1

STERILITATEA, INFECUNDITATEA

RECT

VULV

VAGIN UTER OVAR CERVIX

MEAT URINAR DIVERTICUL SUBURETRAL BAZIN VEZICA URINAR

SALPINX
2

STERILITATEA, INFECUNDITATEA
STERILITATEA- CONGENITAL(SG) - DOBANDIT(SD)
SG=modificrile i anomaliile care se produc in timpul vieii uterine ducnd la incapacitatea indivizilor de a procrea, proces care de regula-i ireversibil. SD=afeciunile i modificrile produse-n timpul vieii individului care-i compromite, definitiv sau temporar, funcia de reproducie. Sterilitatea se intlnete deopotriv la masculi ct i la femele.

STERILITATEA CONGENITAL (SG) poate fi morfologic

i/sau fiziologic. Factori: ereditari, intrauterini, externi. Se intlnete la toate speciile,mai ales la vac si scroaf.

AGENEZIA OVARIAN :lipsa unuia sau a ambelor ovare cu un

tractus genital infantil. In ultimul caz femela prezint anafrodizie(nu prezint cicluri sexuale).

HIPOPLAZIA OVARIAN= subdezvoltarea si hipofuncia a

unuia sau a ambelor ovare. Etiologie: gena autosomal recesiv care acioneaz asupra adenohipofizei rezultnd hipogonadism.

HIPOPLAZIA OVARIAN BILATERAL= dimensiuni mici

ale ovarelor,lipsa foliculilor ovarieni,tractus genital infantil, glanda mamar redus cu mameloane mici i indurate, cicluri sexuale absente.

HIPOPLAZIA OVARIAN UNILATERAL= un ovar normal,

hipofuncional, cicluri neregulate, clduri sterse, dar femelele pot rmne gestante. Tratament: excluderea de la reproducie.

ANOMALIILE SALPINXULUI: aplazii unilaterale, salpinx

dublu, aplazie segmentar,ocluzii cu hidrosalpinx.

HERMAFRODITISMUL =existena pe acelasi individ a unor

organe si caractere secundare mascule si femele(disgenezie gonadala).

HERMAFRODITISMUL poate fi:

-hermafroditism
gonadal alternant)

adevarat (ovotestis i hermafroditismul

-pseudohermafroditismul mascul. -anomalii ale gonadelor i a cailor genitale (freemartinism) -anomalii ale cilor genitale (boala junincilor albe). -atrezia vulvar.
5

HERMAFRODITISMUL ADEVRAT
OVOTESTIS ul reprezinta anomalia manifestat prin prezena,la acelai individ,att a gonadelor mascule ct i femele,situate uni- sau bilateral.Formaiunea,denumit ovotestis,este format in principal, din esut testicular, n zona centrala, iar periferic din esut ovarian. Tractusul genital este de tip femel i poate fi sau nu bine dezvoltat. Fenotipic, indivizii sunt masculi iar comportamentul sexual este alternant. Anomalia se intalnete la suine i foarte rar la bovine. HERMAFRODITISMUL GONADAL ALTERNANT se intalnete tot la suine i se manifest prin prezena pe o parte a unui testicul, iar pe cealalt parte a unui ovar. Tractusul genital poate fi de tip femel sau se poate manifesta anatomic corespunztor gonadei. n ambele cazuri structura gonadelor este alterata. D.p.d.v. genetic sexul individului este femel.
6

PSEUDOHERMAFRODITISMUL MASCUL
Se caracterizeaza prin testicule dispuse intraabdominal si tractus genital femel. Labii nedezvoltate, vulv redus, clitoris hipertrofiat, gonade hipoplazice, fara linie seminala dar glanda Leydig hipertrofiat. Acest tip de hermafrodii sunt foarte masculinizai.Se intalnete preponderent la suine,rar la bovine si cabaline. In cazul cabalinelor au un comportament agresiv

FREEMARTINISMUL
Form a intersexualitaii manifestat frecvent la bovine ca urmare a anastomozelor corio-alantoidiene ntre fetuii de sex opus, n cazul gestaiilor gemelare.Se manifest prin prezena,la acelai individ, a organelor genitale femele i mascule, dar insuficient dezvoltate. Anomalia apare din timpul gestaiei timpurii, cand testiculele fetusului mascul secret hormoni androgeni. Aceti hormoni trec ctre ftul femel determinnd tulburri ale sexualizrii. Vielele freemartine au organele genitale externe normale, iar cele interne sunt masculinizate.
7

FREEMARTINISMUL
Unele viele au tractusul genital slab dezvoltat, prezint himen si ovare hipoplazice. Altele prezint clitoris dezvoltat, vagin tubular n fund de sac, nchis, fr cervix. Freemartinismul se mai intlnete la: ovine, caprine i suine. D.p.d.v genetic freemartinii sunt femele.

APLAZIA SEGMENTARA A CANALELOR MLLER (BOALA JUNINCILOR ALBE)

Se caracterizeaz prin dezvoltarea defectuoas a canalelor Mller care determin anomalii vaginale, cervicale sau uterine. S-a semnalat la vielele de culoare alb n Belgia n 1953. La noi a fost semnalat accidental n 1958. Ovarele sunt normal dezvoltate, dar apar aplazii a unor segmente a aparatului genital. Vielele au cicluri normale, secreii fiziologice care se pot acumula intrauterin mimnd o gestaie. Poate aprea uter unicornis sau pot lipsi toate cile genitale.Se datoreaz unei gene recesive.
8

ATREZIA VULVEI
Este definit ca prezena unei vulve extrem de reduse, mai ales la rasele Friza si Jersey. Se transmite ereditar. La noi, anomalia a fost descrisa de catre Drugociu si col. in 1973 la vaci Holstein importate la un procent de 80% din totalul lotului respectiv. S-au produs distocii recurgndu-se la intervenii vulvo-vaginale. La urmtoarele parturiii expulziile au decurs normal.

ANOMALII CONGENITALE CERVICALE

BRIDA POSTCERVICALA este o anomalie tipic bovinelor si apare ca o bandelet vertical n fundul vaginului constituit din acelai esut ca cel vaginal.

ANOMALII CONGENITALE CERVICALE

Brida postcervical nu induce infecunditate, ci poate doar ngreuna introducerea pipetei de insmanare sau poate fi cauz de distocii prin interpunerea acesteia ntre membrele anterioare ale ftului. Diagnosticul se pune prin examen vaginal. Tratamentul este chirurgical numai daca s-au produs distocii.
CERVIXUL DUBLU este fiziologic la iepuroaic i nutrie, iar la celelalte femele este o anomalie datorat unirii incomplete a canalelor Mller i poate coexista cu uterul duplex. Este o anomalie rar i nu produce , de regul, distocii,sterilitate sau infecunditate.

10