Sunteți pe pagina 1din 15

PROCESAREA CU AJUTORUL ULTRASUNETELOR 1. ISTORICUL APARITIE ULTRASUNETELOR Ultrasunetele au fost descoperite inainte de primul razboi mondial.

In anii 1938-1940 au inceput sa fie folosite pentru constructia tuburilor electronice de putere mare. Dupa descoperirea tranzitoriului, au fost construite generatoare de ultrasunete de putere mare, permitand aplicatii industriale in mai multe domenii. Tipuri de unde: unde sonore (limita superioara de frecventa 16kHz) unde ultrasonore (domeniul de frecventa 16 106 kHz) unde hipersonice sau microunde (domeniul de frecventa de 16 1011 kHz)

2. MARIMI CARACTERISTICE UNDELOR SONORE 2.1. Energia acustica = energia totala a particulelor de mediu in care se propaga frontal de unda. Ea se compune din energie cinetica si potentiala a particulelor din volumul constant. 2.2. Intensitatea acustica = reprezinta energia transmisa de unda in unitatea de timp, prin unitatea de suprafata a frontului de unda. 2.3. Presiunea acustica = variatia presiunii totala intr-un punct dat al mediului la un anumit timp, ca urmare a interactiunii ultrasunetelor cu mediul. 2.4. Dispersia ultrasonica = daca un lichid este iradiat cu un fascicul de ultrasunete de o anumita intensitate si interrupt spre suprafata de separare lichid gaz, se constata ca particulele foarte fine din lichidul iradiat sunt dispersate in mediul inconjurator. 3. PARAMETRII DE PROPAGARE A UNDELOR - absorbtia energiei undelor (atenuarea undelor) - atenuarea undelor acustice in gaze (numai in cazul undelor cu intensitati mari) - atenuarea undelor acustice lichide (atenuate de catre vascozitate, conductie termica) - atenuarea undelor acustice solide

- temperatura (ex: faina uscata cu ultrasunete la 210C a produs o crestere a vitezei de uscare cu 20%, la 940C crestera a fost de 6%) - intensitatea acustica (130-145dB) - frecventa ultrasunetelor (rol importanta insa depinde de proprietatile mediului in care se realizeaza difuziunea in camp sonor). - directia de propagare a ultrasunetelor - pulsatia undelor ,proprietatile mediului 4. UTILIZAREA ULTRASUNETELOR IN INDUSTRIA ALIMENTARA 4.1. Procesarea ultrasonica se utilizeaza in industria alimentara in urmatoarele scopuri: - controlul procesului tehnologic pe faze de fabricatie si controlul materiilor prime si al produselor finite - intensificarea proceselor fizice, chimice, biochimice si biologice - franarea proceselor chimice si biochimice 4.2. Produse agroalimentare care pot fi tratate prin ultrasonare: extractia ultrasonica a compusilor fenolici din structuri vacuolare prin descojirea, decorticarea fructului sau legumei procesate. extractia ultrasonica a betacianinei (pigmentul rosu din sfecla rosie) si betaxantina (pigmentul galben). extractia ultrasonica a lipdelor si proteinelor din seminte din plante precum soia imbunatatirea extractiei uleiului din seminte cu ajutorul ultrasunetelor permeabilizarea membranei tesutului celular la fructe precum struguri, prune, mango procesarea ultrasonica a sucurilor de fructe: sucuri de portocale, mango, struguri, prune pireuri ,sosuri: paste de tomate, paste de asparagus, paste de ciuperci , produse dietetice

4.3. Conservarea prin folosirea ultrasunetelor Alterarea produselor alimentare este determinata, in general, de urmatoarele cauze:

- actiunea microorganismelor - actiunea enzimelor endogene ale materiilor prime - actiunea fizico-chimica a unor factori de mediu. Procesarea ultrasonica se utilizeaza in industria alimentara in urmatoarele scopuri: - controlul procesului tehnologic pe faze de faricatie si controlul materiilor prime - intensificarea proceselor fizice, chimice, biochimice si biologice - franarea proceselor chimice si biochimice. Ultrasunetele au o actiune bactericida, datorita efectului ravitational, care genereaza campuri electrice foarte mari, care determina microdescarcari electrice, producand actiuni oxidante prin care se distrug bacteriile si sporii acestora. 4. INSTALATII PENTRU REALIZAREA TRANSFERULUI DE SUBSTANTA IN CAMP SONOR Instalatii de uscare in camp sonor In acesta instalatie se asigura o economie de combustibil de 20+25% comparativ cu uscarea prin pulverizare clasica. Uscarea in camp sonor se poate aplica si la instalatiile de usacre in strat fluidizat, la care frecventa ultrasunetelor atinge valori de 250kHz. Pentru realizarea extractiei solid lichid in camp sonor sunt necesare emitatoare de ultrasunete hidrodinamice. n funcie de intensitatea undelor, aplicaiile ultrasunetelor n industria alimentar se divid n dou categorii distincte: de joas i nalt intensitate. Ultrasunetele de joas intensitate se folosesc n cazul n care un este necesar modificarea proprietilor fizice i chimice ale materialului prin care se propag undele, deci un sunt distructive. Ultrasunetele de intensiti nalte dau natere la ruperi de material celular, disperseaz agregatele, favorizeaz anumite reacii chimice. Schema constructiv de principiu a unei astfel de instalaii cu ultrasunete este prezentat n figura 1.

Fig. 1 Schema constructiv de principiu a unei instalaii cu ultrasunete: 1 generator de semnal; 2 - transformator; 3 -transductor; 4 - carcasa blocului ultrasonic; 5 - concentrator; 6 - cuv de lucru;7 - lichid de procesat.

Fig. 2. Blocul ultrasonic i cuva pentru lichid: 1 - carcasa blocului ultrasonic; 2 vibratorul ultrasonic (transductor); 3 -coloana intermediar; 4 - concentrator; 5 - cuv de lucru; 6 carcasa blocului ultrasonic;7 lichid de rcire a transductorului; 8 - lichid de procesat; 9 - banc de lucru;

Generatoare electronice Generatoarele electronice sunt echipamente care furnizeaz la ieire un semnal electric sinusoidal sau dreptunghiular a crui frecven este cuprins n banda de frecvene ultrasonore, la parametrii corespunztori pentru a realiza excitarea transductoarelor electroacustice, la rezonan. Transductoare ultrasonic Dup principiul care st la baza generrii undelor acustice exist dou grupe de transductoare de baz: mecanice i electromecanice ..

a, b, c: Transductoarele sub form de pachet, cu tole din nichel de grosime 0,1 ... 0,3 mm, cu una sau dou ferestre. Transductoare piezoelectrice. n aplicaiile tehnologice se folosete ca transductor plcile ceramice, ntruct sunt mai uor de confecionat i chiar de modelat. Adeseori acestea se ntrebuineaz sub forma unui pachet de plci, sistemul numindu-se tip sandwich.

Transductor de tip pachet de plci ceramice, sistemul numit sandwich. Concentratoare ultrasonice Pentru realizarea unor intensiti acustice mari se folosesc concentratoare acustice, care se prezint sub form de bare de diferite forme, cu seciune variabil .Captul barei, cu seciunea mai mare se nurubeaz de corpul transductorului sau se lipete direct de transductor prin brazare.

Forme de variaie a seciunii concentratorului acustic: a - n trepte, b exponenial, c conic, d catenoidal

Modul de variaie a amplitudinii oscilaiilor la concentratorul cu variaie exponenial a seciunii.

Echipamente cu ultrasunete utilizate n industria alimentara

Schema bloc a instalaiei de procesare cu ultrasunete a lichidelor alimentare. Echipamentul cu ultrasunete de tip Volna-M, model UZTA-1/22-OM (fig. 6) este format dintr-un generator electronic de ultrasunete, model Volna - M care asigur accelerarea eficient a proceselor tehnologice realizate n mediile lichide .

Fig.6 Echipamentul cu ultrasunete de tip Volna-M, model UZTA-1/22-OM.

Generatorul ultrasonic permite afiarea frecvenei, a duratei de procesare prin intermediul unui temporizator i poate realiza o ajustare automat a parametrilor n timpul procesului. Echipamentul de ultrasonare cu debit continuu de lichid, seria Bulava-P, model UZAP-8/22-OP (fig. 2.44). Echipamentul cu ultrasunete permite procesarea lichidelor n cantiti foarte mari, care trec printr-o incint, cu un debit constant, unde sunt supuse unei sonificaii intense.

Fig. 7 Echipamentul de ultrasonare seria Bulava-P, model UZAP-8/22-OP

Instalaia cu ultrasunete automatizat de tip UTA-1000-3-PS. Pentru creterea intensitii radiaiilor ultrasonice echipamentul este realizat cu un transductor piezoelectric de tip multiregiune (fig. 8)

Contribuii privind procesarea lichidelor alimentare cu ultrasunete i efectele produse. Cele mai importante aplicaii ale ultrasunetelor au loc n mediile lichide, ca urmare a efectelor multiple generate de acestea: mecanice, optice, chimice i biologice. Astfel c, la trecerea undelor ultrasonore printr-un mediu lichid sunt posibile trei efecte: mecanismul termic, - cavitaia i starea de tensiune. Mecanismul termic. Cnd ultrasunetele interacioneaz cu materia, o parte din energia fasciculului poate fi absorbit de mediu i transformat n cldur. Cantitatea de cldur generat pe unitatea de volum a mediului este proporional cu intensitatea acustic i cu coeficientul de absorbie i invers proporional cu densitatea mediului i cu cldura lui specific. Fenomenul de cavitaie. Prin aciunea undelor ultrasonore asupra unui mediu lichid, n masa acestuia se pot produce bule (caviti) cu sau fr coninut de gaze sau vapori. Producerea acestor caviti i efectul pe care acestea l au asupra mediului lichid n care sunt produse, poart denumirea de cavitaie. Starea de tensiune. n sistemele eterogene supuse aciunii cmpului ultrasonor se dezvolt o stare spaial de tensiuni, caracterizat de valorile eforturilor unitare n punctul considerat.

Fig. 9 Schema instalaiei cu ultrasunete: T transductor acustic; G generator de ultrasunete; M manta de rcire; O osciloscop pentru msurarea tensiunii i intensitii aplicate transductorului; CU captul liber al amplificatorului ultrasonic; T termocuplu; W wattmetru. Sistemul ultraacustic al instalaiei cu ultrasunete, utilizat la procesarea lichidelor alimentare: 1 transductor piezoelectric; 2 amplificator de semnal.

3 vrf interschimbabil; 4 concentrator mecanic.

CONCLUZII

Frecventa undelor ultrasonice contribuie la intensificarea transformarilor fizice, chimice sau biochimice, sau franeaza desfasurarea lor in functie de valorile ei mai ridicate sau mai coborate, cuprinse in intervalul de frecventa 16106 kHz. Frecventa optima la care se obtine eficienta maxima difera cu natura mediului de propagare. Intensitatea acustica contribuie la intensificarea proceselor de transfer de impuls de caldura si de substanta, dar pentru aceasta ea trebuie sa depaseasca o valoare de prag si sa nu depaseasca o valoare maxima. Presiunea acustica contribuie la intensificarea proceselor de transfer de impuls de caldura si de substanta si este in inderdependenta cu ceilalti parametrii. Cavitatia acustica este un fenomen complex cu efecte multiple asupra materialelor prin care se propaga undele. Cavitatia, prin efectele ei biologice poate inactiva sau distruge unele micrororganisme favorizand pasteurizarea si sterilizarea atermica a produselor alimentare. Tratamentele atermice cu ultrasunete constituie tehnici de prelucrare cu

perspective multiple, dar sunt necesare cercetarile in diverse ramuri ale industriei aliemnater pentru stabiliarea conditiilor de utilizare. Transductoarele de ultrasunete se clasific dup puterea electric maxim n sarcin i frecvena de lucru. Transductoarele se construiesc n gama de puteri de la ordinul wailor pn la ordinul a mii de wai i la frecvene de lucru cuprinse ntre 20 KHz i 2 MHz; Transductoarele piezoelectrice i cele magnetostrictive permit transmiterea n mediile de propagare, lichide sau solide, intensiti acustice ale cror valori sunt limitate de o serie de factori ca: tipul emitorului, natura materialului din care este confecionat acesta, realizarea constructiv, proprietile mediului de propagare. Generatoarele ultrasonice utilizate la intensificarea desfurrii proceselor tehnologice specifice industriei alimentare sunt de construcie tranzistorizat i trebuie s aib o putere suficient de mare pentru realizarea unui nivel ridicat al intensitii cmpului ultrasonor, cu un domeniu de frecven suficient de mare.

Bibliografie 1.Abramov O.V., Ultrasound in liquid and solid metals, Russian Academy of Sciences, Moscow, 1993 (in English); 2. Abramov, O.V., High-Intensity Ultrasound: Theory and Industrial Applications, London: Gordon and Breach, 1998; 3. Amza, Gh., Dnil, Barb., Constantinescu, F., Sisteme ultraacustice, Editura tehnic, Bucureti, 1988; 4. Amza, Gh., Ultrasunete de energii nalte, Editura Academic, Bucureti; 5. Banu, C., i alii, Manualul inginerului de industrie alimentar, vol. I i II, Editura Tehnic, Bucureti, 1999; 6. Cleof, Campos-Pozuelo et al., Ultrasonics Sonochemistry, Vol.12, Experimental and theoretical investigation of the mean acoustic pressure in the cavitation field, 2005; 7. Creu, N., Delsanto, P.P., Nita, G., Rosca, C., Scalerandi, M., Sturzu, I., Ultrasonic pulse propagation in inhomogeneous one-dimensional media, J.Acoust.Soc.Am.104 (1), 8. Tudose, C., Fizica ultrasunetelor Aplicaii n industria alimentara, Editura Universitar Alimentar, 1995; 9. Tudose, C., Banu C., Tehnologii cu ultrasunete folosite n industria alimentar, Buletin

informativ Industria Alimentar, Nr. 9-10,1989; 10. Vizireanu, C., tez de doctorat, Influena ultrasunetelor asupra substraturilor biologice, Editura Universitii Dunarea de Jos , Galai, 15 ianuarie, 1998;