Concepte si evolutii in informatica

Notiuni fundamentale

Teme
Informatii si informatica Principii de baza in informatica
Programele si principiile lor de functionare

Un istoric al aparitiei calculatoarelor

Generatii de calculatoare

Informatii
Informatii consistente, relevante, exacte, oportune, oportune,
accesibile

Aspecte: sintactic (forma, structura), semantic (inteles) Unitatea elementara: 1 bit (Shannon) Alte unitati de masura a informatiei:
1 octet (byte) 1O = 8 biti
1KO = 210 O = 1024 octeti (bytes) 1MO = 210 KO = 210 * 210 O 1GO = 210 MO

1TO = 210 GO

Suporturi de memorare a informatiei Prelucrarea si transmiterea informatiei

Informatica
S-a dezvoltat incepand cu anii 50 stiinta prelucrarii raionale (de ctre om), cu ajutorul calculatorului, a informatiilor reprezentnd cunotine din diverse domenii Academia Franceza 1966: ansamblul teoriilor i tehnicilor de prelucrare automat - cu ajutorul calculatorului electronic - a informatiilor Computer science

Cateva principii de baza in informatica

Domenii generale in informatica
Informatica de utilizare folosirea calculatorului pentru memorarea si organizarea informatiilor, editri de texte, comunicare
Informatica de gestiune organizarea si prelucrarea volumelor mari de date; sisteme de gestiune a bazelor de date Programare dezvoltarea de programe pentru rezolvarea unor probleme

Functionarea programelor
Programele transcriu algoritmi care rezolva probleme
diverse din diverse domenii, inclusiv domenii profesionale din informatica

Programle alcatuiesc software-ul Programele se scriu in limbaje de programare; sunt formate din instructiuni (similare frazelor) Formalizarea analogiei dintre limbajele naturale si limbajele de programare - teoria limbajelor formale Limbajele sunt generate de gramatici Gramaticile care genereaza limbaje de programare sunt mai restrictive: se elimina ambiguitatile; vocabularul este restrans; regulile sintactice sunt mai riguroase; semantica e algoritmica

Functionarea programelor
Limbaje de programare
De nivel inalt Fortran, Pascal, C, C++, Basic
Aparitia versiunilor vizuale

De asamblare mai apropiate de limbajul masina

Executia programelor se realizeaza in forma limbaj masina (cod masina, binar) Traducerea se realizeaza automat, prin programe numite compilatoare

Principii ale programelor

Medii de programare = sisteme soft folosite de informaticieni pentru dezvoltarea programelor (editare, compilare, executie, depanare) Etape in compilare: analize lexicala, sintactica, semantica, generare de cod Crearea unor programe cu o interfata prietenoasa cu utilizatorul Utilizatorii cunostinte de baza referitoare la functionarea calculatorului+programelor

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Dispozitive de calcul simple
John Napier (1550-1617) dispozitiv cu bastonase prismatice pentru inmultiri E. Gunter (1581-1626) scara logaritmica E. Wingate (1593-1656) rigla logaritmica 1642: Blaise Pascal (1623-1662) prima masina de adunat mecanica cu cilindri

continand cifrele; simularea sumei si reportului prin rotatii Gottfried von Leibniz (1646-1716) masini de adunat si inmultit (prin adunare repetata)

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Dispozitive de calcul simple
1820 - Thomas de Colmar prima masina de
adunat si inmultit care a intrat in viata economica

1834 1854: Charles Babbage, cu contributia Adei Byron, a proiectat o masina de calcul
separarea memoriei si unitatii de executie, comandarea masinii P. L. Cebev (1821-1894) masina de adunat si inmultit cu miscare continua care se va imbunatati prin operare electrica 1920- Expozitia de la Paris: Torres y Quevedo masina pentru inmultiri si impartiri cu clape

automata pe principii de pionierat in informatica

Sisteme electronice de calcul

Calculatoarele electronice

Un istoric al calculatoarelor

Apar la mijlocul secolului XX, pentru

rezolvarea unor probleme complexe Contine componenta interconectate pentru: memorarea datelor si programelor, executia operatiilor din programe, citiri / scrieri Principiul John von Neumann - 1947 Instrument performant de lucru Sistem de calcul = hardware + software Primul calculator electronic: ENIAC 1943 SUA (Philadelphia): 18.000 de tuburi electronice, 7.500 de relee, 7.000.000 de rezistente, ocupa 145m2, cntarind 30t

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Generatii de calculatoare
Generatia 1 (1943-1956) - tuburile electronice pentru
circuitele logice si tamburul magnetic rotativ pentru memorie

Viteza: 50-30.000 operatii/sec., memoria int. 2KO Dimensiuni mari, degajau caldura Programe in limbaj masina si limbaje de asamblare Calculatoare romanesti create la Bucuresti (Institutul de
Fizica Atomica), Centrul de Calcul Cluj, Politehnica Timisoara

Generatia 2 (1957-1963) tranzistori+memorii din ferita

Viteza: 200.000 op./sec. ; memoria interna: ~ 32KO Apar primele echipamente periferice si un dispozitiv pentru controlarea operatiilor I/O; multiprogramarea Programe in limbaje de nivel inalt Fortran, Cobol si primele compilatoare

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Generatii de calculatoare
Generatia 3 (1964-1971) apar circuitele integrate
circuite miniaturizate cu functii complexe; memorii interne din semiconductoare

Apar discurile magnetice ca memorie externa Viteza: 5 mil. op. / sec. Ex. IBM 360, FELIX (rom.)

Generatia 3.5 (1971-1981) cresc performantele

circuitelor integrate si se standardizeaza (integrare simpla si medie)

Viteza: 15.000.000 op/sec. ; memoria int. 2MO Limbaje de nivel inalt Pascal, Lisp

Generatia 4 (1982-1989) circuite integrate pe scara

larga si foarte larga; viteza: 30.000.000 op/s; memoria interna 8M

Apar discuri optice si programarea obiectuala

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Generatii de calculatoare
Generatiile 1-4 principiul von Neumann arhitectura clasica; dezvoltarile determinate in
principal prin salturi tehnologice Anii 90 noi concepte si cerinte de prelucrare a cunostintelor fac necesara dezvoltarea de noi arhitecturi

Generatia 5 (1990-) generatia inteligentei artificiale

Bazate pe prelucrarea cunostintelor Proiectul japonez de cercetare; limbajul PROLOG si programarea logica Viteza: - 100M - 1G LIPS; 1 LIPS (Logical Inferences per Second) = 1000 op/s.

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Functii ale noilor calculatoare
Interfata inteligenta om calculator
Implementarea unor functii similare celor umane: auz, vaz Recunoasterea formelor, studiul limbajului natural

Gestiunea cunostintelor
Cunostintele memorate in baze de cunostinte; structuri performante (asociative etc.) Obtinerea de cunostinte noi, invatare

Realizarea de inferente (deductii) si predictii

Actiuni similare gandirii umane inteligente Cunostinte + reguli de deductie cunostinte noi

Sisteme electronice de calcul

Un istoric al calculatoarelor
Functii ale noilor calculatoare
Realizarea de inferente (deductii) si predictii
Metode si tehnici noi Testarea corectitudinii programelor, generare automata Metode de programare euristice care obtin solutii bune intr-un timp scurt; gasirea solutiei intr-un spatiu de cautare de dimensiuni mari Programare logica Modelul retele neuronale cu rol in predictie Algoritmi genetici cu caracteristici de adaptabilitate la context

Cercetari pentru crearea calculatorului viu