Sunteți pe pagina 1din 2

6) Principiile eficienei proiectelor de investiii n activitatea de investiii, calculul i analiza eficienei proiectelor se ntemeiaz pe urmtoarele principii: a) Principiul pluralitii

variantelor de proiect pentru edificarea obiectivului de investiii. Cerinele acestui principiu impun ca proiectantul s fi elaborat n mai multe variante de soluii care s se diferenieze prin modalitile tehnice i constructive de realizare a obiectivului, nivelul consumului de resurse, productivitatea muncii previzionat etc.; b) Principiul comparabilitii variantelor de proiect. Acest principiu presupune ca variantele realizate n vederea lurii deciziei pentru un proiect, s nu difere cel puin la urmtoarele elemente: profilul, volumul i structura sortimentelor de produse, durata de funcionare. Corespunztor principiului este necesar s se asigure o compatibilitate, ca sfer de cuprindere, ntre eforturi i efecte, pe fiecare variant, i ntre variante. Astfel, n calculul indicatorilor se vor lua n considerare numai eforturile consumate pentru realizarea efectelor analizate i, respectiv, numai efectele care sunt rezultatul efortului analizat . Pentru a le aduce n stare de comparabilitate, variantele vor fi supuse unor reproiectri sau vor fi recalculai indicatorii innd seama de influena diferiilor factori. Nerespectarea acestui principiu, n special la proiectele de modernizare-dezvoltare, genereaz decizii greite; c) Principiul optimalitii soluiilor de proiect deriv din esena conducerii eficiente i presupune ca atunci cnd o variant difer de alta prin nivelul superior al valorii efortului investiional, s se asigure n mod corespunztor un spor de efecte, care s justifice cheltuielile suplimentare fcute; d) Principiul evalurii complexe a fiecrei variante de proiect pe baza analizei financiare i a celei economice. Pentru realizarea acestui principiu sunt necesare informaii tehnico-economice, sociale, de legislaie pe fiecare variant, la nivelul obiectivului i pe elementele structurale ale acestuia. e) Principiul creterii productivitii muncii individuale i sociale. Investiiile au prin excelen un caracter novator i de aceea trebuie s realizeze ntotdeauna o economie de timp, ca rezultat al materializrii n producie a progresului tehnico-tiinific. Este de neconceput ca un obiectiv industrial, de exemplu, construit n prezent s realizeze un randament egal, i cu att mai mult inferior, unuia similar construit cu mai muli ani n urm.

7) Criterii care stau la baza analizei economico-financiare a) dupa raportul intre momentul de derulare a fenomenului si momentul realizarii analizei:

analiza post-factum, ce vizeaza trecutul si prezentul si se bazeaza pe date certe, identificabile in situatii economicofinanciare ale firmei. analiza previzionala presupune emiterea de ipoteze privind evolutia fenomenului, prezinta principalele perspective in derularea activitatii. Sursa de informatii pentru analiza previzionala o constituie analiza post-factum. b) dupa nivelul la care se realizeaza: analiza microeconomica, desfasurata la nivelul agentului economic, respectiv la scara intreprinderii analiza mezoeconomica: asigura informatii de baza pentru caracterizarea mediului concurential analiza macroeconomica care presupune studierea fenomenelor la nivel de economie nationala, operand preponderent cu marimi aggregate (produs national brut, produs intern brut etc) * c) dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor: analiza statica, ce presupune studierea fenomenelor la un moment dat (fara a se pune practic in discutie eventualitatea caracterului static al fenomenelor) analiza dinamica, ce presupune studierea fenomenelor in momente diferite ale evolutiei. d) dupa natura insusirilor esentiale sau ale determinarilor cantitative ale fenomenelor: analiza calitativa, care are ca scop abordarea laturii calitative a fenomenelor, studierea factorilor care au aceeasi natura cu fenomenul. Rolul analizei calitative este dat de elaborarea modelelor care cuprind elementele esentiale ale fenomenelor. analiza cantitativa presupune abordarea fenomenelor din punct de vedere cantitativ, facindu-se apel de cele mai multe ori la modelele matematice e) dupa perioada de timp pe care se realizeaza: analiza pe termen scurt, realizata de regula pe o perioada de timp mai mica de un an, oferind in principal informatii managementului intern analiza pe termen lung, care cuprinde studierea evolutiei fenomenelor pe perioade mai mari de un an, furnizind informatii necesare deciziilor strategice f) dupa pozitia analistului fata de entitatea in care se manifesta fenomenul studiat analiza interna, realizata de persoane din interiorul entitatii in care se manifesta fenomenul. De regula, analiza interna in intreprinderi se bazeaza pe informatiile oferite prin controlul intern al activitatii sale. analiza externa, realizata de persoane din afara entitatii in care se manifesta fenomenul.