Sunteți pe pagina 1din 16

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Conferina republican a elevilor ,,Spre viitor,,

Tema: PROCESUL DE POLIMERIZARE


Domeniul chimie

A realizat: Mutavci Artiom Liceul Teoretic Mihail Koglniceanu

Conductorul tiinific: Spatari Natalia

Chiinu 2010

Cuprins

Intoroducere Ageni de polimerizare Metode de polimerizare Reaciile de Polimerizare Proprietile polimerilor Domenii de utilizare .

Introducere Noiune: Polimerizarea este procesul prin care mai multe molecule identice se unesc formind macromolecul.

Monomer: Molecula de materie prim nesturat. Polimer:Produsul reciei de polimerizare. n :Gradul de polimerizare

unde :n este gradul de polimerizare CH2=CH2 monomer. (-CH2-CH2-) polimer.

Ageni de polimerizare.

Sunt substante chimice care intervin in procesul de polimerizare, inluentand direct desfasurarea procesului de polimerizare si proprietatile polimerului rezultat si anume: initiatorii sunt substante care formeaza usor radicali liberi si care activeaza si initiaza formarea lantului polimerului prin mecanismul radicalic. Dintre acestia se pot cita peroxizii organici ,peroxizii anorganici, azoizobutironitrul etc; catalizatorii sunt substante care maresc viteza de polimerizare prin ionii pe care ii formeaza impreuna cu monomerul. Exemple de catalizatori complecsi descoperiti in 1955 asa-numiti catalizatori sterospecifici sunt reprezentati prin tritil-aluminiu Al(C2H5)3, tripropil-aluminiu AL(C3H7)3. trietilborul B(C2H5)3 si un cocatalizator TiCl4; TiCl3; CoCl2; BCl3 etc;

inhibitorii sunt substante care intrerup reactia de polimerizare formand cu radicalii existenti substnte stabile. Industrial se utilizeaza ca inhibitori:Chinone, nitro-derivanti, polifenoli, anmine, saruri de metale grele ale unor acizi organici, oxigen etc. ;

modificatorii (regulatorii) sunt substante care regleaza gradul de polimerizare intrerupand procesul la anumite valori ale acestuia. Drept modificatori se citeaza: mercaptani, aldehide, alcooli. ;

mediile de polimerizare definesc in parte si diferite procedee de polimerizare. Ele au rolul dispersarii monomerului, moderand reactia de polimerizare prin imbunatatirea evacuarii caldurii de polimerizare, dizolvand polimerul obtinut sau mentinandu-l in suspensie sau emulsie. Mediile de polimerizare pot fi gazoase, formate din gaze inerte (azot, heliu, argon) sau lichide, formate din dizolvanti sau apa;

emulgatorii si coloizii de protectie sunt substante care ajuta la realizarea unei dispersii omogene a monomerului si a polimerilor in mediul de polimerizare formand o emulsie, precum si la stabilirea acesteia, atat in procesul de polimerizare, cat si in prelucrarea dispersiei. Aceste substante numite emulgatori

sunt: saruri ale acizilor organici cu lanturi lungi, sulfanati, etoxilati, carbometil celuloza, alcoolul polivinilic etc. Stabilitatea dispersiei se realizeaza prin coloizi de protectie care se fixeaza pe particule fin divizate emulsionate sau suspendate, impiedicand reaglomerarea.

Metode de polimerizare In indistrie se recurge la diferite metode de polimerizare care se clasifica dupa modul in care se realizeaza procesul si utilizeaza agentii de polimerizare in:

polimerizarea in bloc sau in masa se realizeaza cand insasi monomerul constituie si mediul de polimerizare. Dupa cum s-a aratat, mediul de polimerizare poate fi gazos sau lichid. Are avantajul de a fi cea mai simpla dintre metode;

polimerizarea in solutie se realizeaza intr-un mediu de polimerizare in care este solubil si monomerul si polimerul. Din aceasta metoda de polimerizare rezulta o solutie omogena de polimer in solvent care poate fi utilizata ca atare sau din care polimerul poate fi precipitat, separat, uscat si utilizate;

polimerizarea in dispersie se realizeaza atunci cand monomerul si mediul de polimerizare formeaza faze distincte insa intr-un grad avansat de amestecare. Dimensiunea particulelor dispersate subdivide acest procedeu in polimerizarea in suspensie, cand dimensiunile particulelor de monomer sunt de ordinul milimetrilor, si polimerizarea in emulsie, cand dimensiunile particulelor sunt de ordinul micronilor si formeaza cu mediul de polimerizare si cu ajutorul emulgatorilor o emulsie;

polimerizarea stereospecifica a fost realizata pentru prima data in anul 1955. Ea se aplica alchenelor alfa substituite si dialchenelor. Prin polimerizarea stereospecifica, moleculele stereoizomere se leaga in macromolecula in structuri spatiala ordonate, bine definite, cu o cristalinitate

inalta. Luand spre exemplu propilena, care are o molecula asimetrica, ea poate fi reprezentata geometric

A:Mecanizmele Reaciilor de polimerizare Polimerizare radicalic :acest tip de reaci cuprinde 3 etape principale 1-iniiere n care promotorul prin descompunere termic d nite radicali liberi (R cu punt de asupra):

reacia cu peroxid de benzoil

Propagarea sau cretere radicalului iniial ntrun radical macromolecular

R=alchil, fenil

Intermediar se formeaz radicali secundari sau teriari mai stabili.

ntrerupere,n care radicalii macromoleculari se sting pri disproporionare, dimerizare sau n urma reaciei cu moleculele de solvent.Mai jos urmeaza un exemplu de disproporionare:

Polimerizarea Cationic. Alchenele activizate de prezena la legatura dubl a substituienilor donori de electroni se supun polimerizrii cationice.Astfel izobutena se polimerizeaz sub influiena acidului sulfuric la temperaturi sczute.

Procesul de polimerizare decurge prin intermediul carbocationilor teriari mai stabili.Carbocationul macromolecular se stabilizeaz prin eliminarea unui proton sau la adiia unor ageni nucleofili. Etena nu se polimerizeaz sub aciunea catalitic a acizilor tari din cauza instabiliti carbocationului primar care ar trebui sa se formeze la etapa ncepatoare.

Telomerizare.

Telomerizarea este o reacie de oligomerizare a alchenelor ce se efectueaz n prezena de telogeni (transferatori de lan).Acetea ntrerup procesul de polimerizare i se nclud n moleculele finale.De exemplu, dac etena se polimerizeaz n prezena de tetraclormetan,atunci reacia ncepe prin interaciunea telogenului cu radicali R cu punct,generai de iniiatori.Telomerii la care n=3-5 se folosesc la sinteza halo-,hidroxi-,sau aminoacizelor.

Polimerizarea sub aciunea compuilor organo metalici. La temperaturi nu prea nalte alchenele interacioneaz cu compui organometalici n molecula crora metalul posed orbitali liberi cu includerea n legatura carbon metal a unu numr mare de molecule alchenice de exemplu.

Compui organici ai aluminiului n amestec cu TICL4 formeaz un sistem catalitic mai activ capabil s polimerizeze alchenele pin la poli alchene cu masa molecular nalt.Radicalul macro molecular se transforma n polimer prin disproporionare sau reconbinare.Masa polietenei obinute atinge un milion.Catalizatorii metalo organici joac un rol foarte inportant la polimerizarea monomerilor vinilici,ducnd la formarea aa numitor polimeri sterioregulai de menionat c sub aciunea catlizatorilor obinuii aceia monomeri venilici duc la structuri ne regulate (I) La polimerizarea cu catalizatori organo metalici n funcie de natura lor se formeaz macro molecule sterio regulate n care configuraia tuturor centrelor asimetrice este indentic(polimeri izotactici,II)sau se repet cu o anumit periodicitate polimeri sindiotactici, (III).

Cat alizatori proceselor de polimerizare sterioregulat au fost studiai i aplicai de ctre K.Ziegler i G.Natta,lauriai ai premiului Nobel.

Proprietile polimerilor
Proprietatea cea mai insemnata a compusilor macromoleculari, aceea pe care se bazeaza principalele lor utilizari practice, este marea lor rezistenta mecanica la tractiune, rupere, indoire, abraziune, forfecare etc. Natura monomerului, structura polimerului, gradul de polimerizare, agentii de polimerizare utilizati, tipul de polimerizare sunt factorii principali care determina proprietatile fizico-mecanice ale polimerizare sintetici. Diversitatea conditiilor in care se obtin polimerii fac ca proprietatile fizico-mecanice, cum ar fi: rezistenta la intindere, la incovoiere, la soc, plasticitatea, elasticitatea, proprietatea de a forma pelicule si fire, rezistenta electrica, rezistenta la elctroliti, imbatranirea etc. sa fie diferite. Dupa proprietatile tehnice, ploimerii se impart in: elastomeri si plastomeri. Elastomerii se caracterizeaza prin capacitatea de a se deforma reversibil cu multe sute de procente sub actiunea unor forte mici. Ei au proprietati asemanatoare cu cauciucul natural.

Plastomerii se caracterizeaza prin deformari reversibile mici, de pina la 25%. Marea majoritate a polimerilor sunt termoplaste, adica se prelucreaza sub actiunea caldurii, prin procese reversibile de inmuiere si prin racire de intarire. Dintre polimerii cu aplicatii mai largi se citeaza:

plastomeri : politilena, polipropilena, polistiren, policlorura de vinil, policetat de vinil, polimetacrilat de metil, poliacrilonitil, poliacrilati etc. REACIILE DE POLIMERIZARE

Domenii de utilizare 1.Polietilen se utilizeaz lafabricarea diferitelor tulburi,la izolarea cablurilor electrice i telefonice la fabricarea diferitelor obiecte casnice,a foilor de ambalaj. 2.Polipropilena n comparaie cu poietilen are unele proprieti mai valoroase,este cel mai uor material plastic are proprieti dielectrice bune este rezistent la ageni chimici se descompune la temperatura 300 C.Se utilizeaz pentru producerea materialului izolant,piese radio,auto,vilor i diferite obiecte din masa plastic. 3.Policlorur de venil.Are o bun rezisten mecanic se utilizeaz la confecionarea articolelor de nbrcminte sau la marochinarie.n tehnic se folosete la confecionarea de ventile corpuri de pompe evi i conducte benzi de transport,n construcii la confecionarea de pardosele acoperiuri pervaze pentru geamuri i tuburi pentru instalaii electrice. 4.Polibutadien i Poliizopren.Se utilizeaz pentru fabricarea anvelopelor n industria constructoare de maini.Cauciucul brut este elastic,insolubil in apa alcool aceton solubil n benzen, benzin ,sulfura de carbon.Dup procesul de vulcanizare cauciucul frmicios lipicios se transform n caucicul vulcanizat elastic i rezistent la temperaturi inalte.Vulcanizarea const n adugarea sulfului(8%) la cauciuc la temperatura 135C.Dublele legaturi din macromolecule activeaz poziiile alilice prin care se produce reticularea catenilor cu atomi de sulf.Dac cauciucul se vulcanizeaz cu cantiti mari de sulf (25%-40 %)se obine un produs dur cu mare rezisten mecanic numit ebonit. 5.Polistiren se utilizeaz ca un material izolant perfect. 6.Polimetilmetacrilat este sticla organic posed rezistena la lovituri mecanice i servete la fabricarea de evi foi

transparente de diferite grosimi obiecte de uz casnic dispozitive pentru maini avioane aparate. 7.Poliacrilonitril are o excepional rezisten termic i mecanic precum i elasticitate bun servete la fabricarea textilelor i pielilor artificiale. Concluzia:

Procesul de polimerizare este unul foarte important in viaa de toate zilele.Polimerii sunt ntlnii zilnic peste tot,n diferite domenii.Polietilena este cel mai des folosita n fabricarea materialului izolant,cablurilor etc.Toate ramurile ale industriei grele uoare,textile,alimentare sunt strins legate de acest proces.Toate ambalajele,masele plastice ,lucruri din masa plastic sunt produse in urma procesului de polimerizare.Baza procesului de vulcanizare este plimerizarea,far ia noi nu vom ajunge la tehnica producerei anvelopelori care sunt astzi ntilnite n fiecare automobil biciclet etc.Polibutadiena i poliizoprena sunt astazi folosite n producerea anvelopelor n industria constructoare de maini.n urma procesului de polimerizare noi putem obine sticla organic numit(polimetilmetacrilat).Deci concluzia consta n ceia c noi trebuie s ne micm nainte spre descoperirea nilor inovaii n toate domeniile care ne vor uura via,

Bibliografie :

Neniescu C.D.Chimia organic.Bucureti:Editura didactic i pedagogic 1980. N.Barb G Dragalina P.Vlad-Chimia organic Chiinu tiina 1997. Badea F. Mecanisme de reacii n chimia organic Bucurei editura tiinific 1971.