Instalatii frigorifice

Inst frig intra in componenta inst de conditionat, magazii frigorifice, transport gaz lichefiat. Scopul lor in transportul marfurilor este : Producerea si mentinerea temperaturii necesare refrigerarii- apa ramine in stare lichida , temp este la limita congelarii, se elimina riscul dezvoltarii bacteriilor. Producerea si mentinerea temperaturii necesare congelarii. Inst de frig ptr congelare se face pina la aprox -25, -30 . Un parametru important este viteza de congelare , ce are efect asupta membranei celulare . Reteaua de gheata trebuie sa fie cit mai fina , astfel incit sa nu se distruga invelisul celular , ceea ce ar duce la pierderea sucului celular ,a subst proteice. Mijloace de producere a frigului : Naturale in care sunt utilizati agenti frigorifici care prin topire , vaporizare, sublimare, si care absorb caldura Artificiale in care obtinerea frigului se face continuu, agentul termic suportind transformarile ciclice. Temp scazute se obtin cu gheta plus sare pina la -20 grade, sau zapada carbonica , sublimarea bioxidului de carbon se face la -79 grade C. Cele mai folosite procedee sunt : Compresia , Cu ejctie Cu absorbtie Entropia (S) marimea fizica de stare a carei variatii intre doua stari de echilibru poate fi calculata prin schimbul de caldura cu exteriorul la temp T, intr-o transformare reversibila intre starea A la care se refera sistemul si starea de referinta A0. Sau Cit de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem hidrodinamic. = Intre doua stari = ,

Entropia creste intodeauna in procesele ireversibile S 0 ( al II lea pricipiu al termodinamicii) Entropia ramine constanta in procesele reversibile. Entalpia (i) sau (h)-potential termodinamic ,egal cu suma dintre energia interna a unui corp si lucrul mecanic de dizlocuire a volumului sau la o presiune constanta.

Principiul de functionare al instalatiei: Schema se compune din : Compresor K, cilindrul de detentie CD, condensatorul C si vaporizatorul V. Agentii frigorifici au temp de fierbere foarte joasa : amoniacul -33 grC , freon 12, -30 grC, freon 22, -40 grC. Freonii se numesc hidrocarburi florurate Acestia se impart in 3 grupe: CFC, clasici ,in prezent nu se mai fabrica HCFC, de tranzitie fabricare pina in 2014 HFC cu substitutie definitiva (fara molecula de clor).

Exista si agenti naturali : amoniacul NH3 si propanul C3H8(inflamabi) Aplicarea agentilor frigorifici (oxidul de etil), incepe din 1834 de catre Jacob Perkins Folosirea agentilor se face in aparate frigorifice, inst aer conditionat, pompa de caldura. In prezent se folosesc agenti ecologici R404 A (fierbere la -46,7 ) Ciclul este un ciclu inchis Carnot inversat, numit si ciclul frigorific. Reprezentarea se face intr-un sistem T-S. C ompresorul aspira aer umed din vaporizator V si il comprima pina la limita vaporilor saturati. (2). Temperatura finala va fi tk , iar presiunea pk. Comprimarea este adiabatica. Vaporii saturati vor intra in condensor unde vor ceda caldura mediului , apa,aer, racindu-se si condensindu-se (3) pk,tk. Agentul intra in detenta unde se destinde producind lucru mecanic. Destinderea este adiabatica . presiunea revine la p0, iar temp va scadea de to.(4). Agentul frigorific intra in vaporizator unde se va evapora izotermic cu absorbtie de caldura , ajungind la in punctul 1 la po si t0. Cantitatea absorbita de evaporator g0 defineste capacitatea frigorifica a ciclului . grafic cantitatea e data de aria 1-4-b-a, iar cantitatea de caldura cedata in condensor este data de aria a-2-3-b. Fig. 128

Fig 129

Practic in locul detentorului se folosec valvule de laminare Lucrul mecanic de detentie se consuma ptr invingerea frecarilor in valvula de laminare, iar destinderea adiabatica pe diagrama T-S, a ciclului ideal va fi inlocuita cu un proces izoentalpica care va micsora capacitatea frigorifica cu suprafata b-4-5-c Fig 131

Marirea capacitatii frigorifice se va face daca in compresor intra in loc de vapori saturati uscati , vapori supraincalziti, iar in condensor se va executa o subracire a agentului frigorific. Din vaporizator vaporii ies la parametrii punctului 1 si nu 1 iar compresorul ii va comprima pina in 2, corespunzator Tk si Pk. La iesirea din compresor agentul se raceste pe 2-2 (izobara) ,lichidul subracindu-se pina la temp punct 3, de unde prin valvula de laminare va suferi transformarea 3-4, urmind ca in vaporizator sa se transforme izobar din 4 in punctul 1. Fig .132

Se prefera in loc de diagramele T-S , diagram lg p-i Fig 133

Entalpiile sunt considerate segmente de dreapta . i2 reprezinta entalpia agentului frigorific la iesirea din compresor , i1, reprezinta entalpia la intrarea in compresor , iar i3=i4 este entalpia in intrarea respectiv iesirea din ventilul de laminaj. Curbele au aceeasi semnificatie: 1-2= comprimare adiabatica 2-2 =racire izobara 2-3=condensare 3-3=subracire 3-4 =laminaj izoentalpic 4-1=vaporizare Se pot scoate marimile specifice: Lucrul mecanic de comprimare a vaporilor este dat de : k=i2-i1 Sarcina termica a condensorului : c=i2-i3

Puterea frigorifica specifica (masica) absorbita : 0=i1-i4

Agenti frigorifici Acestia sunt medii ce transporta , preiau caldura de la vaporizator si compresor si o cedeaza mediului in condensor. Agentii trebuie sa indeplineasca criterii : a)Fizice : viscozitate mica, coef de conductivitate si convectie mari b)Chimice: stabilitate chimica, - sa nu dizolve uleiul de ungere din compresor, - sa nu se dizolve la temp ridicate, - sa nu fie coroziv c)Termodinamice : - presiune de condensare mica - temp critica ridicata - caldura specifica redusa - caldura latenta de vaporizare mare - punct de congelare redus d)conditii ec si de expluatare : ieftin si manipulare usoara sa nu fie inflamabil , toxic , exploziv

Agentii frigorifici folositi pe scara larga: freonii R12,R22,R501,R502 Agentii intermediari sunt agenti purtatori de frig . Trebuie sa aiba : temp cobariata de inghet calduri specifice mari neutralitate chimica pret de cost mic

Se poate folosi si apa unde temp este de peste 0 grade. La temp negative se foloseste , NaCl, MgCl , CaCl2. Solutiile cu clorura de calciu ajung pina la -55 grade C la congelare.

Schema de functionare a instalatiilor frigorifice. Agentul este aspirat din vaporizator prin reductorul de presiune 11 , si a colectorului 12 , refuleaza in condensor 2, unde are loc cedarea de caldura latenta de condensare a agentului de racit. Din condensor fluidul de lucru este trimis prin rezervorul de acumulare 3 si distribuitorul 4 catre compatimentul destinat. Pe traseu fluidul trece prin ventilul electromagnetic 7 si cel de laminare termostatic 8 , unde presiunea este redusa la presiunea de vaporizare. Dupa aceasta se produce vaporizarea prin preluarea caldurii de vaporizare ,apoi lichidul este aspirat din nou de compresor. Fig 134

Automatizarea circuitului consta in: Cind se atinge temperatura de regim termostatul 10 comanda intreruperea circuitului ventilului electromagnetic 7 ,intrerupind alimentarea vaporizatorului. Cantitatea de vapori produsi scade devenind mai mica decit poate aspira compresorul. Reluarea functionarii se face prin cresterea temp in cambuza, deci cresterea presiunii de aspiratie. Presostatul 5 comanda pornirea compresorului. Reductorul de presiune 11 montat pe fiecare incinta are rolul de a regla presiunea la iesire din cambuza astfel incit daca nivelul difera in diferite puncte presiunile sa ajunga in colectorul 12 la aceeasi valoare fara a perturba functionarea.

Instalatia frigorifica de conditionare. Compresorul 1 aspira vaporii din colectorul bateriei de racire a agregatului de conditionare. Inainte de a intra in compresor vaporii sunt supraincalziti in schimbatorul de caldura 3 .( in diagrama lg p-i punctul 1 trece in 1) . De aici vaporii sunt comprimati in compresor pina la presiunea de condensare cind sunt refulati in condensor unde se lichefiaza prin cedarea caldurii apei de mare. Condensul este trimis in rezervorul de lichid ,montat in serie cu condensorul si la un nivel inferior acestuia. Din rezervor agentul este trimis din nou in schimbatorul de caldura e unde se subraceste la circa 35 grade C , apoi este trimis in bateriile de racire unde se vaporizeaza prin preluarea caldurii de vaporizare de la aer.

Fig 136

Fig 137

Sarcina termica a instalatiei Ec de bilant este : i=p+d+v Ptr n incaperi fluxul va fi suma fluxurilor necesare ptr fiecare incapere. Fig .139

Calculul ciclurilor frigorifice. Calculul se face pe baza diagramei de stare a agentului frigorific adoptat. In raport de temperatura dorita in camera frigorifica : - temperatura de vaporizare se calculeaza in functie de temp de interior tv=ti-t t- trebuie sa asigure sensul fluxului de caldura din interior spre exterior, de obicei valoarea este de 10 12 - temperatura de condensare se calculeaza functie de temperatura mediului de racire din condensator (te) tc=te+(5 ) temperatura se adopta pentru conditiile cele mai dezavantajoase, respectiv pe timp de vara. Fig 140

La intersectia curbei vaporilor saturati cu dreapta corespunzatoare temp de vaporizare tv rezulta punctul 1 , iar la intersectia cu dreapta corespunzatoare temp de condensare tc rezulta pct 2 si 3. Considerind S-ct , intersectia izoentropiei trasata prin 1, (1 cu supraincalzire) cu dreapta tc , defineste pct 2 . Pressupunind ca inst functioneaza cu sistem de subracire (valaorea temp de subracire fiind : ts=tc-2..3 se determina pct 3, si implicit pct 4. Pozitia pct 1 este determinata de temperatura de supraincalzire a vaporilor t1=t1+(3 4 ) .

Instalatia de conditionare
Inst de conditionare reprezinta o combinatie de procese HVAC (umidificare, ventilatie, aer conditionat). Fig 141

Baza o constituie inst de ventilatie de inalta presiune . Aerul este aspirat de ventilatorul 7 prin camera de amestec 1 (cu aer recirculat sau din exterior). Din exterior aerul patrunde in 1 prin orificiile 3 si este filtrat in filtrul 2 . Aerul recirculat intra in incinta prin clapetii 5. Aerul refulat de ventilator este: - umidificat in segmentul A (cu abur sau apa), la entalpie constanta ,respectiv la temp constanta - racirea se face in schimbatorul de caldura B . Racirea se face cu agent direct sau intermediar. Agentul intra pe partea superioara si iese (vaporii) pe partea superioara. Scurgerea condensului se face printr-o tubulatura. Racirea se poate face si cu apa in circuit deschis sau recirculare. - Preincalzirea se face in sectiunea C. Agentul de incalzire intra prin valvula electromagnetica superioara si iese prin oala de condens 12. Comanda valvulei este realizata de releu de temperatura 8 montat pe receiver-ul 8, camera E. Tot pe receiver se afla montata releul de umiditate 9 care comanda valvula electromagnetica de pe tubulatura de alimentare cu agent de lucru A. - Separatorul de picaturi in segmentul D . - Receiverul E si incalzitoarele finale sunt plasate la iesirea din agregatul de conditionat sunt dispuse 11. Acestea incalzesc diferentiat agentul de conditionat, functie de necesitati. a) Calculul in regim de iarna Se impune temperatura si umiditatea in compartiment (ti , i), reprezentate de un punct I in diagrama Mollier. Cunoscind zona de navigatie se pot preciza e si te, deci punctul E. In compartiment se iau in calcul degajari de caldura si umiditate(143).

In aceste conditii se poate calcula coef de transformari umedotermice : =

: =i/d

cu valoarea determinata mai sus se traseaza pe diagrama pozitia dreptei (curbei ) lui . Cunoscind degajarea totala de umiditate D, din relatia : D=Qv (di-dc) Se determina dc . La intersectia dreptei de abscisa dc cu se afla punctul C. Acestuia ii corespunde izoterma tc .

Conform schemei inst din fig 141 ,debitul de aer introdus este compus din debitul Qe si luat din exterior si din debitul Qr de aer recirculat: Q=Qe+Qr Cantitatile sunt combinate in camera de amestec 1 . Parametrii aerului din amestec sunt precizati pe diagrama de punctul A. Acesta se va afla pe segmentul EI. Starea punctului A imparte segmentul EI in parti proportionale. =

Fig 142 Cunoscind valorile umiditatii di si de relatia de mai sus precizeaza pozitia pct A ,urmind prelucrarile care sa conduca la pct C. Din A se face o incalzire pina in punctul B , urmata de o umidificare pina in punctul C. Umidificarea din B in C se face la temp constanta (dupa izoterma tc) cu abur. Se poate proceda si altfel astfel, din A se face o incalzire pina in B dupa care se face umidificarea cu apa la entalpie constanta dupa dreapta BC. In practica s-ar putea ca pozitia pct A sa fie in zona vaporilor saturati aparind ceata (cu depunere de umiditate). Pentru a evita acest fenomen aerul exterior se supraincalzeste intr-un preincalzitor montat la intrare incit astfel incit punctul E de pe diagrama sa se mute in E. Fig 144

In aceste conditii punctul ce defineste amestecul este A (situat pe drreapta IE). Din A amestecul de aer se incalzeste pina in B dupa care se umidifica pina in C.

b)Calculul instalatiei in regim de vara Sensul fluxurilor conf . fig 145,

fig. 146

t i (temp din interior)-t cv (temp cond vara) 8 Se traseaza pct I,E,A. Avind valorile degajarilor de caldura si umiditate sa calc coef tranf umedotermice , cu relatia 1. Se traseaza dreapta , care se intersectaza cu izoterma t cv in pct C, care da parametrii aerului la introducerea in incapere. Aerul la temp ta se raceste in racitorul B , pina cind ajunge la temp ta, si cind incepe condensarea vaporilor din aer se separa o cantitate d de umiditate , procesul decurgind din punctul A in A. Temperatura coresp pct A este mica astfel incit aerul se va incalzi fie folosind agent de incalzire in incalzitor C , fie in tubulatura. Incalzirea se face pina la temp tc respectiv din pct A in C.