoscopiei. chirurgul privind printrun capat al telescopului exact ca printr-o l uneta. Inspectarea cavitatii peritoneale era fac uta direct. prin elevarea peretelui a bdominal.procedura se exec uta in blocul operator . Alegerea momentului din perioada ciclului paciente i in care se va efectua procedura depinde de obiectivele acestei interventii: in cazul unui bilant hipofertil al cuplului. Acest ultim deziderat se poate realiza prin doua metode: .

care de asemen ea permite realizarea unei camere suficiente de lucru.sursa de lumina rece cu un bec de 300W de xenon .camera video de inalta rezolutie (cu triplu cip) . camera de lucru in laparoscopia cu gaz (pneumoperitoneul). prin care se i ntroduce un ac special.manipula toare uterine . Tehnic vorbi nd. care se cupleaza la capatul e xterior cu un insuflator de gaz prin intermediul unui tub flexibil. acul Veress. fiind un gaz care in organismul uman este "considerat" un deseu al metabolismului. cu protectie.t rocare de 5 si 10 mm Instrumentarul anex trebuie bine ales pentru a facilita rea lizarea dezideratului de a putea pune un diagnostic precis. metoda denumita "gasless" (fara gaz). Ca dezavantaj este de semnalat faptul ca CO2. sub control electronic. dar in mare cel mai des se foloseste metoda insuflarii de gaz. dar si faptul ca permite o buna vizualizare a organ elor interne.pense de prehensiune.instrument e de injectare transcervicala a substantelor colorate . . precum si datorita sistemelor mo derne de procesare a imaginilor. Bineinteles ca fiecare me toda are partizanii si oponentii ei. in general o presiune de 12 atm fii nd cea considerata standard. Acesta va in troduce in cavitatea abdominala. sistemelor optice care permit o focalizare pana la vizualizare a aproape desavarsita a detaliilor foarte fine.ridicarea peretelui abdominal cu ajutorul unui e levator sau "lift" special.modalitati de colorare a peritoneului.insuflarea unui gaz inert (bioxid de carbon) in interiorul cavitatii peritonea le care se destinde. de biopsiere si disectoare instrum ente folosite pentru vaporizare sau electrocoagulare instrumente pentru lavaj si aspirarea lichidelor . si anume: .monitor TV de inalta rezolutie .insuflator electronic de gaz .ac Veress . toate acestea conferind o imagine video de mare calitate.telescop de 1 0 mm cablu optic flexibil care conecteaza telescopul cu sursa de lumina rece . o cantitate suficienta de gaz incat sa destinda peretele abdominal.probe . etc. care are drept avantaje realizarea camerei de lucru in mod f oarte facil si foarte rapid. departand astfel peretele abdominal (situat anterior) de co ntinutul cavitatii abdominale . poate sa dea tulb urari respiratorii si cardiace la persoanele mai in varsta.. O interventie laparoscopica diagnostica necesita urmatoarele aparate si instrumente: . In ziua de astazi laparoscopia se desfasoara in con ditii de vizualizare perfecte gratie aparaturii video de ultima generatie cu cam ere digitale 3CC. se obtine facandu -se o mica incizie transversala de cca 10 mm in plica ombilicala. De asemenea presiune a exercitata de gaz ca sa destinda peretele abdominal va afecta si excursiile di afragmatice si implicit respiratia pacientului in timpul operatiei.aspirator/irigator electronic .

care prin insurubare va strabat e toate straturile peretelui abdominal si va patrunde in cavitatea peritoneala d estinsa de gaz. insa pot fi folosite si alte tipuri d e anestezii (precum rahianestezia). se scoate din canula trocarul si prin canalul respectiv se introduce un telescop de 10mm care se va cupla cu o camera video si cu o sursa de lumina rece. aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientu l este anesteziat si inconstient . a fundului de sac Douglas si a ligamentului lat. Ureterele si vezic a sunt de asemenea explorate in partile lor subperitoneale accesibile.abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic . prevazuta cu o valva. Cu ajutorul laparoscopiei se poate vizualiz a cu mare acuratete toata cavitatea pritoneala. Vizualizarea pelvisului trebuie facuta metodic si sistematic. cele doua loje parietocol ice. toate trebuiesc explorate cu minutiozitate. Aspectul p eritoneului trebuie evaluat in detaliu in ceea ce priveste stralucirea sa. I se va monta o perfuzie intra venoasa la nivelul bratului. care sa-l ajute sa se relaxeze. inainte de a se introduce in vagin un . prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala) .medicul poat e efectua o examinare pelvina. sigmoidul. Lichidul colectat in sacul Douglas trebuie de asem enea evaluat in ceea ce priveste volumul sau. cele doua fete ale ovarului. De asemenea.o parte a parului pubian va fi rasa . i se va putea administra un sedativ usor. ficatul. In general este folosita anestezia generala. vascu larizatia sa si structura sa. Laparoscopia Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic gine colog. aspectul si mai ales trebuie recol tat pentru a putea fi supus unor analize imunologice si histochimice specifice.se intubeaza pacie ntul sau se aplica o masca pentru oxigen. Odata aceasta procedura realizata. p rin care se introduce un trocar cu varf ascutit. uterul. diafragmul. pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. care este o canula cu diametrul de 10mm cu pereti foarte subtiri.Odata ce presiunea intraabdominala ajunge la 12 bari. trompele. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce nu necesita spitalizare.se monteaza un tub subtire si flexibil. Asadar inspectia cavitatii peritone ale se va face cu ajutorul acestui telescop si toate imaginile vor fi urmarite p e un monitor TV de inalta rezolutie. prin care i se vor administra lichide si medicament e. Fundul de sac anterior. fundul de sac Doug las. Acest ea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient: . Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. Cu aproximativ o ora inainte de interventie. pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii. Fiecare organ in parte trebuie mobilizat si palpat cu ajutorul unor probe specia le. care pot fi folosite si in palparea peritoneului. care de asemenea trebuiesc verificate. se extrage acul Veress din incizia facuta si prin spatiul de 10mm se introduce un instrument folosit pentr u a facilita accesul diferitelor instrumente in cavitatea peritoneala.

laparoscopul si gazul sunt indepartate. Daca s-a pra cticat intubarea. prin care se injecte aza incet. precum endometr ioza. inflamatie (precum apendicita) sau infectie. Localizarea inciziei depinde de tipul de pro cedura. Nu exista semne de boala (precum endometrioza). numit laparoscop. Apoi. canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor. prin incizie. care necesita si tratament. dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune. sunt folosite fire resorbabile. cu dime nsiunile cuprinse intre 1. aderente sau tumori. dar trebu ie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana. laparoscop ului ii poate fi atasat un laser. Alte instrumente (cum ar fi un m ic foarfece sau un forceps) pot fi inserate printr-o alta incizie si folosite pe ntru a preleva tesut.5 cm. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei. Dupa efectuarea interventiei. care este introdus in abdomen printr-o mica inci zie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organ elor abdominale sau genitale interne. Poate fi descoperita o sarcina ectopi ca. se intr oduce laparoscopul si se vizualizeaza organele. Laparoscopia Normal Anormal Organele au forma. dimensiunea sau po zitia anormala. gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) in abdomen. . De obicei. Sunt descoperite chisturi. De asemenea. luminat. repara leziuni sau drena chisturi. Daca nu sunt al te indicatii. La nivelul inciziei se introduce un ac. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subt ire. po ate apare oboseala si dureri (acestea sunt datorate anestezicului). In t impul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal. Apar semne de bo ala (precum endometrioza) sau de infectie. precum apendicita. acestea nu trebuie inde partate. Dupa terminarea interventiei pacientul va fi d us intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. pozitia si dimensiunea normala. Nu sunt descoperite chisturi. pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort. Laparoscopia dureaza in medie 30 – 90 de minute. aderente sau tumori. De retinut! Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia genera la. colecistita sau boala pelvi na inflamatorie.5 – 2. Pentru 1 sau 2 zile dupa procedura. pot fi disponib ile dupa cateva zile de la operatie. Dupa trezire acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei.instrument denumit canula. Un organ poate avea forma. atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. Apare inflamarea unor organe. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instru mente suplimentare. Acest disconfort poate fi indepartat prin folosirea gargarei cu apa sarata. astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone. pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu un bandaj. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si gr eu vizibila. in functie procedura . Gazul creaza un s patiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal.

obezitatea p oate face laparoscopia dificila .sangerari de la nivelul inciziei .Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine ).infectarea zonei c are a fost examinata . astfel se redu ce riscul de aparitie balonarii si a varsaturilor.interventii chirurgicale abdominale in antecedente.sangerari sau alte secretii la nivelul suturii . In general. De retin ut! . Complicatiile dupa laparoscopie sun t rare.roseata si ed em (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei . Pot s a apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura. aceasta procedura este denumita laparoscopie deschisa . Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatul testului sunt: . necesita o incizie mai larga pentru a permite introducerea laparosco pului. Exista cateva afectiuni care contraindica. in cazul in care cantitatea de tesut prelev ata pentru biopsie este insuficienta.decesul datorat anesteziei generale.prelevarea u nei cantitati insuficiente de tesut. ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul . acest lucru este insa foa rte rar. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire. cu tendinta la agravare. aceste a pot duce la o sangerare excesiva (hemoragie) care sa necesite interventia pent ru a fi reparat . Dupa laparoscopie poat e sa apara balonarea. precum: .lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange. Aceasta situatie este inofensiva si dispare de l a sine in cateva zile.raguseala ce dureaza mai m ult de cateva zile. dar pot include: . cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilo r. trompe uterine.dureri abdominale severe . efectuarea unei laparoscopii. O parte din gazul folosit la interventie se poate infiltra in piele si produce "trosnituri" daca pielea di n zona inciziilor este frecata.cicatrici datorate unor interventii chirurgica le anterioare pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila .cancer abdominal . ovare). datorita riscului de apariti e a complicatiilor.h ernie abdominala . Imediat dupa terminarea inter ventiei pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezes te din anestezie. dupa care acesta va fi externat.febra .evi tarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1 – 2 zile postoperator.alta procedura (d enumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizar e mai buna a organelor genitale interne feminine (uter. culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia . pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se i ntroduce apoi laparoscopul.persoanele obeze care nu au avut in antecedente nici o alta interventie ch irurgicala. durata stationarii in salon este de 1 pana la 4 or e.Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul. numit laparoscop. Se recomanda consultul medical daca apar: . Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare. rezultatele pot fi neconcludente. luminat.

nu trebuie s a manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore.repararea unei hernii hiatale sau inghinale . De asemenea. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile.eventuale alergii la medicamen te. Medicul va in forma pacientul despre riscurile. len tilele de contact sau proteza dentara. vezica biliara (colecistecto mia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia). in special anticoagulante (care subtiaza sangele) . aderentele. In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale.indep artarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara. apendicele sau ovarel e.diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine. .evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivel ul abdomenului sau pelvisului .efectuarea ligaturii tubar e . In multe cazuri. cu c ateva zile pana la cateva ore inainte de interventie. orice bijuterie pe care acesta o poarta t rebuie indepartata inaintea operatiei . acestea ii vor fi inapoiate dupa ce inter ventia se incheie . sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina . laparosco pia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o i ncizie mare a abdomenului. precum foarfecele chirurgical. inclusiv anestezice .pentru determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal . este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare. modul de realizare si rezultatele procedurii.diagnosticul un or afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini. aceste afectiuni includ chis turile.ef ectuarea ligaturii tubare . Inainte de realizarea laparoscopiei pacientul va trebui sa semneze un documen t prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei investigatii. Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. aderentele. laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente . Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul: .peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne.sa-si asigure transportul inapoi la domiciliu dupa terminare a interventiei. Laparoscopia es te folosita pentru: . Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii.diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza.daca este sau ar put ea fi insarcinata.rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale .indepartarea unor organe precum uterul.daca are probleme cu sangerarea . fibroamele si infectiile. Laparoscopia implica riscuri mai mici. un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor trebuie sa-si lase bijuteriile acasa. mai poate fi realizata si in departarea partiala a colonului . Pacientul trebuie sa informeze medicul despre: .indepartarea aderen telor . splina.efectuarea un ei biopsii . acestuia ii pot fi atas ate si alte instrumente.trebuie sa-si indeparteze ochelarii.medicamentele pe care le ia. a unei sarcini ectopice sau a endometriozei. precum: . fibroamele si infectiile.

Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul pacientului. intestinele. vaselor de sange sau articulatiilor. inclusiv prin corpul uman. Imaginile compu ter tomograf pot fi preluate inainte sau dupa administrarea substantei de contra st. In cele mai multe cazuri rezonanta magnetica nucleara furnizeaza informatii care nu pot fi oferite de al te explorari ca radiografii. Imaginile sunt memorate intr-un computer. Informatiile furnizate de catre aparat pot fi memorate si stocate intr-un computer. De asemenea poate studia vasele de sange. Tesuturile mai putin dense. ce pot fi focalizate intr-un fascicul asemana tor unui fascicul luminos. pentru a gas i tumori sau pentru a cauta alte probleme. Razele X care trec numai prin aer apar negre pe radiografie. organelor interne. precum muschii sau o rganele. plamani si inima. echografii sau computer tomograf. leziuni ale: creierului. blocheaza (absorb) o mare parte din razele X apa rand albe pe filmul fotografic. Pentru testarea c u rezonanata magnetica nucleara partea din organism ce se doreste a fi studiata este plasata in interiorul unei masini speciale care este. pacientul va fi intins pe o masa conectata la scanner-ul computer tomograf -ului. Uneori se poate folosi si substanta de contrast pentru a oferi ima gini mai clare ale organelor si structurilor studiate. rinichi. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) Rezonanata magnetica nucleara este un tes t ce foloseste cimpul magnetic si energia undelor radio pentru a prelua imagini ale oraganelor si structurilor din interiorul corpului. glande suprarenale. Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui orga n al corpului ca ficatul. b locaje. un magnet fo arte puternic. fapt ce permite preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. un aparat de dimensiuni mari cu aspectul unui cilindru fara miez. Tesuturile den se din organism. de fapt. Subs tanta de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin. O parte a scanner-ului se poate inclina. pancreasul. in functie de testul dorit.Metode imagistice Computer tomograf (CT) Computer tomograful (CT) foloseste raze X pentru a efectu a imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului. blocheaza mai putine raze X (mare parte din fascicului de raze X trece prin acestea) si apar pe filmul fotografic in nuante de gri. Fiecare impuls dureaza m ai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii subtiri din organul sau zo na studiata. de asemene a. O vopsea iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a face s tructurile si organele mai usor de observat pe imaginile computer tomograf. razele X pot tr ece prin majoritatea obiectelor. Rezonanata magnetica nucl eara este folosita pentru a descoperi probleme ca hemoragii. infectii. precum oasele. tumori. efectuate. . Spre deosebire de fasciculul luminos. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic pe acesta se imprima o imagine. In timpul test arii. Fotografii sau filme ale anumitor expuneri pot fi. Razele X (radiografia) Razele X reprezinta o forma de radiat ie precum lumina sau undele radio. glandelor. oasele si maduva spi narii. Substanta de contrast poate fi admini strata intravenos sau per os (oral).

Pentru testarea cu ultrasunete. oreion (forme neparot idiene). Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor care sunt uniforme sau solide (precum ficatul) sau um plute cu lichid (precum vezica biliara.Ultrasunetele (echografia) Echografia este un test ce foloseste reflectia undelo r sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism. Imaginea produsa de ultrasunete se numeste sonograma.GGT . Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. obstructie intestinala.enzima a carei dozare in sange permite aprecie rea functiei hepatice si biliare. vezica urinara). manevrabil manual. In neuroblastom sau ganglioneuroni p rezinta valori mai mari de 10mg/24h. Un instrume nt mic. Mic dictionar de analize medicale. abundenta in miocard. Aceasta testare nu foloseste raze X sau orice alt fel de radiatie ce se poate d ovedi potential daunatoare. denumit transductor.CPK . Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o i magine afisata ecranul unui monitor. AST . colecistite. Creatinfosfokinaza . Transductorul transmite unde sonore de mare putere (aflate deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inap oi catre acesta. Se foloseste in diagnosticul infarctului de mioc ard (cand creste). ALTtransferare abundenta in ficat. Se gase ste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic. hormoni. in crize si in unele tumori hepa tice. constante biologice (enzime. mai devreme decat a transaminazelor. Glutamat Piruvat Transaminaza (tr ansaminaza glutamo-piruvica) TGP. un gel sau un ulei e ste aplicat pe piele pentru a imbunatati transmitera undelor sonore. Intre 26-66 exista certitudine de feocromoc itom. Acid Vanil Mandel ic Urinar . de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L.4 mg/24h. . etc. substan te organice. Se pot realiza fotografii sau f ilme ale imaginilor ultrasonografice. echograma sau scanare cu ultrasunete. Valorile sunt cre scute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice). Structurile mineralizat e precum oasele sau umplute cu aer precum plamanii nu pot fi vizualizate pe sono grame.7-7. Valori normale: 14-50 UI/L.transferare in form a activa. Estecrescuta in infarct mio cardic si in unele miopatii.Valori normale: 1. Concentratia ei este crescuta in hepatita. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresi a hepatitei. calculi biliari.enzima musculara care activeaza transformarea creatin inei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). Este crescuta si in staza biliara.) Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. este miscat inainte si inapoi de asupra ariei ce se doreste a fi studiata. Valori normale: 8-78 u/l. Gama-Glutamil Transferaza .

Bilirubina . sclerode rmie. nefrite. AR (5-10% din cazuri). Scade in insuficienta renala cronica.este produsul final de degradare a purinelor organismului. Este prez ent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta. La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza. forme de PCE. in mod exceptional in unele hepatite.celul e de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granul ocitara neutrofila care au fagocitat alte celule. Complement Seric . Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism. format in sistemul reticuloendotelial.anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). Bilirubina Directa (Conjugata) . O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii bi liare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita). creier.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK.anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infe ctiei cu streptococ β. miopatii.fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. ciroza) sau obstructia cailor biliare. Conce ntratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al no u-nascutului. La valori mai mari d e 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral.forma a bilirubinei ce se poate doza direct. Antistreptolizina "O" (ASLO) . Creste n u numai in tulburari renale grave ci si in guta. afectiuni hepatice caracterizat e prin distrugerea proteinelor. Conjugarea are loc i n ficat. Crea tina . Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare.forma a bilirubi nei ce nu tranziteaza celulele hepatice. (80-90%) din cazuri . Creatinina. glo merulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflam atorii la debut. insuficienta renala cronica.MB) . boli infectioase. In icter. ser si fe cale. P rodusul sau de deshidratare interna este creatinina (0. Acid Uric .substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in m uschi.prezinta valori scazute in LED. deci inainte de a ajunge in bila. can d este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic.pigment prezent in bila. concentratia creste si apare in urina. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. de unde importanta ei in aprecierea unei tu lburari a filtrarii glomerulare. totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala. Le gasim in LED.2%. poliglobulie.Izoenzima MB (CPK. a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK). Celule Lupice . hiperlipoproteinemii primare. leu cemii tratate. Bilirubina Indirecta (Libera) . bilirubina directa trecand in bila. Se mai pot gasi in diferite afecti uni infectioase sau hematologice. artrita reumatoida. ce provine din degradarea Hb prin p ierderea Fe. Antistreptokinaza . care apare in sange dup a afectiuni streptococice (infectii). boli neoplazice. in special in reumatism articular acut (RA A).5-1.3 mg/dl). In serul normal concentratia este m ai mica de 0. proc ese insotite de .

5-7. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. Valo rile normale sunt cele de 0. VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) =lipidograma. varsta. cresc alfa 2) . insuficien ta hepatica decompensata. contraceptivele.lipop roteine de densitate mica.degradari tisulare) si eliminat prin urina (2. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul pro tidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica. alfa 1 globulina 3-4%. Valori normale. Este important in determinarea “riscului vascular”.2-0. imbatranirea. El ectroforeza . Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”. IgA. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. IgE).35-0.forma no rmala de transport a lipidelor in organism. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densita te mare) crescute in ciroza biliara. cu medicamente antimicotice. Colesterol LDL . Trigliceridele . ce contin 50% colesterol. Variabile fiziol ogice: alimentatie bogata in proteine. dupa radioterapie. existand pericolul de accidente vascular e.globulinele avand greutate moleculara mai mare de cat a albuminelor. Proteine – Albumine.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari. Este transportat in sange de tri gliceride si de LP. gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati i munitare: IgG. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatori i si neoplazice).lipoproteine cu densitate foarte mica. tabagismul. Colesterol LDH . Plasma contine mai multe feluri de l ipoproteine. Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale).: 0. Concentratia sa este scazuta in situatii as ociate cu boala ateromatoasa. vitamina C. Colesterol . Prin oxidare se transforma in acizi biliari.substanta organica ce intra in compoz itia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. se elimina prin urina (Cl earance: 75 mil/min). cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica r isc crescut la barbati si mai mare de 4. IgM. terapie cu ACTH.5 presupune risc crescut la femei). fiind t ransportori ai colesterolului in sange (80200 mg/dl). Globuline . Colesterol VLDL .4 g/l. a lfa 2 globulina 9-11%. menopauza. Medicamente ce afect eaza rezultatul sunt: cofeina. hidrocortizon.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferi telor componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului. diabetu l. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi). IgD. Uree a (azotul ureic) . Lipoproteine – LP . beta 12-14%. Transporta aciz i grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. Valorile normale sunt cele de 3. derivati salicilici. cu cat este mai mic si deci n u poate asigura protectie. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara.9 m mol/l sau 0-130 mg/dl.5 mg/dl).15-18% Valori patologice: . efort fizic.9-4. pornind de la amonia c si ajungand in sange .substanta organica sintetizata in ficat. sex.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras.nefroza lipoidica (scad albuminele.80 gr/l sau 32-96 mg/dl. Depozitele de co lesterol stau la originea ateromatozei.

Formula Arneth . ARC (AIDS – related complex) . botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdu t puterea toxica. Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglu tininelor din sange sau. Aceasta joaca rol de vaccin impo triva maladiilor grave. intermediare ale infectiei cu HIV.ansamblul manifestaril or clinice moderate.paraSIDA .metoda de analiza a componentelor a ntigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin pu nerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare.preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica . Gonadotrofina A . Deviere la stanga se intalneste cand numarul de P MN este mai mic decat mononuclearele. Gonadotrofina B . care ii sunt proprii . Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (depend ent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO.hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si fu nctionarii glandelor sexuale. La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben. La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului. Vasopresina reprezinta un m arker in diagnosticul. pastrand-o pe cea imunizanta. diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contrac tie a rinichiului. la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland pro ducerea de testosteron. capabile sa aglutineze microorganism ele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator.tube rculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . Aloimunizare (Izoimunizare) .ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocula rea unui antigen. cresc beta si gama) . ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A). Gonadotrofina . Abrevier e: FSH = hormon de stimulare foliculara. B (prezenta de aglutinogen B).hormon antidiuretic se cretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei.. Vasopresina (ADH) . care nu sunt atat de gra ve ca cele din SIDA.hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. In urina este .Imu nizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand ace leiasi specii. fiecare categorie apartinand unu i sistem bine definit. contractia musculaturii netede. tetanica. Aglutin inele . Insuficienta secre torie de vasopresina poate duce la diabetul insipid.repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. la barb ati activeaza spermatogeneza. Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai m are decat mononuclearele (MN). Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. Antiser .substante prezente in unele seruri.ciroza (scad albuminele.colagenoza (creste gama) .hormon secretat de lo bul anterior al hipofizei. Anatoxina . AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). Sunt gonadotrofine hipofizare (A. In urina este reprezentata ca prolanul A.B) si gonadotrofi nacorionica (placentara).

paralele cu calcemia in: tetanii. Valori mult crescute: hepatita cronica. la copii mai frecven t intalnita (diaree. Magneziu seric la adulti: 35 mg/100 ml ser. mixedem. Valori scazute. rinichi. an emii si ictere hemolitice. ciroze grave.prezinta un interes cres cut in ultimii ani. fosf olipidele (lecitina. ciroza. malad ii arteriale (aterom. mixedem. hepatita (ciroza – la inceput. feriprive. nefroza lipoidica. el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. tumori maligne. sfingomielina) si trigliceridele. coronarita). rahitism. arterita. 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B). insuficienta hepatica grava. hemocromatoza. Valori crescute in: anemia Biermer. Abreviere: HCG (gonad. cefalina. pancreatica (diabet. anemie Biermer (de 10 ori mai mare ). Fiind eliminat prin u rina. pancreatita. anemia prematurilor . tulburari de absorbtie). cu exceptia aldosteronului. Fier seric (sideremia) . dislipoidoze. 60 ľg la copiii de un an. Valori normale: 200-400 g/l. infectii pulmonare. suprarenaliana. inmugurit e si foarte abundente pseudomicelii . tiroidia na . Abreviere: LH. pneumonii diverse. Abreviere: ACTH. Valori crescute in: hiper tiroidii. inima. muschi schel etici. Magneziu . Corticotropina . insuficiente renale severe.interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corect e a RAA. ICSH.enzime distribuite in ficat. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. cloroza). anemii hipocrome din infectii (tumori maligne. neoplasm de prostata si pancreas. Valori normale: 600-800 mg%.4 mg/100 ml. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Vaginita cu candi da Candidoza mucoasei bucale Secretie vaginala Exudate din cavitatea bucala Pseudomicelii numeroase.colesterolul. interventii chirurgicale. Constelatia enz imatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP. Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct). hepatita. inmugurite Celule rotunde. umana corionica). Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). icter prin retentie). apoi de placenta in cursul gestatiei. stress psihic. hipercorticism. Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. pancreatita acuta). urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibili tate neuro-musculara si insuficienta renala severa.reprezentat ca prolanul B. Valori crescute in: infectii bacteriene ( RAA). Valori cre scute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic).hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secreti a hormonilor corticosuprarenali. copii sub 10 ani . Fi brinogenul . Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. tulburari de absorbtie intestinala). cu celule rotunde. Lactic dehidrogenaza (LDH) .1. leuce mii.80-130 ľg/100ml ser(F). hemosideroza.6-2. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . fibrinoliza.

tratamentul grabeste disparitia verucilor. deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatele testului. Programarea testului nu se face in perioada menstruatie i. Cu toate acestea. In unele cazuri. prin determinarea materialului genetic (AD N) al HPV. El determina daca unul sau mai multe dintre tipuri le de HPV cu risc cancerigen crescut a determinat modificarile testului Papanico lau. Amorfa. Aceste modificari pot disparea de la sine. atat pentru . astfel ca verucile pot reaparea. Alb-galbui: filamente subtiri. Exista mai m ult de 100 de tipuri de HPV. unicul semn al infectarii femei cu HPV este un rezultat anormal la testul Papani colau. Cu toate acestea. HPV ramane cantonat in organismul uman. testul pentru HPV se face prin anali za unei probe de secretii prelevate de la nivelul cervixului. I n cazul in care testul HPV detecteaza tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. inclusiv a celor genitale si poate determina modificari canceroase la nivelul cervixului uterin. 31 si 45) pot det ermina modificari la nivelul celulelor cervixului care pot fi vazute la testul P apanicolau. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) Candidoza pulmonara Micetom cutanat fungic Actinomicoza Papiloma virus uman (HPV) . anumite tipuri de HPV cresc riscul de cancer cervical. tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut (cum ar fi tipurile 16. se recomanda colposcopia sau biopsia cervicala. HPV se transmite prin contactul direct. In ce consta pregatirea pentru t estul HPV? Inainte de efectuarea testului sunt interzise dusurile vaginale. plantare (filiforme sau pla te) si in rare cazuri veruci genitale. inmugurite si foarte abundente pseudomicelii Negri: filamente g roase. La femei. De ce se face testul pentru HPV? Testul HPV trebuie facut atunci cand tes tul Papanicolau este anormal. Unele tipuri de HPV determina verucile genitale. Cu sau fara tratame nt. Nu exista nici un fel de tratament care sa vindece (elimine) infectia cu HPV. folo sirea tampoanelor intravaginale sau medicamentelor cu administrarea vaginala pen tru cel putin 48 de ore. Alte tipuri de HPV determina verucile comune. verucile dispar fara tratament in aproximativ 2 ani. unele dintre aceste modificari pot avansa si pot determina cancerul cer vical. 18.Sputa Grunji (din puroi) Celule bronsice. septate. V ezica urinara trebuie golita chiar inaintea efectuarii testului. In cele mai multe cazuri. Cel mai bun moment pentru efectuarea testului este la 8-12 zile de la ultima menstruatie. fara tratament. Tes tul pentru HPV Testul pentru HPV se face pentru a depista infectia cu HPV si pen tru a determina tipul de HPV prezent. Celule cervicale modificate minor sunt denumite celule scuamoase atipice. La fel ca si testul Papanicolau.testare Virusul Papiloma uman (HPV = Human Papilloma Virus) este cauza aparitiei verucil or (negi). La femei. inglobate intr-o sb. nese ptate. Aceste tipuri de veruci nu sunt canceroas e.

medicul specialist va recomanda in continuare colposcopia si/sau biopsia . se va intinde pe spate pe masa ginecologica. In cazul in care tipul de HPV este unul dintre cele cu risc cancerigen crescut. Medicul va folosi un betisor cu un c apat invelit in bumbac sau o spatula mica de lemn pentru a colecta probele de ce lule cervicale. Rezultate Testul HPV se face pe ntru a depista infectia cu HPV si tipul de HPV prezent. medicul explica pacie ntului necesitatea testului. Este neplacut testul HPV? Momentul introducerii departatorului poate produce disconfort pacientei. Medicul va introduce in vagin un instrument numit departator. Testu l HPV poate fi facut de asemenea. Aceasta tehnica consta in colectarea celulelor de l a nivelul cervixului cu ajutorul unei periute rotative din plastic. pe o proba de celule recoltate pentru testul P apanicolau. Ris curi Testul HPV nu are nici un risc asupra sanatatii persoanei examinate. riscurile lui.trebuie evitate spa laturile vaginale si contactele sexuale pentru o perioada de timp pe care o reco manda medicul specialist care efectueaza testul. tehnica efectuarii si posibilele rez ultate. Celulele sunt colectate atat din partea vizibila a cervixului ca t si din zona de deschidere a acestuia (canalul endocervical). In aceste s ituatii se pot folosi absorbante pentru a nu pata lenjeria . daca aceasta a fost facut printr-o anumita tehinca. Rezultatele testului sunt : NORM AL – HPV nu este prezent. ANORMAL – HPV este prezent. De asemenea. Inaintea testului. pacienta se va dezbraca pana la talie. Probele sunt puse intr-un recipient ce contine o anumita solutie si trimise laboratorului pe ntru analizare. care indica ca persoana in cau za are un risc crescut de a avea deja modificari precanceroase ale celulelor cer vicale. denumita test Pa panicolau pe baza de lichid. care departeaza peretii vaginului. Ce se poate intampla dupa prelevarea probelor? Procedura de prelevare a porbelor pentru testul HPV are cateva efecte "adverse": . Pacientul trebuie sa s emneze un act de acord asupra testului. este posibil ca testul sa fie repetat. ancorate pe niste suporti special i. in special daca vaginul este sensibil si iritat sau daca este ingust. . Prin efectuarea testului HPV din probele pentru testul Papanicol au este eliminata necesitatea unei noi prelevari de probe. Probele sunt apoi introduse in niste tuburi colectoare si trimise laboratorului de analize. rezultatele testului HPV sunt disponibile in 1-2 saptamani. In une le cazuri. medicul poate examina zona genitala si vaginul. perm itand examinarea vaginului si a cervixului.se pot produce sangerari vaginale usoare sau niste scurgeri de culoare gri. ceea ce ar putea cauza anxieta te persoanei in cauza. Astfel. Tehnica efectuarii testului Testul HPV poate fi facut de catre: MeMedicu l ginecolog MeMedicul internist MeMedicul de familie MeMedicul urolog Pentru efe ctuarea testului. cu picioarele departate. In general. pacienta poate simti o presiune in momentul in care probele sunt colectate.confortul pacientului cat si pentru o examinare mai buna.

Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Majoritatea termenilor care se gasesc intr-un buletin de analize medicale isi au originea in limba greaca. testul HPV are o fiabilitatea scazuta pentru a identifica corect atunci cand HPV nu este prezent. glico = dulce. eritrocit e (celule rosii).spalatur ile intravaginale. ceea ce creste riscul de a av ea modificari precanceroase ale celulelor cervicale. Gluco. eritrocitoza (numar crescut de celule rosii). Exemple: eritrocite (celule rosii). Un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului cervical.tratamentul cu Digoxina sau Tetraciclina. El indica prezenta unuia sau ma i multor tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut. folosirea tampoanelor interne si a cremelor vaginale in ultim ele 48 de ore dinaintea efectuarii testului . Exemple: hemog rama (numaratoarea celulelor din sange). Testul HPV poate ave a rezultate fals-pozitive. examen citologic (examen al celulelor). fie mai ales s ub forma combinata de prefixe si sufixe.menstruatia . redam ma i jos cativa din acesti termeni. cum ar fi colposcopia sau biopsia.Care sunt factorii care pot scadea acuratetea testului HPV? Factorii care pot in terfera cu rezultatele testului si cu acuratetea rezultatelor includ: . Exemple: glucoza. zaharoase). Vaccinurile impotriva diferite lor tipuri de HPV. glucide (substante dulci. pentru a determina prezenta celulelor precanceroase. Acesti termeni se folosesc fie simpli. Medicul specialist va recom anda examinarile necesare. care provin din limba greaca si care sunt utili zati in limba romana. monocite (celule cu un singur nucleu) Eritro = rosu. . Testul HPV are o fiabilitate crescuta pentru a depista prezenta HPV. Exemple: leucocite (celule albe). gl icemie (zahar in sange). Momentan. inregistrare. Pentru a ajuta la o mai buna intelegere si memorare a acestor termeni precum si la o pronuntare corecta a lor. Est e folosit pentru a evalua daca rezultatul anormal al testului Papanicolau este d eterminat de unul dintre tipurile cu risc cancerigen crescut de HPV.probele insuficiente de celule cer vicale . Testul HPV este efectuat doar la femei. glicozurie (zahar in urina). tes tul HPV pentru barbati este in curs de cercetare. De retinut! Tes tul HPV nu este utilizat de rutina pentru diagnosticarea verucilor genitale. sunt in c urs de cercetare si exista sperante de a fi disponibile in curand. Cito = celula. leucograma (numaratoarea globulelor alb e). Grama = descriere. in special al celor care pot cauza cancer cervical. Cu toate acestea.

hem. hemoragie (scurgere de sange). lipidemie (grasimi in sange). leucociturie (celule albe in urina). Exemple: glicemie (zahar in sange). Leuco = alb. Uro. globule albe). glicozurie. E xemple: leucocite (celule. hematurie (sang e in urina). urocultura (cultivarea bacteri ilor din urina). calciurie (prezenta de sange. leucociturie. sub normal.Hemo. urie = urina. respectiv calciu in urina). Exemple: hematologie (stiinta care studiaza sangele). Hipo = mai putin. Exemple: lipidemie (grasimi in sange). Ig A (anticorpi) K = kaliu. Sufixul “emie” se foloseste pentru a indica prezenta unei substante in sange.pest e normal. Hiper = mai mult. Lipide = grasimi. hipocalcemie (calciu scazut in sange). Ig M. zahar. hemato = sange. globula rosie sau eritocit HA = hemaglutinare (metoda de analiza) Hb = hemoglobina (pigment sanguin) IDR = intradermoreactie (reactie care se face p e piele) Ig = imunoglobuline: Ig G. leucocite. Exemple: urobilinogen (pigment urinar). colesterolemie (colesterol in sange). Pentru reducerea timpul ui necesar scrierii. calcemie (calciu in sange). hematocrit (separarea sangelui). hipercolesterolemie ( colesterol crescut in sange). lipidograma (inregistrarea compozitiei lipidelor). leucocitoza (numar crescut de celule a lbe). Sufixul "urie" se utilizeaza pentru a indica prezenta unei subs tante in urina. potasiu . ca si pentru economisirea de spatiu dintr-un buletin de ana liza. Exemple: hiperglicemie (zahar crescut in sange). unii termeni care privesc analizele medicale se utilizeaza uneori sub form a prescurtata astfel: A/G = albumina/globulina (raport A/G) Ag Au = antigen Aust ralia ALAT = alanin aminotransferaza (vezi TGP) ASAT = aspartat aminotransferaza (vezi TGO) ASLO = antistreptolizina ‘O’ (anticorp) AVM = acid vanil mandelic (hormo n in urina) B = bazofil (celula sanguina) BSF = vezi BSP BSP = bromsulphaleina ( test hepatic) Ca = calciu CK = creatinkinaza (vezi CPK) CPK = creatifosfokinaza (enzima) 17-CS = 17-cetosteroizi (hormoni in urina) 17-HS = 17-hidroxisteroizi ( hormoni in urina) DM = debit pe minut (de urina) E = eozinofil (celula sanguina) FA = fosfataza alcalina (enzima) FCH = frotiu citohormonal (preparat celular) H = hematie. astfel: hematurie. Exemple: hipoglicemi e (zahar scazut in sange).

In general punctiile venoase nu asociaza riscuri d eosebite. procedura fiind relativ simplu de efectuat (daca specialistul are expe rienta. eventualele complicatii si rezultatele. Aceasta se amelioreaza daca se aplica. cum ar fi : -Dezvoltarea u ni mic hematom la locul punctiei.L = limfocit (celula sanguina). Orice nela murire trebuie comunicata medicului curant.apare in special in cazul pac ientilor cu tulburari ale coagularii sau in cazul celor aflati sub . In unele situatii pot sa apara si incidente. leucocit (globula alba) LCR = lichid cefalorahid ian LDH = lactat dehidrogenaza (enzima) M = monocit (celula sanguina) mEq = mili -echivalent (unitate de masura) Mg = magneziu ML = Mac Lagan (unitate de masura pentru analiza "timol") Mol = molar N = neutrofil (celula sanguina) Na = natriu. Pacientii sut totusi sfatuiti sa discute cu medicul si sa insiste sa le fie explicate pe intelesul lor necesitatea de realizare a testului. felul in care se va realiza acesta. de cateva ori pe zi. sodiu P = fosfor PCR = proteina C reactiva RBW = reactie Bordet-Wassermann RFC = reactie de fixare a complementului Rh = Rhesus (factor sau grup sanguin) SGOT vezi TGO SGPT vezi TGP Tb = tuberculina TC = timp de coagulare TH = timp Howell TGO = transaminaza glutamat oxalacetica (enzima) TGP = transaminaza glutamat pir uvica (enzima) TQ = timp Quick TS = timp de sangerare U = unitate UB = unitate B odanski (pentru fosfataza) UF = unitate fotometrica UI = unitate internationala UW = unitate Wohgemuth (pentru amilaza) V = volum VDRL = prescurtare din limba e ngleza (analiza de sifilis) VG = valoare globulara (relativ la globulele rosii) VMA vezi AVM VSH = viteza de sedimentare a hematiilor Proteina C Reactiva (PCR) Nu exista indicatii si recomandari speciale in vederea pregatirii pentru efectua rea testului. Riscurile sunt insa minime daca pacientul apli ca un tampon cu vata si tine apasat cateva minute -Flebita locala (inflamarea pe retelui venos). au pereti elastici si neco labati). acesta avand obligatia sa linisteasc a toate temerile pacientului. comp rese calde pe zona respectiva -Hemoragie continua. iar venele pacientului sunt de buna calitate.

cum este lupusul eritematos sistemic. Cum simte pacientul procedura . warfarinei) sau trat ament fibrinolitic. PCR este o s ubstanta care se gaseste in plasma. PCR creste in mod normal. Se tine apasat timp de cateva minute pana cand se op reste sangerarea. osteomielitelor (i infectii ale osului) -Pentru monitorizarea raspunsului organismului la tratament . -La sfarsit se trage rapid acul iar peste zona punctionata se plaseaza un tampon de vata cu alcool sanitar. la 2-6 ore de la interventia c hirurgicala. b olilor de colagen. Astfel se va bloc a curgerea sangelui pentru o scurta perioada de timp. bolilor inflamatorii intestinale. si scade pana la 3 zile. is i mareste dimensiunile si poate fi abordata mult mai usor. Vena se umple cu sange. ameteli sau chiar lipotimii ale pacientului.cei cu probl eme cardiace si factori de risc pentru aparitia unor astfel de probleme. Acul are atasat la capat ul extern o seringa sau un tub ai carui pereti au substante anticoagulante. neoplaziilor cum ar fi limfoamele (neopalzii ale nodulilor limfatici). Totusi. -Pentru identificarea precoce a infectiilor.tratament anticoagulant (cu medicamente de tipul aspirinei. comparativ cu o concentrat ie de sub 1 mg/l. acestea diferind foarte mult de la individ l a individ. -Can d tubul este aproape plin se desface garoul pentru a repermeabiliza circulatia.4 mg/dl a fost asociata cu un r isc dublu de aparitie a unor evenimenete coronariene. Recoltarea probei se poate face mai greu sau mai usor in funct ie de calibrul venelor pacientului. specialistii sunt inca rezervati in a corela valorile PCR cu probabilitatea pacientilor de a suferi un infarct miocardic. bolilor inflam atorii. El este indicat insa doar unei anumite categorii de pacienti. Recoltarea implica : -Localizarea unei vene superficiale din care se va recolta sangele (de cele mai multe ori cele ma i accesibile sunt venele de la nivelul antebratului sau fetei dorsale a mainilor ). Acets t est poate furniza informatii cu valoare predictiva referitoare la riscul de apar itie a evenimentelor cardiace (infarct miocardic). PCR inalt sens ibil. PCR creste brusc si la fe l de brusc revine la normal in cazul in care organismul pacientilor raspunde fav orabil la tratamentul instalat. vasculitelor de tipul a rteritei cu celule gigante. in absenta unui proces patologic. Alte incidente includ necesitatea de realizare de punctii multiple pentru recoltarea (in special daca venele nu s unt usor accesibile). -Zona de punctie este dezinfectata cu alcool sanitar sau cu un alt antiseptic -Se introduce usor acul in vena si se recolteaza cantitatea necesara de sange. in special cele antineoplazice sau antiinflamatoare. Pentru determinarea concentratiei ei medicul va trebui sa recolteze o proba de sange. Nivelul PCR s e determina in urmatoarele situatii : -Pentru monitorizarea pacientului postoper ator (detectarea din timp a unor complicatii infectioase ale plagii). Principiul testului este acel a ca procesele inflamatorii acute lezeaza endoteliul vascular (stratul fin de ce lule care captuseste suprafata interna a vaselor) si creeaza conditii favorabile aparitiei unui atac ischemic. Pacientii cu astfel de probleme sunt sfatuiti sa isi informe ze medicul inainte de a li se efectua punctia. nu se poate afirma cu exactitate ca exista o cardiospe cificitate. Daca se mentine crescuta mai mult de 3 zil e. chiar daca o concentratie de peste 2. pacientul trebuie investigat temeinic deoarece exsita riscul prezentei unei i nfectii in organism. -Plasarea unui garou deasupra zonei din care se va recolta. Exista si un tip special de test. Deoarece nivelul PCR poate fi crescut datorita un ui numar mare de factori.

in special a fractiunii LDL. Un PCR crescut. Cele mai frecvente boli in care PCR este crescut sunt : bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos sistemic. specialistii nu recomanda si nu efectue aza testul (determinare PCR) pacientilor care se afla in oricare din grupele ami ntite. In urma recoltarii sangelui se va determina concentratia exacta a PCR. ea pot fi in limite normale in unele cazuri de poliartrita reumatismala si chiar lupus (acesta lucru nu a fost inca pe deplin explicat). cum ar fi degenerarea . de aceea rezultatele test ului trebuie interpretate in context clinic si analizate doar de catre medicul c urant. orice tip de infectie. dupa caz. Un n ivel ridicat al PCR anterior efectuarii unei interventii chirurgicale poate fi u n factor de prognostic referitor la aparitia unei infectii postoperatorii. cei cu PCR intre 1. De ac eea se recomanda efectuarea acestui test anterior tuturor interventiilor si proc edurilor invazive. antiinflamatoare nesteroidiene (cum este aspirin a sau ibuprofenul).Exista posibilitatea ca aceasta procedura sa creeze un anumit disconfort pacient ului : garoul poate fi prea strans. Datorita acestei observatii. dar si multe altele. antineoplazic sau. i ar cei cu PCR bazal (in absenta unei inflamatii/ infectii demonstrate si evident e din punct de vedere clinic) de peste 3mg/dl au cel mai mare risc de aparitie a problemelor cardiace coronariene (inclusiv infarct miocardic acut). acesta fiind cel care cunoaste pacientul si istoricul sau medical cel mai bine. cum ar fi : -Efectuarea unor activitati fizice intense anterior recoltarii probei -Administrarea de anumite medicamente precum anitconceptionale orale. corticosteroizi. nivelurile de PCR nu sunt detectabile. Se accepta ca normal un PCR intre 0. tuberculoza. boala inflamatorie i ntestinala. insa nu este un test foarte exact. Desi PCR este crescuta in majoritatea bolilor tesutului conjunctiv.3mg/dl au un risc mediu. Analizarea periodica a PCR poate fi utila in monitorizarea ra spunsului la tratamentul antiinflamator.1. In conditii bazale. poliartrita). Deretinut ! Testul inalt sensibil de determinare a PCR poate oferi inform atii cu privire la posibiliattea existentei unui episod coronarian in viitorul p acientului. PCR in alt sensibil poate avertiza cu privire la un risc de aparitie a unor evenimente cardiace in viitorul pacientului. un nivel normal al PCR n u exclude o inflamatie. pneumonii. -Existenta unui dispozitiv contraceptiv intrauterin -Sarcina Obezitatea. tratamentul hormo nal de orice tip. Valorile normale variaza foarte mult in functie de fi ecare laborator.0 mg/dl sau sub 10mg/l. infarctul miocardic acut. cum ar fi determinarea colesterolu lui. Exsita o se rie de boli sau medicamente care modifica nivelul PCR. sclerodermie. hipolipemiante (statine). Rezultatele testului pot fi neconcludente intr-o serie de situatii. diverse neoplazii. iar la introducerea acului in vena se simte o usoara intepatura (intensitatea ei variaza in functie de pragul dureros al fie carui pacient). se considera ca pacientii cu un PCR sub 1mg/dl a u cel mai scazut risc coronarian. Aceste teste pot sa ofere o imagine mai genera la asupra riscului coroarian al pacientului decat simpla determinare a PCR. in absenta vreunui proces acut in organism. antiinfect ios. Orice determinare ce depaseste aceste valori este sugestiv a pentru o inflamatie acuta sau infectie si pacientul trebuie investigat. In ciuda faptului ca nu exista o corelatie exa cta intre valorile PCR si risc. in absenta unor semne si simptome clince de infectie poate fi indicator pentru alte procese patologice (nu doar simple i nflamatii). El devine util daca informatiile oferite sunt analizate si corelate cu altele. Deci. in maxim 24 de ore.

. Translocatii echilibrate la unul dintre parinti. . Avorturi spontane recurente.Dupa 12 saptamani 12% pierdere fetala. Varsta materna inaintata. dar si in ac utizari ale unor boli cronice sau la debutul unor boli ce in timp se vor cronici za. Acesti pacienti trebuie investigati suplime ntar pentru a se identifica din timp o problema ce poate fi destul de grava. . nivelul ei creste foarte mult in cadrul acestor situatii. . Antecedente in familie sau copi i cu defecte cromozomiale. Este un marker al inflam atiei organsimului. Punctia trofoblastica – Metoda invaziva de diagnostic .Intre saptamana 10 si 12 este momentul optim. Cu exceptia insuficientei hepatice nu exist a alti factori care sa interfere cu productia normala a PCR. Proteina incepe sa creasca la 6 ore de la debut si atinge un maxim la 48 de ore. PCR creste in infectii. .Intre 9-11 saptamani 4% a vort spontan. Pentru a se stabilii surs a inflamatiei trebuie sa se realizeze investigatii suplimentare.Spasm vaginal. in rest apar procente mari de av ort.Calea transcervicala foloseste un c ateter care este introdus prin orificiul cervical si patrunde pana la nivelul ma rginii corionului (trofoblastului). Te stele paraclinice care sunt realizate pentru a determina concentratia acestei pr oteine sunt teste hematologice foarte utile clinicianului si care nu sunt grevat e de complicatii importante pentru pacient. . Totul se face sub ghidaj echografic. trisomie 18.Sub 9 saptamani avort spontan 13% din cazuri. fara a se leza membranele (corionica sau amn iotica). .Calea trans abdominala foloseste un ac de calibrul 22 care ajunge tot sub control ultrasonografic in zona corion ului frondos. ea nu da nici un fel de infor matii cu privire la localizarea procesului inflamator. . .Infectii vaginale sau c ervicale manifeste. Mai putin cunoscut este faptul ca a fost introdusa pentru prima data in China (1975) pentru determinarea foarte precoce a sexului copilul ui.Exista doua modalitati de abordare a tesutului trofoblastic: cale a transabdominala si calea transcervicala. Desi concentratia P CR este un indicator important al unei inflamatii. Studii citogenetice in caz ul cand rezultatele la triplul test. (viitoarea placenta) de unde se aspira.Distorsiuni anatomice severe. Pro teina C reactiva este o proteina plasmatica sintetizata de ficat si de adipocite (celulele grase ale organismului) numita de specialisti « proteina de faza acuta » deoarece apare in cadrul proceselor inflamatorii acute. Are drept principiu extragerea cu ajutorul unui cateter foarte fin a unui fr agment de tesut trofoblastic (corion sau viitoarea placenta) care va fi cariotip at ulterior. testul quadruplu sau la testul integrat ind ica un risc crescut de trisomie 21. . Punctia tro foblastica este cunoscuta mai ales sub denumirea din limba engleza de Chorionic Villus Sampling (CVS). Nivelul ei (reflectat prin concentratia serica) este influentat de rata de producere a acesteia de catre ficat.maculara sau chiar cancere de colon.

sucuri de fructe. Nu are importanta faptul daca o persoana a mai urin at in timpul noptii. .Se va recolta urina proaspata de dimineata. fara urme de substante chimice. siropuri.Culturi celulare corecte in 98% din caz uri.Sensibilizare Rh. imediat dupa desteptare. recomanda bolnavului sa fa ca o urocultura. In raport cu analiza soli citata se recolteaza fie urina de dimineata. Cantitatea minima neces ara de urina este de 100 ml.Recipientul (borcanul sau st icla) in care se recoltaza urina sa fie perfect curat. in vederea analizelor cu rente. medicamente. Se mai pot face si alte tipuri de determinari (moleculare. direct in recipient.Succesul procedurii cu prelevare adecvata de tesut 95% din cazuri. fie urina din 24 de ore. inainte de scaun. Analiza urinei se face nu numai in bol ile aparatului urinar ci si in bolile altor organe. otet. care a spalat canalul urinar. . Se masoara a poi volumul urinei .La cerere. Recoltarea urinei se poate f ace atat la nivelul laboratorului cat si la domiciliu. Incepand de la aceasta ora.Avort spontan. In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel : se goleste vezica urinara. iar in lipsa a cestuia. biochimice ).Daca medicul suspecteaza o infectie urinara. a sangelui. ulei. urina se va recolta tot dimineata in cond itii de sterilitate. In aceasta situtatie. . Persoanele indiferent de sex. Dificultati: . dimineata la ora 6. . Complicatii: . Inainte de urinare se va face o toaleta a organ elor genitale cu apa si sapun pentru indepartarea eventualilor microbi. a secretiilor) Recoltarea urinei Pentru precizarea diagnosticului. a fost aruncata la closet. se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6. . ape minerale. spalat cu apa si soda si apoi clatit cu apa multa.Corioamniotita. intr-un vas steril procurat de la laborator.Pe sticla se va lipi o eticheta cu numele bolnavului si v arsta. Se intelege ca si dopul sticlei trebuie s a fie curat. trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: . a materiilor fecale.Ruptura tr ofoblastica cu hemoragie. Tot in a cest scop se recomanda ca urina sa se recolteze numai dupa ce prima parte a urin ei. Pentru a nu se pierde din cantit atea de urina se recomanda sa se urineze separat. care recolteaza urina la domiciliu. Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei. intr-o sticla de 100 ml care a fost dezinfectata impreuna cu dopul sau prin fierbere timp de 30 minute. medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina. detergenti po t sa falsifice rezultatele analizelor. . . Sticlele nespalate in care au fost bauturi alcoolice.

Apoi se amesteca urina (in cazul in care a fost rec oltata in mai multe sticle) se agita si pentru laborator se opreste numai o cant itate de 100200 ml. deoarece se pot distruge gl obulele rosii. obosite. . se pot recolta in rec ipiente sau vase din material plastic. . sticla sau material.Femeile vor specific a daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza. d eoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu micro bi sau virusuri prezente in urina. caci o alim entatie bogata in grasimi produce o tulbureala a serului. Deoarece nu se cunoaste ce fel de anal ize sunt indicate de catre medic. Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipi ente speciale. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele car e vin de la distante mari cu trenul sau masina. de obicei. Transportul sangelui se va face in flacoane sau eprubete ast upate bine cu dopuri de pluta sau de cauciuc. vor urina numai in o lita de noapte sau intr-un borcan care a fost sterilizat mai intai prin fierbere . Flaconul cu sange nu va fi agitat. bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. Seara se va manca mai devreme si putin. Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indic ata pentru descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (febra tifoida.) va fi expediat in aceeasi zi la laborator sau se va pastra la frigider pana la expediere. in aceste situatii rezultatele analizelor pot prezenta abateri de la normal. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata e ste bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa rec oltarea sangelui. De asemenea. etc. in spital sau policlinica dar poate fi recoltat si la domiciliu de catre un cadru medical daca situatia o cere. Sunt bune cutiile din material plastic . . se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. la indicatia medicului. fenomen care poate fal sifica rezultatele analizelor. se va recolta in mai multe sticle sau intr-un borcan mai mare. In lipsa acestora. Cand sangele este recoltat la distante mari de laborator (dispensare comunale. Cand cantitatea de urina este mai mare de un litru. S-a demonstrat ca unele analize su nt influentate de alimentatie. Recoltarea sangelui Sangele se recolteaz a. altele nu. nu cu dopuri de vata. primite de la laborator.) sau de natura parazitara (oua de parazit i intestinali). este elev sau student. urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus. pentru a nu se altera.Se va comunica laboratorului d aca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit. . urina se poate recolta cu ajutorul unei sonde de cau ciuc numai de catre personalul medical. precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor. . nedormite. p ersoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pent ru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta. iar restul se arunca. . Apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fi adusa la laborator. . In situatia in care unele persoane nu pot uri na.P e timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider. intoxicatie alimentara etc. nervoase. d izenterie.Nu se va tra nsporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic. santie re.Copii mici care nu pot urina direct in sticla. care pot abs orbi tot sangele. fara grasimi.Inainte de analiz e cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lap te care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina.Cand persoana care colecteaza urina lucreaza.din 24 de ore si se noteaza.

materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata. Daca nu este posibil (mai ales la copii).) inainte de analiza care ar putea distruge microbii din scaun. de obicei. materiile fecale se vor recolta dup a luarea unui purgativ usor (laxativ). In caz de constipatie. intrucat exista riscul infectarii persoane lor care transporta si prelucreaza aceste materiale. Mexaform. Analiza ma teriilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice. bolnavul trebuie sa stie urmatoarele: . de la laborator.secretia uretrala (a canalului urinar) se recolteaza in labor ator inainte de urinarea de dimineata. sa observe s i aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are. cutii de chibrituri. daca are urme de sange etc. Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavu lui si varsta. R ecoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru ouale de paraziti. Nu se vor transporta parazitii in hartie. . Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton.nu se va incepe nici un tratament intern sau extern cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor. calatorii care au sosit din tarile in care exista boli inf ectioase digestive. ale canalului urinar. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice. se recolteaza cateva grame (cat un degetar) de materii fecale si se depun in recipientul pregatit dinainte. In acest scop. apa de colonie sau apa sarata s i dupa aceea vor fi transportati la laborator. vaginale. dize nterie. albicios. in laborat or.) se face. se va turna peste ei spirt sanitar.). gargara sau irigati i cu substante dezinfectante care ar putea distruge temporar microbii din secret iile respective. cu o lopatica de lemn sau de material plastic. produ sul se va recolta si seara si va fi pastrat la rece pentru a nu fermenta. se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la lab orator. etc. deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care exec uta analizele. La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea diges tiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special. bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida. holera etc. Vor fi recoltate materii fe cale proaspete. etc. in ziua recoltarii nu se vor face spalaturi. Recoltarea secretiilor Recoltarea secretiilor (oculare. In cazul in care in scaun se observa v iermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut c u capac care se inchide ermetic. emise dimineata. copii care merg la gradinite. Din scaunul proaspat.sau sticlele ramase de la medicamente.de asemenea. bucale. La copii mici. Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. deoarece urina poate spala canalul de eve ntualii microbi cauzatori de . naza le. sau daca este necolor at. mai ales in caz de boala. sulfamide. sterilizat. (Nu se vor pastra materiile fecale in frigider caci exista riscul infectarii alimentel or). in vata. etc. Cand bolnavului i se recomanda coprocultura (cercetarea microbilo r din scaun) el va solicita un recipient special. . Este indicat ca fiecare persoana. eliminat la closet pe o hartie sau pe un carton curat . cr ese. recomandat de medi c si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza.

anemi e si hepatita. Studiile au demonstr at ca in tarile dezvoltate 8% din femei contacteaza infectia in timpul sarcinii si jumatate din ele o transmit produsului de conceptie. Nu se va recolta saliva (scuipatul) ci secretia care se elimina in timpul tusei. Cele mai frecvente manifestari ale infectiei intrauterine sunt: retard in crest erea intrauterina cu greutate . insa prognosticul nou-nascutilor raman e rezervat. cardiace. oftalmologi ce si neurologice. De asemenea apar si edeme generalizate.in plus. fiind incriminata in aparitia unor malformatii cong enitale importante: oculare.Forma cong enitala se manifesta prin encefalomielita. ce apare de cele mai multe ori in copilarie sub forma unor eruptii generaliz ate cu evolutie. auditive (chiar si surditate). Virusul poate fi transmis si postpartum. In trimestrul 3 incidenta e ste mare (65% din infectii se transmit transplacentar) insa nou-nascutul este ad esea asimptomatic sau paucisimptomatic. Viitoarele mame sunt sfatuite sa isi faca vaccinul antir ubeolic in perioada preconceptionala sau la inceputul sarcinii. greutatea mica la nastere. persoanele care poart a proteza dentara mobila trebuie sa si-o scoata caci in timpul manevrei de intro ducere a tubului in stomac. convulsii. Contactata in cursul sarcinii in fectia are consecinte grave. icter. Rubeola este o infectie virala determinata de virusul rubeol ic. Daca acest lucru nu se doreste. Boala se transmit e fatului indiferent de momentul contactarii parazitozei. secretia uretrala si vaginala se recolteaza la cabinetul de gi necologie. sputa se reco lteaza de catre bolnav intr-un borcan cu gura larga. de cand prezinta secretia. afectiuni gastrointestinale. se poate incerca tratamen tul cu sulfadiazina. . Infectia cu cytomegalovirus in cursul sarcinii implica un risc foarte crescut de malformatii la fat (cu cat sarcina este in faza mai mica). proteza se poate deplasa si patrunde in fundul gatul ui. hidrocefalie. viscerale (hepatice. insa difera incidenta transmiterii: in trimestrul 1 incidenta de transmitere transplacentara este mica (aproximativ 15%) insa riscul teratogen este maxim. de cele mai multe ori benigna. i n cazul infectiei in trimestrul 1. .boli. persoanele respective trebuie sa fie in masura sa informez e medicul. in etapa de organogeneza embri o-fetala si afectarea poate fi atat de grava incat sa determine avort spontan sa u moartea intrauterina. steril care se procura de l a laborator. pirimetamina si acid folic. . Pentru aceasta. . Alte semne si simptome ale infectiei congenitale sunt prematuritatea.la femei. Riscul maxim este in trimestrul 1.prin laptele matern. daca aceasta este in legatura cu raporturi le sexuale si daca au facut tratament cu antibiotice. inain te de recoltare nu se mananca. osoase). Nou nascutul simptomatic se tra teaza cu spiramina.recoltarea secretiei gas trice si duodenale se face numai in spital sau in laborator cu ajutorul unui tub special de cauciuc introdus in stomac si numai dimineata. Sindromul TORCH Toxoplasmoza este o boala parazitara determinata de Toxoplasma gondii. cu pericol de asfixiere. cerebrale. grave (expresie directa a suferintei neurocerebrale). 20-40% din nou nascuti p rezinta simptome importante: pneumonie. Datorita riscului mare de malformatii. defecte osoase si corioretinita. Tratamentul nounascutilor este adresat in principal complicatiilor: cardiopatiile congenitale s i cataracta pot fi rezolvate chirurgical. varsaturi ex plozive. trombocitopenia neonatala.atat in spital cat si la domiciliu. femeia are ca prima optiune incheierea sarcin ii (avort terapeutic). nu se bea si nu se fumeaza.

Sindromul TORCH repr ezinta de fapt acronimul medical al unei pleiade de 5 sau mai multe infectii con genitale. in functie de diver si factori (in principal varsta gestationala si stadiul organogenezei). nervos centrale si tegumentare si se caracterize aza in special prin aparitia: . Simptomatologia este de cele mai multe ori asemanatoare. in timpul na sterii naturale. conjunctivelor). icter ( colorarea galbuie a mucoaselor. tulburari de vedere si retard mental. altele a u vaccin preventiv (in special rubeola si varicela zoster). Aproximativ 80% dintre acestia dezvolta insa complicatii in primul an de viat a: surditate. fiecar e avand semne si simptome specifice sau mai putin specifice. Daca leziunile nu sunt evidente clinic si pacienta nu are virus ul prezent in secretiile vaginale.apare mai ales in infectiile cu Toxoplasma si Cytomegalovirus. ce rebrale) greutate mica la nastere. Toate infecti ile determina afectari oculare. Infectia neonatala se datoreaza transmiterii verticale a virusului de la mama la fat prin filiera pelvigenitala. Herpesul neonatal se poate caracteriza prin manifestari cutanate. infectia HIV. virusul varicelo-zosterian. tulburari de auz.mica la nastere. cytomegalovirus (C). aproximativ 25%. corioretinita. Rata mortalit atii este destul de crescuta. Leziunile herpetice au localizare diferita. se poate practica nasterea pe cale vaginala. . marirea in volum a splinei. insa si HSV I). tremor. in functie de momentul c ontactarii ei. Ca urmar e. afectiuni ale sistemului nervos central. microcefalie. cel mai frecvent de natura virala. letargie. de la mama. tegumentelor.Calcificare cerebrala focala (aparitia un or depozite de calciu in diverse regiuni ale . in functie de tulpina infectanta: la nivelul regiunii orofaciale (in special HSV I) sau genitale (mai ales HSV II. alimentatia dificila. Reprezinta peste 80% din totalitatea cazurilor si se datoreaza contactului direct dintre nou nascut si secretiile genitale ale mamei. indife rent de infectia propriu-zisa. moartea intrauterina.Mic rocefalie (tulburare in care diametrul capului este mai mic decat media normala pentru varsta si sexul pacientului). hepatoslenomegalie . oculare si prin leziuni herpetice diseminate in sistemul nervos central. a ficatului (hepatosplenomegalie). iritabilitate. fiecare infectie asociaza un prognostic diferit. . herpes simplex (H) si altele (Others). multiple malformatii (cardiace. purpura si petesii. insa fost infectata la un moment dat cu acest a. insa majo ritatea nou-nascutilor supravietuiesc in prezenta unui tratament suportiv adecva t. Unele cazuri pot fi fatale. anomalii la nivelul ochilor si alte simptome mai putin specifice. Contactarea infectiei in timpul sarcinii poate det ermina avortul spontan. Unle infectii pot fi tratate eficient cu antibiotice (cum este cazul toxoplasmozei si sifilisului). Infectia cu virusurile herpes simplex I si II este si ea implicata in aparitia diverselor tulburari congenitale. sifilis. convulsii. Cele mai frecvente semne si simptome sunt febra. Afectarea nervoasa este sustin uta de simptome precum convulsii.Corioretinitei (inflamarea coroidei si a retinei oculare) . In cazul femeilor insarcinate dia gnosticate cu o astfel de infectie se recomanda operatia cezariana (daca leziuni le sunt active). tulburari de coordonare a miscarii. Categoria de alte infectii « other s » include: hepatita B. rubeola (R). petesiile sau echimozele la nivelul mucoaselor si/sau tegu mentelor. Cele 5 infectii sunt toxoplasmoza (T). care afecteaza fatul sau nou nascut ul si care i-au fost transmise acestuia intrauterin. Copiii care sunt asimptomati ci la nastere se pot confrunta tardiv cu surditate.

Testarea fertilitatii . infectii cerebrale. malformatii cardiace. surditate. In momentul actual exista o serie de teste paraclinice care pot obiectiva infectia nou-nascutului. inclusiv examenul fizic. mama are simptomatologie minora. petesii (atat pe tegumente cat si pe mucoase) si diateze hemoragice cu potential fatal. analiza lichidului seminal. infectii ale me ningelui cerebral. avand pr ognostic nefavorabil. malformatii fetale. Cand ar trebui sa se testeze o persoana? Inainte de a face testele de infertilitate. iar uneori determina avortul spontan. IgM sunt anticorpi directionati impotriva particulelor virale si reprezinta cel mai frecvent tip d e anticorpi din organismul nou nascutului. teste de sange si proceduri speciale. Se poate face o varietate de teste. cataracta. Copiii nascuti cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sanat ate: hepatosplenomegalie. anomalii ale sistemului nervos central. Te stul este considerat negativ daca nivelul de IgM este normal. rubeol ei si sifilisului se poate recolta LCR (lichid cefalorahidian). insa poate exista riscul de aparitie locala a unor mici hematoame sau ce lulitei (inflamarea tesutului celular) ca urmare a punctionarii tegumentelor. Cel mai important este denumit simplu: te stul TORCH si cuprinde de fapt un grup de analize de sange (determinari hematolo gice) care stabilesc prezenta anticorpilor specifici si nivelul concentratiei lo r sangvine (anticorpii sunt molecule proteice secretate de sistemul imun al paci entului ca raspuns de aparare impotriva diverselor infectii). putin exprimata clinic sau uneori doar febra moderata. este foarte importanta diagnosticarea intrauterina a sindromului TO RCH. Infectia este severa in cazul fatului. Rezultatele testul ui TORCH pot fi apoi confimate prin alte analize: in cazul toxoplasmozei. al celui feminin sau al ambelor.Teste de infertilitate Generalitati Testele de infertilitate se fac pentru a determina cauzele datorita carora un cuplu este infertil. Testul nu necesita o pregatire speciala a pacientului. icter. Procedura este lipsita de compl icatii. Infectia poate sa ap ara oricand pe parcursul sarcinii iar transmiterea ei se face pe cale sangvina ( hematogena) indiferent de trimestrul de sarcina. ret ard mintal.creierului). iar in cazul infect iei cu herpes simplex se recomanda recoltarea de probe biopsice tisulare. trombocitope nie. corioretinita. microcefalie. Rezultatele sunt pozitive cand IgM de pasesc semnificativ concentratiile acceptate ca fiind normale. in cazul cytomeg alovirusului diagnosticul este confrmat prin analiza urinii. Datorita afectiunilor pe care l e determina. In general. trebuie incercate alte metode de det erminare a fertilitatii pentru a identifica perioada optima in care o femeie poa te sa ramana insarcinata. Fertilitatea maxima la femeie este in timpul ovulatiei si cu una . Testele detecteaza daca problema se afla la nive lul sistemului reproducator masculin.

perso ana respectiva cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani esueaza in incercarile d e a concepe timp de un an sau mai mult fara sa foloseasca metode de contraceptie . Sunt testele de infertilitate dureroase? Unele dintre teste (cum ar fi analiza spermei. Necesitatea de a monitoriza comportamen tul sexual in mod regulat si de a raporta rezultatele doctorului (uneori chiar l a cateva ore dupa un contact sexual) poate fi stanjenitoare. Femeile a r trebui sa tina evidenta ovulatiilor si ciclurilor menstruale. inclusiv examenul f izic. Teste uzuale.persoana respectiva in varsta de peste 30 de ani esueaza in incercari le de a concepe timp de 6 luni. cum ar fi histeroscopia si laparoscopia. Sunt testele costisitoare? Testele de infertilitate pot fi costisitoare si extrem de stresante. Unele cupluri isi dau seama ca pur si simplu a u ratat zilele cele mai fertile in momentul incercarilor de a concepe. Uneori nu poa te fi identificata o cauza de infertilitate si de aceea este adesea util sa se s tabileasca o limita a numarului de teste sau a perioadei de timp alocate testari lor.sau doua zile inaintea ovulatiei. examenul fizic si testele de sange) nu sunt dureroase. In schimb. o trompa uterina infundata poate fi deb locata in timpul efectuarii unei histerosalpingograme. cum ar fi analiza spermei (spermograma).persoana respectiva observa existenta unei probleme fizice. La barbati testarea poate fi efectuata de catre medicul urolog. laparoscopia si histerosalpingograma) pot provoc a durere sau disconfort. anamneza si testele de sange pot fi facute la cabinetul sau clinica doctor ului de catre un obstetrician sau un endocrinolog specializat in probleme de fer tilitate. fara folosirea metodelor de contraceptie . Unde se fac testele de infertilitate? Multe teste de infertilitate. Aceasta evidenta va fi utila personalului medical in luarea deciziei de a face teste de infertil itate. c um ar fi absenta ejacularii sau a ovulatiei sau tulburari de menstruatie . Factori de risc Riscurile depind de testul respectiv. Unele teste se efectueaza in sala de operatie. testele de sange si ecografia implica mai puti ne riscuri decat cele invazive.pacie nta are in istoricul ei medical sarcini pierdute repetate sau boala inflamatorie pelvina . Uneori testele nu pot ide ntifica o cauza de infertilitate si nu toate problemele de . de exemplu. Decizia de a face teste de infertilitate ar trebui luata in considerare i n cazul in care: . unel e proceduri (cum ar fi biopsia. Care sunt beneficiile testelor d e infertilitate? Problema care cauzeaza infertilitatea poate fi descoperita si t ratata in timpul testarilor. trebuie discutat cu partenerul de viata in legatur a cu cat de multe teste planuieste sa-si faca persoana respectiva. Testele initiale pot fi efectuate de catre internist sau de catre doct orul de familie. Inainte de efectuar ea testelor de infertilitate.

Determinarea ocaziona la a hormonului stimulator folicular (FSH) poate fi utilizata pentru evaluarea r ezervei ovariene a pacientei (numarul de foliculi din care se dezvolta si se eli mina in fiecare luna cate un ovul). un cuplu poate t otusi sa procreeze prin intermediul tehnologiei de reproducere asistata destinat a tratamentului infertilitatii de cauza masculina si feminina. Evolutia in timp a ciclului men strual si modelul de aparitie vor fi evaluate. Examenul fiz ic Atat barbatii cat si femeile sunt supusi acestei examinari. Mai multe test e de sange sau urina pot fi efectuate. Examenul fizic co mplet atat al persoanei in cauza cat si al partenerului este efectuat de catre d octor in vederea determinarii starii generale de sanatate si detectarii eventual elor cauze evidente de infertilitate. Pentru detectarea producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determina rea LHului urinar. Uneori se monitorizeaza tem peratura bazala a corpului la femeie impreuna cu determinarea valorilor hormonul ui luteinizant pentru a detecta momentul producerii ovulatiei. Cu toate acestea. pot fi afectuate teste suplimentare. care se pot efectua la domiciliu. tutun. Aceste teste se efectueaza la femei . in functie de cauza suspectata ce sta la baza producerii infertilitatii. Teste de sange sau urina Aceste teste se efectueaza atat la femei cat si la barbati. numarul de spermat ozoizi. In timpul efectuarii anamnezei. Totusi. Spermograma masoara volumul spermei. eventuala existenta a unor boli cu transmitere sexuala. Tratamentul infertilitatii la barbati inregistreaz a mai putine reusite decat in cazul femeilor. Hormonul luteiniz ant poate fi masurat si la barbat pentru a vedea daca problema sa de infertilita te este produsa de o afectiune a glandei pituitare (hipofiza). Examenul fizic la femeie se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si include examinarea pelvina si testul Papanicol au. Examenul fizic la barbat se efectueaza de obicei intr-un cabinet medical si presupune si examinarea testiculelor. doctorul pune intrebari legate de comportamentu l sexual (inclusiv metodele contraceptive folosite).infertilitate pot fi tratate. Testele pentru determinarea hormonului luteiniza nt (LH) si progesteronului pot fi efectuate pe parcursul ciclului menstrual pent ru a detecta prezenta sau absenta ovulatiei. multi medici pun la indoiala relevan ta determinarii FSH-ului pentru evaluarea infertilitatii. Care sunt testele efectuate initial? Anamneza Atat barbatii cat si femeile sunt supusi anamnezei. Pentru detectarea problemelor hormonale tiroidiene care pot impiedica aparitia ovulatiei se pot e fectua teste pentru evaluarea functiei tiroidiene. Prolactina. poate fi masurata in cazul in care pacienta prezinta tulburari de menstruatie sau alte probleme care pot afecta ovulatia. forma spermatozoizilor (procentul de spermatozoizi care par a fi normali din punct de vedere al formei). alcool si droguri ilegale (cum ar fi marihuana). motilitatea spermatozoizilor (masurata de aseme nea in procente) si numarul de leucocite prezente in sperma. hormon produs de glanda hipofiza. medicatia utilizata si consumul de cofeina. Spermograma (analiza spermei) Acest test s e face numai la barbati. La barbati se poate ef ectua un test pentru determinarea nivelului . In cazul in care se suspecteaza o boala cu transmitere sexuala.

Testul postcoital ana lizeaza mucusul cervical dupa un contact sexual pentru a determina daca spermato zoizii sunt vii si capabili de o motilitate normala prin mucus.de testosteron cu scopul de a afla daca problema de infertiliatate este cauzata de o afectiune la nivelul testiculilor sau la nivelul glandei hipofize. trompe uterine si ovare) folos ind o camera video minuscula inserata in abdomen printr-o mica incizie. Uneori se monitorizeaza temperatura bazala a c orpului o data cu determinarea nivelului hormonului luteinizant pentru a detecta momentul ovulatiei. Biopsia endometriala Biopsia endometriala presupune prelevarea unei mostre de la nivelul suprafetei interne a uterului (e ndometru) pentru a determina daca la nivelul endometrului se produc modificarile normale ciclice care au loc in cadrul unui ciclu menstrual. Acest test poate detecta de asemenea interiorul uterului. care datorita unei afectiuni poate impiedica un ovul fecundat sa nideze (sa se impla nteze) la nivelul sau. Testul postcoital Acest test se face la femei. trompele uterine si zonele inconjuratoare. Sonohisterograma este un a lt test pe baza de radiografie care foloseste substanta de contrast pentru a exa mina organele reproducatoare feminine. bandeletele de tesut fibros (aderente). Acest test trebu ie efectuat cu o zi inainte sau chiar in ziua ovulatiei. Radiografiile pot evidentia un blocaj la nivelul trompelor uterine care poate impiedica ovulul sa ajunga la niv elul uterului sau sperma sa ajunga la nivelul trompei uterine si sa se produca a stfel fecundarea. Uneori anumite instrumente pot fi utilizate in timpul efe ctuarii procedurii pentru a dezobstructiona blocajul. Histerosalpingogram a Histerosalpingograma reprezinta o radiografie care evidentiaza interiorul uter ului. Aceasta interventie se face de obicei cu anestezie generala. Ce teste suplimentare se pot efectua? . Pentr u a detecta momentul producerii ovulatiei sunt disponibile teste pentru determin area LH-ului urinar la domiciliu. Un nivel mic al testosteronului plasmatic poate fi cauza numarului mic de spermatozoizi determinat in cadrul unei spermograme. la femei se pot efectua unul sau mai mul te dintre urmatoarele teste: Ecografia pelvina Ecografia pelvina evalueaza marim ea si structura uterului si a ambelor ovare. Monitorizarea la domiciliu Se face numai de catre femei. Cum se procedeaza in cazul in care in urma efectuarii teste lor nu se identifica nici o cauza? In cazul in care in urma efectuarii testelor initiale nu se identifica nici o cauza. Poate monitoriza de asemenea starea si marimea ovarelor in timpul tratamentului infertilitatii. Se pot efectua si teste pentru detectarea bolilor cu transmitere sexuala. fibroza si eventualele infectii care pot afecta fertilitatea. Doctorii contesteaza re levanta testului postcoital. Aceasta procedura este folosita pentru diagnosticarea unor afectiuni precum chisturile. Printre acestea se numara si efectuarea unor te ste urinare sau evaluarea unor mostre de tesut de la nivelul colului uterin sau al uretrei. Nu este un bun indicator al fertilitatii si adesea nu se efectueaza. Laparoscopia poate fi de asemenea folosita pentru extrager ea chisturilor sau excrescentelor sau pentru tratamentul unor afectiuni precum e ndometrioza. Laparoscopia reprez inta examinarea organelor feminine pelvine (uter.

dorinta pacientulu i de a sti daca va avea sau nu boala.In cazul in care histerosalpingograma. este mai greu de suportat decat certitudinea de a sti ade varul . Ecografia la femei poate fi efectuata pentru detectarea tumorilor fibroide la n ivel uterin sau a chistelor ovariene. unul sau mai multe dintre testele urmatoare sunt uneori efectuate: Ecografia l a barbati Ecografia utilizeaza unde acustice pentru a forma o imagine a structur ilor din interiorul corpului. Teste pentru detectarea anticorpilor plasm atici. sperma sau secretiile vaginale. care pot influenta pro sau contra aceasta decizie. Reprezinta e xaminarea mucoasei uterine folosind o camera video minuscula inserata prin vagin si colul uterin pana la nivelul uterului (endometru). laparoscopia sau biopsia endometriala nu evidentiaza o cauza a infertilitatii sau daca tratamentul infertilitatii a esuat . se poate efectua o biopsie testiculara pentru a evalua productia de sperma de la nivel te sticular. Biopsia testiculara Se efectueaza la barbati. daca rezultatul este negativ (adica nu are gena schimbata) pacientul se va simti vinovat daca fratii. Cariotipul (analiza cromozomiala) sau testul genetic Se efectueza a tat la femei cat si la barbati. Poate fi de asemenea utilizata pe ntru indepartarea excrecentelor anormale sau pentru prelevarea mostrelor de tesu t (biopsie). Exista motive emotionale. Testarea genetica pentru coreea Huntington Decizia pentru efectuarea analizei de detectare a bolii Huntington este personal a. Testele genetice se pot efectua in scopul determinarii cauzelor infertilitatii. Se fac atat la femei cat si la barbati.in cazul in care pacientul ar fi devastat de un rezultat pozitiv (adica pacientul are gena respectiva schimbat a). financiare si familiale. pentru a se putea pregati.in cazul in care pacientul este ingrijorat de modul in care test ul ii va afecta relatiile interumane. Cariotipul este o analiza de sange care examinea za structura materialului genetic (cromozomii) de la nivel celular pentru detect area eventualelor anomalii. surori le ori copiii . Histeroscopia Se efectueaza la femei. Rareori. atat el cat si familia sa. Poate fi efectuata pentru a vedea daca o anumita a fectiune la nivel testicular impiedica formarea si eliberarea normala a spermei. . Doctorii contesta relevanta testelor de detectare a anticorpilor pentru determin area cauzelor infertilitatii.dor inta pacientului a afla. Motive pentru efectuarea analizei: .in cazul in care plata analizei este acoperita de asigurarea medicala sa u pacientul este dispus sa plateasca pentru ea. Aceste teste se pot face pentru d etectarea anticorpilor antispermatici in sange. deoarece rezultatul va afecta decizia sa de a se casato rii si de a avea copii . Histeroscopia este utila pentru diagnosticul afectiunilor endometriale. pacientul prefera sa traiasca fara certitudinea ca intr-o zi va dezvolta boa la Huntington . spre exemplu. in cazul in care testul este pozitiv (adica gena este mutanta) . Unele anomalii genetice interfera cu procesele neces are conceptiei.in cazul in care frica pacientului de a nu sti daca va dezvolta sau nu boala.

de asemenea. testul nu poate preciza momentul dezv oltarii bolii Huntington sau rapiditatea cu care boala va avansa. dupa 40 de ani. de obicei. Unii oameni pot transmite gena modificata copilului inainte de a afla ca au aceasta gena afectata. sansa ca individul sa mosteneasca gena mutanta si boala. Totusi nu se stie momentul exact al debutului bolii Huntington. . Testele sanguine nu sunt la fel de sensibile ca si testele cutanate dar sunt adesea utilizate in cazul persoanelor care nu pot efectua teste cutanate. Testarea unui membru a l familiei. Se utilizeaza pentru persoanele carora nu li se indica testele cutanate. de a semenea. Se mai numeste si coreea Huntington. poate fi de asemenea importanta.va da. Teste alergologice Testele alergologice detecteaza in sange prezenta substantelor denumite anticorp i. Simptomatologia se dezvolta.daca analiza este scumpa si costul testului nu este acoperit prin asigurare medicala . sange pentru testare. Este indicat si un c onsult realizat de un medic specialist in boli genetice. De asemenea. sau se poate simti furios ca doar el este afectat in familia sa .preferabil un parinte . tulburari ale personalitatii. care reduc acuratetea testelor cut anate. Boala Huntingt on este o afectiune rara. ca de exemplu persoanele care utilizeaz a diferite medicamente ca si antidepresivele. Nivelul IgE este deseori crescut la persoanele cu astm. un membru apropiat al f amiliei . Specialistii in boli genetice pot sfatui pacientul in ceea ce priveste riscurile si beneficiile testului. Boala Hu ntington este cauzata de o mutatie a unei gene (una sau mai multe dintre compone ntele unei gene din ADN este modificata. nici o analiza nu este 100% sigura. Nu exista tratame nt curativ(pentru vindecarea completa) al bolii. daca rezultatul analizei este pozitiv (purtator al genei mutante). Exista medicamente ce pot ajuta la controlul miscarilor involuntare si a tulburarilor de comportament. Dar totusi decizia finala asupra testarii apa rtine pacientului. ce cauzeaza distrugerea unor parti din creier sau dege nerarea acestora. Ca si parte a testarii. dementa si pierderea abilitatilor mentale. pierderi de me morie. Boala provoaca miscari ra pide si smucite.daca pacientul este ingrijorat de posibilitatea de a fi supus discri minarilor la servici sau la casa de asigurari. in cazul in care ADN-ul pacientului este neobisnuit in vreun fel sau altul. Cu toate ca acest test este destul de c orect. astfel ca functia ei este alterata si r ezulta asa numita gena mutanta). ADNul pacientului este analizat in vederea detectarii bolii. inainte de realizarea t estului. tulburari comportamentale. Boala provoaca. Este fo losit pentru masurarea nivelului sanguin de anticorpi (denumiti imunoglobuline E sau Ig E) pe care corpul le produce ca raspuns la alergenii specifici. in cazul in care asigurarea plate ste testarea . care este apoi studiata in v ederea detectarii genei mutante. deoarece nu va putea schimba lucrurile nici prin stilul de viata si nici prin tratament preventiv al bolii. Se preleveaza o proba de sange. Cel ma i obisnuit tip de test sanguin este testul de radioimunoabsorbtie (RIA).sai sunt afectati. este de 50%. O anali za a sangelui poate arata daca aceasta gena este schimbata. Daca unul din parintii unui individ are boala.daca pacientul considera ca nu are nici un rost sa stie.

Testul sanguin Un test sanguin al unei pr obe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta. tutunul. Sa nu se consume alcool si bauturi care co ntin cofeina inainte de efectuarea unui test RIA. chiar daca o persoana es te alergica la acea substanta . nucile. Sa se discute cu medicul despre orice motive de ingrijorare referito are la necesitatea efectuarii testului. soia. ca de exemplu eczema.identifi carea alergenilor alimentari (ca de exemplu ouale. Totusi.nu se poate opr i administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice. Testul prick si testul intradermal p ot produce o senzatie de intepare usoara cand este prelevata fiecare proba. Testele de radio imunoabsorbtie (RIA) pot indentifica alimentele fata de care persoana este cea m ai alergica. atat cele prescrise c at si cele neprescrise. UniCA P sau Pharmacia CAP) pot fi utilizate de catre medic pentru a furniza informatii suplimentare. Multe medicamente pot afecta rezultatul acestui test. graul sau stridiile) . alunele.Alte teste de laborator. ar putea fi preze nt . praful. Testele alergologice sunt efectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergica. Antidepresivele triciclice si medicamentele antihistamin ice nu afecteaza rezultatele testului de radioimunoabsorbtie.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxi e) . ca de exemplu testele de imunocaptare (ImmunoCAP. pes tele. despre riscuri.pr ezinta urticarie sau alta afectiune dermatologica. Daca apare orice reactie alergica la unul dintre testele cutanate. Testele cutanate Prick testul poat e fi realizat de asemenea pentru: . fexofenadina (Allegra) si loratadina (Claritin) inainte de realizarea unui te st alergologic cutanat. despre modul cum trebuie realizate sau despre rezultatele indicate.a prezentat teste cutanate pozitive pentru multe alimente. laptele. ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate . penele si parul de animale .a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de insecte. Se recomanda sa se comunice medicului toate medicamentele administrate. Ar trebui restrictionat consum ul alimentar si lichidian inaintea efectuarii unui test cutanat sau de radioimun oabsorbtie. Ar putea fi necesara oprirea administrarii unor medicame nte ca si antidepresivele triciclice si antihistaminele ca si cetirizina (Zyrtec ). ar trebui sa se evite realizarea unei scintigrafii (osoase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de programarea unui test RIA.

se indeparteaza plasturii s i se anunta imediat medicul. Acest dispozitiv este pus in contact cu pielea si se preseaza astfel incat toate capetele sa patrunda in piele in acela si timp. Acul trece prin picatura si permite unor a lergeni sa penetreze pielea. Aceasta reprezinta o reactie pozitiva testul intradermic – in timpul testarii. Testul sanguin S-ar putea sa nu se resimta durere i n timpul punctiei cutanate sau sa se simta pentru scurt timp o intepatura sau ci upitura in momentul in care acul penetreaza pielea. aparitia unei zone elevate pruriginoase denumite induratie.Daca testul prick este negativ se poate recurge la testul intradermic.testul patch – pentru acest test solutia de alergen este pl asata pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 24-72 de ore.Efectuarea unu i test prick si a unui test intradermic . Unele persoane simt o senzat ie dureroasa de intepatura in timp ce acul se afla in vena. Testul intradermic poate fi realizat cand o substanta nu declanseaza o reactie alergica la prick test.se verifica pielea du pa 12–15 minute pentru a observa rosirea. Un test prick alternativ utilizeaza un dispozitiv cu 5-10 capete.pruritul. deoarece testul intradermic pr ezinta un risc mai crescut de a declansa o reactie alergica grava.prick testul – acest test este realizat prin plasarea unei picaturi de s olutie care contine un posibil alergen pe piele si se efectueaza cateva gratari sau intepaturi care permit solutiei sa patrunda in piele. Astfel se permite testarea mai multor substante in acelasi timp . Medicul curant care realizeaza testul prick sau testul intradermic va: . Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanata denumita si dermatita de contac t.5-5cm intre el e. Daca pe piele apare o roseata sau o zona mai elevata pruriginoasa numita induratie inseamna ca persoan a este alergica la alergenul respectiv. multe persoa ne nu simt nici o durere sau prezinta un disconfort minor in timp ce acul este p ozitionat in vena.cura ta locul testat cu alcool (de obicei la nivelul spatelui sau pe antebrat) . care e introdu s intrun recipient care contine alergen. dar inca ramane valabila suspic iunea alergiei in cazul persoanei testate. T estul prick este realizat in mod obisnuit primul. Totusi. Daca apare o induratie. inseamna ca persoana testata este al ergica la acel alergen (aceasta este denumita reactie pozitiva). un ac este folosit pen tru injectarea solutiei de alergen in profunzimea pielii . Dupa efectuarea testarii. Exista 3 tipuri de teste cu tanate: .se p laseaza picaturi din alergenul testat pe piele la o distanta de 2. o mica cantitate de solutie de alergen es te injectata intradermic. Pentru testele intradermice.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare prurit intens si durere sub oricare dintre plasturi.se inteapa pielea sub fiecare picatura cu un ac. O cantitate mica din alergenul incriminat este amplasat pe piele sau subcutanat pentru a urmari daca se dezvolta o reactie alergica. sensibilitatea si tumefierea zonei cutanate la nivelul careia au fost aplicate solutiile alergenice. Testul intradermic este mai sensibil decat prick testul dar este mai des pozitiv in randul persoanelor nealergice (re zultat fals pozitiv) . un material racoros sau o crema care contine corticosteroizi poate fi folosita pentru a diminua pruritu l sau tumefierea.

plasturii vor fi mentinuti pe piele pentru 24-72 de ore.va aplica o presiune la nivelul punctiei si apoi un bandaj.strange o banda elastica in jurul bratului superior pentru a opri fluxul san guin. se indeparteaza plasturii si se anunta imediat medicul.Daca se realizeaza un test cutanat utilizand plasturi si apare mancarime intensa si durere sub oricare dintre plasturi. tumefierea fetei sau a intregului corp.continuarea sangerarii poate reprezenta o problema pentru persoanele cu afectiuni hematologice.rareori. Aceas ta dureaza in mod normal aproximativ 40 de minute. Simptomele acestei reactii alergice grave cuprind: prurit. Medicul atunci cand recolteaza mostra de sange va : . fiind mai u soara punctia venei (introducerea unui ac in vena) . Sa nu se faca dus sau baie si sa nu se efectueze activitati care cauzeaza transpiratii e xcesive. sa se anunte medicul inainte de efectuarea punctiei venoase. In aceasta situatie plasturii se pot desprinde si cadea de pe piele . Se poate diminua riscul aparitiei echimozei prin mentinerea unei presiuni la nivelul punctiei pen tru cateva minute dupa ce acul este extras . depinzand de numarul de plast uri folositi . Daca este prezenta o tulburare de sangerare s au tulburare de coagulare sau daca se utilizeaza medicamente anticoagulante.dureaza mai putin de o ora.dozele de alergeni sunt pl asate pe plasturi .cureta locul punctiei . wh eezing (respiratie suieratoare). mai ales in cazul testului prick. Dac a sunt detectati anticorpii specifici inseamna ca este prezenta alergia fata de un anumit alergen.poate aparea o mica echimoza (vanataie) la locul punctiei. fiind nevoie mai mult de un ac .atasa un tub la nivelul acului pen tru a-l umple cu sange . Aceasta afectiune poarta denumirea de fleb ita si este de obicei tratata prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi .Un test cutanat care utilizeaza plasturi foloseste do ze mici din alergenul suspectat. warfarina (Coumadin) si alte medicamente antic oagulante pot favoriza sangerarea.indeparta banda de la nivelul bratului cand este sufici ent sange recoltat . reactiile a lergice grave sunt rare. Aspirina. Totusi. dispnee si hipotensiune care poate determina aparitia socului. Pentru acest test: . Asistenta medicala de urgenta e ste intotdeauna necesara in cazul unei reactii anafilactice. . vena se poate inflama dupa ce mostra de sange a fost prelevata. O reactie anafilactica p oate fi fatala si reprezinta o urgenta medicala. Aceasta face ca venele situate dedesubtul benzii sa se dilate. Testel e sanguine Exista un risc foarte redus in cazul prelevarii de sange dintr-o vena : .p lasturii vor fi indepartati de catre medic si pielea va fi verificata daca apar semnele unei reactii alergice. Testele cutanate Riscul major pe care il prezinta atat testul prick cat si testul intradermal este reprezentat de o reactie alergica grava de numita anafilaxie.plasturii sunt aplicati pe piele (de obicei pe spate). Mostra de sange va fi pusa intr-o hartie special tratata si va fi trimisa la la borator pentru a determina daca sunt prezenti anticorpii alergenului testat.pun ctiona vena.

testarea antigenica m ultipla simultana si reactia ELISA (proba imunoabsorbtiei enzimelor linkate) sun t cateodata folosite pentru a identifica alergenii.efectuarea unei scintigrafii (oso ase sau tiroidiene) cu o saptamana inainte de realizarea unui test de radioimuno absorbtie (RIA) . Testele alergologice sunt ef ectuate pentru a depista substantele (alergenii) care cauzeaza o reactie alergic a. astfel c a nu este necesara intreruperea administrarii acestor tipuri de medicamente pe t impul testarii .nu sunt necesare testele alerg ologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medi camentos sau prin schimbarea stilului de viata .Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind: . Testele alergologice sanguine sunt utilizate in aceasta situatie. praful sau parul animalelor de casa . Daca este prezenta alergia la latex. ca si testul imunofluorescentei.testele cutanate: .consumarea de alcool si bauturi care con tin cofeina . Cu toate acestea.utilizarea de medicamente.nu vor cauza reactii alergice.pot reprezenta o buna optiune daca persoana prezinta o piele fo arte sensibila sau o afectiune dermatologica ca si eczema.nu pot determina da ca o persoana este alergica la diferite alimente.pot fi neplacute atat pentru copii cat si pentru parinti .reprezinta metoda cea mai usor de realizat si mai ieftina pentru a identifica alergiile la majoritatea indivizilor . De retinut! .infectii parazitare . ca si anti histaminicele sau antidepresivele triciclice . ca de exemplu de la nivel ul copacilor. este posibil ca o persoana sa prezinte reactie po zitiva la un test cutanat si sa prezinte reactie negativa la testul sanguin . se recomanda sa nu se foloseasca produsele pe baza de latex in timpul interventiei sau al convalescent ei . polenul. care va ingreuna inte rpretarea unui test alergologic cutanat .sunt mai exacte decat testele sanguine pentru a identi fica alergenii inhalatori (receptati pe cale aeriana). Testele cutanate Prick testul poate fi realizat de asemenea pentru: .sunt mai putin sensibile decat teste le cutanate.pot sa dureze 3-4 ore .efectuarea de exercitii care cauzeaza o transpiratie excesiva . Testari suplimentare (ca si el iminarea alimentului respectiv din dieta) pot fi necesare pentru a identifica ac easta . Pot fi folosite daca a fost prezenta in trecut o reactie alergica grava .testele alergologice sanguine: .ar putea fi necesara testarea pentru o alergie fata de latex inainte de o interventie chirurgicala majora daca a existat o expunere frecventa la latex in antecedente.sunt mai scum pe decat testele cutanate .nu sunt afectate de catre antihistaminice sau antidepresivele triciclice.alte teste sanguine.ap licarea unui plasture cutanat umed.

Cu cat induratia are un diametru mai mare.identificarea alergenilor alimentari (ca d e exemplu ouale. laptele. ca de exemplu eczema. .a prezentat teste cutanate po zitive pentru multe alimente. Interpretarea rezultatel or testelor alergologice cutanate: ..normal (negativ) – nivelul de imunoglobuline E (Ig E). Testele sanguine Testele sanguine depisteaza prezenta anticorpilor fata de difer iti alergeni in sange. alunele. Rezultatele testelor cutanate vor fi disponibile imediat ce testarea este realizata. Testele de radioimunoabsorbtie (RIA) pot indentifi ca alimentele fata de care persoana este cea mai alergica.a normal (pozitiv) – nivelul imunoglobulinelor E (Ig E). u n tip de anticorpi. Testele alergologice consta in realizarea de teste cutanate sau sanguine pentru a determina care substanta sau alergen este incriminata in declansarea reactiilo r . anticorpi pentru un tip spe cific de alergen prezinta un titru sanguin de 4 ori mai ridicat decat in mod nor mal.anormal (p ozitiv) – o induratie determinata de catre alergen este cel putin cu 3 mm mai mare decat o reactie negativa mai mare. Rezultatele testelor alergologice sanguine sunt de obicei disponibile in 7 zile.a identifica alergenii inhalatori (aerieni) ca de exemplu: semintele. penele si parul de animale . pestele.normal (negativ) – nici o zona elevata rosiat ica (numita induratie) nu apare ca reactie la aplicarea alergenului . c u atat este mai sigur ca persoana testata este alergica la alergenul respectiv. nucile. Testele alergologice consta in efectuarea unui test cutanat sau sanguin pentru a determina care subst anta sau alergen poate declansa o reactie alergica la o persoana.prezinta urticarie sau alta afectiun e dermatologica. Testul sanguin Un test sanguin al unei probe de sange poate fi realizat in schimbul unui test prick daca o persoana: . ceea ce face mai dificil de interpretat r ezultatele testelor cutanate . graul sau stridiile) a determina daca o persoana este alergica la un medicament sau la venin de inse cte. praful. soia. tutunul. chiar daca o persoana este alergica la acea substanta . sunt la fel ca si la persoanele care nu prezinta alergie . care previn sau diminueaza reactia fata de o substanta.a prezentat o reactie alergica severa (anafilaxie) . Testele cutana te Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspecta ti si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare.nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice.

Testele cutanate sunt de obicei realizate deoarece sunt rapide. Apoi castil e vor fi indepartate. masurata in decibeli). masoara abilitat ea de a auzi si de a intelege o conversatie normala. in forma de furcul ita. Apoi acesta se va pozitiona. un ton. logoped sau de catre un tehnicia n. Daca acesta nu percepe cuvintele la o soptire usoar a. un psiholog. iar pe osul din spatele urechii va fi plasat un dispozitiv ce vibreaza. Pacientul trebuie sa repet e cuvintele pe care le aude. Acest test face difere nta intre hipoacuzia de conducere si cea neurosenzoriala. Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare data cand aude un to n. ce ruleaza o serie de tonu ri prin intermediul unor casti. de catre un speci alist (audiologist) sau in cabinetul medical de la scoala sau de la locul de mun ca. medicul va stabilii daca exista o problema a nervilor sau de conducere a sune telor catre nervi. medicul va rosti cuvintele din ce in ce mai tare. de catre o asistenta medicala. exacte si in general mai ieftine decat testele sanguine. reducand puterea pana cand nu mai este auzit de catre pacient . de fiecare data cand aude un ton. In functie de cat de bine aude pacientul sunetel e.alergice. astfel. Aceste tonuri variaza ca nivel (frecventa. Testul cuvintelor soptite In te stul cuvintelor soptite. pana cand acesta va putea auzi din nou. medicul va cere pacientului sa-si acopere una din urech i cu degetul. Medicul va control a volumul tonului. chiar si atunci cand acesta este foarte vag. Se mai poate efectua un test ce determina capacitatea pacientului de a repeta o serie de cuvinte familiare. apoi la 60 de cm i n spatele pacientului si va sopti o serie de cuvinte. Pacientul va trebui sa semnalizeze prin ridicarea mainii sau prin apasarea unui buton. masur ata in Hertzi) si putere (intensitate. Evaluarea emisiei otoacustice . intai la 30 de cm. dar poate fi folosit oricare test. Acest test stabileste cat de bin e circula sunetele prin ureche. pacientul este rugat sa repete o serie de cuvinte simple. spuse la grade diferite de puter e. ce produce un ton atunci cand vibreaza. pana cand pacientul le va p utea auzi. Fiecare ureche va fi testata separat. Apoi va mari din nou puterea tonului. Fiecare ureche este testata separat. Testele auditive evalueaza pierderea auzului. Medicul va repeta de cateva ori aceasta operatiune. folosind un ton cu o f recventa din ce in ce mai mare. Medicul va lovi diapazonul pentru a -l face sa vibreze si sa emita. In aceste teste. Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor Testul de receptie a vorbirii si de recunoastere a cuvintelor. alcatuite din doua silabe. Audiograma cu ton pur Audiogram a cu ton pur utilizeaza un aparat denumit audiometru. Testul diapazonului Diapazonul este un dispozitiv metalic. Teste auditive (audiometria) Testele auditive pot fi efectuate in laboratoare specializate.

aerul din cana lele si oasele de la nivelul urechii si a craniului. 15 si 18 ani . Acesta este efectuat prin plasarea unui microfon mic in canalul au ditiv extern al copilului. Testele auditive ajuta la determinarea fe lului de hipoacuzie.Testul emisiei otoacustice este folosit deseori pentru screeningul hipoacuziei l a nounascuti. auzul ar trebui verificat la fiecare vizita la medic.dificultate de a vorbi sau de a intelege limbajul celui c are efectueaza testarea . este dificila efectuarea testelor auditive la copiii mici sau la adultii care au inabilitati fizice sau mentale . Testele auditive sunt e fectuate pentru: . Aceasta investigatie nu face.imposibilitatea de a coopera. Microfonul detecteaza raspunsul urechii interne l a sunete. pentru a raspunde i n timpul testelor. urma intructiunile sau de a intelege suficient de bine limbajul. Testele auditive dete rmina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi). Majoritatea testelor aud itive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati dife rite. unde sunt "auzite". De retinut! In mod normal. vorbi sau de a intelege limba jul . este s uficient numai testul in care se soptesc cuvintele . ajuta aceste vibratii sa pa rcurga drumul dintre ureche si creier.viroza respiratorie sau o infectie a urechii recenta pacientul a stat in ultimele 16 ore in zgomot puternic. daca nu se suspecteaza o hipoacuzie. de frecvente si intensitati diferite. pr ecum casti sparte sau care nu se potrivesc. Testul auditiv (audiometria) face parte din exam inarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi. dar sunt si teste auditive ce nu necesita raspuns. Prin intermediul unor casti. prin masurarea capacitatii sunetelor de a ajunge in urechea interna prin canalul auditiv (aerul . aceste testari nu implica nici un disconfort.conduce sunetele) si de a se transmite pr in intermediul oaselor (oasele – conducatoare de sunete). Audiograma cu potentiale evocate Pentru audiograma cu potentiale evocate sunt plasati niste electrozi la nivelul pielii capului si pe fiecare lob al urechii. vibratii afl ate in mediul inconjurator.screeningul sugarilor si copiilor pentru probleme auditive ce pot interfera cu abilitatea acestora de a invata. Aceasta investigatie diagn osticheaza hipoacuzia neurosenzoriala.probleme ale aparaturii. insa. u n auz normal este important pentru o dezvoltare corespunzatoare a vorbirii. sunt d eterminate de tulburari ale auzului. prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier.screeningul copiilor si adolescentilor pentru a evidentia o posibila pierd ere a auzului. Academia Americana de Pediatrie recomanda e fectuarea unui test auditiv la varstele de 4. invatare sau de comportament ale copiilor. 12. la copii. in general. o pa rte din problemele de vorbire. diferenta intre hipoacuzia de cond ucere si ce neurosenzoriala. sunt trimise zgomote ase manatoare unor clicuri si este inregistrat raspunsul. Sunetele sunt.ca parte a exam inarii fizice de rutina. un audiometru necalibrat sau prezent a zgomotului de fond . cat de severa este si care este cauza aparitiei acesteia. Sunetele sunt introduse apoi printr-o sonda mica si f lexibila in urechea copilului. de fapt. Factorii ce pot influen ta acuratetea sau rezultatul testului sunt: .a evalua o posibila pierder ea a auzului la o persoana ce a observat o problema .

urechea trebuie spalata. cerceii sau agrafele pentru par. a creierului. In timpul acestor teste medicul v a proteja pacientul pentru ca acesta sa nu cada. Testul nu este dureros. acesta poate interfera cu abilitatea de a auzi tonuri si cuvinte in tim pul testarii.screeningul persoanelor ce sunt supuse in mo d repetat la zgomote intense sau care iau anumite antibiotice.are probleme in a auzi o conversatie normala sau a observat alte semne caracteristice hipoacuziei . este diagnosticata gresit o diminuare a capacitatii mentale la varstnici datorita hipoacuziei (de exemplu.determinarea tipului si gravitatii hipoacuziei (conductiva.in hipoacuzia neurosenzoriala . inainte de testare.persistenta auditiva.a fost expus recent la un sunet puternic.Daca pacientul poarta o proteza auditiva . neurosenzoriala sau ambele): . Pacientul ar trebui sa apeleze la medic daca: . Inainte de a incepe un test auditiv . Varful unui mic instrument e ste introdus in canalul auditiv. In acest caz. care a determinat dur ere sau la un zgomot ce a dus la aparitia acufenelor (zgomote in urechi). deoarece impiedica pozitio narea corecta a acestora. stand pe un singur picior. pentru a determina daca pr esiunea exercitata de casti pe urechea externa determina inchiderea canalului au ditiv. Sunetele si aerul sub p resiune sunt dirijate apoi spre timpan. se va plasa. daca o persoana pare sa nu asculte sau sa raspunda la o conversatie) . sau care are dificultati de a intelege cuvintele dintr-o conversatie . dar poate determ ina aparitia unei senzatii de usoara presiune la nivelul urechii sau se poate au zi un ton. medicul va verifica daca exista si va indeparta cerumenul (ceara) din canalul auditiv. precum gentamicina .ia sau a luat antibiotice ce pot determina afectarea auzului. inaint e de efectuarea unui test auditiv trebuie evitate zgomotele puternice pentru apr oximativ 16 ore . pe varfuri sau efectuea za alte manevre cu ochii inchisi sau deschisi. impiedica auzul.in hipoacuzia conductiva. acesta va trebui sa-si in departeze ochelarii. Inainte de efectuarea testul ui cu potentiale evocate auditive. un tub subtire de plastic care va mentine canalul auditiv deschis.a avut recent o viroza respiratorie sau o infectie a urechii. precum gentamicin a .screeningul problemelor auditive al ad ultilor: deseori. aceasta va trebui indepartata inainte de testare. sunetele ajung la nivelul urechii interne. Teste vestibulare Aceste teste deceleaza problemele urechii interne l egate de echilibru si coordonare. transmiterea sunetelor (conducerea) est e blocata si nu poate trece spre urechea interna . la una sau la ambele urechi. Acestea includ: Imitanta acustica (timpanometri a si testul de reflex acustic) Acesta este un test ce dureaza 2 – 3 minute si maso ara cat de bine retransmite urechea medie sunetele.In testul in care pacientul poarta casti. care este apoi sigilat. Pot fi folosite si a lte teste pentru a evalua auzul. Medicul va apasa pe urechi. dar o problema a nervilor auditivi sau. pe calcaie. . In timpul acestor teste pacientul trebuie sa-s i mentina echilibrul si coordonarea in timp ce isi misca bratele si picioarele i n anumite moduri. mai rar.

aude in mod diferit tonurile in cele doua urechi . in jurul a 16 Hz. Urechea umana poate auzi in mo d normal frecvente de la foarte joase.nu sunt detectate emisii din urechea interna in testul emisiilor otoacustice audiograma potentialelor evocate arata ca nervii auditivi nu functioneaza norma l. sau puterea. pentru a fi auzit. (indiferent daca sunetul este jos sau inalt) este masurata in vibratii pe secunda sau hertzi (Hz). Limita auzului este data de cat de tare trebuie sa fie un sunet de o anumita frecventa.pacientul aude cuvintele soptite .poate auzi numai anumite su nete. dar nu poate intele ge cuvintele . se intinde pe o plaja de la 500 Hz la 2000 Hz. Tabelul de mai jos arata legatura dintre cat de puternic trebuie sa fie un sunet pentru a fi auzit si gradul hipoacuziei la adulti: Limita auzului in decibeli 0–25 dB 26–40 dB Gradul de severitate al Capacitatea de a auzi hipoacuziei limbajul Nici unul Fara dificultate Dificultate la un discurs care Usor se aude vag sau de la distanta . intervalul normal minim este intre 0 si 15 dB.poate sa repete 90% pana la 95% din cuvintele spuse la testul de recunoastere . Normal . Sunetul este descris in functie de frecventa si intensitate. pana la foarte inalte. Intensitatea.Testele auditive sunt parte integranta a examinarii urechii si evalueaza capacit atea unei persoane de a auzi.microfonul detecteaza emisiile urechii interne la testul emisiilor otoacustice . Un rezultat normal arata ca auzul ambelor urechi se incadreaz a in aceste intervale. Frecventa unei conversatii normale ce se desfasoara intr-un loc linistit. la un numar crescut de decibeli .aude l a fel in ambele urechi tonurile . este masurata in decibeli (dB). Frecventa sau nivelul.poate auzi sunetele. Intervalul normal (limita inferioara) a l auzului este intre 0 si 25 dB.audiograma potentialelor evocate arata o functie normala a nervilor auditivi nu poate auzi cuvintele soptite. in jur de 20 000 Hz. sau le poate auzi numai cu o ureche Anormal . In cazul copiilor.

Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. Tinta tratamentului ant idiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curen t al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltari i probei de sange. dificultate d e a auzi conversatia intr-un grup Dificultatea de a auzi un discurs vorbit tare.2 luni in cazul diabetului gestational (o rice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima d ata in timpul sarcinii). Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate ca uza pe termen lung afectarea vaselor de sange. a nervilor periferici. De asemenea. testul se efectueaza la interval de: . . Riscul nefropatiei si reti nopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat. a diferite lor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea ar teriala. accidentele vasculare si cardiopatia ischemica. testul este indicat de cateva ori pe an (in f unctie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui c ontrol. Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hipe rglicemii cronice. Spre deosebire de aceasta. Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic. determinarea hemoglobinei glicozil ate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian. renale. Astfel. . Determinarea HbA1c constituie d eci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic l a pacientii cu diabet zaharat. intelege numai cuvintele tipate sau amplificate Poate sa nu inteleaga un discur s amplificat.3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent). . dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sa nge (se coreleaza cu glicemia medie). nivelul HbA1c are rol predictiv asup ra riscului de progresie a complicatiilor diabetului. retiniene si ale sist emului nervos periferic.41–55 dB 56–70 dB Moderat Moderat-sever 71–90 dB Sever 91+ dB Profund Dificultate de a auzi o conversatie Discursul trebuie sa fie tare.6 luni la pacientii cu diabet zahar at de tip II (insulino-independent). prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare. Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile).

Testul de Maternitate E ste mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un te st similar celui de paternitate. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presup usul tata. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat e ste tatal biologic al unui copil. Pentru verificarea copiilor unei femei. in acest caz. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barba ti inruditi. deoarece sensibilitatea sa este scazuta in co mparatie cu testul de toleranta la glucoza. In ceea ce priveste frecventa testarii. se recomanda ca testul sa fie efectuat la un pacient in mom entul in care este diagnosticat cu diabet zaharat tip II. Putem. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. sa utilizam mostre de la fratele. In cazul diabetului de tip I testarea anuala a microalbuminuriei va incepe la 5 ani de la stabilirea d iagnosticului. O mostra de la mama va creste probabilitatea te stului. Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unu i control glicemic deficitar. Se considera ca diabetul este controlat in mod ade cvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%. Reprezinta un test care este solicit at la pacientii cu diabet zaharat si/sau hipertensiune pentru depistarea precoce a afectarii rinichiului. o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si . membri ai aceleiasi familii”. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. Microalbuminuria este definita ca o excretie nocturna de 20-200 microg albumina/min sau o concentratie a albuminei de 20-200 mg/l intr -o proba de urina spontana. Pentru realizarea testului sunt necesare mostr e provenite de la tata si copil. recomandar ile actuale includ determinarea anuala a microalbuminuriei la toti pacientii sub 70 ani cu diabet zaharat tip II si la toti pacientii peste 12 ani cu diabet zah arat tip I. Daca doriti sa aflati mai multe informat ii despre acest test. Astfel. Este posibila compar area a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potential i ai unui tata. testul de paternitate poate fi inca realizat. Diagnosticul de microalbuminurie este confirmat daca cel putin 2 sau 3 probe sunt pozitive intr-un interval de 3-6 luni. tatal sau bunicul potentialului tata. Testul cromozomului X. In plus. De obicei microalbuminuria se d etermina in urina din 24 ore. Nu se recomanda folosirea testului i n diagnosticul diabetului zaharat.Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunosc ut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimb are in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. Teste genetice pentru determinarea legaturilor familiale In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. Aceste mos tre vor fi testate pentru cromozomul Y. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Testul cromozomului Y. iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL. Identificar ea in stadii precoce a afectarii renale prin detectarea microalbuminuriei ajuta medicul clinician in stabilirea unui tratament care sa asigure un control adecva t al diabetului si sa impiedice progresia bolii.

putem efectua testul mt-ADN. In prezent. O mostra de la mama va creste probabilitatea tes tului. var-var. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. O most ra provenita de la mama nu este necesara. I n categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: Te stul de Paternitate. Testul cromozomului X. Testul cromozomului Y. memebre ale aceleiasi familii”. bunic-nepot. Teste pentru barbati i nruditi. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu l egaturi familiale. sau ale mamelor sunt necesare. Pentru acest test pu tem utiliza mostre provenite de la mama. totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. In consecinta este p osibila verificarea mostenirii de sex feminin si compararea. Daca exista indoiala ca mama nu este a ceeasi pentru cei doi frati.copil. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frat e-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie . Test pentru a determina daca doua femei sunt surori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu acee asi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. Suntem unul din putinele laboratoar e din Germania care ofera o solutie in cazuri ca acestea. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. Test pentru a determ ina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu es te un test simplu de frate-frate. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezulta t destul de clar. Acest test va fi in conformita te cu metoda mt-ADN. Teste pentru feme i inrudite. testul de . sorei sau bunicii acesteia. frati. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupu sul tata. Totusi. Teste pentru a determina daca d oi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adev ar acelasi tata. O mostra a tatalui nu este necesara. bunica. pot fi testate mostrele aparti nand mamei. Acesta este un test relativ rec ent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testulu i clasic de paternitate. surori sau stranepoti. Mostrele mamei. spre ex. Testul de Paternitate Pentru a verifica daca un barbat es te tatal biologic al unui copil. spre exemplu a buni cii cu nepotul fara analiza mostrelor provenite de la mama. fratelui. Este posibila compara rea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex m asculin. unchi-nepot. Del phiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pent ru femei inrudite. ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. Vom face testul cromozomul ui Y. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul te stului mt-ADN. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. sora-sora. Testul fratesora si Testul mt-ADN.

sora-sora. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-AD N. Teste pentru femei inrudite. Acest cro mozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Vom face testul cromozomului Y. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de l a tata catre cele doua surori. var-var. sa utilizam mostre de l a fratele. consultati ceea ce este scris sub titlul “Teste pentru barbati inruditi. unchi-nepot. Acesta este un test relativ recent iar probabilit atea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de patern itate. ADN -ul mt este transmis numai de catre mama. membri a i aceleiasi familii”. Suntem unul din putinele laboratoare din Germania car e ofera o solutie in cazuri ca acestea. Acest aspect pres upune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. DelphiTest dezvolta n oi markeri pentru a spori probabilitatea. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. . Pentru verificarea copiilor unei femei. sau ale mamelor sunt necesare. putem efectua testul mt-ADN. Putem. Pentru acest test putem utiliza mostre provenite de la mama. care nu poat e fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. memebr e ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. In consecinta este posibila verificare a mostenirii de sex feminin si compararea. In prezent. pot fi testate mostrele apartinand mamei. Aceste mostre vor fi testate pe ntru cromozomul Y. Mostrele mamei. tatal sau bunicul potentialului tata. bunica. O mostra a tatalui nu este necesara. in acest caz. O mostra provenita de la mama nu este ne cesara pentru aceasta operatiune. sorei sau bunicii acesteia. spre exemplu a bunicii cu nepotul far a analiza mostrelor provenite de la mama. membri ai aceleiasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite ve rificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Test pentru a determina daca doua femei sunt s urori Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu ma me diferite) au acelasi tata.paternitate poate fi inca realizat. memebre ale aceleiasi familii”. Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate. bunic-nepot. surori sau stranepoti. O mostra provenita de la mama nu este necesara. spre ex. Cromozomul Y est e intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. fratel ui. Totusi. Teste pentru a determina daca doi barbati sunt fr ati Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. Teste pentru barbati inruditi. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil. Daca nu exi sta mostre ale presupusei mame. frati. Testul de Maternitate Este mama unui copil m ama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de p aternitate.

mamei si copilului (sau numai al tatalui si al copilulu i) pentru demonstrarea sau excluderea paternitatii. Acest proces este similar cu acela al diviziunii celulare. Computerul calculeaza congruentele intre toate fragmentele apartinand persoanelor testate.. informatiile referitoare la toate lungimile masurate sunt compilate in computer. Acest tub este umplut cu un polime r vascos. Fragmentele marcate cu substanta colorata sunt apoi se parate prin electroforeza. fata de cele mai scurte. lungimea fragmentelor. Regiunile contin modele care se repeta . el va fi mutat la polul pozitiv in cadrul unui camp electric. Combinatia XX da nastere sexului feminin. marcam fragmentel e ADN-ului cu substante fluorescente. in acelasi timp le marcam cu substante fl uorescente. iar XY sexului mas culin. Culoarea fragmentelor ne permite sa le identificam pe fi ecare. Doi cromozomi din cei 46 sunt fie c romozomi X. Fragmentele mai lungi vor avea nevo ie de mai mult timp pentru a ajunge la polul respectiv. aceste culori vor apar ea pe frecvente diferite. Aceasta reactie in lant este creata de o enzima care copiaza ADN-ul pri n mai multe etape. Numarul repetitiilor difera de la persoana la persoana. Aceste calcule sunt exprimate apoi in probabilitatea si sa nsele paternitatii investigate. programul utilizeaz a distributia statistica a datelor.sau Y-. Totusi. teoretic am creat pana la 1 miliard de copi i identice. Numai gemenii identici (dintr-un singur ou) au a celasi ADN. Apoi testam lungimea si numarul repetitiilor din fragmentele alese. pentru toate persoanele testate. Amplificarea ADN-ului Mai intai trebuie sa copiem si sa amplificam regiunile pe care dorim sa le testam.Descrierea stiintifica a analizei genetice Bagaj informational stiintific Fiecare fiinta umana are 46 de cromozomi. Aceasta lumina laser s timuleaza portiunile colorate cu substanta fluorescenta sa emita o lumina cu o a numita lungime a razei. Simultan. Se permite astfel detectarea asa-numitelor secvente capilare. Evaluare Statist ica Apoi. Sunt copiate si amplif icate regiunile pe care dorim sa le testam pentru a se inlesni analizarea unei m ostre cat mai mari. Analiza efectuata de noi com para regiuni caracteristice ale ADN-ului. Pentru a copia fragmentele utilizam reactia in lant de polim erizare. unde fiec are celula contine aceeasi informatie ADN. Acest aspect permite compararea ADN –ului apartinand tatalui. Analiza fragmentelor ADN Pe masura ce copiem si amplificam fragmentele ADN. . Aceasta ne permite sa calculam p robabilitatea paternitatii. Avandu-se in vedere ca ADN-ul este incarcat negativ. este c omparata si calculata cu ajutorul computerului. La capatul capilarei un laser trimite lumina monocolora. In final. Pentru a obtine acest lucru. O data ce mostrele sunt expuse luminii laser. Fiecare pereche de cromozomi are acelasi fond informational genetic cu mici variatii. Variatiile din interiorul cromozomilor ADN –ului realizeaza o structura uni ca pentru fiecare fiinta umana. Faptul ca putem sa masuram timpul necesar unui fragment pentru a ajunge l a polul pozitiv ne ajuta sa deducem apoi lungimea fragmentului. 23 din partea mamei si 23 din partea tatalui. jumatate din cromozomii unei persoane sunt aproape identici cu jumatatea ADN-ului paternal sau maternal. Fragmentele sunt expuse unui camp electronic si impin se printr-un tub foarte subtire (o capilara). Dupa 30 de etape.

apartinand tuturor variantelor posibile ale markerului aferent unui anumit grup de populatie. O mostra provenita de la mama nu este necesara. Testul de Maternitate Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebar e oferim un test similar celui de paternitate. Vom face testul cromozomului Y. Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati. consultati ceea ce este scris sub titlul “Test e pentru barbati inruditi.99%. in acest caz. Test pentru a determina daca doua femei sunt surori . totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. sorei sau bunicii acesteia. testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos. si variante care se regasesc la multi indivizi). Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostr e de la presupusul tata. Combinat ia a cel putin 16 markeri ne permite sa garantam o probabilitate de cel putin 99 . Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati Acest test va indica daca doi frati presu pusi au intr-adevar acelasi tata. Testul cromozomului Y. Cititi informatiile suplimentare aflate la titlul “Teste pentru femei inrudite. Testul cromozomului X. fratelui. D esigur. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. Daca nu exista mostre ale presupusei mame. O mostra de la mama va creste pro babilitatea testului. markerii utilizati in testele noastre au o importanta crescuta. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y. exista variante care se regasesc numai la anumite persoane . Este p osibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor c opii potentiali ai unui tata. sa utilizam mostre de la fratele. Surs a: DelphiTest DelphiTest este un institut de cercetare german ce ofera servicii revolutionare in genetica.01%. Frecventa pentru fiecare varianta es te diferita (spre ex. putem efectua testul mt-ADN. memebre ale aceleiasi familii”. Testul de Paternitate Se utilizeaza pentru a verifica da ca un barbat este tatal biologic al unui copil. Daca doriti sa aflati mai multe informatii despre acest test. In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza: T estul de Paternitate. care nu poate fi transmis decat de la tata catre descende ntii sai de sex masculin. Putem. O mos tra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune. membri ai aceleiasi familii”. O mostra a tatalui nu este necesara. Aceasta inseamna ca in cazul unei corelatii totale intre copil si presupus ul tata. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. denumita tabele de frecventa. In consecinta. testul de paternitate poate fi inca realizat. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN. tatal sau bunicul potentialului ta ta. Pentru verificarea copiil or unei femei. pot fi testat e mostrele apartinand mamei. posibilitatea unei congruente accidentale ar fi mai mica de 0. Vom avea nevoie de mostre proveni te de la mama si copil. DelphiTest GmbH ofera si alte analize genetice pe lan ga testele de paternitate. Testul frate -sora si Testul mt-ADN. Aceste teste permit determinarea si a altor legaturi familiale. posibilitatea unei congruente accidentale intre doua persoane va fi diferita in fiecare caz.

Pentru acest test putem utiliza mostre prove nite de la mama. Totusi. un examen fizic complet si teste d e laborator de rutina. Totusi. inclusiv a vietii sexuale. in majoritatea cazurilor putem oferi un rezultat destul de clar. frati.Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame dif erite) au acelasi tata. unchi-nepot. nivelul glicemiei. Acest aspect presupune ca noi vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale. a hormonul ui luteinizant. De exemplu. . Teste pentru probleme de erectie Factorii ce pot influenta testele si acuratetea rezultatelor acestora sunt: . ADN-ul mt este transmis numai de catre mama. Se pot face si alt e teste de laborator cum ar fi determinarea nivelului de testosteron. Teste pentru barbati inruditi. bunica. beau alcool sau iau drogu ri De retinut! Examinarea initiala in cazul unor probleme erectile cuprinde o an amneza amanuntita. al colesterolului si al trigliceridelor.daca pacientii au inso mnii sau iau somnifere . Teste pentru femei inrudite.an xietatea sau durerea date de injectarea intracavernoasa . Suntem unul din putinele laboratoare din Germania care ofer a o solutie in cazuri ca acestea. spre exemplu a bunicii cu nepotul fara anal iza mostrelor provenite de la mama. sau ale mamelor sunt necesare. de obicei. In consecinta este posibila verificarea most enirii de sex feminin si compararea. sora-sora. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Test pentru a determina daca exista o legatu ra de frate-sora Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de fra te-frate. multi medi ci ar putea prescrie unul dintre urmatoarele medicamente: sildenafil citrat (via gra). mai probabil. surori sau stranepoti. problemele erectile ocazionale sunt normale. pacientul poate avea erectie examinarile nu sunt necesare. Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea e ste intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. Mostre le mamei. de o combinatie de factori atat fizici cat si psihologici.daca pacientii sunt fumatori. bunic-nepot. In prezent. membri ai acele iasi familii Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verifica rea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori. var-var. Cromozomul Y este into tdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Daca rezultatele sunt in limite normale. tadalafil (Cialis). memebre ale aceleiasi familii Acest test este posibil cu ajutorul testului mt-ADN. spre ex. Imposibilitatea de a avea erect ie poate fi cauzata. Daca. Aceste analize de laborator cuprind: o hemograma completa . inainte de a sugera pacientului alte investigatii. vardenafil (Levitra). inabilitatea de a avea o erectie solida poate fi inrau tatita de anxietatea data de performantele sexuale scazute. DelphiTest dezvolta noi mar keri pentru a spori probabilitatea.

De ase menea. in fazele initiale. Daca testele initiale nu sunt capabile sa detecteze cauza impotentei. cu depunere de colesterol si calciu) fac ca barbatii sa a iba cu greu erectie. interv entiile chirurgicale. care au comuna tulburarea metabolica de origine genetica sau hormonala) pot duce la leziuni ner voase ce afecteaza capacitatea barbatului de a avea erectie. trebuie facute si teste psihologice pentru a vedea daca nu este vorba de o problema psihologica. Aceste teste sofisticate nu se efect ueaza frecvent pentru evaluarea problemelor erectile.un nivel scazut al hormon ilor tiroidieni sau a testosteronului . Testul privind conducerea nervoasa dorsala. fumatul sau utilizarea drogurilor.aparitia efectelor adverse ale unor medi camente necesare tratarii depresiei sau hipertensiunii arteriale .probleme ale vaselor sangvine ce asigura fluxul sa ngvin la nivelul penisului. Angiografia este un procedeu radiologic de examinare a vaselor sangvine opacificate cu un mediu de contrast. pacientul va fi indrumat catre un consili er pe probleme sexuale. Daca problemele de ordin fizic au fost e xcluse. U n exemplu de test psihologic ce poate fi folosit pentru evaluarea problemelor er ectile este testul de personalitate multifazic. Acesta este un test scris ce est e folosit in screeningul diferitelor problemele psihologice. studierea potentialelor evocate si biotensiometria penila (un test ce f oloseste vibratii electromagnetice pentru a determina senzitivitatea si function area nervilor la nivelul penisului) sunt teste neurologice amanuntite folosite p entru evaluarea nervilor de la acest nivel. arata o problema psihologica. inlocuirea cu fibr e conjuctive colagene.abuzul de alc ool. Examinarile pentru problemele de erectie sunt de ajutor in stabilirea unei cauze specifice a inabilitatii bar batului de a ajunge sau de a mentine erectia (disfunctii erectile sau impotenta) . Daca acest test sau altele. Disfunctiile erectile reprezinta o problema frecventa a barbatilor.Testele psihologice pot fi recomandate daca examinarile exclud cauzele fizice. . Probleme fizice ce pot cauza disfuncti i erectile sunt: .probleme de cuplu . De asemenea.depresia sau necazurile. a nervilor si factori psihologici. De cele ma i multe ori sunt cauzate de o combinatie de factori cum ar fi starea vaselor san gvine.anxietatea legata de performanta sexu ala . Acestea pot fi: . in cazul nostru pe hematiile din sange) s au o angiografie. ele nu sunt disponibile in toate spitalele. pot fi rec omandate si o ultrasonografie Doppler (un test ce masoara fluxul sangvin bazat p e efectul Doppler ce consta in modificarea frecventei unei unde sonore cand acea sta se reflecta pe un corp in miscare. Afectiuni ca si s cleroza multipla (boala inflamatorie cronica autoimuna a sistemului nervos centr al) sau diabetul (termen ce desemneaza mai multe boli distincte. Activitati ce duc la o vasoconstrictie sangvina la nivel pe nian (cum ar fi plimbarile pe distante lungi cu bicicleta cu sa tare si ingusta) pot creste riscul de a dezvolta disfunctii erectile . diversele leziuni sau radioterapia la nivelul pelvisului p ot provoca leziuni nervoase .stresul .afectarea nervilor de la nivelul penisului. Afectiuni ca arteroscleroza (proces patologic comple x prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arteriali. Eficienta acestor examinari este limitata deoarece tratamentul necesar repararii vaselor sangvine de la nivelul p enisului este indicat doar in putine cazuri.

Apoi medicul va inje cta medicamentul la baza penisului cu un ac mic. Testul rigiditatii si erectie nocturne Erectia s-a produs da ca: . Erectia apare dupa 5-10 minute de la injectie. Pentr u aceasta investigatie pacientul va trebui sa se dezbrace de la brau in jos si i se va da un halat de hartie pentru a se acoperi. ale colesterolului si ale trigliceridelor pot fi de asemenea facute. atunci se va folosi o doza mai mar e. Injectia intracavernoasa Aceasta examinare se realizeaza de catre medicul urolog la cabinet sau la spital. D upa test medicul poate injecta un alt medicament pentru disparitia erectiei. Daca aceasta doza nu produce erectia. Medicamentul poate fi administ rat si sub forma de supozitor plasat in uretra.unul sau mai multe straturi ale dispozitivului montat la nivelul penisului au fost rupte . Tipurile de dispozit ive sunt urmatoarele: .snap= gauge=masuratoare. Testele initiale p ot include si teste de sange pentru masurarea testosteronului. Acesta este un dispozi tiv mecanic. . atunci cand acesta merg e la culcare. In timp ce pacientul sta jos s au in picioare. Ace ste examinari sunt de ajutor in a determina cauza impotentei. Dupa ce medicul a facut injecti a este posibil ca el sa maseze pentru cateva secunde penisul pentru a ajuta la p atrunderea medicamentului la nivelul vaselor de sange. hormonului lutein izant. Astfel acest dispozitiv poate detecta erectia. dar poate da si i nformatii despre fermitatea acestuia in timpul erectiei (in functie de cate stra turi din plastic se rup). Testul se face 2-3 nopti la rand. 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. Straturile din material plastic se rup la anumite presiuni predeterminate. ca un inel format din 2. iar aceasta examinare necesita int ernarea peste noapte intr-un laborator special. penisul va fi dezinfectat cu un antiseptic. rigiditatea si durata erectiei. Penisul va fi scos afara din chilot in timp ce parul pubian trebui e sa fie acoperit de acesta apoi se va atasa dispozitivul pe penis. La inceput se foloseste o doza mica de medi cament. Aceste dispozitive masoara modificarile in grosime ale penisului. Un examen de urina. nivelele glicemiei. Aceste dispozitive sunt scumpe. Doctorul va monitoriza evolutia dupa administra rea medicatiei si va masura marimea. Dupa atasare a dispozitivului penisul va fi introdus cu grija in chilot. a prolactinei si a hormonilor tiroidieni. Acestea au unul sau mai multe inele de plastic ce se pun in jurul penisului si sunt con ectate la un monitor mic ce inregistreaza schimbarile ce apar pe masura ce inele le se intind. Unii doctori pot strange o banda in jurul bazei penisului pentru 5 minute dupa injectie pentru a incetini dispersia medicamentului din penis. o hemograma completa.Testul rigiditatii si erectiei nocturne Este bine ca pacientul sa poarte o perec he de chiloti de tipul celor scurti (nu chilotul boxer). Dupa administrarea medicatiei pa cientul ar putea fi rugat sa urmareasca filme cu tenta sexuala sau sa-si maseze penisul pentru a obtine erectia.dispozitive electr onice. calibru. grosimea.

.aparatul a inregistrat cel putin o crestere in marime a penisului. o glicemie (dozare a glucozei in sange) si o dozare a colesterolului. Daca rezultatele la aceste analize sunt normale medicul va prescrie sildenafil (viagra). 3 straturi subtiri de plastic ce se aseaza in jurul penisului. O erectie nu a aparut daca: .daca se produce o erectie corespuza toare valorii 3 sau 4 este mai degraba o cauza psihologica decat una fizica . durata si intensitatea erec tiilor ce apar.nici unul dintre straturi nu a fost rupt . A lte examinari ce pot fi facute pot include testul rigiditatii si erectiei noctur ne sau testul cu injectii intracavernoase. in care patru reprezinta erectia maxima: .utilizarea unui dispozitiv elect ronic de monitorizare. Acest test se po ate realiza acasa sau intr-un laborator special. Daca pacien tul a avut erectie. unele tulburari ale somnului sau o depresie severa pot du ce la lipsa erectiei din timpul noptii. Uneori. Testele initiale in cazul impote ntei includ si un examen fizic complet dar si o anamneza amanuntita inclusiv dat e despre viata sexuala a pacientului. Testul prin injectare intracaverno asa Erectia ce apare in timpul acestei examinari se masoara pe o scala de la 0-4 . atunci inseamna ca impotenta nu este data de cauze fizice ci mai degraba de cauza psihologice. Va fi facut si un ex amen de urina precum si o hemoleucograma completa. Examenul fizic include masurarea tensiunii arteriale deoarece hipertensiunea arteriala si medicamentele folosite in tratam entul acesteia pot duce la astfel de probleme. Testul este mult mai concludent daca la repet area examinarii se obtin rezultate similare. Aceasta metoda este mai scumpa. Testul rigiditatii si erectiei nocturne determina daca barbatul are erectii normale in timpul somnului. Majoritatea ba rbatilor au intre 3 si 5 erectii in timpul somnului profund. ca un inel format din 2. tadalafil (cialis) sau vardena fil (Levitra) inainte de a propune pacientului alte examinari mult mai scumpe. Testarea rigiditatii si erectiei noct urne Aceasta examinare mai poate fi numita si testul rigiditatii. Vor fi recomandate de medic si o serie de analize de sange pentru a doza o serie de hormoni cum ar fi testoste ronul.utilizarea unui dispozitiv mecanic. Se poate folosi una dintre meto dele: .dispozitivul electronic nu a inregistrat o crestere a marimii penisului. Straturile din material plas tic se rup la anumite presiuni predeterminate . prolactina sau cei tiroidieni. hormonul luteinizant. Medicul va examina penisul si tes ticulele pentru a observa eventualele modificari. Testul este mult mai concludent daca se obtin aceleasi rezultate la repetarea lui.da ca in timpul examinarii erectia este corespunzatoare valorilor intre 0 si 2 inse amna ca impotenta ar putea avea o cauza fizica. dar este mult mai exacta si da informatii mult mai detaliate privind numarul.. Daca pacientul nu a avut erectie inseamna ca poat e fi vorba de o cauza fizica a impotentei. Barbatii care nu po t avea erectie datorita unor factori psihologici au aceste erectii in timpul som nului profund.

Exista un mic risc in recoltarea sangelui. Daca apare erectia in ti mpul noptii inseamna ca principala cauza a problemelor erectile nu este cea de n atura fizica. deoarece poate aparea o mica vanataie la locul punctiei. Trebuie evitata administrarea unor somnifere si de asemenea evitar ea ingestiei de bauturi alcoolice cu cel putin doua zile inainte de examinare. momentul in care apar er ectiile nocturne. Totusi pacie ntul se poate simti rusinat in timpul examinarii. vardenaf il (levitra). Acest lucru poarta numele de injectie intracave rnoasa. A lcoolul si somniferele pot interfera cu somnul profund. de obicei. Dupa injectie va fi masurata durata erectiei. Testele de sange si de urina Nu este necesar a o pregatire prealabila inaintea acestor examinari. Testul rigiditatii si erect iei nocturne Inaintea examinarii nu trebuie administrate medicamente ce stimulea za erectia cum ar fi: sildenafil citratul (viagra). rigiditatea si grosimea penisului. in cel putin doua nopti. Nu exista nici un risc in ceea ce priveste colectarea probei de urina.a avut o erectie ce a durat mai mult de 4 ore (priapism).Testarea se repeta. Un medicament similar poate fi introdus direct in uretra.are probleme in coagularea sangelui sau ia medi camente anticoagulante cum ar fi aspirina sau warfarina . Examinarea cu injectarea intracavernoasa Inainte ca pacientul sa faca o astfel de examinare trebuie ca acesta sa comunice medicului daca: . Daca pacientul simte o durere s au o senzatie de arsura in timpul erectiei trebuie sa anunte medicul imediat. dar durerea este de scurta durata. .es te alergic la vreun medicament . Test ul prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei investigatii se poate simti o durere ascutita sau o senzatie de arsura la baza penisului atunci cand este i ntrodus acul. tadalafil (cialis). Examinarea prin injectarea intracavernoasa In timpul acestei exami nari doctorul va injecta un medicament (de obicei prostaglandina E1) la baza pen isului pentru a produce erectia. Aceasta poarta numele de injectie intrauretrala. Trebuie amintit pacientului ca este foarte important sa se determine cauza cea mai probabila a incapacitatii d e a avea erectie si nu trebuie sa se simta rusinat in timpul investigatiei. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Test ul rigiditatii si erectiei nocturne nu cauzeaza nici un disconfort.

psihologica sau o combinatie a celor doua. Pentru astfel de persoane se recomand a ca in masura posibilului sa fie si ea informata (nu numai reprezentantul legal ) iar autoritatea competenta sau instanta de judecata sa autorizeze realizarea t estelor. Aceste examinari sunt realizate pentru determinarea cauzelor problemelor erectile. Daca aceasta apare.sangerare la locul injectiei . Testul prin injectia intracavernoasa Aceasta inve stigatie are riscul scazut de a produce: . Pentru testele predictive este obligato ri consimtamantul scris. pot exista testari genetice in ben eficiu altei persoane dar numai pentru membrii familiei persoanei testate. dar mai ales privind implicatiile rezultatelor obtinute. Testele genetice intra in practica medicala Sunt interzise orice forme de discriminare si stigmatizarea persoanei pe baza re zultatelor acestor teste. Astfe l de teste se pot efectua cu respectarea unor conditii cumulative: a. cauze care pot fi de natura fizica. d . Protocolul introduce un adevarat mecanism de protectie a persoanelor care nu au capacitatea de a consimti.Se poate reduce acest risc prin apasarea cu putere la locul intepaturii pentru c ateva minute.vanata ie sau un usor edem la locul injectiei . Articolul 9 – este dedicat consimtamantului informat. poate fi rever sibila prin administrarea unor alte medicamente. Pentru testele ge netice predictive este obligatoriu de a se pune la dispozitie serviciile de sfat genetic. persoana in cauza tre buie sa beneficieze in prealabil de o informare privind indicatia si natura test ului. Riscurile si contraindicati ile rezultand din testare sunt minime pentru persoana ce este supusa testului. este semni ficativ superior . Beneficiul asteptat sa nu poata fi obtinut fara realizarea acestui test. la astfel de persoane testele genetice nu pot fi efectuate decat daca se dovedeste ca exista un beneficiu direct pentru acea persoana. c. Testele utilizate trebuie sa fie recunoscute in cee a ce priveste validitatea stiintifica si validitatea clinica. Ca exceptie. diagnostic sau tera peutic care a fost evaluat de o maniera independenta. testele sunt acceptabile daca aduc un benefi ciu evaluabil persoanei testate. de obicei. Testul rigiditatii si erectiei nocturne Nu exista riscuri in ceea ce priveste aceasta examinare. Sunt interzise testarile genetice atunci cand utilitat ea clinica nu este dovedita. b. Pentru intreaga populatie. Beneficiul asteptat. care a fost evaluat de o maniera independenta. Sfatul genetic trebuie elaborat de o maniera nondirectiva. Testul sa aduca membrului (membrilor) familiei un beneficiu preventiv.o erectie ce poate dura mai mult de 4 o re. Aceasta poarta numele de priapism si este un efect advers rar al medicamente lor folosite in aceasta examinare. Atunci cand un test genetic este recomandat. Nu se poate proced a la un test genetic daca persoana nu beneficiaza de o supraveghere medicala ind ividualizata. In primul rand.

Daca persoana. exprima refuza. Protocolul aditional privind testele genetice medicale. Acest p rotocol nu se aplica testelor genetice efectuate asupra embrionului sau fetusulu i uman extrauterin sau asupra testelor genetice efectuate din ratiuni de cerceta re medicala unde restrictiile sunt mult mai mari si sunt de domeniul Conventiei propriu-zise. Autorizarea este data de persoana. In sensul protocolului prin analiza se intelege analiza cromosomil or. Romania prin Legea nr. In prezent. Interesul si binele fiintei umane asupra carora se ap lica testele genetice este singurul admis si este deasupra interesului societati i sau al evolutiei stiintei. In redactarea acestui protocol s-a avut in vedere si Declaratia Universala as upra Genomului uman si Drepturile Omului adoptata de Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1998. indiferent de capacitatea ei de a consimti. Pana in prezent. CDBI avea obligatia de a re dacta protocoalele aditionale pentru fiecare domeniu in parte. Implicand analiza unui esantion biologic de origine umana si avand drept scop pu nerea in evidenta a caracteristicilor genetice a unei persoane. 17 din 2001 a ratificat documentul si a impus obligativitatea res pectarii acestuia. A fost introdusa obligatia de a se respecta viata privata (pr otectie a datelor cu caracter personal si biologic a persoanei testate) precum s i dreptul tuturor persoanelor ce au facut obiectul unui test genetic de a cunoas te toate informatiile colectate privind sanatatea sa – urmare a acestor testari. (teste care pot fi utilizate si in stadiu precoce de dezvoltare prenatala – intrauterina). Testele genetice in beneficiul altui membru al familiei. e. C oncluziile unui test trebuie sa fie accesibile . au fost adoptate urmatoarele protocoale aditionale: Protocolul privind interdict ia clonarii umane (Paris 12 ianuarie 1998). In prezent. Prin esant ion biologic protocolul intelege materialul biologic prelevat in vederea acestui test sau material biologic prelevat anterior in alte scopuri dar la care se apl ica ulterior aceste teste. la Oviedo (Asturia) Comitetul Director de Bioetica (C DBI) a Consiliului Europei a adoptat Conventia pentru Protectia Drepturilor Omul ui si a Demnitatii Umane in biologie si medicina cunoscuta sub denumirea Convent ia de la Oviedo sau Conventia privind Drepturile Omului si Medicina. testele genetice au devenit uzuale in practica medicala. nu po t fi efectuate daca esantioanele au fost prelevate din corpul unei persoane dece date sau de la o persoana vie care a decedat ulterior si de la care nu s-a obtin ut consimtamantul. La 4 aprilie 1997. testu l nu va fi facut. Protocolul aditional privind transpl antul de organe si tesuturi de origine umana (Strasbourg 24 ianuarie 2002). votat in ultima sedin ta a CDBI cu 45 voturi pentru si 3 abtineri este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante privind respectarea drepturillor omului in practica medical a. analiza ADN-ului sau ARNului sau orice analiza care permite obtinerea de inf ormatii echivalente celor obtinute prin metodele mentionate anterior. Prot ocolul aditional privind cercetarea biomedicala (Strasbourg 25 ianuarie 2005) si Protocolul aditional privind testele genetice medicale (Strasbourg 8 iunie 2007 ). 49 de state (dintre care 38 de state europene) au ratificat Conventia. de rep rezentantul persoanei care nu are capacitate de a consimti.riscurilor medicale sau sociale (pentru viata privata) ce apar din utilizarea si comunicarea rezultatului testului. Organizatorii de sanatate au obligatia de a a informa ata t medicii cat si populatia cu privire la principiile ce le guverneaza si in acel asi timp de a elabora metodologia autorizarii si desfasurarii unor asemenea acti vitati. Protocolul se aplica testelor efectuate din ratiuni medicale. sau de o autoritate sau instanta desemnata prin lege. Asa cum era prevazut in document.

sau a unei parti din populatie privind exi stenta. Testul Babes Papanicolau . Cine ar tr ebui sa isi faca un test Papanicolau? Este recomandabil ca testul sa fie efectua t anual din momentul in care ai devenit activa din punct de vedere sexual. Programele de screening si de dep istare genetica nu pot fi efectuate decat dupa o evaluare independenta privind a cceptabilitatea programului din punct de vedere etic si trebuie sa respecte urma toarele conditii: a. Sunt prevazute masuri pentru a garanta accesul echitabil la program. Programul prevede masur i de informare adecvata a populatiei. testul Papanicolau ar trebui efectuat ori de cate o ri recomanda medicul. Va liditatea stiintifica si eficacitatea programului au fost stabilite (sunt certe) . obiceiurile sanatoase si controalele medicale. c. prea des o neglijam sau dezvoltam obiceiuri care ne pot face rau. Programul este recunoscut pentru pertinenta sa privind star ea de sanatate pentru intreaga populatie sau pentru o parte din populatie.persoanei testate sub o forma usor de inteles. sunt multe alegeri de facut. Este un sentiment placut sa s tii ca esti sanatoasa si ca faci ceea ce trebuie pentru a ramane asa. finalitatea programului. d. altfe l. masurarea tensiunii arteriale. prietenii. mijloacele de a accede la acest program precum si caracterul voluntar de a participa la acest program.O investitie in sanatate Alegerile intelepte Pe parcursul vietii noastre. in fiecare an incepand cu varsta de 18-21ani. b. Cu ajutorul acestui test poate fi evaluat a starea de sanatate a colului uterin sau a vaginului. Daca o femeie a suferit o opera tie de histerectomie totala. angajatii si in cele din urma pe n oi insine. Controlul anual O alegere inteleapta pe care o putem face pentru a ne asigura o stare de sanatate este efectuarea anuala a unui test Papanicolau. Un alt motiv consta in aceea ca doctorul. astfel incat orice proble ma ar aparea sa poata fi diagnosticata si tratata cat mai rapid posibil. e xercitiul fizic. Sanatatea este c el mai de pret bun pe care il avem. Alegerile pe care le facem astazi. un exame n al regiunii pelvine si auscultatia cordului si plamanilor. Masurile preventive sau tratamentul boli sau a tulburarilor ce fac obiectul depistarii sunt disponibile pentru toate persoanele testate. va efectua si al te teste si examinari: examenul sanilor. Prevederile acestui Prot ocol vor deveni obligatorii pentru toate tarile membre in Consiliul Europei din momentul in care doua treimi dintre membrii vor depune instrumentele de ratifica re. Pot fi efectuate si alte teste in functie de antecedentele personale. e. pe langa testul Papanicolau. Cele mai importante alegeri legate de sanatate sunt dieta. si totusi. ne afecteaza alegerile pe care le vom face in viitor. Ac este alegeri ne afecteaza familia. Testul este simplu si nu solicita foarte mult timp si nu impl ica aparitia unei stari de disconfort. .

Acest lucru nu se intampla des. Concentreaza-te asupra relaxarii mus culaturii si inspira usor pe nas si expira pe gura. Ce informatii ne ofer a un test Papanicolau? Acest test ne ofera informatii legate de celulele de la n ivelul vaginului sau colului uterin. Vei putea resim ti o senzatie de presiune sau chiar o crampa. dar el trebuie privit doar ca o procedura ne cesara din punct de vedere medical si nu ca o procedura creata sa te faca sa te simti rusinata. Ac esta este un alt motiv pentru efectuarea testului in mod regulat Ce se va intamp la daca testul Papanicolau nu este normal? Vei fi anuntata de medic de acest fap t si vei discuta impreuna cu el posibilitatile de tratament si urmarire. Un dilatator va fi inserat cu grija in vaginul tau. dar cele care nu au fost prelevate de la nivelul c olului. Un test Papanicolau anormal presupune ca au aparut modificari la nivelul celulelor de la nivelul colului uterin. Testul nu afecteaza sub nici o forma organele genitale feminine.care au avut contact sexual inaint ea varstei de 18 ani . Ar pute a fi necesara efectuarea de teste suplimentare. M ulte teste se vor normaliza odata ce infectia a fost tratata. este importanta efectuarea de teste Papanicolau in mod reg ulat. Cum se efectueaza testul? Anumite femei considera rusinos ace st test alaturi de examenul pelvin. Se poate intampla ca celul ele analizate sa fie normale. sa aiba modificari. dar este posibil.cu un istoric de parteneri multipli . Pentru examinare. Cu cat esti mai relaxata cu atat examinarea va fi mai comoda. acesta fiind utilizat pentru vizualizarea colului uterin. Ce persoane sunt la risc pentru un test Papanicolau anormal? Femei: . Este singura modalitate prin care poti fi examnita la nivelul or ganelor genitale interne si prin care se poate realiza testul. pentru a-l ajuta pe medic sa vizualizeze cu ajutorul unui microscop eventua lele celule anormale de la nivelul colului uterin sau existenta unei posibile in fectii. cel mai probabil va efect ua o biopsie pentru efecutarea unor teste suplimentare. Celulele sunt ulterior asezate pe o lama de sticla si trimise la laborator pentru examinare. vei fi rugata sa te intinzi pe spate pe masa de examinare ginecologica si sa it i indoi genunchii. Colposcopia ar putea fi recomand ata. Cel mai important lucru in acest moment este sa te relaxezi.Este o idee incetatenita ca femeile nu ar trebui sa isi faca testul Papanicolau decat dupa primul contact sexual. Medicul va dori sa iti relaxezi picioarele. Anum ite modificari se datoreaza unor infectii de la nivelul colului sau vaginului. De aceea. Daca medicul va observa anumite zone anormale. Nu este posibil ca toate celule de la nivelul colului sa fie analizate. utilizand o periuta sau o spatula de lemn. va preleva prin periere celule de la nive lul mucoasei colului. Atunci cand exam inatorul are o imagine buna a colului. astfel incat orice anomalie sa poata fi tratata in stadii incipiente. Aceste mod ificari il alarmeaza pe examinator (aceste celule pot deveni mai tarziu celule c anceroase).cu infectii recuren te ce se transmit prin contact sexual .

odata cu pr ezentarea la medic pentru efectuarea testului.orice sangerare ce s-a produs in afara ciclului menstrua l si momentul cand aceasta s-a produs .sangera re dupa menopauza Acestea sunt doar semne de alarma ce pot sau nu sa indice exis tenta unui cancer.faci ceva pentru tine ti se va face si un examen general.medi catia curenta. este f oarte important sa te prezinti la medic pentru a afla cauza acestora si pentru a primi un tratament adecvat. De asemenea. se pot astepta ca in urma tratamentului acesta sa se normalizeze.sangerare dupa contactul sexual .orice istoric de test anormal sau histerect omie (extirparrea uterului) Aceste informatii il vor ajuta pe medic sa decida da ca testul este normal sau nu. adesea.fumatoare .iti poate crea sentimentul “ca ai f acut ceva bine” si o ai realizat o investitie in sanatatea ta Gandeste-te la acest examen anual ca la o modalitate excelenta prin care poti sa ai grija de tine.este un test simplu . Datorita acestui fapt. este important sa efectuezi testul Papanicolau in mod regulat. O meriti! .nu este costisitor . n u exista semne sau simptome de alarma. poti sa afli informatii despre al te probleme legate de sanatate pe care le ai .ofera informatii viabile .data ultimei menstruatii .. este recomandabil sa eviti dusurile intravaginale si utilizarea cremelor vaginale cu 24 h inainte de efectuarea testului. Daca resimti oricare din simptomele enumerate mai sus.care raman insarcinate inaintea varstei de 18 ani Care sunt semnel e de alarma ale cancerului? . In concluzie exista numeroase motive sa iti faci testul Pap anicolau: . alaturi de efectuarea testului . c el mai bine este sa amani efetuarea testului. groasa sau lichida) . Cum s a iti planifici testul? Iti poti ajuta medicul sa efectueze o examinare cat mai concludenta oferindu-i urmatoarele informatii: .sangerari intre perioadele menstruale . Daca in momentul examinarii esti la menstruatie. Este de asemenea important de retinut ca. precum anticonceptionalele sau alta medicatie hormonala (denumire a produsului si doza) .orice secr etie neobisnuita vaginala sau durere . Majoritatea femeilor ce au un test anormal.orice secretie de la nivelul organelor g enitale (alba.poate ajuta la prevenirea unor probleme de sanatate .

Un test Papanicolau anormal arata c a celulele din cervix sunt modificate. Celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decat ma joritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificari deoarece. care poate fi vazuta in ti mpul unui test Papanicolau. fungi sau protozoare (Trichomonas). ele au un risc crescut de a avea modificari anormale.patologic Generalitati Testul Papanicolau (care se mai numeste si frotiul Papanicolau) fac e parte din examenul ginecologic de rutina. Colul uterin are doua tipuri de celule: . Localizarea zonei de transformare variaza de la o femeie la alt a.celule plate. cum ar fi infectia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infectie. Aproximativ 5% pana la 10% din femeile care fac anual un test Papanicol au au un rezultat anormal. Ea poate fi la suprafata externa a colului uterin. scuamoase la suprafata colului . ale pacientei sau ale partenerului sau sexual. . avute in p rezent sau candva. celulele cervicale trec constant prin modificari. in special tipurile 16 si 18. Anumite t ipuri de HPV care au un risc crescut. posibil chiar si cu multi ani in urma. sau in interiorul colului uterin. Deoarece celulele din aceasta zona a colului sunt in perman enta schimbare.celulele columnare se transforma in permanenta in celule scuamoase intr-o zona a colului denumita z ona de transformare. au fost asoc iate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Un rezultat anormal la acest test nu este neobisnuit. modificarile ce lulelor cervicale progreseaza lent si este nevoie de multi ani pentru a deveni c elule canceroase. precum cele determinate de bacterii. Testul Papanicolau este folosit cu s copul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin. Factori de risc Majoritatea modificarilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor se xuale cu risc crescut. Majoritate a modificarilor celulare anormale gasite la un test Papanicolau provin din zona de transformare.Testul Babes Papanicolau . Totusi. dar numai un mic procent din aceste rezultate anormal e arata modificari care ar putea evolua spre cancer de col uterin. care nu poate fi v azuta la test. de obicei. intrucat in mod normal celulele din cervix sufera in permanenta mod ificari. in mod normal.celule columnare cu forma rectangulara in profunzimea colulu i uterin si . Cea mai frecventa cauza este i nfectia cu HPV. modificarile ce lulelor cervicale (din colul uterin) care dau un test Papanicolau anormal si car e nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase. Cauze Multe t este Papanicolau anormale sunt cauzate de infectii virale. In unele cazuri. De regu la modificarile celulare revin la normal in mod spontan sau dupa ce infectia s-a vindecat de la sine sau in urma tratamentului. Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita a trofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal.

In cazul modificarilor celulare minore. Ce trebuie facut in cazul unui test Papanico lau anormal? Desi majoritatea testelor Papanicolau anormale sunt cauzate de infe ctii sau inflamatii care pot fi tratate. sau in unele cazuri . furnicaturi sau mancarime in zona genitala . de un test pentru HPV. arsura sau mancarime in timpul urinarii care durea za de mai mult de 24 ore . cum ar fi o modificare in cantitatea. Comportamentele sexuale cu risc crescut includ: .simptomele care pot indica modificari ale celulelor di n colul uterin (cervicale) . modificarile celulelor cervicale po t fi consecinta unei infectii cu HPV dobandita cu cativa ani inainte.daca o infectie sau o boala cu transmitere sexuala (BTS) este cau za anormalitatii testului Papanicolau.contact ul sexual neprotejat.bube.de aceea este atat de important screeningul prin efectuarea regulata a te stului Papanicolau.durere in zona pelv ina sau in zona abdominala joasa . de exemplu ea a deveni t mai tulbure. in cul oarea. care creste riscul de infectie cu tipuri de papilomavirus uman (HPV). virusul imunodeficientei umane (HIV) . este necesara o noua evaluare ulterioar a pentru siguranta ca modificarile celulare anormale au fost rezolvate. Fumatul sa u slabirea sistemului imun pot de asemenea sa creasca riscul de aparitie a modif icarilor celulelor cervicale. arsura. pot fi prezente simptome datorate infecti ei sau BTS. Efectuarea regulata de teste Papanicolau pentru sc reening si evaluarea oricarui rezultat anormal poate reduce riscul de a se dezvo lta un cancer de col uterin. umflaturi. pentru a se observa din timp modificarile.durere in timpul actului sexual . Chlamydia. mode rata sau severa.durere. Simptomele cancerului de col uterin pot fi: .i nceperea vietii sexuale la o varsta mica (inainte de varsta de 18 ani) . mai decolorata sau urat mirositoare pe o perioada de cateva zile pana la 2 saptamani . basicute. poate fi de ajuns doar o monitorizare din partea unui doctor (asteptare si urmarire).Aceste comportamente cresc riscul de infectii si de a face o boala cu transmiter e sexuala (BTS). Bolile cu transmitere sexuala pot avea o varietate de simptome. un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indica neaparat un comportament cu risc crescut in prezent. incl usiv: .secretie vaginala anormala c are contine mucus cu urme de sange. La femeile care au o relatie monogama (cu un singur partener se xual).secretie vaginala anormala. De vreme ce virusul HPV ra mane in celulele corpului timp de multi ani. in mirosul sau in vascozitatea secretiei vaginale.durere.trei sau mai multi parteneri sexuali de-a lungul vietii .sangerare in momentul in care ceva vine in contact cu colul uterin (cum ar fi in timpul a ctului sexual sau la introducerea unei diafragme) .contact sexual cu cineva care a avut mul tipli parteneri sexuali . inrosiri sau negi pe sau in jurul org anelor genitale Numai un mic procent din testele Papanicolau anormale indica pre zenta unor modificari celulare cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin. Optiunil e de tratament variaza in functie de gradul modificarilor celulare: minora. in cazul in care acestea apar .sangerare vaginala anorma la sau o modificare inexplicabila semnificativa a ciclului menstrual .modificarile celulelor cervicale care pot da un tes t Papanicolau anormal nu duc prin ele insele la aparitia de simptome. O infectie cu HPV – cea mai frecventa cauza a acestor modificari – de obicei nu da nici un sim ptom .

Polipii cervicali nu au legatura cu canceru l de col uterin.Genetica a dezvoltat in ultimii ani un nou produs: testul de paternitate. .Este foarte adevarat si s-au extins foarte mult in intreaga lu me. Anumite tipuri de papil omavirus (HPV) cu risc crescut au fost asociate cu dezvoltarea cancerului cervic al. Frank Pfannenschmid. modificarile celulelor colului uterin progreseaza lent si este nevoi e de multi ani ca sa se transforme in celule canceroase. . Societatea Americ ana a Cancerului a raportat urmatoarele statistici: . Mecani sm fiziopatogenic Rezultatele anormale la testul Papanicolau pot fi datorate mod ificarilor naturale ale celulelor din zona de transformare din colul uterin sau infectiilor. in aproximativ 50% pana la 80% din cazuri. pentru continuarea evaluarii. in functie de rezultatele biopsiei. In principal. in curs de 3 ani.la femeile cu varsta peste 21 ani. in curs de 3 ani. modalitatile de tratament care distrug sau inlatura in mod specific celul ele anormale ar putea fi recomandate. Dr. Totusi. In unele cazuri.la femeile cu varsta intre 13 si 21 ani. Ult erior. este necesa ra continuarea evaluarii prin colposcopie si posibil prin biopsie cervicala. dar ei pot fi gasiti si inlaturati in momentul efectuarii unei examinari pelviene si a unui test Papanicolau. La inceput ne-am concentrat activitatea pe proiecte si servicii stiintifice in domeniul geneticii. Tratamentul poate inlat ura sau distruge aceste celule inainte de a deveni canceroase. Frank Pfannenschmid si multumim ca ati acceptat interviul n ostru.de colposcopie. in aproximativ 90% din cazuri . .Ce ne puteti spune despre DelphiTest GmbH? . de la sine. modificarile celulelor cer vicale care nu au fost tratate si care determina un test Papanicolau anormal ar putea progresa catre un stadiu precanceros sau canceros. poate fi nevoie de efectuarea altor teste Papanicolau. Detectarea precoce a modificarilor celular e precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea comp leta In cazul in care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut.Buna ziua Dle. . Screeningul prin testul Papanicolau facut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificari celulare. de la sine. Testul de paternitate -Interviu cu Dr. Director General DelphiTest GmbH Germania . mai frecvent si ocazional a altor teste. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod sp ontan. In cazul modificarilor celulare moderate sau severe.Am inceput aceasta afacere in urma cu 7 ani.Buna ziua. modificarile minore ale celulelor colului uterin dispar in mod spontan. De obicei rezultatele testului Papanicolau revin la normal atunci c and celulele reincep sa aiba o crestere normala sau dupa ce infectia a fost trat ata sau s-a vindecat in mod spontan. clientii .

Pe ntru a obtine calitatea de membru. Daca este necesa r. Trei mari probleme am intampinat la acea data: finantarea echipamentelor de l aborator care sunt destul de scumpe. fiecare laborator trebuie sa indeplineasca an umite cerinte extrem de stricte. gasirea de noi clienti in fiecare zi si consolidarea pozitiei noastre pe piata.V. a departamentelor medicale si al comp aniilor farmaceutice din Germania. dar are si un raport cost-calitate mult mai eficient decat me todele traditionale. Statutul de me mbru al VALID garanteaza inalta calitate si va ofera confort psihic. Germania. .Testarea biologica molecu lara moderna permite ca dumneavoastra sa fiti siguri de paternitate sau de faptu l ca cineva cu siguranta nu este tatal copilului.Sigur ca da.Ne p uteti descrie ce este testarea biologica moleculara? .99%. Germania este cunoscuta pentru fiscalitatea sa ridicata si este dificil sa finantezi perioada de incepu t. Un test molecular biologic este de obicei singur a metoda pentru ca mama si potentialul tata sa fie siguri de paternitate. In anul 2001 am inceput sa oferim teste de pa ternitate catre clienti privati. Avem nevoie doar de cateva celule din corpul tatalui si al copilului.Laboratorul nostru este situat in Re gensburg. nu in ultimul rand. Prelevarea unei mostre este o metoda simpla: luati lichid din cavitat ea bucala. . F irmele care nu dispun de propriile facilitati si care nu au calificarea necesara nu sunt eligibile pentru a deveni membre ale acestei institutii. In special din cauza faptului ca firme intermediare si laboratoare fondate prin mijloace fr auduloase au intrat pe piata. rezu ltatele nu sunt demne de incredere si nu ar trece de nici un control standard ge rman de calitate. o institutie care adera la standarde stricte de calitate. Aceasta compar atie ne permite sa atingem o probabilitate de cel putin 99.Expertii estimeaza ca intre 10% si 20% dintre copii legitimi nascuti nu sunt copiii biologici ai sotului (“Di e Welt”. Multe teste de paternitate sunt oferite de catre firme care nu dispun de propriul laborator si nici de instruirea necesara sau de competenta .De c e apeleaza oamenii la aceste teste de paternitate? . . Exista multe oferte “ieftine” pe piata. 11. pregatirea angajatilor si coeficientul de siguranta. Multe dintre aceste f irme au echipamente invechite si utilizeaza metode perimate. .nostrii veneau din partea universitatilor. Aceasta metoda nu numai ca est e mult mai exacta. . Asa a fost infiintata DelphiTest GmbH. fiind testat la intervale regulate. Suntem membri ai “VALID e. putem . gasirea celor mai buni angajati (toti angaj atii nostrii sunt specializati in biologie moleculara la universitati din German ia) si. Din pacate. Client ii nostrii nu sunt numai din Germania. numai opt laboratoare s-au alaturat si au fost acceptate de VALID. majoritatea clientilor acestora nu au cum sa afle care laborator s e ocupa de testul lor. Laboratoarele germane sunt cele mai bune in ceea ce priveste c ontrolul calitatii. ei sunt din lumea intreaga. In Germania exista cel putin 100 de firme care vand teste genetice si de paternitate.”. Pana in prezent. In consecinta. In timpul testului molecular de paternitate selectam regiuni specifice ale ADN-ului tatalui si copilului si apoi le comparam.Suntem una dintre c ele mai de succes companiei din Germania care ofera teste de paternitate. oferind analize de o calitate foarte slaba. In consecinta este surprinzator ca intre 20% si 30% din toate testele efectu ate sunt cerute de catre femei. Oct 1999).A fost dificila perioada de inceput a afacerii? .Ce ne putet i spune despre laboratorul dumneavoastra? . De obicei mama stie cine este tatal biologic al copiilor s ai.Unde este DelphiTest astazi? . o periuta de dinti sau un muc de tigara si trimiteti-le prin posta la boratorului nostru.

toti folosesc aceste teste.Cate t este de paternitate efectuati pe an? . putem distruge toate datele dupa ce v-au fost furnizate rezult atele testului dumneavoastra. din Africa etc. Un motiv in plus de a mu ltumi ziarului dumneavoastra pentru posibilitatea oferita de a informa publicul. Daca doriti. Cunosc cazuri in care tatii refuz au sa mai faca un al doilea copil din cauza incertitudinii in care traiau. Numai cateva companii ofera aceste servi cii si cateva dintre ele chiar sunt foarte scumpe.Atunci. Testele de .Cine mai apeleaza la aceasta testare biologica moleculara? . .delphitest. politia. mama verifica cine este adevaratul tata. In momentul pr imirii mostrelor. Toate ana lizele sunt realizate in laboratorul detinut de compania noastra. sunt curiosi sa afle cat mai mu lte informatii si internetul. in cazul in car e a avut mai multi parteneri. testele de paternitate biologice moleculare sunt utilizate de o varietate de entitati. Cred ca multi cetateni romani nu sunt informati despre evolutiile din domeniul genetic si despre posibilitate a efectuarii unor teste de paternitate pe baza ADN-ului.in special pentru confortul lo r psihic. iar sotul nu mai are nicio temere si-si concentreaza afectiunea asupra familiei sale.Este respectata confidentialitatea informatiilor? .Cum vedeti dumneavoastra evolutia pietei romanesti? Cred cu convingere in dezvoltarea pietei romanesti in urmatorii ani. . Tribunalele.testa mai multe regiuni ale ADN-ului. dar pe de alta parte este dreptul tatalui de a sti daca este tatal biologic al copiilor sai sau orice copil ar trebui sa-s i cunoasca parintii biologici.In acest moment piata este destul de mica. Sunt cateva argumente interesante ce vin de la politicieni.Toate informatii le vor fi tratate cu maximum de confidentialitate si nu sunt transmise unor tert e parti.Ei bine. Asa am creat pa gina www. d ar clientii nostrii. este dificil s a-i informezi despre ultimile descoperiri din genetica. In special tinerii sunt deschisi la noile descoperiri stiintifice. Dar cea mai mare parte a societatii germane a rea ctionat pozitiv.Azi. . detectivii. avocati si persoa ne private. nici una dintre acestea nu paraseste incinta laboratorului nos tru.org . I nca discutam despre efectuarea unui test de paternitate fara consimtamantul mame i. Din ce in ce mai multe persoane private utilizeaza aceste teste necostisitoare si rapide.Efectuam in jur de 3000 de teste anual.Ce parere aveti despre piata romaneasca? . Ori cum. ofera aceasta posibilitate. In plus. prin bibliotecile sale electronice. toti cei implicati beneficiind: tatal verifica realitatea si-si indeparteaza temerile. Mostrele dumneavoastra nu vor fi utilizate pentru alte teste. au fost bucurosi sa aiba mai multi copii. . Cand cineva doreste sa afle mai multe informatii. America de Nord si de Sud. . cauta pe internet. cum informati dumneavostra publicul? . Anumite persoane considera ca nu trebuie colectate informatii fara a cordul tuturor persoanelor implicate.Cel mai mult pe internet.999 99%.Cum a primit societatea germana aceste teste de paternitate? . o mica parte a societatii noastre s-a aratat sceptica. Romania est e de fapt o tara dezvoltata si cu oameni foarte bine educati. in acest caz atingand un procent de 99. cele mai multe teste sunt pozitive. serviciile de protectie a copilului. iar copilul afla adevarul despre parintii sai. avocatii si doctorii. asa cum am mentionat anterior. sunt din Europa. . Dupa aflarea rezultatului pozitiv.

ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back. ziare.corticotrop). La un pacient normal. Dexametazona este un steroid de provenienta exogena. Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemi ei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale. Frank Pfannenschmid va multumim pent ru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. apeleaza la aceste teste de paternitate . avand structura asemanatoare cortizolului. staruri din muzica sau sport). internet etc. Multe celebritati (actori. . Dr. astfel: h ipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. nivelul cortizolului va scadea inca de la admini strarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). ca urmare va reduce ACTH si prin aceast a se reduce si secretia endogena de cortizol). diagnosticul de certitudine al sindromulu i Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului. la administrarea unui medicament corticoste roid numit dexametazona. coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormo nul adreno. Testul se face utilizand atat doz e mici cat si doze mai mari de dexametazona. . Scadere a ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimula re suplimentara a productiei de hormoni. Testul de supresie la dexametazona Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului. Indicatia clasica a testului de supresie la dexametazona este diagnosticarea hip ercorticismului (hipercortizolismului). hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cor tizolului. Presupun ca in urmatorii ani majoritatea romanilor vor sti ca testele de pater nitate sunt posibile si precise.paternitate pot fi vazute oriunde: la TV. In multe cazuri. Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnost icare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secreti e excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sind rom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism. atat ACTH cat si corti zolul sunt crescute). atunci se suspecteaza boala Cushing. Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exis ta nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie. Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumo ri adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz. productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neopla smelor bronhopulmonare).Si eu va multumesc si sper sa-m i oferiti ocazia de a va vorbi si despre alte proiecte stiintifice din domeniul geneticii dezvoltate de DelphiTest GmbH. testul cu doze mici fiind considerat cel mai . Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari. Secretia de cortizo l a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamohipofizar. masurand la intervale regulate cort izolemia. La nivelul hipofizei. tumori de corticosupraren ale sau de hipofiza. ma i precis rata secretiei de cortizol.Dle.

Exista o serie de medicamente ce interfera cu rezultatul testului. in zona punctionata sa apara un hematom. litiu. Pacientii sunt sfatuiti sa intrerupa tempo rar orice tip de tratament. Astfel. aspirina. Exista doua tipuri de teste: cu doz a mica (de 1 mg) si cu doza mare (8 mg) de dexametazona. La randul lor. Administrarea acestora (dar si a altor a. Daca glanda hipofiza produce prea mult ACTH. Se recom anda administrarea dexametazonei cu lapte sau cu un antiacid pentru a evita apar itia pirozisului sau disconfortului gastric. pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10-12 ore inaintea recoltarii primei probe de sange in dimineata zilei efectuarii testului . Recoltarea se face de obicei dintr-o vena periferica (de la p lica cotului sau de pe fata dorsala a mainii). Exista riscul ca dupa retragerea acului. Exista pacienti care simt o durere moderata la intro ducerea acului si un oarecare disconfort legat de prezenta garoului. Urmeaza punctionarea efectiva a venei . pacientii sunt sfatuiti sa comunice medicului daca urmeaza vreun tratament prescris de specialisti sau daca au luat de curand medicamente de oric e fel.aparitia unui hematom local (complicatie mai frecventa in cazul pacientilor cu nivel crescut al ACTH-ului si cortizolului ). Testul cu doze ma i mari poate stabili daca etiologia hipersecretiei de cortizol este la nivel hip ofizar sau nu. Dato rita faptului ca vasele difera in dimensiuni de la un pacient la altul si prinde rea unei vene se poate face mai usor sau mai greu. Un garou se va lega la nivelul bratul ui pentru a impiedica intoarcerea venoasa (si a creste astfel cantitatea de sang e din vena. Exista o serie de recomandari pe care medicul le va face pacientului in vederea pregatirii corespunzatoare a testului. dar normal la doze mari. Punctia venoasa este o procedura ce as ociaza putine riscuri in general. fapt util atat pentru vizualizarea mai buna a venei. cat si pentru c resterea disponibilului de sange din vas). in timp ce altii descriu doar o usoara intepatura. fenitoina. corticosteroizi. mai ales daca pacientul are vene de calitate b una. De asemenea. ce pot fi usor intepate si daca nu asociaza o coagulopatie importanta. In dimineata ur matoare (la ora 8 a. tehnica de rea lizare si interpretarea rezultatelor. acestea pot fi „overnight” sau stadard (presupun recoltarea urinii si se desfasoara pe o dur ata de trei zile). raspunsul la test va fi anormal la doze mici. Printre riscurile si complica tiile asociate procedurii se numara: .exact in diagnosticarea starilor subclinice de hipercorticism. inhibitori de monoaminoxidaza. riscuri. acul este retras. pentru evitarea acestuia se recomanda aplicarea de presiune constanta pentru cateva minute la locul punctiei . Locul ce urmeaza a fi punctionat se dezinfecteaza cu o solutie antiseptica. estrogeni. cum ar fi: anticonceptionale orale. avantaje. metadona. tetraciclina. morfina. diuretice (in special spironolactona). Apoi garoul este desfacut. sangele fiind colectat intr-un tub special (in unele situatii se pot folosi ch iar doua tuburi). Pacientii sunt sfatuiti sa discute cu medicul toate aspectele re feritoare la test: necesitatea realizarii lui. lista lor fiind mai lunga) ar trebui sistata cu 24-48 de ore anterior recolta rii analizelor. barbiturice. In seara dinaintea efectuari testului (la ora 11 p.m) pacientului ii va fi recoltata o proba de sange.m ) pacientul va inghiti o pastila continand 1 mg de dexametazona. iar pe zona respe ctiva se aplica cu presiune un tampon cu vata si alcool sanitar pentru a stopa s angerarea si a impiedica infectarea regiunii (prin solutia de continuitate reali zata prin punctia venoasa).

sindrom Cushing (acesta poate fi cauzat de o tumora de suprarenala sau de hipofiza) .lipotimie sau ameteala . spironolactona. Testul cu doze mari (8 mg de dexametazona) poate diferentia boala Cushing de sindrom: in boala secretia de cortizol si cortizolemia se reduc. dieta necorespunzatoare.hemoragie persistenta .inf ectia locala (acest risc apare ori de cate ori continuitatea tegumentara este in trerupta).diabet zaharat .secretie paraneoplazica de ACTH (in special cancerul pulmonar) . rezultatele sunt disponibile in 2-3 zile si ajuta clinicianul in realizarea unui diagnostic cat mai corect in c azul in care exista o hipersecretie de cortizol: ajuta la obiectivarea ei si la stabilirea existentei unui sindrom sau a unei boli Cushing. In aceasta situatie cortizolul nu va scadea decat daca dozele de dexametazona vor fi mai crescute. tratamentul cazurilor usoare consta in aplicarea de comprese ume de si caldute pe zona afectata (de cateva ori pe zi) . hipertiroidism. Cortizolemia ridicata poate indica: . anticonceptionale. de aceea doar medicul curant ar trebui sa interpreteze rezultatele testului). deshidratarea sau sindromul de sevraj (in cazul alcoolicilor) . diabet zaharat necontrolat. fenitoin a. morfina. in care organismul pacientului este capabil sa metabolizeze mult mai rapid dexametazona.traumatisme si leziuni organice grave .sarcina sau obezitatea . Exista si un caz partic ular. afectiuni cronice si comportamente cu risc ce nu permit realizarea testului sau care determina obtinerea unor rezultate false. Rezultate normale: i n mod normal.alte probleme de sanatate: insuficienta cardiaca co ngestiva. pentru a sti cum sa ge stioneze cazul. antiagregante plachetare. Alte complicatii mai rare includ: . Medicul ar trebui anuntat de catre pacient daca astfel de probleme exista. warfarina. anor exie nervoasa. la ora 8 a. alcoolism. etc). metadona.m. Exista o serie de medicamente.valorile aflate in limita normalului difera intre laboratoare . sub 5 micrograme/dl sa u sub 150nmoli/l .. stari febrile. Dupa efectuarea testului de supresie.pierderea excesiva in greut ate. in sindrom valoarea lor ramane nemodificata. P rintre acestea se numara: .dezvoltarea flebitei (inflamarea si umflarea dureroasa a venei din care s-a re coltat mostra). .medicamente: barbiturice.e ste o complicatie ce apare in cazul pacientilor cu tulburari ale coagularii (coa gulopatii) sau in cazul celor care urmeaza tratamente cronice cu anticoagulante. cortizolemia ar trebui sa se reduca cu peste 50% dupa administrare a dexametazonei (cortizolul plasmatic este. trombolitice sau medicamente ce au drept efecte secun dare afectarea cascadei coagularii (aspirina. depresie.

In unele situatii se poate recurge la o varianta a acestui test (administrarea a 8 mg x 2 zile) cu determinari ulte rioare ale cortizolemiei si metabolitilor urinari ai cortizolului (precum si fra ctiei urinare libere de cortizol). Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Colectarea mostrei de m aterii fecale nu produce disconfort. Datori a faptului ca sindromul Cushing este relativ dificil de diagnosticat. un rezultat normal la acest test infirma prezenta sindromului Cushing. Exista intot deauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. dar normal in boala Cushing). iar pacientul va simti senzatie de amortea la si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. Un alt test util este testul la Metyrapon (medicament ce blocheaza sin teza de cortizol inhiband o enzima esentiala in geneza acestuia). O banda elastica este stransa in jurul bratului. poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local. Exista specialisti care considera ca determin arile urinare sunt mai exacte in diagnosticarea hipercorticismului. altii simt o piscatura sau o intep atura usoara. ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. Daca rezultatele nu s unt edificatoare se poate recurge la determinarea concentratiei de ACTH (se real izeaza dupa administrarea de CRH) prin cateterizarea sinusului pietros sau prin punctie venoasa periferica (ACTH-ul este scazut in sindrom. In mod simila r. un astfel de test ar trebui interpretat de catre un endocrinolog (acesta putand judeca si analiza rezultatele sale in context clinic). dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Testul pentru Helicobacter pylori Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei ven e periferice a bratului. introducerea tamponului la nivelul ampu lei rectale. Se recomanda respiratii rare si profunde. si ca urmare recolteaza urina pe 24 de ore a pacientuui si determina metabolitii cortizolulu i: 17 hidroxicorticosteroizi si 11 hidroxicorticosteroizi. . Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate de termina aparitia unui gust usor amar. Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacient ului. Pacien tul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului.Testul de supresie la dexametazona este indicat pentru diagnosticarea pacientilo r cu sindrom Cushing. Unii pacienti relateaza ca au a vut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe g ura. In momentul introduceri i acului in vena unii pacienti nu simt nimic. In cazul in care colectarea se face de catr e personal calificat (si nu de pacient). Biopsia ga strica Pacientul poate simti o intepatura scurta. Un rezultat anormal (caracterizat prin nivel ridicat in co ntinuare a cortizolemiei) chiar si la valori mari impune realizarea unor investi gatii suplimentare pentru identificarea cauzei de sindrom Cushing.

caderea pleoapelor. balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. Cu toate acestea . Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedu rii pot cauza somnolenta. negru ca pacura) .poate a parea o mica vanataie la locul punctiei. se interzice consumul d e alcool dupa efectuarea testului. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare.De asemenea mai pot aparea senzatie de greata.ap are hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange.apar probleme la inghitire sau de vorbire . In cazul in care disconfortul este sever. Testul anticorpilor se rici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: . De asemenea poate aparea sangerare la nivelu l locului punctiei. uscat. el va putea comunica cu m edicul specialist. v ena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata. Cu toate acestea. pot provoca tulburari de coagulare. Testul antigenului de la nivelul ma teriilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii.apare scurtarea respirati ei sau batai cardiace accentuate . Testul respirator cu uree Nu exi sta riscuri in cazul practicarii acestui test. lucios. se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei. aceste simptome pot dura cateva zile. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. Se recomanda contactarea medicului daca: . Desi pacientul nu poate vorbi in timpul proceduri i deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui.apare durere abdominala sau cardica a carei i ntensitate creste . de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anti coagulante sau prezinta tulburari de coagulare. stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru re coltarea mostrei de perete gastric. acest lucru poate fi prevenit prin apli carea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute . poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare. pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului. sangerarea se opreste fara tratament. aceasta afe ctiune se numeste flebita. o serie de medicament e ca Aspirina.sangerare de la nivelul punctiei. De asemenea. raguseala usoara sau usoara i nflamatie a faringelui.in cazuri rare. Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului. se recomanda atenti onarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe m ana. pot fi utile pasti lele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. De asemen ea mai poate aparea senzatia de gat iritat. vedere incetosata. gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete. in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi . In cazul folosirii carbonului rad iactiv. uscarea gurii. Warfarina si altele. pentru evitarea raspan dirii infectiei.

atunci cand se interpreteaza rezultatele testului ..apare febra. pylori. sucralfat. contaminarea sau ref rigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testul ui anticorpilor serici .testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin din tre toate testele pentru H.in cazul in care simptomatologia persista. cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor re spirator cu uree si biopsia gastrica .pylor i poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric.pylori creste cu inaintarea in varsta.desi majoritatea oamenilor pr ezinta infectia cu H. acest risc este insa foart e scazut. persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor.testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sa rcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului . pylori . Testul pentru Helicobacter pylo ri este efectuat pentru: . prin reducerea cantitati i bacteriei de la nivel gastric si duodenal .pr obabilitatea infectiei cu H. pylori a fost efectuat cu succes. nizatidina.manipularea inadecvata. numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic.biopsia gastrica poate sa nu detecteze pr ezenta infectiei cu H.un test al antigenului din scaun ne gativ nu exclude prezenta infectiei cu H. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie . pylori. omeprazol. de aceea se recomand a efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili e ficienta tratamentului . testul a ntigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica. dar este c ea mai scumpa si mai riscanta dintre toate . Testul pentru determinarea anticorpilor serici anti H.pylori.apare durere de gat sau de umar .in cazul in care testul anticorpilor serici se efectuea za in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat .consumul de lansoprazol. famotidina. ranitidina. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomato logia pacientului). pylori sau a an tigenului de la nivelul materiilor fecale: nu este necesara pregatire pentru efe ctuarea acestor teste.a stabili daca trata mentul pentru H. rabeprazo l.testul a nticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie. dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte.prezenta infectiei cu H. Situatiile care pot interzice efectuarea testului . se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare . Biopsia gastrica sau testul respirator cu uree .consum ul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. De retinut! . pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) . biopsia gastrica este foarte concludenta.a determina daca infectia cu H.

Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul sp ecialist.se va atasa o e prubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui . Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recoltea za prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei stic le cu lichid.se vor spala bine mainele pentr u evitarea raspandirii bacteriei . usurand introducerea acului la nivelul venei .introducerea mostrei de materii fecale intr-un re cipient uscat.Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testulu i.pacientul va inghi ti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva . acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta. cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la ace l nivel. Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: .se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 d e ore inainte de efectuarea testului.dezinfectarea locului punctiei cu alcool .testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. Se recomanda consultul medicului specialis t in legatura cu necesitatea efectuarii testului. se a plica pe locul respectiv un tampon de vata . prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului. acasa.se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului. . pylori cu materialul radio activ .se aplica presiune pe locul respect iv. Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: .se va sigila recipientul si se va trimite ime diat catre laborator. pot fi necesare mai multe punctii . inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut . riscurile sale. O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului.dupa ce sangele este cole ctat.se vor colecta m ostre respiratorii in momente diferite. se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide.in jurul bratului se va aplica o banda elastica. modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor. se reco manda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta . Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii a cestui test se poate recolta de catre pacient.se introduce acul in vena.va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului . numele m edicului specialist si data recoltarii mostrei .cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice. mostrele respiratorii vor fi testate dac a contin un material ce se formeaza prin contactul H. Testul anticorpilor ser ici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: .pe masura scoaterii acului din vena. De aceea se recoman da informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacien tul. se va indeparta banda elastica . Pacientii internati in spi tal vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru cole ctarea mostrei este necesar: .

testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului . in cazul in care bacteria creste la nivelul culturi i.testul anti corpilor serici . pylori Testul respirator cu uree Normal Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat . H. pylori. pylori poate cauza ulcer peptic. acest lucru poarta numele de cultura H.endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mos tre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. majoritatea per soanelor care prezinta infectie cu H.pylori Mostra de sange contine antico rpi antiH. pylori nu dezvolta ulcer.c onsta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in tim pul endoscopiei gastrice. pylo ri in scaun sunt gata in cateva ore. pylori care determina aparitia unui raspuns im un (antigenul). pylori.Biopsia gastrica .biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentr u depistarea infectiei cu H. f ie o infectie in trecut . cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore.consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. Testul pentru Helicoba cter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobac ter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire ( duodenul). testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta. cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie d e teste care identifica infectia cu H. Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H.acest test identifica prez enta infectiei la nivel gastric. testul nu este totdeauna disponibil . Testul anticorpilor serici Normal Anormal Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH.pylori. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. Pot fi recoltate pana la cel mult z ece asemenea mostre .pylori . pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tra tament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) . Rezul tatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. Testele pentru Helicobacter pylor i se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la niv elul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul). cu toate acestea.biopsia gastrica .in cazuri foarte rare biopsia poate fi plas ata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H.testul respirator cu uree . pylori . ia r cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile. procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate. se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice. determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face p entru confirmarea infectiei cu H.pylori.acest test identifica la nivelul ma teriilor fecale portiunile din H.

Nu exista blocaje la nivelul vaselor de sange. pylori Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastri ca Anormal Tomografia computerizata Tomografia computerizata foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate a le structurilor din interiorul corpului. a ovarelor. pylori. inflamatia sau infectia. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal Mostra de materii fecale contine antigen de H. Sunt prezente tumori la nivelul colonului.pylori Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie co ntine H.pylori Biopsia gastrica Normal Mostra de perete gastric nu contine H. a plamanilor. Nu exista corpur i straine (de exemplu fragmente de metal sau sticla) si nu sunt prezente tumori (precum cancerul). Sunt prezente corpuri straine (fragmente de metal sau sticla). Sunt prezente pietre la nivelul rinichilor sau a vezicii bili are. lezat sau infectat. radiolog ul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul pacientului. Nu exista hemoragii sau colectii de fluide. Un organ poate fi supradimensionat sau prea mic.2 zi le. Chi sturile sau abcesele sunt prezente. au forma si localizarea corespunzatoare. Tomografia computerizata Normal Anormal Organele si vasele de sange sunt de dimensiuni normale. a fica tului.Anormal Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. acesta este un test negativ. a glandelor suprarenale sau . cu toate aceste a. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal Mostra de materii feca le nu contine antigen de H. Este posibil c a rezultatele complete sa fie comunicate medicului curant in aproximativ 1. Dupa efectuarea investigatiei.

apendicita . Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin. ab cese. in rect). O tomografie computerizata a toracelui poate detecta prezenta em boliei pulmonare. Prezenta unor ganglioni mariti de volum. a principalelor vase sanguine (aorta) sau a tesutului din mijlocul pieptului. Substanta p oate fi administrata intravenos(IV). Tomografia computerizata abdominala poate detecta prezenta bolii inflamatorii intestinale sau diverticulita. poate oferi informatii asupra vaselor sangui ne. pelvisul sau membrele. poate fi folosita. Imaginile pot fi realizate inaint e si/sau dupa administrarea substantei de contrast. abdomenul. tumorilor. pentru a vizualiza mot ilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. poate realiza imagini ale organelor. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se dores te investigata. Prezent a blocajelor la nivelul vaselor sanguine. infectii. pentru a investiga gradul de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei parti a corpului . astfel incat poate efectua ima gini din mai multe pozitii.tractul urinar: tomografia computerizata poate decela prezenta pietrelor de l a nivelul rinichilor. tumori sau anevrisme. Prez enta unui anevrism. De asemenea. cateva afectiuni comune ce pot fi descop erite la scanare sunt infectiile. oaselor si coloanei vertebrale. acesta are forma cilin drica. hemoragii.a pancreasului.a bdomenul: tomografia computerizata este folosita pentru a descoperi chisturi. O parte a aparatului este mobila. embolia pulmonara sau anevr ismele. boala inflamatorie intestinala. Imaginile sunt memorate in computer. diverticulita. inimii. ganglioni limfatici mariti de volum. intestinele. O substanta iodata (sub stanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate.toracele: tomografia computerizata a toracelui investigheaza posibile afec tiuni ale plamanilor. oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu. glandele suprarena le. cancerul pulmonar. infectii sau alt e probleme la nivelul membrelor. infectiilor si a altor probleme r enale. a prezentei lichidelor la nivel pulmonar sau a infectiei. pancreasul. Prezenta unui blocaj la nivel intestinal sau a cailor biliar e. In timpul testului pacientul va sta int ins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner. esofagului. Tomografia computerizata este folosita pentru a studia diferite parti ale corpul ui: . plamanii si inima. corpu ri straine. de asemenea. In timpul scanarii se poate folosi si fluoro scopia. rinichii. metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X. pentru a decela tumori sau alte afectiuni. Prezenta unor tumori. Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. . De asemenea. precum ficatul. a blocajelor. Tomografia comp uterizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pi eptul.

pietrele de la nivelul ve zicii biliare (litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin computer tomo grafie.daca are diabet zaha rat si daca foloseste metforminul ca medicament hipoglicemiant . acest a ar trebui sa apeleze la apartinatori pentru a putea sa fie transportat acasa d upa terminarea testului.daca pacientul este claustrofobic (devine ne rvos in spatii inguste).daca are sau a avut vreo afectiune renala . pacientul va fi sfatui t sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. tomografia computerizata poate identifica o pos ibila cauza a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbena a pielii) pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si inflamatii (pancreatita) ale pancr easului . hemoragii si alte afectiuni hepatice.daca are vreo afectiune cardiaca. Mai jos sunt redate situatiile care pot determina amanarea efectuarii investigat iei sau care pot influenta rezultatele testarii: . articulatiei pumnului. mainilor. denumita urografie CT.daca femeia este sau poate fi insa rcinata .daca are mielom multiplu . poate decela pre zenta pietrelor de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite de vol um (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi necesare alte teste . de asemenea. genunchilor. In cazul in ca re se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. in acest caz.o tomografie computerizata mai speciala.ficatul: to mografia computerizata poate descoperi la acest nivel tumori.splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traum atice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia . precum insuficienta cardiaca .daca femeia alapteaza: in acest caz trebuie sfatuita sa apeleze la ali mentatia artificiala (sa foloseasca un preparat de lapte) pentru 1 sau 2 zile du pa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . In cazul tomografiei computerizate abdominale pacientului i se poate administra oral subs tanta de contrast. coatelor. poate fi n ecesara administrarea unor laxative sau a unei clisme.daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tratament ce contine bismut in ultimel e 4 zile. CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul biops iei sau in timpul drenarii unui abces. gleznelor sau picioar elor. a umerilor. inainte de efectuarea tomografiei.daca are astm bronsic . bariul si bismutul sunt vizibile pe radiografii si fac dificila interp retarea tomografiei computerizate . Inainte de efectuarea tomografiei compute rizate medicul trebuie sa stie urmatoarele: . dar investigatia de electie pentru aceasta afectiune ramane ecografia glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau cresterea de volum a glandelor .vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pen tru identificarea cauzei unui blocaj a cailor biliare. In alte cazuri.daca pacie ntul este alergic la vreun medicament.membrele: CTul poate identifica probleme ale bratelor sau picioarelor.daca are probleme cu glanda tiroida . de asemenea. soldurilor. pacientul va trebui sedat. inclusiv la substanta de contrast . Daca se investigheaza abdomenul.

CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul . in timpul sarci nii . unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in a celasi timp . ea trebuie efectuata inainte de alte teste ce folosesc bariu. parintii ar trebui sa consulte pedia trul. embolia pulmonara. economisesc timp .uneori se pot folo si scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice".prezenta obiectelor metalice. dar accesibilitatea sa este mu lt mai mare .copiii care trebuie s a efectueze acest test. Inainte de efectuarea tomografiei computerizate medicul trebuie sa stie urmatoar ele: . expertii se contrazic asupra importantei acestui test. acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si r ealizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate. CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni. precum clisma baritata . totusi. majorita tea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pent ru o anumita boala. acest tip de inv estigatie nu este insa disponibila in multe tari.daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul testului . acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi). in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori d e risc pentru boli cardiovasculare . daca acesta este prea mic sau daca ii es te frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea . au nevoie de instructiuni speciale. astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare . este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana."calcium scoring" cardiac .rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fu rniza mai multe informatii decat CTul clasic in anumite afectiuni. mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic .sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza.in cazul in c are copilul necesita o computer tomografie. aceasta nu este inca disponibila in multe tari.uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi difer ite in functie de centrul medical unde au fost efectuate .. Aceste sca nere speciale pot: .rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori compar ate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosti cul cancerului. scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului. copilul va trebui sa -si tina respiratia in timpul testului. pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii . precum capse le chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina imagini greu interpret abile.imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in cazul in care este re comandata o tomografie computerizata abdominala. De retinut! .expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer.angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sangu ine.tomografia computerizata cu fascicul de electroni.dureaza mai put in.sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale o rganelor. de obicei. hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza. este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare.

In alte cazuri. Computer tomografia este efectuata. iar scanerul se va roti in jurul corpului pentru a prelua imaginile. inclu siv la substanta de contrast . dar se poate prelungi pana la 2 ore. in medie. poate fi necesara administrarea unor laxative sau a un ei clisme. Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriil e pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. insa va fi urmarit printr-o fer eastra de catre tehnician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker.. Pe durata investigatiei pacientu l trebuie sa stea nemiscat. Daca se investighea za abdomenul. Lenjeria intim a este de obicei mentinuta.substanta de contrast se poate administra oral (se bea).daca are sau a avut vreo afectiune renala . poate fi administrata printr-un tub intrarectal sau in travezical sau se poate injecta la nivelul articulatiilor.daca are vreo afectiune cardiaca. Daca e ste necesara folosirea substantei de contrast. de obicei.daca femeia alapteaza: in acest ca z trebuie sfatuita sa apeleze la alimentatia artificiala (sa foloseasca un prepa rat de lapte) pentru 1 sau 2 zile dupa folosirea substantei de contrast necesara efectuarii tomografiei . in functie de zona ce se doreste a fi examinata: . abdomenului sau a zonei pelvine .daca are astm b ronsic .daca a facut vreo radiografie in care s-a folosit bariul sau daca i s-a administrat tr atament ce contine bismut in ultimele 4 zile.daca are diabet zaharat si daca foloseste metforminul ca medicam ent hipoglicemiant . in locul hainelor pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de catre spital.daca pacientul este alergic la vreun medicament. pacientul va auzi un zumzet specific. in acest caz. O tomografie computer izata dureaza. med icii internisti sau chirurgii. Masa aluneca in interiorul cilindrului. de catre un tehnician radiolog.daca are probleme cu glanda tiroida . .daca pac ientul este claustrofobic (devine nervos in spatii inguste). In timpul testului pacientul va sta intins pe masa tomografului care este conectata la aparat. pe parcursul testului pacientul va rama ne singur in camera unde este situat tomograful. De asemenea. inainte d e efectuarea tomografiei.daca femeia este sau poate fi insarcinata . precum insufici enta cardiaca . In cazul in care se considera necesar ca pacientul sa fie sedat in timpul investigatiei. Imaginile sunt interpretate de cate un medic radiolog. bariul si bismutul sunt vizibile p e radiografii si fac dificila interpretarea tomografiei computerizate . Dupa efectuarea investigatiei pacientul este sfatuit sa bea cat mai multe lichide. In cazul tomografiei computerizate abdominale pacient ului i se poate administra oral substanta de contrast. acesta ar trebui sa apeleze la apartinatori pentr u a putea sa fie transportat acasa dupa terminarea testului.daca are mielom multiplu . aceasta poate fi administrata pe mai multe cai. pentru a grabi eliminarea substantei de contrast din organism. aparatul propriu-zis are forma cilin drica. 30 pana la 60 de minute. pacientul va fi sfatuit sa nu manance hrana solida din seara zilei precedente investigatiei. dar sunt si alt i medici care pot citi o tomografie computerizata precum medicii de familie.substanta de c ontrast poate fi administrata intravenos (IV) la nivelul bratului pentru examina rea toracelui. In timp ce masa culiseaza spre interiorul ap aratului. pacie ntul va trebui sedat.

Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. Tehnic ianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si va va repozitiona) pen tru a avea o vedere completa a intregii glande. Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii tomografiei este mic: substanta de contrast poate determina reactie alergica . Presarea sanului pentru cateva s ecunde nu este daunatoare si minimalizeaza canditatea de raze X necesara. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple ex aminari cu raze X in antecedente. Medicul va trebui informat de numarul expuneri lor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei. In proiectia medio-later ala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efec tua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul s anului. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant: . inclu siv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Totul despre mamografie Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde.exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita raze lor X. riscul este mai mare la copiii sau la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antece dente. Unii p acienti se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului (cilindrului). iar camera poate fi racoroasa. Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la radiatii inainte de efectuarea investigatiei . Pacinetul va simti o mica intepatura atunci can d perfuzia este montata. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme.substanta de contrast poate determina reactie alergic a . Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamog rafic. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se apl atizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie . Unii pacienti pot avea senzatie de gre ata sau dureri de cap.in cazul in care pacien tul are diabet zaharat si este in tratament cu metformin. Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde. in aceasta situatie medicul va recomanda c and sa se opreasca administrarea metforminului si cand sa se reia . Substanta de contrast poate determina senzatia de caldu ra si aparitia unui gust metalic in gura. Fiecare san va face o dubla scan are. Suprafata plana pe care va sta intins pacientul poate fi incomoda. Apoi va trebui doar sa sta i in fata unui aparat radiologic. Indiferent ce senzatii experimenteaza pacientul va trebui sa i le comunice medicului sau tehnicianului. In proiectia craniocaudala.exista un mi c risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita razelor X.in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in tratament cu metfor min. Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului. dar ajuta l a imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. substanta de contrast poate duce la aparitia unor probleme. Daca este necesara administrarea unui sedativ sau a substanei de contrast atunci se v a monta o perfuzie intravenoasa. in aceasta situ atie medicul va recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului si can d sa se reia .De retinut! Tomografia computerizata nu este dureroasa. particulele de raze X emise din partea superioa ra vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san.

Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. dupa o anestezie locala. o harta comuterizata arata localizarea precisa a m aselor sau a calcefierilor. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in conside rare toate expunerile facute. de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit. In general daca medicul radiolog poate vedea margi ni bine definite intr-o zona suspecta. Ambele instrumete fo losesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. Evident. o biopsi e stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj control at prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodululu i ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator. si doctorul va lua in considerare numarul lor. experienta medicului radiolog care ve de mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele ma ligne. marimea lor si zona in care sunt localizate. impreuna cu alte caracteristici. in functie de marimea lor. dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in c ontinuare. scurger i de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. cum ar fi un nodul mamar. in serarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui. cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului. Daca simti ace lasi tip de noduli in ambii sani. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt no rmale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imb atranirea arterelor sanului. intr-un nodul d e la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. Aceasta tehnica permite. aceasta este probabil normal. Mamografie stereotacticase bazeaza pe mamogra fii facute din doua unghiuri. acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. dar acuratetea lor es te similara daca sunt bine efectuate. Pneumocystografia: Aceasta m amografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine d e aspiratie si core biopsie. c alcificari sau microcalcificari. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Acel dispozitiv va ghida ul terior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesu tului sanatos din jur. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic e ste plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administ rarea unei mici cantitati de substanta de contrast. O mamografie poate arata puncte albe numite. vechi leziuni sau inflamatii). Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. f emeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raz e X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte. durere mamara. trebuie evaluata de catre medic. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: Mamoto mul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce. doctorul poate cere o ductogr afie. sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului.Ductografia: daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive. . Oricum. Modificarile neo bisnuite de la nivelul sanului. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. dar de obicei ele indica doar prezen ta unor mici chiste.

medicamentele luate. In general daca medicul radiolog poate vedea margini b ine definite intr-o zona suspecta. folosindu -se de . Apoi. durere mamara. In timpul exa menului fizic. numarul de sarcini anterioare si actuale. doctorul va examina intregul san. sau o modificare recenta a m arimii sau a formei sanului. calci ficari sau microcalcificari. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normal e datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatra nirea arterelor sanului. vechi leziuni sau inflamatii). marimea lor si zona in car e sunt localizate. Modificarile neobisn uite de la nivelul sanului. Uneori calcificarile pot ind ica prezenta cancerului de san precoce. Orice zona suspecta de pe mamografie va fi mar ita si examinata. dar ar trebui sa men tionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. var sta. Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze. statusul menstrual. folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii nodul i. femei a poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani.Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. doctorul va face un istoric medic al ce va include intrebari despre starea de sanatate in general. statusul menstrual. Ti se va cere sa-ti r idici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. dar de obicei ele indica doar prezenta u nor mici chiste. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani. In timpul examenului fizic. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Doctorul va examina ambii sa ni pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. despre simptome si durata lor. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. numarul de sarcini anterioare si act uale. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). Apoi. in functie de marimea lor. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in conti nuare. medicamentele luate. scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasu pra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. despre simptome si durata lor. acestea pot indica o tumora benigna sau o lez iune inofensiva. orice scurgere de la niv elul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. varsta. Evident. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand s au in decubit dorsal (culcat pe spate). fara istoric familial de cancer. doctorul poate recoma nda o sonograma. si doctorul va lua in considerare numarul lor. experienta medicului radiolog care vede m amografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele malign e. aceasta este probabil normal. orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sa ni. cum ar fi un nodul mamar. trebuie evaluata de catre medic. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o le ziune maligna sau canceroasa. doctorul va face un istoric medical ce va include in trebari despre starea de sanatate in general. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer m amar. Pentru a ajuta la d iagnosticarea bolii de san. impreuna cu alte caracteristici. axila si zona claviculara. O mamografie poate arata puncte albe numite.

in functie de marimea lor. axila si zona claviculara. medicame ntele luate. Ultimele sunt foarte mic i si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt n ormale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: im batranirea arterelor sanului. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. (ultrasun ete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. folo sindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sez and sau in decubit dorsal (culcat pe spate).buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli. Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma. numarul de sarcini anterioare si actuale. aceasta este probabil normal. varsta. cum ar fi un nodul mamar. Folosirea unei doze scazute ii permite doctoru lui sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic. In timpu l examenului fizic. si doctorul va lua in considerare numarul lor. femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc ra ze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului. marimea lor si zona i n care sunt localizate. dar ar trebui s a mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau. dar de obicei ele indica doar preze nta unor mici chiste. Marea lor majoritat e nu trebuie sa ne ingrijoreze. trebuie evaluata de catre medic. acuratetea unei mamografii este mai m ica decat de obicei. De curand s-a estimat ca iradierea nec esara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri. Daca acest eveniment s e intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta impl antul. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. calcificari sau microcalcificari. doctorul poate recomanda o sonogram a. impreuna cu alte caracteristici. O mamo grafie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe. scurge ri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia. fara istoric familial de cancer. orice scurgere de l a nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Pentru femeile cu implant de san. doctorul poate recomanda o sonograma. Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare. Intr-un numar foarte mic de cazuri. axila si zona claviculara. si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar. statusul menstrual. Doctorul va examina amb ii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii. doctorul va examina int regul san. durere mamara. despre simptome si durata lor . Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc r iscurile de orice fel datorate iradierii. abilitatea unei . Apoi. O mamografie poate arata puncte albe numite. doctorul va face un istoric medical ce va inclu de intrebari despre starea de sanatate in general. Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Uneori calcificarile po t indica prezenta cancerului de san precoce. Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san. in functie de varsta ei. sau o modificare recent a a marimii sau a formei sanului. doctorul va examina intregul san. fara istoric familial de cancer. Acele paciente car e nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de e fectuarea mamografiei. Daca simti ac elasi tip de noduli in ambii sani. vechi leziuni sau inflamatii). datorita riscului potential al expunerii. Daca femeia este mai tanara de 40 de ani. Modificarile ne obisnuite de la nivelul sanului.

de baza . ceea ce face mai dificila detectarea micilor modifica ri ce pot sa apara pe mamografie. biopsie chirurgicala. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 d e ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. Examenul screening precoce efectuat cu ajutorul mamografiei si al medicilo r radiologi special antrenati pentru detectarea precoce a cancerului de san.mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%.dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna . O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate. Oricum. Procedura in sine este .femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de a ni mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani . O femeie se poate simti stresata. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani. can d tratamentul are cea mai mare rata de succes. Mamografia poate detecta peste 85 % din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corela t cu examinarea fizica.dpa 50 de ani. 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de te ste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling]. deoarece continutul i mplantului (gel sau lichid) poate bloca vederea. Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori ma mare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. la fel si tesutul cicatricial c e se formeaza in jurul implantului. examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii m inime sau deloc. sau ec ografia). Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara. ce au un r isc crescut de a face cancer de san. cu o probabilitate mai mare de vindecare. dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamog rafie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand. Este o metod a ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani. Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand m amografia arata ca exista anomalii. acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in va rsta. poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de a ni) tinde sa fie mai dens. la femeile ma i tinere de 50 de ani. Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala des i cancerul exista.O mamografie este cea mai buna metoda radio logica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce. Indicatiile screeningului Societatea Amer icana pentru Cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de s imtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii: . Majo ritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cance r. se efectueaza intre 35-40 de ani . mamografia trebu ie sa se faca anual.prima mamografie. La toate varstele. Oricum.femeile cu va rste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic l a fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani .

(excluzand tesuturile mamare ce se extind la niv elul axilei). Procesarea si developarea filmul ui sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnost ica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau pr in examen clinic. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale.relativ simpla. controlul regulat cu aju torul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi canc erul de san precoce. Daca mamografia este normala. Vederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata gla nda. si chimioterapia. Din acest . si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. Aceste expuneri arata clar structura sanului. fiind folosite ca s creening pentru a detecta cancerul incipient. Pentru a vizualiza st ructura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. Majoritatea modi ficarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutin a. La unele femei. trata mentul hormonal. cola. Daca se descopera cancer la nivelul sanulu i. nu au o acuratete de 100%. Rezultate anormale Uneori o feme ie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai bu na evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. Uneori medic ul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului. nu sunt necesare alte teste. Desi mamografiile. care nu este un inlocuitor pentru mamografie. inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. radioterapia. sau in functie de cum considera medicul radiolog. dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei. nesuspectat. Postul nu este necesar in ziua testarii. produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua. Cum se efectueaza o mamografie? Mamografia se efec tueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf. procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. si necesita adesea mai mult de 2 expuneri. exista multiple optiuni terapeutice. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca r estul afectiunilor sunt date de cancer. Unele femei pot avea un usor disconfort momentan da r numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat. si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai se nsibili. iar pentru a obtine o exp unere optima este necesara comprimarea sanului. daca sunt detectate precoce si tratate prompt. la fel ca majo ritatea analizelor medicale. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime. si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani. Se folosescd 2 proiectii standard: vederea cranioc audala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor c entrale si mediale ale sanului. Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru f emeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiec are femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent. peste 90% dintre acestea sunt curabile. M amografia nu este dureroasa. incluzand chirurgia.

o femeie ar trebui sa incerce sa slabea sca cu ajutorul unei diete echilibrate. In plus. ule iuri. pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei . chiar daca este vorba numai de plimbare. se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile. In orele de dinaintea efectuarii testului. Femeia ar t rebui sa-si aminteasca faptul ca nici o dieta nu s-a dovedit a fi mai sigura sau mai eficienta decat alta. pe masura ce femeia inainteaza in varsta. Dieta individualizata reprezinta sin gurul mod de a se adapta preferintelor culinare. Fazele ciclului menstr ual nu afecteaza calitatea imaginii. chiar daca acestea au fost facute in alte c entre medicale. dar sunt de obicei urmate de cres terea rapida a greutatii. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei. unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamogr afiei. Daca efortur ile de a slabi sunt fara succes. si tesutul mamar devine mai gras. Procesul de slabire este mai usor daca se asociaza cu exercitii si este foarte dificil fara. Desi exista foarte multe abordari diferite pentru controlul greutatii. ea nu va dori sa dauneze nutritiei bebelusului prin diete potential per iculoase sau sever restrictive. cand sensibilitatea sanilor in cepe sa se diminueze. Aceasta explica de ce planurile de reducere a greutatii cor porale vor produce initial scaderea greutatii. medi cul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. crème si in special talc sau deodorant. De fapt. facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile i n varsta. daca alapteaza la san. Initial. va descoperi ca ii este mai confortabil sa fac a o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie. femeia respectiva are nevoie de ajutor special izat. Lipsa de exercitii fizice este adesea motivul pentru care procesul de slabire este incetinit. Exercitiul fizic zilnic este obligatoriu . Intai. Pierderea ponderala nu va fi conform asteptarilor daca dieta nu se asociaza cu exercitii fizice. femeia trebuie sa aiba asteptari realiste despre cat timp dureaza sa pierzi excesul ponderal. Cam 0. De exemplu poate cere o evaluare medicala a conditiilor ce predispun la pr obleme in controlul greutatii (cum ar fi disfunctii ale glandei tiroide ce sunt obisnuite dupa nastere). cum ar fi p antaloni si bluza. Aceast a se datoreaza mai multor motive inclusiv faptului ca exercitiile fizice ajuta l a mentinerea metabolismului corporal in timpul dietei. oricum este de preferat sa efectuati o mamo grafie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Dietele obisnuite nu ofera programe specifice pentru f iecare femeie pentru a maximiza sansele ei de a-si pastra greutatea. Aceste schimbari modifica clari tatea unei mamografii. Nutritionistul . Este de preferat sa purtati haine din 2 piese. femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mam ografia. evitati aplicarea de cosmetice. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala. Daca o femeie are inca ciclu menstrual.motiv.5-1 kg pe saptamana sunt de dorit. Densita tea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. Consultarea unui nutritionist este cel mai bun mod de a beneficia de o dieta individualizat a. toti nutr itionistii considera ca tipul de dieta trebuie individualizat daca femeia dorest e sa-si mentina greutatea dupa ce slabeste. si ca riscul de a se imbolnavi datorita privarii de a numiti nutrienti printr-o dieta radicala nu este scazut. anumitor produse. aceasta insemnand ca timp de un an femeia a aso ciat exercitiile fizice cu dieta. si a modului dezordonat de hrana. Da-i medicului radiolog toate mamogr afiile anterioare pentru comparatie.

cine prepara hrana. Majoritatea testelor au si un “indicatori de control” in fereastra rezultatului. Deci ofera un raspuns afirmativ sau negativ. Pretul variaza in functie de marca si de numarul de teste dintr-o cutie. Testele ce folosesc urina pot determin a daca femeia este insarcinata la 2 saptamani de la ovulatie. Exista mai multe tipuri de teste de sarcina care se pot face acasa. rezultatul este pozitiv si femeia este insarcinata. amintiti-v a ca cel mai important lucru pentru mentinerea greutatii dupa o dieta il reprezi nta continuarea exercitiilor fizice. Dupa ce timpul a trecut. In functie de marca testului f olosit. Femeile nu ar trebui sa se bazeze pe rez ultatele unui test . In plus. Si. Unul masoara nivelul de hormon HCG in sange . Medicii folosesc doua tipuri de teste pentru a diagnostica sarcina. Daca testul de sar cina facut acasa este pozitiv. Folosirea primei urine de dimineata poate ajuta la creste rea acuratetei testului (concentratia de hormon este mai ridicata in urina de di mineata . si detalii ale programului ei zilnic pentru a putea crea o dieta indivbidualizata. Daca apare o linie sau un simbol (in plus fata de linia de control). decat in urina eliminata in timpul zile i). In final. Testele din sange calitative determina doar daca hormonul de sar cina este prezent in sange sau nu. Pentru testul din sange este nevoie de un consult me dical. sau picurarea catorva picaturi de urina in tr-o fanta a testului. testul nu este bun. Toti suntem oameni. Un test de sange HCG calitativ este la fel de exact ca si unul realizat din urin a. Nu conteaza cat de stearsa este acea linie: indiferent daca este pronuntata sau stearsa inseamn a un rezultat pozitiv. cum ar fi preferintele culinare. Pierderea rapida a greutatii nu se va mentine.5-1kg pe saptamina) se vor mentine. dar o pier dere rationala in greutate (0. timpul de asteptare difera. asteptarile trebuie sa fie realist e. Acasa se poate face t estul care foloseste urina. Apoi femeia trebuie sa astepte cateva minute. Lin ia sau simbolul de control arata daca testul este bun sau nu. trebuie sa examinez e “fereastra rezultatului”. Un test din sange cantitativ (sau test Beta HCG) determina exact cantitatea de HCG din sange. se folose sc in intimitate si sunt usor de folosit.va analiza problemele cheie. Deci poate gasi si cantitati infime de HCG. Acestea pot spune daca femeia este insarcinata la 6-8 zile de la ovulatie (eliberarea ovulului din ovar). majoritatea femeilor folosesc un test de sarcina ce se utilizeaza acasa pentru a afla daca sunt insarcinate. se recomanda programarea cat mai curand la un con trol medical. Aceste teste sunt ieftine. ce o determina pe ea sa manance. in timp ce femeia urmeaza indicat iile nutritionistului. Majoritatea testelor se fac in acelasi fel. Testul din sange poate indic a prezenta HCG mai precoce decat testele de urina. Daca nu apare indi catorul de control. Acest lucru il face sa fi e foarte exact.acumulata pe parcursul noptii. Astazi. Consultul medical precoce in s arcina face ca atat mama cat si copilul sa se mentina sanatosi. Medicul poate folosi un test mai senzitiv si o examinare pelviana pentru a preciza cu exactitate prezenta sarcinii. acestea s e gasesc in farmacii. ea trebuie sa aiba un program de exercitii zilnice pentru a-si optimiza pierderea ponderala. Este necesara introdu cerea testului intr-o proba de urina. celalalt verifica daca in urina se gaseste acest hormon. Totul despre testele de sarcina Care este diferenta intre testele la care se foloseste urina si cele la care se foloseste sangele? Care dintre ele este mai bun? Exista doua tipuri de teste uti lizate pentru diagnosticul sarcinii.

Dar exista mai multi factori care trebuie luati in considerare: . Si atunci cand o fac.Durata de la fertilizarea ovulului pana l a implantarea acestuia in uter dupa ovulatie. daca te stul este facut imediat dupa intarzierea ciclului menstrual. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a . Multe teste de sarcina afirma ca sun t 99% eficiente in depistarea sarcinii din prima zi de intarziere a ciclului. In plus. Cantitatea de hormon de sarcina creste in timp. astfel. testele de sarcina vor da rezultate corecte din prima zi de intarziere a ciclului doar la unele femei. Astfel. E bine sa fi e utilizate conform instructiunilor de pe prospect si sa se verifice data expira rii. Dar studiile arata ca la aproximativ 10% dintre femei. Deci. indiferent de rezultat. unele teste sunt mai bune in identificarea mai precoce a HCG-ului. In majoritatea cazurilor acest lucru se intam pla la 6 zile de la fertilizare. . Daca pacienta are ne voie sa stie rezultatul mai devreme. Acuratetea rezultatului unui test de s arcina depinde de mai multi factori: . Multe teste de sarcina afirma ca sunt 99% sigure in depistarea sarcinii la o zi de intarziere a ciclului menst rual. dupa prima zi de intarziere a ciclul ui. Cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o feme ie la alta. secundara unui aport lichidian crescut poate da un rezultat sl ab al testului. Un reper mai precis ar fi momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa ce l putin 7-10 zile de la contactul sexual. rezultatul este atat de slab. . folosirea primei urine de dimineata poate creste acuratetea testului.Modul de utilizare. Da r studiile arata ca nu pot determina sarcina atat de devreme. Majoritatea te stelor confirma sarcina la o saptamana de intarziere a ciclului sau la cel putin 7-10 zile dupa contactul sexual fecundant. care poate fi interpretat eronat ca si negativ . poate solicita medicului un test mai sensib il. Testele de sarcina identifica horm onul gonadotropina corionica umana. . Majoritatea marcilor spun ca testul ar trebui repet at la cateva zile. oul se implanteaza mult mai tarziu. care se produce doar cand ovulul fertilizat se implanteaza in peretele uterin. acesta va fi mai sigur. Toate testele de sarcina comercializate au instructiuni scrise. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. pot creste acuratetea rezultatului. deci. Folosirea testului la o saptamana de la intarzierea ciclului menstrual si utilizarea urinei de dimineata. Deci .care nu functioneaza corect.marca testului: unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Sau daca o detecte aza.cum se foloseste un test: e bine sa fie urmate instructiunile de pe ambalaj si sa se verifice data expirarii. unele femei vor avea rezultat pozitiv la o zi de intarziere a ciclului. daca se asteapta o saptamana de intarziere a ciclului (sau 7-10 z ile dupa contactul sexual fecundant) inainte de test. Dar studiile arata ca majoritatea acestor teste nu pot detecta sarcina ata t de precoce. . nu la toate. rezultatele sunt foarte vagi. Deci. De fapt testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zi le de la contactul sexual fecundant. Aceste teste pot fi destul de sigure. . Un rezultat negativ (mai ales daca te stul a fost facut imediat dupa intarzierea ciclului) nu inseamna intotdeauna ca femeia nu este insarcinata. .densitatea urinii: o urina diluata.c ine le poate folosi: cantitatea de hormon de sarcina in urina difera de la o fem eie la alta. eficienta testului este mult mai mare. daca testul este folosit foarte devreme va fi greu de identificat hormonul in urina.Momentul utilizarii. este mai greu de de tectat HCG-ul. La o saptamana de in tarziere a ciclului.can d se foloseste: cantitatea de hormoni de sarcina creste cu timpul.Persoana care il utilizeaza. ca e interpretat gresit.

Da.450. In alte cazuri. Un alt reper pentru efectuarea tes tului este momentul conceptiei: testul se pozitiveaza dupa cel putin 7-10 zile d e la contactul sexual. eliberate cu sau fara reteta. Dar un studiu recent arata ca majoritatea testelor realizate acasa n u dau rezultate corecte atat de precoce in sarcina.Uneori medicamentele care contin HCG sunt folosite pentru tratar ea infertilitatii (imposibilitatea de a ramane insarcinata). Fiecare femeie ovuleaza in diferite momente ale ciclului menstrual. Unele teste de sarcina sunt mai sensibile decat altele. Acest lucru se intampla de obicei la 6 z ile dupa conceptie. Cauze principale: Trombocitoza esentiala . Trombocitoza . Cantitatea de hormoni de sarcina creste mult cu fiecar e zi de sarcina.cresterea trombocitelor Trombocitoza inseamna cresterea trombocitelor peste valoarea normala a laborator ului de analize (de obicei peste 400. Exista si alte lucruri care pot afecta acuratetea. Dar femeile care sunt i nsarcinate nu ar trebui sa foloseasca astfel de substante. producatorii afirma ca pot arata cu precizie daca este prezenta sarcina inca din prima zi a intarzierii ciclului menstrual. desi ea este prezenta) cand ac esta este facut prea devreme in sarcina.de cauza necunoscuta .ciclului. probleme ale sarcinii pot afecta cantitatea de hormon de sarcina din uri na. Daca testul este negativ. sau mai bine spus – un test de sarcina negativ in prima zi de intarziere a menstrei nu inseamna neaparat ca nu sunteti insarcinata. se recomanda un consult medical de urgenta. Efectuarea testului la o saptamana de intarziere a ciclulu i menstrual poate creste acuratetea testului. nu ar trebui sa afecteze rezultatele unui test de sarcina.000/mmc).Marca testului. Daca si al doilea test este negativ. Un test f als pozitiv inseamna ca testul arata prezenta unei sarcini la o femeie care nu e ste insarcinata. . Doar medicamentele care contin hor mon de sarcina HCG pot determina rezultate fals pozitive ale testului. Acest hormon de sarcina este sintetizat de organism atunci cand oul fertilizat se implanteaza in uter. Acest hormon. e bine sa fie repetat peste cateva zile sau o sapt amana. Deci. Testele de sarcina de tecteaza un hormon special din urina sau sange care este prezent doar in caz de sarcina. Dar studiile arata ca sunt si embrioni care se implanteaza m ai tarziu la unele femei. poate fi numit si ho rmon de sarcina. Despre multe teste de sarcina. Majoritatea medicamentelor. Uneori se obtine un rezultat fals negativ (testul spune ca nu exista sarcina. unele teste sunt mai bu ne in identificarea mai precoce a HCG-ului. gonadotropina corionica umana (HCG). Alcoolul si droguri le ilegale nu afecteaza rezultatele testului de sarcina. in timp ce altele trebuie sa astepte mai mult. Deci acuratetea rezultatelor testului de sarcina difera de la femeie la femeie. daca nu se utilizeaza urina de dimineat a sau daca urina e foarte diluata (dupa un consum exagerat de lichide). dar exista alte semne de sarcina. Majoritatea instructiunilor care insotesc testele de sarcina sugereaza femeii sa repete testul in cateva zile sa u saptamani.000 . incluzand pilule contraceptive si antibiotice.

sangerarea se produce prin trei mecanisme: contractia vasului respectiv.Intoxicatia alcoolica . cefa losporine.Inflamat ii acute Simptomele trombocitozei: Trombocitele sunt celule ale sangelui care au rol important in oprirea sangerarii si coagularea sangelui. generate in sepcial de aparitia d e cheaguri de sange in diferite zone. sau pate sa dea numeroase simptome. miconazol. adrenalina. In cazul unei ranir i.etc) 6.Alte vasculite .Lipsa de fier T rombocitoze de scurta durata pot da si urmatoarele situatii: . Tromboze ale unor vene sau artere in diferite zone (plaman. Cefal ee (durere de cap) 2.Granulomatoza Wegener . amoxicilina. Accident e vasculare cerebrale tranzitorii. ficat .Boli de colagen .Hemoragii . secundara din: .Fracturi . Cresterea trombocitelor poate sa nu dea nici un simptome. meningite.Hiposplenism (functionare redusa a s plinei) .Cancere . Cele mai frecvente simptome sunt: 1. peniciline.Operatii chirur gicale . form area unui dop (tromb) din trombocite care astupa vasul si formarea unui cheag de sange prin coagularea acestuia. mielofibroza Trombocitoza reactiva.Pierderi bruste s a sange . infectii pulmonare . manifestate prin: Tulburari de constienta: . Sangerari in special in tubul digestiv 7. cirpofloxacina.Trombocitoza din boli de sange (boli mieloproliferative): leucemie mieloida cron ica.Infl amatii de orice natura .Osteomielita .Reactii la medicamente: fier. Microra ni ale degetelor 5. Stare subfebrila 4.Poliarterita nodoasa .Anemii hemolitice .Reumatisme inflamatorii . policitemia vera.Efortul fizic mare . splina. inima. Prurit (mancarime de piele) 3.Sarc oidoza . vincristina .Splenectomie (scoaterea splinei) .Infectii cronice inclusiv tuberculoza.Boli inflam atorii intestinale .Infectii acute .

fara ca acest lucru sa insemne existenta une i boli: . .trimetoprim. Fibrinogenul scazut (ca in ciroza hepatic a). La analizele facute recent vsh a rezultat 28mm/h .Sarcina . procainamida. penicilamina.Dezorientare Tulburari de vorbire Transpiratii Ameteli Migrena Pierderi de const ienta de scurta durata Tulburari de vedere (vede scantei) De diagnosticul si tra tamentul trombocitozei se ocupa medicii hematologi. el se poate calcula dupa urmatoarea for mula: .Colesterolul sanguin crescut. hidralazina. propafenona. . cefalotina. dexametazona.creste progresiv din luna a patra pana la o saptamana dupa nastere.La femei VSH . miofilinul.(Varsta+10)/2 3.Varsta inaintata. isotretinoin. metisergid. Cresterea numarului de leucocite. Macrocit oza. . . metildopa (Aldomet). intrebari. corticotropina. metotrexat.Medicamente care scad VSH: cortizonul. va rog sa-mi spuneti ce tr ebuie sa fac in continuare pt a depista cauza? . VSH-ul este la FEL LA BARBATI SI FEMEI? VSH -ul normal este usor diferit intre sexe. chinina. sarurile de aur. sulfametoxazol. lo mefloxacin. 1. anticonceptionale. tamoxifen. Poliglobulia.La barbati VSH = Varsta/2 . Gamaglobuline scazute. Exista si situatii in care VSH poate sa scada anormal .Premenstrual. . zolpidem. sulfasalzina. indometacin.Unele medicamente: dextran. . ciclofosfamida. alte antiinflama torii nesteroidiene. Ce se intampla daca valoarea vsh e mai mica? Sunt mentionate mai sus cauzele pentru care VSH poate fi mai mica 2. quini na. raspunsuri Exista factori care pot creste VSH. etretinat. vitamina A.Obezitatea. ofloxacin. ciclosporina A. fluvastatin.Anemia. procainamida. misoprostol. hidroxiclorochina. VSH crescut: cauze.

Desi este o analiza simpla si ieftina. este gasita crescuta. foarte multe cazuri de crestere a VS H. rec tocolita). apendicita. dermatomiozita. doar pe baza unei cifre. vedeti lista de cauze de mai sus. .Reumatisme in flamatorii (poliartrita reumatoida. poate da usoara crestere a VSH. boala mixta de tesut conjunctiv. infectiile urinare.) . 5. lupus eritematos sis temic . dar DOAR din faptul ca aveti VSH -ul mare nu se poate suspiciona o cauza.LES-. Am VSH-ul 36. endocardita. ce semnifica acest lucru? Sunt foarte numeroase cauzele de crester e a VSH. . auriculare. medicii nu dau mare importanta acestei modificari. etc). . cu atat mai mult cu cat aparent. Am vsh-ul de 72 . genitale. probabil in acest stadiu al analizelor nu stiu inca cauza cre sterii VSH. de obicei destul de serioase. care poate fi? De obicei VSH-ul mare cu meste al dvs.Boli de colagen (sclerodermie. digestive. ma ingrijoreaza acest lucru dar doctorii dau din umeri nu-si explica de ce e a sa mare poate ma ajutati cu un sfat o indrumare ceva? Nu cred ca “doctorii dau din umeri” din rautate. Cancer cu orice localizare. artrita juvenila. Boli inflamatorii de orice fel. septicemii. ea poate semnifica pr ezenta a numeroase boli. Boli de sange . etc. etc. de ntare. .Ar trebui sa ai VSH 19 mm. peritonita. tuberculoza. orice mica modificare a starii de sanatate (carie infectata.Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn. Daca nu ai nici un simptome. fapt care ingrijoreaza bolnavii in mod deosebit. abcese. pulmona re. repeta analiza peste 14 zile. etc. o cistita. colecistita . Am 34 de ani si am vsh-ul peste 100 sunt inter nat in spital si inca nu au gasit cauza.semnifica o situatie serioasa. anexista. Daca cititi mai sus sunt multe. pulmonare. cele mai simple sunt anexitele.Vasculite sistemice. spondilita anchilozanta. sinuzitele. Bolile cele mai frecvente asociate cu cresterea VSH sunt: Infectii cu orice localizare . 6. 4.urinare. reumatism articular acut. inf ectie urinara fara simptome. este o analiza curenta. daca nu este prea mare. nu se pot discuta teoretic.Po limialgie reumatica. faringiene. VSH = viteza de sedimentare a hematiilor. Destul de frecvent.

Autorul cartii: bizman . Glomerulonefrite. Salvati-o pe calculator si trimiteti-o pe m ail la toti prietenii. Nu poate fi vanduta sau reprodusa in nici un fel decat cu acordul autorului. limfoame. Infarct miocardic. leucemii. mielom multiplu. tromboflebite. Aceasta carte se distribuie GRATUIT.leucemii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful