Deficitul bugetar.

Metode de finanare a deficitului bugetar Studiu de caz: Germania, Romnia

Academia de Studii Economice, Bucureti FABBV,

Rezumat: Perioada anilor receni n care statele se confrunt cu o Studii profund criz economic este Academia de Economice, caracterizat de o cretere semnificativ a nivelurilor deficitelor bugetare i datoriei publice. n condiiile unei perioade prelungite de descretere economic este justificat a ne pune mai multe ntrebri legate de posibilele efecte negative ale deficitelor, modului n care datoria public ne afecteaz i va afecta generaiile viitoare si calea spre o viitoare i solid cretere economic. Lucrarea de fa ncearc s identifice principalele riscuri legate de nivelul deficitului bugetar i principalele forme de finantare ale acestuia.

Cuvinte-cheie: deficit bugetar; finanarea deficitului; datorie publica, cheltuieli bugetare

Coduri JEL: H6 Coduri REL: 8E, 8K

1.Introducere

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 2

ntre problemele acute ale politicii bugetare moderne un loc aparte il ocup deficitul bugetar i datoria de stat. Deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public ntre veniturile ncasate i cheltuielile efectuate pn la ncheierea execuiei bugetare. Opusul deficitului bugetar este excedentul bugetar. coala clasic de finane considera c deficitele au un impact negativ asupra economiei i privea deficitul bugetar ca dublu pericol: pericolul bancrutei pentru stat (situaie n care statul devine insolvabil i nu-i mai poate onora obligaiile) i ntreinerea inflaiei pentru c statul se angajeaz la cheltuieli mari neproductive, pune n circulaie bani suplimentari fr ca pe pia s apar bunuri i servicii, rezultnd de aici inflaie. Concepia conservatoare consider ca vital reducerea deficitelor fiscale. n momentul n care guvernele au de-a face cu un deficit bugetar, prin prisma faptului c acestea cheltuie mai mult dect produc nivelul naional al economisirii scade, cu un efect imediat asupra nivelului investiiilor, care, la rndul su va influena negativ creterea economic. ntre timp, optica asupra acestor teme s-a schimbat, iar n concepia colii moderne este eronat a privi doar la efectele deficitului bugetar, acesta fiind doar o pies dintrun tablou mai larg, mai cuprinztor al modului n care guvernul alege s strng i s cheltuiasc fondurile. Mankiw (2008, p. 536) consider c ngrijorarea singular asupra deficitului bugetar este periculoas pentru c distrage atenia de la diferite alte politici care redistribuie veniturile ntre generaii. Un argument adus de George B. Cortelyou, fost secretar al Trezoreriei americane in anii 1900, este ca deficitul bugetar apare, in mare masura, deoarece nu exista o autoritate care sa reglementeze veniturile si cheltuielile facute de guvern. Fiecare parte isi argumenteaza nevoia de cheltuieli, urmand a fi supuse votului, iar in cazul in care se aproba cheltuieli care depasesc cu mult veniturile obtinute de stat, guvernul primeste povara unui deficit urias pe care trebuie sa-l regleze. Desi unul din principiile de baza ale elaborarii bugetului de stat (ca de altfel a oricarui tip de buget) este echilibrul bugetar, acesta din urma nu se realizeaza, de cele mai multe ori, n mod automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare. n astfel de situatii spunem ca bugetul se elaboreaza cu deficit de finantare , care poarta numele deficit de bugetare . Aceasta nseamna ca, cheltuielile publice sunt mai mari n anul respectiv dect ncasarile fiscale (din impozite si taxe) din acel an. Deficitul total nregistrat ntr-un an poate fi divizat n dou componente: deficitul structural, care are loc atunci cnd bugetul ajustat n mod ciclic este n deficit; deficitul ciclic, care reprezint deficitul bugetar total minus deficitul structural. Un deficit bugetar poate fi considerat favorabil atunci cnd are urmatoarele doua caracteristici: deficitul se reflect , n totalitate , n cheltuieli de investiii si, n special, n

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 3

realizarea infrastructurii; deficitul este acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare inflaioniste. Apariia deficitului bugetar este determinat de mai multe motive, printre care pot fi evideniate urmtoarele: descreterea produciei sociale; chetuieli exagerate n realizarea programelor sociale aprobate; creterea sectorului economiei tenebre; majorarea cheltuielilor marginale n cadrul produciei sociale; emisiuni necondiionate a banilor. Pe de alt parte , nivelurile veniturilor i cheltuielilor bugetare sunt afectate i de stadiul ciclului de afaceri. Atunci cnd economia se contract , bugetul se ndreapt spre deficit , ca urmare a reducerii volumului de venituri colectate. Deficitul care se bazeaza pe diferenta dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu platile prin transferuri si cele pentru cumparare de bunuri si servicii publice si suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Daca la deficitul primar se adauga platile de dobnzi aferente mprumutului de stat, nscrise n buget sub forma de cheltuiala publica, se obtine deficitul total . 2. Efectele deficitului bugetar O explicare a efectelor nu poate fi fcut fr a identifica legtura ntre deficit i datorie public. Deficitul bugetar reprezint o variabil a fluxurilor, n timp ce datoria public reprezint o variabil a stocurilor (Liebermann i Hall, 2010, p. 736). De fiecare dat cnd la sfritul anului statul se confrunt cu deficit bugetar, acesta necesit fonduri pentru finanare, afectnd astfel nivelul datoriei publice. coala clasic vedea ca principale efecte negative ale deficitului nivelul sczut al investiiilor i nivelul ridicat al ratelor dobnzii, ceea ce ulterior a fost transpus de ctre literatura de specialitate n aa-numitul efect de eviciune (crowding out). Totui, n perioada contemporan, unii autori sunt de prere c efectul de crowding out este rareori att de puternic nct s anuleze ntregul efect expansionist al chetuielilor publice, un stimul economic net rmnnd (Baumol i Blinder, 2009, p. 695). O alt opinie care ncearc s pondereze efectele deficitelor asupra ratelor dobnzilor este cea a lui Rosen (1998, pp. 431-432), care consider c, datorit multitudinii variabilelor care pot, foarte probabil, afecta nivelurile ratelor dobnzilor, lucrurile sunt puin mai complicate i nu pot fi explicate doar prin modificarea uneia dintre acestea Deficitul poate avea insa si un efect pozitiv asupra economiei nationale. Astfel, datorita cererii interne mai mari creata de stat, firmele sunt nevoite sa investeasca capital pentru suplimentarea productiei. Acest efect poarta numele de crowding in si am putea spune ca este un efect benefic pe care il are existenta deficitului bugetar. In contextul incetinirii ritmului de crestere a economiei, aceasta metoda poate da roade, insa doar pe termen scurt.

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 4

Economitii ce pledeaz pro deficit bugetar, explic necesitatea unei astfel de politici pentru ntrirea economiei n condiiile dispariiei ncrederii n capacitatea guvernrii. Dup Keynes, economitii susin c n aceste cazuri deficitul bugetar este necesar pentru restabilirea ncrederi i, anticipnd, astfel, recesiunea sau depresia economic. Problema deficitului bugetar vizeaz nu doar aspectele politice, dar i cele sociale, precum redistribuirea echitabil a bunurilor sociale i a distribuirea resurselor ntre generaii. Nu se poate admite ca o generaie s-i asume asupra sa riscuri exagerate , cauzate de generaiile precedente. ns, echitatea distribuiei deficitului bugetar ntre generaii depinde de sistemul fiscal i sistemul de cheltuieli al statului. Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prisma consecinelor de lung durat, ce se pot extinde asupra catorva generaii la rnd. Atat n aspect teoretic cat i n aspect practic al constituirii bugetului , rolul i importana acestuia , ca instrument activ de influen asupra economiei , creaz apariia multor probleme, soluionarea crora ar permite intensificarea influenei bugetului asupra relaiilor de pia i au drept scop ieirea rii din criza economic ndelungat. n legtur cu cele expuse, este logic analiza apariiei deficitului bugetar i posibilitile de remediere a acestuia. Majoritatea guvernelor, atat n rile dezvoltate cat i n rile n curs de dezvoltare , n ultimul timp i n rile emergente, nu pot acoperi cheltuielile pe baza veniturilor, formand astfel deficitul bugetar al statului. Apare ntrebarea despre dimensiunile admisibile ale deficitului, despre impactul acestuia asupra economiei pe termen lung i pe termen scurt, i despre posibilitatea de acoperire a acestuia. Dac cheltuielile guvernului depesc veniturile, se produce un deficit bugetar. Problema cea mai important nu este existena n sine a deficitului, ci mrimea acestuia n raport cu PIB i modul n care va putea s fie finanat pentru a nu perturba activitile economice i sociale. Problema finantarii deficitului bugetar a dat nastere la numeroase dezbateri , atat in randul comunitatii academice , cat si in randul practicienilor.Martin Feldstein a declarat in 1983 faptul ca principalul efect pe termen lung al deficitelor bugetare il constituie reducerea ratei de formare a capitalului.Finantarea deficitelor publice conduce la evictiunea finantarii private a intreprinzatorilor , ceea ce va duce la reducerea investitiilor, a productivitatii, a cresterii economice, a veniturilor reale si a competitivitatii internationale. Bernheim si Inman releva faptul ca problematica deficitelor bugetare si a datoriei publice poate fi analizata prin prisma a trei modele: modelul neoclasic, conform caruia deficitele bugetare conduc la cresterea consumului pe termen lung, iar, in cazul in care economia opereaza in conditii totale de ocupare a fortei de munca, cresterea consumului va determina reducerea economiilor. Pentru echilibrarea pietelor financiare va fi necesara sporirea ratei dobanzii, avand ca efect reducerea ratei de acumulare a capitalului in sectorul privat; modelul keynesian, conform caruia, majoritatea populatiei consuma cea mai mare parte a venitului disponibil, iar o reducere temporara a gradului de impozitare va avea efecte pozitive imediate si semnificative asupra cererii agregate;

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 5

modelul ricardian, conform caruia politicile de finantare a deficitului public vor conduce la o atitudine indiferenta a indivizilor fata de alternativa aleasa de decidentii publici

3.Modalitati de finantare a deficitului bugetar Modalitatile optime de finantare a deficitelor publice reprezinta un alt aspect foarte dezbatut.Exista mai multe modalitati de finantare a deficitelor publice si anume: finantarea prin cresterea fiscalitatii , finantarea prin reducerea cheltuielilor bugetare, finantarea prin emisiune monetara, finantarea prin datorie publica. Finantarea prin cresterea fiscalitatii Tinand cont de faptul ca intr-o economie de piata, veniturile fiscale reprezinta peste 70% din totalul veniturilor bugetare, finantarea celei mai mari parti a cheltuielilor bugetare pe seama veniturilor incasate din impozitele datorate de contribuabili reprezinta o realitate.Cresterea veniturilor fiscale cu scopul acoperirii deficitului bugetar reprezinta o modalitate controversata de finantare a surplusului de cheltuieli bugetare, deoarece comunitatea este impotriva cresterii fiscalitatii.Consumatorii iau deciziile de consum, economisire sau investire pe baza veniturilor de care acestia dispun dupa plata obligatiilor fiscale, astfel, o rata ridicata a fiscalitatii genereaza reducerea consumului si implicit a cererii agregate. Economiile private reduse vor aciona asupra economiilor la nivel naional. Reducerea investiiilor sectorului privat va diminua stocul de capital din economie micornd venitul viitor i afectnd negativ procesul de ocupare a forei de munc. Prin urmare, vor fi afectate introducerea tehnologiilor noi, productivitatea capitalului i cererea de for de munc din partea firmelor. Acceptand deficitul bugetar ca realitate , politica finantarii acestuia prin cresterea fiscalitatii reprezinta o decizie ce trebuie analizata cu multa atentie datorita efectelor pe care le comporta.Astfel, trebuie avute in vedere aspecte precum incidenta fiscala a impozitarii , excesul de povara fiscala, consecintele asupra consumului, productivitatii, investitiilor si, respectiv asupra cresterii economice. Finantarea deficitului bugetar pe baza veniturilor fiscale poate fi privita si ca o stimulare a bazei de impozitare, fie prin reducerea fiscalitatii , in vederea scoaterii la suprafata a economiei subterane, fie prin subventionarea anumitor categorii de contribuabili , in vederea sporirii bazei de impozitare ;prin urmare, finantarea deficitului bugetar prin cresterea fiscalitatii constituie o modalitate la care se poate face apel, insa, practic nu este agregata nici de contribuabili si nici de decidentii publici datorita efectelor la nivel social si macroeconomic.

Finantarea prin reducerea cheltuielilor bugetare Aceasta metoda poate constitui o solutie corespunzatoare doar pe termen scurt.Practicarea unei politici bugetare restrictive, cel putin prin reducerea consumului

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 6

guvernamental poate avea rezultate pozitive asupra echilibrului financiar public, insa promovarea pe termen lung a acestei politici va produce efecte negative ce vor afecta cresterea economica. Problema care se va pune in cazul promovarii unei politici bugetare restrictive se refera la categoriile de cheltuieli bugetare care se vor reduce.O politica bugetara restrictiva poate fi implementata in conditii de criza, cand statele se confrunta cu deficite publice excesive care conduc la cresterea inflatiei, fluctuatii ale cursului de schimb si care afecteaza intreg sistemul economic. Strategia de reducere a deficitului public pe seama unei politici bugetare restrictive se dovedeste a fi eficienta doar pe termen scurt, avand in vedere faptul ca anumite categorii ale cheltuielilor publice exercita o influenta semnificativa asupra cresterii economice pe termen lung. Finantarea prin emisiune monetara Finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara este un subiect foarte dezbatut in randul academicienilor, deoarece o astfel de politica poate duce la cresterea ratei inflatiei, insa au fost numeroase cazuri in care guvernele au decis ca finantarea deficitului sa se realizeze prin emisiune monetara. In cazul tarilor central si est-europene este abordata politica finantarii pe baza veniturilor din senioraj, care in literatura de specialitate se defineste ca fiind un impozit pe inflatie, un cost de oportunitate pentru detinerile de moneda, totalitatea veniturilor asociate emisiunii monetare. Finantarea prin emisiune monetara conduce la cresterea bazei monetare si a ofertei de moneda, iar finantarea pe termen lung a deficitului bugetar prin aceasta metoda va determina cresterea inflatiei. Prin urmare, promovarea unei astfel de politici nu este recomandata datorita efectelor negative pe care la comporta.Se interzice Bancilor Centrale finantarea cheltuielilor publice prin emisiune de moneda, fiind posibila doar finantarea decalajului dintre veniturile si cheltuielile publice. Finantarea prin datorie publica Finantarea deficitului bugetar prin datorie publica se considera a fi o metoda mai putin expansionista prin prisma faptului ca nu genereaza cresterea stocului de moneda, determinand pe termen scurt cresterea ratei dobanzii si reducerea investitiilor.In general, efectele datoriei publice asupra performantelor macroeconomice, sunt studiate prin prisma abordarii neoclasice:deficitele publice conduc la sporirea consumului pe termen lung, iar in cazul in care economia opereaza in conditii de ocupare totala a fortei de munca, cresterea consumului va determina reducerea economiilor. n ceea ce privete sursele strine de fonduri mprumutabile, finanarea deficitului bugetar pune n discuie credibilitatea guvernelor i abilitatea acestora de a se ndatora. Statele pot s i susin deficitele atta timp ct au capacitatea de a obine noi mprumuturi. Roubini i Setser

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 7

(2004, p. 37) consider c un guvern credibil poate avea deficite crescute odat confruntate cu perioade de criz fr s-i fac griji asupra solvabilitii ulterioare. Totui, dac datoria public crete mult prea repede, pentru o perioad prea lung de timp, exist riscul teoretic de a atinge limita creditului statului acel nivel al datoriei care i-ar face pe creditori s se ndoiasc de posibilitatea ca statul s-i plteasc n continuare dobnzile. n acest caz statul ar flirta cu dezastrul: o mic cretere a nivelului datoriei n PIB ar putea duce la o sistare a viitoarelor mprumuturi ori la impunerea de ctre creditori a unor rate a dobnzilor prohibitive pentru a compensa riscul crescut. Fr a avea la ndemn posibilitatea de a se mprumuta la un nivel rezonabil al ratelor dobnzilor, bugetul trebuie s fie echilibrat imediat (Liebermann i Hall, 2010, p. 742). Finantarea prin datorie este atunci cnd trezoreria statului i finaneaz deficitul mprumutndu-se de la particulari (persoane fizice, firme, bnci comerciale i alte instituii financiare private). Trezoreria emite titluri de stat la care subscriu creditorii, banii obinui fiind cheltuii n acelai mod ca i ncasrile provenite din impozite. Datoria publica presupune, cresterea in viitor, a veniturilor fiscale, valoarea actuala a acestora fiind egala cu nivelul actual al datoriei publice.In conditiile in care agentii economici sunt rationali , acestia vor recunoaste aceasta echivalenta si se vor comporta ca si cand datoria publica nu ar exista, motiv pentru care, in cele din urma datoria publica nu va avea nici un efect asupra economiei.(Conform lui Roberta , 1942). 4. Studiu de caz: Germania, Romania Germania Pentru Europa, anul 2010 a fost denumit generic de catre analisti drept era austeritatii. In majoritarea statelor europene s-au implementat planuri de austeritate, insa ceea ce a diferentiat aceste state au fost strategiile adoptate. Guvenele au incercat sa atraga increderea investitorilor reducnd sau chiar nghend salariile din sectorul public, mrind vrsta de pensionare i eliminnd scutirile de taxe care au fost folosite ca unelte mpotriva recesiunii n 2008 i 2009. Majoritatea statelor europene au ales sa isi reduca deficitul bugetar prin combinarea reducerii cheltuielilor bugetare cu majorarea veniturilor prin cresterea taxelor si impozitelor. Astfel, ele au distribuit povara austeritatii atat pe sectorul public, cat si pe cel privat. Printre tarile care au apelat la aceasta varianta, se numara si Germania.Aceasta intentioneaza sa ia masuri pentru reducerea deficitului bugetar prognozat pe anul 2014. Concret, aceasta doreste limitarea deficitului la 7 miliarde euro, adica aproape jumatate din cat se estimase initial. Printre masurile luate de Germania in perioada de dupa inceputul crizei s-au numarat renuntarea la reducerea taxelor, inghetarea pensiilor de stat si cresterea varstei de pensionare, majorarea taxelor si nu in ultimul rand reducerea ajutoarelor sociale.

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 8

Harta masurilor antideficit in Europa Germania a nregistrat n 2010 un deficit bugetar de 82 miliarde euro, adica 3,3 % din PIB, nclcnd astfel, pentru prima dat n ultimii 5 ani, tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene. Banca Centrala a Germaniei, Budesbank, considera c n anul 2011 deficitul bugetar al rii putea s scad pn aproape de nivelul de 2% din PIB. Conform Biroului Federal de Statistica (Destatis), creterea economiei germane crescuse n ultimul trimestru al anului 2010 cu 0,4%, iar produsul intern brut nregistrase o cretere total de 3,6%. Potrivit aceluiasi birou,in anul 2012 capacitatea net de finanare a bugetului general consolidat s-a ridicat la aproximativ 4,2 miliarde euro. Capacitatea net de finanare s-a calculat ca diferena dintre veniturile, in valoare de 1.194,1 miliarde euro i cheltuieli, in valoare de 1.189,9 miliarde euro ale administraiei publice. Administraia central i administraia de stat au continuat s i reduc deficitele considerabil n 2012, iar surplusul administraiei locale i fondurile de asigurri sociale au crescut si mai mult.

Necesarul net de finanare/creditare net (inclusiv veniturile i cheltuielile care decurg din operaiuni de swap) n procente din produsul intern brut la preurile curente 2007 +0.2 0.1 2008 3.1 2009 4.1 2010 0.8 2011 +0.2 2012

Necesarul net de finanare/creditare net n conformitate cu definiiile relevante pentru procedura de deficit excesiv, inclusiv veniturile i cheltuielile care decurg din tranzacii swap

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 9

Nivel guvernamental

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Miliarde EUR +5.8 18.6 +2.5 +11.1 +10.8 1.9 16.6 1.2 +9.0 +6.9 73.2 38.4 18.4 2.2 14.2 103.4 82.6 19.8 5.3 +4.3 20.2 26.7 11.3 +1.9 +15.9 +4.1 12.2 6.8 +6.1 +17.0

Discrepanele n totaluri pot fi datorate rotunjirilor. Administratia publica, total dintre care: Administratia centrala Administratia de stat Administratia locala Fonduri de securitate sociala

Drept urmare, masurile promovate de Germania au condus de la diminuarea deficitului, de la nivelul de 3,3% din PIB, in anul 2010, la crearea unui surplus bugetar de 4.2 miliarde de euro, in 2012. Masurile promovate de Germania sunt similare celor promovate de majoritea statelor afectate de criza, faptul ca Germania este prima economie europeana a avut o influenta destul de mare asupra masurilor luate de aceasta. Romnia Dup trecerea n revist a efectelor i punctelor de vedere referitoare la deficite i datorie public este just a evalua rezultatele Romniei din aceast perspectiv. Datele Institutului European de Statistic arat c economia Romniei se situeaz pe un trend descendent cu o scdere de 7,1% a Produsului Intern Brut i cu un deficit bugetar de 8,3% la nivelul lui 2009. Deficitul bugetar de 5,2% din PIB la sfarsitul lui 2011 plasa Romania pe pozitia a 8-a in UE. Dac la nivelul anilor 2007-2008 nivelul datoriei publice se situa n jurul a 13% din PIB, se observ o cretere a datoriei publice cu 70% n 2009, avnd ca principal cauz mprumutul contractat de statul romn de la FMI i Comisia European. In 2012 Romania a inregistrat un deficit de 14,8 miliarde lei, respectiv 2,52% din PIB, fa de 23,9 miliarde lei realizat n anul 2011,uor peste intele stabilite cu Fondul Monetar Internaional, de 14,66 miliarde lei i 2,4% din PIB. n acest context, pare firesc a ne ntreba ct de dificil este situaia n care se afl Romnia. Comparativ, n Uniunea European, media deficitelor fiscale a crescut de la 2,3% din PIB la nivelul lui 2008, la 6,6% n 2009, iar a datoriei publice a crescut de la 61,6% din PIB n 2008 la 73,6% n 2009. Putem observa deci o tendin general de cretere a deficitelor precum i a datoriei publice. Observm c nivelurile deficitelor nu difer semnificativ, ceea ce confirm generalizarea crizei la nivelul UE. Exist situaii cnd deficitul bugetar este perfect justificat, una dintre ele fiind perioadele n care economia se confrunt cu o descretere temporar (Mankiw, 2008, p. 535), 2009 fiind pentru Romnia un an cu o contracie a PIB-ului de 7,1%.

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 10

Cheltuielile publice in Romania au urmat o dinamica asemanatoare deficitului public in ultimii 4 ani, de la 39,3% din PIB in 2008 la 41,1% din PIB in 2009, la 40,2% din PIB in 2010 si la 37,7% din PIB in 2011. Finanarea deficitului bugetar n anul 2012, Ministerul Finanelor Publice a avut in vedere asigurarea finanrii deficitului bugetar n proporie echilibrat din surse interne i externe. n primul semestru al anului 2012, datoria public guvernamental extern contractat i/sau utilizat pentru finanarea deficitului bugetar i refinanarea datoriei publice a fost asigurat prin: prima emisiune de euroobligaiuni pe pieele externe de capital denominat n USD din programul MTN n valoare de 2,25 miliarde USD, maturitate 10 ani, cupon 6,75% (lansat n luna ianuarie 2012 i redeschis n februarie 2012); prima tran, n valoare de 0,15 miliarde Euro, din mprumutul de la BIRD pentru modernizarea sistemului de asisten social; trageri din imprumuturile contractate de la institutiile financiare internaionale n sum de 1,0 miliarde lei. Sursele interne pentru finanarea deficitului bugetar i refinanarea datoriei publice guvernamentale s-au asigurat prin emisiuni de titluri de stat n valoare de 36,0 miliarde lei. Din aceste emisiuni de titluri de stat, 47,3% au reprezentat certificatele de trezorerie cu scadene de pn la 1 an, diferena reprezentnd obligaiuni de tip benchmark cu scadene pe termen mediu i lung (pn la 15 ani), ndeplinindu-se astfel obiectivul de cretere a maturitilor pe piaa intern, de reducere a riscului de refinanare i de consolidare a curbei de randamente. Fa de nceputul anului cnd randamentele medii ale titlurilor de stat pe termen scurt se situau la nivele de 6,6%, acestea au sczut, situndu-se n luna iunie 2012 la 5,3%. La 31 mai 2012, gradul de ndatorare public a fost de 39,1% din PIB, din care 37,0% a reprezentat datoria public guvernamental i 2,1% datoria public local. La aceeai dat, datoria public guvernamental a fost de 224,7 miliarde lei, n cretere cu 14,3 miliarde lei fa de sfritul anului 2011, cretere datorat n principal emisiunilor de titluri de stat de pe piaa intern i emisiunii de euroobligaiuni destinate finanrii deficitului bugetar i refinanrii datoriei publice, conform celor detaliate mai sus. Concluzii Confruntndu-se cu o perioad economic dificil, concretizat prin scderea PIB-ului i implicit a ncasrilor, guvernanii au luat un set de msuri de reducere a cheltuielilor bugetare (reducerea temporar a salariilor n sectorul public, disponibilizri masive) i de cretere a

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 11

impozitelor (TVA), n scopul pstrrii deficitului n limite rezonabile i pentru a-i menine capacitatea i credibilitatea de a obine noi mprumuturi (cum spuneau Roubini i Setser, 2004). Teoria economic spune c dac guvernul va ncerca s-i echilibreze bugetul ntr-o perioad de recesiune va trebui s creasc impozitele sau s-i reduc cheltuielile, ns un asemenea tip de politic va avea tendina de a scdea cererea agregat exact n momentul n care aceasta este nevoie a fi stimulat, crescnd astfel magnitudinea fluctuaiilor economice (Mankiw, 2008, p. 535). Un alt punct de vedere asemntor l are Stiglitz (2006, p. 128) care consider c statele nu ar trebui s contraatace creterea deficitului prin creterea nivelului taxelor i impozitelor. n special n timpul unei recesiuni, deficitele bugetare tind s fie mai mari deoarece veniturile fiscale scad crescnd nevoia interveniei statului prin cheltuieli guvernamentale pentru a pune n aplicare programe sociale. De fiecare dat cnd la sfritul anului statul se confrunt cu deficit bugetar, acesta necesit fonduri pentru finanare, afectnd astfel nivelul datoriei publice. Prin intermediul mprumutului de stat angajat, guvernul i acoper deficitul pe termen scurt fr s aib loc o cretere a fiscalitii dar, pentru c trebuie pltit dobnda la datorii, se poate constata c o mare parte a veniturilor fiscale viitoare vor fi utilizate tocmai pentru serviciul datoriei i nu pentru finanarea bunurilor i serviciilor publice viitoare. n Romnia, finanarea deficitului bugetar s-a realizat n cea mai mare parte prin contractarea mprumuturilor de stat, att din resurse de provenien extern, ct i intern, respectiv prin mprumuturi de pe piaa intern, de pe piaa extern i prin susinerea temporar din resursele contului general al Trezoreriei Statului.

Deficitul Bugetar.Metode de finanare a deficitului bugetar.Germania, Romnia 12

Bibliografie: 1.Lieberman, M. i Hall, R.E., Principles & Applications of Economics, ediia a 5-a, South-Western: Cengage Learning, 2010. 2.Roubini, N. i Setser B., Bailouts or Bail-ins? Responding to Financial Crises in Emerging Economies, Washington, D.C.: Institute for International Economics, 2004. 3.Rosen, H.S., Public Finance, ediia a 5-a, Irwin/McGraw-Hill, 1998. 4.Mankiw, N.G., Principles of Macroeconomics, ediia a 5-a, South-Western: Cengage Learning, 2008. 5.http://www9.georgetown.edu/faculty/mh5/class/econ102/readings/budget_deficits.pdf 6.http://www.sparknotes.com/economics/macro/policydebates/section3.rhtml 7.http://www.jstor.org 8.https://www.destatis.de/EN/PressServices/Press/pr/2013/02/PE13_067_813.html 9.http://www.financiarul.ro/2011/02/24/germania-incalca-tratatul-de-la-maastricht-cu-un-deficitbugetar-de-33-in-2010/ 10. epp.eurostat.ec 11. http://www.insse.ro 12. www.mfinante.ro/ 13.https://www.destatis.de/EN/PressServices/Press/pr/2013/02/PE13_067_813.html 14..http://www.financiarul.ro/2011/02/24/germania-incalca-tratatul-de-la-maastricht-cu-undeficit-bugetar-de-33-in-2010/ 15. Vcrel, I. (2007). Finane publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 16. Tatiana Mosteanu , Mariana Vuta , Emilia Mioara Campeanu : Buget si trezorerie publica, Editura UNIVERSITARA, Bucuresti 17. . Tatiana Mosteanu: Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si relansarea cresterii economice 18. Andreea Stoian. Dezechilibrele bugetului public in contextul economic actual, Editura ASE, Bucureti