Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE TIINE SOCIALE, SPECIALIZAREA JURNALISM

LUCRARE DE LICEN

PROFESOR COORDONATOR, MIRCEA POSPAI

ABSOLVENT, VDUVA LCRIMIOARA

IUNIE 2013 CRAIOVA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE TIINE SOCIALE, SPECIALIZAREA JURNALISM

LUCRARE DE LICEN

ORGANIZAREA UNITATILOR MASS MEDIA.STUDIU DE CAZ REDACTIA STIRILOR PRO TV

PROFESOR COORDONATOR, MIRCEA POSPAI

ABSOLVENT, VDUVA LCRIMIOARA

IUNIE 2013 CRAIOVA

INTRODUCERE In orice profesie este nevoie pentru evolutie de un capital de cunostiinte. Acesta implica lecturi, cursuri, discutii si in special experiente la patrat. Aceasta din urma se capata in ani si ani de munca sau, mai exista si posibilitatea trainingurilor interne. Meseria de jurnalist implica munca sub presiune fapt pentru care nu se obisnuieste ca o informatie sa fie intoarsa pe toate partile. Acest proces este numit de unii jurnalisti ca fiind un proces nemiloscare proceseaza informatia intre eveniment si prezentarea din ziar. Introducerea in mass-media necesita cunoasterea initierii in notiunile dar si conceptele fundamentale media, acestea din urma fiind definite de John Fiske: in sens larg,o agentie intermediara care abiliteaza un proces de comunicare si, in sens mai specific, o dezvoltare tehnologica, amplificand suporturile,aria de cuprindere sau viteza comunicarii. Fiecare media este capabil sa transmita niste coduri pe unul sau mai multe canale. Cateodata este folosit pentru a se referi la mijloacele de comunicare,dar de cele mai multe ori face referinta la formele tehnice care duc la o buna actualizare a acestor mijloace de comunicare. Conceptul de media este de multe ori asemanat cu cel de mass-media, adica mijloacele de comunicare de masa si mijloacele de comunicare in masa. John Hrtley sublinia ca Atata timp cat comunicarea de masa nu este nici mas, nici comunicare, aa cum sunt ele nelese de obicei, termenul trebuie perceput ca asemntor unui nume propriu. Ceea ce uneste comunicarea, mass-media si informatia este domeniul stiintei si anume: stiinta comunicarii, a inormatiei si stiintele comunicarii. Fie ca este vorba de stiinta comunicarii, de cea a informatiei sau de cea a mass -mediei totul se reduce la acelasi numitor comun:comunicar ea. Acest termen detine o gama destul de larga de semnificatii si se regaseste in toate bazele stiintei. Spre exemplu:in biologie unde celulele comunica intre ele, in fizica la teoria vaselor comunicante, in informaticala la capitolul comunicare si calcula tor in lingvistica in sociologie etc. Comunicarea de masa poate fi de multe ori asemanata cu o comunicare ce se desfasoara intre o intreprindere de presa care creeaza un mesaj cu scopul de a informa, educa si distra un grup de indivizicu ajutorul unui supo rt. La acest capitol se tine cont de importanta termenilor de emitator,intreprindere de presa serviciul public si cel comercial. Pe cealalta parte enumeram receptorul si masa de indivizi adica ceva mai mult decat grupul. Comunicarea de masa poate fi caracterizata ca fiind practica si totodata un produs ce ofera informatii de toate tipurile pentru telespectatori de toate categoriile. Din toate tipurile de comunicare existente, comunicarea de masa intotdeauna va fi cea care preia elemente ale comunicarii in terpersonale, proces care impune existenta a doua persoane aflate fata in fata pe baza nevoilor interpersonale.

Se poate considera c mass-media este consecina fireasc a unei evoluii tehnologice, informatice i telematice. Fiind o noiune la intersecia mai multor domenii, mass-media cunoate o mare varietate de definiii i criterii de clasificare Din punct de vedere informatic, mass-media este o combinaie de medii de natur diferit i de elemente de interaciune ce sunt accesibile omului prin diverse intermedii. Combinarea acestor elemente este fcut de un software author sau de un limbaj de programare.

Reportajul de televiziune Specie publicistic apelnd adesea la modalittile literare de expresie,care informeaz operativ asupra unor realiti, situaii,evenimente de interesgeneral sau ocazional1 Etimologic, un reportaj este un raport, si unul si cellalt informeaz. Dar scopurile lor sunt diferite. Raportul este un mijloc de comunicare ntre iniiai. Reportajul este un mod de comunicare ce descrie marelui public spectacolul unui eveniment .Munca reporterului este una creativ. Ca reporteresti mereu n cutare de subiecte. Cum s le gsesti? Fii atentla povestile spuse de cei din jur. Pot fi o surs de subiecte. Nuneglija subiectele care vin spre tine. n cazul nevenimentuleste spontan, nu se pot gsi informaii n serviciul dedocumentare. n schimb dac evenimentul este previzibil, deregul reporterul ar trebui s gseasc mai multe informaii nbaza de date a instituiei n care lucreaz. De cele mai multe ori jurnalistul nu se aflla faa locului, asa c este nevoit s-si construiasc reportajulbazndu-se pe relatrile unor persoane care dein in formaii despre evenimentul produs. Acestia sunt: Martorii oculari ajuns la locul unde s-a produs evenimentul,reporterul trebuie sdiscute n primul rnd cu martorii. n discuia cu acestia un rolimportant l au flerul reporterului si capacitatea sa de a evaluaoamenii. Organizatorii pot da cele mai sigure informaii ncazul evenimentelor anunate. Discuia trebuie purtat cupersoana cea mai autorizat s dea lmuriri n problema carene intereseaz

Mic dictionar enciclopedic

1.TELEVIZIUNEA

Dup milioane de ani de evoluie lent a civilizaiei, odat cu apariia televiziunii, ntreg modulde via i toate reperele umanitii au fost complet bulversate n doar cateva decenii. Ne aflamn mijlocul unei noi ere: era televiziunii. Nimic i nimeni nu mai poate s-o opreasc.Televiziunea este mijlocul de comunicare de mas cu cel mai mare impact asupra societii.2

31 decembrie este ziua cnd a fost inaugurat n Romnia televiziunea de stat,d e n u m i t i T e l e v i z i u n e a R o m n . A c e s t a p o a t e f i c o n s i d e r a t m o m e n t u l n c a r e a p a r e n Romnia instituia televiziunii.M o d e l u l i n s t i t u i e i e s t e p r e l u a t d u p T e l e v i z i u n e a F r a n c e z i d u p B B C a d i c l i m i t a r e a spectrului frecvenelor i realizarea un program naional standardizat.Anul 1957 aduce pentru televiziunea din Romnia cteva premiere naionale: primul car dereportaj intr n dotarea TVR, se nfiineaz o staie pentru recepia emisiunilor din exteriorulRomniei, sunt efectuate dou transmisii n direct a unor evenimente, primul fiind muzical -concertul lui Yves Montand de la Sala Floreasca, iar al doilea sportiv3 Jurnalismul de televiziuneeste un stil cu caracteristic informativ. Fiecare idee trebuie sa detina doua functii:a informa si/sau a distra. Programele si emisiunile tv sunt de doua feluri:live (specific in general stirilor)daca presupune interventia telespectatorilor si inregistrate nu se fac niciodata in direct si presupun repetitii. Acestea din urma reprezentate de concursuri si reallity-show-uri. Copil al radioului si al cinematografiei televiziunea a cultivat in mod progresiv un limbaj care, original fiind isi permite o pozitie importanta in sistemul mediatic. Ca si in radio, si in televiziune exista compartimente principale:studioul si regia tehnica. Studioul este un spatiu interior postului in care se desfasoara programul de televiziune, fiind filmat de operatorii de televiziune(cameramanii). In regia tehnica se afla un monitor pe care este afisata fiecare imagine surprinsa de camerele de filmat din studio. Una dintre sarcinile regizorului este de a selecta imaginile ce vor fi emise sau inregistrate.

-------------------------------Radu Herjeu, Oglinda mictoare. Televiziune i societate: Tehnici de propagand, persuasiune i manipulare,Bucureti, Ed. Fundaiei Romnia de mine, 2000, p.134

Bogdan Ghiu,Ochiul de sticl, texte privind televiziunea, Bucureti, Ed. All.Educaional, 1997, p.323

1.1

SPECIFICUL STIRILOR DE TELEVIZIUNE

Televiziunea se numara printre cele mai accesate surse de informatie existente in lume. Acesta ofera informatii ce se adreseaza atat telespectatorilor din diferite categorii sociale cat si starii lor de spirit. Principala caracteristica a tuturor televiziunilor este jurnalul de stiri. O informatie de calitate superioara si importanta pentru stiristii de televiziune este cea care face

referire la evenimente, fapte si opinii ce se adreseaza unui numar cat mai mare de oameni din diferite paturi sociale. Este cunoscut faptul ca toata lumea priveste stirile. Aceasta este una dintre ocupatiile zilnice pentru multi dintre noi. Cititorul unei pagini de ziar sau de revista are posibilitatea de a-si stabili singur ritmul citirii in functie de starea sa de spirit sau se poate opri din citit pentru a medita asupra unei informatii. In schimb telespectatorului trebuie sa i se transmita informatia atat pe cale verbala cat si non-verbala,astfel incat acesta sa receptioneze cat mai clar mesajul transmis pe ecran O gresala des intalnita in randul incepatorilor crainicilor de televiziune atunci cand elaboreaza un comentariu, este accea de a povesti exact ceea ce se vede in imagini. In aceasta situatie textul duce la plictisirea telespectatorilor in loc sa compenseze cu informatii ce nu pot fi captate de acstia prin imagini. Cele mai importante momente ale discursului vizual nu trebuie sa coincida cu ale celui verbal. Un comentariu continuu si fara pauze devine de altfel obositor pentru cei aflati in spatele ecranului.comparativ cu revistele si ziarele care se adreseaza unui public mai restrans, posturile de televiziune se adreseaza unui public foarte larg, implicand capacitati diferite de intelegere. Din aceasta cauza este necesar ca informatiile sa fie cat mai accesibile pentru ca telespectatorii sa inteleaga imediat sensul mesajului. Ca in orice domeniu,si in jurnalismul de televiziune exista o serie de principii in redactarea materialelor: sa se scrie simplu,direct, clar si concis adica explicit. Limbajul sa fie cel de zi cu zi, evitand jargonul si familiarismele. Limbajul colocvial este necesar atunci cand informatia ce face referire directa la un document oficial este inclus intr-o stire sau un comentariu. Propozitiile scrurte, logice si armonia dintre cuvant si imagine duc la elaborarea unei informatii de buna calitate. Colectarea, editarea si difuzarea informatiilor se face conform rigorilor legilor proximitatii, respectandu-se caltatile informarii.o acoperire jurnalistica corecta din punct de vedere al rigorilor profesionale si ale deontologiei, presupune investigarea evenimentului si transmiterea informatiilor, atata timp cat evenimentul se desfasoara. In acelasi timp, o acoperire jurnalistica corecta presupune o tratare publicistica in concordanta cu importanta faptelor. Neconcordanta atrage de la caz la caz subinformarea, pana la diversiune, intoxicare, dezinformare.

DEZVOLTAREA RADIOULUI
Descoperirea electricitatii a declansat o noua etapa importanta in comunicarea de masa. Experimentele comunicatiilor fara fir au dus la inventarea unor mijloace de transmitere fara fir cum sunt undele electromagnetice. Acestea au fost punctul de pornire in dezvoltarea domeniului de radiocomunicatii si apoi in cel al radiodifuziunii

La inceput, radioul era folosit in scopuri militare si in transporturile navale, avind costuri destul de ridicate. Imbunatatirile aduse aparatului, precum reducerea volumului si calitatea emisiei si receptiei undelor, a transformat radioul intr-o cale usoara de acces la informatie, devenind un mijloc de comunicare in masa. Primul post de radio a fost infiintat la Pittsburg, in 1916, si a capatat licenta de emisie abia in 1920. Rolul radioului declarat de la inceput - informarea, educarea si divertismentul - isi atingea scopul in emisiunile transmise. Urmarind sa contribuie, in special, la formarea publicului, emisiunea culturala "Universitatea radio", difuzata zilnic intre orele 19 si 20, trata subiecte dintre cele mai diverse in fiecare zi a saptamanii. Ca urmare, a fost creat un nou post numit "Radio Cultural", existent si astazi. De asemenea, s-a dezvoltat si reteaua posturilor teritoriale in orase precum Iasi, Craiova, Targu Mures, Cluj si Timisoara. Radioul sta la baza relatiilor sociale, a comunitatii eterogene si imaginare, formate prin raspandirea lui si prin posibilitatea de a putea fi receptat in zone geografice unde televiziunea cu greu poate patrunde. Putem lua ca exemplu zonele izolate fara curent electric, in care singura sursa de informare este radioul cu baterii. Universalitatea canalului permite, de asemenea, receptarea programelor unui post in orice punct de pe glob, in functie de modalitatea de emisie si de transmisie. Un exemplu elocvent ar fi Radio Europa Libera, post ascultat in toata tara in timpul perioadei comuniste, cu sediul la Mnchen, in Germania. Echipa de romani care lucra la producerea si transmiterea materialelor audio incercau sa duca un razboi pe calea undelor impotriva regimului de atunci. Informatiile urmareau sa descrie imaginea Romaniei propagata in spatiul european si incercau sa ofere o perspectiva realista ascultatorilor despre situatia din tara. Prin vocea si atitudinea prezentatorilor se putea observa lupta psihologica continua cu regimul comunist, ceea ce raspandea un sentiment puternic de solidaritate in randul romanilor. Astfel, radioul poate fi un mijloc de comunicare in masa puternic, care poate concura prin puterea cuvantului cu produsul mediatic vizual.. Radioul este deci un canal mediatic intim, personal si mult mai fidel ascultatorului. Acesta permite si desfasurarea altor activitati datorita efortului mai mic de a asculta, comparativ cu cel de a citi. De altfel, accesibilitatea sa il transforma intr-un mijloc folositor, eficient si prietenos. Pentru persoanele cu un anumit handicap fizic, cum ar fi nevazatorii sau cei imobilizati, radioul poate deveni "antidotul singuratatii nelinistite".4 In concluzie, stilul radiofonic presupune o multime de calitati specifice, dar si foarte multa experienta dobandita prin exercitiu. Jurnalistului de radio se aseamana astfel cu "un actor care

se adapteaza rolului pe care il interpreteaza, care se emotioneaza, suferind sau bucurandu-se alaturi de cei care participa la un eveniment.5 Dictia si pronuntia sunt si ele extrem de importante. Chiar daca un text este citit, asa cum se intampla in cadrul unui buletin de stiri de exemplu, acest lucru nu trebuie sa se observe. In acelasi timp, ascultatorului trebuie sa i se dea impresia ca lui i se comunica ceva, ca munca jurnalistica depusa a fost pentru a i se face pe plac. El trebuie sa se simta privilegiat ca are acces la acele informatii, care au fost stranse si concepute intr-un anumit format special pentru a-i face pe plac. Indiferent daca citeste sau vorbeste liber, jurnalistul trebuie sa fie foarte atent si la respiratie. O pauza plasata inadecvat in text ii poate da o semnificatie nedorita. Cuvintele trebuie pronuntate clar, articulat, iar frazele lungi trebuie citite cu atentie tocmai pentru a evita acea pauza mentionata mai sus. Din aceste motive, oricat de frumoasa ar fi o voce, ea trebuie educata in permanenta. De asemenea, vocea de la radio poate instaura un sentiment de linistire si de control in situatii de panica generala, cum ar fi un cutremur. Din aceasta perspectiva, jurnalistul radio trebuie sa aiba o puternica stapanire de sine pentru a reusi sa transmita o anumita stare si radioascultatorilor si pentru a putea face fata evenimentelor imprevizibile. Numai constientizarea ca sunt milioane de oameni care il asculta poate deveni un factor de stres considerabil pentru jurnalist.

Mic dictionar enciclopedic

4 5

Grosu- Popescu, Eugenia, Jurnalism radio: specificul radiofonic, Editura.., anul, p. 11 Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, 2003, p. 40