101 BucalauAndreea Tema1

UNIUNEA EUROPEAN
GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECIEI SOCIALE I PERSOANELOR VRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU
UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional Titlul proiectului Perfecionarea cadrelor didactice, din nvmntul liceal, care predau discipline economice Contract POSDRU/87/1.3/S/63908 TEMA 1
1. Reflectai n scris asupra importanei strategiei didactice ; Strategia didactica reprezinta modul de abordare a invatarii si predarii, mod de combinare a resurselor in vederea atingerii obiectivelor. Strategia didactica este importanta deoarece ajuta la procesul de evolutie individuala atat a cadrului didactic cat si a elevului, sporind gandirea critica, gradul de constientizare si responsabilitate din partea acestora. Importanta strategiei didactice se reflecta asupra gradului de placere in invatare pe care-l confera elevilor, motivandu-i intrinsec sa-si construiasca propriile intelesuri si sa interiorizeze cunostintele noi. De asemeni, strategia didactica are importanta asupra eficientei invatarii, nivelul de insusire al cunostintelor, priceperilor si deprinderilor si de atingere a obiectivelor propuse; eficienta in formarea si dezvoltarea abilitatilor de a folosi ceea ce s-a invatat, in practica, in viata. In cadrul procesului instructiv-educativ nu este de neglijat nici relatia de eficienta si de complementaritate dintre metodele, tehnicile, mijloacele didactice si formele de organizare a activitatii, ca parti componente ale strategiei didactice. nvmntul modern pune accent i promoveaz, din ce n ce mai mult, strategiile didactice interactive, care sunt recunoscute drept modaliti eficiente de stimulare a potenialului creativ, att individual, ct i de grup, promovnd o metodologie care exerseaz capacitile superioare cognitive ale copiilor. Strategia didactic, devine astfel, rodul unei munci colective desfurat de cadrul didactic mpreun cu copii, acetia completnd planul de lucru cu propriile interese, dorine de cunoatere i de activitate intelectual. n aceste condiii, copiii pot alege modul n care doresc s lucreze: n echip, colectiv sau individual, pot alege ce materiale didactice s utilizeze, pot opta pentru anumite metode de lucru. Astfel, avnd ansa de a avea asemenea opiuni, educatorul contribuie la dezvoltarea creativitii copiilor, iar strategia didactic care a luat natere din combinarea armonioas a tuturor factorilor implicai, poate duce cu succes ctre ndeplinirea obiectivelor propuse. Strategiile didactice interactive, ca strategii de grup, presupun munca n echip a copiilor organizai pe microgrupuri n vederea realizrii obiectivelor propuse. Se bazeaz pe sprijinul reciproc n cercetare i nvare, stimuleaz participarea efectiv a fiecrui copil, antrennd toat personalitatea copiilor (abiliti cognitive, afective, volitive,
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
OAMENI
Investete n
ROMNIA UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR Str. Mihail Koglniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel.: (00) 40 - 740 - 077521 Fax: (00) 40 - 364 - 815679 E-mail: contact@educatieeconomica.ro Web: www.educatieeconomica.ro
Pag. 1/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
sociale). Solicit efort de adaptare la normele de grup, toleran fa de prerile colegiilor. Strategiile didactice interactive trebuie percepute ca strategii de interaciune activ ntre participani la activitate. Concluzionand, pot afirma ca strategia didactica are un rol foarte important generand o relatia pedagogica eficienta caracterizata pe respect, incredere, cooperare si responsabilitate.
2. Prezentai i argumentai-v (n scris) opinia vis-a-vis de alegerea strategiei didactice potrivite. Utilizarea strategiei didactice adecvate il ajuta pe formabil sa descopere lucruri noi, filtrandu-le prin prisma propriei personalitati si solicitand procese psIhice superioare de gandire si creatie. Strategiia didactica optima poate fi recunoscuta asadar drept modalitate eficienta de stimulare a potenialului creativ, att individual, ct i grupal, promovnd o metodologie care exerzeaz capacitile superioare cognitive ale educabililor. Strategia didactic, devine astfel, rodul unei munci colective desfurat de cadrul didactic mpreun cu elevii, acetia completnd planul de lucru cu propriile interese, dorine de cunoatere i de activitate intelectual. n aceste condiii, elevii pot ajunge sa descopere modul in care doresc s lucreze: n echip, colectiv sau individual, pot alege ce materiale didactice s utilizeze, pot opta pentru anumite metode de lucru. Astfel, avnd ansa de a avea asemenea opiuni, educatorul contribuie la dezvoltarea creativitii copiilor, iar strategia didactic care a luat natere din combinarea armonioas a tuturor factorilor implicai, poate duce cu succes ctre ndeplinirea obiectivelor propuse. Dezvoltarea formabililor datorata utilizarii unei strategii didactice optime poate fi observata prin cresterea nivelului de inteligenta, dezvoltarea imaginatiei, limbajului, dobandirea unei exprimarii frumoase si corecte, obtinerea unui stil de munca sistematic, ritmic si organizat, precum si a conduitei elevului la lectie, in clasa, dar si a conduitei in grup si a integrarii sociale a elevului.
3.
Prezentai i exemplificai 2 metode didactice, la alegere. Studiul de caz Metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare,
intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere Etape ale studiului de caz: a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificative; b) lansarea cazului, care poate avea loc in mai multe forme, intre care lansarea ca o situatie problematica; c) procurarea informatiei in legatura cu cazul; d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, intre care cele statistice; e) dezbatere asupra informatiei culese, care poate avea loc prin diverse metode
OAMENI
Investete n
Pag. 2/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
f) stabilirea concluziilor si valorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suita de ipoteze de verificat in viitor, o hotarare de luat. Avantaje : a) situarea elevului chiar in mijlocul realitatii concrete=> intelegerea esentei adevarurilor si retinerea lor durabila, precum si aplicarea in contexte reale; b) caracterul prin excelenta activ al metodei - toti elevii se pot angaja in rezolvarea cazului; c) cultiva spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiativa; d) favorizeaza socializarea elevului si capacitatea de colaborare. EXEMPLU: MODULUL: FINANTAREA AFACERII CLASA: A XII A PROFIL: SERVICII SC. ,,TEODOR SA prezinta urmatoarea situatie in finantare si sursele de capital. NECESITATI DE FINANTARE Imobilizari Teren 120 000 lei Cladiri 360 000 lei Masini si utilaje 210 000 lei Instalatii 123 000 lei Activ circulant Stocuri 125 000 lei Creante 200 000 lei Trezorerie neta 55 000 lei TOTAL 1 193 000 lei Avand in vedere datele prezentate, analizati cat SURSE DE CAPITAL Capital propriu Imprumuturi 420 000 lei 393 000 lei ceea ce prezinta necesitatile de
Datorii de exploatare
380 000 lei
TOTAL 1 193 000 lei din necesitatile de finantare ale firmei sunt
acoperite pe seama surselor proprii si cat pe seama surselor straine. Analizati de asemeni care este gradul de indatorare al firmei
Jocul de rol Metoda jocurilor este prezentata pe doua categorii: de o parte cea a jocurilor didactice sau educative,pe de alta parte categoria jocurilor simulative.
OAMENI
Investete n
Pag. 3/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
Jocurile educative au, intr-o masura si intr-o perioada, caracter imitativ empiric (sunt proprii varstei si educatiei prescolare), in timp ce jocurile simulative - au alt registru si alta semnificatie, ele fiind veritabile ocazii de antrenament, pentru indeplinirea unor roluri reale in viata (la varste scolare mai mari si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol). Invatarea pe simulatoare este tot o metoda compozita ce imbina mai multe dintre metodele anterior discutate la curs. Jocul de rol este o metoda activa de predare-invatare, bazata pe simularea unor functii, relatii, activitati, fenomene, sisteme care urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale. Avantaje: - activizeaza elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv, actional, punadu-i in situatia de a interactiona; - prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de intelegere si participare activa a cursantilor; - interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si achizitiilor; - pune in evidenta modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii; - este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si comportamentelor. Dezavantaje sau dificultati legate de utilizarea metodei: - este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini regizorale si actoricesti la conducatorul jocului) - desi activitatea bazata pe jocul de rol dureaza relativ putin -aproximativ o ora - proiectarea si pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului didactic - exista riscul devalorizarii jocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ceva pueril, facil de catre elevi; - este posibila aparitia blocajelor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii elevi. Etapele pregatirii si folosirii jocului de rol a. Identificarea situatiei interumane care se preteaza la simulare prin jocul de rol - este foarte important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie relevanta obiectivului, comportamentelor de insusit de catre elevi in urma interpretarii rolurilor. b. Modelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de simulat este supusa analizei sub aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate. Din situatia reala sunt retinute pentru scenariu numai aspectele esentiale: status-urile si rolurile cele mai importante care servesc la constituirea unui model interactional. Urmeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriuzis, respectiv noua structura de status-uri si roluri, care, fireste este mult simplificata fata de situatia reala.
OAMENI
Investete n
Pag. 4/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
c.
Alegerea partenerilor si instruirea lor relativ la specificul si exigentele jocului de rol - este
vorba de distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat. Status-urile si rolurile sunt descrise amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa; distribuirea poate fi la alegere sau prestabilita de catre conducatorul activitati. d. Invatarea individuala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei - este necesar ca participantii sa fie lasati 15-20 de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul propriu de interpretare. e. f. Interpretarea rolurilor Dezbaterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secventelor in care nu
s-au obtinut comportamentele asteptate. La dezbatere participa si observatorii. Este necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit . Tipuri de jocuri de rol: a. Jocuri de rol cu un caracter mai general : - jocul de reprezentare a structurilor (de ex: organizarea unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie spatiala corespunzatoare a mobilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit) jocul de decizie (elevilor li se distribuie status-uri si roluri menite a simula structura unui organism de decizie, confruntarea cu o situatie decizionala importanta-elevii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii) - jocul de arbitraj - usureaza intelegerea si dezvoltarea capacitatilor de solutionare a problemelor conflictuale ce apar intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati economice etc. - jocul de competitie (de obtinere a performantelor). Prin acest tip de joc se urmareste simularea obtinerii unor performante de invingere a unui adversar, real sau imaginat b. Jocuri de rol cu caracter mai specific: jocul de-a ghidul si vizitatorii si jocul de negociere. EXEMPLU: MODULUL: FINANTAREA AFACERII CLASA: A XII A PROFIL: SERVICII Joc de rol: Faci parte alaturi de Ing. Anton Emil, Ec. Pana Valeriu, Ec. Radu Mihai din comisia de inventariere a SC. LUCA SRL. In cadrul acestei activitati aveti ca sarcina simularea activitatii de inventariere si implicit completarea registrului de inventar al firmei de exercitiu.
4.Explicai importana mijloacelor didactice
OAMENI
Investete n
Pag. 5/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
Mijloacele de invatamant pot fi definite ca ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente si sisteme tehnice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ. Mijloacele didactice au o importanta ridicata in procesul instructiv-educativ, importanta ce deriva din functiile acestora, respectiv: functia de instruire, functia de motivare a invatarii si de orientare a intereselor profesionale ale elevilor, functia demonstrativa, functia formativa si estetica, functia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului la/de la distanta si nu in ultimul rand functia de evaluare a randamentului elevilor. Cu ajutorul mijloacelor didactice, scopurile propuse de catre cadrul didactic pot fi atinse, si in plus se resuseste sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice, sprijinirea perceperii noului de catre elevi, comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului, intelegerea noului de catre elevi, aplicarea si exersarea noilor cunostinte teoretice si practice, fixarea si consolidarea noilor cunostinte si competente, verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor.
5. Prezentai i argumentai care sunt mijloacele didactice cele mai adecvate din perspectiva dumneavoastra. Din perspectiva mea, toate mijloacele didactice sunt eficiente, eficienta acestora depinzand in mare masura de adecvarea sa la o situatie concreta de invatare. Din punctul meu de vedere, mijloacele tehnice de instruire, respectiv echipamentele tehniceaparatele dispozitivele, masinile, utilajele, instalatiile utilizate in procesul didactic sunt unele dintre cele mai eficiente mijloace utilizate in procesul instructiv- educativ. Acest lucru se datoreaza faptului ca elevii sunt intotdeauna deschisi la nou, si in special la toate mijloacele care ii determina sa puna in aplicare ce au invatat. Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine din ce in ce mai importanta (chiar indispensabila) din doua motive: are loc o informatizare a societtii; mediile de instruire bazate pe informatica ofera un puternic potential educativ. In zilele noastre, computerul este, in mod indiscutabil, un mijloc benefic de instruire didactica. Putem afirma ca este un mijloc instructiv revolutionar, cu un impact asupra procesului de invatamant asa cum nu a mai existat de la momentul aparitiei manualelor scolare. Profesorii insisi trebuie sa stapaneasca metodologia utilizarii computerului. Indiferent de specialitatea lor in cadrul procesului de invatamant, de pozitia lor, profesorii trebuie s inteleaga ca acest instrument va transforma tehnologiile didactice mai mult chiar dect a facut-o apariia tiparului. Computerul aduce in scoala calitatea sa de mijloc de invatamant interactiv, pe care nu o aveau celelalte mijloace didactice. De asemenea, computerul poate modela orice fel de proces, in toata complexitatea desfasurarii sale.
OAMENI
Investete n
Pag. 6/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
6. Reflectai asupra importanei metodelor i tehnicilor interactive de grup; Grupul scolar este definit ca organism social colectiv, totalitate de persoane reunite cu scopul desfasurarii unei activitati. Interpretarea pedagogica a grupului de elevi este urmatoarea: grup social cu scop bine definit, structura, coeziune si dinamica. Utilizarea metodelor si tehnicilor interactive de grup, au un rol important in procesul de realizarea a sarcinii datorita faptului ca membrii grupului sunt motivati sa depuna eforturi comune pentru realizarea ei, constientizand responsabilitatea pe care o au in cadrul grupului. Deloc de neglijat este si importanta pe care metodele si tehnicile interactive de grup o au in procesul de comunicare dintre elevi, acestea ajutand la dezvoltarea coeziunii si dinamicii grupului. Gruparea elevilor pentru realizarea sarcinilor de lucru mijloceste socializarea membrilor sai, le asigura confort psihologic, in opozitie individul izolat fiind mai vulnerabil. Putem vorbi asadar despre functia de securitate asigurata de utilizarea metodelor si mijloacelor interactive de grup, grupul fiin o matrice care permite fiecarui individ sa devina sau sa redevina ceea ce este. Facand parte dintr-un grup, elevul isi poate compara permanent propria imagine cu realizarile si atitudinile celorlalti sau cu imaginea pe care acestia o au despre el, invatarea in prezenta celorlalti ii imbunatateste adesea rezultatele scolare prin fenomenul de ,,facilitare sociala. Asadar, utilizand tehnicile interactive de grup sunt reglementate relatiile dintre membrii grupului, este incurajata activitatea exploratorie a elevilor, recunoaste rolul experintei in invatare, sprijina curiozitatea naturala a elevilor, ii incurajeaza pe elevi sa angajeze dialogul cu alti elevi si cu profesorul, ii implica pe elevi in situatii reale, sunt luate in considerare convingerile si atitudinile elevilor. 7.Explicai i exemplificai 2 metode interactive de grup; Reteaua de discutii este o metoda de invatare bazata pe activitatea in grup, ghidata de una sau mai multe intrebari formulate de profesor, care admit raspunsuri diferite, rezultat al unor optiuni bazate pe argumente. Metoda presupune studiul prealabil al unui continut informational, al unui text care contine idei susceptibile de interpretari diferite. Profesorul formuleaza intrebari cu raspuns binar, iar elevii beneficiaza de timp de gandire pentru formularea propriilor puncte de vedere, dupa care se grupeaza in functie de pozitia pe care o au, elaborand o lista de motive pro/ contra urmand sa se realizeze dezbaterea intre sustinatorii celor doua pozitii. Cerinte: -oferirea de argumente clare si solide. -concentrarea pe demonstrarea argumentelor, nu pe ,,atac la persoana. -posibilitatea schimbarii pozitiei elevilor daca argumentele colegilor au reusit sa-i convinga. Se poate cere elevilor sa-si exprime in scris pozitia cu argumente cat mai convingatoare. EXEMPLU: MODULUL: GESTIUNE ECONOMICA
OAMENI
Investete n
Pag. 7/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
CLASA: A X A PROFIL: SERVICII SARCINA DE LUCRU: Analizati care dintre cele doua metode de evaluare la iesirea din patrimoniu, invatate, respectiv metodele FIFO (first in firs out) si LIFO (last in, first out) este cea mai eficienta si are cel mai mare grad de aplicabilitate din punctul dvs. de vedere.
O alta metoda interactiva de grup este metoda Mozaic. Metoda MOZAICULUI sau metoda JIGSAW este o metod promovat de susintorii predrii-nvrii n maniera gndirii critice i poate fi utilizat la diverse discipline. Mozaicul urmrete nvarea prin colaborare la nivelul unui grup de elevi i predarea achiziiilor dobndite de ctre fiecare membru al grupului expert unui alt grup de elevi Ca toate celelalte metode de nvare prin cooperare i aceasta metod are avantaje: -dezvoltarea rspunderii individuale i de grup; -dezvoltarea abilitile de comunicare argumentativ i de relaionare n cadrul grupului; -dezvoltarea gndirii logice, critice i independente; -optimizarea nvrii prin predarea achiziiilor altcuiva; -stimuleaz ncrederea n sine a elevilor; Mozaicul presupune urmtoarele etape: -mprirea clasei n grupuri eterogene de 4 - 5 elevi, fiecare dintre acetia primind cte o fi de nvare numerotat de la 1 la 4. Fiele cuprind pri ale unei uniti de cunoatere. -Prezentarea succint a subiectului tratat -Explicarea sarcinii care const n nelegerea ntregii uniti de cunoatere -Regruparea elevilor, n funcie de numrul fiei primite, n grupuri de experi: toi elevii care au numrul 1 EXPERII 1 vor forma un grup, cei cu numrul 2 EXPERII 2 vor forma alt grup .a.m.d. nvarea prin cooperare a prii care a revenit grupului din unitatea de cunoatere desemnat pentru or: elevii citesc, discut, ncearc s neleag ct mai bine, hotrsc modul n care pot preda cea ce au neles colegilor din grupul din care au fcut parte iniial. Strategiile de predare i materialele folosite rmn la latitudinea grupului de experi. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experi s neleag c el este responsabil de predarea seciunii respective celorlali membri ai grupului iniial. Revenirea n grupul iniial i predarea seciunii pregtite celorlali membri. Dac sunt neclariti, se adreseaz ntrebri expertului. Dac neclaritile persist se pot adresa ntrebri i celorlali membri din grupul expert pentru seciunea respectiv. Dac persist dubiile, atunci problema trebuie cercetat n continuare; Trecerea n revist a unitii de cunoatere prin prezentare oral cu toat clasa/ cu toi participanii. EXEMPLU: MODULUL: GESTIUNE ECONOMICA
OAMENI
Investete n
Pag. 8/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
CLASA: A X A PROFIL: SERVICII SARCINA DE LUCRU: Elevilor li se da sa studieze utilizand metoda mozaicului preturile. Se pot forma asadar grupuri de experti pentru fiecare dintre urmatoarele subiecte: pretul producatorului vanzator, pretul de livrare, pretul de vanzare cu ridicata, pretul de vanzare cu amanuntul si tarifele.
8.
Reflectai asupra urmatoarei afirmaii: Nu exist metode bune sau rele, ci metode
adecvate, bine sau prost utilizate. (I. Cerghit) Aceasta afirmatie se refera la faptul ca un bun dascal va sti intotdeauna sa aplice acele metode care sa ii ajute pe elevi sa atinga obiectivele propuse, adaptandu-se specificului clasei de elevi, dar si experientei si intereselor cursantilor. Utilizarea anumitor metode nu este o regula absoluta, acestea trebuind sa se utilizeze ca un ghid, cadrul didactic adaptandu-se chiar si pe parcursul orei de curs la situatia din procesul instructiv-educativ cu care se confrunta. Asadar, profesorului ii revine rolul primordial in alegerea metodei optime, in vederea dezvoltarii competentelor fiecarui elev. Utilizarea metodei adecvate va dezvolta de asemeni si motivatia elevilor, le va starni si mentine interesul acestora, curiozitatea, dorinta de cunoastere si actiune. Profesorul este un reprezentant al stiintei care mediaza prin intermediul metodelor accesul la cunoastere. 9. Alegei 2 metode de instruire larg utilizate n predarea contabilitii i asociai-le cte un mijloc de nvmnt. 1. Demonstrarea didactic este o metod de explorare indirect a realitii; prin aceast metod didactic, profesorul dovedete realitatea unui obiect, fenomen, proces sau unor afirmaii apelnd la un material concret / intuitiv / prin aciuni practice; a demonstra (din punct de vedere didactic) nseamn: a arta elevilor obiectele/fenomenele reale sau substitute ale acestora, pentru a explora realitatea; a provoca o percepie activ a elevului; a oferi elevilor exemple/argumente prin care s se dovedeasc existena unor obiecte / fenomene sau justeea unor afirmaii; a materializa, prin experiene, principiile expuse teoretic. deci, a demonstra nseamn a dovedi, a convinge, a prezenta. Demonstrarea didactic: este utilizat ca metod indirect de explorare a realitii pentru a oferi o ntemeiere cert anunui obiect, fenomen, proces sau unor afirmaii; -const n evidenierea temeiurilor n virtutea crora se afirm ceva. De cele mai multe ori se pornete de la o ndoial metodic cu privire la cunotinele vremii; - ntotdeauna, demonstraia evideniaz ceea ce este necesar pentru a ntemeia teza/presupoziia n discuie, pornind de la nite premise date;
OAMENI
Investete n
Pag. 9/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
Atunci cnd se efectueaz o demonstraie, trebuie respectate anumite condiii: -se va porni de la premise adevrate, fiecare pas executndu-se conform regulilor de inferen valid; -dac am acceptat argumentele ca adevrate trebuie s acceptm i concluzia (teza de demonstrat) ca fiind adevrat; - ntre ceea ce este dat i ceea ce se deriv (premis/ipotez concluzie) trebuie s existe o relaie de condiionare necesar; Teoria i metodologia instruirii -demonstraia trebuie s fie convingtoare, pentru ca ideea demonstrat s poat fi acceptat; -afirmaia s aib prioritate absolut n raport cu negaia deoarece sarcina demonstrrii revine celui care afirm, nu celui care neag. - demonstraia se face bazndu-ne fie pe un material concret, fie pe unul intuitiv, fie recurgnd la aciuni nemijlocit practice; - scopul demonstraiei didactice este de a-l convinge pe elev de o anumit realitate; Didactic, demonstraia: ofer o imagine de ansamblu asupra unei aciuni, operaii, obiect, fenomen, proces; arat performana ce trebuie atins; asigur nelegerea structurii logice a unei idei, noiuni, obiect, fenomen plus nelegerea mecanismului de execuie a unei aciuni/ /operaii; dezvolt capaciti logistice (observarea, analiza, sinteza, generalizarea, compararea, investigaia, concluzionarea); formeaz capacitatea de a sesiza semnificativul sau importantul. Demonstratia se combin perfect cu observaia, expunerea i conversaia euristic; Exista urmatoarele tipuri de demonstrare: demonstrarea bazat pe experimentul de laborator; demonstrarea aciunilor; demonstrarea cu ajutorul reprezentrilor grafice (hri, desene etc.); demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale (proiecii); demonstrarea prin exemple, demonstrarea cu ajutorul modelelor similare sau analoge (asemntoare); demonstrarea chimic (experiene); demonstrarea prin argumente, pentru a dovedi justeea afirmaiilor/ existena unor fapte. Demonstrarea asigur prezentarea sistematic i organizat a obiectelor, fenomenelor, proceselor, aciunilor, scopul fiind receptarea i nvarea lor corect; Metoda este importanta deoarece asigur cunoaterea, n condiii optime, a realitii apelnd fie la materialul concret, fie la exemple, fie la argumente logice. Rolul (sarcinile) profesorului n demonstrare: - s conduc observaia elevilor; -s dinamizeze elevii (s-i solicite s acioneze); -s pregteasc materialul cu ajutorul cruia s realizeze demonstrarea; -s stimuleze atenia elevilor; -s respecte principiile didactice. In predarea contabilitatii, ca mijloc utilizat pentru realizarea demonstratiei cel mai util este planul de conturi. Metoda problematizrii
OAMENI
Investete n
Pag. 10/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
n esen, metoda problematizrii presupune utilizarea unui complex de tehnici pentru obinerea de rezultate de nvare consecutiv formulrii de rspunsuri la ntrebri problem sau rezolvrii de probleme sau situii problem. Distincia dintre cele trei tipuri de solicitri, fiecare mai complex dect cealalt, poate fi operat n maniera urmtoare: ntrebarea-problem solicit de regul formularea unui raspuns n domeniul tematic al cauzalitii, De ce... ?; problema solicit, de regul, gsirea unei soluii de rezolvare a unei situaii noi, pornind de la elemente de cunoatere i abiliti deja stpnite, Cum... ?; situaia problem solicit inclusiv identificarea mijloacelor pentru gsirea soluiilor, care pot fi multiple, fiecare avnd asociate avantaje i dezavantaje, Care sunt soluiile pentru...?. Avantajele utilizrii metodei problematizrii: activizeaz intens mecanismele cognitive ale elevilor, n special prin mecanismele disonanei cognitive; devin accesibile rezultate de nvare complexe, cum ar fi analiza, sinteza, evaluarea, gndirea divergent, creativitatea; dezvolt atitudini favorabile fa de procesul de nvmnt i fa de cadrele didactice; dezvolt abiliti de cooperare n situaii de grup, ca i abiliti de asumare a conducerii n situaii de grup. Tehnici caracteristice pentru metoda problematizrii: a. Tehnica solicitrii iniiale: presupune c stimulul utilizat pentru declanarea nvrii, fie ntrebare problem, problem sau situaie problem, sa fie caracterizat de: autenticitate - nseamn ca stimulul fie sa fie asociat cu o nevoie real, resimit de ctre participani, fie s fie perceput ca o component real sau posibil a vieii psihologice individuale sau a realitii fizice, economice sau sociale; complexitate - nseamn c stimulul va avea o structur suficient de complex pentru a nu avea o soluie evident sau deja prezentat ca atare n secvene de instruire anterioare; conflictualitate - nseamn c stimulul va fi caracterizat de contradicii fie ntre soluii i cunotinele i abilitile elevilor (nu ntre acestea i caracteristicile dezvoltrii cognitive ale acestora). b. Tehnica gruprii: presupune expunerea la situaia de nvatare a unor grupuri de elevi, care vor fi pui n situaia de a coopera pentru rezolvarea sarcinii; c. Tehnica alocrii timpului: presupune gestionarea timpului disponibil astfel nct s poat exista att posibilitatea fizica a explorrii tuturor dimensiunilor situaiei stimul, a elementelor disponibile pentru facilitarea rezolvrii problemei, a alternativelor de soluionare, ct i posibilitatea prezentrii soluiilor de ctre raportorii grupurilor i discutarea n cadru larg a acestora; d. Tehnica moderrii: moderarea dezbaterilor generale va avea drept obiectiv constatarea de ctre participani a diversitii soluiilor la aceeai problem, a diversitii posibilitilor de utilizare a rezultatelor de nvare anterior achiziionate i a evalurii comparative a progreselor de cunoatere realizate. Cadrul didactic va prefera s ncurajeze prezentarea succesiv a contribuiilor tuturor
OAMENI
Investete n
Pag. 11/12
UNIUNEA EUROPEAN
OIPOSDRU
raportorilor, pentru ca doar apoi s ncurajeze dezbaterile generale. Interveniile de moderare ale cadrului didactic se vor concretiza preferenial n ntrebri i reformulri. ntrebrile pot fi: ntrebri de clarificare a mesajului - Ce ntelegei prin ... ?, Cnd spunei ... ce avei n vedere? ntrebri de elaborare - Ai putea s spunei mai multe ...? ntrebri care solicit argumente - Ce v face s afirmai c ...?, Care este dovada c...? ntrebri care solicit exemple - Putei s-mi dai un exemplu ... ? ntrebri de demonstrare - Cum trebuie procedat n aceast situaie? ntrebri de clarificare a semnificaiilor - Ce concluzie tragei dvs. de aici? Reformulrile pot fi: Rezumatul reflexiv - semnalizeaz atenia, nelegerea aportului adus de ctre membrii grupurilor, acceptarea contribuiei i recompensarea acesteia; Rezumatul de clarificare S vedem dac am neles bine punctul dvs. de vedere: ...; Rezumatul tematic Ai nceput prin a vorbi despre ... apoi ai trecut la ... i n sfrit v-ai referit la ... Care dintre aceste aspecte credei c ar trebui aprofundat mai nti? Problematizarea este plasat n categoria metodelor i procedeelor expozitiv-euristice. n comparaie cu celelalte metode, problematizarea apare ca o metod activ n cadrul procesului de instruire , bazndu-se pe celelalte metode din aceast categorie. Intr uor n combinaie cu alte metode: lucrri experimentale, analiza de caz, dezbaterea, expunerea. Problematizarea const n descoperirea de ctre elev, prin efort propriu, a unor date noi n legtur cu un proces. Prin deducie, el descoper regula, emite ipoteze, verificndu-se n contexte noi, personale, demonstrnd certitudinea ei. Metoda pornete de la crearea situaiilor-problem care incit elevul la o munc intelectual intens, l mobilizeaz, l angajeaz i i dezvolt capacitatea operaional n gsirea unor soluii ct mai eficace. Etapele parcurse n timpul nvrii prin problematizare ar fi: elaborarea situaiei - problem, nelegerea, aplicarea, analiza, sinteza i evaluarea. Reuita crerii unor situaii-problem ct mai atractive depinde de talentul i intuiia dasclului. Aceast metod ns nu trebuie aplicat oriunde i oricnd: profesorul trebuie s in cont de particularitile individuale ale elevilor si, de posibilitile pe care le ofer coninutul leciei. Folosind problematizarea pentru completarea documentelor, mijlocele folosite ar fi calculatorul, factura fiscala, NIR- ul, etc.
OAMENI
Investete n
Pag. 12/12

101 BucalauAndreea Tema1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

101 BucalauAndreea Tema1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

380 000 lei

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

4.Explicai importana mijloacelor didactice

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

S-ar putea să vă placă și