MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA RADIOELECTRONICA $1 TELECOMUNICATII

STUDII POSTUNIVERSITARE DE MASTERAT

PROIECT DE AN
la disciplina Comunicatii satelit Tema: Demodularea semnalului BPSK

A elaborat masterandul grupei SC E-111M A verificat conf.univ., dr.

CHIINAU 2012

1 PARTEA TEORETICA 1.1 M odulatia in faza 1.2 Propagarea undelor radio in spatiul liber 1.3 BPSK diferentiala 2 PARTEA PRACTICA CONCLUZIE

3 3 3 5 11 15

1 PARTEA TEORETICA

1.1 Modulatia in faza

9

Semnalul modulat in faza are forma:

s(t) = A cos (cot + cp(t) + <po),

unde A i (pa - constante, - frecventa purtatoare. Informatia se codeaza prin faza cp(t). Deoarece la demodularea coerenta in receptor se contine purtatoarea restabilita = A cos(cvt + <po), atunci prin compararea

semnalului receptionat cu purtatoarea se calculeaza deplasarea fazei <p(t). Schimbarea fazei q>{t) este legata in mod bijectiv cu semnalul informational c{t).

1.2 Modulatia binara in faza

In cazul modulatiei binare in faza (BPSK - Binary Phase Shift Keying) multimii valorilor semnalului informational {0,1} i se pune in corespondenta setul de schimbari a fazei {0, ) . La schimbarea valorii semnalului informational faza semnalului radio se schimba cu 180. Astfel semnalul BPSK poate fi scris in forma

s(t) = ^

A cos (cot + <po), c (t ) = 1 A cos (cot + 7 + (po) = A cos (cot + (po), c (t ) = 0

Prin urmare, s{t) = A-2icit)-^)cosi(ot + <po). Astfel, pentru efectuarea modulatiei BPSK este suficient sa inmultim semnalul purtatoarei la semnalul informational, care are setul de valori
=

{-1,1}.

La

ieirea

baseband-dem odulatorului

avem

I { t ) = A - 2 i c ( t ) - ~ ) , Q( t )

Forma semnalului tem porar i constelatia sa sint ilustrate in fig. 1.

Figura 1 Forma semnalului tem porar i constelatia senalului BPSK: a - mesajul digital; b - semnalul modulator; - oscilatia m odulata de inalta frecventa; d - constelatia de semnal Densitatea spectrala a puterii semnalului BPSK
PSD(f) = ---- rL
[ \sm(n\fc-f\Tb) n\fc-f\Tb

Spectrul semnalului BPSK prezinta in sine spectrul semnalului digital bipolar m odulator c(t ) transferat pe frecventa purtatoare. in fig. 2 este indicat spectrul semnalului BPSK cu viteza de transmisiune a informa^iei Br = 20 kbps i frecventa purtatoare / = 250 kHz. Din fig. 2 clar se vede ca spectrul semnalului BPSK confine lobul principal i lobii laterali incet descrescatoare. Pe fig. 3 sint indicate principalele relafii ale spectrului BPSK i parametrii semnalului m odulator initial. Astfel lobul principal al spectrului BPSK are latimea egala cu viteza de transmisiune a informa^iei dublata 2 B r , fiind simetric fa{a de frecventa purtatoare / . Nivelul spectrului lobului lateral maxim (primul lob) este -13 dB. De asemenea se poate spune ca lafimea lobilor laterali este B r .

Br - 20 / f0 - 250

50

100

1S0

200

250

300

350

400

450

500

l
Figura 2 Spectrul semnalului BPSK

Figura 3 Relafiile spectrale ale param etrilor semnalului BPSK

1.3 BPSK diferenjiala

Prin intermediul BPSK informatia (consecutivitatea datelor) se transform a in consecutivitatea valorilor absolute ale fazei (pn. Valorile param etrului modulat pentru cazul binar - 0, n. Transmisiunea datelor prin intermediul modulatiei in faza trebuie sa fie sincrona, modificarea parametrului modulat are loc in momentele multiple intervalului de timp T. Restabilirea consecutivitafii fazelor cpn la recepfie necesita utilizarea semnalului de referinta local cu aceeai faza i frecventa, ca i purtatoarea nemodulata. fnsa in practica faza purtatoarei se extrage din semnalul recepjionat prin efectuarea unor operafii neliniare, de exemplu, ridicarea semnalului BPSK la patrat, dupa care urm eaza filtrarea frecventei duble 2coc i divizarea ei la 2. Din aceasta cauza obfinerea purtatoarei este posibila numai cu ambiguitatea de faza in (in cazul binar). Aceasta inseamna ca faza purtatorului restabilit pe neateptate poate primi orice valoare: sau 0, sau 7i. D aca intr-un oarecare mom ent de timp faza semnalului de referinta se va schimba cu n in raport cu valoarea necesara, atunci toate simbolurile binare se vor inregistra cu inversia (1 >0, 0 -> l). De exemplu, sa analizam figura 4.

1' Q( t )

ie ) * .0
I(t)

1.

r 0

Figura 4 Explicatiile la recepfia necoerenta BPSK Diagrama vectoriala initiala BPSK este indicata in figura 4a i 4b. Cu rou este indicata valoarea corespunzatoare zeroului informational, iar cu albastru - unitatea.
A

In rezultatul propagarii semnalul va obfine faza aleatoare initiala i constelatia se va roti c-un oarecare unghi. Pe figura 4b este aratat cazul cind ratafia constelafiei se confine in limitele de la - /2 pina la -/2 rad. in acest caz la recepfia necoerenta intreaga constelatie va fi rotita, cum este indicat in fig. 4b. Atunci dupa ro ta te constelafia va ocupa pozitia initiala, i informafia va fi demodulata corect. Pe fig. 4d este aratat cazul, cind ratafia constelatiei se confine in limitele de la / 2 pina la /2

rad. In acest caz, la recepfie constelafia de asem enea va fi rotita pentru pozifionarea orizontala, insa dupa cum se observa din fig. 4e zerourile i unitafile informafionale vor fi incurcate. Deoarece aceste salturi de faza nu pot fi prevazute, utilizarea sistemei BPSK devine problematica. Din aceasta cauza practic se prefera modulafia diferenfiala in faza, in care informafia se transform a nu in consecutivitatea valorilor absolute ale fazelor < pn, ci in consecutivitatea diferenfelor ^-- Citeodata aceasta modulafie in faza se mai numete diferenfiala (DBPSK) sau modulafie relativa de
6

faza. Structura sistemei de transmisiune a datelor cu utilizarea DBPSK este indicata in fig. 5.

Figura 5 Structura sistemei de transmisiune a datelor cu utilizarea DBPSK

Fluxul de biti initial b{t) trece prin codarea diferentiala, dupa care se moduleaza BPSK i la receptie se demoduleaza prin intermediul demodulatorului BPSK necoerent. Fluxul demodulat trece prin decodorul diferential i obtinem fluxul receptionat b(t) La modulatia diferentiala datele informationale pe acest interval determina faza semnalului modulat dupa regula (pn=cpn_i+A(pn, unde (pn faza semnalului pe

intervalulul n, _1 - faza in intervalul precedent (n-1), - schimbarea fazei in intervalul curent n, fata de faza _1 in intervalul precedent, sau, cu alte cuvinte, diferenta fazelor =^ ~( Pn-\.

M odularea diferentiala de faza se efectueaza, de obicei, prin intermediul modulatorului obinuit dupa faza absoluta, insa cu prealabila codare a simbolurilor datelor in codorul diferential. Sa analizam codorul diferential indicat in figura 6.

b it)t / \

d{t)

0 1 0 1

V 0 1 1 0

0 0 1 1

-1

Figura 6 Codorul difemtial

Schema este alcatuita din sumatorul dupa modulul 2 (elementul logic SAU exclusiv) i elementul de retinere pe intervalul de biti T (element de memorie). Exemplu de codare diferentiala este aratat in figura 7.
7

Figura 7 Exemplu de codare diferentiala a fluxului de biti

Fluxul initial de biti este 011100101, la ieira codorului diferential noi am obtinut 010111001. in primul interval de bit se transmite nu bitul informational, ci cel de serviciu, pentru obtinerea punctului de reper al fazei pentru intervalul urmator, de la care se incepe transmisiunea informatiei. De aceea starea initiala a codorului nu are importanta. Pe urma are loc adunarea dupa modulul 2 al bitului precedent la ieirea codorului i bitului curent la intrare. Demodularea semnalului DBPSK poate fi efectuata prin diferite metode. Una din posibilele metode, numita demodularea coerenta, consta in utilizarea

demodulatorului BPSK coerent, dupa care urm eaza decodorul diferential. Luind in considerare ca schema modulatorului DBPSK consta din modulatorul BPSK i precodorul diferential rezulta ca in acest caz sistemul de transmisiune DBPSK practic este un sistem de transmisiune BPSK cu adaugarea precodorului diferential la transmisiune i postdecodorului la receptie. Decodorul diferential poate fi realizat dupa schema indicata in fig. 5, el este constituit din acelei elemente, ca i codorul: sumator dupa modulul 2 i element de retinere T. > Un exemplu al decodarii diferentiale este indicat in fig. 8.

Dupa cum se observa din fluxul codat de biti 010111001 noi am obtinut pe cel initial 011100101. Acum sa precautam decodorul diferential, daca noi inversam la receptie tofi bitii al fluxului codat, adica in loc de 010111001 sa luam 11000110. Aceasta este ilustrata clar in fig. 9.

Din figura 9 clar se observa, ca la amestecarea tuturor bitilor de informatie la ieirea decodorului diferential informafia nu se distorsioneaza (cu excepfia primului bit, colorat in rou), acesta i este avantajul evident al DBPSK, care permite in mod semnificativ simplificarea dispozitivelor de transmisiune i de recepfie. insa trebuiesc amintite i dezavantajele codarii diferenfiale. Principalul dezavantaj al DBPSK in comparatie cu BPSK este rezistenta mult mai joasa la bruiaj, deoarece erorile de receptie se multiplica la etapa decodarii. Sa analizam un caz. Fie fluxul initial fiind egal cu 011100101, fluxul codat 010111001. Fie ca la recepfie al patrulea bit al fluxului codat fusese receptionat eronat, atunci la intrarea decodorului va fi 010101001. i-n rezultatul decodarii de acum doi bifi vor fi decodai cu eroare (fig. 10).

Astfel, erorile, de obicei, se grupeaza in perechi. Probabilitatea erorii practic se dubleaza in comparatie cu BPSK. Aceasta duce la agravarea nu prea mare, cu 0,5- 1 dB, a efectivitatii energetice a sistemei, adica necesita marirea energiei semnalului DBPSK cu 0,5- 1 dB in comparatie cu BPSK avind aceeai probabilitate a erorii. Acest fapt, practic, i este plata pentru lichidarea fenomenului de posibila functionare inversa la BPSK. M etoda receptiei coerente sau corelationale a semnalului DBPSK, analizata mai sus, necesita restabilirea purtatoarei in demodulatorul coerent BPSK, de aceea receptorul este destul de complicat i scump. In afara de metoda receptiei coerente de asem enea se mai utilizeaza metoda necoerenta sau metoda autocorelarii, care nu necesita subsistem pentru restabilirea fazei purtatoarei. in calitate de semnal de referinta pentru detectorul de faza la receptia semnalului r(t) in intervalul curent n se utilizeaza semnalul rn_i(t) din intervalul precedent, introdus in celula de memorie (element de retinere cu T). Daca in intervalul curent de timp nT < t < (n + l)T semnalul receptionat rn(t)= =Acos(co0t:+(pnX iar semnalul din intervalul precedent (n -l)T < t < nT este rn.i(t)= =Acos(co0t+9n-i), atunci la ieirea dispozitivului de multiplicare avem semnalul

A Ux = y C o s ( ^

A c o s ( 2 c o 0t + (pn

Componenta cu frecventa dubla 2co0 va fi suprimata de un integrator sau filtru de frecvente joase in loc de integrator. Demodularea DPSK este mai simpla, deoarece nu necesita restabilirea purtatoarei coerente, ca i-n cazul demodularii coerente, i de aceea se utilizeaza
/V

foarte des. Insa DPSK are rezistenta mai joasa la bruiaj, deoarece utilizeaza in calitate de semnal de referinta versiunea semnalului de intrare distorsionat de zgomot de la intervalul precedent, in loc de semnalul de referinta bine filtrat de la subsistemul de restabilire a purtatoarei. Se poate spune ca receptia necoerenta DPSK este mai slaba aproximativ c-un dB.

10

2 PARTEA PRACTICA

2.1

Sarcina:

de

a elabora

schema

demodulatorului

DBPSK,

conform

urmatoarelor date initiale: - Frecventa purtatoare - 2800 Hz 2.2 In cazul utilizarii metodei necoerente a demodularii semnalului DBPSK demodulatorul poate fi realizat utilizind schema, prezentata in fig. 11.

in calitate de semnal de referinta pentru detectorul de faza la receptia semnalului r(t) in intervalul curent n se utilizeaza nu semnalul purtatoarei restabilite ca i-n cazul demodularii coerente, ci semnalul rn_i(t) din intervalul precedent, introdus in celula de memorie (elementul de retinere cu T). Daca in intervalul curent de timp nT < t < (n + l)T semnalul receptionat rn(t)= =Acos(co0t+9n), iar semnalul din intervalul precedent (n -l)T < t < nT este rn.i (t)= =Acos(coot+9n-i)> atunci la ie^irea dispozitivului de multiplicare avem semnalul

A A Ux = c o s (jpn -<pn, l ) + j c o s ( 2 c o 0t + (pn +<pn_x) .

Componenta cu frecventa dubla 2co0 va fi suprimata de un integrator sau filtru de frecvente joase in loc de integrator. 2.3 Modelul demodulatorului DBPSK

11

Conform schemei prezentate in capitolul precedent, modelul demodulatorului asamblat in mediul Simulink are forma prezentata in fig. 12.

Figura 12 Modelul demodulatorului DBPSK

Sistemul de comunicare, ce utilizeaza la dem odularea semnalului DBPSK, schema prezentata mai sus este indicata in fig. 13.

Figura 13 Sistemul de comunicare pe baza modularii DBPSK

Ca sursa a datelor informationale servete blocul generarii semnalului de distribute aleatoare normala cu urmatorii parametri:

12

Block Parameters: Random Number

r Random N um ber---------- ------------------------ --------- ~

Output a normally (Gaussian) distributed random signal. Output is repeatable for a given seed. Parameters Mean:

1
Variance:

]
Initial seed:

1
Sample time: |0 00066 17 Interpret vector ; 1-D

OK

Cancel

Help

Figura 13 Generatorul semnalului

Durata unui simbol constituie 0,6 ms, ce corespunde vitezei de bit 1500 bps. Mai departe in schema urmeaza precodorul diferential, dupa care urmeaza un modulator BPSK obinuit, ce utilizeaza la modulare purtatoarea cu frecventa 2,8 kHz. Totul impreuna formeaza semnalul DBPSK, spectrul caruia este prezentat in fig. 14.

13

Din figura 14 se observa ca latimea lobului principal constituie 3 kHz, ce ccorespunde valorii duble a benzii principale de frecvente a semnalului transmis. Saemnalul receptionat trece prin canalul de comunicatie cu zgomotul alb gaussian i ajunge la intrarea demodulatorului DBPSK. Avind raportul demnal-zgomot in canalul de comunicatie egal cu 52 dB valoarea BER constituie 0,65%. Totodata semnalul demodulat are forma prezentata in fig. 15 (semnalul initial fiind deasupra).

Figura 15 Oscilogramele semnalului initial i a celui demodulat

14

CONCLUZII

in rezultatul efectuarii acestei lucrari de curs s-a studiat modularea diferentiala

9

de faza a semnalului digital i metodele de asamblare a demodulatoarelor. Spre deosebire de modulatia in faza obinuita sau absoluta in cazul celei diferentiale informatia utila se transmite sub forma diferentei de faza. Astfel se elimina
9 9

principalul dezavantaj al modulatiei in faza - lucrul posibil in regim inversat, care poate avea loc in cazul daca in rezultatul distorsiunilor faza semnalului modulator transmis se va schimba c-un unghi de la /2 pina la /2 rad, ce poate sa cauzeze inversia la inregistrare a semnalelor binare (1 >0, 0 >1). Aceasta situatie nu va aparea in cazul DBPSK, deoarece informatia se contine nu in valorile absolute ale fazelor, ci in cele relative, insa utilizarea DBPSK micoreaza eficacitatea energetica a sistemei, deoarece se dubleaza probabilitatea aparitiei erorii, deoarece eroarea unitara in semnalul receptionat induce la doi biti demodulati incorect. Practic, aceasta este plata pentru eliminarea fenomenului posibilei functionari inverstae la BPSK. Pentru demodularea DBPSK se pot utiliza doua metode - cea necoerenta i cea coerenta sau de corelatie. M etoda receptiei coerente a semnalului DBPSK necesita restabilirea purtatoarei in demodulatorul coerent BPSK, de aceea receptorul este destul de complicat i scump. in acelai timp m etoda necoerenta sau metoda de autocorelatie nu necesita subsistem pentru restabilirea fazei purtatoarei. In calitate de semnal de referinta pentru detectorul de faza la receptia semnalului in intervalul curent de timp se utilizeaza semnalul din intervalul precedent. Demodularea
/V

necoerenta este mai simpla deoarece nu necesita restabilirea purtatoarei. Insa ea poseda rezistenta mai slaba la distorsiuni, deoarece utilizeaza in calitate de semnal de referinta versiunea distorsionata a semnalului de intrare din intervalul precedent, in loc de semnalul de referinta bine filtrat al subsistemului resatabilirii purtatoarei.

15