Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Egiptenii erau priceputi in prelucrarea metatalelor. Ei topeau metalul in vase aflate in foc puternic mentinut de barbatii care faceau vant cu evantaiul. Metalul topit era pus intr-un alt vas si era lasat sa se raceasca dupa care era batut cu pietre netede iar la sfarsit i se dadea forma dorita. Egiptenii antici au fost primii care au folosit tevile. Dupa ce au contruit canalele, din argila si cupru, egiptenii au transformat valea Nilului intr-o gradina fertila.
Se folosea bronz, ce continea 10% cositor fiind considerat mai dur decat cuprul, pastrandu-se mult mai bine. Alte metale folosite erau cele nepretioase, cositorul fiind folosit in manufacturile de bronz, cobaltul fiind detectat drept colorant in anumite sortimente de sticla si smalt (faianta). Plumbul nu a fost foarte folosit, dar era foarte cunoscut deoarece a fost gasit in mormintele din timpurile predinastice. Galena (PbS) era extrasa in Egipt din Gebel Rasas - muntele plumbului.
Au existat mine de aur doar in vaile deserturilor din estul Nilului. Aurul extras din mine se numea nub-en-set (aurul muntilor).
Aurul mai era extras si din nisipurile aurifere din valea Nilului. Acesta se numea nuben-mu (aurul raului). Cuvantul egiptean pentru aur este NUB.
STICLA
Sticla a fost inventata de egipteni si nu de fenicieni. Sticla a fost gasita in ornamentele si figurinele din morminte. Din analiza articolelor din sticla s-a descoperit ca in general sticla continea sodiu si var, cu mai mult sodiu in comparatie cu sticla moderna. Plumbul era folosit la fabricarea sticlei. Perlele artificiale, facute din sticla erau fabricate in numar foarte mare, astfel ca formau un important articol de export. Fabricarea sticlei dateaza din timpul celei de-a 18-a dinastii egiptene.
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
Case de locuit
Piramide
Ca materiale de constructii se foloseau blocuri de calcar (carbonat de calciu) extrase din carierele de piatra din jurul Nilului.
Cand piramidele erau aproape gata, invarful piramidei erau plasate blocuri de piatrea acoperite cu un metal stralucitor aur sau electrum (aliaj de aur cu argint).
APA
Apa era foarte importanta in ritualurile preotilor pentru purificare si pentru inmormantarea egiptenilor. Daca ei aveau nevoie in timpul vietii de mancare, de haine, de accesorii, tot asa aveau nevoie si in viata de dupa moarte. De aceea, acestea se ingropau cu decedatul, in camere speciale, in nise facute din cupru, plumb.
Baie
S-a descoperit un mormant in care este un canal care separa viata de moarte si in care se gaseste apa. Dupa 5000 de ani, apa inca mai umple canalul din apa subterana a Nilului. Bazinul in care era apa se golea printr-o teava de cupru cu un diametru de cca. 2 cm. De asemenea s-a gasit intr-o piramida templu o teava din alama care ducea din partea de sus a templului pana in partea de jos, varsandu-se in rau. Bazinele de cupru erau folosite numai pentru faraoni. Casele egiptenilor bogati aveau dormitoare, holuri, saloane si bai.Cand faceau baie apa ifolosita curgea printr-o gaura in pamant care printr-un canal ducea afara.
AUR - SOARE ARGINT - LUNA ELECTRUM - JUPITER FIER - VENUS COSITORUL - MERCUR MERCUR - SATURN
COLORANTI
Inceputul artei tesutului ai artei vopsitului e pierdut in antichiatate. Hainele mumiilor, de o finete rara; ce puneau in evidenta si priceperea vopsitorului, sunt pastrate in numeroase muzee. Din picturile de pe peretii mormintelor si templelor care au fost protejate de expunerea la precipitatii, analizele chimice sunt capabile sa ne dea cunostinte despre materialele folosite in aceste scopuri. S-a descoperit ca pigmentul rosu era oxid de fier; galbenul continea argila si fier; albastru era o pudra fina de sticla. Albastrul pal era carbonat de cupru azurit, verdele era malachit, negrul era mangal, griul era calcar amestecat cu mangal.
COSMETICE
Curatenia si infatisarea personala au fost foarte respectate de catre vechii egipteni. Preotii respectatau cu strictete curatenia. Ei trebuiau nu numai sa se spele de mai multe ori pe zi, dar si sa se epileze pe tot corpul,pentru a tine la distanta. Apa era abundenta, dar exista dovezi ca egiptenii antici foloseau sapunuri naturale sau prafuri pentru dinti.
COSMETICE
Ca si alte civilizatii parul era foarte important, nu numai datorita efectului vizual, dar si datorita simbolismului erotic. De asemenea, atat barbatii, cat si femeile, foloseau perucile din par natural pentru anumite ocazii festive, dar isi pastrau intr-o forma cat mai buna si parul natural. S-au gasit lotiuni ce contineau ceara de albine si rasina. Existau remedii pentru chelire sau albirea parului.
COSMETICE
Pentru a racori ochii, erau folosite amestecuri de minerale, sau carob amestecat cu cu miere fermentata. In timpul noptii, ochii erau conturati de un amestec format din kohl si grasime de gasca. In climatul fierbinte deodorantele erau foarte cerute. Pentru a indeparta mirosul neplacut, femeile si barbatii de asemenea erau sfatuiti sa se dea cu ghemotoace de carob pe piele.
COSMETICE
Forma ochilor negri egipteni era conturata de kohl negru. Acest contur al ochilor era considerat drept tratament pentru bolile ochilor, sau prevenirea acestora. Unii egipeni isi vopseau unghiile, dar natura culorii rosii folosite este necunoscuta. Era posibil sa fi fost henna. Rosul era folsit si pentru coloratea buzelor. Rujul, posibil facut din grasime si rosul de la plantele necunoscute folosite pentru vopseaua de unghii, era aplicat cu o pensula sau cu un betisor. Rosul era folosit si pentru colorarea obrajilor.
PAPYRUSURI
In 1862 s-a descoperit papirusul Ebers care contine 110 pagini si este un papirus medical. Este datat pe verso din anul al IX lea din timpul regelui Amenhotep I(1534 I.Hr); contine o colectie de texte medicale. Structura papirusului este organizata pe paragrafe, fiecare aranjate in aliniate cu continut medical (ex. tratarea bolilor de stomacdatorate parazitilor intestinali, bolile de piele au fost clasificate clasificate in 3 categorii: iritante, exfoliante si ulcerative iar pentru fiecare in parte sunt prescrise tratamente.
PAPYRUSURI
Leyden papyrus Au fost descoperite la Thebes (sudul Egiptului) si amandoua fac parte dintr-o colectie a manuscriselor egiptene pe papyrusuri, colectionate de Johann dAnastasy, viceconsulul Suediei in Alexandria, scrise in greaca. Cea mai mare parte a colectiei a fost vanduta in 1828 de colectionar guvernului Olandei,fiind depozitata in Universitatea din Leyden. In 1885, C.Leemans a completat publicarea unei editii critice a textelor cu o traducere latina. Doar una din doua a fost mentionata. Este cunoscuta drept papyrus X din Leyden. Aceste papyrusuri nu au fost scrise pentru a fi facute publice,ci pentru a ghida muncitorii, acestea contin 75 de retete, (ex. sudarea metalelor, colorarea suprafetelor de metal, testarea calitatii sau puritatii metalelor, imitarea metalelor pretioase, etc).
MUMIFICAREA
La inceput corpul este dus intr-un loc de purificare numit ibu. Acolo, imbalsamatorii spalau corpul cu esente de palmier,
frumos mirositoare si il
clateau cu apa din Nil.
MUMIFICAREA
Se face apoi o taietura in partea stanga a corpului pentru a indeparta organele interne (ficatul, plamanii, stomacul si intestinele) deoarece acestea sunt primele care se descompun. Inima nu era scoasa din corp deoarece era considerata centrul inteligentei si simtirii, iar omul avea nevoie de ea in viata de dupa moarte. Creierul era indepartat cu un carlig prin fosele nazale.
MUMIFICAREA
Cristale de carbonat de sodiu impachetate in panza, erau asezate in interiorul corpului, exteriorul fiind acoperit doar cu carbonat de sodiu cristalizat sau era impachetat in bandaje ce contineau carbonat de sodiu cristalizat (numite natron). Aerul uscat al Egiptului accelera deshidratarea. Dupa ce umezeala din corp era absorbita de carbonatul de sodiu cristalizat, bandajele erau indepartate
MUMIFICAREA
Dupa 40 de zile corpul este spalat din nou cu apa din Nil si apoi uns cu uleiuri pentru ca pielea sa devina
elastica.
MUMIFICAREA
Organele interne deshidratate sunt infasurate in linen (tesatura din in) si introduse din nou in corp.
uleiuri aromate.
Dupa care este infasurat in linen imbibat cu rasini si uleiuri aromate.
MUMIFICAREA
La inceput organele interne erau scoase din corp si erau plasate in niste vase confectionate din lemn sau piatra numite vase canopice. Capacele acestor vase reprezintau patru zei numiti Cei patru fii ai lui HORUS. IMSETY cap de om proteja ficatul HAPPY cap de baboon proteja plamanii DUAMUTEF cap de jackal proteja stomacul QEBEHSENUEF cap de vultur proteja intestinele