Sunteți pe pagina 1din 37

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA, TG-JIU

CERCETARE IN NURSING
SUPORT CURS ANUL III

AN SCOLAR 2012-2013
-As.med Stoicoiu Voichita Gabriela-

Cercetare n nursing INTRODUCERE n contextul mondial al revoluiei cunoaterii, informaia i cel ce o posed alctuiesc cu adevrat ,,puterea. Cercetarea tiinific reprezint principalul izvor de cunoatere. n domeniul medical, strategiile rilor dezvoltate vizeaz ca prioritate de necontestat atingerea unui standard nalt al strii de sntate a populaiei. Dei aceast prioritate se regsete i n ara noastr, constatm c nc exist o diferen sesizabil ntre vorbe i fapte. Cercetarea tiinific este necesar n toate compartimentele activitii umane n care se tinde spre perfecioare continu. Este nevoie de autocorectare n ngrijirea pacientului ? Da ! Mai mult ca n oricare domeniu. Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezi tiinifice, presupune informarea continu i cunoaterea raionamentelor activitii de zi cu zi. Astfel practicienii i pot pune probleme legate de calitatea ngrijirilor acordate. Aceste probleme se pot contura n timp ca teme de cercetare. Cercetare omul n toate timpurile a avut o curiozitate (n faa spectactacolului naturii - ce se ascunde n ,,spatele su, s neleag structura i componentele lumii, fenomenele naturii, etc). Caracter nu numai tiinific ci i pragmatic - ex. Emil Cioran gestul primordial de a mnca din fructul oprit semnificativ pt condiia uman. Cercetare studiu amnunit efectuat n mod sistematic, cu scopul de a cunoate ceva; investigaie. Cercetarea fundamental Cercetarea aplicativ Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea sau redefinirea teoriei. De ex. un cercettor poate studia n amnunt comportamentul individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile induse de acesta, cum ar fi insomnia. Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetarea aplicat un studiu al eficienei
2

interveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a stresului. Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea aplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea problemelor n practica nursing. Ex. n disciplinele medicale datele obinute pot fi utilizate pentru: a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele i factorii ce influeneaz apariia diverselor boli) unei boli. Pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui anumit risc de mbolnvire. A determina nevoile unui grup populaional, A stimula interesul public ntr-o anumit problem de sntate public. A evalua eficiena unui program de sntate n curs de desfurare, .a. Nursingul este esenial i unic cuprinde cunotine i aptitudini specifice conceptelor i proceselor proprii ct i intervenii specifice cu efecte benefice evaluabile. - implic inteligen, spirit de observaie, sensibilitate, nelegere pt cel de alturi. Profesiunea de nursing permite celui care o practic: - dezvoltare proprie, - mult satisfacie (cnd smulgem disperrii sau morii persoane necunoscute - constituie ,,cauz pt noi nursele), - f. mult consum de energie. Serviciile de nursing care le acordm fiinelor individuale sau grupurilor (preventive sau curative, de susinere pn n ultima clip a vieii) servicii nchinate vieii, strii de bine, sntii i dezvoltrii acesteia. Cercetarea n nursing este o cercetare a aspectelor activitii profesionale, care ine de atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale i are ca scop mbuntirea practicii, educaiei i administrrii serviciilor de nursing. Clamp (1994) descrie cercetarea n nursing ca pe ,,o legtur ntre practic, educaie i teorie Noiuni introductive. Istoric. Specificul cercetrii nursing n Romnia Cercetarea = activitate sistematic, bazat pe tehnici specifice, care permite acumularea de noi cunotine prin identificarea unor factori sau relaii noi care mbuntesc nivelul actual al cunoaterii.
3

Istoric, cercetarea a nceput cu trei tipuri principale de studii, nc din perioada Primului Rzboi Mondial. Aceasta se refer la identificarea prin documentare a surselor de date; studii descriptive (ex. Studierea somnului); cercetri experimentale (ca de ex studierea efectelor medicamentelor). Cercetarea cercetarea acelor aspecte specifice profesiei de nursing i care este realizat de nurse. Responsabilitatea acestora se refer la aspectele educaionale, la managementul i practica nursing. Cercetarea nursing poate fi asemntoare cu cercetarea din alte specialiti, de ex. Studierea anxietii poate fi studiat i din perspectiva psihologic. Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care s creasc calitatea procesului de nursing. Modificrile care au avut loc n activitatea nursing, n educaia pentru nurse i n managementul nursing impun noi cunotine i evaluri care s permit adaptarea la noile condiii precum i optimizarea acestora. rile n care cercetarea n nursing are baze solide i fonduri aferente suficiente, cercetarea continu s se dezvolte avnd un impact asupra ngrijirii sntii n ntrega lume. n rile n care cercetarea n nursing (C.N.) se afl ntr-un stadiu incipient, lipsa resurselor umane i financiare mpiedic realizarea de progrese. TOATE RILE S CONTRIBUIE LA OBINEREA UNEI SNTI MAI BUNE. Termenul ,,cercetare este deseori folosit pentru descrierea oricruit tip de investigaie, sau activitate de colectare a informaiilor. C.N. cutare sistematic pentru cunotine despre problemele importante ale nursingului i este o cercetare sistematic a dezvoltrii cunotinelor privind importana problemelor nurselor, servind la stabilirea unei baze tiinifice a cunotinelor pentru practica nursing. Dezvoltarea i utilizarea cunotinelor nursingului este esenial pentru continuarea mbuntirii ngrijirii pacientului. Cercetarea fundamental aplicat Acestea se refer la utilizarea direct a descoperirii sau constatrii. Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea sau redefinirea teoriei. De ex. Un cercettor poate studia n amnunt comportamentul individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile induse de acesta, cum ar fi insomnia.
4

Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetare aplicat un studiu al eficienei interveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a stresului. Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea aplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea problemelor n practica nursing. Modaliti i procedee folosite n cercetare: analogia observarea de asemnri ntre problema de rezolvat i o alt problem a crei soluionare este cunoscut. Alegerea de soluii la ntmplare Generalizarea cnd o problem este stufoas, se poate schia o versiune simplificat , care s cuprind datele ei eseniale mprirea spargerea problemei ntr-o serie de subprobleme care pot fi mai abordabile Adunarea o problem dificil poate fi uurat prin adugarea unei componente (sub- problem) Scderea ndeprtarea unor componente din problema originar. Acest procedeu este folosit n simulri. Particularizarea gsirea unui caz ce conine un set mai limitat de caracteristici Dilatarea sau contracia unele probleme sunt mai uor de rezolvat dac se modific scara sau numrul de variabile. Inversarea privirea d.p.d.v. opus. Ex. n loc de cnd vine trenul acesta n gar ? cnd vine gara la acest tren ? Restructurarea n studiile clinice nu se ntreab dac un tratament anumit vindec boala, ci dac lipsa tratamentului determin absena vindecrii. Metoda lui Pappus se presupune c problema este rezolvat i se calculeaz de-a ndoaselea. Metoda lui Tertullus se presupune k nu exist o soluie i se ncearc dovedirea acestui lucru. Caracteristicile cercetrii: direcionat spre rezolvarea problemei, bazat pe dovezi empirice i observaionale, implic observaia precis i descrierea corect,
5

pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii, generaliti, utilizeaz tehnici sistematice, obiective i logice, trebuie fcut cu calm i curaj, Cercettorul trebuie s aib cunotine/experien n ceea ce privete problemele studiate, precum i abilitate n prezentarea datelor. Importana cercetrii n nursing C.N. dezvolt cunotine noi care au darul de a mbuntii practica nursingului n beneficiul pacienilor, comunitilor i chiar al nurselor. Prin C.N. poate fi evaluat relevana i eficiena abordrilor n domeniul ngrijirii pacientului i al promovrii sntii. Toate sistemele de ngrijiri s amelioreze ngrijirea sntii meninnd costurile constante. Astfel nursingul este supus unei presiuni crescnde pt a-i demonstra i justifica cost-eficiena. Scopul final al nursingului este s asigure o nalt calitate a ngrijrii pacienilor. Practica clinic fr cercetare este practica bazat pe tradiii dar fr validare tiinific. Cercetarea trebuie s identifice modalitile eficiente de ngrijiri, s evalueze impactul acestora n starea de sntate a pacienilor sau s testeze alte teorii. Pentru a ntmpina provocrile sociale i nevoile indivizilor, practica nursing trebuie s aib la baz cercetarea. n contextul ngrijirilor de sntate, schimbrilor datorate serviciilor farmaceutice i progresului tehnologic, nursele i ali profesioniti ai ngrijirilor de sntate au nevoie s fie pregtii profesional, s rspund la provocri i s acioneze clinic bazndu-se pe dovezi tiinifice. Scopurile cercetrii n nursing Scopul cercetrii n nursing este la fel de larg ca i scopul nursingului focalizndu-se n special pe client/pacient i poate fi prezentat sub urmtoarea definiie: nursingul cuprinde promovarea sntii, prevenirea bolii i ngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu infirmiti/deficiene, de toate vrstele, n toate unitile de ngrijire a sntii precum i n alte uniti ale comunitii. Cercetarea n nursing este focalizat n principal pe dezvoltarea cunotinelor referitoare la nursing i la practica sa, incluznd ngrijirea persoanelor n stare de sntate sau boal. Cercetarea n nursing (CN) este orientat ctre capacitatea indivizilor i a familiilor de a funciona optim i de a reduce, la minim, efectele negative ale strii de boal.
6

CN asigurarea calitii i eficienei ngrijirilor nursing. CN caut s neleag natura comportamentului uman, n stare de sntate sau boal i s identifice interveniile pe care le pot folosi nursele pentru a mbuntii rezultatele (de ex. auto-ngrijirea) sau pentru a le modera (ex alinarea durerii). CN poate fi realizat n toate mediile de lucru ale nurselor: spitale, clinici, cmine, .a. Ea este de asemenea o component important att a educaiei ct i a managementului n nursing. n concluzie, CN caut s rspund ntrebrilor sau rezolv probleme ale activitii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicie i control. Deci scopurile CN sunt: nelegerea propriei profesii, nelegerea problemelor de sntate, sprijinirea deciziilor, mbuntirea calitii ngrijirilor, scderea costurilor i utilizarea eficient a resurselor, studiul indivizilor i al procesului de nursing, mbuntirea educaiei, dezvoltarea politicilor de sntate, protejarea principiilor de etic, dezvolt autonomia nursingului i ntrete profesia, furnizeaz informaii pt nursingul clinic bazat pe dovezi. CN d posibilitatea nurselor s: descrie situaiile particulare n nursing care sunt mai puin cunoscute, explice fenomenul care trebuie luat n considerare n planificarea ngrijirilor nursing. Prevad rezultatele probabile ale deciziilor luate n nursing legate de ngrijirea individului, Controleze producerea unor rezultate nedorite Iniieze activiti sigure, confideniale, capabile s respecte dorina persoanei ngrijite. La ce este bun cercetarea n nursing ? pentru a rspunde acestei ntrebri vom considera pe scurt motivele profesionale, clinice i personale pentru care nelegerea i aplicarea rezultatelor cercetrii n nursing este important. Dezvoltarea profesional Cel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesional este de a ncepe cu un citat din Henderson ,,cnd intuiia asistentelor medicale fa de nevoile umane se mbin cu abilitatea de a gsi i folosi idei strlucite de cercetare folosind metode
7

tiinifice de investigare, pe care apoi le aplic n practica lor de zic cu zi, ele pot avea o enorm influen asupra modului de ngrijire a sntii din ntreaga lume. n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii Britanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale. Asistentele care se mulumesc s nvee i s continue aplicarea unei proceduri ,,pentru c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel de excelen. Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit. Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte a topicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniu anume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu alte cuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest sens. Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleas pentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru c de fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinesc unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face cu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le ca atare. Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se poate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6), pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles. Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce doresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare temei lor de cercetare. Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea publicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la dispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor. Tehnologia informatizrii. A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii referinelor n literatura de specialitate. Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesar unei cutri rapide i eficiente. nelegerea lucrrilor de cercetare
8

Autorii lucrrilor de cercetare pentru a nlesni nelegerea lucrrilor, la nceputul fiecrui articol public un scurt rezumat al studiului i a rezultatelor obinute. n revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf la nceputul studiului, de cele mai multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrage atenia cititorului. Citirea rezumatului este important pentru a avea o idee despre ceea ce conine articolul respectiv. Dar lectura nu trebuie s se rezuma la att, deoarece se pot trage concluzii eronate cititorul se va narma cu sim critic pentru a parcurge coninutul articolului n continuare. Este nevoie de experien i cunoatere pentru a formula ntrebri legate de ceea ce citim. Coninutul lucrrii de cercetare Lucrarea de c. are un anumit format standard. Primele dou pri pe care leam menionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Urmtoarele seciuni ale articolului sunt enumerate mai jos. Introducere. Conine lucruri generale legate de tema studiului, insistnd asupra motivului pentru care s-a ntreprins cercetarea. Un scurt rezumat al lucrrilor anterioare sau nrudite ca i coninut poate fi de asemenea prezentat n introducere i care este util n cutarea ulterioar referinelor. Material i metod conine detalii legate de modul n care studiul a fost condus, de lotul folosit i de mijloacele utilizate n cercetare. Rezultate este partea n care rezultatele obinute prin studiul respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor i graficelor. Discuii rezultatele studiului sunt interpretate de obicei n lumina lucrrilor anterioare, care au fost publicate n reviste de specialitate sau a altor studii relavante existente. Concluzii este un scurt rezumat al studiului n care sunt evideniate punctele slabe i punctele forte, precum i implicaiile folosirii rezultatelor cercetrii. Referine toate studiile, articolele, revistele i crile menionate n text trebuie enumerate complet i n detaliu la final, iar accesul la acestea trebuie s fie relativ uor dac au fost corect prezentate. Apendice conine materialele de interes i relevan pentru studiu, dar care nu au fost cuprinse n articolul respectiv i sunt trecute la final (chestionarul sau programul pentru interviu folosite n timpul cercetarii) Aceasta este structura de baz a unei lucrri de cercetare. n funcie de tipul acesteia: un simplu articol dintr-o revist sau o tez original, aceste pri variaz n ceea ce privete detaliile, de la cteva rnduri la cteva capitole, dar forma de prezentare rmne aceeai.
9

Rezumatul lucrrii de cercetare Titlul studiului: Autorii: Data studiului: Data publicrii: Scopul/motivaia lucrrii: Fundamentarea cercetrii, ipoteza de lucru: Material i Metod: Rezultate i discuii: concluzii Dezvoltarea clinic Importana rezultatelor obinute prin cercetare poate fi cu uurin evideniat n cazul ngrijirii bolnavilor din seciile spitalelor unde stressul este f. mare. S-au fcut numeroase studii n care s-au urmrit aciunile i prerile asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia i tratamentul acesteia. Aceste studii duc la urmtoarele concluzii i anume: dei asistentele recunosc simptomele i factorii care predispun la stress, nu exceleaz n acordarea asistenei cuvenite n aceste cazuri, datorit cunoaterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de experien sau a aderenei la practica de rutin referitoare la ngrijirea bolnavilor. Prin ncurajarea asistentelor n vederea informrii i folosirii rezultatelor cercetrii n acest domeniu, se are ca scop prevenirea i reducerea efectiv a durerii de stress. O alt problem ar fi aspectele psihologice ale ngrijirii medicale. Ct de mult depersonalizm pacienii i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat c anxietatea pacienilor internai n spital a sczut, cnd asistentele au fost mai prietenoase i l-i s-au adresat pacienilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei persoane pe nume, nu necesit un program de educaie complex, ci este o regul de baz a curtoaziei, care s-a observat c lipsete n multe situaii. La un nivel mai profund de nelegere interpersonal, asistentele sunt ncurajate s fie mai atente la dorinele pacientului nainte de a concluziona de ce are acesta nevoie. Un ex. n acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse mastectomiei radicale i care nu trec doar printr-o operaie mutilant d.p.d.v. fizic, ci i prin celelalte implicaii de natur psihologic ale unei boli grave cum este cancerul. n acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreaz cu bolnavii care sufer de boli incurabile. Dac este s ne gndim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie traumatizant, am vrea s-l ajutm s se adapteze noii nfiri a corpului su fr un stress n plus. Aceeai atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistent medical creia i pas de pacientul su. De aceea familiarizarea cu rezultatele
10

cercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibil o asisten medical de sntate adecvat i de calitate. Dezvoltarea personal Studiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii. ,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medical mai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitarea complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare. Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se aplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic. Rolul cercetrii pentru toate nursele Toate nursele au rol n CN. Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire comunitara, nursele au 3 roluri majore: 1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse pentru asistenta comunitara. 2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre nursa 3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing. Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii, prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite proiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea, prin colectarea datelor. Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experien lucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad mai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul durerii, . a. Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite att de personalul de ngrijire ct i celelalte categorii de furnizori de ngrijiri de sntate, pt a mbuntii practica clinic, pt a sprijinii educaia n nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de planificarea serviciilor i politicilor de sntate. Istoric
11

Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a pacientului; nu existau tehnici standard, de baza. Nursingul a evoluat constant n perioada cuprins ntre realizrile lui Florence Nightingale i achiziiile ctigate de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independenta de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individuale ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului. CN a nceput cu FN, ea fiind considerat prima teoretician n nursing. Prima epoc privind aplicarea principiilor de calitate n sntate a nceput n 1863, cnd FN a fost preocupat de calitatea ngrijirilor din spitale. Primele evaluri ale ngrijirii bolnavilor au fost fcute nc din 1890, de cnd FN i folosea notele i observaiile asupra pacienilor pentru a stabili nivelul ngrijirilor acordate i pentru ameliorarea acelor pri de ngrijiri pe care le considera sub standardele dorite. FN a nvat limba italian, latin, greac, istoria i matematica, a scris mnumeroase cri i rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme n spitale. Numit i ,,doamna cu lampa a ngrijit cu afeciune i druire soldaii pe toat durata rzboiului din Crimeea. FN a colectat date pstrndu-le ntr-un registru, n urma observaiilor fcute a crescut calitatea ngrijirilor n spitalele militare. FN a calculat rata mortalitii i a artat cum prin aplicarea unor msuri de igien a sczut rata mortalitii. Ea a ncercat reprezentarea grafic a unor situaii la un moment dat din activitatea medical. Ea a fost inovatoare n colectarea, calcularea, interpretarea i prezentarea grafic a statisticilor descriptive. FN a demonstrat c prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spre anumite mbuntiri n practica medical i chirurgical. Ea a devenit membru al Societii Regale de Statistic n 1858 i membru onorific al Asociaiei Americane de Statistic n 1874. Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator i autor a numeroase lucrri despre nursing, care pe lng cercetare n acest domeniu a avut de dobort i bariere rasiste fiind promotoarea ngrijirilor de sntate indiferent de culoarea pielii. A fost preedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluri academice, fiind decan al colii de nursing din Florida. Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesita metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate. Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor 1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate. Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediul rural a determinat cresterea rolului nurselor.
12

Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului. Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor n 1959 n USA a fost nfiinat prima organizaie care se ocup de cercetarea n nursing. Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschise ale Universitilor privind cercetarea. Elevii i studenii trebuie s nvee s formuleze ntrebarea de cercetare tiinific nursingului, s aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare ale meseriei lor, s tie s citeasc un studiu de cercetare i chiar s realizeze o dizertaie n acest sens. Colaborarea Cochrane este o organizaie non profit nfiinat n 1993, care produce i disemineaz analize sistematice ale interveniilor ngrijirilor de sntate. Reeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaional al Nurselor) a fost nfiinat n 1999. Nursele afiliate promoveaz cercetarea n nursing pentru mbuntirea calitii practicii nursing. Teoriile nursing sunt utilizate s descrie, dezvolte, disemineze i s utilizeze cunotinele prezente n nursing. Teoriile nursing furnizeaz o reea cadru pentru nurse ca s sistematizeze aciunile lor nursing: ce s ntrebe, ce s observe, ce s centreze, ce s gndeasc despre... Ele ajut s descrie, s explice, s prevad i s prescrie. Teoria descriptiv identific scopurile i observaiile i descrie ce elemente exist n acea disciplin. Teoria explicativ identific caracteristicile i componentele legate una de alta i rspunde pentru cum funcioneaz disciplina. Teoriile predictive prevd relaiile dintre componentele unui fenomen i prevd n ce condiii se va produce acesta. Teoriile prescriptive se adreseaz nursingului terapeutic i consecinelor interveniilor. Profesia nursing recunoate 4 nivele ale teoriei incluznd: metateoria, marea teorie, teoria de mijloc i teoria practic. Metateoria cel mai nalt nivel al teoriei, prezint cele mai globale perspective ale disciplinei nursing prin identificarea i evaluarea critic a fenomenelor n ci unice. O metateorie adevrat n nursing va aprea ca o superstructur cu multiple aplicaii practice i oportuniti extinse pt cercettori. Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie ntrete punctul de vedere global cu abordarea perspectivei practicii nursing i cu o perspectiv nursing distinct a fenomenelor nursing.
13

Teoria de mijloc se concentreaz pe concepte de interes pentru nurse i cuprind: durerea, empatia, suprarea, stima de sine, confortul, demnitatea, sperana i calitatea vieii. Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripiile sau modalitile pt practic. 1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt: a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate de stimulii mediului intern si extern. b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate. c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru moduri fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala. d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare. e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sisteme deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse. f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri de energie tetradimensionale.

Promovarea sanatatii "Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei". 1952 Winslow "Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala, invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permite fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau nnscut la sntate i longevitate."
14

Principii ale promovarii sanatatii:


lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor; este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale; se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate; se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator; subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii; cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca apel la participarea tuturor; implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central il reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor, luarea deciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorarea determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita colaborarea stransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu favorabil sanatatii; vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea capacitatii indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii precum si modificarea mediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos si eliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".

IMUNIZAREA PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRIN VACCINARE Ce sunt imunizarile? Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli. Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din germenele microbian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici atenuate ale acestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca anticorpi, care pot ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in momentul expunerii. Uneori, imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei bolii, dar ii reduce semnificativ gravitatea. Imunizarile se administreaza de obicei injectabil. Anumite vaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai multe doze repetate in timp. RATIA CALORICA Sl ALIMENTATIA RATIONALA Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de care respiratia, activitatea inimii, a creierului, ficatului, excretiei, activitatea musculara, cresterea si reproducerea nu ar fi posibile.
15

Energia organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea) substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi). Producerea de energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand rol deosebit in crestere si reproducere. Excesul alimentar si sedentarismul creeaza premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar, timp indelungat, apare denutritia (slabirea). Pentru mentinerea functiilor sale vitale, organismul are nevoie de o cantitate de energie calorica minima. Acesta este metabolismul bazai, care se defineste astfel: energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel putin 12 ore dupa ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica, adica la o temperatura a mediului ambiant de 20-21. Deci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie, un consum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc. Nevoile energetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru cheltuielile energetice suplimentare (in special efortul), organismul necesita un supliment energetic. Raportate la kg corp/greutate ideala, nevoile calorice in raport cu munca depusa sunt: - repaus la pat 20-25 calorii/kg corp/zi; - munca usoara 30-35 calorii/kg corp/zi; - activitate fizica moderata 35-45 calorii; - munca fizica intensa si prelungita 40-45 calorii; - munca foarte grea 50-60 calorii si chiar mai mult. Alti autori calculeaza surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati astfel: - pentru viata sedentara 8-900 calorii peste metabolismul bazal; - pentru activitate fizica usoara 900-1400 calorii in plus; - pentru activitatea moderata 1400-1800 calorii in plus; - pentru munca grea 1800-4500 calorii in plus. Alimentele din grupele alimentare prezentate se pot consuma fie ca atare, fie dupa preparare culinara. Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor culinare la o masa, se obtine ansamblul de preparate culinare numite meniu. Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate, precum si un mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre aport si nevoi, sa fie echilibrat, adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori energetici, plastici, saruri minerale, vitamine). Aceasta reprezinta de fapt ratia calorica alimentara, deci cantitatea de alimente care sa satisfaca cantitativ si calitativ toate nevoile nutritive ale organismului, in raport cu munca, sexul, varsta, diferitele stari fiziologice (alaptare, graviditate, crestere), clima, pe o perioada de obicei de 24 de ore.

16

Proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata, trebuie sa fie pentru adultul sanatos, in ce priveste proteinele 13% in medie, pentru lipide 30% in medie si pentru glucide 60% in medie. Un organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, are nevoie zilnic de o alimentatie cu o valoare calorica de aproximativ 3000 calorii. Printr-o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de principii nutritive si procentul, putem afla usor cate calorii din cele 3000 revin fiecarui principiu alimentar. - proteine: 3000 calorii x 15 : 100 = 450 calorii - lipide: 3000 calorii x 25 : 100 = 750 calorii - glucide: 3000 calorii x 60 : 100 = 1800 calorii. Cunoscand aproximativ la cate grame din fiecare substanta nutritiva avem dreptul, in cadrul ratiei calorice zilnice, luam lista de alimente necesare unei persoane, in medie pe zi, pe care o vom calcula conform tabelelor cu compozitia alimentelor (vezi tabelul alaturat). Aceasta lista trebuie sa cuprinda alimentele din toate grupele principale (proteine, lipide, glucide) in proportiile indicate si in cadrul unui numar global de aproximativ 3000 calorii (in cazul tabelului alaturat 2900). Aceasta lista cuprinde alimente ce se pot procura in sezonul de iarna. Cu atat mai mult, proportiile indicate pot fi respectate in sezonul legumelor si fructelor proaspete. Tabelul care urmeaza, ofera posibilitatea compararii procentului fiecarei grupe de alimente, fata de numarul global de 2900 calorii din lista de alimente, cu procentul indicat de proportiile alimentatiei rationale. Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili din ochi" alimentele si cantitatile respective. in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia calorica se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45% la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putin doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nu impiedice odihna de noapte. Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, cat si prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt, lactate, soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii de peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou, ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi (legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi, vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi. Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine vegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul de fructe si legume verzi.
17

Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante surse de vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Cateva exemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoaca anemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoaca oboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitamina C - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul. Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare parte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturi si numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc in organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsit alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza), necomestibile. Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector, indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarte utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti. Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, o cantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta in oxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa B in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o lingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa, iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor din organism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prin Tratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla in industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de bere cultivata pe cereale. Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri minerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E. Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii, sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se administreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de ore vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva zile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat drojdia de bere.
18

Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine, zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Se mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere. Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism, tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata si intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc. Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine. Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atat de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt zilnic si apoi pauza 5-6 zile. FUMATUL Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit. Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, se ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur. La ce ne expunem dac fumm? fumatul este o cauz important a bolilor pulmonare cronice obstructive, tusea cronic, expectoraia i insuficiena respiratorie fiind frecvent ntlnite la fumtori; consumul igrilor a fost asociat, de asemenea, cu o inciden crescut a infeciilor respiratorii i deceselor cauzate de pneumonie i gripa este o cauz major a bolii coronariene, contribuind att la apariia aterosclerozei coronariene, ct i la evenimentele acute coronariene ischemice (infarct miocardic), trombotice i aritmice; agraveaz ischemia periferic, poate afecta grefele de by-pass periferic i este o cauz important a bolilor cerebrovasculare fumatul este responsabil n proporie de 85-90% de apariia cancerului bronho-pulmonar; important factor de risc i pentru alte tipuri de cancere: cavitate bucal, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezic urinar, rinichi, stomac, col uterin. este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la femei, apariia prematur a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfunciilor sexuale la brbai, scderea imunitii n general

19

fumatul n timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea ftului, acesta cntrind mai puin dect un nou-nscut al unei mame nefumtoare; crete riscul de avort spontan i de deces al ftului alte efecte: gingivite, apariia cariilor, voce rguit, nglbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor Fumatul pasiv tii ce consecine are? Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de ctre nefumtori, ntr-un mediu n care se fumeaz i este la fel de duntor pentru sntate ca i fumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaia de grea, cefaleea, tusea, iritaia ochilor, exacerbri la pacienii astmatici, creterea riscului de cancer pulmonar, a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale. Ce este sedentarismul? Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice. Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are darul de a dezvalui realitatea. Asadar, suntem sedentari daca: nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber, nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile. nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple: genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc. nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii. majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei, rigiditatii articulare, celulitei. suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata. suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sa ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.

20

70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului, mergand la cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand. Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunci urmariti, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata.

Bolile fizice produse si agravate de sedentarism In lumina acestor date, sedentarismul este una dintre cele mai periculoase maladii. De ce? Pentru ca dupa o perioada lunga de timp in care nu apare nici un simptom dureros, dintr-o data ne confruntam cu un noian de probleme de sanatate, destul de greu de rezolvat. Iata lista bolilor care au drept cauza lipsa miscarii fizice: Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, sunt semnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implica dezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerarea tesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare. Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii 30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare a musculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate a trunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari, deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic sau mai mare de invaliditate. Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatii corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor. Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa, cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial. Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele de greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema de dieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentar excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea ca vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una din cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ard caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatile atat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedica aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,
21

ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu regimuri si medicamente. Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos. Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam - apare si prolifereaza in absenta efortului fizic. Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si, in consecinta, apare sterilitatea. Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar banali, imbolnavindu-se tot mai des. Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana acum. Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel mai important, impiedica proliferarea lor.
22

Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special cea atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi. In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte, modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce creeaza tulburari in lant. Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atat de mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproape toate bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile de asimilatie a calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au daca nu ca principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil de viata inactiv. Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacute consecinte nu sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic. Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare Marea problema pe care o ridica sedentarismul apare din faptul ca el nu e doar o stare de spirit de moment, ci se constituie intr-un adevarat stil, extrem de nesanatos, de a trai. Ne multumim in timpul nostru liber cu privitul la televizor, cu treburile casnice, cu cate un mers la cumparaturi, cu diferitele modalitati de agrement prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajul nostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare. Vacantele, in cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior. In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceea ce efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradat inlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare. Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata trecuti de varsta adolescentei, sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiul fizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa. Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemul muscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism, ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, un imens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa o gestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori - in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vom
23

enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil de viata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizata constructiv devine o sursa de suferinta. Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarism - Depresia - se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada de timp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb, depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusim sa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice, iar cand facem efort fizic in mod regulat, acesta este un inamic demonstrat al starilor de tristete, pesimism si astenie psihica. Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avem supape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or, exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt un exceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate, prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi. Aceste doua calitati psihice sunt cele mai puternice antidoturi impotriva fricii si fobiilor de tot felul. Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuza tulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti au aratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata de ameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere de sinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeutice specifice celor care recurg la medicamente. Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente. Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nu rezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind fara doar si poate cel mai bun calmant cunoscut. Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauze strict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, sa observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care se reflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte, sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvolte frustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decat celelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, nu mai este decat un pas. Planificarea examinarilor periodice
24

I. n cadrul planificrii examinrilor periodice se numr examinarea periodic a precolarilor, elevilor i studenilor, ce urmeaz s fie supui examenului medical de bilan al strii de sntate. Se examineaza elevii si studentii care vor fi supusi imunizarilor profilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicatii medicale temporare si supravegheaza efectuarea vaccinarilor si aparitia reactiilor adverse postimunizare Efectueaza triajul epidemiologic dup vacana colar sau ori de cte ori este nevoie. Verific efectuarea periodica a examinarilor medicale stabilite prin reglementari ale Ministerului Sanatatii Publice. II. PN Evaluarea starii de sanatate a populatiei Obiective: a) evaluarea strii de sntate a populaiei i a factorilor de risc, n vederea pstrrii i promovrii sntii, precum i a prevenirii mbolnvirilor i complicaiilor acestora; b) mbuntirea strii de sntate a populaiei prin creterea accesului populaiei la servicii de asisten medical preventiv i creterea speranei de via, .a. Scop : a) cunoaterea ponderii n populaie a factorilor determinani pentru bolile cu impact major asupra strii de sntate a acesteia, diagnosticarea precoce i monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature; b) mbuntairea strii de sntate a populaiei prin prevenirea, controlul i monitorizarea bolilor cu impact major asupra sntii; c) mbuntirea calitii vieii i prelungirea duratei medii de via pentru alinierea la standardele Uniunii Europene; d) mbuntirea accesului la servicii de sntate a ntregii populaii a Romniei. III. Planificarea controlului medical la angajare ca i cel periodic urmrete ca starea de sntate a fiecrui angajat s permit exercitarea meseriei respective. Controlul const ntr-un examen medical de bilan al strii de sntate prin care, prin comparare cu examenele anterioare, se apreciaz dinamica strii de sntate. Compararea strii de sntate cu condiiile de munc, permite luarea deciziei privind posibilitatea sau imposibilitatea continurii muncii anterioare, n ultimul caz aplicndu-semsuri pe linie profesional, dublate uneori i de msuri medicale i sociale. Examenele la angajare sau periodice se efectueaz de ctre angajai i difer n funcie de specificul unitii, de ex. pentru sectorul sanitar analizele periodice, n special pentru departamentul de alimentaie a sugarului sunt: ex. clinic
25

i/sau r-scopie pulmonar, ex. coproparazitologic. De asemenea se recolteaz periodic acestor angajai, probe de pe tegumente, pentru a urmrii eventuala stare de portaj a acestora. Anorexia nervoas este o tulburare de alimentaie care afecteaz mai ales femeile tinere. Boala se caracterizeaz prin reducerea greutii corpului cu cel puin 15% fa de cea ideal i prin teama persistent de ngrare. Afeciunea debuteaz de obicei ntre 15-25 de ani. Cauze Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminai mai muli factori favorizani care pot conduce independent sau mpreun la apariia bolii. Printre acetia se numr factorii: biologici, sociali, familiali i psihologici. De asemenea, a fost demonstrat implicarea factorilor genetici, persoanele care au un membru al familiei anorexic prezentnd un risc crescut de a dezvolta boala. Pubertatea, cstoria, problemele familiale, divorul sau schimbarea locului de munc pot declana apariia anorexiei. Exist dou tipuri majore de pacieni cu anorexie nervoas: tipul restrictiv, persoana reduce drastic aportul alimentar, i tipul bulimic. n acest caz, persoana consum o cantitate mare de alimente, dup care i provoac vrsturi sau abuzeaz de laxative. Din cauza alimentaiei restrictive, bolnavul se priveaz de nutrienii absolut necesari pentru buna funcionare a organismului. Metabolismul unui anorexic devine din ce n ce mai lent, ca msur de adaptare fa de scderea greutii. Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea i bradicardia (inima bate mai rar dect n mod normal). Bolnavul de anorexie acuz cderea prului, devine constipat i prezint osteopenie (reducerea densitii oaselor). Lipsa de minerale i vitamine din organism determin creierul s nu mai funcioneze la parametri normali, afectnd capacitatea de a nva. Tratament Principalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase l reprezint refacerea greutii la minimum 90% din greutatea ideal pentru vrsta i nlimea bolnavului. n cazurile severe se recomand internarea n spital, formele uoare ale bolii putnd fi tratate i ambulator.

26

I Aportul caloric trebuie mrit treptat, pentru a se obine o cretere n greutate de una-dou kilograme pe sptmn. De multe ori este necesar supravegherea meselor. Se recomand vizitele la psiholog, att pentru a se forma o imagine de sine echilibrat, ct i pentru schimbarea obiceiurilor alimentare. Aceasta urmrete n prim faz s structureze un program alimentar, axndu-se pe numrul de mese i nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a educa pacientele s mnnce sntos i s priveasc masa ca pe un ritual benefic alturi de prieteni i familie. II. n cea de-a doua faz a programului se trece la o re-evaluare a vieii, punndu-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel dect prin apelarea la diete din ce n ce mai drastice. La fel de eficient se dovedete i terapia interpersonal, deoarece pacientele se afl de obicei la vrsta la care sunt extrem de interesate de relaiile interpersonale i pot astfel compensa frustrrile din domeniul siluetei i alimentaiei. De asemenea, n cazurile n care tulburrile de alimentaie apar pe fondul unei depresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel i n cazurile mai grave - ns aceast form de tratament este negociat cu pacientul n timpul edinelor de psihoterapie. Pierderile de esut osos cauzate de osteopenie sunt reduse cu ajutorul calciului i vitaminei D. Instituirea ct mai devreme a tratamentului este foarte important, ansele de vindecare fiind mult mai mari n acest caz. Procesul de ngrijire (nursing) pentru pacienii cu alterarea stimei de sine, etc. Pentru c succesul unui tratament este o colaborare fericit intre trei elemente indisolubil legate si anume: un diagnostic corect, o terapie adecvata si un pacient cooperant, este necesar ca pacientului sa nu-i fie ascuns nimic din suferinta sa. Pacientul trebuie sa fie corect informat asupra starii sale de sanatate, asupra riscurilor, precum si asupra modului cel mai indicat de tratament, indiferent de credintele si de prejudecatile sale in domeniul medical. Initierea dializei cronice reprezinta un moment extrem de stresant pentru pacientul cu insuficienta renala cronica terminala. Probabil cel mai dificil aspect pe care bolnavul si familia acestuia trebuie sa-l inteleaga si sa-l accepte este c dializa nu vindeca boala renala. Prin dializa pacientul este mentinut in viat, ins funciile rinichiului nu pot fi substituite in totalitate. Constientizarea acestui fapt dezorganizeaz viata bolnavului, acesta fiind obligat sa-si perceap altfel corpul si sa-si reconsidere rolurile sale profesionale si familiale.
27

Pierderea rolurilor sociale, alterarea planurilor de viitor, nesiguranta, afectarea imaginii si a stimei de sine sunt doar cateva dintre realitatile la care pacientul dializat trebuie sa se adapteze pentru a putea beneficia la maximum de tratamentele recomandate de medicul specialist. Stima de sine, increderea in sine, imaginea de sineacesta este trio-ul ce are probabil cel mai mare impact asupra starii de bine a persoanei si a capacitatii acesteia de a se bucura de viata. De aceea stima de sine scazuta se afla adesea in miezul unei mari varietai de probleme psihologice. Stima de sine scazuta este prezent n depresie, anxietate (in special anxietate social), tulburarile de alimentare, dependene, probleme de relaionare, dificulti n comunicare i multe altele. Zilnic n unitile sanitare i/sau de ngrijire, confruntarea morii face parte din profesia de purttori ai halatului alb. Indiferent de prognostic medicul ncearc s salveze viata bolnavului sau cel putin s o mbunteasc, s o uureze pentru o perioad. Pe lang cunotinele de specialitate el are nevoie i de abiliti speciale de ntelegere a nevoilor emoionale ale pacientului. E foarte greu ca medic sa accepti ca nu mai poti face nimic pentru un pacient, sa accepti ideea ca va muri. Si totusi, chiar si in acest nedorit si nefericit moment, se mai poate face ceva pentru bolnav. Poate fi ajutat sa accepte, sa plece impacat. Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteapta si poate sa-si incheie anumite lucruri, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase o amintire. Practic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, la prognostic, la apropierea momentului mortii. E un mod de a le arata respectul si increderea ca pot face fata situatiei si au dreptul sa-si organizeze ultima perioada a vietii. Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului sa faca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea mult. Desigur, relatiile sunt afectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand pacientul isi exprima emotiile le permite si celorlalti sa o faca. Bolnavul se simte iubit, iar cei din jur pot comunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege tot restul vietii lor. In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retrage si asta pentru ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. Asta nu trebuie insa sa impiedice medicul sa comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sa comunice cu el si despre moarte. S-ar putea ca medicul sa fie singura persoana care are curajul de a vorbi deschis despre acest subiect, dndu-i astfel i pacientului ansa de a-i exprima punctul de vedere, de a solicita anumite lucruri, de a-i exprima emoiile, gndurile. Prima sarcina a celui care lucreaza cu oameni aflati in stadii terminale ale bolii este sa stabileasca o relatie bazata pe respect si reciprocitate. Trebuie sa inteleaga
28

suferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atent la ceea ce comunica. Empatia in acest caz poate insemna sa intelegi semnificatia personala a comportamentelor, emotiilor bolnavului. Sa afli ce crede, ce simte, ce-l preocupa. NEVOI FIZICE, EMOTIONALE, SPIRITUALE, SOCIALE Fiecare om in timpul vietii trebuie sa functioneze in cel putin 3 domenii importante: munca, relatiile sociale (prietenii) si relatia intima (familia). La acestea se adauga relatia cu sinele si domeniul spiritual. Functionarea in aceste sarcini nu trebuie anulata in momentul in care bolnavul este intr-o faza terminala. Iar personalul medico-sanitar il poate incuraja sa functioneze. Desigur nu va mai putea indeplini ca altadata aceste sarcini, dar le poate adapta posibilitatilor sale de miscare, exprimare. Cum spuneam se intampla uneori ca familia sa se blocheze in suferinta si sa nu mai poata oferi bolnavului suportul emotional. Medicul i asistenta poate insa sa comunice mai mult cu el. Sa vada cum gandeste si ce anume il incurca. Sa-i identifice calitatile care-l pot ajuta sa faca fata sarcinilor descrise, sa identifice gandurile negative si sa-l sprijine sa gaseasca noi solutii, posibilitati de a face fata provocarii mortii. Atitudinea personalului medico-sanitar fata de bolnav trebuie sa ramana constant incurajatoare, iar comunicarea nu trebuie sa lipseasca in nici un moment. Opinia generala este ca unul dintre ultimele simturi care se pierd este auzul, astfel personalul (medicul, asistenta) trebuie sa se poarte mereu in preajma bolnavului ca si cum ar intelege tot, chiar daca nu da semne ca o face. Riscurile consumului de droguri Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate ns, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran i dependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plmnilor i sistemului nervos central. Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu se continu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi, transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt depresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen, capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i se poate accidenta cu uurin. Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au probleme cu tensiunea arterial.
29

Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburai dup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioi sau foarte suprai nainte s ia drogul. Msuri de prim ajutor Msurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive n salvarea vieii acestuia. Dac persoana este tensionat, panicat, n urma unui consum de halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze crescute de cannabis, conduita de urgen pe care trebuie s o adoptai este: s nlturai din jur privitorii curioi i s conducei persoana ntr-un loc ferit de zgomote i lumini puternice; s calmai persoana vorbindu-i ncet i explicndu-i c panica va trece pe msur ce drogul i va pierde din efect; s o ncurajai s respire adnc i rar pentru a nu se sufoca n accesele de panic; s ncercai s aflai ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la Salvare n caz c starea de sntate se nrutete brusc. Dac persoana este foarte deshidratat sau nclzit n urma consumului de amfetamine sau ecstasy i n urma de depunerii unui efort susinut n timpul dansului, (n cazul n care consumul de droguri s-a realizat ntr-o discotec sau la o petrecere ntr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameeli, vrsturi, are o senzaie brusc de oboseal i transpiraia este absent: se recomand odihnirea n spaii aerisite, consumul de sucuri de fructe i snacks-uri srate pentru reechilibrarea hidro-electolitic, consumul de lichide nealcoolice cam jumtate de litru pe or pentru rehidratare. Dac persoana i pierde starea de contien primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, si fac respiraie gur la gur; n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce, persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cu genunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flectate de-o parte i de alta a capului; la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente sau pulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.
30

Sfaturi pentru parinti: 1. Cultiva o relatie bazata pe prietenie si sinceritate cu copilul tau si vei fi ferita de surprize neplacute. 2. Atentie la ceea ce consuma, deoarece unele droguri poarta alte denumiri fata de cele reale, administrarea lor producand intoxicatii grave, uneori mortale. 3. Nu exista droguri tari sau droguri slabe si nici droguri bune sau rele. 4. Daca copilul tau va dori sa consume droguri, este foarte probabil ca el sa reuseasca pana la urma. Pe baza "semnelor" enumerate mai sus, depisteaza in timp util acest lucru! 5. Tu esti cea care trebuie sa-l informeze inca de timpuriu cu privire la nocivitatea drogurilor. 6. Cel mai bun lucru pe care il poti face ca parinte, este acela de a fi un exemplu. Copiii trebuie sa stie de la tine care este pericolul administrarii de medicamente, in general, fara recomandarea medicului. 7. Nu uita ca alcoolul amplifica efectele drogului Cercetarea este un proces care trebuie s fie realizat n conformitate cu regulile tiinifice. Cercettorul trebuie s tie s fac diferena ntre ceea ce se tie pn n prezent i ceea ce tie el personal. Scopul de baz al cercetrii nursing este dezvoltarea unei baze de cunotine care s mbunteasc practica nursing. Procesul de cercetare are urmtorii pai: 1. Descrierea problemei; formularea ntrebrii 2. studierea literaturii 3. stabilirea obiectivelor 4. formularea ipotezelor 5. identificarea variabilelor 6. selectarea unui model de cercetare 7. definirea caracteristicilor populaiei studiate 8. selectarea eantionului 9. operaionalizarea i msurarea variabilelor 10. culegerea datelor 11. organizarea pentru analiz 12. analizarea datelor 13. Interpretarea rezultatelor 14. comunicarea rezultatelor 15. utilizarea rezultatelor.

31

Descrierea problemei se refer la identificarea temei de cercetare, descrierea problemei identificate i evaluarea realitii acesteia. Problema trebuie s fie interesant pentru cerettor, s fie clar definit i important pentru comunitate. (engl. Background) Studierea literaturii cercettorul trebuie s tie c dac problema respectiv a mai fost studiat, este inutil s mai piard timpul repetnd experimentul. Pt studierea literaturii de specialitate se vor avea n vedere cuvinte cheie sau fraze care vor fi utilizate pentru cutare. Stabilirea obiectivelor teoretice se refer la integrarea problemei specifice ntr-un context tiinific larg. Cercettorul trebuie s dovedeasc c studiul su va extinde aria de cunotine actuale. Formularea ipotezelor se identific toate ntrebrile la care se poate rspunde, se explic legturile i rapoartele ateptate i se pot prevedea rezultatele. Selectarea unei metode de cercetare se refer la formularea unei strategii perntru a rspunde ntrebrilor de cercetare i pentru implementarea evalurii situaiei cerrcetate. Definirea caracteristicilor populaiei studiate se refer la identificarea grupului int pt care cercettorul sper s generalizeze rezultatele studiului. Cercettorul trebuie s defineasc exact care este populaia pt care se realizeaz studiul i ce caracteristici are aceasta de ex populaia de sex masculin, cu vrste peste 80 ani care are probleme de eliminare urinar. Selectarea unui eantion Nu se poate testa ntrega populaie care intereseaz. Prin metode statistice se realizeaz eantionarea populaiei care trebuie analizat. Eantionul trebuie s fie tipic, caracteristic, reprezentativ populaiei; mrimea eantionului trebuie s fie n concordan cu frecvena evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte lot mic de indivizi a mnca nesrat HTA lot mare de indivizi) Validitatea i ncrederea validitate definete capacitatea testului de a msura corect evenimentul intern (n cadrul studiului) i extern (la populaia reprezentat prin eantion). ncrederea - definete msurarea variabilei ntr-un mod care se poate repeta. Colectarea datelor trebuie fcut nainte de nceperea studiului, ca s nu lipseasc date pt situaia statistic. n culegerea datelor trebuie inut cont de problemele etice ale cercetrii ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA. Perioada de colectare a datelor se face de regul pe o perioad de 1 an calendaristic. Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor, plasarea datelor n format electronic pt analiz. Analizarea datelor reprezint organizarea i sintetizarea informaiilor obinute pt a permite interpretarea rezultatelor.
32

Analizarea rezultatelor sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultatele trebuie discutate i artate implicaiile lor, eventual ce aciuni sau cercetri viitoare sunt sugerate de ctre acestea. Comunicarea rezutatelor se refer la descrierea studiului, de ce a fost fcut cu ce scop, de la ce idee s-a pornit, ce a fost gsit i ce implicaii pot apare. Alte formate de a face cunoscute rezultatele unei cercetri sunt: conferine, reviste de specialitate, rapoarte, cri, .a. Utilizarea rezultatelor cercetrii: practica bazat pe dovezi, citirea critic a unui articol, existena unui consumator al cercetrii, utilizarea cercetrii ca baz de documentaie pt studii viitoare. Toi angajaii din sistemul sanitar trebuie s ia decizii. Acest lucru este valabil att pentru nursa practician ct i pentru un manager. Exist muli factori care influeneaz luarea deciziilor. Acetia se clasific n factori externi i factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc. Factorii interni cunotinele proprii i experiena practic sau rutina. Atunci cnd lum decizii trebuie s rspundem unei ntrebri. Cutnd rspunsuri putem afla mai multe variante: cum am nvat, cum facem noi; cum fac alii. Care este rspunsul ,,bun care este cea mai bun cale pe care trebuie s o alegem ? Modul n care formulm ntrebarea Formularea sistematic a ntrebrilor ne ajut s depistm care sunt informaiile de care avem nevoie pentru a lua o decizie. Construcia ntrebrilor poate fi ajutat de un ex simplu care pornete de la formularea PICR: P problema, I intervenia, C compararea, R rezultate. Persoan Intervenie Comparaie Rezultat Cum a descrie un Care este Care este La ce m-a putea grup de persoane intervenia alternativa cu care o atepta ? similare cu principal pe care pot compara ? La ce se expune persoana ngrijit am luat-o n persoana ngrijit ? de mine ? considerare? Referindu-ne la procesul nursing, identificm 5 categorii mari de ntrebri: ntrebri care se aplic etapei de culegere a datelor: cauza evenimentului/suferinei. ntrebri care se aplic etapei de formulare a diagnosticului nursing (este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv ?) ntrebri care se aplic etapei de stabilire a obiectivelor ngrijirii (sunt corect alese?, sunt adaptate ngrijirilor?)
33

ntrebri care se aplic etapei de aplicare a interveniilor (este cea mai bun intervenie?; exist metode cu eficien superioar ?) ntrebri care se aplic etapei de evaluare a ngrijirilor (este obiectiv msurarea acestui parametru? Exist i alte posibiliti de evaluare mai eficiente?) Exemplu tergerea Eficien: corpului cu ap Scderea febrei cldu Ameliorarea strii generale Siguran: Efecte adverse Formularea ntrebrii n cazul ngrijirilor la domiciliu a sugarilor cu febr infecioas, mpachetrile cu ap rece sunt mai eficiente i mai sigure dect tergerea corpului cu ap cldu ? Categorii de ntrebri i ipoteze puse n cercetare ntrebrile pot fi incluse n mai multe categorii, dup cum urmeaz: ntrebri despre aspecte clinice: cum pot fi interpretate datele culese? Ce teste poate utiliza nursa pt precizarea corect a diagnosticului nursing ? De ex. n cazul hipertermiei la copil, care este testul care poate aprecia cel mai fidel deshidratarea ntr-un moment ales: persistena pliului cutanat sau determinareadensitii urinare? ntrebri de cauzalitate sau de diagnostic nursing: care este cea mai probabil etiologie pentru dg actual ? ntrebri cu privire la intervenii: care este cea mai sigur intervenie ntr-un caz specific? Care procedur ofer un confort mai mare n condiii de securitate? ntrebri cu caracter de prevenie: care sunt metodele optime pt a preveni apariia bolii ? care sunt vrstele la care intervenia preventiv este eficient ? De ex. educaia sexual cu scopul de a preveni sarcina nedorit i transmiterea ITS, este bine s fie nceput de la ciclul primar de nvmnt, gimnaziu sau liceu? ntrebri care se refer la riscuri, evoluia individului sau prognostic: care poate fi evoluia strii unui individ dac primete sau nu ngrijiri nursing ? de ex. ce risc pe scurt durat are un copil febril la care se aplic doar intervenii non farmacologice, comparativ cu unul la care se aplic doar intervenii farmacologice de scdere a febrei ? ntrebri care se refer la cost-eficien : care este cea mai ieftin intervenie care poate asigura securitatea persoanei ngrijite i familiei acesteia ? care este cea mai eficient metod de educaie ?
34

Febr Infecioas Sugar Nursing comunitar

mpachetri cu ap rece

ntrebri referitoare la riscuri i efecte nedorite. Ex. n ce msur este afectat o persoan dac nursa pregtete tratamentul injectabil n prezena acesteia comparativ cu situaia n care aceasta vine cu soluia gata de injectare ? ntrebri cu privire la calitatea vieii sau satisfacia persoanei ngrijite. ntrebri referitoare la efectele utilizrii unei intervenii sau atitudini pt o populaie dat. ntrebri cu caracter financiar i de organizare a serviciilor de sntate. ntrebri cu caracter social, cultural, etnic sau psihologic. ntrebri care s arate cum se poate trece de la teorie la practic. Informaiile obinute pot fi calitative (satisfacia pacientului, calitatea vieii) sau cantitative (financiare, cost-eficien, prevenie). Primul pas pt obinerea acestor informaii este documentarea. Exerciii de construcie a ntrebrilor Caz 2 Pacient sau problem Intervenie Intervenia cu care se compar Rezultate

Bolnav internat Administrarea Administrarea Analgezie ATI dup de analgezic n de analgezic n eficient. operaia pe bolus perfuzie Confort afirmat cord continu de ctre pacient Formularea ntrebrii Cum este mai eficient i confortabil pentru un bolnav operat recent pe cord s fie administrat analgezicul: n bolus sau n perfuzie ? Exerciii de construcie a ntrebrilor Caz 3 Pacient sau problem Intervenie Intervenia cu care se compar Rezultate

Copii cu Recuperare n Recuperare n Favorizarea intervenii secii cu secii fr vindecrii chirurgicale camer de camer de minore joac joac ntrebarea: are joaca ntr-o camer amenajat special un rol favorabil n recuperarea copiilor cu intervenii chirurgicale mici ? Comunicarea problemei: Se scrie un paragraf care descrie esena problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa a observat c pacienii adolesceni ca i aparintorii acestora nu rein informaiile cu privire la regimul alimentar recomandat dup operaia de apendicit, att la domiciliu ct i la domiciliu. Ca urmare, dei apendicectomia este una din cele mai uoare
35

intervenii chirurgicale, numrul de persoane venite la control post operator este foarte mare, motivul fiind disconfortul abdominal. Avnd n vedere c activitatea din ambulatoriu de chirugie este foarte aglomerat, nursa a considerat c realizarea unui material cu recomandri alimentare post operatorii ar fi binevenit i ar putea scdea numrul de adresani, pe lng faptul c pacienii ar avea un grad crescut de confort. Studiu cantitativ Dac se va studia aceast problem cantitativ, se va afla nr de persoane operate adresante care au primit recomandrile scrise privind regimul alimentar post apendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandrile n scris ci doar verbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subieci au primit recomandri alimentare. Studiu calitativ Scopul acestui studiu este acela de a afla dac satisfacia persoanelor care au primit recomandri scrise de regim alimentar este mai mare dect a celor care au primit recomandri verbale. Satisfacia trebuie s se refere la confortul alimentar datorat respectrii unui regim adecvat, satisfacie deoarece persoana nu mai este nevoit s apeleze la consult medical i datorit evoluiei favorabile rapide a plgii operatorii. Cercetarea cantitativ Cercetarea calitativ Obiectiv Subiectiv Formal Informal Sistematic, logic Bazat pe experien Lotul de subieci este mare, reprezentativ Lotul este mic, informativ Descriere numeric Descriere verbal Este obiectiv (nu este afectat de simuri) Este subiectiv Un articol de cercetare trebuie s cuprind: introducerea i formularea problemei. Rezultatele pe care cercettorul le-a gsit n literatura de specialitate, Obiectivele lucrrii Materialul i metoda folosite pt realizarea studiului. Rezultatele studiului. Acestea vor fi descrise verbal i numeric, sub form de desene, tabele i figuri. Publicarea studiilor de cercetare Studiile de cercetare cel mai frecvent sunt publicate (n scris ) sau mai pot fi prezentate oral. Publicarea studiilor de cercetare Publicaii care trebuie s prezinte urmtorul tipic:
36

pe prima pagin articolul i autorii (nu mai mult de trei). Fiecare dintre autori au un index care explic, n josul paginii titlul tiinific/profesiunea i proveniena acestora. Primul autor este cel principal, n josul paginii el va avea numite toate datele personale i adresa de contact, instituia pe care o reprezint, adresa de e-mail. Titlul nu trebuie s fie mai lung de 250 caractere i trebuie s exprime exact intenia pe care o are studiul de cercetare. Pe cea de-a doua pagin se va scrie rezumatul studiului. Rezumatul nu trebuie s aib mai mult de 2500 caractere (maxim o pagin format A4, scris cu caractere Times New Roman de maxim 12 puncte, la un rnd i jumtate). El descrie concis studiul, motiv pt care se respect urmtoarea ordine: introducere, motivaia sudiului, material i metod, rezultate, discuii i concluzii. La sfritul articolului vor notate cuvintele cheie cu scop de identificare a articolului de ctre cititorii interesai. Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului n limba englez. Urmeaz articolul detaliat dup aceleai principii enumerate la scrierea articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri, tabele i grafice. Un nr mai mare dect 5 face dificil citirea i interpretarea reprezentrilor schematice ale articolului Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectiv de cele mai multe ori (nu vor fi citai toi autorii) Necesar cunoterea limbii engleze. Prezentarea oral a studiilor de cercetare Power Point pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., s nu depeasc 15 minute maxim

37