Sunteți pe pagina 1din 71

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................... 5 CAPITOLUL I PROBLEMATICA RURALA GENERALA 1.1. Scurta incursiune in geografia Romniei...........................................................11 1.2. Resursele naturale ale spaiului rural.................................................................15 CAPITOLUL II INTRODUCERE IN AGROTURISM 2 .l . Noiuni generale ................................22 2.2. Concepte si definiii..........................................................................................26 2.3. Factorii apariiei i dezvoltrii agroturismului......32 2.4. Forme organizatorice actuale ale turismului rural si agroturismului n Romnia40 CAPITOLUL III SATUL ROMANESC PRODUS TURISTIC 3. l. Potenialul agroturismului romnesc49 3.2. Prezentare generala a resurselor agroturistice naturale ...................................50 3.3. Potenialul antropic al agroturismului .............................................................55 3.4. Baza tehnico - material a agroturismului.......................................................59 3.5. Tipuri de sate turistice .........62 3.6. Clasificarea fermelor si pensiunilor agroturistice............................................65 CAPI'IOLUL IV STRATEGII DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI 4. I . Cererea si oferta agroturistic.70 4.2. Strategii si aciuni de marketing agroturistic....73 4.3. Promovarea produsului agroturistic.................................................................77 4.4. Metode si tehnici de elaborare a programelor agroturistice ........80 4.5. Turism si agroturism ecologic .........................................................................83 CAPITOLUL V LANSAREA SATULUI TURISTIC ROMANESC PE PIATA MONDIALA 5.1. Analiza produsului turistic rural prin viziunea de marketing ...89 5.2. Strategii de promovare a agroturismului romanesc...92 5.3. Evaluarea efectelor economico sociale determinate de lansarea satului romanesc pe piaa mondial...........................................................................................................98 CAPITOLUL VI SISTEMUL INFORMATIONAL DE MARKETING SI SERVICIUL DE CONSULTANTA IN AGROTURISM 6.l. Conceptul, rolul si elementele informaiei de marketing ....105 6.2. Transferul de informaii in activitatea de consultanta in agroturism..............108 6.3. Serviciul de consultanta in agroturismul romanesc ....112

CAPITOLUL VII MODELUL COMUNITATII EUROPENE DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA 7.1. Dezvoltarea rurala durabil n Romnia ...120 7.2. Idei ale strategiei europene in domeniul spaiului rural ....125 ANEXE .. 134 1. Legea agriculturii si a spaiului rural - propunere.................................................l35 2. Programul de dezvoltare a agriculturi i si spaiului rural pentru perioada pna n anul 2020 .141 3. Criterii privind ncadrarea gospodriilor din zona montana in clasa de confort agroturistic montan ..143 4. Norme privind clasificarea pensiunilor turistice si fermelor agroturistice ..........145 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................151

PROBLEMATICA RURALA GENERALA Dezvoltarea umana durabila nu poate fi conceputa in afara dezvoltrii localitilor umane cu o economie viabil i cu o via social diversificat, ntr-un mediu nconjurtor sntos, asigurate n respectul motenirii cultural-istorice a societii. Agricultura i zona rural, n general, marcheaz discrepana fa de dezvoltarea general economic a rii. De exemplu, n anul 1995 salarizarea n agricultura a reprezentat n medie 83,2% fa de nivelul pe economie i de numai 70% fa de situaia din industrie. Dac avem n vedere dotrile elementare de confort ale locuinelor, situaia este i mai nefavorabil. Elementele negative de stare ale spaiului rural romnesc, n afara dotrii slabe a locuinelor cu instalaii, se refer, in principal, la: gradul redus de echipare tehnicoedilitara a localitilor; cantitatea si calitatea necorespunztoare a infrastructurilor sociale si a serviciilor aferente, activitii economice foarte slab diversificate;un numr mic de locuri de munca non-agricole; starea drumurilor locale este necorespunztoare, cu un grad redus de modernizare (sub 10%), fiind in unele perioade ale anului impracticabile; reeaua de alimentare cu apa in sistem centralizat este prezenta in foarte puine localiti; exist nc 2.257 de sate incomplet electrificate. Cele 13.000 de sate - unitile de baz ale organizrii spaiului rural, grupate in 2.696 de comune (un uniti administrativ-teritoriale de baza), constituie expresia diversitii geografice a spaiului rural romnesc, a condiiilor istorice de formare i de organizare a relaiilor economico-sociale. Mrimea medie a unui sat este de 800 de locuitori, ns aceasta variaz de la cteva gospodrii (sub 50 de familii), la peste 10.000 de locuitori. Pe ansamblu, satele cu mai puin de 1.000 de locuitori reprezint 3 / 4 din total. Desimea satelor este in medie de 5,5 sate/100 km 2 fiind mai mare in zona de deal (8-9 sate/100 km 2, iar cea mai mica (3 sate/100 km 2 n zona montan. Mrimea medie a unei comune este de 3.800 de locuitori, predominnd cele avnd ntre 2.000-5.000 de locuitori (63% din total). In interiorul comunelor, concentraia populaiei este de regul n satul de reedin, in zona de cmpie a rii, aici concentrndu-se peste 50% din locuitorii comunei. O alt situaie negativ n mediul rural o reprezint fenomenul de scdere a populaiei, mpreun cu mbtrnirea demografic a acesteia. Populaia activ din mediul rural reprezint 4,6 milioane persoane, cea mai mare parte lucrnd n agricultur. Circa 1 milion de persoane desfoar parial activiti agricole, avnd locuri de munc in economia urban. Cea mai mare parte a activitilor agricole are rolul de asigurare a subzistenei familiale, n foarte mic msur populaia fiind orientat spre prelucrarea industrial sau desfacerea pe pia a produselor obinute. Activitile din domeniul non-agricol, axate inclusiv pe practicarea diverselor meserii de interes local sau pentru servicii specifice, sunt puin dezvoltate. Serviciile sociale de baz nvmntul i sntatea - sunt, n general, prezente n toate localitile, baza material n care funcioneaz este ns, n multe locuri, necorespunztoare. sunt numeroase cazurile n care, cadre din serviciile publice

menionate au abandonat locurile de munc, datorit condiiilor dificile de via. Serviciile publice administrative sunt prezente numai n centrele de comun. Scderea populaiei rurale a fost aproape generalizat n teritoriu (80% din comune au nregistrat scderi de populaie). Fa de anul 1948, cnd populaia rural reprezenta 76,6 %din total ( 12.159 mii locuitori n mediul rural ), n anul 1995, deci dup 47 de ani, aceasta a sczut cu 45 ,1%, respectiv la 10.243 mii locuitori. ntr-un numr de 670 de comune, populaia rmas este n majoritate vrstnic, echilibrele demografice fiind serios afectate. Populaia rural a parcurs, n decursul ultimelor patru decenii, drumul de la o populaie tnr, n care persoanele de peste 60 de ani reprezentau 9%, la o populaie n care acestea reprezint acum peste 22%. La nivel local, fenomenul a fost mai pronunat n satele componente dect n cele de reedin ale comunelor. Populaia activ majoritar agricol - era constituit n anul 1992 n proporie de 40% din persoane n vrst de peste 50 de ani i n proporie de 53% din femei. Chiar i n primii ani ai tranziiei, populaia rural a continuat s scad: n 1995 era cu 175 mii locuitori mai redus dect n anul 1992. Fluxul rural-urban continu s domine migraia intern, fiind de 2,4 ori mai mare dect cel urban-rural i cu o pondere de 21 - 25% la tineret. n acelai timp, populaia feminin plecat o depete de dou ori pe cea masculin. Cu toate acestea, n cursul ultimilor 5 ani a sczut interesul persoanelor de a se stabili n oraele mari, de la 315 n anul 1990, la 1/3 n anul 1994, din totalul stabilirilor de domiciliu n mediul urban. Creteri semnificative au avut loc ns la stabilirile de domiciliu n oraele mici i mijlocii, unde condiiile de via sunt mai puin stresante i costul vieii este mai redus. Regiunile rurale ale Europei acoper 85% din suprafaa total a continentului i sunt locuite de mai mult de jumtate din populaia acestuia. Cea mai mare parte a hranei Europei provine din aceste zone, la fel ca i cea mai mare parte a cherestelei, minereurilor i altor materii prime. Zona rural, natural sau creat de om, n diversitatea sa, ofer frumusee, pace i recreare locuitorilor i vizitatorilor. SCURT INCURSIUINE N GEOGRAFIA ROMNIEI Att ca relief, ct i ca structuri geologice, ca nuane climatice sau formaiuni vegetale, Romnia prezint o mbinare care, dei unitar n ansamblu, este foarte diversificat pe componente. Tocmai aceasta atrage dup sine posibiliti difereniate de utilizare a terenurilor i o mare diversitate de resurse, de la combustibili la minereuri i roci utile, de la ape repezi de munte cu potenial energetic la cele linitite de cmpie, bune pentru irigaii i, unele, pentru navigaie, de la pduri la pajiti etc. Romnia ca aezare geografic se situeaz n sud-estul Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanic, n zona de maxim dezvoltare a Carpailor, n bazinul inferior al Dunrii, cu ieire la Marea Neagr, ntre 43 grade, 37 minute, 7 secunde i 48 grade, 15 minute, 6 secunde latitudine nordica i 20 grade, 15 minute, 44 secunde i 29 grade, 41 minute, 24 secunde longitudine estic. Romnia se afl la distane aproximativ egale (2.700- 2.900 km) de extremitile vestic, estic i nordic ale continentului european: rmul Atlanticului (extremitatea occidental a Peninsulei Iberice) la vest, Munii Ural la est, rmul arctic (Capul Nord din Peninsula Scandinav) la nord.

Fa de cel mai sudic punct al Europei continentale, (Capul Matopan din Peloponez, Grecia), distana este de l.050 km. Graniele rii nsumeaz 3.17 5,1 km, 2/3 din acestea fiind fluviale (Dunrea, Prutul, Tisa) i maritime (Marea Neagr), iar l/3 terestre. Romnia se nvecineaz la est i nord cu Ucraina (639,4 km) i Republica Moldova (681,3 km), la sud-est cu Marea Neagr (234 km), la sud-vest cu Iugoslavia (Serbia-544,3 km), la vest cu Ungaria (444,8 km) i la sud cu Bulgaria (631,3 km). Suprafaa Romniei este de 238.391 km 2 (locul 11 din Europa i 79 pe glob). Din punct de vedere al reliefului, circa 1/3 reprezint cmpie, 1/3 zona colinar i 1/3 zona montan. Cele trei catene carpatice din graniele rii noastre se difereniaz nu numai prin altitudine i forme dominante de relief sau constituie geologic, ci i prin resursele naturale, densitatea populaiei sau aspectele economice. Carpaii Orientali, cu altitudinea lor mijlocie, cu marea mulime a depresiunilor i vilor bine populate, constituie principala zon forestier, reunind circa 40% din pdurile rii. Acestea sunt compuse n proporii nsemnate din rinoase, cu predominarea molidului, urmat de brad, esene considerate dintre cele mai preioase. Aceasta explic mulimea fabricilor de prelucrare a lemnului. Munii au i ntinse puni i fnee, care ntrein creterea bovinelor, astfel c judeele respective se situeaz pe primele locuri, deinnd mpreun o treime din bovinele rii. n jumtatea nordic, aceti muni cuprind zcminte de minereuri complexe i de cupru (la poalele Munilor Guti i la Baia Bora) i de mangan (Iacobeni, aru Dornei). n jumtatea de sud sunt zcminte de crbune brun la Comneti, de minereu de fier la Lueta. Fia eruptiv din vest i vecintile ei cuprind o mare bogie de izvoare minerale, ndeosebi carbogazoase, pe alocuri. cu valoare terapeutic (vestitele staiuni balneare i de cur de la Sngeorz-Bi, Vatra Dornei, Borsec, Bile Tunad, Covasna). Important sub raport energetic este salba de lacuri de acumulare i hidrocentrale de pe Bistria. n limitele acestor muni, orae mai mari sunt: Braov, Sfntu Gheorghe, Miercurea-Ciuc i Sighetu Marmaiei. Se adaug i alte orae, mai mici, ca: Bora, Cmpulung Moldovenesc, Gheorgheni etc. care, pe lng industrie, au i importan turistic. Carparii Meridionali sunt cei mai nali i masivi muni ai rii. Au aspecte alpestre pe creste (circuri glaciare, unele cu frumoase lacuri), dar i cu ntinse platforme de 2.000 metri altitudine, cu puni i cu multe stne. Mai jos prezint fnee i slae pentru vite mari. Sunt muni cu ape repezi, dispunnd de un mare potenial energetic, valorificat n ample sisteme pe Arge, Olt, Lotru. Sadu, Sebe, Rul Mare. Au puine zcminte minerale (mic pe valea Lotrului), dar gzduiesc cel mai mare zcmnt de huil n depresiunea Petroani. Sunt muni de care se leag n trecut un intens pstorit, cu mari turme de oi n satele de la limita nordic (Mrgineni, Jieni), dar i n unele de pe marginea sudic (Novaci, n prezent ora). Prin privelitile de un pitoresc alpin sau de vi n chei i defilee, aceti muni constituie zona cu cea mai intens activitate turistic i agroturistic (Bucegi, culoarul Bran-Rucr, Piatra Craiului, Fgraul, culoarul Oltului, valea Lotrului i altele), cu cele mai multe cabane, linii teleferice i osele de mare altitudine (Transfgranul i drumul Parngului). Raritatea unor elemente de faun, flor i de peisaj a indicat crearea a numeroase rezervaii naturale, iar n Retezat a ,,Parcului Naional". Oraele - cu excepia celor din bazinul carbonifer Petroani, care ajung la 25-50 mii locuitori (ntre care Petroani, Vulcan, Lupeni, Petrila), sunt puine i

mici, cu unele ntreprinderi industriale (la Cugir, Brezoi i altele). n zon sunt i puine staiuni balneare, mai important fiind Bile Herculane, cu ape termale vestite. Carpaii Occidentali sunt puin nali, adesea sub 800 metri altitudine, cu ntreruperi de cmpie. (caracteristic cea de la Lugoj) sau culoare largi, cum este cel al Mureului, ceea ce explic intensa populare, cu aezri stabile pn pe culmi, la 1.200 metri altitudine. Dealurile i Cmpia de Vest. Dincolo de marginea lobat a Carpailor Occidentali se ntinde o bordur de dealuri, pe alocuri cu structura piemontan, i o cmpie neted, aluvionar, n trecut cu tendine de nmltinire n zona Someului, Criurilor i Timiului, unde s-au efectuat lucrri de canalizare, ndiguire i drenare. Avnd un climat blnd, cu precipitaii ndestultoare (peste 600 mm anual), constituie n ansamblu o zon agricol important, a doua dup Cmpia Romn. Mai toate culturile sunt prezente, ncepnd cu grul i porumbul. Pe dealuri sunt vii vestite (podgoriile Aradului i Oradei). Unele vii trec i n cmpie pe nisipurile dintre Carei i Valea lui Mihai sau la Teremia Mare. n Dealurile Slaului, pn n depresiunile de sub munte (Baia Mare), caracteristice sunt livezile de pomi fructiferi, cu predominarea merilor de varieti superioare. Cmpia Romn, cea mai important zon agricol a rii, era la nceputul secolului al XIX-lea att domeniu de pstorit (ndeosebi pentru turmele de oi coborte din Carpaii Meridionali), ct i de culturi agricole. Pe anumite poriuni, ndeosebi n partea central, se aflau ntinse pduri (Codrii Vlsiei), pe cnd la est, n Brgan, predominau ierburile stepei. Culturile agricole se extind cu repeziciune n secolul al XIX-lea, cu deosebire dup pacea de la Adrianopole (1829), care, liberaliznd comerul nostru exterior, stimuleaz cultura cerealelor. Mai nti n partea de vest, apoi, n a doua jumtate a secolului trecut, i n Brgan, culturile agricole se extind repede, pstoritul restrngndu-se. Oraele de pe Dunre (foste raiale turceti), Brila i Giurgiu, se dezvolt ca porturi moderne. n interiorul cmpiei iau fiin noi orae (Alexandria n l834) i se dezvolt mici centre, ca Urziceni, Roiori de Vede. Dunrea este cel mai important fluviu internaioual din Europa, pe care o strbate de la vest la est, din apropierea Rinului pn la Marea Neagr. La intrarea n ara noastr are un debit mediu de 5.560 m 3/s datorit n bun parte aportului afluenilor mari pe care i adun n zona de convergen hidrografic din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dubleaz debitul. Pe teritoriul rii noastre, Dunrea parcurge 1.025 km i adun o mare cantitate de ape, astfel c la Ptlgeanca, nainte ca fluviul s se despart n braele ce alctuiesc delta i s-i rsfire apele pe numeroase grle, debitul mediu ajunge la 6.470 m 3/s, egal cu cel al Volgi. Pentru ara noastr, Dunrea constituie una dintre componentele eseniale ale naturii locurilor. Ea colecteaz aproape ntreaga reea de ape curgtoare (n afara ctorva mici ruri dobrogene). Afluenii ei principali formeaz un fel de aureol n jurul cununei Carpailor, iar afluenii de ordinul al doilea au direcii radiale, ferestruind prin vi transversale munii, fapt deosebit de favorabil cilor de comunicaie interioare. Dobrogea i Delta Dunrii. Ieirea la mare a rii noastre este asigurat pe dou ci: una pe uscat, prin Podiul Dobrogei, comparat cu o ,,peninsul ntre ape", si alta pe cursul Dunrii, cu brae ale cror guri se vars n mare prin delt. Delta Dunrii, mai peste tot un teritoriu submers, cu brae fluviale si grle, cu lacuri i mlatini frecvent inundate prin revrsri, cu restrnse fii de uscat (grinduri), pe care se adpostesc

aezrile omeneti, asigur navigaia pe braul Sulina, rectificat ca traseu, canalizat i n permanen dragat de aluviunile ce se depun cu deosebire la vrsarea n mare. Celelalte brae, dei mai mari ca debite, sunt cai navigabile secundare, folosite pentru transporturi locale, mai ales de cutere pescreti. Delta este i un bogat domeniu de pescuit, n cuprinsul ei alturndu-se petilor fluviali (crap, somn, pltic, alu, tiuc) peti marini migratori; care intr pe gurile Dunrii pentru reproducere (sturionii, nisetrul, morunul, pstruga, cega, peti de mare valoare economic). Delta cuprinde, de asemenea, mari ntinderi de stuf, recoltat pentru producia de celuloza (la Brila). Terenurile arabile sunt restrnse, ca de altfel i pdurile, cu esene de mic valoare economic. Singurul ora din delta este Sulina (5,4 mii locuitori), cu rol portuar. RESURSELE NATURALE ALE SPATIULUI RURAL Resursa natural reprezint baza existenei vieii pe Terra, principalul obiect al activitii economice in procesele sale de obinere a bunurilor destinate existentei omului si a societii umane, in general. Resursele naturale, in forma lor elementara, cuprind substana, energie si informaie. Noiunea de resurs economic este mai cuprinztoare dect resursa natural provenit din mediul nconjurtor prin faptul c are in coninut att resursa natural, ct si forma de materie prima in care ajunge resursa natural, ca urmare a prelucrrii in cadrul diferitelor ramuri ale activitii economice. Pentru a pune in eviden unele caracteristici utile din punct de vedere economic, se impune o clasificare a resurselor dup mai multe criterii. Astfel, dup criteriul locului din spaiu in care se afl resursa, exist: resurse provenite din atmosfera (aer, energie eolian si solar, lumin); resurse din hidrosfera (ap, minerale dizolvate, energie hidraulic); resurse din litosfera (minerale, combustibili, sol); resurse din biosfer (faun si flor, populaia ca for de munc, energia animalelor etc.). Dup criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi: resurse care devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei (substane, informaii); resurse care sunt sau produc energie (combustibilii, minereurile radioactive, fora vntului si a apei, energia solar, fora de munc, animalele de munc etc.); resurse informaionale produse de tiin si tehnic (tehnologii, informaii economice etc.). Pentru activitatea economic conteaz in mod deosebit clasificarea resurselor dup criteriul gradului de cunoatere. Din acest punct de vedere, avem urmtoarele grupe: resurse identificate exploatabile in condiii economice avantajoase; resurse cunoscute, dar a cror exploatare nu este economic in condiiile curente, resurse presupuse exploatabile. De asemenea, intereseaz si criteriul durabilitii exploatrii si al particularitilor de refacere a resursei, acestea putnd fi: resurse inepuizabile (aerul, apa, energia solar etc.) si resurse epuizabile (marea majoritate a resurselor). Din ultima categorie se desprind resursele neepuizabile reregenerabile (zcminte de minerale sau combustibili) si resursele epuizabile regenerabile (plantele, animalele). Pentru activitatea economic, populaia conteaz ca o resurs important, ea asigurnd fora de munc din toate domeniile vieii sociale. In acest sens, trebuie luat in considerare att numrul populaiei, ct si evoluia sa, precum si raporturile intre

grupele de vrsta (raportul intre grupe de la 0 la 60 de ani si peste 60 de ani). Acest raport reliefeaz tendinele de mbtrnire sau ntinerire demografic a unei populaii dintr-un anumit teritoriu. Aceast modificare este influenat, att de dinamica natural a populaiei, ct si de mobilitatea ei in teritoriu (mobilitate sau migraie determinat mai ales de factorii economici). Pn acum jumtate de secol, populaia satelor deinea trei sferturi din totalul locuitorilor rii. Satul constituie expresia legturilor strnse ale populaiei cu natura locurilor si este pstrtorul admirabilului port popular, al poeziei si dansurilor populare, al tradiiilor strmoeti. El reprezint permanena poporului romn in spaiul carpato-dunreano - pontic. Populaia rural a sczut mult in ultima vreme, fiind la 1. iulie 1994 de 10,3 milioane locuitori. Principalele resurse naturale ale spaiului rural sunt: apa, fondul funciar, flora si fauna. Exploatarea susinut a resurselor spaiului rural trebuie s fie stimulat dnd dezvoltrii rurale un nou cadru social, politic si economic. Apa constituie pentru Romnia o resurs limitat la circa 1.700 m 3/an/locuitor, cu mult sub valoarea altor ri bogate in ap din Europa. Gospodrirea resurselor de ap este nc deficitar, mai ales datorit slabelor preocupri pentru pstrarea calitii apelor de suprafa. Fondul funciar al Romniei este de aproximativ 24 milioane hectare, structurat pe categorii de folosin astfel: 62,1% teren agricol, 28% pduri si alte terenuri cu vegetaie forestier, 4,3% terenuri cu construcii, 3,7 %. A terenuri acoperite cu ape, l,9% alte categorii de terenuri. In perioadele de seceta producia agricol se reduce in zonele afectate, care se ntind pe 6-7 milioane hectare. Au fost amenajate pentru irigat circa 3 milioane hectare, in mare parte situate in sudul rii. Terenurile agricole sunt afectate totodat si de aciunea altor factori limitativi, printre care: eroziunea, compactarea, acidifierea, srcirea in elemente nutritive, srturarea, poluarea chimic, datorit folosirii neraionale a ngrmintelor chimice si pesticidelor. Pdurile ocup 6,8 milioane hectare alctuite in proporie de 30,6% din specii de rinoase, 30,4% fag, 18,3% stejar si 20,7% alte specii. Ele ocupa 58,5% in zona montan, 32,7%, in zona colinar si 8,8% la cmpie. Dintre toate formaiile vegetale, pdurile au cea mai mare nsemntate, att pentru rolul lor in biosfer, ct, mai ales, pentru produsul lor principal - lemnul. Ele contribuie la reglementarea coninutului in oxigen al atmosferei, fiind considerate ca un adevrat plmn al Terrei. Pdurile au un rol de echilibru, ajutnd la pstrarea si ameliorarea calitii mediului, la diminuarea unor efecte negative (inundaii, eroziunea terenului, poluarea aerului). Ca surs de resurse naturale, pdurile reprezint un important rezervor de materii prime, constnd din material lemnos de diferite caliti, diverse substane utilizate in industria farmaceutic, alimentar, pielriei sau chimic. Flora Romniei este relativ bogat, incluznd circa 3.800 specii de plante, din care 350 specii ntlnite in pajitile montane si peste 800 specii in pdurile de fag si stejar. Un ecosistem special l constituie Delta Dunrii, care include circa 1.150 specii de plante si peste 300 specii de psri. Cel mai vechi element al vegetaiei actuale care se pstreaz din perioada rece a ultimului glaciar este molidul, esena nord - european, care a rezistat frigului cobornd in cmpie. In perioada de nclzire postglaciar (holocen) ncep s ptrund foioasele dinspre sud, iar molidul s urce pe muni. Fagul,

azi comun in pdurile noastre, ptrunde trziu, din vestul Europei. Mai trziu, nainteaz din estul continentului stepa, caracterizat prin vegetaie ierboas. Aadar, in forma ei actual, vegetaia rii noastre este relativ recent. Fauna actual a Romniei s-a format in postglaciar (holocen) prin elemente venite din sudul Europei cu circa 10.000 de ani in urm. Cele mai recent venite sau aduse prin colonizare sunt cerbul loptar, fazanul si, numai de cteva decenii, cinele enot si bizamul, in Delta Dunrii, iar recent elanul, in judeul, Botoani. Exist o strns legtur intre zonele de vegetaie (care ofer hrana si adpost) si repartiia teritorial a faunei. Astfel, in zona stepei si silvostepei, att de intens transformat, caracteristice sunt roztoarele (iepurele - ce urc si in etajul forestier hrciogul, orbetele si altele), iar dintre psri, dropia, prepelia, potrnichea. Pentru pdurile de foioase, specifice sunt mistreul si viezurele, precum si unele animale de prad. In pdurile de munte sunt animale de interes cinegetic, precum: ursul, cerbul, rsul si altele. In zona alpin se menine capra neagr, repopulat in unele masive (Rodna, Ceahlu, Bucegi), iar dintre psri, acvila de munte. Ariile protejate in Romnia cuprind circa 564 de obiective importante pentru speciile de faun si flor rare sau pe cale de dispariie, precum si diferite formaiuni zoologice si peisagistice. INTRODUCERE IN AGROTURISM Agroturismul este o form complex de turism ce ofer oamenilor care vor s se relaxeze, iubesc natura, cultura si arta popular, posibilitatea de a-i petrece timpul liber in gospodriile familiilor rneti. Agroturismul cuprinde dou mari laturi (aspecte importante), si anume, pe de o parte activitatea turistic propriu-zis, concretizat in cazare, servicii de alimentaie, pensiune, circulaie turistic, prestarea serviciilor de baz si suplimentare, iar pe de alt parte, activitatea economic agricol practicat de prestatorii de servicii agroturistice (gazdele turitilor), concretizat in producerea si prelucrarea primar a produselor agroalimentare in gospodrie si comercializarea acestora direct ctre turiti sau prin diferite reele comerciale. Turismul in mediul rural ofer posibilitatea ca oamenii s se apropie, s cunoasc condiiile de via si cultur ale celorlali. Din experiena altor ri s-a putut constata, in repetate rnduri, c spaiile rurale sunt propice pentru turism si dispun, din multe puncte de vedere, de condiiile necesare pentru aceasta activitate. In plus, localnicii sunt capabili sa fie gazde primitoare, datorit idealismului de care dau dovad, disponibiliti de asumare a riscurilor si faptului c sunt oameni de treab, drgui si cu mare putere de munc. Dezvoltarea in ritm susinut a turismului rural si agroturismului in toate rile europene va fi posibil numai printr-o cooperare mai strns in viitor si prin actualizarea ofertelor in funcie de cerinele impuse de evoluiile de pe piaa turistic. Satele din spaiul european i pierd tot mai mult din funcii si intr intr-o criz de identitate. Printr-un turism rural, bine pus la punct, se pot nltura parial aceste probleme structurale. Agroturismul poate s joace un rol important in procesul de dezvoltare a spaiului rural, att pe plan local, ct si regional. ndeosebi satele si oraele

mici, cu grad sporit de ruralitate, prezint cel mai bogat potenial turistic. Aezrile cu un trecut istoric ndelungat, cu cldiri in stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri motenite si un mod de via propriu, atrag turitii, care doresc s cunoasc pe viu aceste aspecte. Nu este de ajuns s spunem c Romnia este frumoas, c poate oferi multe posibiliti pentru practicarea turismului rural si agroturisrnului, ci este necesar s dezvoltm aceste dou activiti complementare pe principiul rentabilitii. In tradiia romneasc sunt motenite din timpuri imemorabile si se afirm nc si astzi o puternic tradiie si o cultur rural multimilenar. Se cunoate faptul c identitatea unei societi se definete prin simbolurile specifice, credine, semne, tradiii etc., ce, laolalt, dau sensul existenei membrilor respectivi si permit definitivarea lor. Identitatea societii rurale presupune fuziunea dintre teritoriu, limb si popor, legitimat printr-un spaiu teritorial recunoscut ca atare. Identitatea steasc are la baza identitile individuale. Exprimarea folcloric prin cntec, dans, povestiri, ritual, practic religioas etc., este mijlocul de reunire al grupului social ntr-un destin comun, liber si de la sine acceptat. Fiecare comunitate folcloric steasc deine individualiti creatoare proprii. O comunitate steasc armonioas si complex i creeaz indivizi reprezentativi pentru nevoile de exprimare ale ntregii comuniti. Perenitatea valorilor spaiului rural, precum si punerea in valoare a oamenilor si locurilor din acest spaiu sunt posibile, fr nici o ndoial, prin practicarea la scar ct mai larg a turismului rural si agroturismului. Funciile si obiectivele strategice principale ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) - reducerea si chiar stoparea migraiei populaiei rurale spre mediul urban si stimularea revenirii unei pri a populaiei urbane (in special a tinerilor) in mediul rural; b) - asigurarea unui nivel de trai si civilizaie in mediul rural comparabil cu cel din zonele oreneti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populaiei active din zona rural; c) - valorificarea complex a resurselor naturale existente in zonele rurale, att prin producerea de bunuri agroalimentare, ct si a unor bunuri nealimentare, artizanale, de nalt calitate si importan pe piaa turistic; d) - valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si piscicole, urmrind realizarea, pe ct posibil, a unei autonomii energetice a gospodriilor si localitilor rurale; e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea primar sau chiar total a produselor agricole, a numeroase alte industrii si meteuguri specifice si tradiionale zonelor rurale; f) - armonizarea dezvoltrii sectoarelor agricole, zootehnic, silvic si agroturistic in zonele rurale; g) - proiecia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natur, pentru conservarea unor condiii de via ct mai sntoas in zonele agroturistice. Agroturismului trebuie s i se acorde o importan din ce in ce mai mare, astfel dintr-o form de turism complementar, s se transforme intr-o form turistic de sine stttoare, care s contribuie la susinerea ofertei turistice, pentru asigurarea condiiilor necesare transformrii turismului de circuit in zonele rurale in turism de sejur.

10

NOTIUNI GENERALE Pionier in domeniul agroturismului pare sa fie Elvetia, tara in care agroturismul, denumit intr-o prima faza de dezvoltare "aventura turistica", si-ar avea originea in jurul anului 1840. Englezii, luand conostinta de aventurile unei tinere exploratoare britanice, cars a descoperit in Alpii elvetieni o lume mirifica a vacilor care pasc pe pasuni, in susurul torentelor de apa ale muntilor, au venit in numar crescand sa vada si si traiasca alaturi de oamenii care le pot oferi conditii atat de atractive. In zona Chateau d'Oex (Elvetia), rezultatul acestor realitati s-a concrstizat prin cresterea an de an a numarului de vizitatori englezi, ajungand ca in anul 1878 numarul acestora sa depaseasea 700, umpland pana la refuz pensiunile si hotelurile existente. Cert este faptul ca in Elvetia, tara de traditie si succes incontestabil in dom eniui turisrnului (la cele 6 milioane de locuitori gazduiesc anual l0 milioane de turisti), aceasta activitate reprezinta o sursa de venituri dintre cele ma importante ale economiei sale nationale atat de prospere. Se poate retine insa si efortul pe care locuitorii, constienti de importanta acestei activitati, le-au depus in dezvoltarea si diversificarea turismului si agroturismului. In Elvetia, in momentul de fata, satele nu mai sunt asezari agricole, ci mai degraba asezari turistice. Majoritatea locuitorilor de la sate lucreaza in orase, si, ca urmare, nemaiexistand forta de munnca suficienta pentru praeticarea agriculturii, unii hotelieri au luat decizia sa creasca animale (vaci, indeosebi). Ei nu inregistreaza neaparat castiguri in acest domeniu, dar animalele confera un plus de culoare si frumusete peisajului. De asemenea, sunt frecveni folositi ca mijloc de transport caii, tocmai pentru a diversifiea servrciile turistice si a oferi posibilitati de agrement cat mai originale. Pe baza studiilor efectuate s-a constatat, in tarile care practica agroturismul de multi ani, o corelatie, o legatura stransa intre dimensiunea ofertei de cazare si gradul de modernizare al gospodariei respective si al zonelor rurale in general. De exemplu, conform statisticilor, in prezent in fermele franceze agroturismul asigura 30-50% din totalul veniturilor acestora. In Franta au existat mai multe conditii care au determinat apariiia si dezvoltarea agroturisinuiui. Intre acestea se pot aminti problemele cu care s-a confruntat agricultura franceza, agroturismul devenind o activitate complementara pentru zonele in care agricultura intarmpina dificultati. O alta conditie care a dus la dezvoltarea acestei forme de turism in Franta este amploarea pe care a luat-o in aceasta tara "cea de-a doua resedinta a familiei", aceasta traducandu-se printr-o admiratie generala pentru "'casa de la tara". De asemenea, nu se poate omite faptul ca in Franta este utilizata fragmentarea vacantelor, rezultand de aici posibilitatea (chiar si pentru persoanele cu venituri mai modeste) petrecerii timpului liber in mai multe locuri. n Romania, de peste trei decenii, prin identificarea si promovarea unor asezari rurale, cu valori etno-folclorice, si culturale si cadrul natural pitoresc, s-a reusit catalogarea lor ca sate turistice, creand astfel premisele dezvoltarii oficiale a agroturismului.

11

Turismul rural si agroturismul se bazeaza pe trei coordonate: spatiu, oameni si produse, avand in acest sens trei argumente. Spatiul fara existenta oamenilor nu poate fi suport al convietuirii; un spatiu fara produse nu poate raspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism; Oamenii in lipsa spatiului sau a produselor dispun numai de o capacitate de primire redusa; Produsele care nu au ca baza spatiul si oamenii nu au decat o existenta efemera si nu pot asigura dezvoltarea durabila pe plan local. Spatiul rural s-a transformat prin juxtapunerea mai multor entitati, care au, fiecare in parte, trecut, prezent si viitor proprii, iar exploatarea lor in interes turistic nu se face deci pe un teren, uniform, pe aceeasi baza geografica, sociala, economica sau culturala. Variabilile geografice, atractiile turistice diverse, datele economice variate, resursele umane diferite din punct de vedere calitativ si cantitativ fac ca ceea ce este de dorit sau posibil intr-un anumit loc sa nu fie 1a fel intr-un altul; ceea ce este benefic sau tolerat intr-un loc sau pentru un anumit grup uman poate deveni nociv sau intolerabil intr-un alt loc sau pentru alt grup uman. nii cei care losuiesc in mediul rural trebuie sa fie pricipalii ,,actori" in activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari. Insa, ospitalitatea traditionala a taranului trebuie insotita de o pregatire specifica activitatii de cazare turistica, initiativa privata trebuie sa se integreze intr-un plan de dezvoltare globala, iar aportul fiecaruia trebuie sa contribuie la montajul produselor turistice, oferind vizitatorului consumator satisfactia unei cazari civilizate, insotite de restauratia adecvata si in aceiasi timp posibilitatea descoperirii unor noi locuri si oameni noi. Ferma, satul, spatiul rural sunt imagini, deci sunt motivele pentru care turistii vin sa isi petreaca vacantele la tara. ln contrast cu concentrarea, anonimatul, rapiditatea schimbarilor, absenta valorilor de referinta ce caracterizeaza marile orase, orasenii consiclera din ce in ce mai mult spatiul rural ca o rezerva de spatitiu, de bogatii naturale fundamentale, de structuri sociale de primire. Ei vor ca, folosindu-se de aceste bunuri (la care de cele mai multe ori se adapteaza), sa le pastreze, sa le salveze de poluarea si distrugerea ce se manifesta din ce in ce mai mult si care pun sub semnul intrebarii integritatea si perenitatea planetei. Ferma ramane un simbol foarte puternic petru citadin, ca fiind: casa ferrnierului, a taranului, a celui ce cunoaste secretele naturii, dar stie si locurile de pescuit, de cules ciuperci;1ocul unde traiesc animalele dornestice cu care orasenul a pierdut contactul; locul unde se pot manca fructe proaspete; loeul unde se succed generatii fara a se schimba modul de viata. Satul, de asemenea, ocupa un loc important in imaginatia oraseanului. Semnifica dimeusiunea umana, intimitatea sociala, animatia locala. Evoca primaria, scoala, cafeneaua, biserica, aceste locuri care au marcat viata oamenilor de-a lungul secolelor. Satul grupeaza artizani, comercianti, mici intreprinzatori, acei actori locali care fac mai usoara viata la tara. Satul este locul unde gasim serviciile publice, indispensabile tuturor, locul unde se desfasoara cele mai frumoase sarbatori. Altfel spus, agroturismul e fundarnental integrat in cadrul mijloacelor rurale de primire unde se pune in valoare potentialul natural, cultural si urnan, pe baza caruia se elaboreaza si promoveaza produsele turistice la nivel local, regional, national si international.

12

CONCEPTE SI DEFINITII nceputurile turismului se pierd in adancurile vremurilor. Este cat se poate de probabil ca oarnenii au efectuat deplasari ,,de agrernent" dintr-o zona in alta imediat dupa ce s-au desprins de stramosii lor, oricare ar fi fost acestia. Voiajeie de studiu ale tinerilor romani in Grecia erau frecvente in antichitate, la fel ca si cele legate de jocurile olimpice. Evul Mediu consacra vizitele la unele temple de renume, in timp ce Renasterea genereaza voiajele de placere, precum si pe cele legate de curiozitatile intelectuale. Capitalismul impulsioneaza calatoriile in scopuri de afaceri, la inceputril secolului al XIX-lea aparand pentru prirna data, in Marea Britanie, si cuvantul de turist, derivat din cuvantul fraricez ,,tour", pentru a-i desernna pe tinerii englezi care, pentru placere sau agrement, efectuau asa-numitul ,,grand tour" al Frantei. In anul 1942, turismul a fost definit ca fiind: ,,ansamblul relatiilor si faptelor costituite prin deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului lor obisnuit de resedinta, fara ca acestea sa fie motivate de o activitate lucrativa oarecare". Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT) de la Ottawa din iulie l99l a redefinit turismul, precizand ca acest termen desermneaza: ,,activitatile angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediului rezidential pentru o perioada de 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an, in vederei petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizat". ,,Dictionarul de marketing si de afaceri" conceput de Constantin Nita si Marius Popescu propune urmatoarele definitii: Turism. l. Activitate ce are caracter recreativ sau sportiv, constand in parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport specifice (microbuze, autocare, avioane, vapoare de croaziera etc.) a unor distante pentru vizitarea unor regiuni pitoresti, localitati, obiective economice, istorice, culturale etc. 2. Fenomen socio-economic de masa care cuprinde relatiile si activitatile care au loc in cadrul unei tari in circuitul valorilor materiale si spirituale dintre tari in procesul utilizarii timpului liber. Turist. l. Persoana care practica turismul. 2. Persoana carepractica activitati turistice. Desi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru, iar pentru altii, sunt doua notiuni diferite. Practica arata ca aceste categorii se identifica pana la un anumit nivel, au un numitor comun care scoate in evidenta elementele de identitate, de incluziune, cat si elernentele diferite care le conduc la departajare, la diferentiere. Agroturismul si turismul rural sunt activitati economice complexe, cu o larga scara de cuprindere, care pun in evidenta, printr-un mecanism propriu, circulatia turistica din mediul rural. Agroturismul trebuie abordat, din punct de vedere conceptual, ca un "pachet" de servicii economice, socio- culturale, sportive, de agrement etc., puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul natural rural, cu investitii minime si in conditii de protejare si conservare a mediului ambiant.

13

Definitia fundamentala a agroturismului trebuie sa porneasca de la necesitatea gasirii de solutii pentru gospodariile rurale, in sensul cresterii veniturilor prin valorificarea potentialului economic al acestora, dezvoltand servicii de gazduire si de valorificare a produselor proprii si locale. De la aceasta necesitate fundamentala se pot formula o multime de concepte si definitii derivate, care sa caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. Analiza conceptului de agroturism ne conduce la tratarea acestuia ca o entitate complexa. Pentru cunoasterea acestei entitati este necesara descompunerea si explicitarea ei in laturi componente, care in esenta, toate graviteaza in jurui activitatilor din cadrul gospodariei taranesti. Din punct de vedere al spatiului de cazare, al asigurarii bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti. Din punct de vedere al activitatilor care graviteaza in jurul gospodariei taranesti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca, spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata vin in mediui rural pentru relaxare, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, initiere in arta mestesugurilor traditionale, pentru studii si documentare, precum si multe alte activitati specifice. Din analiza modalitatilor de definire, se deduce faptul ca agroturismul- trebuie tratat ca un sistem complex ale carui elemente componente se afla intr-o stransa relatie de interdependenta. Pe baza studiilor efectuate si ca urmare a sesizarii principalelor efecte ce iau nastere in momentul activarii acestor elemente, s-a ajuns la concluzia ca agroturismul poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis. Altfel spus, agroturismul poate fi privit ca un sistem asupra caruia se exercita numetoase influente din mediul extern si care, la randul sau, influenteaza mediul extern. O alta modalitate de a defini agroturismul este aceea de a-l privi ca pe o activitate practica ce reprezinta o latura intrinseaca a economiei locale. In cadrul sistemului economic la nivel local, agroturismul are un rol de reglator, de feed- back. Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitie de catre gospodariile locale. Scopul acestei activitati este acela de a obtine venituri. Veniturile obtinute din agroturism au, de regula, un caracter complementar, gospodaria sau ferma agroturistica realizand in general veniturile de baza din activitatea agricola sau alte tipuriri de activitati (prelucrarea materiilor prime agricole sau neagricole, artizanat etc.). Privit ca o activitate practica, agroturismul are un caracter comptex, imbinand armonios: cadrul natural, oferta de cazare, serviciile agroturistice. Toate acestea sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul unor tehnici si metpde ce imbraca forma unor programe oferite pietei turistice. Oferta de cazare este reprezentata de spatiul de locuit excedentar de care dispun gospodariile taranesti sau de spatiul construit special in scopul practicarii agroturismului Acest spatiu este pus la dispozitia turistilor pe diferite perioade de timp, in functie de preferintele lor si de posibilitatile concrete ale gazdei. Serviciile agroturistice sunt foarte diverse, in functie de caracteristicile zonei, de anotimp, de traditii etc. Ele se pot concretiza in: servirea mesei, servicii de insotire si

14

calauza turistica pe anumite trasee, initiere in annmite mestesuguri posibilitatea practicarii unor sporturi etc. Activitatea agroturistica poate fi privita si ca un sistem sisrem integrat activitatilor ce se desfasoara in mediul rural, activitati ce se afla in relatii de interdependenta si care au ca scop final dezvoltarea generala a zonelor rurale. Definita astfel, activitatea agroturistica poate reprezenta un instrument de masurare a calitatii vietii, de cuantificare a nivelului de trai pentru anumite grupuri sociale. Prin interactiunea ce se stabileste intre activitatile si serviciile prezentate se creaza o serie de avantaje sociale, avantaje de care benefieiaza atat entitatea agroturistica, cat si mediul din care aceasta face parte. Prin agroturism sunt activate traditiile social-culturale, mestesugaristi, folclorice si se creaza noi locuri de munca. Unitatea agroturistica ofera servicii de calitate, turistii devin consumatorii acestor servicii, iar pe masura imbunatatirii calitatii serviciilor creste cererea turistica; are loc astfel stimularea creativitatii si competitivitatii; sunt activate noi domenii de activitate; se imbunatateste permanent infrastructura locala. O parte din profitul obtinut poate fi reinvestit pentru a constitui o noua sursa de finantare pentru modernizarea si dezvoltarea ofertei de cazare si servicii. Analizat din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o forma de turism cu multa varietate si unicitate in realizarea serviciilor ce se ofera oamenilor ce iubesc natura, cultura si arta taraneasca. El ofera turistilor posibilitatea de a-si petrece timpul liber si vacantele intr-un mod diversificat in gospodariile familiale, precum si posibilitatea de a consuma alimente proaspete, obtinute in conditii naturale si cu valoare biologica ridicata. Evolutia sociala si tendintele privind necesitatea petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut si divers creaza premisele dezvoltarii organizate a agroturismului. La acest nivel agroturismul trebuie sa dispuna de un management capabil sa armonizeze cadrul natural si gospodaria taraneasca in scopul satisfacerii cerintelor turismului modern. Incadrarea gospodariilor in ambientul natural, cultural si folcloric se face cu scopul de a pune la dispozitia turistilor sat mai multe elemente pentru a-si definitiva optiunile, in functie de pret si preferinte. De exemplu, unii turisti pot opta pentru un grad de confort agroturistic mai scazut in favoarea unui cadru natural, cultural si folcloric de exceptie. Principalele structuri de primire ce pot fi dezvoltate in cadrul agroturismului sunt: Sat de vacanta. Centru turistic, compus din vile sau bungalow-uri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii si sport. Pretirile de sejur in acest caz cuprind atat pensiunea, cat si distractiile oferite. Primele sate de vacanta au fost create in 1947 de catre Touring Club de France (Franta) si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1955. Popas turistic. Tip de hotel destinat in special turistilor in, trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau in apropierea lui; are mai putin de l0 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. Hotel turistic pavilionar. Tip de hotel turistic, situat in mediul rural, grupand o serie de pavilioane rustice. Uneori, in mod eronat, este denumit "camp hotel".

15

Camping. Forma de turism care presupune cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit, un echipament adecvat. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de turism a impus introducerea unor regl ementari privind amenajarea terenuri lor si comporatamentul turistilor. Pensiuni turistice. Structuri de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu o capacitate cuprinsa intre 3 si 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turisiilor si servicii de pregatire si servire a mesei. Ferma agroturistica. Structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti, care asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Activitatea de turism din cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare) de masa, de agrement, precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. In scopul protectiei turistilor, activitatea pensiunilor si fermelor agroturistice se va desfasura cu respectarea normelor legale ce reglementeaza turismul in Romania. FACTORII APARITIEI SI DEZVOLTARI I AGROTURISMTTLUI Romania este o tara cu o mare disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este inzestrata. Prin diversele forme de relief repartizate armonios pe intreg teritoriul tarii, prin clima sa propice practicarii turismului in tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, Romania poate sa satisfae a pretentiile celui mai exigent turist, roman sau strain. Dupa decembrie,1989, turismul romanesc a intrat intr-o etapa noua, si anume aceea a reformei economice, a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Reforma este un proces profund, de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Ca urmare, in momentul actual, turismul romanesc se afla intr-o situatie de criza. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inacceptabile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta parte, veniturile populatiei sunt aproape in intregime destinate cheltuielilor alimentare; rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt practic inexistente. Dar, pe masura iesirii din criza economica actuara si a cresterir veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si - avand in vedere faptul ca turismul clasic va ramane in continuare destul de scump se va orienta mai mult decat pana in prezent catre alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. Principalii factori care au determinat si determina aparitia si dezvoltarea agroturismului in Romania pot fi considerati: - complexitatea societatii actuale, in care, indiferent de activitatea pe care o desfasoara, oamenii manifesta tendinta de a depune un efort fizic cat mai redus, sedentarisrnul putand fi acceptat ca o caracteristica a societatii moderne.

16

Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica, oamenii doresc si incearca sa-si petreaca mai mult timp liber in mijlocul naturii, in zone cu un cadru natural cat mai pitoresc si cat mai putin poluate. Aceste zone se gasesc cu preeadere in spatiul rural, agroturismul afirmandu-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant; - reducerea duratei saptamanii de lucru a condus la dispunerea de catre oameni a unui "buget" de timp liber mai mare, pe care incearca sa si-l petreaca in mod cat mai placut. Agroturismul este o solutie in acest sens. Asistam, cu alte cuvinte, la o diversificare a formelor si modalitatilor de recreere si de petrecere a timpului liber; - asigurarea unor venituri supiimentare pentru gospodariile taranesti. In prezent, in tara noastra, gospodariei rurale ii este caracteristica o economie de subzistenta, agtoturismul reprezentand o sansa in dezvoltarea si incadrarea in conditii cat mai bune, in economia de piata, a rnediului rural; - pozitia geografica a Romaniei si cadrul natural deosebit de pitoresc al mediului rural din tara noastra. In ptezent, se manifesta o cerere crescanda a clientelei europene pentru agroturism, atragerea lor spre zona tarii noastre putand fi un motiv in plus de dezvoltare a agroturismului; - existenta unui excedent de cazare in gospodaria taraneasca din Romania, pregatit si amenajat cat mai adecvat pentru primirea de oaspeti (consumatori de servicii turistice si agroturistice), poate deveni oferta ferma in practicarea si dezvoltarea agroturismului; - satisfacerea unor cerinte specifice de recreere a oamenilor" de odihna si agrement, cure balneare si terapeutice, satisfacerea unor placeri deosebite hobby (peseuit, vanatoare), initieri in arta mestesugurilor traditionale, studii si documentare etnografica si folclorica; - preocuparea pentru gasirea unor noi formule si tipuri de vacante, caz in care sejurul in mediul rural poate constitui una din variante. Alaturi de vacantele combinate, mare-munte, munte-mare, tratament-excursii, in ultimul timp s-au impus, ca noi forme de vacanta (concediu), satele de vacanta. Sejurul in mediul rural, sejurul la ferme, dar mai ales satele turistice, atat ca necesitate, cat si ca "moda turistica"; - asezarile ruraie pitoresti situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire sau gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita. Sfarsitul secolului trecut ar putea reprezenta perioada in care satele, in special cele aflate in zona de munte, au inceput sa exercite o atractie pentru oraseni, al caror numar a fost in continua crestere si 1a care nostalgia pentru locurile natale a putut constitui un prim imbold de a le vizita. nainte ds a fi activitate economica, fenomenele socialeale calatoriilor, vizitelor, ospetiei precursoare ale turisrnului si agroturismului in localitati si chiar in tari indepartate, sunt consemnate ca fiind determinate de sarbatori traditionale legate de activitatea agricola, ca si motivatia religioasa, de altfel. Valorile culturii orale si, indeosebi, datinile populare ca si intreaga bogatie a folclorului constituie pentru poporul roman mijlocul sau inconfundabil de expresie si de

17

traire, nelipsite din ambianta rurala. In Romania, folclorul reprezinta o mostenire culturala cu specificitate unica. Standardele si valorile sale au fost transmise oral, prin imitatie si prin alte rnijloace. Formele lui include, intre altele, limba, literatura, muzica, dansul, jocurile mitoiogice, ritualurile, obiceiurile, mestesugurile, arhitectura si altele. Prin el sunt exprimate sentimentele cele mai diverse si in primul rand cele care se refera la virtutile vietii si ale naturii inconjuratoare dragoste, bucurie, durere, nostalgie, incantare, cutezanta etc. Patrimoniul folcloric este in toate imprejurarile, forma estetica, arta si, inainte de toate, categorie istorica a ornenirii. Fiecare produs folcloric reprezinta o parte a diversitatii unui anume model cu calitate de unicat. El devine colectiv pentru ca include suma elementelor exprimate de o intreaga comunitate. Folclorul zonelor rurale, respectiv al satelor, este, de regula, cel mai bine conservat, coerent si echilibrat. El ofera si asigura identitatea fiecarei zone geografice a tarii. Indiscutabil ca, in demersul timpului, cultura orala, datinile, folclorul, au suferit influente puternice deternrinate de procesrul evolutiv, al transformarilor socio-culturale inevitabile. Cu toate acestea, se poate afirma ca satul romanesc a strabatut cu succes perioadele mai putin faste ale istoriei, pastrand in cea mai mare masura nealterata puritatea culturii sale stravechi si, inainte de toate, a folclorului, amenintat cu cruzime in perioada din urma, de un festivism ieftin, superficial. Asa se face ca, gratie vitalitatii sale, cultura folclorica a satului s-a perpetuat in decursul timpului cu accente diferite, impuse de amprenta specifica fiecarei comunitati rurale. Toate genurile de manifestari populare sunt prilejuri traite pe deplin de comunitatile rurale, multe dintre ele bucurandu-se de o reputatie aparte, in unele dintre localitatile si zonele pitoresti ale tarii. De exemplu, sunt cunoscute si reprezinta amintiri durabire din vacantele inedite petrecute in mediul rural. Odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete, de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta, se imbina armonios in raza asezarilor rurale, concurand adesea, prin particularitatile lor, cu regimul de cura oferit de statiunile balneare. Nu pot sa lipseasca din sfera motivatiilor turistului ce alege zona rurala. Nici sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale. Desigur, resursere subiectivitatii indivizilor depasesc, de regula, orice cadru forrnal de enumerare si clasificare. De aceea, este indicat sa se dea curs, in mod concret, actiunilor ce mijlocesc si favorizeaza desfasurarea unui lant complex de motivatii, care odata cunoscute, pot stimula dezvoltarea turismului in forme pe cat de originale, pe atat de competitive si rentabile, cum ar fi de altfel si agroturismul. Intrucat satul turistic romanesc nu se prezinta ca un produs turistic de serie, ci poaeta amprenta originalului, ineditului si surprizei, el constituie, in momentul de fata, una din cele mai bogate surse de satisfacere a trebuintelor, deci si a motivatiei urnane. Principala caracteristica cu care se impune acest produs turistic - satul - in fata consumatorilor este cadrul de compensare, fizica si spirituala, a deficientelor ce insotesc, in majorirarea sitiuatiilor, viata in mediul urban. Turistul care aspira la o ,,vacanta ideala", ale carei efecte pozitive sa dureze cat mai mult timp, gaseste in universul satului turistic romanesc resursele care atenueaza impactul cu mediul urban, cu elemenrele de stres ale vietii citadine si, totodata, ii maresc considerabil sansele de adaptare la conditiile traiului modern.

18

Satele romanesti prezinra calitati deosebite, de necontestat, care genereaza noi perspective pentru valorificarea bogatelor resurse pe care le are peisajur rural. n toate tarile sunt valabile aceleasi conditii de dezvoltare a agroturismului, si anume: calitatea conditiilor de primire, dotarile, serviciile si cadrul general. Succesul economic al activitatii de turism rural si agroturism nu se va lasa asteptat, atunci cand se indeplinesc toate aceste conditii. Pentru a deveni tari turistice atractive, multe state europene, inclusiv Romania, trebuie sa inlature marele carente sau deficite, existente tocmai in aceste forrme de turism, si care se refera la infrastructura satelor, in prirmul rand. In acest sens sunt necesare masuri de imbunatatire a infrastructurii cailor de comunicatie, a sisternului transporturilor de calatori si pe distante scurte (in functie de cerinte), crearea de amenajari speciale pentru turisrn etc. Toate masurile locale vizand modernizarea infrastruecturii pentru a putea veni in intampinarea turistilor, trebuie sa fie si in folosul populatiei locale. Astfel creste si caiitatea vietii in asezarile rurale. De asemenea, investitiile sporesc calitatea casei (locuintei), de care poate profita intreaga familie taraneasca. In multe unitati de primire, din toate tariie, lipsesc cunostintele de baza si de specialitate ale oamenilor pentru a putea fi o gazda buna. Totusi, fiecare poate invata, daca face cateva eforturi. In toate tarile trebuie imbunatatite posibilitatile de pregatire si de perfectionare a gazdelor, deoarece exista si o serie intreaga de cunostinte specifice pe care gazdele trebuie sa si le insuseasca. Atat gazdele (persoane private), cat si lucratorii din sectorial public trebuie sa sprijine si sa eficientizeze activitatile unitatilor structurilor turistice, ale asociatiilor gazdelor. In prezent, toate tarile europene, ofera produse rurale pe piata turistica. In multe din aceste tari, gazdele din mediui rural s-au asociat in organizatii de profil, pornind de la ideea ca intr-un cadru organizat exista posibilitati mai bune de marketing, de alcatuire a ofertei, de reclama si comerciaiizare a ofertelor (produselor) din mediul rural, decat actionand de unul singur (individual). n turism se acorda tot mai multa atentie calitatii, tendinta de care trebuie sa tina seama si turismul din mediul rural (agroturismul), deoarece calitatea este factorul primordial pe piata turistica. Masurile de asigurare a calitatii nu conduc la uniforrnizarea ofertelor, ci garanteaza competitivitatea si reprezinta un pas hotarator spre realizarea unui produs care sa poata fi plasat cu succes pe piata turistica. Prin introducerea nivelurilor de calitate se realizeaza urmatoarele obiective deosebit de importanto: - produsul turistic rural este definit si devine comparabil la nivel national si international; - turistul este informat, stie la ce sa se astepte, deci, scade riscul ca el sa fie dezamagit; - turistul poate analiza ofertele si calitatea acestora; - personalitatea unitatii de primire sporeste; - turistul intelege mai bine de ce exista tarife diferite de la o gazda la alta. Definirea si descrierea ofertelor turistice si mai ales agroturistice, clasificarea si stabilirea treptelor de calitate sunt absolut necesare, pentru ca turismul din mediul rural din Romania sa fie competitiv atat pe plan national, cat si international.

19

FORME ORGANIZATORICE ACTUALE ALE TURISMULUI RURAL SI AGROTURISMULUI IN ROMANIA Punctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un momentdat. Prin efectul Legii nr.2l/1924 se pot crea si organiza forme asociative cu personalitate juridica de tipul oganiamelor neguvernamentale si nelucrative, care pot avea drept scop dezvoltarea societatii rurale in ansamblu sau si indeosebi promovarea turismului rural. Organizatiile non-profit pot sprijini crearea de agenti economici specializati care sa fie indrumati si sprijiniti in realizarea unei strategii de dezvoltare a turisrnului rural la nivel local, regional, national si international. Decretul Lege nr.54/1990, privind libera initiativa, pune in evidenta materiali zarea atuurilor unei persoane sau a asociatiilor familiale de a dezvolta activitati de anvergura rnai mica pe linia turismului rural. Legea nr.31/l99l, privind organizarea si functionarea societatilor comerciale, ereeaza coordonatele infiintarii agentilor economici cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural, cat si cu aetivitati conexe pentru dezvoltarea turismului rural. Forma de organizare a turisrnului rural prin intermediul agentilor economici rezultati in baza prevederilor Decretului Lege nr.54/1990 si a Legii nr.3l/199l este specifica zonelor cu vocatie turistica, care dispun de multe atuuri in realizarea de activitati ale turismului rural. Scopul principal al acestor agenti economici este profitul obtinut prin valorificarea resurselor locale speeifiee activitatii de turism, care in mod implicit participa la dezvoltarea si implementarea turismuiui rural. Agentii econoniici (particulari, asociatii familiale, societati comerciale) autorizati in baza legislatiei existnte pot deveni mernbri activi ai unor federatii, fundatii sau asociatii de tipul organizatiilor neguvernarnentale, care nu urmaresc realizarea de profit si, impreuna, pot constitui retele de turism rural care sa dispuna de un management propriu, programe proprii si care se pot afilia la circuite turistice nationale si internationale. Forma cea mai simpl a turismului rural consta in a oferi o camera de gazduire, la solicitarea unui turist ocazional (in trecere), care trebuie sa innopteze in localitatea respectiva. Acesta forma s-a dezvoltat mai mult in jurul statiunilor balneoclimaterice, datorita capacitatii de cazare insuficiente a acestora. Cererea turistica in continua crestere a stimulat satele din jurul statiunilor sa amenajeze si sa pregateasca un anumit numar de camere pentru gazduirea turistilor care nu mai gaseau locuri in statiune. Acesta forma de organizare este o forma sezoniera, uneori ocazionala; proprietarul gospodariei punand la dispozitia turistilor doar spatiul de cazare, fara a 1e oferi si alte servicii (pensiune, agrement).

20

Avantajul acestei forme este ca satisface cererea turistic si asigur un venit suplimentar gospodariei, chiar daca preturile practicate sunt mai mici decat in cadrul turismului clasic. Dezavantajul consta in lipsa unui sistern de protectie, atat a gazdelor, cat si a oaspetilor, ca si lipsa unui program care sa raspunda cerintelor turistilor si sa fie oferit acestora. Ferma agroturistic este o forma de organizare si practicare a agroturismului in cadrul fermelor, agospodariilor taranesti, care dispun de spatii de cazare si sunt in masura sa ofere turistilor anumite servicii, asigurarea produselor alimentare de baza facandu-se din gospodaria proprie. La acest nivel, programele agroturistice pot sa includa si activitati recreative, de agrement in cadrul fermei sau in imprejurimi. De obicei, fermele sunt plasate in zone cu o circulatie turistica mai redusa si nu dispun de atuurile clasice ale turismului modern. Aici se redescopera alte fenomene, care duc la nostalgie, traditie, etnografie si folclor, viata autentica rurala cu multe elemente naturale. Rezulta deci necesitatea prornovarii, catalogarii acestor ferme, prezentarea lor in ghiduri si pliante, pentru a putea fi racordate la retelele de turism si agroturism. O alt forma de organizare se ntalnete la nivelul agentilor economici autorizati, atestati si agreati de organismele de resort. Agentul economie poate fi o persoana fizica ce dispune de o gospodarie amenajata in scopul primirii turistilor, o asociatie familiala sau o societate comerciala care isi valoriiica, ia un moment dat, excedentul de cazare si care dispune de un program agroturistic. La nivelul acestei forme se asigura protectia consumatorului, prin dobandirea autorizatiei de functionare. Intalnim aceasta forma de organizare cu preponderenta in zonele ce dispun de un cadru natural bogat, acolo unde circulatia turistica este mare si unde infrastructura rurala este bine dezvoltata. Organizarea turismului rural si agroturismului in cadrul agentiilor de turism, opereaza cu programe proprii sau cu programe puse 1a dispozitie de alte persoane (fizice sau juridice) si de catre solicitantii de servicii. Ele presteaza anumite servicii pe baza de comision. Serviciile agentiei constau, fie din promovarea programelor oferite de organizatorii de turism rural sau agroturism, fie in organizarea de excursii (pe baza programelor oferite de gospodariile si fermele din mediul rural). Alte forme de organizare ale turismului rural si agroturismului sunt reprezentate de fundatii, asociatii si federatii, ce sunt ca organisme neguvenamentale care sa promoveze dezvoltarea activitatilor de economie rurala si turism rural, prin sprijinirea pregatirii si valorificarii satelor romanesti. Aceste forme asociative reunesc toate iniiativele locale si izolate, pentru a crea entitati capabile sa reprezinte anumite aspecte din segmentele vietii economico-sociale rurale. Prin statutul de infiintare, care de fapt reprezinta regulamentul de organizare si functionare al asociatiei, acestea dispun de strategii proprii, de management propriu in realizarea strategiilor, de sisteme de alegere si atestare a participantilor la crearea retelelor proprii si toate acestea in limitele legislatiei in vigoare. Nivelul actual al dezvoltarii turismului rural si agroturismului in Romania, in principal, este determinat de actiunile intreprinse de aceste organizatii neguvernamentale care, dupa 1989, au inceput sa actioneze in acest plan. In continuare cateva dintre rearizarile unor astfel de forme asociative, care au contribuit la dezvortarea si implementarea turismului rural si agroturismului in Romania.

21

Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (F.R.D.M.) s-a infiintat in anul 1991 si a elaborat un program vast privind dezvoltarea si implementarea agroturisrnului in Romania. In cadrul acestui program au fost initiate si sustinute propuneri legisrative care au contribuit la inlturarea vidului legislativ care exista pan la momentul respectiv in domeniul agroturismului. Prin programul sau, F.R.D.M. a creat o politica si un management propriu, contribuind la dezvoltarea agroturismului in Romania. Pentru relizarea obiectivelor propuse, F.R.D.M. a strans in jurul sau toate initiativele si fortele dornice si capabile s contribuie la dezvoltarea turismurui rural si agroturismului in Romania; a creat noi entitati economice sau non-profit, a pus bazele unor proiecte si programe de prornovare interna si externa a produselor agroturistice. Ca urmare a coordonatelor acestei strategii pentru valorificarea potentialului turistic al satelor romanesti F.R.D.M. a impus actiuni si colaborri la nivelul organismelor guvernamentale si neguvernamentale, pe plan national si international. Astfel, prin protocolul din 3 februarie 1994 incheiat cu Ministerul Tineretului s-au pus bazele cooperarii in vederea rearizarii in comun a unor actiuni in dezvortarea turismului rural, in elaborarea cadrului legislativ adaptat la realitile actuale in identificarea de mijloace financiare care sa contribuie la promovarea, dezvoltarea si implementarea agroturismurui in Romania. In cadrul acestor actiuni F.R.D.M. a promovat un proiect de lege pentru sustinerea turismului rurul, a derulat un program PHARE, a asigurat o baza de date necesare in conditii grafice moderne a unui ghid agroturistic cu primele 2.000 de gospodarii atestate in perioada 1991 1994. Asociatia Turistica ,,Botiza", infiintata in anul 1993, in localitate a Botiza, judetul Maramures, este o asociatie turistica locala, care dispune de un program agroturistic propriu specific obiceiuriloi si traditiilor locale. Fondatorul asociatiei, profesorul Muche Ion, promoveaza turismul rural sub deviza:,,Botiza - Paradis turistic". Asociatia Operatiunea Satele Romanesti, cunoscuta turistilor si ca ,,Op eration Villages Roumains" (O.V.R), a fost constituita in 1988- 1989 pentru a proteja satele romanesti de campania de sistematizare a satelor, initiata de fostul regim. Programul de sistematizare si modernizare a satelor prevedea demolarea multor sate si satune, care trebuiau sa dispara ca asezari rurale. Asociatia a avut un ro1 de lupta contra actiunilor regimului eomunist, contribuind ia intarzierea multor actiuni de stramutare a gospodariilor taranesti. Uiterior, dupa 1990, asociatia a actionat pentru sprijin si ajutor umanitar, iar in anii 1991-1992 a desfasurat activitati de parteneriat in scopul dezvoltarii democratiei locale si a dezvoltarii satelor romanesti. In cadrul acestor actiuni, 0.V.R. a pus in functiune o retea de turism rural crrprin zand loclalitati din judetele: Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud, Brasov si Sibiu. In dezvoltarea turismului rural, asociatia O.V.R. a adoptat o strategie proprie, a creat mijloace proprii de promovare a turismului rural, a realizat pliante, a marcat satele tutistice cu o sigla proprie si a participat efectiv la schimburi de turisti din tarile Comunitatii Europene. Asociatia de Turism Montan Prahova este o asociatie non-profit care reuneste reprezentantii consiliilor locale din 18 localitati ale judetului Prahova, avand ca scop stimularea si dezvoltarea turismului rural in zana. Prin intermediul fundatiei internationale de asistenta Inter-Assist cu sediul in Elvetia, asociatia a beneficiat de un program de asistenta in promovarea produsului turistic local, concretizat in editarea unui pliant si catalog de promovare, cuprinzand oferta de cazare. Catalogul, ce

22

beneficiaza de o prezentare grafica de exceptie, la nivelul standardelor internationale, este structurat logic pe localitati si, in cadrul acestora, pe entitati turistice, cuprinzand date si informatii utile, suficiente pentru a alege si pentru a intra in legatura cu cererea cu oferta de servicii turistice. Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecorogic si Cultural (ANTREC) este o organizatie neguverilamentala si non-profit, infiintata in toamna anului 1994 cu sprijinul Ministerului Turismului, avnd un important rol in dezvoltarea turismului rural si agroturismului. O parte din fondatorii acestei asociatii s-au format in cadrul Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (F.R.D.M.), unde au beneficiat de experienta, realizarile si sprijinul federatiei in realizarea unei strategii in favoarea turismurui rural. Strategia ANTREC n dezvortarea turismului rural si agroturismului are urmatoarele directii de actiune: - desfasurarea unor actiuni de formare si perfectionare pentru toti participantii la turismul rural, organizate prin cursuri pe diverse specialitati si forme de pregatire. Modul de instruire si formare se desfasoara prin cursuri, seminarii si tabere de instruire cu scop tematic; - acordarea de asistenta tehnica si consultanta fermelor si pensiunilor agroturistice in intocmirea documentatii lor necesare omologarii acestora ca entitati turistice si includerea lor in banca de date in vederea asamblarii unei retele agroturistice; - promovarea turisrnului mral si a marketingului turistic, utilizand metode si tehnici moderne, care sa permita crearea unei retele proprii de turism si racordarea acesteia la turismul european. Este avuta in vedere editarea de pliante, brosuri, inregistrari video si cataloage, prin care sa fie pus in varoare potentialul turistic rural din Romania; - actiuni de informare si pubriciiate, prin editarea unui Buletin Informativ ANTREC cu periodicitate lunara si a unei reviste "Viata la tara", care sa ilustreze potentiatul turistic al satelor romanesti. In cadrul actiunilor de promovare, ANTREC este deja membra, din anul 1995, a asociatiei de profil EUROGITES. Acesta calitate va contribui la promovarea turismului romanesc si peste granitele tarii noastre. In catalogul EUROGITES pe anul 1996, realizat sub patronajul Federatiei Europene de Turism Rural, Romania este prezentata cu 20 de gospodarii si este alaturi de oferta agroturistica din tari cu traditie ca: Franta, Elvetia, Belgia, Irlanda si altele. In cadrul programului PHARE, pentru dezvoltarea turismului in Romania, ANTREC a fost desemnata pentru supervizarea actiunilor de promovare si marketing. Proiectul prevede crearea unei retele nationale de promovare si rezervare a ofertei si cererii turismului rural, conceputa ca un sistem integrat si computerizat, cu posibilitati de racordare la piata turistica europeana. Pana in prezent, ANTREC are 38 filiale. Altele sunt in curs de constituire. Experienta tarii noastre, desi de scurta durata, arata ca turismul rural si agroturismul capata din ce in ee mai multi adepti. Necesitatea unirii eforturilor tuturor celor implicati in aceste forme de turism apare din ce in ce mai evidenta. Satul sau zona agroturistica reprezinta atractie, spatiul in care se asambleza toate, spatiul real de atractie, spatiul in care se ansambleaza toate elementele de

23

dezvoltare locala. Astfel, apare interesul de sustinere a satului, de imbunatatirea infrastructurii, ale vietii spirituale a satuiui. Tinand cont de generosul patrimoniu turistic existent cu precadere in spatiul rural si de minima sa utilizare in momentul actual, se poate aprecia ca produsul turistic rural este insuficient valorifieat. In acest sens, sfera activitatilor turistice prestate in mediul rural romanesc trebuie largita de la simpla oferire de cazare la: - etalarea produselor gastronomice populare; - agrement si animatie specific zonelor satesti; - transport cu mijloace traditionale; - pelerinaje catre lacasuri de cult consacrate; - vizitarea atelierelor mestesugaresti, ete . POTENTIALUL AGROTURISMULUI ROMANESC Teritoriul Ronnaniei prezinta o mare varietate de valori cultural-istorice-arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural si agroturismului romanesc in mod special. Aparute si dezvoltatate pe cele mai variate forme de relief, inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organicare si dezvoltare a agroturismului. In interiorul Europei, Romania a ramas o tara mai putin eminamente agrara, dar sigur mai mult de 50% rurala, in care civilizatia rurala, cu tot ce tine de acesta (pozitiv si negativ) s-a conservat uimitor. Cadrul natural si modul de "viata la tara" sunt foarte aproape de imaginea traditionara. Comunitatile umane rurare, desi aparent scoase din filele cartiior de istorie, sunt vii. Mai mult decat atat, satul, indiferent de spatiul geografic in care se situeaza, constituie expresia legaturii omului cu natura, reprezentand un cadru de asezare umana plurifunctionala. Agroturismul se desfasoara in ariire extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei si beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistiee naturale sau create de om. El se practica pentru petrecerea timpurui liber, odihna si recreere, cura de aer curat, sporturi, instructie si educatie, tratament balnear ete. Romania are mari posibilitati de dezvoltare a agroturismului, practicarea acestuia fiind nu numai posibila, dar si foarte necesara in etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor conduce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romanesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea schimba radical imaginea Romaniei in lume. Pentru aceasta, este necesara elaborarea unei politici clare si de perspectiva cu privire la dezvoltarea agroturismului romanesc, in sensul stabilirii unor obiective precise si judicios esaloinate in timp, spre care sa fie dirijate resursele financiare interne si internationale. PREZENTARE GENERALA A RESURSELOR AGROTURISTICE NATURALE Cunoasterea spatiului rural romanesc demareaza ca un experiment, continua cu

24

o permanenta cercetare si se sfarseste printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanenta a redescoperirii ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda intotdeauna varietatea impresiilor, a gandurilor, sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite in strabaterea plaiurilor carpato-dunarene. Acesta oferta primara potentiala, alcatuita din componente naturale de peisaj reprezinta potentiale resurse turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turisrnului in general si a celui rural in mod special. Elementele care trebuie puse in valoare in mod special sunt: - valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri determinanta in alegerea destinatiei (munte, deal, campie, litoral sau delta); - valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali(de cura) ai zonei; - cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse cinegetice, strat de zapada etc.); - valoarea cognitiva in cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini boranice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente ale naturii etc. Toate aceste elemente se afla intr-o stransa inierdependenta, formand "natura mama" si cadrul de viata pentru tot ce "misca-n tara". Particularitatile lor ies in evidenta pe parcursul abordarilor, a cunoasterii, a studierii si analizarii prin prisma cunoscatorului si analistului prezent in fiecare dinte noi, in momentele evaluarilor bazate ps documentarea amanuntita si pe logica. Resursele naturale cu valente turistice si agroturistice ale Romaniei sunt reprezentate in principal de: l. Zonele montane, cu altitudini cuprinse intre 1.200- 2,500 metri, sunt cele mai pretabile pentru diferite forme de turism practicate pe tot parcursul anului (drumetii, cicloturism, alpinism, sporturi de iarna etc.). Ele se caracteri zeaza prin componente naturale valoroase, care formeaza peisaje deosebit de atractive, unele cu caracter de unicat. Lantul muntilor Carpati prezinta un rol deosebit in ceea ce priveste agroturismul, remarcandu-se prin. clima, ape, bogatii, vegetatie, fauna, soluri etc. El are pozitie centrala si forma de cetate sau inel, din preajma acestuia succedandu-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce ii confera locul de frunte in patrimoniul turistic al tarii sunt: defileele impresionante, dantelariire de basm in formere carstice din regiunile calcaroase, circtrrire si vaile glaciare, piscurile golase, formele inedite sau ciuclate ale stincilor, cele peste 10.900 de pesteri, oglinzile de apa, precum si multe alte aspecte peisagistice unice. Intre masivii muntosi ai Bucegilor si Pietrei Craiului, intre Transirvania si Muntenia legate de culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismultii romanese si inceputurile agroturismului din tara noastra. 2. Zonele deluroase si de podis se remarca prin marea varietate a structurilor litologice care confera varietate si pitoresc peisajelor componente. Complexitatea si diversitatea resurselor demonstreaza gradul inalt de umanizare si multitudinea activitatitlor industriale si agricole, precum si a serviciilor. n arealul dealurilor si podisurilor predomina lacurile cu apa sarata si iazurile, importante domenii pentru pescuitul sportiv. Data fiind bogatia si frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine populate, iar traditiile, obiceiurile populate transmise din generatie in generatie, ca si

25

legendele si povestile localnicilor sunt tot atatea atractii - alaturi de vinuri, rachiuri ori preparate gastronomice traditionale - ca si chemarii, carora cel care a avut sansa de a le cunoaste, nu le poate rezista. 3. Zonele depresionare si curoarere de vale din spatiul montan si colinar dispun de forme diferite de prezentare, pozitie, valoare, suprafata, resurse (chei, defilee, ape minerale, efaje diferite de vegetatie, fond piscicol si cinegetie valoros, peisaje de mare valoare, numar mare de asezari umane, multe cu valori culturale de receptie, parcuri naturale etc.). 4. Zonele de campie au o mai mica atractivitate turistica, elementele interesante fiind reprezentate de lacuri, unele sectoare de rauri, arii forestiere, fondul cinegetic si piscicol. Un loc aparte il ocupa acumtliarile de interes hidroenergetic ale caror oglinzi de ape si baraje intregesc valoarea peisagistica a oadruiui natural din jur si care au intrat deja in circuit ca obiective turistice sau pentru agrement nautic (Vidraru, Izvorul Muntelui-Bicaz, etc.). 5. Zonele de lunci si delta au componente axate pe dominanta elementelor acvatice, a unor forme de vegetatie specifice si unde se remarca o mare diversitate a speciilor floristice si faunistice, multe avand statut de monumente ale natnrii. In Delta Dunarii o atractie deosebita pentru turism o constituie pei:iajul exotic, unic in felul lui pe intreg teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas. Principalele resurse naturaie ale deltei sunt: fauna piscicola, stuful si padurile indeosebi de esente moi. Pentru a conserva si pastra acesta lurne uimitoare, teritoriui deltei constituie in momentul de fata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. 6. Zana de litoral se prezinta sub forme diferite, fie ca plaje intinse, cu strat gros de nisip, fie ca alternanta intre sectoare de faleza inalta si plaje, cu unele lacuri litorale, cu importante localitati si statiuni turistice si agroturistice. Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternica putere de atractie pentru turisti. Resursele terapeutice ale litoralului sunt reprezentate de: apa sarata a marii care, prin compozitia ei chimica si prin actiunea valurilor intareste organismul si-i intensifica activitatea; plaja cu nisipul ei; biocliatul marin; apele minerale sau mineralizate; lacuri le sarate si namolurile terapeutice; soarele, care straluceste peste 10 ore in tot cursul zilei. 7. Clima in tara noastra constituie un factor important de cura, fiind de tip temperat-continentala, aflata sub infuienta maselor de aer umed dinspre Atlantic, a maselor de aer uscat provenind din rasaritul continentului, cat si de aer mediteranean, ce vin dinspre sud. Toate aceste influente sporesc culoarea si atractiile peisajului romanesc, diversifieand in acelasi timp factorii naturali de cura si tratament, sporturile practicate, activitatile localnicilor, precum si determinand sezonalitatea turismului. 8. Reteaua hidrografica, cu toate formele ei ape de suprafata, izvoare, ape subterane, lacuri, rauri si mare, prin particularitatile cantitative si calitative, ne dau masura valorificarii si amenajarii acestora pentru turism. Deosebit de valoroase raman categoriile de ape minerale cu actiuni terapeutice. Izvoarele minerale, aflate in nunar de peste 2.000, multe fiind termale, sunt cunoscute si apreciate de foarte multi ani (Herculane, Geoagiu-Bai etc.). Cele mai multe izvoare se afla de-a lungul Carpatilor si Subcarpatilor, iar valoarea terapeutica a apelor a condus la aparitia a peste 160 de statiuni turistice si agroturistice in zona.

26

9. Etajele de vegetatie, prin dispunerea lor ailtitudinala si in suprafata, prin bogatia speciilor componente, au o mare valoare estetica si recreativa.Vegetatia tarii noastre insumeaza peste 4 000 de specii, predominante fiind padurile de stejar si de fag, coniferele si plantele de pajiste. Pe muntii inalti intalnim vegetatie alpina si subalpina, iar la campie gasim vegetatie de stepa si silvostepa. Din punot de vedere turistic se remarca paleta coloristica permanenta a peisajului romanesc si existenta in deiferite locuri din tara noastra a unor plante rare. l0. Fauna, desi este reprezentata de un numar impresionant de specii (peste 3600 de specii), dintre acestea esentiale sunt pentru turism si agroturism numai cele cu valoare cinegetie a si piscicola, care premit desfasurarea unor forme de turism specifice. Fauna tarii noastre are si o valoare stiintifica, sporindu-i interesul turistic, prin specii rare (ca cele mediteraneene), endemice si pe cale de disparitie (dropia, lostrita), toate ocrotite de lege sau cuprinse in rezervatii stiitifice, cum sunt cele din Delta Dunarii (ornitologie) si Carpatii Orientali (pentru lostrita si cocos de mesteacan). 11. Ariite protejate, care includ mai multe categorii parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii de mai multe tipuri, monumente ale naturii, pe baza carora se pot organiza diverse activitati turistice. 12. Factorii naturali de cura in cadrul carora se remarca: complexul de factori ai litoralului, apele minerale (din care multe sunt termale), lacurile terapeutice, namolurile, salinele, factorii climatici, aeroionizarea, plantele medicinale etc. Izvoarele minerale dispusie in spatiul rural, in marea lor majoritate, nu sunt, din pacate, captate si protejate corespunzator. Plantele medicinale au revenit in forta ca factori naturali de cura, fiind utilizate atat pentru prepararea unor medicamente, cat si in fitoterapie. In traditia romaneasca s-au pastrat numeroase retete ale unor preparate utilizate ca leacuri sau elixiruri, ceaiuri sau bai de plante. Pe de alta parte, multe din plantele medicinale sunt utilizate in produsele culinare pentru aromele, gustul sau calitatilie de condimentare pe care le poseda. POTENTIALUL ANTROPTC A L AGROTUR.ISMULUT Resursele antropice includ toate categoriile de bunuri mobile si imobile care au fost realizate de-a lungul evolutiet istorice a societatii umane, fiind reprezentative pentru anumite epoci, curente si stiluri artistice, create de artisti de marca, reprezentanti ai tuturor a artelor. De-a lungul existentei sale poporul roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in scopuri turistice. Romania, dispune de monumente care, prin specificul lor, sunt considerate unicate mondiale (cetatile dacice din Muntii orastiei, cetatile taranesti din Transilvania, manastirile din Bucovina si Moldova). Analizand spatiul rural romanesc, se constata ca acesta este pastratorul si conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente istorice, de arhitectura si de arta, vestigii istorice, ca si a unui veritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare si o puritate neasemuita. Ofertele turistice antropice formeaza si perpetueaza imaginea spatiului rural romanesc. Cele mai reprezentative resurse antropice din spatiul rural, si nu numai, romanesc sunt:

27

1. Monumentele si siturile arheologice, care reprezinta marturii ale primelor forme de organizare si dezvoltare a omenirii si care, multe dintre ele, sunt vizitate de numerosi turisti. Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si continuitatea sa in spatiul carpato-danubiano-pontic sunt: cetatile dacice (Costesti, Blidaru, Gradistea Muncelului), cetatile grecesti (Callatis, Tomis), castele romane (Hateg, Sarrnisegetusa), cetatile medievale (Targu Neamt, Poenari, Suceava, Targoviste, Sighisoara, Alba Iulia, Oradea, Timisoara etc.); 2. Monumentele si ansambrurile de arhitectura, care includ o mare diversitate de imobile, construite in perioade diterite, cu stiluri decsebite. Monumentele istorice si de arta medievala, destul de numeroase si de mare valoare culturala, se inscriu intre cere mai importante atractii turistice din tara noastra. Intre cele rnai reprezentative monumente istorice de arhitectura si de arta se pot enumera: bisericile pictate din nordul Moldovei (Voronet, Sucevita, Humor etc.), bisericile de lemn maramuresene (Ieud, Bogdan Voda etc.) cetaiile taranesti si bisericile fortificate din Transilvania (Harman, Cisnadie, Daia, Perjemer), monumentele stirului brandovenesc, (Mogosoaia, Hurez, Polovraci), cetatile medievale (Fagaras, Bran, Sighiosoaia, Rupea etc.); 3. Rezervatiile de arhitectura si urbanism, care se refera la centrele si nucleele istorice din asezarile urbane si rurale, care trebuie sa se bucure de un statut special de protectie si conservare, iar imobilele vechi, sa capete si utiiizari in domeniul turismului si agroturismului; 4. Monumentele de arta, unde se integreaza acele bunuri cu vatoare plastica si comemorativa, care decoreaza multe interioare sau asezari umane, mai ales in zona rurala. Multe din aceste monumente au o valoare exceptionala fiind creatiile unor artisti de marca; 5. Cladirite, monumentele si ansamblurile memoriale, care sunt expresia modului de viata si de creatie a unor importante personalitati de stiinta, arta si cultura, care au devenit valori ale culturii nationale si universale. Aici sunt incluse muzeele, colectiile si casele memoriale, cum ar fi: Muzeul Taranului Roman, Muzeul de Arta Populara "Mina Minovici", Muzeul Satului-Bucuresti, Muzeul Tehnicii PopulareDumbrava Sibiului si multe altele. In zonele rurale practicante ale agroturismului au aparut in ultimii ani si mici muzee de interes local, regional sau national; 6. Monumentele tehnice, care se refera 1a acele creatii tehnice realizate de-a lungul timpului, dar care sunt marturii ale unei anumite civilizatii tehnico-stiintifice (ateliere manufacturiere vechi, poduri, viaducte, masini, instalatii tehnice vechi etc.); 7. Locurile istorice reprezinta acele spatii care poarta amprenta unor evenimente istorice, politice, deosebite si care sunt marturii concludente privind evolutia poporului roman. De exemplu, un element al simbiozei daco-romane il constituie Tropaeum Traiani de langa localitatea Adamclisi, judetul Constanta, monument triumfal ridicat de imparatul Traian, in anii 108- 109, pentru a evoca victoria repur tata asupra dacilor; 8. Bunurile si valorile etnografice care cuprind o arie larga de mestesuguri trarditionale, manifestari etnoforcrorice, obiceiriri, arhitectura populara, prelucrarea artistica a lemnului, lutului, pietrei, sarbatori legate de unele ocupatii agricole si religioase, obiceiuri legate de momente importante din viata sociara a comunitatii si de familie.

28

Elemenfele de etnografie si folclor reprezinta marturii ale culturii si civilizatiei populare. Aceste elemente se regasesc in principalele zone etnografice ale tarii: Moldova, Oas, Bucovina, Marginimea Sibiului, Oltenia de Sub Munte, Bihor, Banat si altele; 9. Gastronomia traditionala prin care elementele valoroase legate de un anumit mod de preparare a produseror alimentare s-au pastrat de-a lungul secolelor, fiind cunoscute si apreciate dincolo de granitere tarii noastre. In practicarea agroturismului aceasta reprezinta o resursa deosebit de valoroasa si "gustata" din prin de toti turistii caselor taranesti; 10. Institutiile curturale si artistice au un mare rol in a oferi mijloace de atragere a unui numar mare de turisti, prin organizarea de spectacole, festivaluri, concursuri, concerte, expozitii pe diverse profiluri, targuri culturale si de prezentare a produselor; 11. Satele turistice sunt acele vetre are comunitatilor rurale care, prin specificul si nota particulara (asezare, resurse naturare, monumente arhitectonice sau istorice traditie etnofoicrarica), impretite cu deosebita calitate de bune gazde a locuitorilor, se pot canstitui in produs turistic rural fiind pregarire sa satisfaca o larga paleta de motivatii ale turisrnului intern si international; 12. Obiectivele economice pot reprezenta uneori atractii turistice. In aceasta caregorie intra barajele si acumularile de apa, hidrocentralele, canalel navigabile, podurile, instalatiile tehnice ale afacerilor mici si mijlocii. Turistii sunt dornici de a avea confirmarea orizontului cultural si informational pe care-l poseda si in perioadele de vacanta. In spatiul rural extsta si alte obiective economico-sociale (ateliere de ceramica, cuptoare de var, caramida, cerarnica, instalatii, fabricute pentru prelucrarea lemnului, pietrei, marmurei, ferme agricole, centre de artizanat, sisteme de irigatii) care pot contribui la realizarea ofertei de resurse turistice si agroturistice antropice. BAZA TEHNICO - MATERTALA A AGRGTURISMULUI Baza tehnico-materiala cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste agroturismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice agroturismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de agroturism (infrastructura generala). In cadrul bazei tehnico-materiale a agroturismului, capacitatile de cazare, de alimentatie, de agrement etc., prin numarul si structura lor reflecta gradul de dotare si dezvoltare agroturistica al unitatii respective sau al zonei. Baza tehnico-materiala a ofertei agroturistice prezinta o serie de particularitati fata de baza tehnico-materiala a altor activitati de productie. Astfel, intre baza tehnicomateriala si sursele natiurale agroturistice trebuie sa existe o corespondenta atat pe plan calitativ-structural, cat si plan cantitativ, ca volum al dotarilor. De exemplu existenta unor resurse de apa termala justifica construirea unei baze de tratament adaptata la specilicul de valorificare al resursei respective si dimensionata la nivelul debitului resursei. Exista in momentul de fata in Romania circa 13.000 de localitati care contureaza, prin structura lor adunata, rasfirata sau risipita dimensiunea spatiului rural. Aceste asezaminte umane rurale, din punct de vedere administrativ si economice sunt numite: comune, sate, catune si cranguri. n cadrul acestor asezari

29

echipamentele de primire pot fi echipamente traditionale sau echipamente moderne. Ele pot asigura gazduirea turistilor si servirea mesei, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente. Spatiile ce asigura prestatiile de servicii agroturistice sunt special amenajate. Componenta principrala a bazei tehnico-materiale a agroturismului o reprezinta baza materiala a cazarii. Cazarea agroturistica, prin numarul sau important de locuri si prin structura acestora, constituie un puternic sprijin pentru intreaga activitate agroturistica din tara noastra. lmportanta cazarii decurge din stringenta necesitatii pe care o acopera, respectiv innoptarea. Nu este de conceput un consum agroturistic fara utilizarea unuia dintre elernentele materiale ale capacitatilor de cazare. Mai mult chiar, de dimensiunea si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depind pe plan cantitativ si structural toate celelalte elemente functionale ale ofertei agroturistice. Structurile de primire din mediul rural pot fi: pensiuni turistice, cu capacitate de 3-20 de camere si grad de confort de 1-4 margarete si ferme agroturistice, cu capacitate de pana la 20 de camere, cu grad de confort de l -3 margarete si care functioneaza in cadrul gospodariilor taranesii, asigurand alimentatia turristilor cu produse alimentare proprii si locale. In prezent, in tara noastra sunt in curs de omologare si clasificare peste 2.000 de gazde, iar statisticile pricipalei asociatii profesionale a detinatorilor de structuri de primire din mediul rural - Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) - preconizeaza pentru "orizontul 2000" circa 8.000 de gospodirii taranesti (pensiuni si ferme agroturistice) intigrate in reteaua nationala si europeana a turisrnului rural. Baza materiala a alimentatiei este divers reprezentata ca si baza materiala a cazarii. Totodata, fiecare tendinta inregistreaza in evolutia uneia se regasesc in dinamica si modificarile celeilalte. Pentru nevoile agroturismului trebuie dezvoltate spatii de alimentatie specifice, reprezentative, unde sa se ofere preparate culinare traditionale intr-un cadru placut, cu elemente de cultura, cu arhitectura adecvata si cu decoratiuni interioare si exterioare specifice. Uneori, in spatiile de servire a mesei se pot organiza programe artistice, care confera serviciului de alimentatie o mai mare atractivitate . Baza tehnico-nateriala a transporturilor este intr-o continua diversificare si rnodernizare, ca o consecinta a introducerii rapide a tehnicii si a diversificarii necesitatilor de consum turistic. Agroturismul romanesc beneficiaza in momentul de fata de reteaua nationala de sosele si drumuri modernizate, sperand ca in cel mai scurt timp sa se dezvolte si sa se extinda reteaua de autostrazi, care vor permite legatura in bune conditii intre centrele emitatoare de turisti (in piincipal, orasele mari) si zonele receptoare ale spatiului turistic rural. Accesul in zonele rurale poate fi realizat si prin intermediul cailor ferate, care prin cele II linii transcarpatice asigura intr-un sistem concentric (in interiorul si exteriorul arcului carpatic) legaturi intre toate zonele tarii. Baza tehnico-materiala a agrementului cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai iargi si diversificate pentru petrecerea timpului liber de catre turisti. Aceasta componenta deosebit de importanta a bazei tehnico-rnateriala a agroturisrnului poate cuprinde: mijloace destinate distractiilor (sali de jocuri, parcuri de distractie etc.), mijloace de agrement sportiv (terenuri de sport, centre de calarie, sporturi nautice, bazine de inot, locuri pentru pescuit etc.). Cresterea

30

concurentei intre ofertantii de servicii agroturistice a deplasat centrul de greutate al optiunii de consum a turistilor dinspre componentele statice (cazare si alimentatie), spre componentele dinamice (transport si agrement). TIPURI DE SATE TURISTICE Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine constituite, situate intr-un rnediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot tirnpul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta in relevarea specificului localitatilor rurale si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale, in vedere a promovarii infiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, in functie atat de principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cat si de principalele motivatii si optiuni ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea respectiva. Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic romanesc este cu atat mai necesara, cu cat fiecare localitate rurala constituie o entitate, cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate, cat mai eficient posibil, din punct de vedere turistic si agroturistic. De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un rnijloc de selectionare a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau altul, in functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Aceasta permite o mai buna cunoastere si functionare a mecanismului econornic cerere-oferta si, ca urmare, organizarea spatiilor de cazare si a celorlalte servicii in functie de principalele caracteristici social-economice ale elientelei turistice. In sfarsit, stabilirea de sate turistice permite realizarea unei publicitati concrete si specifice in functie de particularitatile fiecarui tip de sat turistic. Intrucat oaracteristicile care se pot lua in considerare la clasificarea satelor turistice romanesti sunt numeroase si variaza de la o zona geografica la alta, chiar de la o localitate la alta, se poate prezenta doar o tipologie generala turistic. In Romania spatiul rural include, in urmatoarele tipuri de sate turistice: Sate turistice etnogafice si folclorice - Bogdan Voda,Vaideeni, Leresti, sibiel, vama. In aceasta categorie se incadreaza satele in care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decdrarea interioara a caselor, muzica si coregrafia populara predomina si se impune ca insusiri esentiale ale satului respectiv. In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice (mobilier, decor, echipament de pat in stil popular, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii, la cerere, a tacamurilor moderne). In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vanzare), iar pentru turistii care nu raman in localitate, ci doar o viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii ca muzeu etnografic in aer liber. De asemenea, in aceste sate pot fi identificati si stimulati rapsozii populari (instrumentali sau vocali), permanentizate horele duminicale si la sarbatori, alte obiceiuri si traditii populare, la care sa participe efectiv si turistii sate turistice de creatie artistica si artizanala Tismana, Marga etc. Aceste sate turistice sunt deosebit de importante, datorita interesului turistilor pentru creatia artistica artizanala si dorintei acestora pentru achizitionarea unor astfel de creatii direct de la sursa, de la

31

producatorul insusi. Pana in prezent, in aceste localitati se practica mai mult turismul de circulatie, doar unele din ele fiind incluse in itinerarele turistice. Aceste sate ofera insa posibilitatea practicarii unui turism de sejur, in cadrul caruia, in atelierele special amenajate si sub indrumarea unor artisti si mesteri populari renumiti, tirristii s-ar putea initia in arta si tehnicile arhaice populare: icoana pe sticla, pictura naiva, sculptura in lemn si piatra, tesatoria populara, confectii si tesaturi popu- lare, ceramlca, muzica si dansurile populare etc. Sate turistice climaterice si peisagistice - Fundata, Bran, Moieciu, Sirnea. Caracteristicile predominante ale acestor sate, adecvate turismului de sejur (pentru amatorii de liniste, de plimbari solitare, intr-un cadru natural pitoresc) sunt cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si de marile artere de circulatie. Satele de deal si de munte, cu casele raspandite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele de altele, cu pajisti, fanete sau livezi, satisfac motivatia fundamentala a numerosilor turisti. aceea de reintoarcere la natura. Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc - satele de pe vaile Viseului si Bistritei, Gurghiu si din Delta Dunarii" In afara posibilitatilor de cazare, in aceste sate se pot oferi servici i cul inar-gastron o mi c e p escare sti si vanatoresti. De asemenea, populatia locala poate organiza pentru turisti unele forme de agrertent specifice, legate de vanatoare si pescuitul sportiv. Sate turistice viti-pomicole - Recas, Agapia, Vanatori-Neamt. In aceste localitati predomina acticvitatile de cultivare a pomilor fructiferi si a vitei-ele-vie. Aici, activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor. De asemenea, pot fi avute in vedere multe alle preparate culinare, colnune sau dietetice, pe baza de fructe. In aceste sate, o atractie deosebita si, in acelasi timp, o sursa principala de venituri, poate sa o constituie bauturile racoritoare si reconfortante preparate din fructe. Sate turistice pastorale - Vaideeni, Jina. In acesta grupa se include, in general, satele de munte, in care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oiior si a vitelor si care pot sa atraga turistii prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine si de bovine, iar pentru divertisment pot fi organizate ospete ciobanesti (batal la protap, berbec haiducesc, balmos, urda si jantita), petreceri specifice si traditionale. Sate turistice pentru practicarea sporturilor - Fundata, Moieciu, Sirnea. Numeroase localitati rurale prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna (sate montane si de deal) si nautice pe raurile interioare, lacuri de aeumulare, fara amenajari speciale si costisitoare. Aceste tipuri de sate pot sa atraga numerosi turisti, in general din randul tineretului, care pot fi: sportivi arnatori, initiati in practicarea sporturilor respective si turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar dornici sa sa initieze si sa le practice. Pentru acestia din urma pot functiona instructori de schi, bob, inot etc., recrutati din randul populatiei locale. De asemenea, in aceste sate pot functiona si puncte de inchiriere a echipamentului sportiv. CLASIFICAREA FERMELOR SI PENISIUNILOR AGROTURISTICE

32

Omologarile si clasificarile (pe stele sau margarete pentru structurile de cazare din mediul rural ( pensiuni si ferme agroturistice) se fac de catre Comisia Tehnica de Verificare, formata din specialisti ai Ministerului Turismului si ai Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecctrogie si Cutural (ANTREC) si au la baza criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiuniior si fermelor agroturistice stabilite prin lege. In ANEXA 3 a acestei lucrari se gasesc criteriiie privind incadrarea gospadariilor din zona montana in clasa de confort agroturistic montan, iar ANEXA 4 include normele privind clasificarea pensiunilor turistice si fermelor agroturistice elaborate de Ministerul Turismului. Criteriile minime pentru incadrarea unei gospodarii in circuitul turistic rural se refera la: accesul in camerele de dormit si la grupurile sanitare, catre trebuie sa fie direct, fara a se trece prin alte camere; racordul obligatoriu publica de canalizare si existenta apei curente racordul obligatoriu la reteaua electrica publica. Caracteristicile principale ce trebuie urmarite de evaluare si clasificare a pensiunilor si agroturistice sunt: a)- 1a exterior: pozitia unitatii de primire; accesibilitatea (mijloace de transport in comun sau private); starea generala a cladirilor; modul in care cladirile se integreaza in cadrul regional, amenajarile exterioare (parcuri, gradini); b)- la interior: modul de amenajare a incaperilor si ceea ce s-a urmarit la amenaj area acestora; impresia generala asupra spatiului de locuit; domeniul de alimentatie (sala de mese, bucataria); spatiile pentru petrecerea timpului liber din interiorul unitatii de primire; camerele de oaspeti si grupurile sanitare. STRATEGII DE MARKETING PENTRU DEZVOLTARE A AGROTURISMULU I Marketingul agroturistic reprezinta ansamblul activitatilor privind crearea si adaptarea produselor si serviciilor, strategia comerciala si utilizarea mijloacelor necesare pentru aplicarea acestei strategii. Marketingul agroturistic abordeaza protrlemele privind piata agroturistica, cererea si oferta agroturistica, precum si prornovarea agroturismului. In cadrul pietei interne un loc aparte il detine piata turisitca, respectiv piata agroturistica, piata care constituie un segment distinct al pietei serviciilor, fiind de fapt o componenta de baza a acesteia. Conceptul de piata agroturistica nu difera, in esenta, de cel al pietei in general, putand fi definita ca sfera economjca de confiuntare a ofertei cu cererea de servicii agroturistice, a realizarii acestora prin intermediui acteior de vanzare-cumparare. Piata agroturistica este supusa actiunii acelorasi legi ca oricare piaia turistica, manifestandu-se insa, la nivelul acesieia, o serie de particularitati. Cele doua laturi ale pietei agroturistice cererea si oferta sunt separate in spatiu,ceea ce face ca realizarea actelor de vanzare-cumparare sa fie posibila numai printr-o deplasare a cererii spre zonele de interes agroturistic. Satisfacerea nevoii turistice este insotita si de cumpararea unor marfuri, unele aflate in legatura directa cu produsul agroturistic, fiind integrate acestuia, altele ocazionate de acesta. Piata agroturistica evolueaza sub influenta a numerosi factori, cum ar fi: volumul, structura si calitatea resurselor agroturistice, respectiv potentialul agroturistic al zonei; gradul de amenajare agroturistica; nivelul de dezvoltare a infrastructurii si multi altii.

33

Fiecare localitate rurala isi poate elabora propriul sau plan si propria sa stategie de marketing pentru dezvoltarea agroturisrnului, care sa corespunda specificitatii locului respectiv; in acest domeniu creativitatia si ingeniozitatea oamenilor avand un rol determinant. O modalitate de obtinere a succesului in dorneniul agroturismului este dezvoltarea comunitatii rurale. Dezvoltarea comunitatii rurale este un proces in care toti membrii acesteia sunt activ implicati in mobilizarea si dezvoltarea resurselor proprii pentru beneficiul economic si social al connunitatii. Dezvoltarea comunitatii rurale solicita initiativa locala, responsabilitate in rezolvarea problemelor ce apar, cooperare cu organizatiile guvernamentale si neguvernarnentale, cu institutiile, organele si agentiile care au capacitate de a ajuta comunitatile rurale. Dezvoltarea agroturismului, in special in zonele montane ale tarii, ar trebui sa constituie un obiectiv prioritar, datorita depopularii acestora. In zonele montane, zone in care conditiile naturale sunt rnai dificile, se manifesta puternic tendinta migratiei populatiei catre zonele urbane sau rurale care dispun de un minimum de infrasrtuctura (comunicatii, drumuri modernizate, apa, canarizare, enegie erectrica, scoli, dispensare etc.). ln Romania, zonele de munte sunt mai defavorizatc decat restul zonelor tarii. De aceea, din anumite puncte de vedere, trebuie sa fie sprijinite in dezvoltarea lor, deoarece sunt deosebit de inzestrate in ceea ce priveste potentialul agroturistic si atrag un nurmar foarte mare de turisti. Principalele obiective economico-sociale de dezvoltare ale zonei agroturistice montane sunt urmatoarele: - reducerea migratiei populatiei din zona de munte; - asigurarea unei dezvoltari durabire, capabira sa ofere un nivel de viata comparabil cu cel din zona de campie; - valorificarea complexa a resurselor naturale ale zonei montane, precum si producerea unor bunuri specifice; - protectia mediului si cornbaterea factorilor de poluare; - conservarea sl protectia patrimoniului natural al zonelor de interes stiintific deosebit a patrimoniului cutural-istorie. In vederea transpunerii in practica cat mai rapide a acestor obiective, principalele directii de actiune sunt urmatoarele: - elaborarea de programe regionale de dezvoltare rurala; - arnenajarea teritoriului rural si a infrastrusturiior necesare. - dezvoltarea si modernizarea exploatatiilor agricole; - dezvoltarea industriilor pentru prelucrarea produselor agricole, a mestesuguritrcr si artizanatului; - organizarea aprovizionarii producatorilor agricoli din zona montana cu factori de productie si bunuri de consum; - dezvoltarea sustinuta a turismutrui rural si agroturismului; - revigorarea industriilor extractive si a altor industrii existente in zona montana; - dezvoltarea si adaptarea invatamantului din zona montana la exigentele activitatilor economice si sociale actuale;

34

- crearea de organizatii profesionale agricole nonguvernamentale care sa promoveze si activitatile producatorilor agricoli montaii; - fornrarea profesionala continua a producatorilor agricoli si a agentilor economici neagricoli din zona; - protectia mediului si a patrimoniului naiural-stiintific si cultural-istoric din zona; - crearea unei banci de informatii (date) privind zona montana si prestatorii de servicii agroturistice din zona. Dezvoltarea pensiunilor si fermelor agroturistice poate compensa penuria de spatii de cazare care se inregistreaza in unele localitati, in special in varfurile de sezon, permitand cresterea circulatiei turistice. Practicarea turismului in ferme agroturistice sau in pensiuni turistice prezinta avantaje pentnu cetatenii care le detin, prin locurile de munca nou create si prin veniturile suplimentare, destul de substantiaie,ce pot fi obntinute din acesta activitate. Importanta este si latura privirud protectia sociaia, tarifele practicate in agroturism fiind mai reduse, comparativ cu cele din turismul clasic. Astfel, agroturismul devine atractiv si pentru populatia cu venituri mai mici sau pentru unele categorii sociaie defavorizate.

35

Semestrul II CEREREA SI OFERTA AGROTURISTICA Potentialul turistic remarcabil al Romaniei este dat atat de resursele naturale (varietarea reliefului, clima, hidrografia, flora, fauna), cat si de resursele antropice (vestigii arheologice, monumente istorice si arhitectonice, muzee, case memoriale). Una din definitiile ce poate fi data pietei agroturistice este aeeea prin care se specifica: ,,Piaa agrotristic reprezinta sfera economica de influenta a ofertei agroturistice, materializata prin productiile agroturistice si cererea de agroturism, materializita prin consum". Activitatea agroturistic si-a constituit in timp si spaiu o pia proprie, caracterizata prin influenta actiunii unor factori cu manifestare specifica si determinati de natura economica, sociala, politica, cultural, geografica si mai ales motivationala. In principiu, agroturismul, ca activitate econornica, face parte din categoria produselor abstracte relativ ,,invizibile", a cror definire cantitativa si calitativiva nu poate fi facuta decat partial sau indirect. Din aceste considerente si abordarea conceptului de ,,piata turistrca,, a fost asimilata de catre speciillisti notiunii de piata in general. In spiritul marketingului, Philip Kotler definesre piata la modul general ca fiind:,,totalitatea persoanelor sau unitatilor economice care cumpara sau pot fi determinate sa cumpere un, produs sau serviciu". In acest context, notiunea de piata capata un continut dinamic, orientat mai ales spre perspectiva in care rolul predominat l are cererea, in evolutie, catre care societatea comerciala sau agentul ofertant urmeaza sa-si orienteze strategii le de marketing pentru adaptarea productiei, dar si distributiei produselor agroturistice. ln practica, cererea agroturistica este permanent confruntata cu cea a ofertei agroturistice (privita ca ,,totalitatea capacitatilor de productie puse in actiune pentru a oferi un anumit produs turistic pe piata"), ambele componente contribuind impreuna cu alte elemente la construirea pietei agroturistice. Astfel, privita in toata amploarea, dar mai ales complexitatea sa, piata agroturistica include o multitudine de elemente constitutive, din care trebuie permanent luate in considerare: - ofertantul de produse agroturistice, care poate fi o societate comerciala speci alizata sau un agent economic individual, ce poate oferi o gama larga de produse, precum: transportul, alimentatia, agrementul, excursiile etc., toate alcatuind de fapt "produsul agroturistie "; - cererea de produse agroturistice, alcatuita din masa larga a consumatorilor, fie interni (locali)" fie externi (din afara localitatii, inclusiv turistii straini)" - actele normative in vigoare, sub forma celor mai diferite reglementari privind regimul de circulatie turistica, durata concediului de odihna, conditiile de mise are in teritoriu, transportul in comun etc;

36

- canalele de distributie a produselor agroturistice, care imbraca o gama foarte variata de forme; - mijloacele de informare necesare transmiterii la consumator a tuturor produselor agroturistice oferite de firmele speciaiizate; - mijloacele de transport, de la cele mai simple si tradiionale, la cele mai complexe si sofisticate; - concurena de produse agroturistice - pus n eviden de totalitatea altor produse agroturistice de pe pia, prin intermediul altor societi, firme, ageni economici etc. de agroturism, care apar pe pia simultan cu oferta proprie; - mediul se constituie, de asemenea, ca un element de baza a1 pietei agroturistice, fiind alcatuit din totalitatea factorilor de ordin social, economic, cultural si chiar politic care influenteaza desfasurarea activitatii agentilor economici prestatori de servicii agroturistice; Cererea agroturistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in localitati rurale, cunoscute ca sate agroturistice. Prin cerere agroturistica se intelege, de asemenea, totalitatea persoanelor care solicita si utilizeaza servicii de turism rural sau persoanele care se deplaseaza in alte scopuri in mediul rural si sunt beneficiarii unor astfel de servicii . Motivatia agroturistica cuprinde in esenta, trebuinte, impulsuri, intentii, valente si tendinte specifice, avand caracter personal, influentat de o serie de factori, intre care mediul geografic, pozitia sociala, atitudinea fata de propria persoana si informatiile avute. Deplasarea unor categorii de purtatori ai cererii agroturistice de o mare diversitate in ceea ce priveste nevoile exprimate, diversitate determinata de marea varietate a zonelor din care provin, imprima cererii agroturistice cu caracter eterogen. Purtatorii cererii agroturistice sunt: parintii care-si aduc copii sa le arate meleagurile natale, obiceiurile traditionale ale satului, preocuparile si realizarile celor mai varstnici; copii, tineri in formare, care vad poate pentru prima data o vaca sau o oaie in mediul ei natural si care se pot angrena la o serie de activitati din gospodarie (pascutul bobocilor, adunatul oualor din cuibare, udatul florilor etc), simtindu-se utili si responsabili; oraseanul care, fie ca are sau nu origini rurale, este plictisit de ritmul citadin, de blocuri si autostrazi si doreste ca cel putin in concediu sa respire aer curat, sa fie departe de zgomot si sa se poata bucura de un regim alimentar natural si sanatos. Oferta agroturistica cuprinde resursele naturale si antropice echipamentul de productie a serviciilor agroturistice, masa de bunuri alimentare, industriale destinate agroturistic, forta de munca specializata in activitati specifice, infrastructura agroturistica si structurile de primire, conditiile de comercializare a produselor agroturistice (preturi, tarife, facilitati etc.). Gospodaria taraneasca reprezinta celula asezarii umane de tipul satului. Functional ea se compune dintr-o microplatforma agroeconomica, alcatuita din locuinta propriu-zisa, spatiile auxiliare (bucatarie de vara, magazii etc.) si anexele gospodaresti (grajduri, fanare, cotee etc.). Gospodaria agroturistica constituie o particularitate a gospodariei satesti, in sensul ca trebuie sa raspunda la unele cerinte ale activitatii de agroturism, sa fie capabila sa primeasca turisti, sa asigure atat conditiile optime de cazare, cat si conditii de asigurare a hranei cu produse naturale, oferind totodata si o serie de servicii ca: parcare in gospodarie, loc de joaca pentru copii, spatii de recreere si ordihna, calauza

37

turistica, asistenta la activitatile de productie (dulgherit, tabacit, impletit etc.) si mestesugaresti, participare la manifestari culturale traditionale. Gospodarie agroturistica trebuie sa ofere turistilor o amplasare favorabila, o incadrare optima in peisajul geografic al localitatii, sa aiba aspect placut, de ordine si curatenie, cu constructii intretinute, incadrate in spatii verzi. Cazarea la satean ramane simbolul si prima forma de primire a turistilor la tara, deoarece imaginea sateanului sau fermierului deschizand usa casei sale confera puterea de evocare a ospitalitatii ancestrale de care se bucura turistul. STRATEGII SI ACTIUNI DE MARKETING AGROTURISTIC Marketingul agroturistic reprezinta strategia organizatorilor de agroturism si a prestatorilor de servicii agroturistice in conditiile economiei de piata, respectiv a pietei cumparatomlui turistului), arta de a descoperi noi segmente potentiale din care sa sa recruteze viitorii consumatori. Acesta presupune, de asemenea, cunoasterea realista si docurnentata a exigentelor si tendintelor evolutive ale pietei turisiice in general si, pe baza lor, orientarea ofertei de produse agroturistice in concordanta cu dimensiunile si structura cererii, stabilirea unei strategii de preturi si tarife a unei strategii de distributie etc., utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului agroturistic. Conceptul de marketing agroturistic poate fi aplicat atat intr-o acceptiune economica larga - la nivelul unei localitati rurale, cat si pe plan economic mai restrans la nivelul unei ferme sau pensiuni agroturistice. Conceptul de marketing agroturistic microeconomic reprezinta functia marketingului de realizare a profitului pentru ferma sau pensiunea agroturistica. Particularitatile marketingului din turism se reflecta si in agroturism si se refera in special la caracteristicile produsului turistic, respectiv agroturistic, cum ar fi: - complexitatea produsului compus si caracterizat de o vasta gama de factori ce cuprind caracteristicile ambientului si servicii ce se refera la toate activitatile turistului din momentul parasirii domiciliului sau stabit si pana in momentul reintoarcerii; - intangibilitatea produsului si multitudinea interpretarilor subiective determinate de motivatiile turistilor; - incertitudinea tarifului compus al produsului agroturistic; - importanta sociala si economica a produsului agroturistic pentru comunitatea umana (rurala); - imposibilitatea transportului produselor agroturistice sau serviciilor ce le compun si care raman strans legate de localizarea lor teritoriala; - importanta subiectiva a produsului agroturistic , care presupune nu numai o cheltuiala, dar si necesitatea timpului liber dupa o lunga perioada de munca. Marketingul agroturistic este un marketing - integrat nu numai datorita naturii specifice a produsului agroturistic, dar si datorita posibilitatilor de utilizare concertata a unor actiuni de marketing a mai multor agenti economici prestatori de servicii turistice si agroturistice (de exemplu, actiuni promotionale intreprinse pentru promovarea unei zone a tarii si a obiectivelor turistice, sociale si culturale din zona). In raport cu varietatea si valoarea resurselor agroturistice, activitatea ce se desfasoara intr-un sat turistic se caracterizeaza printr-o complexitate mai mare sau mai

38

mica dar, cuprinde, in principal, urmatoarele componente: cazare, alimentatie publica, comert general, tratament, agrement, promovare si publicitate, organizare, dezvoltare si amenajare. Strategiile de marketing agroturistic se refera la organizatea acestor componente. In agroturism se pot organiza si amenaja mai multe tipuri de cazare, si anurne: camere mobilate pentru oaspeti, de categorii diferite, in locuintele gospodarilor, acestia locuind in aceeasi casa sau in apropiere, casa de vacanta, alta decat cea locuita de gospodar; spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulota) in gradina sau livada, gospodarul luind in apropiere spre a asigura securitatea turistilor. ln satele turistice servirea mesei pentru turisti se poate face in mai multe modalitati: - pensiune completa la gospodarul - gazda; mic dejun inclus in tariful inchiriere a camerei (casei); - pensiune completa sau demipensiune acordata de o familie unui grup de turisti care locuiesc in gospodarii diferite; - pensiune completa sau demipensiune la o unitate de alimentatie publica din localitate (restaurant, persiune agroturistica etc.); - pregatirea mesei de catre turisti, cu produsele lor sau ale gospodarului. In toate satele turistice se face si comert, general cu produse agroalimentare locale, dar si cu vederi, timbre, plicuri, obiecte de artizanat, suveniruri, presa, carti etc. Animatia si agrementul au un loc important in ocuparea timpului intr-un sejur agroturistic. Resursele turistice variaza ale unui sat turistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului prin amenajarea sau organizarea a diverse dotari si actiuni turistice corespunzatoare unora dintre cele mai diferite motivatii si segmente de turisti. Satele turistice beneficiare de factori naturali de cura (ape minerale, gaze si namoluri sau sure terapeutice)se pot profila si pe turismul balnear, amenajarile respective fiind realizarea de asociatia turistica locara sau de alti agenti economici, in cooperare. Prin intermediul compartimentului de promovare si publicitate din cadrul asociatiei turistice satesti se va face si inventariere a tuturor resurselor turistice din localitate si din imprejurimi, precum si a bazei materiale existente (cazare alimentatie publica, agrement etc.), dupa care se intocmeste programele ce pot fi lansate si promovate. In colaborare cu alti agenti economici se va trece la promovarea satelor turistice cu oferta sa - cazare, alimentatie pubrica; agrement ocupatii traditionale si preocupari ale gospodarilor. In organizarea si desfasurarea activitatii de agroturisrn in satele turistice, un loc important il ocupa abordarea acestei activitati intr-un sistem de marketing-mix, pornind de la formarea produsului turistic pe componente si in ansamblul pana la stabilirea tarifelor, a canalelor de distributie, a cailor si mijloacelor de promovare si publicitate. Prin studii de conjunctura se aleg pietele cere mai favorabile, se stabilesc categoriile de turisti carora se adreseaza, se identifica caile si mijloacele de promovare cele mai adecvate. Formarea produsului turistic, respectiv agroturistic implica atat analiza potentialului turistic (natural si cultural,istoric, pozitia geografica, forta de munca, trasaturile psiho-sociale ale populatiei etc.), material, uman si financiar (surse si

39

mijloace de finantare), cat si a posibilitatii de valorificare si constituire intr-o oferta turistica competitiva. In acest sens, trebuie sa se tina seama de valoarea si varietatea resurselor agroturistice montane; ocupatiile agro-pastorale si raditiile etnofolclorice din zona pozitia fdvorabila pe o artera turistica importanta sau in apropierea unor centre turistice si statiuni montane renumite; apropierea de masivemnontane de mare atractivitate si circulatie turistica dezvoltarea socio-economica ridicata a satelor, care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodariilor, cu efecte benefice pentru primirea si gazduirea turistilor, inclusiv din strainatate; trasaturile psiho-sociale ale populatiei, ce-i confera un grad mare de ospitalitate, cinste si moralitate; gradul mai inalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscatori chiar si de limbi straine). Inventarierea resurselor turistice naturale si socio-economie se continua cu analiza detaliata privind posibilitatite de valorificare si de construire a produsului turistic si agroturistic. Este vorba de: amenajari pentru dezvoltarea infrastructurii generale (alimentare cu apa, incalzire, canalizare, epurarea apelor uzate, repararea si modernizarea drumurilor de acces 1a obictivele turistice sau de legatura cu magistralele rutiere); ridicarea gradului de confort al gospodariilor ce prirnesc turisti; dotari tehnico-edilitare si cornerciale; dotari pentru agrement sportiv (partii de schi, terenuri de sport, poteci turistice, echitatie) etc. Toate aceste amenajari si dotari sunt necesare in toate satete turistice. PROMOVAREA PRODUSULUI AGROTURISTIC Promovarea activitatii agroturistice si a produsului agroturistic ocupa un loc aparte in cadrul marketingului agroturistic, ea fiind o componenta deosebit de complexa si importanta in dezvoltarea agroturismului, componenta ce trebuie sa fie prezenta la toate nivelurile. La nivelul gospodariilor, daca exista posibilitati financiare, este bine ca fiecare din acestea sa posede propriul ghid sau pliant in care sa fie prezentata atat gospodaria respectiva, cat si imprejurimile, cu toate zonele de atractie. In materialul publicitar respectiv va fi prezentat pe scurt si satul (comuna) din care gospodaria, avandu-se in vedere urmatoarele elemente: - situarea gospodariei in vatra satului; - terenurile de sport si agrement din apropiere sau din zonia; - cate mese pot fi asigutate. (mic dejun, pranz, cina); - felul meselor ce pot fi asigurate (aniversari, banchete, mese linistite in familie, mese oficiale, mese pentru evenimente familiale (nunti, botezuri, onomastice etc.); - informatii despre bucataria familiei; - daca sunt admise animalele turistilor; - informatii despre gospodarie, conditii de cazare si confort; - informatii privind preturile si tarifele percepute pentru cazare, masa si servicii; - schita cu amplasarea gospodariei fata de sosele, drumuri si cai de acces cu toate informatiile necesare pentru identificarea gospodariei. METODE SI TEHNICI DE ELABORARE A PROGRAMELOR AGROTURISTICE

40

Elaborarea programelor agroturistice constituie o latura esentiala a activitatii agroturistice. Resursele existente in gospodaria rurala sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice, care pot imbraca forme foarte diversificate si, de asemenea, pot crea multiple facilitati. In elaborarea oricarui tip de program agroturistic vor fi parcuse urmatoarele etape: A. Prezentarea ofertei de cazare; B. Inventarierea atuurilor zonei agroturistice; C. Posibilitatea practicarii (optionale) de catre turist a unor activitati specifice zonei sau sezonului; D. Prezentarea activitatilor recre.ative posibil de realizat; E. Stabilirea elementelor de atractie din zonele limitrofe; F. Includerea in program a atelierelor mestesugaresti si de industrie mica din zona. A. Prezentarea ofertei de cazari. In cadrul acestei etape se urrnaresc aspecte referitoare la prezentarea capacitatii de cazare si a serviciilor ce pot fi asigurate la nivelul gospodariei sau al comunitatii rurale. Capacitatea de cazare se va prezenta pe categorii si clase de confort, precizandu-se cu exactitate si in detaliu toate elementele caracteristice spatiului de locuit: dimensiunea camerelor (incaperilor), numarul acestora, intrarea comuna cu proprietarul sau separata, grupul sanitar, posibilitatile de alimentare cu apa rece si calda, posibilitatile de incalzire si alte dotari suplimentare. Se va face atat o prezentare a incaperilor pentru odihna, cat si a camerelor de zi si a bucatariei, cu detalii privind dotarea acestora. Camerele de zi, bucataria si bucataria pot fi destinate exclusiv turistilor sau pot fi utilizate de catre acestia in folosinta comuna cu proprietarul. Serviciile ce pot fi asigurate includ: prepararea si servirea mesei, posibilitatea procurarii unor alimente nepreparate sau semipreparate, ghid turistic sau calauza, supravegherea copiilor, posibilitati de parcare, inchirierea unor echipamente sau accesorii, dotarea gospodariei sau a camerelor cu radio, televizor, frigider, telefon etc. B. Inventarierea atuurilor zonei agroturistice . Aceste atuuri reprezinta de fapt "punctele forte" in atragerea turistilor si se pot concretiza, intre multe altele, in: cadrul natural (peisaj, fenomene geologice deosebite, calitatea aerului prezenta unor lacuri sau rauri in zona respectiva); cadrul construit (arhitectura traditionala, speci fictatea materialelor de constructie utilizate, modul de finisare si aspectul exterior, forma caselor etc.); obiective istorice cu insemnatate deosebita; obiective economice care pot fi vizitate; obiceiuri specifice zonei (targuri, sarbatori). C. Posibilitatea practicarii (optionale) de catre turist a unor activitati specifice zonei sau sezonului. In acest cadru se pot include numeroase activitati legate de viata in mediul rural, cum ar fi: cositul si stransul fanului; culesul fructelor de padure; prelucrarea laptelui si a carnii; hranirea si ingrijirea animalelor din gospodarie (mulsul oilor si vacilor); activitati artizanale (cusut, impletit, modelat lut, cioplit piatra si lemn). Toate aceste activitati, pe langa caracterul inedit pentru turist (mai ales pentru un orasean), au si un caracter educativ, mai ales pentru copii si tineri. Binenteles ca turistul va participa la aceste activitati numai atunci cand va dori si cand ii va face placere acest lucru.

41

D. Prezentarea activitatilor recreative posibil de realizat. In functie de specificul zonei si de posibilitatile fiecarei gospodarii, se pot desfasura diverse activitati recreative, cum ar fi: activitatile sportive specifice sezonului (drumetii, schi), mesele campenesti si mesele la stana, vanatoarea (cu sau fara impuscare de animale); pescuitul si sporturile acvatice; turismul ecvestru. Prezentarea acestor activitati in programele agroturistice constituie un motiv in plus pentru atragerea turistilor intr-o anumita zona agrot uri stica. E. Stabilirea elementelor de atractie din zonele limitrofe. In vederea organizarii unor actiuni, programe sau excursii turistice, se vor inventaria si atractiile turistice din zonele limitrofe satului turistic respectiv, precum: forme de relief si peisaje atractive; oglinzi de apa cu posibilitati de inot, sporturi nautice sau plaja, locuri de pescuit sau vanatoare; localitati sau statiuni cu izvoare de ape minerale; monumente istorice sau arhitectonice; muzee sau case memoriale; sate cu originale creatii etnofolclorice si manifestari folclorice; orice alte atractii ce ar prezenta interes pentm turisti. F. Includerea in program a atelierelor mestesugaresti si industrie mica din zona. Acest element din prolram este deosebit de important, deoarece este posibil ca unii turisti sa doreasca sa se initieze intr-un airumit domeniu al artei populare sau intr-un anumit mestesug, iar majoritatea lor vor achizitiona produse rezultate din astfel de activitati. Orice program agroturistic mgi trebuie sa cuprinda precizari privind: - adresantul: turist individual sau grupuri de turisti; - responsabilul de program: cel care poate da informatii suplimentare, care rezerva locurile si primeste turistii. - durata programului si perioada de timp pentru care este valabil. Programele agroturistice pot fi clasificate, in functie de perioada de timp la care se refera si de servieiile pe care le ofera, in: a) - programe standard: pentru perioade de timp modulate servicii prestabilite de organizatori; b) - programe comandate: pe perioade de timp si servicii solicitate in mod special de catre turisti. Programele agroturistice vor fi aduse la cunostinta turistilor pe diverse cai audio -vizuale (anunturi, afise, fotomontaje).Toate serviciile oferite si actiunile initiate prin aceste programe trebuie astfel concepute si realizate incat sa ridice prestigiul satului agroturistic la care se refera, sa-i creeze o anumita popularitate si sa-l plaseze in randul destinatiilor turistice de mare interes si atractivitate. TURISIM SI AGROTURISM ECOLOGIC Pronrovarea si dezvoltarea agroturismului nu trebuie sa faca abstractie de impactul negativ pe care il poate avea asupra mediului ambiant (disparitia unor specii de flora si fauna, a unor monumente ale naturii, suprasolicitarea si depasirea capaeitatii de suport ecologic, disparitia unor terenuri agrieole si forestiere, cresterea gradului de urbanizare etc. ). Agroturismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul inconjorator, acesta reprezentand "materia sa prima", obiectul si domeniul de activitate si de desfasurare al agroturismului, fiind suportul sau cadru, purtatorul resurselor sale. In aceste conditii, relatia agroturism mediu inconjurator are o

42

semnificatie deosebita, ocrotirea mediului inconjurator reprezentand conditia "sine qua non" a agroturisrnuiui, orice modificare produsa acestuia aducand prejudicii si poteniialului agroturistic, prin diminuarea sau chiar anularea unor resurse ale sale. Turismul si agroturismul se desfasoara in mediu si prin mediu, calitatea acestuia putand favoriza sau nega activitatile turislice si agroturistice in anumite zone. Cadrul natural este unul din principalii factori care trebuie avut in vedere la dezvortarea agroturismului. Omul este dornic de natura, de un cadru ambiintal integrat in cel natural. Prezenta omului in natura creaza premisere deteriorarii acesteia, fie in scopul recreerii si reraxarii, fie in scopul desfasurarii unor activitati necesare existeniei. In ambele situatii el poate degrada natura mai mult sau mai putin pentru a obtine avantaje. Sub aspect socio-cultural, efectere negative asupra mediului sunt, de asemenea, deosebit de importante. Daca se accepta ca cele mai importante functii ale turismultri rural si agroturismului sunt cele recreativ - recuperative si instructiv - educative, se intelege foarte usor raportul dintre turism si mediul inconjurator. Afectarea acestuia, chiar in mica masura, reduce posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor umane, prin diminuarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a necesitatilor de curtura si educatie a oamenilor. Deosebit de grava este poluarea peisajului, unul dintre cele mai valorase resurse are potentialului agroturistic. Factorii de degradare a peisajului se regasesc in ansamblul factorilor poluanti care au actiuni distructive asupra elementelor sale componente (vegetatie, fauna, retea hidrografica etc.), la care se adauga nedirijate de paduri, depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si menajere, realizarea de construitii neaspectoase sau neadecvate locului unde sunt amplasate (prin neutirizarea judicioasa a culorilor si volumelor) etc., acestea fiind numai cateva aspecte dintre cele ce uratesc natura, tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Derularea activitatilor la nivelul structurilor de cazare si alimentatie publica presupune un consum de energie mai ridicat si, ca urmare, exista o poluare produsa de centralele termice care deservesc statiunile turistice si satele agroturistice. In plus, lipsa unor amenajari adecvate privind depozitarea deseurilor menajere, a gunoaielor, poate produce o poluare olfactiva a aerului din localitatile turistiee. Fata de activitatile industriale, cele turistice si agroturistice au totusi un impact mai redus asupra alterarii calitatii aerului. Fata de poluarea aerului, poluarea apei este mult mai prezenta deoarece foarte multe activitati turistice i agroturistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa. Consumul de apa calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat, atat in structurile de cazare, cat si in cele de alimentatie publica, ca urmare inregistrandu-se un volum mare de ape uzate evacuate pe langa cele provenite din partea localitatii rurale Turistii care se deplaseaza in mediul rural in scopul relaxarii si relizarii diferitelor activitati in mediul ambiant trebuie sa fie informati si sa cunoasca prevederile legislative privind protectia mediului. De asemenea, amplasarea unitatilor agroturistice trebuie facuta in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente ce ar putea pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

43

Proprietarii gospodariilor atestate pentru practicarea agroturismului trebuie sa aiba cunostinte solide in domeniul protectiei mediului si sa contribuie la informarea si educarea turistilor, astfel incat acestia sa nu intreprinda actiuni care sa contravina protectiei mediului. Astfel, legislatia in vigoare prevede sanctionarea unor activitati, cum ar fi: - recoltarea de catre persoane neautorizate a florilor si altor plante din parcuri publice, amenajari peisagistice, spatii verzi etc.; - recoltarea sau capturarea in scopul comercializarii de catre persoane neautorizate a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica; - dislocarea, deteriorarea sau distrugerea marcajelor si panourilor de averitizare destinate protectiei mediului; - schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi, fara acordul autoritatilor de mediu competente, precum si realizarea de constructii sau orice alte amenajari in perimetrul acestora; - culegerea, detinerea si/sau comercia rizarea prantelor declarate monumente ale naturii, capturarea prin orice mijloace, detinerea si/sau comercia lizarea animalelor declarate monumente ale naturii, precum si dislocarea, detinerea si/sau comercializarea unor piese mineralogice, speologice si paleontologice provenite din locuri declarate monumente ale naturii sau din colectii de asemenea piese, cu exceptia cazurilor aprobate de autoritatile pentru mediu; - neluarea de catre proprietarii sau administatorii legali a masurilor de salubrizare si igienizare a terenurilor aferente amplasamentelor turistice si agroturistice; - desfasurarea de catre orice persoana a unor activitati cu impact negativ asupra mediurui (aer, apa, sol, vegetatie etc.); - nerespectarea de catre proprietarii sau administratoii ai unitatilor agroturistice a dispozitiilor in vigoare si a masurilor speciale stabilite de autoritatea pentru mediu, pentru protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice, in special pentru protectia speciilor de plante si animale ce conitituie monumente ale naturii si sunt amenintate cu disparitia. LANSAREA SATULUI TURISTIC ROMANESC PE PTATA MONDIALA Satul romanesc, in general, si cel cu vocatie turistica, in special, reprezinta un produs turistie inedit pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala . Pe de alta parte, satul turistic romanesc poate contribui la descoperirea tarii noastre ca posibila destinatie turistica, creand interesul fata de Romania ca loc ce ofera o gama larga de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceni. In tara noastra se practica de multa vreme, dar in mod sporadic si neoficial, cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unor asezari rurale. In mod organizat, in cadrul retelei de turism, inca din anii 1967 - 1968 s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural. ncepand cu anul 1972, Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International a trecut la identificarea si selectarea unor ocalitati rurale reprezentative pentru satul romanesc, pentru a fi lansate si promovate in turism. In urma acestor studii

44

de comun acord cu oficiile judetene de turism si organele administrative locale s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale. Dupa 1989, s-a infiintat Cornisia Zonei Montane din Romania (C.Z.M.R.), in cadrul careia s-a creat primul compartiment de agroturism, unde s-au pus bazele organizatorice ale turismului rural din tara noastra. Din anul 1993, prin reorgarnizarea C.Z.M.R., activitatea agroturistica a fost continuata de Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (F.R.D.M.), care a adoptat ca strategie de promovare a acestei activitati la nivelui forurilor guvernamentale si neguvernamentale. Totodata, F.R..D.M. a sprijinit infiintarea de noi agenti economici sub forma societatilor comerciale, asociatiilor si fundatiilor in scopul implementarii si dezvoltarii agroturismului. In ultimii ani, prin existenta Asociatiei Nationale de Turim Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) s-a conturat o miscare favorabila dezvoltarii agroturismului in Romania si lansarii satului turistic romanesc pe piata mondiala. De asemenea, s-au realizat numeroase activitati de tip lobby, presum: materiale si informatii difuzate prin mass-media; discrursuri, seminarii, congrese, reuniuni; aparitii publice (targuri, expozitii, burse de turism); evenimenre diverse (festivaluri, aniversari etc). Toate acestea au creat cadrul recompunerii unui produs turistic - satul turistic romanesc, dar insuficient cunoscut pietei interne si in mod deosebit celei existente. In conditiile actuale, in care societatile superindustriarizate si supersofisticate natura si originle societatii umane, tot mai multi locuitori ai marilor aglomerari umane doresc petrecerea unei vacante in mijlocul naturii. Dorinta de a se relaxa i mijlocul naturii, intr-un cadru nepoluat, de a redescoperi modul in care se fabrica produsele alimentare de mai mult intrate in obisnuita de consum a omului, de redescoperire a valoritor ancestrale, devine tot mai pregmanta pentru omul modern. Solutia lansarii satului romanesc ca produs turistic pe piata mondiala o constituie un demers de markteting care sa situeze in centrul sau produsul pe de o parete si omul (turistul), pe de alta parte. Aceasta trebuie sa se sprijine pe interesele prestatorilor se servicii turistice si agroturisticedin lumea satului romanesc, care au posibilitatea, in cadrul unei afaceri 100% private, sa-si puna in valoaredotarile realizate, produsele si preparatele locale la niveluri de pret superioare si in conditii de eficienta economica crescuta. ANALIZA PRODUSULUI TURISTIC RURAL PRIN VIZIUNEA DE MARKETING Produsul turistic reprezinta, in esenta, masura activitatii turistice privita ca activitate economica intr-o anumita dimensiune, capacitate, structura si calitate. Prin destinatiile sale, produsul turistic se poate constitui ca un mesaj adresat consumatorilor (turistilor) si care isi concretizeaza prezenta in momentul prestarii serviciilor componente. In cadrul satului romanesc, analizat ca produs turistic gasim o gama larga de resurse naturale si culturale, diverse facilitati si experiente turistice, un excelent raport pret/calitate, trasaturile de specificitate si unicitate ale tarii noastre, cum sunt: oamenii (grupuri si religii diferite), istoria (cladiri, evenimente, legende), cultura (scrisa, arta

45

costumele, muzica, dansul, teatrul, mestesugurile, bucataria depriderile speciale), geografia si topografia (zonele de plaja pe coasta Marii Negre, animalele salbatice din Delta Dunarii zonele de munte etc.). Viziunea moderna de marketing prezinta produsul turistic prin perspectiva asteptarilor pe care consumatorul sal utilizatorul 1e are si carora produsul le poate raspunde in grade diferite. Orizontul produselor turistice este foarte vast si cu un grad de diversitate greu de precizat. Prin analiza produsului turistic, se constata ca destinatia turistica satul, ferma, pensiunea, camera din casa taraneasca nu este singura componenta a produsului turistic. Satul romanesc, inclus in circuitul turistic, poate fi (in acelasi timp) componenta a mai multor tipuri de produse turistice. El poate fi, spre eremplu: destinatia vacantelor la tara; gazda unui seminar de cateva zile pentru numeroasi participanti; popasul de o noapte pentru un circuit la manastirile din Moldova sau Oltenia; atelierul deprinderii unor mestesuguri populare sau al realizarii unor noi performante (ceramica,-olarit, cioplit lemn, impletit nuiele); scena initierii in arta dansurui sau a cantecurui popular. Satul turistic romanesc poseda si poate oferi turistilor diverse produse turistice, care folosesec simultan sau alternativ aceeasi baza tehnico-materiala si aceleasi atractii turistice (relief, peisaje, folclor, resurse balneare, monumente istorice, parcuri dendrologice etc.). Produsul turistic rural romanesc, asemenea produselor turistice rurale existente pe piata turistica mondiala, cuprinde componente de baza (cazare, alimentatie publica si transportul) si componente auxiliare (balneoterapie, agrement, activitati sportive). Serviciile de baza satisfac, in mare parte, nevoi cotidiene, iar serviciile auxiliare satisfac nevoi mai elevate (odihna, recreere, tratament, divertisment). In ultimii ani tot mai multi specialisti din lumea turismului intern sau international acorda o tot mai mare atentie motivatiilor de cumparare ale consumatorilor (turistilor). In acest sens, este deosebit de importanta pentru specialistii din marketingul turismului rural romanesc cunoasterea imaginii pe care siau format-o turistii, interni si externi, asupra produsului turistic rural in general si a motivatiilor de cumparare ale diverselor grupe de turisti (romani si straini).Este necesar sa se creeze si sa se lanseze pe piata nationala si mondiala produse turistice rurale care sa corespunda cerintelor, nevoilor si dorintelor oaspetilor. Privita din alt unghi de vedere, lumea spatiului rural se remarca prin puritatea sa, datorata distantelor mari fata de marile orase, fermelor mari si mijlocii ce nu au nevoie diversificare, fermelor mici care mentin caldura caselor taranesti, peisajelor nelterate, activitatilor traditionale, ca si valorilor culturale deosebit de atractive. Orice produs, indiferent de natura lui, isi gaseste finalitatea in procesul de consum, atunci cand, odata ajuns la consumator, el satisface trebuinta (nevoia) pentru care a fost creat. Drept utrmare, in ultima vreme tot mai multi specialisti din lumea marketingului au adoptat o noua optica in a privi produsul, in general si produsul turistic, in special. Noua optica este determinata de extinderea si nuantarea continua a cerintelor turistilor si de luarea tot mai mult in considerare a preferintelor si gusturilor consumatorilor sau ritilizatorilor. Considerand produsul turistic rural un produs ca oricare altul menit sa satisfaca in primul rand trebuinte ale consumatorilor (turistilor) si mai apoi sa aduca profit

46

producatorilor (gazdelor), se constata posibilitatea de a fi masurat, testat si identificat. Produsul turistic rural romanesc poate fi regasit astazi in intreg spatiul rural romanesc, la niveluri de confort diferit (de la 1 1a 3 stele margarete in cazul fermelor agroturistice si pana la 4 stelelmargarete in cazul pensiunilor turistice). Dimensiunile spatiilor de practicare a agroturismului variaza in functie de patrimoniul turistic al zonei, de circulatia turistica din zona si de puterea economica a proprietarilor unitatilor agroturistice (gospodariilor taranesti). Produsul turistic rural romanesc este accesibil tuturor segmentelor de populatie (consumatori), iar pretul sau este proportional cu complexi'tatea sa (serviciile oferite, de baza si auxiliare) si in aoelasi timp cu gradul de confort oferit de iermele si pensiunile agroturistice. In pregatirea lansarii produsului turistic rural romanesc pe piata mondiala deosebit de importante sunt politicile de marketing utilizate (de produs, de pret, de distributie si de promovare), iar in cadrul acestora in primui rand politica de produs. Aceasta va trebui sa tina cont in prefigurarea ei de o serie de factori: naturali (asezare geografica, relief, clima, peisaj), sociali (limba, cultura, religie, arta, obiceiuri, folclor, ospitalitate), structuraii (infrastructura generala, fermele si pensiunile agroturistice, unitatile de alimentatie publica, echipamentele pentru agrement), cantitativi (capacitate de cazare, alimentatie, transport si agrementi) si calitativi (calitatea serviciilor, amabilitate, corectitndine, politete, grad de confort). STRATEGII DE PROMOVARE A AGROTURISMULUI ROMNESC Cerintele mereu sporite de asigurare a unor forme cat mai diversificate de petrecere a timpului liber, aduc frecvent in atentia organizatorilor de vacante notiunea de sat turistic. Cosecinta a dezvoltarii industriei si a cresterii populatiei urbane, turismul in spatiul rural a devenit o realitate a zilelor noastre, cu perspective de extindere in urmatorii ani atat pe plan national, cat si international, cautarea mediului rural pentru odihna si recreere este o tendinta generala in practica rnondiala a turismului. Venind in intampinarea acestei tendinte, numeroase organizatii de turism, lucrative sau obstesti, din diverse tari europene, pirintre cars si Romania, se preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului in spatiul rural. Astfel, a aparut necesitatea de a recrea sau a crea ambientui rustic-rurai sub multiple forme, cum ar fi: satele de vacanta, vacantele la ferme, satele-club, satele pentru tineret, statiunile rurale de odihna, precum si satul turistic, care detine un loc prioritar. Particularizand, putem spune ca satul romanesc, pentru a putea deveni produs turistic de talie mondiala trebuie sa indeplineasca numeroase conditii si exigente, printre care se pot enumera: - sa-si clarifice obiectivele, sa-si puna in valoare atuurile si sa-si remedieze deficiente le pentru a deveni o reala atractie; - sa-si dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor, evitand utilizarea ineficienta si irationara a resurselor de orice natura; - sa comunice intern (toate persnanele interesate si implicate dezvoltarea satului ca obiectiv turistic) si extern (cu mediul, dar mai ales cu turistii potentiali sau oaspetii sositi in sat);

47

- sa planifice, monitorizeze si controleze, prin intermediul comitetelor de initiativa si filialelor ONG-urilor, resursele umane, materiale si banesti necesare pentru ducerea la bun sfarsit a proiectelor; - sa coordoneze activitatea in cadrul echipelor m ultidisciplinare ce cuprind oameni diferiti, profesii diverse, organizatii diferite dar cu un scop bine precizat si unic; - sa mentina in atentie permanent o imagine de ansamblu a dezvoltarii satului turistic, pentru a reduce zonele de risc si a lucra in mod eficient la detalii; - sa aprecieze ce trebuie sau nu facut inainte de executie si sa implementeze un standard de calitate adecvat; - sa micsoreze costurile prin maximizarea eficientei lucrului si alocarii resurselor. Activitatile de promovare a produselor turistice rurale s-au realizat in marea majoritate a actiunilor turismului rural romanesc prin intermediul presei, radioului si televiziunii. Din randul presei de specialitate, prezentari ale acestor noi produse turistice si a activitatilor legate de acestea au realizat publicatiile "Capital" si "Tribuna Economica". Turismul rural romanesc are si un logo (insemn) ce se doreste a deveni in timp o marca de calitate pe piata mondiaila. Logo-ul turisrnului rural si agroturismului romanesc este reprezentat de un acoperis de casa de culoare rosie, un spic de grau verde si o rozeta albastra ce reprezinta stilizarea unei flori. De asemenea, oferta turismului rural romanesc din reteaua ANTREC a fost prezentata in ultimile patru cataloage EUROGITES (1995 - 1998), iar in momentul de fata se gasesc oferte ale turismului rural romanesc in paginile INTERNET ale ANTRECului. In anul 1997 a fost realizata pe suport CD-ROM o imagine a vacantelor la tara. Actiunile de promovare prezentate mai sus, carora li se adauga participarile la targurile si expozitiile interne si internationale, organizarea de evenimente in lumea satului si prestarea unor servicii turistice de calitate, au condus la crearea unei imagini favorabile a produsului turistic rural romanesc. In urma sondajelor si anchetelor intreprinse in cadrul cercetarii pietei turistice rurale a reiesit o crestere constanta a numarului celor care-si petrec vacanta la tara. In momentul de fata, produsul turistic rural romanesc exista, are o noua infatisare, opereaza in noi conditii economico-sociale si urmeaza a fi lansat in adevaratul sens al cuvantului pe piata mondiala. Practica si specialistii in marketing agroturistic au realizat in timp un program de lansare a produsului turistic rural romanesc cu urmatoarele etape: a) Identificarea trebuintei (nevoii) sociale. Produsul turistic rural este destinat satisfacerii nevoii de reintoarcere la origini, de redescoperire a naturii, a linistii si comorilor spatiului rural (etnografie, folclor, traditii, mestesuguri, activitati agricole etc.). Produsul se adreseaza unui larg spectru de consumatori (copii si tineret, turisti de varsti medie 30-45 de ani, turisti de varsta a III-a) si satisface multiple satisf,actii (turism de week-end, sejururi balneoclimaterice, vanatoare si pescuit, descoperirea naturii, automobilism si motociclism, vacante active, culturale etc.). In acelasi timp vizeaza in mod special segmentul de turisti din rnediul citadin si din tarile puternic industriarizate. b) Cercetarea si inventarierea ideilor de produs nou. Mediul rural romanesc detine murtiple poiibilituti de diversificare a serviciilor de baza si de agrement aferente produsului turistic. In actuala etapa de dbzvoltare a activitatii turistice rurale romanesti

48

se depun efofturi pentru realizarea unei baze de date a turismului rural din tara noastra. Pentru acesta sunt culese informatii din cele 25 de judete care au un important patrimoniu, au manifestat interes pentru aceasta activitate si deruleaza programe turistice in mediul rural. Aceasta baza de date va fi folosita pentru inceput in cadrul retelei de turism rural national, urmand ca apoi sa fie utilizata si la promovarea satelor turistice pe plan mondial. c) Filtrajul tehnico-economic si selectarea ideilor este deosebit de important in special in realizarea produselor turistice rurale romanesti care se adreseaza pietei externe. In acest sens, produsele turistice rurale romanesti au nevoie de: - conditii de cazare la nivel de standard european, ce se vor asigura prin omologarea si clasificarea fermelor si pensiunilor agroturistice, asigurarea unor instalatii sanitare functionale si bine intretinute, izolarea fonica a spatiilor de cazare; - conditii de preparare a alimentelor, servire a mesei si promovare a gastronomiei romanesti civilizate si in conformitate cu ospitalitatea romaneasca si 'renumele bucatariei noastre; - programe diversificate pentru timpul liber al turistului, agrement si divertisment de calitate iir toate unitatile incluse in circuitul turistic; - puncte de informare turistica in principalele zone turistice rurale; - retea de rezervari la nivel intern si international; - infrastructura modernizata (cai de acces, telecomunicatii, canalizare, iluminat etc.). Filtrajul economic al ideilor se face prin analiza pragului de rentabilitate, analiza beneficiului (profitului) si analiza valorii. Ceea ce trebuie avut in permanenta in atentie trebuie sa fie reprezentantul pietei, turistul, cel care va determina prin optiunile sale volumul cererii. d) Proiectarea produsului turistic rural romanesc. Spre deosebire de produsele clasice (produse industriale sau marfuri), produsele din sfera serviciilor - in particular produsele turistice si din randul acestora, in special, produsele turistice rurale - nu se materializeaza in prototipuri, mostre sau esantioane. Totusi, se regasesc si in aceast sfera elemente acorporale, ce joaca un rol irnportant in afirmarea si recunoasterea produsului pe piata: numele, marca si pretul (tariful). Analizele efectuate in cadrul cercetarilor de marketing pe piata interna si externa au identificat segmente de piata diferite si un anurnit nivel de volum potential al capacitatilor de primire din mediul rural. In acelasi timp, se estimeaza un debuseu suficient de larg si dinamic pe piata vest europeana, nipona si nord americana. e) Testarea produsului turistic rural romanesc a inceput in urma cu mai bine de trei decenii si a reconfirmat faptul ca in orce sat romanesc poti gasi o gazda primitoare. In plus, ospitalitatea traditionala s-a dovedit a fi un mijloc de cunoastere si de comunicare. Dat fiind faptul ca deocamdata in tara noastra oferta este mai generoasa decat cererea, aceasta s-a constituit intr-un element de progres, contribuind la constientizarea practicantilor/prestatorilor de a oferi servicii de calitate ridicata si a ridica confortul echipamentelor incluse in circuitul turistis. Turismul rural devine tot mai mult o alternativa a turismului clasic pentru turistul stresat, care se intoarce cu fata catre sat.

49

Diversele forme de testare a produsului turistic rural romanesc realizate, in principal de ANTREC, permit perfectionarea activitatii de turism rural si a produselor rurale, scotand totodata in evidenta o serie de erori de comportament, infrastructura sau dotare. Urmarea o constituie constientizarea nevoii de realizare a unei calitati ridicate in cadrul unitatilor agroturistice si a serviciilor prestate, precum si necesitatea realizarii unor standarde de conforf la nivel international f) Delimitarea produsului turistic rural in linii generale. Dupa demararea actiunii de omologare si clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice din mediul rural, in anii 1996 1997, au fost realizate ample actiuini de promovare a turismului rural si agroturismului romanesc pe plan national si international, precum: evenimente dierse, targuri si expozitii, reuniuni internationale etc. ln momentul de fata, delimitarea produsului turistic rural romanesc se facei in linii generale, turismul rural si produsele sale aflandu-se in faza lansarii pe piata interna si internationala intr-un mod unitar. g) Lansarea pe piata a produselor turistice rurale romanesti . Produsele turistice rurale romanesti s-au adresat in prima faza pietei interne (nationale), iar lansarea si promovarea lor s-a facut global sub numele formei de turism careia ii apartin. Terrnenii care au fost vehiculati cel mai viecvent au fost aceia de: agroturism, sustinut si promovat de federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (F.R.D.M.) si turism rural, utilizat si promovat de Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC). In.momentul de fata, satul turistic romanesc este pregatit pentru lansarea pe piata mondiala. h ). Urmarirea comportarii produseror turistice ale urismului rural rornanesc se realizeaza prin intermediul restatcrilor (gazdelor), opiniiior turistilor, touroperatorilor ce comercializeaza aceste produse si asociatiilor de profil (ANTREC, FRDM si altele). Este necesar ca urmarirea comportarii produselor turistice rurale romanesti sa aiba in atentie urmatoarele aspecte importante: - orgaflizarea activiitatii de cercetare a comportamentului general al produselor turistice rurale; - realizarea unor servicii de calitate din toate punctele de vedere (tehnic, functional, estetic etc.); - delimitarea segmentelor de consumatori, respectiv tipul de piata, interesate de produsul rural romanesc; - culegerea periodica de informatii, sugestii, aprecieri, prelucrarea datelor obtinute si luarea deciziilor corespunzatoare sustinerii si prornovarii produselor pe piata mondiala; i) Comunicarea, cornponenta importanta a oricarui program de lansare. Comunicarea este un proces social, o relatie intre doi sau mai multi oameni, prin care se transmit mesaje. In general, orice act de comunicare contine sase elemente, si anume: emitatorul (unitatea agroturistica, ANTRECI-ul), mesajul (scris, sonor, vizual), mijlocul de comunicare (discutiile, reuniunile, interviurile, materialele prrblicitare scrise), limbajul (scris, oral, grafic), receptorul (turistul) si contextul (situatia concentrata a transmiterii mesajului, locul in care se transmite mesajul). O buna cunoastere si utilizare a stiintei comunicarii va face cunoscute pe plan mondial atat destinatia Rornania, cat si produsul turistic rural romanesc.

50

EVALUAREA EFECTELOR ECONOMICO - SOCIALE DETERMINATE DE LANSAREA S ATULUI ROMANESC PE PIATA MONDIALA Lansarea satului turistic romanesc pe piata mondiala, continuata de relatiile economice internationale concretizate in servicii si produse turistrce, va inscrie spatiul rural romanesc in sfera circuitului mondial al valorilor. Produsele tuiristice ale spariului rural din tara noastra, insotite de circulatia turistica aferenta, se vor integra ,,comertului invizibili, aducandu-si in acest mod contributia la formarea produsului mondial brut. Lansarea satului turistic romanesc pe piata mondiala va fi asociata masurilor de larga deschiderea tarii noastre fata de lumea exterioara, concentrandu-se asupra eforturilor de asigurare a unei ofete de produse turistice competitive, inedite, cu o profunda nota de personalitate. Actiunile propuse spre a li realizate pentru a fi suportul lansarii pe piata mondiala a turisrnului rural din tara noastra vor contribui efectiv la sporirea numarului de turisti straini ce vor vizita Romania. In acelasi timp se constata o modificare importanta in structura turistilor straini, in sensul cresterii ponderii celor care calatoresc in mod organizat. Privind turismul rural ca pe o forma de contrapunere interculturala, se constata ca personalul din tara gazda este preocupat, in principal, de transmiterea de informatii culturale despre propria patrie. Totusi, ceea ce se preia de la un grup la altul sunt: articolele de vestimentatie, obiectele de arta populara deosebite si specifice tarii, muzica, cuvintele. Se constata ca, in general, schimburile intre turisti se realizeaza la nivel de simboluri. In randul simbolurilor turismului rural si agroturismului romanesc se includ: muzica si portul popular, mestesugurile, produsele gastronomice, dansurile, instrumentele populare, articolele de artizanat si multe altele. Prin combinarea acestor simboluri si valorificarea lor prin activitatea turistica, satul romanesc va fi supus unor electe economico-sociale favorabile si nefavorabile. Cele favorabile sunt urmarea activitatilor economice desfasurate, iar cele nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale, care pot fi uneori dezastruoase. Printre aceste efecte economico-sociale se pot enumera urmatoarele: a) - efecte economico - sociale favorabile: - dezvoltarea unor activitati din sfera micii productii sl a serviciilor; - aparitia unor noi locuri de munca in zona respectiva; - ramanerea tinerilor in sate si, concomitent, intinerirea satelor; - introducerea unor utilitati (alimentarea cu apa, canalizare, sisteme de epurare, telefonie, etc.). b) - efecte economico - sociale nefavorabile:

51

- degradarea peisajului si a mediului inconjurator; - modificari ale obiceiurilor cotidiene locale. Ca orice activitate econofilica, agroturisrnul reprezinta o combinatie a elementelor negative si pozitive care trebuie estimate si dirijate in sensul dorit de prestatori. Cunoastere si constientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduc la justa dimensionare a activitatii si fenomenului turistic, astfel incat mutatiile din mediul rural, de orice natura, sa fie plozitive si favorabile. Fiind locul de intalnire si redirijare al multor contrapuneri interculturale fundamentale, agroturismul indeparteaza izolarea, realizand conditiile necesare ca oamenii sa constientizeze existenta si a altor semeni de culturi diferite. Constientizarea ineditului, a deosebirilor si punctelor comune, pot sluji pentru realizarea de produse turistice rurale, cum ar fi: invatarea limbii romane, initierea in muzica populara instrumentala si vocala, deprinderea de mestesuguri, olarit, sculptura in lemn, tesut, pictura pe sticla, etc.), invatarea de dansuri populare romanesti, introducere in gastronomia romaneasca traditionala etc. Toate aceste aspecte prezentate personalizeaza oferta turistica rurala romaneasca si reprezinta doar o parte a artractiilor care raman a fi introduse in circuitul turistic si deci valorificate economic. Chiar daca, in mare parte, cei care practica in momentul de fata turismul rural si agroturisrnul nu privesc aceasta activitate ca pe o afacere in sine si doar ca pe o activitate complementara - prioritare ramanand, asa cum este si normal de altfel, activitatile agricole - din contactul: cu turistii straini gazdele vor resimti nevoia alocarii de rsurse mai diversificate activitatilor agroturistice. Dezvoltarea turismului in mediul rural va conduce, de asemene, la o dezvoltare economica a regiunilor rurale respective, datorata efectului multiplicator al acestei activitati. Se vor resimti influente pozitive asupra agriculturii, transporturilor, constructiilor, industriilor de prelucrare si alimentare, serviciilor din diverse domenii. Diversificarea ofertei turistice si agroturistice si intensificarea comertului cu suveniruri vor avea efecte pozitive asupra dezvoltarii mestesugurilor si artizanatului in zonele rurale. In acelasi timp, se vor realiza influente pentru punerea in valoare a traditiilor si a obiceiurilor populare, precum si pentru diversificarea activitatilor cu caracter cultural -educativ. Dezvoltarea activitatilor de turism in mediul rural vor contribui la stabilirea tinerilor in vetrele satelor, 1a motivarea lor si in special a populatiei feminine pentru a participa la astfel de activitati. In acelasi timp se vor crea noi locuri de munca in sfera producerii, distributiei si ramurilor conexe serviciilor turistice si va spori numarul persoanelor ocupate si implicate in activitatea turistica. In mod inevitabil efectele utile ale activitatii de agroturism au un caracter multidimensional. Astfel, eficienta eonomica a agroturismului este asociata cu eficienta sociala ce rezida din asigurarea conditiilor pentru refacerea capacitatilor de munca, petrecerea placuta si utila a timpului liber, cresterea nivelului de cultura generala si pregatire profesionala, diversificarea serviciilor, realizarea unor motivatii (nevoi) psihice, intelectuale sau spirituale. Eficienta sociala a agroturismului reprezinta de fapt raportul bazei materiale turistice in antrenarea unui numar cat mai mare de indivizi la practicatea agroturismului, in vederea asigurarii celor mai bune conditii de recuperare a capacitatii de munca si de odihna educativa si activa, cu multiple efecte educationale, in special

52

asupra tinerilor. In acelasi timp, prin bunele relatii instituite in timpul activitatilor de agroturism, prin schimburile de orice natura realizate in cadrul turismului international, aceasta activitate are valente diplomatice si chiar democratice, ce vor contribui in timp la realizarea de stranse legaturi intre tari si la desfiintarea granitelor cel putin in Europa. Lansarea satului tuiristic romanesc pe piata mondiala va conduce la efecte deosebite privind legaturile ce se vor realiza intre gazde si turisti, raporturile intre modul de a aprecia valorile si nivelul de trai dintre cei doi participanti la activitatea turistica, modul de rezolvare a unor situatii inedite, comunicare si schimburi de idei, relatii ce se stabilesc intre prestatorul de servicii agroturistice (gazda) si beneficiar (turist,oaspete). Circulatia turistica nationala si internationala va avea influenta si asupra preocuparilor culturale ale locuitorilor satului. In cadrul schimburilor generate de activitatea turistica rurala, satenii trebuie sa ofere, iar turistii trebuie sa gaseasca confortul psihic necesar unei vacante plina de satisfactii in lumea satului. In acest sens, muzeele satului, legendele si povestirile, traditiiie si obiceiurile populare, folclorul, portul popurar si sarbatorile satului, reprezinta tot atatea posibilitati de agrement ale programelor agroturistice. Prin agroturisrn se vor realiza efecte pozitive si asupra: conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriare si muzeelor, punerii in valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente in satul romanesc. ln concluzie, se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere, refacere si reconfortare, imbogatind cunostintele si inflorind personalitatea umana, realizand in acelasi timp un climat de pace si intelegere intre popoare. Produsul turistic rural romanesc se va integra in acest mare segment pe care-l reprezinta turisml rural european. Acest tip de turism reprezinta in momentul actual un mod de dezvoltare durabila a tuturor regiunilor rurale ale Europei. SISTEM UL INFORMTATIONAL DE MARKETING SI SERVICIUL DE CONSULTANTA IN AGROTURTSM Sisternul informational de marketing (SIM) reprezinta sistemul electronic de administrare a culegerii, anaiizei, stocarii si difuzarii informatiilor de marketing de la nivelul agentului economic. Cunoasterea si anticiparea mutaiiilor care au loc in mediul ambiant al agentului economic din tutrism si indeosebi, pe piata unde acesta isi desface sau urmeaza a-si lansa produsele, este de neconceput fara un flux continuu si sistematic de informatii organizate intr-o conceptie unitara, moderna, care sa asigure coordonarea si subosdonarea lor aceluiasi scop final, respectiv satisfacerea cerintelor actuale si de persprectiva ale consumatorilor (turistilor). Orice neconcordanta cu cerintele pietei implica reduceri ale preturilor si tarifelor serviciilor turistice, cheltuieli suplimentare de atragere si servire a clientilor, ceea ce afecteaza in mod simtitor eficienta activitatilor economice si turistice. Sistemul informational de marketing este definit ca un ansanblu de fluxuri si circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, utiiizand metode si procedee

53

specilice, folosind resurse materiale si umane care sa actioneze in vederea selectarii, inregistrarii, prelucrarii, stocarii si transmiterii datelor si informatiilor destinate sa serveasca ca baza pentru activitatea decizionala in domeniile specifice de marketing. Intrucat sursele de obtinere a datelor necesare sistemului informational de marketing sunt multiple problerma specialisitilor in marketing consta in gasirea unor cai care sa asigure capacitatea de a absorbi toate infomatiile, de a le inmagazina. tria, verifica, corecta, prelucra si de a le directiona in mod optim in valorificarea lor in procesul de luare a deciziilor. Sistemul informational de marketing din turism si agroturism necesita, pe de o parte, identilicarea surselor de inforrnatii si stabilirea categoriilor de utilizatori si a locului lor in ierarhia decizionara, iar pe de arta parte, punerea la punct a modalitatilor de culegere, stocare si prelucrare a informatiilor, stabilirea formei si modului de prezentare a acestora si delimitarea traseelor pe care vor circula informatiile din momentul culegerii si pana in momentul utilizarii lor efective. Sistemul informational de marketing este format din: surse de informatii, sistemul de gestiune si de prelucrare, a informatiilor (echipamentul de calcul electronic). Componenta cea mai irnportanta din cadrul sistemului informational de marketing al unei unitati economice si turistice o reprezinta banca de date. Inregistrarea informatiilor si alcatuirea bancii de date se intercaleaza intre programele de analiza si sursele de informatii, in scopuri operationale, procedand la trieri operative si regrupari ale informatiilor inainte de a fi inmagazinate. In cadrul acestei componente apare clar diferenta care exista intre sistemul informational de marketing si sistemul statistic, contabil sau tehnico-operativ. De pilda contabilitatea isi regrupeaza datele referitoare la venituri si cheltuieli in functie de costurile contabile, deci dupa o schema prestabilita, in timp ce pentru comensurarea eficacitatii unor actiuni de marketing esre necesar, ca acestea sa fie surprinse la nivelul lor primar acolo unde au loc si sa fie grupate pe diferite tipuri de piete, de localitati, zone,consumatori (categorii de turisti), genuri de actiuni etc. Banca de date este, de altfel, acea componenta a sistemului informational de marketing care asigura gruparea si depozitarea informatiilor pe grupe omogene de activitati (productie, vanzari, prestari servicii, promovare), piete, zone si localitati rurale, actiuni, segmente de turisti etc. permitand astfel o folosire operativa a lor. Aceasta componenta a sistemului se prezinta sub diverse variante, in functie de marimea unitatii turistice, tehnica de calcul de care dispune unitatea respectiva si complexitatea informatiilor necesare in procesul de luare si implelnentare a deciziilor. Trecerea la economia de piata si necesitatea integrarii unitatilor economice si turistice in structurile si mecanismul de functionare a acesteia, confera noi dimensiuni proiectarii sistemului informational de marketing, atat la nivel macroeconomic (la nivelul unitatilor tustice si agroturismttlui ca ramuri de baza a economiei nationale), cat si in profil microeconomic (la nivelul unitatilor turistice, respectiv a fermelor si pensiunilor agroturistice). Schimbarile permanente intervenite in evolutia pietei, in general si a celei turistice si agroturistice, in special, fac necesara proiectarea unui sistem informational de marketing cu o structura flexibila, adaptabila cerintelor fiecarei etape, care sa participe efectiv la directionarea modalitatilor de utilizare a fortei de munca, la orientarea relatiilor contractuale cu diversi parteneri, atat in ceea ce priveste procesul

54

de aprovizionare, cat si cel de productie, comercializare sau prestare de servicii agroturistice. VI.1. CONCEPTUL, ROLUL SI ELEMENTELE INFORMAIEI DE MARKETING In activitatea de marketing un rol deosebit revine realizrii sistemului informaional de marketing care concentrnd rezultatele prospeciunilor efectuate in cadrul pieei, precum si informaia curtea statistic si contabil din fiecare unitate turistic, poate s faciliteze optimizarea ntregii activiti economice. Sistemul informaional de marketing constituie o componena inseparabil a conducerii tiinifice a activitii economice si a fundamentrii prin prognoze a viitorului si presupune o asemenea structurare organizatoric, care s fie capabil s asigure identificarea, analiza si previzionarea cerinelor beneficiarilor (turitilor) sau a diferiilor intermediari, pentru produse sau diverse servicii, chiar nainte ca acestea s fie oferite, precum si evidenierea posibilitilor de acionare asupra acestor cerine. Pornind chiar de la definiia sistemului informaional de marketing se pot considera urmtoarele elemente ca fiind caracteristice acestuia: - dat - o descriere prin cuvinte si/sau numeric a unui fenomen, a unei aciuni din cadrul unitii economice sau din mediul nconjurtor ei; - informaia - dat cu caracter de utilitate si noutate. Multitudinea informaiilor este sensibil mai mic dect multitudinea datelor de care dispune la un moment dat o unitate economic. In procesul decizional de marketing sunt utilizate de regul informaiile. In cazul in care metodele, procedurile si mijloacele utilizate in cercetrile de marketing ale unitilor economice (turistice) sunt cu preponderen automatizate, acestea formeaz subsistemul informatic, component al sistemului informaional de marketing. Luarea unei decizii de marketing are ntotdeauna la baza informaiile interne (culese din interiorul unitii economice si turistice) sau externe (obinute din mediul exterior unitii economice si turistice), permanente sau nepermanente de care dispun responsabilii de marketing si genereaz informaia decizional concretizat n aciuni. Informaiile ce fundamenteaz luarea unei decizii de marketing trebuie s fie asigurate de un flux continuu, s fie actualizate n permanen i s fie complete. Organizarea activitii de marketing trebuie s permit adaptarea permanent a deciziilor luate, n funcie de mutaiile ce pot interveni in mediul in care funcioneaz unitatea economic. Preocuprile pentru satisfacerea in condiii superioare a cerinelor pieei genereaz o cretere continu a complexitii deciziilor de marketing, fiind necesar adesea o informaie divers si deosebit de costisitoare. Forul de decizie al unitii economice are nevoie in permanen de o informaie de marketing eficiena care s-i permit adoptarea deciziilor capabile s asigure unitii, att locul, ct si rolul ce si l-a propus in cadrul pieei, precum si determinarea condiiilor care pot favoriza sau frna activitatea de pia. Prin cunoaterea exact a posibilitilor pe care le ofer mediul in care i desfoar activitatea unitatea economic, sistemul informaional de marketing are obligaia si menirea de a asigura:

55

- posibilitatea supravegherii continue a segmentelor de beneficiari de produse sau de servicii si cunoaterea puterii lor de cumprare; - surprinderea cerinelor, opiniilor si aprecierilor n legtur cu produsele sau serviciile ce urmeaz a fi lansate ca noutate in structura sortimental existent pe piaa; - analiza acceptrii preurilor i tarifelor, att in cadrul pieei interne (naionale), ct si a celei externe (internaionale); - controlul asupra ntregii activiti desfurate, eficiena acesteia si randamentul fiecrei decizii de marketing luate. Sistemul informaional de marketing al oricrei uniti economice poate fi privit ca o reea de informaii, de comunicri interne si/sau externe, in cadrul creia compartimentele, personalul de conducere si cel de execuie, beneficiarii si emitorii de informaii, piaa intern i cea extern, reprezint nodurile reelei. Sistemul informaional de marketing urmrete sa ofere cu maxima obiectivitate informaii asupra unor relaii existente sau viitoare, fiind, pe cat posibil, imparial si nedistorsionat. VI. 2. TRANSFERUL DE INFORMAII N ACTIVITATEA DE CONSULTAN DIN AGROTURISM Informaiile pot fi create, stocate, recuperate si comunicate. In ultimul caz, ele pot fi transmise direct, de la specialistul in domeniul consultanei (asistenei tehnice) la fermier (care este de fapt si prestatorul de servicii agrotuirstice, gazda), de la un fermier la altul sau indirect, prin mesaje diverse, prin mijloacele de informare. Apoi, informaiile sunt stocate de productori sau prestatori de servicii ca parte a pregtirii lor de specialitate. Dac informaiile sunt bine nelese, ele pot fi folosite cu ncredere n rezolvarea problemelor i i ajut pe fermieri s introduc schimbrile pe care le considera ca fiind utile cu munca lor. Schimbul de idei de la fermier (ran) la fermier dateaz de la nceputurile agriculturii. Migraia popoarelor, schimburile culturale i de idei au avut o mare influen in rspndirea informaiilor despre munca in agricultur. Ca serviciu public, asistena ierarhic a aprut pentru a atenua efectele foametei si a pierderilor majore de producie provocate de compromiterea culturilor. Informaiile despre agricultur au fost transmise productorilor agricoli n jurul anilor l920-1930 (pentru nceput n Anglia) de ctre profesori de la diferite universiti si colegii, ca un mijloc de stimulare a progresului, ca un catalizator al schimbrii. Transferul oficializat al informaiilor bazate pe cercetare ctre productorii i prestatorii de servicii din mediul rural a ajuns, n condiiile actuale, s fac parte din strategia naional, a devenit un serviciu pentru dezvoltarea mediului rural i a constituit o justificare a investiiilor pentru cercetare. Pentru a nvinge rezistena fa de nou a locuitorilor din zonele rurale se apeleaz la diferite metode de convingere. Receptivitatea fa de nou, chiar i la un nivel sczut, apare n principal n zonele rurale foarte stabile i este captat numai prin aciuni susinute, directe i convingtoare. Situaiile de criz reprezint doar o forma extrem, ele putnd fi trecute prin comunicare direct cu oamenii. In ara noastr se poate nfiina un serviciu pentru ndrumarea productorilor agricoli si a prestatorilor de servicii agroturistice, precum si pentru rezolvarea

56

problemelor acestora, serviciu care s cuprind n aria sa de aciune ntreprinderile mici din mediul rural care nu i pot permite s plteasc acest tip de asisten. ncasrile realizate din impozitare se justific prin avantajele sociale ce decurg din asigurarea acestui serviciu de asisten tehnic. n anumite condiii investiiile pentru realizarea asistenei tehnice in mediul rural reprezint o modalitate foarte bun de folosire a resurselor naionale. Analize economice recente susin aceast afirmaie, bazndu-se pe: a) - o concepie privind implementarea asistenei tehnice care s fie acceptabil din punct de vedere cultural atunci cnd se folosete un sistem adecvat de management. Sistemul de specializare si vizite in mediul rural face parte din asistena tehnic; b) - un sistem de producie pentru fermieri, care s combine iniiativele pe plan naional si individual, in cadrul unui schimb de informaii ntre parteneri egali; c) - un sistem de educaie pentru fermieri difereniat in funcie de gradul de pregtire al acestora si de activitatea pe care o presteaz; d) - un serviciu de asisten la cerere, contra cost, care s rspund nevoilor fermierilor in privina obinerii de informaii; e) - un sistem de informaii din care asistena tehnic nu reprezint dect o parte care s continu baze de date (institute de cercetri, universiti etc.), sisteme de comunicare (video, radio, publicaii etc.), printre care s funcioneze simultan ca surse de expediere sau de receptare a informaiilor; f) - un serviciu parial politizat care s acioneze in direcia contientizrii si remarcrii fermierilor cu posibiliti materiale reduse; g) - forma de educare permanenta in afara colilor care s pun un accent sporit pe dezvoltarea resurselor umane si a instituiilor aferente. Fermierii pot avea o concepie clara, despre nevoile si obiectivele lor, dar numai o vaga idee, sau poate chiar nici una, despre modalitile prin care aceste obiective pot fi ndeplinite. Se creeaz astfel o situaie de stabilitate in care forele favorabile schimbrii sunt la fel de puternice ca si cele care se opun schimbrii. Rezolvarea problemelor care necesit consultan de specialitate impune identificarea opiunilor, integrarea rezultatelor care se anticipeaz si a etapelor necesare pentru mbuntirea activitii locuitorilor zonelor rurale. In condiiile actuale din ara noastr dependena exclusiv a locuitorilor din mediul rural de rezultatele activitii agricole este riscant, fiind necesar atragerea acestora in activiti conexe acesteia (industrii mici si de prelucrare a materiilor prime obinute din activitatea agricol, turism rural si agroturism etc.). In acest sens, este necesar o viziune integratoare a locului si rolului fermelor agroturistice si a fermierilor in cadrul economiei naionale in scopul satisfacerii nevoilor consumatorilor (turitilor) si transmiterea acestei viziuni prin serviciul de consultanta agricol si agroturistic. De-a lungul generaiilor, locuitorii satelor si-au format propria concepie privind practicarea agriculturii si a creterii animalelor pe baza propriei lor experiene, a greelilor i ncercrilor fcute. Aceste informaii transmise din generaie in generaie pot fi numite cunoatere intern. In ultimul timp informaiile despre practicarea agriculturii s-au amplificat si exist nenumrate posibiliti de difuzare a acestora ( inclusiy asistena tehnic). Prin

57

urmare, fermierii pot s-i procure informaii si din surse mai ndeprtate, acestea constituind cunoaterea extern. De obicei, cele dou forme de cunoatere (intern i extern) difer ca structur si statut si, uneori ele pot fi chiar contradictorii. Din acest motiv, consultantului i revine deseori sarcina de a aduce clarificri n privina unor idei mai greu de acceptat de productorii agricoli si prestatorii de servicii agroturistice. Aceste interaciuni evideniaz multe aspecte interesante privind cuantificarea, monitorizarea si evaluarea serviciilor de consultan (asisten tehnic) n agricultur si agroturism. Evaluarea reprezint un aspect deosebit de important al programelor de asisten tehnic n domeniul agricol si agroturistic. n contextul consultanei n agroturism a evalua nseamn: - a estima eficiena sau ineficiena relativ a unei activiti agroturistice; - a determina valoarea unei activiti agroturistice, - a stabili gradul de performan al activitii desfurate; - a furniza informaii (criterii de apreciere, uniti de msur, date statistice) care s serveasc ca suport n luarea deciziilor; - a aprecia n mod sistematic valoarea, utilitatea, eficacitatea sau oportunitatea unei activiti sau unui obiectiv, conform unor criterii si obiective bine stabilite. Problematica cu care se confrunt specialitii n activitatea de evaluare a proiectelor de dezvoltare rural este evideniat din analiza etapelor implicate. Aceste etape sunt urmtoarele: a) descrierea proiectului de dezvoltare a spaiului rural i stabilirea obiectivelor urmrite: descrierea proiectului, precizarea operaiunilor care se impun obiectivelor concrete; b) stabilirea datelor necesare pentru prezentarea datelor proiectului: folosirea datelor existente ca indicatori; luarea msurilor necesare pentru ca unitile economice implicate s poat furniza date suplimentare; observaii privind proiectul respectiv; c) corectarea datelor: nainte de nceperea proiectului, n timpul execuiei acestuia i dup ncheierea lui; d) analiza i interpretarea constatrilor, n contextul tendinelor i situaiilor generale 1a nivel naional. Cteva din problemele legate de monitorizarea activitii de asisten tehnic n domeniul agricol si agroturistic se refer la: - procedeele de raportare care vor fi folosite; - indicatorii stabilii (persoana care stabilete aceti indicatori); - rapiditatea nregistrrii rezultatelor, posibilitile agentului economic agricol sau turistic de a reaciona n mod adecvat la rezultatele obinute. Evalurile posterioare ncheierii proiectului au scopul a evidenia avantajele financiare si economice ale programelor de consultan si asisten tehnic din agricultur si agrotnrism. Pe baza acestor evaluri se va decide oportunitatea extinderii, meninerii sau modificrii programului de asisten tehnic din mediul rural. VI.3. SERVICIUL DE CONSULTAN N AGROTURISMUL ROMANESC

58

In condiiile noi ale tranziiei Romniei la economia liber, de pia, interveniile i msurile necesare proteciei naturii i spaiului rural, n general, au semnificaii i valene aparte. n acest sens, este necesar gsirea unor ide i soluii pertinente cu efecte benefice pentru comunitatea rural si care s fie prezentate locuitorilor zonelor rurale de specialiti n cadrul serviciilor de consultan. Pentru perioada de tranziie si de aplicare a reformelor n vederea adaptrii la economia de pia, asigurarea serviciilor pentru acordarea de asisten tehnic de specialitate n spaiul rural, pentru agricultur, agroturism si mediul nconjurtor, precum si folosirea specialitilor agricoli se va efectua n diverse domenii de activitate si la diferite niveluri de organizare, dup cum urmeaz: a) pe linie de stat - n cadrul inspectoratelor, serviciilor i centrelor agricole teritoriale, aparinnd Ministerului Agriculturii i Alimentaiei, Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, Ministerului Turismului si altor ministere i departamente ale statului cu misiunea principal de a urmri programele stabilite cu privire la orientarea dezvoltrii produciei agricole, aplicarea normelor si masurilor prevzute de legislaia agricol n vigoare, organizarea activitilor de informatic agricol, efectuarea de studii si programe pentru crearea si consolidarea exploataiilor agricole de tip privat, n ideea adecvrii si diversificrii activitilor si a prosperitii acestora, susinerea propagandei tehnice si a ideilor noi, n toate domeniile de producie agricol si pentru protecia mediului nconjurtor. Prin instituiile de stat abilitate, se au n vedere totodat msurile legate de creterea calificrii i reprofilarea specialitilor din teritoriu n funcie de evoluia i tendinele economiei agriculturii si structurilor noi de proprietate agricol, precum si de cerinele de dezvoltare general ale spaiului rural; b) n cadrul societilor comerciale de producie i servicii cu misiunea de participare direct, pe baz de contracte de munc, n procesul de realizare si pregtire a produciei agricole proprii pentru comercializare si consum. Un rol cu totul deosebit trebuie s-l aib specialitii din teritoriu, n activitatea de consultan de specialitate economic, agricol si pentru protecia mediului nconjurtor ce urmeaz a fi preluat si extins sub forma privat pentru promovarea intereselor promoionale si de servicii pentru agricultur si de activitile conexe acesteia (inclusiv agroturismul). Ministerul Agriculturii i Alimentaiei ca si alte instituii i organisme ale statului au datoria s acioneze si s-i fac o preocupare continu pentru ntocmirea, actualizarea si aplicarea unor programe complexe de msuri, subvenionate de stat, viznd reprofilarea specialitilor disponibilizai, cu deosebire a cadrelor feminine si a tinerilor, urmrind recalificarea i pregtirea pe domeniile si specializrile reclamate de noile realiti si cerine ale economiei rurale, ca de exemplu: pentru informatic, statistic agricol, evidena computerizat, activiti promoionale si agroturistice. Realitatea contemporan romneasc, n domeniul agricol, ca i cea existent n general in spaiul rural, este marcat, printre altele de o mare lips de mijloace si de posibiliti de intervenie menite s contribuie la susinerea activitilor gospodreti si a condiiilor generale de confort si de via in mediul rural. Pe acest considerent se apreciaz c, alctuirea unui program, nainte de toate pe baze comerciale moderne, menite s contribuie 1a educarea i la sprijinul productorilor si al locuitorilor din spaiul rural, va fi pentru mult vreme de mare interes si de actualitate n Romnia.

59

Activitatea serviciilor de asisten tehnic se bazeaz pe: strategie, eluri, scopuri, obiective si metode. Strategia trebuie s contribuie la dezvoltarea agriculturii si la creterea susinut a activitilor economice si agroturistice. elul urmrete s creasc veniturile prin activitatea din agricultur si agroturism. Scopul serviciilor de consultan este s influeneze calitatea deciziilor luate de productori privind folosirea resurselor de care dispun. Metodele folosite se vor baza pe organizarea de ntlniri, demonstraii, folosirea mijloacelor de informare in mas, discuii individuale si altele. Serviciile de consultan din agricultur i agroturismul Romniei vor trebui s urmreasc cu prioritate urmtoarele elemente: a) - cerinele activitilor de producie agricol i a activitilor de prestare de servicii agroturistice; b) - antreprenorii sau investitorii, reprezentai de acele persoane care posed un capital propriu si care doresc s i asume un risc pentru a realiza un profit din activitile agricole i agroturistice; c) - posibilitile de desfacere, respectiv existenta unei cereri reale sau poteniale pentru produsele si serviciile ce s-ar putea realiza in cadrul unei activiti de producie sau agroturistice. Aceasta implic existena unor cumprtori (turiti) care s dispun de bani, precum si posibilitatea ca acetia s aleag i s cumpere produsele si serviciile oferite; d) - resursele disponibile pentru producerea de bunuri si servicii; e) - raportul cerere/ofert caracteristic economiei de pia (raportul ntre cumprtorii sau turitii poteniali sau reali si productorii agricoli sau prestatorii de servicii agroturistice), precum si echilibrul dintre cerere si ofert care se reflect n preurile i tarifele resurselor, produselor i respectiv serviciilor; f) - stabilirea de obiective clare nc din faza iniial, iar pe baza acestora luarea de decizii nelepte, consecvente, precum si fixarea sarcinilor si evaluarea progresului. Obiectivele principale ale unui manager si specialist n marketingul agroturistic pot fi: producia fizic, utilizarea eficient a resurselor (materiale, financiare i umane) i producia de servicii agroturistice. In activitatea agricol i agroturistic predomin obiectivele de tip financiar i de personal. Obiectivele tipice ar fi: - maximizarea profitului; - creterea valorii nete; - extinderea activitii; - minimalizarea riscurilor; - creterea independenei; - preluarea afacerii de ctre generaia urmtoare. Prin studii tiinifice i practice aprofundate se va stabili o cale de dezvoltare prin care consultana poate trece de la situaia prezent la un serviciu specializat, care s aib autonomie deplin n cadrul Ministerului Agriculturii i Alimentaiei. Personalul de asisten tehnic va trebui selectat i din cadrul personalului de la nivelul comunelor, respectiv personalul din cadrul direciilor generale agricole si

60

agroturistice (DGAA) locale. Acetia vor trebui s se ocupe de un numr de comune, iar n cadrul acestora direct de fermele i pensiunile agroturistice. Obiectivele specialistului pentru dezvoltarea consultanei agricole si agroturistice la nivel naional sunt urmtoarele: - iniierea si dezvoltarea unei organizri regionale pentru activitile din cadrul consultanei agricole i agroturistice; - dezvoltarea unor delimitri regionale de consultan; - stimularea activitilor de consultan de la nivel de jude i ncurajarea unui schimb de idei i de experien n domeniul asistenei tehnice din agricultura i agroturism; - coordonarea activitilor de consultan de la nivel de jude pentru obinerea unei utilizri eficiente a resurselor existente; - crearea de posturi pentru specialiti n dezvoltarea asistentei tehnice la nivel zonal (regional) i naional. n concluzie se remarc faptul c, serviciile de consultan si asisten tehnic trebuie s se dezvolte att la nivel regional (de comun, jude si zona agroturistic), ct si naional si trebuie s fie legate direct de turismul rural si agroturismul din Romnia.

MODELUL COMUNITII EUROPENE DE DEZVOLTARE RURAL DURABIL Comunitatea European pornete de la considerentul c spaiul rural i viaa rural reprezint bunuri comune ale tuturor locuitorilor Europei, care triesc att n mediul rural ct i la orae, iar marele potenial al spaiului rural este n egal msur de interes pentru toi. n acest context Comunitatea Europeana ia n considerare i finaneaz iniiativele locale i propriile proiecte ale diverselor regiuni. Societile rurale constituie elementul de baz pentru crearea de ntreprinderi mici i mijlocii i pentru dezvoltarea activitilor rurale (agricole, industriale, artizanale meteugreti, culturale, agroturistice, etc.) locale. Programele colare i de formare ajut populaia rural la dobndirea de calificri noi, care dau competen ntreprinderii, activitilor noi, specifice. n prezent, pe piaa mondial are loc o cretere a cererii de produse agricole obinute cu metode tradiionale, fr adaosuri chimice. Dei sistemul economiei de pia i stilul de via tind s creeze un mediu omogen, tradiiile culturale strict legate de resursele locale (rurale) i de nevoile reale impuse de factorii naturali au un rol important n pstrarea sntii, a diversitii parametrilor ecologici locali. Iat, de ce, dezvoltarea durabil trebuie s prezinte anumite soluii, modele de dezvoltare alternative, tehnici curate, nepoluante, schimbarea modelelor de producie i de consum actuale care contribuie la distrugerea echilibrelor geobiochirnice ale Terrei. Conceptul de dezvoltare rural durabil presupune performane pe trei planuri: - economic, prin creterea gradului de exploatare i valorificare a resurselor; - ecologic, prin reciclare, evitarea degradrii mediului i reducerea sustragerii terenurilor din circuitul agricol;

61

- social, prin creterea numrului locurilor de munc, practicarea unor meserii tradiionale, atragerea populaiei n practicarea turismului i agroturismului. Conceptul de turism si agroturism durabil este legat de procesul de cretere a populaiei, a nivelului su de trai i a capacitii de suport a mediului natural. Strategia de realizare a unui turism si agroturism durabil presupune, printre multe altele: - respect i grij fa de modul de via al comunitilor umane; - creterea nivelului de via al habitatelor umane; - conservarea bio-ecosistemului Terrei, a biodiversitii; - reducerea exploatrii resurselor epuizabile i neregenerabile; - schimbarea atitudinii individuale n favoarea dezvoltrii durabile; - posibilitile comunitilor de a-i pstra propriul mediu ambiant, paralel cu dezvoltarea cadrului local i naional. n condiiile ncorporrii principiilor dezvoltrii durabile n strategia de dezvoltare a Romniei, valorificarea superioar a resurselor turistice i agroturistice se impune cu prioritate. Aceasta presupune att o valorificare complex i eficient n contextul practicrii unui turism i agroturism intensiv, ct i o ,,protejare si conservare a resurselor turistice i agroturistice" multe dintre ele fiind epuizabile ntr-un viitor apropiat. Dezvoltarea durabil n turism i agroturism se poate realiza, n cea mai mare msur, prin resursele economico-financiare ale agenilor economici cu capital de stat, privat i mixt, dar i prin atragerea capitalului strin. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea si modernizarea bazei materiale turistice si agroturistice, ridicarea calitii i diversificarea prestaiilor de servicii turistice i agroturistice, inclusiv pregtirea personalului din domeniul turismului i agroturismului, precum i pentru aciuni promoionale ale ofertei turistice i agroturistice romneti. Sprijinul statului i administraiilor publice locale, precum i a Comunitii Europene, prin alocarea de fonduri, este imperios necesar pentru extinderea i modernizarea infrastructurii turistice i agroturistice, fr de care nu se poate realiza progresul n aceste dou domenii importante ale economiei romneti. De asemenea, acest sprijin este necesar pentru dinamizarea dezvoltrii generale a turismului, i mai ales a agroturismului romnesc, n sensul asigurrii unui sistem de prghii i mecanisme economico-financiare i de faciliti acordate att ntreprinztorilor din domeniul turistic i agroturistlic, ct i anumitor categorii de turiti. Dezvoltarea echilibrat a spaiului rural poate fi definit ca o mbuntire pe termen lung a condiiilor de existen ale unei ri, n concordan cu imperativele de ordin economic, social, cultural si ecologic, pe fondul respectrii autonomiei populaiei rii respective". Dezvoltarea se poate aprecia ca durabil atunci cnd ea contribuie i rspunde cerinelor actuale, fr compromiterea sau afectarea intereselor generaiilor viitoare ale societii. Dezvoltarea rural echilibrat presupune integrarea activitilor privind: dezvoltarea economic i mbuntirea condiiilor de via material ale comunitii rurale; dezvoltarea comunitii de dimensiunea sa social i cultural; conservarea i folosirea raional a resurselor naturale i ale mediului nconjurtor.

62

Iniiativele n dezvoltarea rural echilibrat, la nivel raional i european, pot avea la baza politici guvernamentale, proiecte locale sau de ansamblu, ale autoritilor interesate. VII. I. DEZVOLTAREA RURAL DURABIL N ROMNIA Conceptul de dezvoltare durabil a fost fundamentat plecndu-se de la recunoaterea limitelor creterii economice. Teoria creterii economice a fost, n esen, limitat mult timp la tiinele economice pure, neglijnd unele aspecte eseniale ale dezvoltrii cum sunt: relaiile om-natur, societate - mediu, om - societate - politic tehnologie. etc. Necesitatea tratrii problemelor dezvoltrii economice n corelaie i n contextul mediului lor natural, tehnologic, social, politic si cultural s-a impus n ultimele decenii ca un deziderat al studiilor referitoare la evoluia Terrei. S-a constatat ca diferitele modele de cretere economic pot avea consecine negative n ceea ce privete satisfacerea nevoilor umane pe termen lung. Tot mai muli specialiti au atras atenia asupra pericolului unei creteri economice exponeniale, al aplicrii unor tehnici i tehnologii fr grija meninerii echilibrului cu factorii de mediu i implicit a pstrrii vieii pe Pmnt. Geneza conceptului de dezvoltare durabil i are rdcinile n recunoaterea din partea unor tiine sociale a necesitii punerii problemei acelei dezvoltri ,,fr limit" n economiile naionale. Mai apoi, aceast problem a fost extins i asupra domeniului turismului, unde conceptul de globalizare (integrare n modelul Comunitii Europene) presupune standardizarea serviciilor turistice. Pentru a evita creterea necontrolat a structurilor i amenajrilor turistice, inclusiv din zonele rurale, s-a impus utilizarea conceptului de capacitate de primire, pentru a concretiza ideea de durabilitate; mai exact ideea de turism si agroturism responsabil din punct de vedere social, care nu este numai sensibil fa de mediu, ci nelege c exist nite limite ale dezvoltrii, ntr-o lume cu resurse limitate. Capacitatea de primire a unei destinaii agroturistice exprim efectiv nivelul su de toleran fa de anumii factori negativi. Orice destinaie agroturistic are propria sa capacitate de absorbie turistic dincolo de care se pot manifesta elemente negative de degradare. Gradul de stabilire a acestei capaciti se face prin criterii msurabile, raportate la elemente cantitative, n balan cu noiunile de timp si spaiu: a) timpul determin stabilirea a trei mari tipuri de capacitate: - capacitate maximal, care se refer la numrul maxim de persoane care pot fi primite la un moment dat; - capacitate zilnic sau sptmnal, care exprim numrul maxim de persoane ce pot fi cazate pe zi sau sptmn; - capacitate anual, care se axeaz pe o eventual planificare pe termen mediu i lung. b) saiul se refer la unitatea de suprafa i de lungime, care poate fi folosit n agroturism. n acest indicator se include trei elemente eseniale, si anume: unitatea de msur, care se aplic pentru capacitile de cazare, alimentaie, transporturi, servicii; identificarea zonelor de densitate, care relev numrul de persoane ce pot fi cazate pe

63

suprafaa de un hectar; nivelul de echipare, care se refer la unitatea de spaiu sau de echipament raportat la un numr de persoane. Dezvoltarea echilibrat a lumii rurale reprezint o politic activ a dezvoltrii n favoarea spaiului rural i msuri eficiente bazate pe situaia dezvoltrii n concordan cu cerinele populaiei rurale. Se constat c, n fapt, marele dezechilibre afecteaz sistemul social, economic i ecologic, cu deosebire n mediul rural, att datorit insuficienei, ct i excesului de activiti umane. Interveniile determinate n ultimul timp de necesitatea intensificrii proceselor produciei agricole i neagricole n spaiul rural au acionat dur i au accelerat influena uneori nefast asupra mediului ambiant. Agricultura depinde din ce n ce mai mult de sursele exterioare fermei agricole: infuzii de capital i de inovri tehnologice conjugate cu programele de selecie a seminelor i animalelor de reproducie; folosirea masiv a ngrmintelor chimice; intensificarea mijloacelor chimice n lupta cu duntorii; extinderea serviciilor promoionale i pentru comercializare etc. Dac rezultatele n timp, n ceea ce privete producia agricol i serviciile din zona rural sunt spectaculoase, costurile asupra naturii au devenit preocupante prin: - numeroase biotipuri de plante disprute, iar o mare parte dintre ele pe cale de dispariie au fost fragmentate i izolate n spaiu, numrul multora dintre speciile slbatice a sczut ngrijorator; - folosirea fr discernmnt a seminelor cu randamente nalte, dar cu o slab rezisten a plantelor respective la boli, la parazii sau la variaii climatologice, determin n multe cazuri eecuri i dispariia avantajelor determinate de diversitatea genetic a plantelor cultivate. - abuzurile n folosirea pesticidelor au dus la dispariia prdtorilor naturali i a altor organisme utile proceselor agrobiologice; - excesul produselor chimice fertilizante a determinat contaminarea apelor de suprafa i a celor subterane, precum i dispariia speciilor din flora i fauna asociat acestora; - intensificarea agriculturii i agroturismului a determinat n unele locuri dispariia aspectului natural al peisajului, acesta devenind mai puin diversificat, mai puin atrgtor. Turismul rural i agroturismul, ca i excursiile n general, au cunoscut o dezvoltare fr precedent n ara noastr. Caracterul sezonier al acestora, ca si concentrarea lor n anumite zone (litorale, montane etc.), au creat probleme ecologice dintre cele mai grave. Au rmas ns i numeroase zone mari n care, datorit dezvoltrii economice precare, turismul i agroturismul sunt activiti slab reprezentate, dei ele constituie un element motor al viitorului. Pentru dezvoltarea durabil a spaiului rural i implicit a agroturismului sunt necesare programe serioase, sistematice de dezvoltare integrat, echilibrat i pe termen lung, n ntreg spaiul rural. Situaia de fapt arat c, n zonele cu condiii de producie agricola bune, sunt n cretere procesele de modernizare, de specializare i de integrare n economia de pia, iar terenurile eliberate de exodul populaiei sunt prelucrate activ de exploataiile rmase. n acest fel, o parte important a produciei agricole i alimentare este asigurat

64

de ctre exploataii reprezentative de dimensiuni mrite. n decursul a numeroase generaii, activitile tradiionale agricole i neagricole din spaiul rural au constituit motivaia viabil n asigurarea echilibrului ecologic, a perenitii produciilor i a bunstrii populaiei respective. Este de remarcat faptul c, n concepia economic actual se pune prea mare accent pe rentabilitatea exploataiilor agricole, ca i a celor de alt natur, fr considerarea costurilor economice i sociale suportate n timp de ctre societate n ansamblu i de fiecare individ n parte, prin atentarea la calitatea i echilibrul mediului nconjurtor. Dezechilibrele om - natur, generate de ctre sistemele convenionale de producie agricol sau de alt natur silvic, agroturistic etc.) sunt reflectate n relaiile pe care societatea n ansamblul su le are cu mediul nconjurtor. Dezvoltarea durabil a agroturismului n Romnia se afl n atenia tuturor i nseamn confruntarea cu faptul c cercetrile de mbuntire a calitii vieii reprezint o constant inerent a societii moderne i produc cteva modificri i ocazii unice pentru industria agroturismului romnesc, cum sunt: - cererea agroturistic este proporional cu calitatea mediului nconjurtor al destinaiei agroturistice; - agroturismul este adesea activitatea ce protejeaz mediul rural mai mult dect industriile consumatoare de resurse; - agroturismul face s creasc numrul populaiei din zonele de destinaie a turitilor; - condus n mod corespunztor, activitatea de agroturism poate fi o for puternic n ceea ce privete conservarea mediului ambiant i a motenirii culturale a zonelor rurale; - agroturismul durabil a devenit un adevrat cult pentru unii turiti. Agroturismul poare avea un impact pozitiv i unul negativ, direct sau indirect, tangibil i intangibil, asupra mediului. De aici rezult efortul de a defini i msura ceea ce limiteaz implicarea unor domenii, ale unor discipline tiinifice i profesionale n dezvoltarea agroturismului. n abordarea acestor expertize i nelegerea impactelor sale, este foarte necesar o grupare a factorilor implicai n categorii ce corespund acelor discipline tiinifice i profesionale, dup cum urmeaz: a) - factori fizici, precum: resursele naturale, spaiul i facilitile; b) - factori ecologici, respectiv: flora, fauna i ecosistemul; c) - factori sociali, privii din dou puncte de vedere: din punct de vedere al gazdelor, cuprind toi acei factori care corespund nivclului de trai al accstora; din punct de vedere al vizitatorului, cuprinde toi acei factor care definesc nivelul de via si experiena acestora: d) - factori culturali, cum sunt: tradiiile, limba, religiile i obiceiurile. ntreinerea capacitii turistice i agroturistice marcheaz limita dincolo de care activitatea turistic din zonele rurale nu poate fi durabil. Cei ce planific i conduc activitatea de turism i agroturism trebuie s fie capabili s ndeplineasc aceasta limit i s o msoare, dac vor s realizeze o dezvoltare turistic rural durabil. n acord cu reglementrile i cu experiena internaional n materie, n Romnia sunt necesare aciuni concrete, la scar naional i local, pentru ca agricultura i agroturismul s devin factorii motori ai dezvoltrii rurale.

65

Aceste aciuni se refer la: - meninerea unei agriculturi ecologic viabile, care s asigure creterea potenialului terenurilor i protecia mediului nconjurtor. - restructurarea exploataiilor agricole si a unitilor agroturistice pe principiul eficienei economice si a cerinelor pieei; - valorificarea zonelor agricole deficitare i a terenurilor neagricole prin mpduriri silvice n cadrul fiecrei localiti rurale i amenajarea de uniti agroturistice; - crearea condiiilor pentru ca activitile de baz agricole s beneficieze de investiii prioritare i n context cu activitile complementare (agroturistice) s asigure stabilitatea populaiei i viabilitatea localitilor rurale. - crearea condiiilor pentru comercializarea n ct mai bune condiii a produselor agricole si a produsului turistic rural. VII.2. IDEI DE STRATEGII EUROPENE N DOMENIUL SPAIULUI RURAL n ultimii douzece de ani, Consiliul Europei a iniiat o activitate special, tot mai intensiv pe tema rural. Ea a constat n organizarea a numeroase reuniuni internaionale de dezbateri i de publicitate. A aprut n acest timp o literatur bogat specific, de interes larg. Viitorul lumii rurale a devenit o preocupare tot mai larg contientizat. Problematica de nceput a fost axat pe urmtoarele domenii majore, cu specificaie pentru toate rile euorpene: - patrimoniul cultural i natural rural; - oraele, satele i amenajarea rural; - problemele sociale ale lumii rurale; - agricultura i spaiul rural; - noile activiti pentru spaiul rural; - relaia ora - spaiul rural. A fost stabilit totodat, strategia abordrii problematicii referitoare la spaiul rural, bazat pe urmtoarele elemente: - dezvoltarea integrata a lumii rurale; - dezvoltarea echilibrat a agriculturii; - diversificarea activitilor i crearea de noi ocupaii n lumea rural: - infrastructura i serviciile n mediul rural; - schimbrile n structura social i familial, consecinele acestora asupra mediului rural: - sensibilizarea societii asupra problemelor spaiului rural, n special prin aprofundarea dialogului i a relaiei ora - spaiu rural. S-a trecut mai apoi la un program activ viznd revitalizarea spaiului rural, prin care guvernele rilor sunt chemate s acioneze pentru: - elaborarea de politici i de programe ale dezvoltrii spaiului rural, n colaborare strns cu populaia vizata i cu organizaiile locale; - organizarea periodic a unor conferine naionale i locale cu adoptarea de programe i responsabiliti pentru spaiul rural, schimburi de experien, calendare de activiti etc.;

66

- intensificarea cooperrii pe tematica spaiului rural, ntre Consiliul Europei, comunitatea statelor Europene i organizaia cooperrii i Dezvoltrii Economice. Orientrile campaniei europene pentru lumea rural au n vedere inclusiv mecanismele economice responsabile. Ele redau cu claritate necesitatea ca autoritile implicate, n acord cu populaia, s asigure elaborarea i gestionarea politicilor i a programelor de dezvoltare a spaiului rural. Politica comunitar are n vedere finanarea i promovarea activitilor agricole i agroturistice i se nserie pe linia urmtoarelor obiective prioritare: a) - creterea eforturilor pentru vitalizarea politicii agricole n scopul adecvrii produciei la cerere, prin modernizarea fermelor agricole i favorizarea atragerii tineretului n aceasta aciune; b) - stimularea activitilor neagricole ale economiei rurale, crearea de locuri de munc n acest domeniu, pe linia proiectelor de protecie a mediului i de dezvoltare a turismului rural i agroturismului, prin construcia de spaii de cazare, centre turistice, organizarea de servicii, pregtirea personalului; c) - mbuntirea infrastructurii, respectiv: cile de comunicaii, alimentarea cu ap, distribuirea energiei electrice, extinderea mijloacelor de transport, de care depind n fond toate activitile pentru revigorarea economiei rurale; d) - finanarea programelor colare i de formare, n favoarea persoanelor care dezvolt activiti artizanale n ntreprinderi mici i mijlocii. Aceste programe urmresc crearea de locuri de munc, pe baz de proiecte menite s pun n valoare potenialul i vocaia fiecrei zone i localiti rurale n parte. O asemenea msur poate contribui la diminuarea migrrii i a scderii populaiei din mediul rural. n cele mai multe ri europene s-a urmrit adoptarea de msuri care s duc la reducerea populaiei active din agricultur, diminuarea exploataiilor agricole nerentabile, crearea de uniti economice capabile s aduc un ct mai bun profit locuitorilor zonelor rurale. Politicile restructurrii agriculturii au fost influenate de o dubl preocupare i anume: aceea de a menine rolul agriculturii ca surs de obinere a bunurilor agroalimentare i, n acelai timp, de asigurare a echilibrului n raport cu mediul nconjurtor. rile comunitii Europene au beneficiat, cu deosebire n ultimul deceniu, de ajutoare speciale destinate susinerii zonelor montane i a zonelor slab populate, cu intenia de a atenua declinul i migrarea populaiei din zonele respective. Ca atare, fr a fi create surse majore de venituri, au fost totui meninute n mare parte micile exploataii, care asigur, de fapt, subsistena familiilor respective. Meninerea exploataiilor familiale constituie obiectul de durat al politicilor rurale europene. Se au n vedere mai puin interveniile directe, viznd regruparea micilor exploataii n uniti viabiie economic, ct mai ales stimularea diversificrii activitilor n aceste zone. ntr-un context mai general, se tinde la recunoaterea n egal msur i cerinelor diversificrii activitilor, ca baz economic n spaiul rural, i la acionarea prin oferire de servicii populaiei rurale care, n bun msur, nu mai este agricol. Doi factori ncurajeaz aceast evoluie, i anume: posibilitile creterii produciei agricole, prin extinderea i intensificarea acesteia i crearea condiiilor n domeniul ocupaional al populaiei rurale i prin aceasta frnarea i, eventual, oprirea

67

exodului populaiei. Dezvoltarea integrata a mediului rural reprezint n condiiile actuale cuvntul de ordine general. Politica dezvoltrii sectoriale i integrate a spaiului rural este, n general, puin abordat i slab cunoscut, cel mai adesea interpreta contradictoriu. Excedentul unora dintre produsele agricole determin conflicte, ca i efectuarea de reforme politice i economice n agricultur. Se insist pentru recunoaterea funciilor multiple ale agriculturii n societatea uman, ca i pentru rolul vital al spaiului rural, care asigur existena agriculturii. Viaa a demonstrat c, pentru o dezvoltare echilibrat producia agricol nu poate face obiectul creterii fr s aib la baz cererea social. Se tie c, n baza experienei, a noilor tehnologii i a unei mai bune gestionri, randamentele n agricultur au o tendin de cretere. Ca atare, apare inevitabil un disponibil de mn de lucru. mbuntirea i sigurana recoltelor duc la acoperirea nevoilor interne i la crearea unor excedente exportabile. Pentru rile respective, acest lucru poate fi interpretat ca un fapt pozitiv. Totodat, apariia excedentelor de producie poate fi i caza unor dezechilibre determinate de conjunctura, cu costuri negative. Problema care se pune este deci armonizarea nevoilor produciei agricole cu cele ale proteciei mediului nconjurtor implicat. Modificarea ntr-un anume sens trebuie s se bazeze pe discernmnt, rolul noilor gestiuni i modul de via social fiind decisive. Raportul perceperii om - natur este determinant n fond de sistemul de producie agricol i de un anume cod de valori. Acesta a evoluat n timp i n spaiu dup atitudinea indivizilor societii. De regul, populaia rural percepe natura ca fcnd parte din sistemul de via, ca un substrat al activitilor de supravieuire. n acelai timp, ntreprinztorii din agroturism percep natura ca pe un capital de exploatat, respectiv ca pe o resurs ce este pus n valoare. Locuitorii din afara spaiului rural apreciaz natura ca pe un tot care exist n afara contribuiei omului. Totodat, percepia i comportamentul fa de mediul nconjurtor difer radical de 1a o arie geografic la alta. Aa de exemplu, cultura anglo-saxon sau cea germanoscandinav are la baza un respect riguros, intimitate, simbioz fa de natur, respectiv un mod de via rural - urban relativ integrat. n acelai timp, cultura mediteranean, n care mediul rural l domin pe cel urban, are n conceptul su delimitarea funciilor i atribuiilor, o mai slab preocupare pentru via i calitatea mediului nconjurtor. Si mai accentuat se petrec lucrurile, din acest ultim punct de vedere, n rile central i esteuropene. ntreaga strategie a dezvoltrii echilibrate a lumii rurale europene trebuie s in seama de diferena de percepie a oamenilor fa de gestionarea naturii continentului. Lumea rural este regrupat n spaii de activitate de o mare diversitate. Funciile spaiului rural difer de la o ar la alta, n areal i n timp. Acestea au fost multiplicate prin evoluia, rolul i schimbrile din agricultur, zootehnie, silvicultur, turism rural i agroturism. Deplasarea funciilor productive alimentare i silvice ale spaiului rural pune accent pe funciile de protecie a resurselor naturale i peisagistice. n acest context, pdurea reprezint o resurs natural de foarte mare importan n economia local i naional, n principal pentru echilibrul ecologic i conservarea naturii. Terenurile mpdurite sunt relativ neuniform repartizate n teritoriu. Problematica forestier european se nscrie n coordonatele generale de meninere i

68

cretere a suprafeelor mpdurite i de evitare a catastrofelor climatologice determinate de defririle pdurilor. n afar de funcia sa productiv, pdurea intervine n cele mai dificile situaii contra riscurilor naturale (avalane, alunecri de teren), la regenerarea atmosferei, reglarea sistemului hidric i bineneles la protecia mediului i la activitile recreative ale populaiei din mediul urban. Conceptul de ,,pdure - grdin" are n vedere gestionarea echilibrat, sntoas, rentabil a pdurii pe termen lung. Metoda este opus tehnicilor de exploatare rapace a pdurii extins n mare msur pn acum. Dezvoltarea turismului rural i agroturismului ofer surse noi de venituri populaiei agricole, mai ales acolo unde se profit de personal i de peisaj de calitate, de infrastructur sau de dotri corespunztoare. Pentru a se asigura succesul scontat, este necesar s se neleag c dezvoltarea turismului n mediul rural trebuie s aib o cretere moderat n timp i n beneficiul spaiului rural, deoarece: - o dezvoltare prea rapid sau dezordonat a turismului rural provoac dunarea mediului nconjurtor i peisajului; - n numeroase cazuri, o cretere rapid a turismului poate duce la afectarea matricei naturale a dezvoltrii populaiei i deci la declinul populaiei locale: - populaia rural trebuie pregtit socialmente i profesional pentru activitile turistice; - prin studii de pia fezabile, trebuie organizat producia alimentar cu adaptarea la cerere i pe baz de motivaie a interesului turismului; - turismul rural trebuie nscris n ansamblul activitilor turistice ale regiunii i n cntextul politicii regionale integrate. Dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii artizanale i mi ales a activitlor de servicii (telecomunicaii, cercetare, gestiune, asisten) n spaiul rural, ofer noi i mari perspective pentru spaiul rural. Activitile complementare ce pot fi practicate n mediul rural sunt deosebit de numeroase. Atunci cnd ele se extind prin punerea in valoare a resurselor naturale locale, aciunea este cu att mai bun. n orice caz, aceste activiti sunt mai extinse n zonele agricole dezvoltate, dect acolo unde agricultura este slab. Activitile industriale i de servicii necesit infrastructur i o calificare specific, pentru care, n general, agricultorii sunt mai puin api. Organizaia nonguvernamental ECOVAST, care i desfoar activitatea n acord cu Consiliul Europei, Uniunea European i guvernele rilor europene pentru iniiative puse n serviciul comunitii rurale i proteciei patrimoniului rural european a elaborat o sinteza a ideilor majore, valabile tuturor rilor interesate. Acestea sunt: l. mediul rural european i locuitorii acestuia reprezint fora major n schimbarea societii. Ca atare, aciunile de protecie a acestuia nu pot fi dect n interesul tuturor europenilor. 2. ntre populaie i mediul nconjurtor sunt necesare echilibru i susinere mutual. n acest scop, ntre diferitele servicii guvernamentale i populaia local se impun aciuni coordonate i integrate. Se susine astfel ideea c locuitorul trebuie n acest sens consultat i implicat;

69

3. n politica agricol, obiectivul prioritar i susinerea economic trebuie s fie calitatea produselor obinute i nu cantitatea de produse. Agricultorii trebuie s aib capacitatea de a obine venituri i a le destina, att pentru mbuntirea activitii agricole, ct i pentru alte activiti economice. Ei trebuie s-i asigure o remunerare capabil s asigure gestionarea corespunztoare a patrimoniului de care se dispune; 4. politica n silvicultur trebuie s asigure o mai mare importan pepinerelor silvice i difuzrii materialului semincer silvic, n beneficiul zonelor rurale i a locuitorilor acestora; 5. industria i serviciile trebuie s fie ncurajate n sensul punerii n valoare a resurselor zonale i dimensionate la capacitile locale. Telecomunicaiile pot contribui n larg msur la acest proces; 6. turismul local este necesar s fie promovat, cu condiia respectrii specificului local i capacitilor opionale; 7. pentru populaia rural este necesar s se asigure condiii decente de locuire tradiional, civilizat. Guvernanii au datoria s susin serviciile rurale i s ncurajeze viabilitatea social i cultural a comunitilor rurale; 8. guvernele i populaia sunt chemate s accepte necesitatea unei gestionri pe termen lung a patrimoniului european n ceea ce privete cultura, peisajul i viaa n natur. n fiecare ar sunt necesare sisteme eficiente pentru estimarea, protecia i conservarea elementelor de valoare a patrimoniului rural i pentru lrgirea educaiei publice i a interesului pentru acest patrimoniu; 9. responsabilitatea aciunilor aparine populaiei locale i autoritilor respective locale, mpreun cu interveniile din partea numeroaselor organizaii Neguvernamentale; 10. instituiile teritoriale i naionale trebuie s cunoasc temeinic specificul local rural i cerinele comunitilor respective. Pentru aceasta este necesar, ca n elaborarea strategiei rurale integrate a spaiului rural, s se prevad politici sectoriale distincte n funcie de specific; 1l. este de competena Consiliului Europei susinerea i desfurarea activitilor de interes; pentru mediul rural, n mod particular referitor la patrimoniul arhitectural, protecia mediului natural i dezvoltarea rural integrat; 12. Uniunea European are datoria de a-i extinde implicarea n stimularea dezvoltrii rurale i pentru protecia de ansamblu att a rilor membre, ct i a rilor Europei Centrale i de Est; 13. guvernele i populaia Europei Centrale i de Est sunt chemate s adopte noile oportuniti pentru relansarea economiei rurale, concomitent cu revigorarea culturii rurale. Refacerea i fortificarea economiei rurale trebuie s se bazeze nu numai pe tendinele economiei moderne, ci, n egal msur, i pe armonizarea acestora cu patrimoniul resurselor culturii i calitii umane. n fiecare zon, soluiile corecte depind de tradiia local, de populaie, de pia i de alte oportuniti. Este necesar ca autoritile guvernamentale, inclusiv cele locale, s considere agroturismul ca pe un mijloc menit s asigure dezvoltarea economiei rurale i naionale. Turismul n zonele rurale este necesar s fie apreciat ca o baz de plecare pentru un nivel superior economic i pentru noi perspective ale dezvoltrii economice n acest spaiu.

70

Agroturismul aduce ntotdeauna un plus de profit pe lng agricultur. EI trebuie ncurajat inclusiv prin punerea n valoare a proiectelor care urmresc protecia i valorificarea patrimoniului natural, istoric i cultural, care constituie sursele principale de interes turistic. Dezvoltarea integrata, echilibrat i durabil a spaiului de via rural presupune nu numai actul de contiin al populaiei locale despre utilizarea resurselor i a altor posibiliti oferite n dezvoltarea agroturismului, ci, n egal msur, i existena informaiilor asupra potenialului participrii directe a populaiei n primirea turitilor.

71