Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURETI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

Biol. M i h a e l a Mateescu

CARACTERISTICILE APELOR UZATE PE FLUXUL T E H N O L O G I C DIN F E R M E L E DE P O R C I SI P R O T E C I A M E D I U L U I A M B I A N T

CONDUCTOR TIINIFIC: Prof. asoc. Dr. ing. Dumitru SIMIONESCU Membru titular al Academiei de tiine Agricole si Silvice

= 2007 -

CUPRINS
INTRODUCERE PARTEAI Capitolul I. Probleme actuale in domeniul creterii porcinelor pe plan mondial si in Romnia 1.1. Structurarea sectorului de cretere a porcinelor 1.1.1. Pe plan mondial 1.1.2. In Romnia 1.2. Biosecuritatea 1.3. Protecia mediului Capitolul II. Producia si caracteristicile dejeciilor de porcine 2.1. Particulariti biologice ale porcinelor 2.2. Caracterizarea reziduurilor de la porcine 2.3. Aternutul n adpostul pentru porcine 2.3.1. Rolul i avantajele folosirii aternutului 2.3.2. Cerine igienice i economice pentru un aternut bun 2.3.3. Materiale folosite ca aternut Capitolul III. Tehnologia de colectare si evacuare a dejeciilor din fermele de porcine folosita pe plan mondial si in Romnia 3.1. Sisteme de colectare si evacuare a dejeciilor din fermele de porcine 3.1.1. Evacuarea hidraulica a dejeciilor din fermele de porcine 3.12. Evacuarea uscata a dejeciilor din fermele de porcine 3.1.2.1. Depozitarea gunoiului de grajd 3.2. Masuri generale de igiena in adposturile de porcine PARTEA a Il-a CERCETRI PROPRII Capitolul IV. Scopul cercetrilor si metoda de lucru 4.1.1. Scopul cercetrilor privind caracteristicile dejeciilor evacuate hidraulic din fermele de porcine V4.1.2. Material si metoda de lucru 4.2.1. Scopul cercetrilor privind caracteristicile dejeciilor evacuate uscat din fermele de porcine 60 60 61 67 6 7 7 8 10 11 14 14 15 21 22 23 23 26 26 37 53 54 56 1

4.2.2. Material i metoda de lucru Capitolul V. Caracteristici cantitative si calitative ale dejeciilor de porcine crescute in adposturi cu evacuare hidraulica 5.1. Caracteristici cantitative ale dejeciilor de porcine 5.2. Caracteristici calitative ale dejeciilor de porcine 5.2.1. Caracteristici fizice 5.2.2. Caracteristici chimice 5.3. Rezultate obinute pe plan mondial si in Romnia 5.4. Rezultate obinute din cercetri proprii 5.5. Concluzii privind caracteristicile dejeciilor evacuate hidraulic din ferma de porcine experimentala Capitolul VI. Cercetri privind caracteristicile dejeciilor evacuate uscat din ferma de porcine experimentala 6.1. Caracteristici cantitative 6.2. Caracteristici calitative 6.2.1. Transformrile fizico-chimice care au loc n gunoiul de grajd 6.2.2. Compoziia chimic a dejeciilor de porcine crescute pe aternut 6.3. Rezultate obinute pe plan mondial 6.4. Rezultate obinute din cercetri proprii 6.5. Concluzii privind caracteristicile dejeciilor evacuate uscat din ferma de porcine experimentala

68 74 74 78 80 81 83 87 91

101 101 103 103 107 113 119 124

Capitolul VTL Cercetri privind prelucrarea si valorificarea 126 dejeciilor din fermele de porcine 126 7.1. Prelucrarea dejeciilor la nivelul adpostului 7.2. Prelucrarea dejeciilor in afara adpostului 128 7.3. Valorificarea dejeciilor din fermele de porcine 136 7.4. Avantajele si dezavantajele unor sisteme de management al reziduurilor 142 animaliere Capitolul VIII. Concluzii generale si recomandri Bibliografie 145

INTRODUCERE

Dezvoltarea creterii animalelor este o necesitate obiectiva a dezvoltrii generale a economiei naionale si mondiale. Cerinele tot mai mari pentru producia de carne si implicit cerinele de proteina de orgine animala pentru consumul uman au condus la rspndirea si inmultirea speciilor de animale pluripare, cum sunt suinele. Creterea porcilor reprezint unul din sectoarele cu cea mai mare pondere in zootehnie, atat pe plan mondial cat si in tara noastr. In tara noastr, creterea suinelor ocupa locul al doilea dupa taurine, fiind specia care asigura peste 50% din producia totala de carne (tabelul nr. 1). Tabelul nr. 1 Evoluia efectivelor de porci si a produciei de carne de porc in Romnia

Specificare 2000 Nr. total de porci (mii capete) Nr. scroafe (mii capete) Producia de carne (mii tone) 4.855 323 649

Anul 2005 6.487 500 680


Agrara-1999)

(Institutul de Economie

Creterea porcilor prezint o serie de avantaje economice fata de alte specii, dintre care enumerm: -Carnea - producia principala a suinelor - are o valoare, energetica superioara fata de carnea altor specii de animale. Fata de capacitatea calorica a crnii altor specii de animale (taurine - 1.550 Kcal, ovine - 1.250 Kcal). La suine este de 2-2,5 ori mai mare (2.800-3.000 Kcal la 1 kg carne).

Datorita coninutului mic de apa, carnea de porc poate fi conservata timp indelungat. De asemenea, se pot obine multe preparate: mezeluri, afumaturi, semipreparate, conserve, cu caliti gustative deosebite. -Grsimea - constituie un alt produs folosit in alimentaia omului, a animalelor si in diverse industrii. Grsimea de porc are o mare valoare energetica (8.100 Kcal/kg) si constituie o sursa importanta in echilibrarea balanei energetice a alimentaiei. Grsimea, fiind un aliment cu valoare biologica mai mica si cu implicaii asupra strii de sntate, se urmrete nlocuirea ei in alimentaia omului cu grsimi vegetale. Suprodusele - se obin in urma sacrificrii animalelor si au utilizri in alimentaia omului (limba, creierul, ficatul, inima, urechile, picioarele, rinichii, etc.) in diverse industrii (pielea, sngele, parul, oasele, etc), in scopuri farmaceutice (hipofiza, tiroida, glandele suprarenale). Gunoiul de grajd - se folosete cu rezultate bune la fertilizarea terenurilor agricole. Creterea industriala a porcilor are o serie de avantaje sociale: -Permanentizarea forei de munca; procesele de munca sunt continue, uniform repartizate pe parcursul unui an calendaristic. -Se obin venituri mari ca urmare a particularitilor biologice ale acestei specii si a productivitii muncii, procesele de producie fiind in majoritate mecanizate sau automatizate. Scopul oricrui productor de carne de porc il constituie maximizarea beneficiului prin creterea a cat mai muli purcei de la cat mai puine scroafe, cu viteza mare de cretere, valorificarea eficienta a hranei si asigurarea unei carcase de calitate superioara. In ultimele decenii au fost obinute o serie de rezultate bune in dezvoltarea creterii suinelor, atat prin evoluia efectivelor, a structurii de rasa cat si a sporirii produciei de came. Ca urmare a creterii efectivelor de suine si a imbunatatirii structurii de rasa, s-a nregistrat o cretere continua a produciei de came. Aceasta

cretere s-a realizat in principal datorita creterii suinelor in sistem intensivindustrial. In tara noastr, creterea porcilor are o indelungata tradiie fiind considerata inca din cele mai vechi timpuri una din preocuprile permanente ale populaiei. Condiiile pedo-climatice si socio-economice din tara noastr sunt, in general, favorabile pentru creterea suinelor: exista o baza furajera adecvata, o organizare corespunztoare si o solicitare permanenta pentru consumul de carne de porc. Tendina spre sisteme de exploatare intensiva a porcilor se va menine in paralel cu sisteme semiintensive si gospodreti asa cum se cere in Comunitatea Europeana. Porcinele au o pondere ridicata in asigurarea produciei de carne pentru consum, aceasta variaz de la o tara la alta, dar in medie pe glob, din consumul total de carne, cea de porc reprezint peste 40%. In tabelul nr. 2 se observa evoluia prognozata a produciei de carne de porc in perioada 2002 - 2012. Tabelul nr. 2 Prognoza evoluiei produciei de carne de porcine (2002-2012) Tara Anul 2002 (mii to) 2007 (mii to) China Europa USA 43.163 17.930 8.969 47.729 18.370 9.396 2012 (mii to) 53.155 19.040 9.857 23,1 6,2 9,9
(Sursa FAPRI, 2002)

Numrul total de porci crescui in Uniunea Europeana (15) este de peste 130 de milioane. In Belgia, Danemarca, Frana, Irlanda, Italia, Olanda si Anglia, fermele cu peste 100 animale matca reprezint 70% din exploatatiile agricole. In

Austria, Finlanda si Portugalia predomina micile ferme cu numr redus de scroafe matca. Creterea efectivelor de animale, dar mai ales concentrarea si specializarea produciei animale, a dus la apariia unor probleme tehnico-economice legate de manipularea si valorificarea dejeciilor animaliere. Producia de deeuri animaliere in Europa este estimata la 1,2 bilioane t/an, echivalnd cu 4 milioane t de compui cu fosfor si 8,25 milioane t compui cu azot. Urbanizarea zonelor rurale, explozia demografica, continuarea revoluiei agroindustriale si in transporturi reduc suprafeele de teren pentru reciclarea deeurilor. Dejeciile animaliere au devenit un subprodus deranjant sau chiar duntor in multe situaii. A aprut necesitatea stabilirii unor metode si sisteme de evacuare, colectare, stocare, tratare si valorificare a dejeciilor fara a produce pagube economice sau a polua mediul nconjurtor. Dificultile gsirii celor mai potrivite cai si mijloace de recuperare nepoluanta a dejeciilor (reziduurilor animaliere) din marile uniti pentru creterea si ingrasarea porcinelor constau in coninutul mare de apa, in biodegradabilitatea ridicata a coninutului organic, in degajarea unor cantiti mari de gaze nocive, agresive, in prezenta in compoziia lor a unor substane cu aciune potenial toxica (resturi de medicamente, dezinfectante, etc). Tehnologiile de colectare, evacuare si tratare a reziduurilor zootehnice sunt rezultatul cercetrilor din diferite domenii: hidrodinamica, mecanica, chimie, biologie, agrotehnica cu scopul reciclrii lor nepoluante. Unele soluii sunt chiar ingenioase si economice dar, in general, incomplete. Nu sunt rezolvate in mod satisfctor problemele referitoare la tratarea si valorificarea nepoluanta a dejeciilor, a apelor reziduale si a nmolului ce rezulta din marile ferme zootehnice. Cantitile mari de reziduuri zootehnice trebuie transformate din surse de poluare a mediului, in surse de fertilizare a solului, surse de energie termica, electrica, chimica, materiale de construcii etc.

Reziduurile zootehnice au o valoare intrinseca, potenial nutritiva pentru plante si animale, care necesita masuri si aciuni concrete pentru evitarea perturbrii ciclurilor naturale si poluarea mediului inconjurtor. Rezolvarea economica si ecologica a problemei dejeciilor animaliere este, de fapt, o necesitate stringenta a ntregii societi. Societatea, in ansamblul ei, trebuie sa se implice prin diverse prghii, subvenii, cadru legislativ pentru a-si asigura condiii optime de viata. Consiliul Comunitii Europene a emis o directiva menita sa protejeze poluarea apelor cu nitrati din surse agricole. S-a stabilit o rata maxima de fertilizare a solului de 210 kg azot pana in anul 2010 si de 170 kg azot din dejectii/ha dupa aceasta data. Astfel, conform normei UE, in vederea eliminrii posibilitii de poluare cu azot, pe un hectar de teren productiv se pot repartiza 74 purcei, 6,5 scroafe de prasila si 14 porcine din alte categorii de vrsta. Statele membre si Romnia au stabilit si generalizat coduri de buria practica agricola. De fapt, prin rezolvarea problemei dejeciilor, cresctorii de animale isi asigura condiiile pentru continuarea activitii de producie si prin aceasta si a existentei lor.