REFERAT MANAGEMENT

Realizat de:Curou Petru

Cuprins:
1. Scurt Istoric

2. Efectul de laser

3. Tipuri de laser

4. Laserul in slujba omului

5. Antilaserul

6.Concluzii

Scopul Lucrarii:
Prezentarea principiului de functionare al laserului si a utilitatii sale practice pentru societatea contemporana. Motivare:Am ales studiul acestui dispozitiv deoarece constitue una din cele mai uimitoare inventii a omului,iar multitudinea sferelor de activitate in care este folosit ma face sa ii acord o atentie mai deosebita.

1. Scurt Istoric
Emisia stimulat, procesul fundamental al aciunii laserului, a fost pentru prima oar propus de Albert Einstein. n anii 1916 i 1917, Einstein i-a continuat studiile asupra fizicii luminii artnd c moleculele energizate corespunztor emit lumin de o singur culoare, monocromatic.

n 1951 Charles Townes i-a propus s produc microunde mai puternice cu ajutorul unui oscilator foarte mic. Lui Townes i-a venit ideea c moleculele de amoniac ar avea dimensiunile corespunztoare pentru a vibra cu viteza necesar. El a construit primul dispozitiv care amplifica microundele prin emisie stimulat de radiaie i numea acest dispozitiv MASER dup iniialele

procesului (Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation.) Att Townes ct i ali oameni de tiin s-au gndit c acelai principiu putea fi utilizat i la amplificarea luminii, dei problemele de ordin tehnic erau mai dificile. Biroul de brevete a acordat un credit pentru conceperea unui dispozitiv de amplificare a luminii prin emisie stimulat de radiaie, unui student liceniat de la Universitatea Columbia, Gordon Gould, care a prezentat proiectul unui LASER pe 11 nov. 1957. n ciuda brevetului primit, se consider c primul laser utilizabil a fost construit de Theodore Harold Maiman, n mai 1960 (laser cu rubin ).

2.Efectul de laser
Laserele sunt dispozitive care amplific lumina i produc raze clare de lumin, ce trec rapid din infrarou n ultraviolet. O raz de lumin este clar atunci cnd undele sau fotonii ei se propag toate mpreun. De aceea, lumina laser, poate fi extrem de intens, foarte direcionat (sub forma unui fascicul) i foarte pur n culoare (n frecven). Astzi dispozitivele laser lucreaz n gama de frecven a razelor X. Laserele foreaz atomii s stocheze i s emit lumina ntrun fascicul coerent. Electronii dintrun atom, ntrun mediu laser sunt la nceput pompai, sau energizai, pn la o limit de excitare, de ctre o surs de curent electric. Ei sunt apoi stimulai cu fotoni externi, s emit energia stocat tot sub form de fotoni; acest proces este cunoscut sub denumirea de emisie stimulat.

Fotonii emii au o frecven caracteristic egal cu cea a atomilor i se mic mpreun cu fotonii stimulatori, iar prin interferena lor excit atomii s elibereze mai muli fotoni. Amplificarea luminii se face prin micarea fotonilor ntre dou oglinzi paralele stimulnduse astfel emisia. Lumina monocrom, direcionat i foarte intens, n final, iese prin una dintre oglinzi, care este parial argintat.

RAZA LASER

3.Tipuri de laser
Clasificarea laserilor se poate face dup: natura mediului activ (solid, lichid, gazos); puterea emis; domeniul de lungimi de und al radiaiei emise; modul de funcionare(continu sau n impulsuri).
Cele mai comune lasere au la originea lor fibrele de cristale de rubin si neodim. Mnunchiul de fibre este fasonat la capete, prin suprafee paralele si acoperite cu o pelicula nemetalic reflectant. Acest laser a fost inventat de Townes si Shawlow in 1954. Raza de amoniac trece printr-un concentrator electrostatic pentru a separa moleculele aflate pe nivele energetice superioare.

Laserul cu microunde

Nu este o coincidenta ca efectul laser a fost aplicat pentru prima oara in regiunea microundelor. Emisiile spontane sunt proportionale cu cubul frecventei de tranzitie, fiind mici in aceasta portiune a spectrului, si putand fi neglijate, in comparatie cu alte procese ca emisiile stimulate si absorptia. Din acest motiv inversia populatiilor sunt obtinute usor cu o energie mica. Prima inversie a populatiilor a fost obtinuta in molecula de amoniac (NH 3). Inversia populatiilor in moleculele de amoniac se obtine prin separarea fizica a particulelor aflate pe nivele energetice superioare de cele aflate pe nivele energetice inferioare.

Laserul optic
Dupa publicarea lucrarii in care Shawlow si Townes aratau posibilitatea actiunii laserului si in spectrul infrarosu si chiar si in spectrul vizibil nu a trecut mult si multi cercetatori au inceput sa ia in considerare crearea unor astfel de

aparate. Multi experti credeau ca primele aparate de acest tip vor folosi un gaz. Insa a fost o mare surpriza cand Maiman, in 1960, a creat un aparat ce folosea rubinul pentru a producea efectul laser in spectrul vizibil. La inceput s-a crezut ca pompajul optic va fi ineficient, insa aceasta se intampla numai pentru ioni cu rezonanta mica, ca cei din gaze sau plasma. In ceea ce priveste ionii metalici, acestia pot absorbi radiatii de lungimi de unda aflate intr-o banda mai larga. Radiatiile cu lungimi de unda de 550 nm. sunt absobite de o populatie de ioni de Cr 3+ aflata intr-un cristal de corindon (care contine Cr203 si Al203 in raport de masa 1:2000), apoi se face o tranzitie rapida, fara modificari de temperatura, spre un nivel inferior metastabil de 5 milisecunde. Daca energia de pompare depaseste o anumita valoare, se poate face o inversie a populatiilor, care sa treaca de la o stare neutra la acest nivel metastabil. Performantele laserului cresc mult daca se afla in interiorul unui rezonator optic. Primul laser optic, construit de Maiman in 1960, era un laser cu pulsatie, din motive de disipare a caldurii si a necesitatii unei energii mari de pompare. Nelson si Boyle au creat in 1962 primul laser continuu cu rubin, inlocuind sursa (o lampa-blit) cu o lampa cu arc. La putin timp dupa ce a fost anuntat prima reusita a laserului optic, alte laboratoare de cercetare au inceput si ele, cu succes, sa faca experimente cu lasere optice care in loc de Cr aveau alte metale rare ca Nd, Pr, Tm, Ho, Er, Yb, Gd si chiar U, iar in locul cristalului de corindon s-a incercat folosirea unei combinatii de Ytriu-Aluminiu-Garnet, CaF2, sau sticla (care era si mai usor de fabricat). Aceste lasere si-au gasit, odata cu imbunatatirea metodelor de fabricatie, si aplicatii practice.

Laserul cu rubin
Laserul cu rubin este alcatuit, in principal, dintr-un cristal cilindric de rubin, doua oglinzi paralele, argintate sau aurite si un tub de descarcare, in forma de spirala, umplut cu un gaz nobil si conectat la un condensator de mare capacitate . Dupa cum se stie, rubinul este un oxid de aluminiu care contine mici cantitati de ioni de crom. Cilindrul de rubin

utilizat are lungimea de cativa centimetri si diametrul de cativa milimetri. Cele doua oglinzi plane si paralele, slefuite cu mare grija, sunt argintate sau aurite in asa fel incat una dintre ele este complet opaca, iar cealalta partial transparenta, ca sa poata permite razelor laser sa paraseasca instalatia. Ele sunt asezate la capetele cilindrului de rubin, uneori se metalizeaza chiar capetele cilindrului. Tubul de descarcare, in forma de spirala, umplut cu neon, xenon sau amestecuri de neon si cripton este conectat la un condensator si functioneaza asemenea blitz-urilor de la aparatele fotografice. Tubul de descarcare emite intr-un timp foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, o lumina obisnuita, dar intensa, care provoaca inversiunea populatiilor in cristalul de rubin. In desfasurarea acestui proces o importanta deosebita il au impuritatile de crom inglobate in cristalul de rubin. Ionii de crom au trei nivele energetice pe care le vom reprezenta simplificat ca in figura 2. in stare normala, ionii de crom au energia E 1 corespunzatoare nivelului inferior. Studiu nivelelor energetice ale cromului arata ca daca se iradiaza cristalul de rubin cu lumina verde cu lungimea de unda egala cu 0,560, produsa de tubul de descarcare, o parte din ionii de crom din starea normala isi vor mari energia datorita absorbtiei radiatiei verzi, trecand intr-o stare energetica superioara E3. In acest caz ionii de crom de pe nivelul E1 pot trece prin pompaj optic pe nivelul E3. Laserul cu rubin, laserul cu patru nivele si laserul cu sticla dopata cu neodim lucrez n general n impulsuri de ordinul milisecundelor elibernd energii cuprinse ntre 0,1 i 100 J. Laserii cu mediu activ solid pot fi folosii pentru obinerea impulsurilor optice ultrascurte, cu intensitate de milioane de wai pe durate de ordinul nanosecundelor.

Laserul semiconductor
Sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonciuni intre semiconductoare cu propieti electrice diferite. A rsenidiu de galiu este cel mai comun semiconductor folosit. Mediul semiconductoarelor este excitat prin aplicarea direct de-a lungul jonciunii. Aceste tipuri de laser, ofer cea mai mare putere la ieire in impulsuri de lumina (cu durata 12 X 10 15 secunde) si sunt folosite in studiul fenomenelor fizice de durata scurt. Excitarea atomilor din mediul laser solid se face prin descrcri electrice in tub cu xenon, arcuri electrice sau lmpi cu vapori de metal. Gama de frecventa a lumini laserului, trece de la infrarou la violet. La aplicarea unei tensiuni electrice pe o jonciune p-n, are loc injecia de purttori n jonciune,recombinarea electronilor cu golurile fcndu-se cu emisie de fotoni. Mediile active cele mai folosite pentru laserii cu semiconductori sunt: GaAs, GaAlAs, GaP, InSb. Liniile emise de diferiii laseri cu semiconductori se ntind ntre 0,3-30 micrometri.

Laserul cu gaz
Funcie de natura chimic a mediului activ, laserii cu gaz se mpart n trei categorii: 1. Laserii atomici au ca mediu activ gaze n stare atomic provenite din substane monoatomice sau poliatomice prin disociere (laserul cu heliu-neon, cu oxigen, cu azot). Aceti laseri emit linii situate n infrarou i vizibil. 2. Laserii ionici i bazeaz funcionarea pe tranziiile electronice dintre nivelele ionice ale substanelor ionizate (laserul cu argon ionizat, cu hologeni, cu azot, etc.). Aceti laseri emit linii n principal n vizibil i ultraviolet. 3. Laserii moleculari au ca mediu activ un gaz n stare molecular sau vapori:

Liniile emise de aceti laseri se gsesc n majoritate n infrarou dar sunt cunoscute i n vizibil.

Laserul cu lichid
Laserii cu lichid cei mai cunoscui sunt cei cu chelai organici i cei cu colorani. Mediul activ pentru laserii cu colorani este format de o substan fluorescent dizolvat ntr-un solvent (alcool). Lrgimea spectral a radiaiei emise este de ordinul sutelor de angstromi, putnd fi selectat lungimea de und dorit, deci laserul este acordabil ntr-o band larg.

Laserul cu raze X
Cilindrul de plasma (rosu) este creat de impactul unui laser cu pulsatie de mare putere (albastru).Nu sunt folosite oglinzi, in schimb emisiile spontane sunt amplificate si raza este trimisa in ambele sensuri.A fost creat pentru prima oara de cercetatorii Matthews si Rosen la Lawrence Livermore National Laboratory, in 1985. Tinta este dintr-o foita subtire de seleniu sau un alt element cu numar atomic mare, dispusa pe un substrat de vinil pentru a-i da rigiditate. Aceasta tinta este iradiata din ambele parti de lasere cu pulsatie de mare putere al carei focar are o lungime de cateva sute de ori mai mare decat latimea. Cand raza loveste foita, aceasta explodeaza, producand o plasma formata din ioni de seleniu ce au cu 24 de electroni mai putin.

In prezent eficienta acestor lasere este foarte scazuta datorita necesitatii unei puteri si frecvente mari a laserului-sursa. O eficienta mai mare s-ar putea obtine printr-o racire rapida, ceea ce duce la trei repompari a plasmei puternic ionizate. Insa un hibrid intre racirea la contact si expansiunea adiabatica pare sa fie cel mai promitator. O alta posibilitate promitatoare se bazeaza pe transparenta indusa electromagnetic, pentru o reducere drastica a puterii de pompare necesara si pentru obtinerea mult mai eficientului efect laser fara inversie (cunoscut si sub numele de fazere).

Laser cu plasma
Praful si gazul circumstelar reci se acumauleaza constant in jurul stelelor, care lanseaza jeturi de plasma. Racirea rapida a plasmei cand intalneste aceasta coaja poate mari semnificativ efectul de dezechilibru al expansiunii adiabate. Contactul cu gazul este atat de eficient in racirea rapida incat Oda et al. (1987) au creat un laser cu plasma ce lucreaza in lungimi de unda din extremul ultraviolet folosind numai acest mecanism, fara sa foloseasca expansiunea:

Laser cu racire a plasmei la contactul cu gazul (TPD-I): plasma de heliu mentinuta

electromagnetic stationar este racita de contactul cu hidrogenul, producand efectul laser in XUV (164 nm) (Institute of Plasma Physics Nagoya, Japonia). Alt avantaj al atmosferei stelare sunt distantele foarte mari, o inversie a populatiilor redusa producand radiatii a caror intensitate creste exponential in amplitudine pe distante mari pana la un punct in care domina spectrul. Cea mai puternica manifestare a laserelor naturale se produce in cuasari.
In laserele cu plasma cercetate in laboratoare totul este redus la o scara mult mai mica. Aceasta este insa compensata in parte de faptul ca se pot pune oglinzi de ambele parti ale mediului, pentru a produce o raza laser ce ar fi foarte lunga intr-o extindere virtuala.

Laser cu electroni liberi

Aceste lasere folosesc electroni neataai de atomi ce sunt excitai prin unde magnetice. Studiul acestui tip de laser a fost dezvoltat inc din 1977 si a

devenit un important instrument de cercetare. Teoretic astfel de lasere, pot acoperi ntreg spectrul, de la infrarou la raze X si sunt capabile sa produc raze de putere foarte mare.

4.Laserul in slujba omului

Prin exemple concrete este ilustrat influena benefic pe care a exercitat-o inventarea laserului asupra dezvoltrii tiinei, tehnicii i a diverselor ramuri ale economiei. Utilizarea laseruluii n prelucrarea materialelor capt o importan economic mereu crescnd. Avantajul laserului rezid n prelucrarea rapid i fr contact a celor mai diverse materiale, lumina laser fiind aplicat cu mare precizie i exact controlat. Razele laser, de asemenea, sunt utilizate pe larg n medicin, precum i n automatizarea celor mai diverse procese. Spre deosebire de radiaiile termice obinuite, radiaia laser are o serie de proprieti valoroase i deosebit de importante: este coerent, monocromatic i de mare intensitate. Coerena reprezint proprietatea unei surse de a emite radiaii de aceeai frecven i cu un defazaj constant n timp, iar monocromaticitatea este proprietatea radiaiei de a avea aceeai culoare spectral . Datorit proprietilor sale, radiaia laser poate fi concentrat, cu ajutorul unor lentile speciale, ntr-un focar punctiform, spre deosebire de radiaia luminoas a unei lmpi obinuite cu incandescen. Aceasta explic puterea specific considerabil a radiaiei laser n focar care poate atinge valori de pn la 109 W/cm2. Proprietile unice ale radiaiei laser au fcut ca generatoarele cuantice s fie un instrument de nenlocuit n cele mai diverse domenii ale tiinei i tehnicii.

LASERELE TEHNOLOGICE
Laserele de mare putere cu aciune continu sunt utilizate pentru tierea, sudarea ilipirea pieselor din diferite materiale . Temperatura nalt n fasciculul laser permite sudarea unor materiale, imposibil de realizat prin alte tehnologii (de exemplu, metal i ceramic). Monocromaticitatea nalt a radiaiei permite focalizarea razei luminoase ntr-un punct de ordinul submicronilor (datorit lipsei dispersiei) i utilizarea ei la executareamicrocircuitelor. La prelucrarea pieselor n vid sau n atmosfer de gaz inert fasciculul laserpoate fi introdus n camera tehnologic printr-un geam transparent.Fasciculul laser este ideal de rectiliniu i poate servi ca o rigl foarte comod pentruorientare. Laserul cu impulsuri este folosit n geodezie i construcia de case, pentrumsurarea distanelor pe

teren dup timpul de parcurgere de ctre impulsul de lumin adistanei dintre dou puncte.

COMUNICAIILE LASER
Laserele au produs o revoluie n telecomunicaii i n tehnica de imprimare a informaiei. Exist o legitate simpl: cu ct e mai nalt frecvena purttoare a canalului de telecomunicaie, cu att e mai mare capacitatea de transmisie a acestuia. Tocmai de aceea n legtura radio, realizat iniial pe unde lungi, s-a trecut treptat la unde tot mai scurte. Cum se tie, lumina este o und electromagnetic ca i undele radio, numai c are lungimea de zeci de mii de ori mai scurt. Ca urmare, cu ajutorul unui laser se poate transmite de zeci de mii de ori mai mult informaie, dect printr-un canal radio cu unde ultrascurte. Legtura laser se realizeaz prin fibre optice care reprezint nite fire subiri din sticl i n care lumina, datorit reflexiei interioare totale, se propag practic fr pierderi la distane de sute de kilometri.Fasciculul laser este utilizat la imprimarea i citirea imaginilor (inclusiv n micare) i a sunetelor pe CD-uri.

LASERUL N CERCETAREA TIINIFIC

Temperatura i concentraia extrem de nalt a radiaiei laser ofer posibilitatea de a studia materia n stri extreme, existente numai n adncurile stelelor fierbini. Un rol deosebit de important l joac laserele n fizica nuclear, la declanarea reaciilor termonucleare. n cutarea de noi surse de energie care s satisfac cerinele mereu crescnde ale omenirii,fizicienii au ajuns la ideea utilizrii n acest scop a reaciilor termonucleare controlate. Una dintre aceste reacii const n fuziunea, n anumite condiii, a unor nuclee atomice mai uoarei formarea unuia mai greu, nsoit de degajarea unei cantiti imense de energie.Laserele ofer i chimitilor noi posibiliti n studiul i cercetarea reaciilor fotochimice, cu multiple aplicaii n tehnologiile chimice moderne. De exemplu, prin activarea clorofilei cu ajutorul luminii laser se poate accelera i controla procesul de fotosintez, ceea ce deschide noi perspective n obinerea pe cale industrial de carbonai i,eventual, proteine sintetice.

LASERELE I CALCULATOARELE
Cu ajutorul laserelor s-ar putea realiza pe cale optic transmiterea semnalelor ntre diferitele componente ale calculatorului, fr ca ntre acestea s existe vreun contact. Chiar i alimentarea calculatorului s-ar putea face cu ajutorul luminii laser, fr s mai fie nevoie decurent electric. Impulsurile luminoase de scurt durat produse de un laser sunt transmise ntre diferitele elemente componente prin intermediul unor conductori de lumin de tip special, cunoscui sub numele de fibre optice. Aceste cabluri de lumin sunt, de fapt, fire de sticl foarte subiri n care lumina, ptrunznd sub un unghi oarecare faa de axul firului, se propag

prin reflexii repetate pe pereii firului, acoperit cu o pelicul extrem de fin tot din sticl, dar avnd indicele de refracie mai mic dect al firului. Printr-un astfel de fir cu diametrul de numai 1 mm se pot propaga simultan sute de impulsuri laser.Aadar, se contureaz apariia unei noi generaii de calculatoare, calculatoarele optice, a cror construcie i principiu de funcionare difer mult de cele ale calculatoarelor electronice.n prezent exist diverse proiecte de realizare a acestui nou tip de calculatoare. Fr a intra n detalii, vom meniona c viitoarele calculatoare vor avea dimensiuni mult mai mici dect cele electronice, iar informaiile obinute, prelucrate i redate de calculatoarele optice nu vor mai fi triate dup adres, ca n calculatoarele electronice, ci dup imagini. Aceasta nseamn c datele nu mai sunt tratate separat, fiecare n parte, ci exist posibilitatea prelucrrii lor n grup,calculatorul optic putnd memora dintr-o singur privire o mare cantitate de informaii. n memoria noilor calculatoare informaiile sunt reinute sub form de imagini. Se vorbete deja de o logic a imaginilor i de o aritmetic a imaginilor.Calculatoarele optice vor avea o memorie imens, capabil s cuprind o cantitate de informaii echivalent cu cea coninut ntr-o bibliotec cu milioane de volume, precum i o vitez fantastic, de circa 1013 1014 operaii pe secund!Domeniile de utilizare a laserului, deloc complete, punctate mai sus ilustreaz acea imens influen pe care o exercit laserul n dezvoltarea tiinei i tehnicii, precum i n viaa societii moderne. Se poate afirma, fr prea mare exagerare, c laserul aprut la mijlocul secolului XX a produs un impact asupra omenirii, asemntor cu acela pe care l-a avut energia electric i radioul cu o jumate de secol mai nainte.

5.Antilaserul
Oamenii de stiinta de la Universitatea Yale au construit un anti-laser. Descoperirea stiintifica ar putea duce la realizarea unor noi tehnologii in domeniul informatic, optic si radiologic. La mai mult de 50 de ani de la inventarea laserului, oamenii de stiinta de la Universitatea Yale au construit in premiera un anti-laser, in care razele de lumina primite interfereaza cu altele, in asa fel incat sa se anuleze reciproc perfect. Descoperirea ar putea deschide calea unor noi tehnologii, cu aplicatii de la computerele optice pana la radiologie, informeaza Physorg. Laserele conventionale, care au fost inventate in 1960, foloseau asa numitul "mediu de crestere," utilizand un semiconductor asemanator arseniurii de galiu, pentru a produce un fascicul concentrat de unde luminoase, cu aceeasi frecventa si amplitudine. Vara trecuta, fizicianul de la Universitatea Yale, Douglas Stone, si echipa sa au publicat un studiu explicand teoria ce se afla in spatele anti-laserului, demonstrand ca un anume dispozitiv poate fi construit folosind siliconul, cel mai comun material semiconductor. Dar el nu a fost construit pana in prezent, decat dupa ce fizicienii condusi de Stone si-au unit fortele cu grupul experimental al colegului sau, Hui Cao. Aceasta echipa a reusit sa construiasca un anti-laser functional, care poate deveni un absorbant perfect coerent. Echipa, ale carui rezultate au aparut in revista Scince, din 18 februarie, a concentrat doua fascicule laser cu o frecventa specifica intr-o cavitate continand un perete de silicon, care a actionat ca "un mediu de pierdere." Peretele a absorbit undele luminoase ca si cum ele au fost prinse intr-o capcana, apoi venind inapoi si in final au fost absorbite si transformate in caldura. Aceasta descoperire va putea fi folosita intr-o zi la comutatoarele optice, la

detectoare si la alte componente ale noii generatii de calculatoare optice, crede Stone. O alta aplicatie poate fi in radiologie, unde ar putea fi folosita ca o radiatie electromagnetica pe regiuni foarte mici. Teoretic anti-laserul poate fi capabil sa absoarba 99,99% din lumina primita. Si asa cum laserul a avut nenumarate aplicatii in medicina, comunicatii, cercetari stiintifice, in industria militara si aceasta descoperire stiintifica a anti-laserului va fi folosita, peste ani, in diverse domenii.

6.Concluzii
In urma studiului efectuat am ajuns la concluzia ca laserul reprezinta un element multifunctional pentru desfasurarea activitatilor omului,desi de multe ori folosim acest principiu al laserului fara sa fim constienti de lucrul asta.Laserul a adus extrem de multe beneficii pentru omenire,constituind un motor esential al progresului societatii contemporane.Si dupa parerea mea evolutia acestui dispozitiv va genera inca numeroase avantaje si descoperiri de care se vor bucura generatiile viitoare.

Bibliografie:
1.http://laserul.idilis.ro 2.http://science.howstuffworks.com/laser.htm/printable 3.http://www.ziare.com/magazin/stiinta-tehnica/descoperirestiintifica-uimitoare-anti-laserul-1076416 4.Dehelean Dorin. Sudarea prin topire. Sudura, ISBN 97398049-1-8, Timioara,1997. 348 p. 5.Dodun Oana. Tehnologii neconvenionale. TehnicaInfo, ISBN 9975-63-046-4.Chiinu, 2001. 188 p. 6.Banasik M. and Dworak J. Achievements in industrial laser welding and cutting. BI.IS. GL., 1999, Vol. 43, No. 5, p. 110135.

7. ., M. . , , 1990. 192 .