Sunteți pe pagina 1din 1

Furtuna este o pies de William Shakespeare scris pe la 1610 - 1611, de?

i unii cons ider c e posibil s fi fost scris mai devreme. n pies, protagonistul Prospero, ducele d e Milan, a fost detronat de ctre fratele su uzurpator Antonio, ajutat de Alonso, r egele de Napoli. Prospero ?i fiica lui Miranda au fost pu?i ntr-o mic barc ?i au fo st trimi?i departe pe o insul nelocuit. Cnd Prospero ncepe a analiza insula, el gse?t e acolo doi locuitori: Ariel, un spirit ?i Caliban, probabil fratele acestuia. V rjitoarea Sycorax, mama lui Caliban, a murit cu c?iva ani nainte de venirea lui Pro spero, dar nainte de a muri l-a ntemni?at pe Ariel ntr-un copac. Prospero l eliberea z pe Ariel, iar acesta dore?te s l slujeasc. n urmtorii 12 ani Prospero ?i practic vr ria ?i n final face o furtuna care cauzeaz ca vasul pe care se aflau Antonio, Alon so ?i al?ii ?i care trecea prin apropiere s ajung la insul. Toat ac?iunea piesei de aici ncolo se petrece pe insul. Nu exist nici o surs evident unic pentru opera Furtuna, dar cercetatorii au observat paralele ntre "Naufragium" Erasmus, Peter Martyr's "De orbo novo", ?i un raport de martor de ctre William Strachey al vie?ii reale a naufragiatului n Sea Venture din insulele Bermude. n plus, unul dintre discursurile lui Gonzalo este derivat d in eseul lui Montaigne Din Canibales, ?i o mare parte din discursul renunciative Prospero este luat cuvnt cu cuvnt dintr-un discurs de Medeei in poemul Metamorfoze le lui Ovidiu. Masca din Actul 4 poate fi o editie trzie, probabil, n onoarea nun? ii prin?esei Elisabeta de Boemia ?i V Frederick, Elector Palatine, n 1613. Piesa a fost publicat prima dat n First Folio al lui 1623. Povestea atrage tradi?ia genului romantism, ?i a fost influen?at de tragicomedie ?i probabil de masca de curte a Commedia dell'arte. Se diferen?iaz de alte piese de observare a lui Shakespeare, pentru ca are un stil neoclasic mai strict si ma i organizat. Criticii vedeau "Furtuna"ca n mod explicit n cauz cu natura proprie ca o pies de teatru, deseneaza frecvent legturile dintre arta lui Prospero ?i iluzia teatrala, precum ?i critici timpurii au vazut in Prospero o reprezentare a lui Shakespeare, ?i renun?area lui la magie, ca o semnalizare de adio a lui Shakespe are de la o etap. Piesa portretizeaz pe Prospero ca o fiin? ra?ional, nu un ocultist , magician oferind un contrast cu el n Sycorax: magia ei este adesea descrisa ca distructiv ?i teribila, n cazul n care a lui Prospero este declarata a fi minunata si frumoasa. La nceputul lui 1950, cu publicatia "Psihologia Colonizarii de ctre O ctave Mannoni, "Furtuna" a fost vazuta mai mult ?i mai mult prin prisma teriei p ostcoloniale-exemplificat n adaptrile lui Aim Csaire n "Una Tempete" petrecuta n Haiti existand chiar si o revist ?tiin?ific privind critica post-coloniala numita dup Ca liban. Miranda este de obicei vzut ca avnd complet internalizata ordinea patriarhal a lucrurilor, gandindu-se la ea ca o subordonat a tatl ei.