Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Home Sanatate Sarcina Psihologie generala Psihologia copilului Psihoterapie Logopedie Resurse Educationale Nume copii Adauga info

Cautare

Exercitii practice

Introducere

Educarea sunetului S

Educarea sunetului S

Educarea sunetului C

Educarea sunetului Z

Educarea sunetului J

Educarea sunetului T

Educarea sunetului T

Jocuri de logopedie

Tulburarile de limbaj

Tulburari de pronuntie:

Dislalia

Rinolalia

Disartria

Tulburari de ritm si fluenta:

Balbaiala

Logonevroza

Tahilalia

Bradilalia

Aftongia

Tulburari de scris-citit:

Dislexia

Disgrafia

Alexia

Agrafia

Tulburari polimorfe:

Alalia

Afazia

Tulburari de dezvoltare:

Mutismul electiv

Intarzierea limbajului

Educarea vorbirii: obtinerea sunetului T, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI T: Buzele sunt rotunjite. Limba este in forma de cupa, mariginile fiind apropiate de molarii superiori. Concentrarea suflului de aer. Sesizarea cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului. --------------------------------------------------------------------------------

TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo, foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se a

fla departe de a pronunta corect ! Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/ mai mu lte saptamani. Copilul singur v-a spune progresul si cand trebuie sa mergeti mai departe!

Etapa 1. Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor im plicate in emisia sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se desene aza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel c opilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus , cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia desenul pe care i l va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lu i) Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest luc ru se poate realiza prin confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central , stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, i ntr-un balon, etc. Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul as upra directiei si pozitiei limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urm areasca miscarea limbii sale. Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetel e unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urma toarele onomatopee (in soapta sau tare) : trenul face- sssssss; sarpele- ssss; a lbina- bazzz, bazzz ; vantul- vajjj, vajjj; tantarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronunta rea unor silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2. Etapa de impostare ( obtinere ) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surpri nda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica po zitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta cupa cu varful spre incisivi i superiori, suflul de aer puternic, buzele rotunjite, aerul este simtit cu dosu l palmei ca fiind cald. Se cere copilului prin imitatie in fata oglinzii sa repe te.

Etapa 3. Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Pr imele exercitii de pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce s e consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in c e mai puternica. Introducerea sunetului in silabe: ?silabe directe (sa, se, si, so , su, sa) ?logatomi ( asa, ase, asi, aso, ese, eso, esu, isi, iso, isu, osa, ose, osu, os i, usa, use, uso) ?silebe cu sens/ fara ( sac, sad, sap, soc, sec, sed, sef, set,sic, sie, sit) Introducerea sunetului in cuvinte: ?sunetul in pozitie initiala ( sal, sah, sale,

sade, salupa, salau, sampanie, sapca, serif, sina, sirag, sifonier, sort, suvit a, surubelnita) ?sunetul in pozitie mediana (usa, asa, manusa, papusa, masina, visina, camasa, rosu, mosu, astept, misca, pusca ) ?sunetul in pozitie finala ( cas, nas, mos, cocos, dus, tufis, palos, lenes, uri as ). Diferentierea sunetelor: ?la nivelul silabelor ( sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-s u, asa-asa, ses-ses, sos-sos, sis-sis ) ?la nivelul cuvintelor ( sare-sare, seu-seu, seama-seama, sile-zile, vase-vaze, scoala- scoala, dus-dus, soc- soc, las-las )

Etapa 4. Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu su netul aflat in cele trei pozitii: initiala, mediana, finala. Sarpele serpuieste in tufis. Sapte scolari si sapte postasi asteapta masina. Bus teanul este de la un visin. In gradina sunt caisi si visini. Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul "s" la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va au tomatiza in vorbirea curenta a copilului(va intra in reflex).