PSIHOLOGIA EDUCATIEI - Subiecte examen Subiectul 1 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Paradigme ale nvrii colare/academice - pg 49 Implicarea gndirii n activitatea de nvare colar - pg 94 Implicarea motivaiei n activitatea de nvare colar -pg 27+106 (mai mult 106) Implicarea ateniei i voinei n activitatea de nvare colar-pg 117 Temperamentul i aptitudinile n nvarea colar -pg 124 Caracterul elevilor si activitatea de nvare colar -pg 124 Inteligena si creativitatea n nvarea colar -pg 137+141 Interaciunile sociale n coal -pg 150

Barem pentru subiectul nr.1: 5 p. 5:4 = 1,25 p pentru fiecare subpunct din barem 1. Definirea termenilor; 2. Succinta caracterizare a fiecarui concept 3. Trecerea in revista a opiniile specialitilor; 4. Analiza relatiei intre termenii implicati in titlu Subiectul 2 1. Criterii de delimitare a stadiilor dezvoltrii psihice.

A. Tipul fundamental de activitate (jocul, nvarea, munca): Copilrie - jocul Adolescen nvarea Vrsta adult munca B. Tipul de relaii specifice n care se angajeaz individul: Copilrie - tutelate, Adolescen, vrsta adult - netutelate (independente) 2. Stadiile dezvoltrii psihosociale-Erick Erickson

1.ncredere/ nencredere(natere 18 luni) - Eveniment: hrnirea Dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere n mediu (fa de cel care ngrijete copilul) funcie de modul n care este ngrijit 2.Autonomie/ Nesiguran (ruine) (1,6 3 ani) - Eveniment: controlul propriului corp Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau ndoielii (ruinii), al ncrederii n sine, n funcie de nivelul abilitilor de autoservire, de reuita autocontrolului sfincterian i al micrilor 3. Iniiativ/vinovie (culpabilitate)(3-6 ani) - Eveniment: independena Dezvoltarea spiritului de iniiativ sau vinovie n funcie modul n care reuete organizarea spaiului personal 4. Competen (spirit ntreprinztor)/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: coala Dezvoltarea sentimentului competenei sau incompetenei n funcie de succesul n activitate 5. Identitate/confuzie de roluri (adolescen) - Eveniment: relaiile cu cei de-o seam Conturarea identitii prin exersarea de roluri specifice ocupaiilor, genului, politice sau confuzie de roluri 6.Tineree (intimitate/ izolare); 7. Maturitate (generativitate/ stagnare);
1

8. Adult (integritatea eului /Disperare) 3. Stadiile elaborrii eului (dezvoltarea contiinei de sine)-G. Allport

1. Mica copilarie-pana la 4 ani:eul corporal,identitatea de sine,respectul de sine(mandria),nevoia de autonomie,stadiu critic in dezvoltarea constiintei de sine-negativismul de la 2 ani 2. 4-6 ani:extensia eului(spiritual de competitie si simtul propietatii),imaginea eului rudimentara,egocentrism+inceput de reciprocitate,bazele simtului responsabilitatii morale si ale cunoasterii de sine 3. 6-12 ani:eul ca factor rational,masuri de prevenirea ranirii respectului de sine(defense,evaziune,negativism),diferentiere standarde parentale/standarde extrafamiliale,identificarea-important ptincipiu al invatarii 4. Adolescenta:efortul personal central,imaginea de sine depinde de altii,simtul individualitatii rudimentar,revolta ca relatie in cautarea identitatii 5. Proprium:eul asa cum este simtit si cunoscut,eul ca obiect al cunoasterii si trairii,constiinta de sine 4. Definirea nvrii colare form tipic, specific n care se efectueaz nvarea la om, deoarece la nivelul ei nvarea nu decurge pur i simplu de la sine, ci este conceput, anticipat i proiectat s decurg ntr -un fel anume ca activitate dominant. Ea poart n sine, ntr-o form condensat i potenat, istoria i legile generale ale nvrii, sensul ei evolutiv i constructiv, pe care, din spontan, oscilant i implicit, l transform ntr-un fapt ferm, contient i explicit (Golu, 2001, pp. 21). ,,activitatea elevului concretizat n receptare, descoperire, asimilare, aplicarea cunotinelor, sau de exersare n vederea formrii deprinderilor diverse, potrivit cu gradul i tipul colii (Moise, 1996) ,,activitate cu valoare psihologic i pedagogic, condus i evaluat n mod direct sau indirect de educator, care const n nsuirea, transformarea, acomodarea, ameliorarea, reconstrucia, fixarea i reproducerea contient, progresiv, voluntar i relativ interdependent a cunotinelor, priceperilor, deprinderilor i atitudinilor (Neacu, 1990) 5. Particularitile care difereniaz influena mediilor educogene de influena social -planificarea riguroas i explicit a asimilirii de cunotine, deprinderi i atitudini n vederea dezvoltrii intelectuale i sociale a individului uman n conformitate cu anumite finaliti; -manipularea de ctre o persoan (grup de persoane) exterioare individului a unor dimensiuni ale mediului la care acestuia i se cere explicit s se adapteze; -proiectarea i afirmarea explicit a unor categorii de comportamente adaptative care se cer individului ca rspuns la influenele exercitate metodic; -formularea explicit a unor exigene de structurare a personalitii n concordan cu un model (virtual pentru individul concret) care este idealul despre om al comunitii n care acesta triete i la care este influenat s se adapteze. 6. Paradigma nvrii ca ntrire a asocierii stimul-rspuns schimbare a forei de asociere ntre stimulii din mediu i rspunsurile individului, Thorndike, Tolman, Skinner i Hull a dominat psihologia educaional pn n anii 1950. profesorul este un distribuitor de recompense i pedepse, elevul este un receptor al recompenselor i pedepselor metoda predilect a practicii pe baza acestei teorii este exerciiul.
2

7.

Paradigma nvrii ca procesare de informatie

a dominat psihologia educaional a anilor 60-70 legturile dintre cunotine (informaii) sunt stabilite prin intuiia (insight) legturii dintre cunotine, prin nelegerea regulii de asociere a informaiilor profesorul = surs de informaii pentru elev, elevul = procesor de informaii Metoda predilect - lectura 8. Paradigma nvrii ca i construcie a cunoaterii

ncepnd cu anii 1980 1990 profesorul = coordonator, ghid pentru elev, elevul apare ca un constructor de sensuri i semnificaii, metodele specifice sunt discuiile, descoperirea dirijat, participarea cu supervizare la rezolvarea de probleme ct mai multe i mai variate

9.

Paradigma nvrii ca negociere social

bazat pe constructivismul social privete actorii nvrii ca pe negociatori n plan social ia n consideraie faptele de natur afectiv, social i cultural implicate n nvare. nvarea este abordat n contextul mai larg al schimbrii sociale, ca proces de analiz critic i deliberare n contexte sociale concrete. 10. Etapele formrii aciunilor mintale (P.I. Galperin)

Familiarizarea cu sarcina nvrii - pe baza modelului aciunii i indicaiilor referitoare la aciunea material se constituie fundamentul orientativ al aciunii sau baza de orientare a aciunii; Execuia sau realizarea aciunii - desfurarea aciunii n plan extern, material; Transferul aciunii n planul vorbirii sau al limbajului extern cu voce tare, fr sprijinul pe materialul cu care s-a operat n executarea aciunii; Aciunea n planul limbajului intern pentru sine. Etapa interiorizrii aciunii materiale n aciune mintal sau a desfurrii aciunii n limbaj interior. (Galperin, 1975) 11. Condiiile interne ale nvrii (R. Gagn) factorii biologici: vrsta, particularitile anatomo-fiziologice ale analizatorilor, activitatea nervoas superioar, starea sntii organismului, bioritmul intelectual; b) factori psihici: stadiul dezvoltrii structurilor cognitive, operatorii, psihomotorii, afective i sociomorale; nivelul inteligenei, aptitudinile speciale, aptitudinea colar, mecanismele psihice, personalitatea (temperament, caracter), priceperile, deprinderile, tehnicile de munc intelectual i nivelul de cunotine anterioare. 12. Variabilele nvrii n coal (D.P.Ausubel, F.G.Robinson)

variabile care in de mediul educaional (independente);

3

variabile reprezentate de actele de comportament (dependente). 13. Rolul mecanismelor cognitive n nvarea colar

Prin cele dou componente ale sale (cunoaterea declarativ i cunoaterea procedural), metacogniia implic a ti CE S FACI i a ti CUM S FACI Stilul cognitiv - modul specific n care oamenii percep i i organizeaz informaia despre lume, modul n care rspund la stimulii din mediu. 15. Sugestii pentru antrenarea gndirii elevilor i pentru formarea i dezvoltarea gndirii critice -definirea si clarificarea problemei-identificarea temei central a problemei,sesizarea asemanarilor si deosebirilor dintre datele problemelor,determinarea relevantei infoematiilor,formularea intrebarilor potrivite -evaluarea informatiilor in functie de problema verificarea consistentei datelor,identificarea asumptiilor nestatuate,recunoasterea stereotipurilor si cliseelor,recunoasterea factorilor emotionali -rezolvarea de probleme/configurarea concluziilor-recunoasterea adecvarii datelor si predictia consecintelor probabile 16. Procedee pentru predarea conceptelor -focalizarea atentiei elevilor asupra atributelor definitorii sau prototipale ale exemplelor si nonexemplelor -prezentaea de exemple representative,memorabile pt respective clasa de obiecte Prezentarea cat mai multor exemple si nonexemple de obiecte si din cat mai variate zone ale cunoasterii senzoriale -clasificarea unei mari varietati de noi exemple cautate si gasite de elev dupa cat mai multe criteria -clasificarea unei mari varietatide perechi exemplu/nonexemplu foarte asemanatoare diferite pintrun singur atribut,ale obiectelor din clasa de obiecte desemnata de concept -crearea unei taxonomi a conceptelor relationate se recomand: focalizarea ateniei elevilor asupra atributelor definitorii ale exemplelor i nonexemplelor (cazurilor care intr n categoria desemnat de conceptul respectiv i a celor care nu intr); prezentarea de exemple reprezentative (prototipale) memorabile pentru respectiva clas de obiecte; prezentarea ct mai multor exemple i nonexemple de obiecte care intr n clasa desemnat de concept i din ct mai variate zone ale cunoaterii senzoriale; clasificarea unei mari varieti de perechi exemplu / nonexemplu foarte asemntoare (diferite printr-un singur atribut) ale obiectelor din clasa de obiecte desemnate de concept. 17. Recomandri pentru dezvoltarea capacitii de rezolvare de problem

Pentru dezvoltarea capacitii elevului de a rezolva probleme este recomandat: s se ntrebe elevii dac au neles problema, s se vizualizeze problema prin diagrame sau desen; s se ncurajeze privirea problemei din diferite unghiuri; s se sugereze diferite posibiliti de rezolvare apoi s fie ntrebai elevii dac pot gsi i altele; s se cear elevilor s explice paii fcui pentru rezolvarea problemei;

 18.

s nu se dea prea multe chei de rezolvare pentru a-i lsa pe elevi s gndeasc dar s nu-i lase prea mult timp s caute soluiile de rezolvare pentru a nu-i pierde interesul pentru aceasta; s se recurg la imaginaia elevilor. Metode prin care se asigur funcionarea optimal a memoriei repetarea si revederea informatiilor predate-ii ajuta sa separe sentialul de neesential,sa-si focalizeze atentia pe info importante,sa relationeze noile info cu cele vechi,sa integreze noile info printer cele familiar.Ca metode utilizate sunt: prezentarea unui material foarte clar,organizat,structurat in parti accentuate,dupa un plan evident inventarierea info din noul material in legatura cu obiectivele lectiei;fixarea si informarea elevilor cu privire la scopul activitatii repetarea si accentuare info importante dupa anumite repere,mnemoscheme sau mediatori(sublinieri in text,rezumate,scheme grafice) solicitarea elevului sa reproduca prin parafraza info,sa adnoteze,coloreze sau sublinieze anumite info in asociere cu activitati de clasificare,ordonare,seriere informarea elevilor cu privire la intervalul de timp dupa care se va face testarea corectitudinii si completitudinii corpului de info stocate testarea scurta dar frecventa a cunostintelor obisnuirea elevilor in a-si pune intrebari scurte de verificare Consilierea membrilor familiei in a ajuta elevul sa aplice si sa-si reaminteasca acasa diferite info si in a deveni un fel de antrenori ai memoriei elevului.

19. Recomandri pentru dezvoltarea capacitii de rezolvare de probleme Profesorul trebuie sa: -sa intrebe daca s-a inteles problema,sa se asigure ca elevii pot separa info relevante de cele nerelevante -sa vizualizeze problema prin diagrame si desene -sa incurajeze privirea problemei din diferite unghiuri -sa sugereze diferite posibilitati de rzolvare apoi sa intrebe elevii daca pot gasi si altele -sa implice elevii in situatuu care sa ceara confruntarea unor puncte de vedere diferite pe care sa le apere sau sa le combata -sa sprijine elevii sa dezvolte cai sistematice de evaluare a alternativelor -sa ceara alevilor sa explice pasii facuti in rezolvarea problemei -sa ofere credite partiale pt raspunsurile bune comparativ cu cele gresite -sa nu dea prea multe chei de rezolvare pt a-i lasa pe elevi sa gandeasca dar sa nu-I lase prea mult timp sa caute solutiile de rezolvare pentru a nu-si pierde interesul pt aceasta -sa recurga la imaginatia copilului 21. Metacogniia definire i component

Meichenbaum a definit:a fi constient de propia masinarie de cunoastere si de cum functioneaza aceasta masinarie si include cunostintelepersonale despre propiile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare.Prin cele doua component ale sale:cunoasterea declarative si procedural,metacognitia implica a stii ce sa faci si a stii cum sa faci ceea ce atrage atentia asupra importantei ei in realizarea unui deziderat al instruirii in epoca noastra, Acela de a invata nu doar ceva anume ci de a invata sa inveti. 24. Dezvoltarea capacitii de autoreglare a elevilor.

Autoreglarea presupune abilitati de formulare independenta, autonoma a scopurilor, de autoevaluare a performantelor si de auto-intarire a raspunsurilor valabile. Profesorul trebuie, si poate, sa ajute elevii sa identifice sis a utilizeze standarde evaluative interne, sa-si fixeze seturi proprii de scopuri, proximale, specifice si stimulatoare (sa diferentieze intre scopuri care sunt greu de atins si cele care sunt usor de atins), sa-si evalueze progresul, sa se compare cu nivelul performantei anterioare. Prin implicarea elevilor in sarcini concrete (de la usor la dificil) pe care sa le rezolve (cu sau fara support), independent, ei pot fi invatati sa aiba incredere in propria lor competenta. Astfel ca, se pot evidential anumite conditii care pot duce la dezvoltarea capacitatii de autoreglare a elevilor: Asigurarea raportului optim intre dirijare si respectarea independentei si sutonomiei elevilor Antrenarea treptata in sarcini de dificultati crescande Angajarea elevilor in sarcini care sa pun anumit grad de dificultate si pentru indeplinirea carora ei sa fie solicitati sa depaseasca asa-numita bariera interna a propriului inactivism Confruntarea elevului cu anumite bariere externe, construite programatic de profesor in vederea stimularii activismului lui si recompensarea efortului depus pentru a le depasi Combinarea activitatilor cu obiective imediate si facile cu activitati cu obiective mai indepartate si mai greu de atins Recurgerea frecventa la discutii si dezbateri pe tema valorii trasaturilor de vointa (la varste mai mari) 25. Principalele nevoi de care trebuie s se in seama n dinamizarea activitii de nvare n coal nevoia de stimulare (de a avea un mediu bogat n stimuli); nevoia de competen i compatibilitate cu mediul (efortul depus pentru competen a fost numit effectance un proces care se soldeaz cu sentimentul eficacitii); nevoia de apartenen (need to belong) similar celei denumite de H.A.Murray (1938) nevoie de afiliere (need for affiliation - nAff) care susine comportamente ca prietenia, cooperarea, socializarea; nevoia de atenie; nevoia de realizare (need for achievement- nAch) care susine comportamente ca ambiia, competitivitatea, autoperfecionarea (self-improvement); nevoia de autoactualizare (de a gsi mijloace din ce n ce mai adecvate de autoexpresie, de realizare a propriului potenial, de a crete eficiena i competena, de a fi creativ, de a dezvolta roluri din ce n ce mai satisfctoare i mai valoroase). 26. Stimulente pentru motivaia extrinsec si intrinsec

Motivatia extrinseca: -cunoasterea rezultatelor(obtinerea informatiei despre reusita activitatii) -recompensa si pedeapsa -cooperarea si competitia.Competitia este mai eficienta decat cooperarea Motivatia intrinseca: -afirmarea propriei competente -trezirea curiozitatii pt activitate -responsabilizarea elevilor in diferite sarcini -solicitarea fanteziei 27. Optimum motivaional in invatarea scolara

Subaprecierea dificultatii sarcinii duce la submotivare,iar supraaprecierea sarcinii duce la supramotivare.In ambele cazuri(supramotivare/submotivare) sarcina nu are rezultatul asteptat.Solutia este ca intensitatea motivatiei sa fie ajustata la dificultatea sarcinii,cu precizarea
6

ca la sarcinile de dificultate foarte mare o intensificare a motivatiei nu pericliteaza atat de mult reusita cat intensificarea motivatiei la sarcini de dificultate medie sau mica.Optimum motivational se poate obtine prin obisnuirea elevilor de a percepe cat mai corect dificultatea sarciniisi prin controlul intensitatii motivatiei. 28. Structurile afective n nvare

Teoria si practica educatiei recunoaste ca afectivitatea,cu toate formele ei,este atat un important canal de transmitere si receptive a influentelor educative(T. Cretu,1987,p.160) Consecutiv dezvoltarii cunostintelor se dezvolta anumite structure affective.Pe masura ce acumuleaza informatii elevul inceoe sa recunoasca faptul ca ii place o anumita disciplina,incepe sa se bucure de faptul ca stie,ca a aflat ceva sau de faptul ca este apreciat de professor sau de colefi.Procesul se intampla insa si in ce priveste trairile affective negative:neinvatand si nebucurandu-se,invata sa traiasca fara bucurii sau chiar cu jena si discomfort afectiv,nefiind apreciat invata sa accepte amaraciunea de a constata ca este invizibil si invata o gama extreme de variata de trairi afective jenante.Anxietatea este considerata un important factor in invatareprin invatare individual tinde sa-si reduca anxietatea-mai ales in invatarea sociala(copii invata sasi modifice si controleze comportamentul pt a nu-si dezamagii parintii sau colegii). 29. Recomandri pentru educarea afectivitii elevului

Pentru crearea unui climat afectiv favorabil se recomand: -educarea la elevi a discernmntului i a capacitii de autoapreciere obiectiv pentru ca ei s aib ateptri conforme cu propriile posibiliti i cu situaiile obiective: -adoptarea n relaiile cu elevii a unor atitudini de ncredere i valorizare pozitiv; -evitarea de ctre profesor a comportamentului imprevizibil i a inechitilor n relaiile cu elevii; -asocierea sarcinilor de nvare cu evenimente plcute, pozitive prin accentuarea competiiei de grup i a cooperrii nu a competiiei individuale; -neutralizarea cauzelor generatoare de anxietate excesiv, timiditate, disconfort afectiv. -sustinerea elevilor cu risc de anxietate sa se ofere voluntary sis a aiba success -utilizarea corecta a recompenselor ceea ce presupune: a)claritate si consecventa in acordarea premiilor b) statuarea unor standard pt premiere conform abilitatilor si limitelor individuale c) atribuirea succesului elevului efortului si abilitatilor lui,nu stradaniilor profesorului d) sprijinirea copilului in a-si dezvolta sentimentul competentei personale e) invatarea elevului sa-si controlezepropriile sentimente si sa inteleaga sentimentele celor din jur 30. Tehnici de diminuare a strilor frustrante produse de activitatea colar

Pentru utilizarea optimala a resurselor afective ale elevului este necesara cunoasterea unor distorsiuni sau dereglari tranzitorii pe care le poate suferi afectivitatea elevului in si prin activitatea scolara. Astfel, pot sa apara simple stari de tensiune emotionala sau stari frustrante pana la teama de scoala. Pentru parinti si profesori este esential: Sa observe, sa ia act de felul in care copilul raspunde la marea schimbare din viata lui care este intrarea in scoala Sa comunice copilului ca au observat, ca au fost acolo, langa el, ca nici unul din gesturile sale de refuz sau de acceptare nu le-a fost indiferent Sa personalizeze pozitia egala, standard, in care se afla copiii fata de invatator-profesor, pozitie atat de diferita de cea in care fiecare copil se afla in propria familie
7

Sa invete sa redevina mici scolari cu mici si nenumarate probleme, asa cum au fost candva, cum au trebuit sa fie pentru a ajunge adulti In acest caz specialistii recomanda: Educarea la elevi a discernamantului si a capacitatii de autoapreciere obiectiva pentru ca ei sa aiba asteptari conforme cu propriile posibilitati si cu situatiile obiectice Adoptarea in relatiile cu elevii a unor atitudini de incredere si valorizare pozitiva Evitarea de catre professor a comportamentului imprevizibil si a inechitatii in relatiile cu elevii Asocierea sarcinilor de invatare cu evenimente placute, positive prin accentuarea competiei de grup si a cooperarii nu a competitiei individuale Neutralizarea cauzelor generatoare de anxietate excesiva, timiditate,disconfort afectiv. Sustinerea elevulor cu risc de anxietate sa se ofere voluntary sis a aiba success Utilizarea corecta a recompenselor ceea ce presupune: - claritate si consecventa in acordarea premiilor - statuarea unor standarde pentru premiere conform abilitatilor si limitelor individuale - atribuirea succesului elevului efortului si abilitatilor lui, nu stradaniilor profesorului - sprijinirea copilului in a-si dezvolta sentimental competentei personale - invatarea elevului sa-si controleze propriile sentimente sis a inteleaga sentimentele celor din jur. 31. Tactici pentru trezirea i meninerea ateniei elevilor pe parcursul leciei

-se misca in clasa, de jur-imprejur,vorbesc numai inspre clasa,folosesc gesturile si contactul visual -isi utilizeaza efficient vocea:cu variatii in functie de tema,adecvata tipului de comportament al elevilor -utilizeaza alternative canalele senzoriale(visual/auditiv prin alternarea prezentarii materialelor cu lectura) -folosesc fraze special pt a revigora focalizarea atentiei,recurg la exemple memorabile -divizeaza activitatile complexe in secvente si accentueaza relatiile dintre ele -schimba tipul de activitate si ritmul desfasurarii acesteia -isi gestioneaza interactiunea cu elevii prin gruparea lor 32. Condiii ale educrii capacitilor voluntare ale elevilor

-asigurarea raportului optim intre dirijare si respectarea independentei si autonomiei elevilor -antrenarea treptata in sarcini de dificultati crescande -angajarea elevilor in sarcini care sa prezinte un anumit grad de dificultate sip t indeplinirea carora ei sa fie solicitati sa depaseasca asa-numita bariera interna a propriului inactivism -confruntarea elevului cu anumite bariere externe,construite programmatic de profesor in vederea stimularii activismului lui si recompensarea efortului depus pt a le depasi -combinarea activitatilor cu obiective immediate si facile cu activitati cu obiective mai indepartate si mai greu de atins -recurgerea frecventa la discutii si dezbagtero pe tema valorii trasaturilor de vointa-la varste mai mari 33. Temperamentul- influene asupra nvrii n coal

Echilibrul sanguinicului si flegmaticului predispun la mentinerea unui ritm uniform al activitatii in timp ce elevul cu temperament coleric se implica tumultuous si tot atat de brusc renunta.Flegmaticul pare ca tergiverseaza totul,cel melancolic pare distrat.Manifestarile timpurii ale temperamentului se modifica pe masura ce elevul inainteaza in varsta,ele trecc din ce in ce mai mult sub control voluntary dar tipul temperamental nu se schimba.Dimensiunea extra sau introverta a temperamentului isi pune amprenta asupra modului in care elevii comunica intre ei cu adultii.S-a constatat ca la varsta de 8 ani achizitiile scolare sunt favorizate de extraversiune,iar la
8

18 ani de introversie.S-a constatat ca extravertii,in comparative cu introvertii,au nevoie de mai multe pauze pt a-si concentra atentia,isi pierd repede interesul pt sarcinile repetitive,au nevoie de stimulari senzoriale mai puternice pt a-si mentine atentia treaza. 34. Aptitudinile influene asupra nvrii n coal

Identificarea aptitudinilor(inclusive a celei scolare) recunoasterea lor de catre profesor este extreme de important apt intreaga traiectorie a dezvoltarii elevului in scoala,deoarece,cel putin in perioada de inceputa experientei lui scolare elevul este dependent de feed-back-urile celor care-i organizeaza spatiul de viata.Prin neglijare o serie de aptitudini se pot eroda,isi pot pierde din eficienta,prin sesizarea lor timpurie ele pot fi eficientizate.Ca repere pt organizarea procesului instructive-educativ in scopul formarii si dezvoltarii aptitudinilor se recomanda: -antrenarea elevilor in activitati cat mai variate si bogate in continut -cultivarea interesului pt activitati cat mai variate -fructificarea valentelor oferite de sistemul activitatilor extrascolare -corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale 35. Aptitudinea colar general

Def:o combinatie de abilitati intelectuale in care se cuprind- dupa cum arata Vernon inteligenta generala(factorul g) aptitudinea verbal (factorul v:ed) si ansamblul factorilor de personalitate (factorul x) care determina atitudinea elevului fata de activitatea scolara 37. Recomandri pentru ncurajarea creativitii n coal

Primul pas care trebuie facut pt incurajarea creativitatii in scoala este, asa cum recomanda specialistii,valorizarea adecvata a disponibilitatii natural a copilului de a fi inventive,sigurarea lui ca dorinta de a fi creative ii va fi apreciata.Se recomanda: -acceptarea si incurajarea gandirii divergente a elevilor,incurajarea cautarii de noi situatii -incurujarea efortului elevilor de a folosi o cale neobisnuita de rezolvare a problemelor,chiar daca aceasta nu duce in mod obligatoriu la success -incurajarea elevilor de a avea incredere in propria capacitate de evaluare a situatiilor -accentuarea faptului ca fiecare elev este capabil de creativitate intr-o forma sau alta -asigurarea elevilor nonconformisti ca primesc, ca si restul clasei privilegii si recompense -sesizarea si evidentierea efortului creativ al fiecarui elev -utilizarea cat mai frecventa a brainstorming-ului 38. Sugestii pentru ncurajarea stimei de sine a elevilor

-valorizarea i acceptarea eforturilor elevului chiar dac el nu ajunge la standardele impuse de profesor; -crearea unui climat de siguran fizic i psihic pentru fiecare elev n parte; -clarificarea standardelor de evaluare, sprijinirea elevilor n a nva s se autoevalueze critic, s i aplice autosanciuni dac e cazul; -evitarea comparaiilor distructive i a competiiei care pune un elev n situaia de inferioritate; -construirea unei conduite care s transmit elevului c este acceptat, chiar i atunci cnd i se sancioneaz un comportament specific; -ncurajarea elevului n a-i asuma responsabilitatea propriilor reacii la evenimente; -educarea elevilor n spiritul suportului afectiv reciproc i al ncurajrii reciproce 39. Perceperea de ctre elevi a stilului de conducere al profesorului

Elevii percep stilul de conducereal profesorului in functie de increderea pe care o au in el (incredere determinate de eficienta si competenta,dovedite in sarcini anterioare) dar si in functie de simpatia pe care le-a castigat-o. 40. Msuri pentru prentmpinarea pierderii controlului clasei

mentinerea clasei in stare de preocupare-elevii absorbitide activitati interesante nu creeaza probleme umor si buna dispozitie disponibilitatea pt glume si amuzament este semnul sigurantei de sine si al simtului realist al propriei valori siguranta de sine,promptitudine in luarea deciziilor cu privire la problemele care apar-ezitarile si tergiversarile in solutionarea problemelor care apar creaza impresia lipsei de experienta evitarea amenintarilor-o simpla amenintare poate determina chiar comportamentul anuntat ca interzis (poate starni dorinta elevilor de a verifica daca profesorul se tine de cuvant) evitarea manifestarilor violente-pierderea autocontrolului de catre professor poate mai degraba sa amuze clasa decat sa o infricoseze evitarea umilirii elevilor-umilirea unui elev ii afecteaza statutul in clasa si ii determina comportamente de restabilire a acestuia (uneori violente) evitarea familiaritatii excesive-indiferent de amploarea manifestarilor de prietenie ale profesorului,elevii nu il pot recepta ca fiind unul de-ai lor si pot sa se raporteze confuz la ideea de autoritate utilizarea unui limbaj pozitiv in corectarea unor comportamente exprimarea cat maides posibil si adecvat a satisfactiei cu privire la anumite comportamente ale elevilor 41. Condiiile necesare i suficiente prescrise de C.Rogers pentru promovarea nvrii

1.empatia 2.atitudinea neconditionat pozitiva 3. congruenta 42. 43. Diferene individuale n nvare principalii factori de difereniere paternurile individuale de cretere i dezvoltare, aptitudinile, inteligena, creativitatea abilitatea mnezic, interesele strategiile de nvare, stilul cognitiv, stilul de nvare i de studiu al elevilor Inteligena ca factor de difereniere n nvarea colar

Termenul de inteligen colar, cu valoare pur operaional, ar desemna, n perspectiva concepiei lui J.Piaget, echilibrul dinamic dintre asimilarea cerinelor colare i acomodarea la acestea, la diferite niveluri de colarizare. Inteligena colar este o form specific, particular a inteligenei, care se difereniaz de aceasta () mai ales prin specificitatea coninutului su, dar n acelai timp se supune legilor generale ale dezvoltrii mentale Teoria lui H. Gardner cu privire la inteligenta multipla,descrie inteligenta ca fiind compusa din 7 categorii diferite de abilitati umane.
10

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Inteligenta logico-matematica asigura performante in domeniul matematicii si al altor stiinte. Inteligenta lingvistica asigura performante in domeniul creatiei poetice si in jurnalistica. Inteligenta muzicala este favorabila compozitiei muzicale Inteligenta spatiala este favorabila invatarii deprinderilor necesare navigatorilor si sculptorilor Inteligenta kinestezica permite performante in sport Inteligenta interpersonala permite performante in activitati ca interventia terapeutica Inteligenta intrapersonala este suport pt activitatile cu oamenii 44. Factorii succesului colar

T.Kulcsar mentioneaza 2 categorii de factori: a) Factori intelectuali-sunt analizati sub termenul generic de inteligenta scolara b) Factori nonintelectuali-sunt mentionati motivatia elevului pt activitatea scolara,nivelul de aspiratie si angajarea eului elevului in sarcina scolara,dimensiuni ale personalitatii elevului ca astenie/stenie, stabilitate/instabilitate emotionala. H.G.Gough a identificat 8 factori care au o corelatie inalta cu succesul scolar: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Dominanta Capacitate de statut Responsabilitate Socializare Toleranta Realizare prin conformism Realizare prin independent Eficienta intelectuala Atitudinea elevilor fata de success sau esec este unul dintre factorii importanti ai succesului scolar.De asemenea un factor important este nivelul de aspiratie-s-a demonstrate ca elevii cu inadecvare,autorespingere si sentimentul inferioritatii isi fixeaza scopuri prea inalte sau prea joase Din perspectiva pedagogica: 1. Factori interni-tin de interioritatea elevului- sunt:maturitatea psiho-sociala,capacitatea intelectuala,abilitatile,motivatia pt invatatura,motivatia pt success; 2. Factori externi-tin de mediul extern- sunt:mediu socio-cultural, familial, grupul de prieteni, politica scolara, organizarea pedagogica, structura, continutul, competenta profesorului, competenta conducerii scolii.Structura si continutul invatarii (reflectat in planuri si programe) sunt de asemenea factori de care depinde reusita scolara a elevilor. 45. Dizabilitile de nvare clasificare

Cea mai frecventa clasificare a dizabilitatilor de invatare este cea facuta dupa criteriul proceselor psihice implicate: 1. Dizabilitati de receptive (input) 2. Dizabilitati de integrare 3. Dizabilitati de expresie(output) 46. Dificulti emoionale ale elevilor cu dizabiliti de nvare
11

1. 2. 3. 4. 5.

Cele mai importante cinci dificultati emotionale ale oamenilor cu dizabilitati de invatare sunt: Rusinea Teama Sensibilitatea la mediu si sensibilitatea emotionala Reglarea emotionala Dificultatea in a se adapta la schimbare 48. Caracteristicile elevului lider n clas

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Un comportament flexibil Capacitatea de a identifica nevoile celorlalti De a se comporta asa cum asteapta ceilalti sa se comporte Incredere in sine Abilitatea de a manipula oamenii Capacitatea de a satisfice nevoile celorlalti Motivatie puternica pt urmarirea scopurilor grupului 49. Efectele grupului (clasei) asupra elevului

1. 2. 3. 4. 5.

O serie de studii axate pe investigarea efectelor grupului/clasei asupra individului au descoperit ca grupul influenteaza: Imaginea de sine a elevului Reactiile lui comportamentale Comportamentele individuale in raport cu normele grupului Atitudinile fata de sarcina de invatare sau fata de grup Performantele la invatatura Una dintre cele mai vizibile influente ale grupului asupra individului este presiunea spre conformism (cu efecte conexe ca deviationismul, starile conflictuale intra si intergupale). 50. Fenomenul accenturii agresivittii elevilor

O serie de studii de specialitate au incriminat ca factori ai accentuarii agresivitatii tinerilor,cresterea oferteide modele de comportament agresiv (prin mass-media sau in grupurile de apartenenta sau de referinta ale elevilor) si/sau diversificarea fara precedent a situatiilor de viata frustrante pe care individual izolat nu le poate evita. 51. Dimensiunile suportului parental

1. Suport material 2. Suport cognitiv/educational-instructiv 3. Suport afectiv Prin fiecare dintre aceste 3 dimensiuni si prin toate 3 conjugat,suportul parental are importante influente atat asupra dezvoltarii fizice si intelectuale a copilului cat si asupra dezvoltarii unor constructe ale personalitatii sale:imaginea de sine, stima de sine, sistemul de valori, increderea in sine, sentimentele de buna stare etc. 52. Caracteristici ale familiilor ai cror copii obin rezultate bune la coal

Cercetarile lui Epstein au reliefat faptul ca familiile ai caror copii obtin rezultate bune in scoala indeplinesc urmatoarele caracteristi:

12

1.

2.

3. 4.

5.

6.

practica o rutina familiala zilnica (ore fixe si liniste de studiu, distribuire a responsabilitatilor in indeplinirea activitatilor casnice, fermitate in ceea ce priveste ora de culcare si luare cinei impreuna cu familia) monitorizeaza activitatile extra-scolare ale copiilor (stabilesc limite de uitat la televizor, controleaza in diferite forme copii chiar si cand parintii nu sunt acasa, stabilesc activitati extrascolare sub supraveghere) modeleaza atitudinile legate de invatare, autodisciplina si munca sustinuta (converseaza cu copii, argumenteaza ideea ca totul se obtine prin munca) exprima asteptari inalte, dar realiste (stabilesc obiective si standarde corespunzatoare cu varsta copilului si gradul de maturitate, recunosc si sustin talentul, impartasesc succesele copilului cu familia si prietenii) incurajeaza dezvoltarea si progresul scolar (mentin un mediu familial cald si protector, arata interes pentru progresul scolar, ajuta la teme, discuta importanta unei bune educatii si a optiunilor legate de cariera, pastreaza legatura cu profesorii) incurajeaza cititu, scrisul si discutiile intre membrii familiei 53. Simptome ale abuzului i neglijrii afective a copilului n familie

Printre simptomele generale-efecte atat ale abuzului cat si ale neglijarii copilului sunt metionate:intarzieri in dezvoltarea fizica si psihica;regresie catre un stadiu de dezvoltare inferior sau pierderea unor abilitati avute la un moment dat;inclinatie inspre interactiuni neobisnuite cu adultii (copilul poate fi foarte sensibil la starile parintilor incercand sa atenueze orice potential conflict,pot inclina inspre o inversare de roluri,copilul fiind cel care monitorizeaza indeaproape parintele);afectarea sanatatii mintale,cu scaderea nivelului stimei de sine,cu manifestari de teama,nervozitate,anxietate uneori chiar depresie in cele mai banale situatii de viata;declin progresiv al performantelor scolare;probleme de comportament (dezordine, fuga de acasa);interes scazut fata de ceea ce se intampla in jurul lui si apatie (absenta dorintei de a se implica chiar si in activitatile curente);reactii exagerate fata de durere,fata de alti oameni sau fata de schimbarile din mediul lui;evitarea persoanelor adulte (parinte/tutore);componente hetero sau autodistructive. 54. Indicii ale adaptarii scolare

1.evaluarea sanatoasa a eului in relatie cu ceilalti;perspectiva sanatoasa asupra sinelui si asupra felului in care este perceputa persoana poate sa ii dezvolte interese sociale precum cooperarea cu cei din jur;depasirea sentimentului inferioritatii (psihologia individuala-Adler) 2. manifestarea comportamantelor etichetate de societate ca potrivite, trairea cu placere a experientelor in care interactiunea cu persoanele semnificative din jur este recompensata-Psihologia behaviorista 3. starea de congurenta dintre experienta si atuoperceptie;perceptia corecta,realista a propriilor calitati si puncte slabe,imaginea de sine sanatoasa si corecta perceptive a atitudinilor celorlalti fata de persoana-Psihologia umanista C.Rogers 4. indeplinirea sarcinilor de dezvoltare corespunzatoare varstei sale cronologice; 5. autovalorizarea, acceptarea lumii asa cum este,raspunsuri rationale la solicitarea mediului,comunicarea si angajarea in activitatile care cer efort cat si in activitatile recreative;Teoria rational-emotiva-Ellis 6. simtul responsabilitatii (asociat cu abilitatea de satisfacerea propriilor nevoi in asa fel incat sa nu interfereze cu abilitatea celorlalti de a-si satisfice nevoile,autoperceptie corecta 55. Indicii ale inadaptarii scolare

-sentimentul inferioritatii,efortul sporit pt perfectiune si superioritate care determina un comportament egoist contrat comportamentului cooperant de concesii mutuale specific intereselor sociale-Psihologia individuala -Adler
13

-manifestarea comportamentelor dezaprobate de cei din jur- Psihologia behaviorista -discrepanta dintre imaginea de sine si realitate,confuzia in ceea ce priveste propria identitate, care se exprima in sentimentul propriei vulnerabilitatii si anxietate-Psihologia umanista -sentimente de vinovatie si neacceptare de sine; -credinte irationale despre sine si ceilalti si despre realtiile cu cei din jur care produc o serie de tulburari afective-Teoria rational-emotiva-Ellis -absenta sentimentului propriei identitati si al apartenentei la grup,trairea dramatica a izolarii,hipercriticismul,frustrarea,eforturile exaggerate pt a primi iubire si a fi valorizat. 58. Tipuri de profesor dup criteriul empatiei i orientrii personale

1. profesori cu empatie si orientare helping bune-este tipul ideal de professor(inteleg elevul si il sustin) 2. profesori cu empatie buna si orientare helping slaba(inteleg,il simt dar nu au competenta necesara de a-l sustine- tipul profesorilor inca neintegrati in activitatea profesioanala dar care pot evalua; 3. profesori cu empatie slaba si orientare helping buna care reprezinta tipul rutinier de professor (nu simt foarte bine elevul dar stapanesc tehnici si procedure de comunicare didactica eficienta) 4.profesoricu empatie si orientare helping medie sunt profesorii a caror fomare necesita un effort suplimentar de vointa,de autodezvoltare 5. profesori cu empatie si orientare helping slaba-tipul de profesor contraindicat pentru activitatea didactica. 59. Tipuri de profesor dup criteriul nivelului conceptual

-in stadiul A intra profesorul a carui corp de cunostinte pe care le preda ca adevaruri inexorabile pe care elevul trebuie sa le memoreze pasivpe de rost; -in stadiul B intra profesorii care isi incep rolul mai interactiv si urmareste un ansamblu de scopuri, inclusiv promovarea dezvoltarii copilului; - in stadiul C profesorii recurg la o multitudine de metode adaptate nevoilor si nivelurilor de intelegere ale copilului,sunt deosebit de flexibil si maximal de eficienti. 60. Tipuri de profesor dup criteriul imaginii de sine a profesorului

1. profesorul de tip Socrate care este predispus la dezbatere si provocari deliberate,care pune intrebari si desi rar ajunge laconcluzii certe,deschide o serie de perspective de abordare a problemelor 2. profesorul de tip organizator al mitingurilor din oras care vorbeste despre importanta comunitatii,si este mai mult un moderator decat un expert si incurajeaza elevii sa participle la activitati de grup 3. profesorul-expert,concentrat pe performante academice,pe cum invata elevul sa traiasca,joaca mai multe roluri( tata/prieten/coleg)considera elevul o versiune in miniatura a sa si starneste dorinta elevului de a ii copia conceptia 4. profesorul-general,ce se vede pe sine ca un general care pregateste lupta si in felul acesta asteapta si cere supunere, 5. profersorul-om de afaceri care conduce clasa ca pe o companie,pune accent pe eficacitate,este alert,pragmatic si stimuleaza pragmatismul 6. profesorul-antrenor pentru care elevii sunt importanti ca grup,ca echipa,nu individual si antrenamentul in echipa este cel care asigura succesul 7. profesorul- ghid intr-un tur al orasului care arata, propune si expune teme si alternative dar nu cere si asteapta nimic in schimb,nu ofera feed-back.
14