UNIVERSITATEA BUCURESTI -FACULTATEA DE FILOSOFIE MASTER STUDII EUROPENE SI DREPT COMUNITAR

CULTURI EUROPENE SI MENTALITATI POLITICE -Constitutia europeana-

Anul I, 2006-2007 MANEA AURA-OLIVIA

PLANUL LUCRARII

Capitolul I consideratii generale 1. Premisele elaborarii unei Constitutii pentru Europa 2. Tratatul de instituire a Constitutiei Europene

Capitolul II Constitutia Europeana 1. Prevederi ale Constitutiei europeana 2. Critici la adresa Constitutiei 3. Aplicabilitatea Constitutiei Europene

Capitolul III Romania, parte a Uniunii Europene 1. Relatiile Romaniei cu Uniunea Europeana 2. Adaptarea legislatiei Romanesti la prevedrile stipulate in Tratatul Constitutional European

2/16

Capitolul I consideratii generale

1. Premisele elaborarii unei Constitutii pentru Europa Primii pasi in contructia europeana au fost facuti in urma cu aproape 50 de ani, odata cu semnarea Tratatului de la Paris (1951) prin care s-a infiintat Comunitatea Eurpeana a Carbunelui si Otelului, prin vointa comuna a sase state, Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda. Ulterior, prin Tratatul de la Roma (1957), aceste sase state au hotarat crearea comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice. Au fost necesari 16 ani pentru realizarea primei extinderi a Comunitatii Economice Europene de la sase la noua membri (1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie), dupa care procesul de integrare s-a accelerat. Comunitatea Europeana a avut o evolutie dinamica, un pas important fiind extinderea de la 9 la 12 membri si crearea Pietei Unice Europene. Consiliul Europei, incercand sa completeze, in plan politic, organizatiile militare si economice existente (Uniunea Europei Occidentale, Organizatia europeana de cooperare economica), cautand sa definitiveze o reunire a statelor europene care beneficiau de un regim democratic pluralist si erau atasate idealurilor de protectie a drepturilor omului a dat nastere Tratatului de la Londra din 9 mai 1949, intrat in vigoare la data de 3 august, in acelasi an. Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut sub numele de Tratatul de la Maastrict, a constat nu numai in modificrea conceptului de Comunitate Europeana in cel de Uniune Europeana, dar si in extinderea integrarii de la domeniul economic la cel monetar si politic. Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare la 1 mai 1999, intareste protectia drepturilor fundamentale, condamna orice forma de discriminare si recunoaste dreptul la informatie si protectia consumatorilor. Ulterior, in contextul in care Uniunea trebuia sa gaseasca solutii pentru a se adapta schimbarilor radicale ale mediului international din ultimii zece ani. In plan economic, asistam la un fenomen progresiv de globalizare ce afecteaza intreaga lume, iar pentru a-i

3/16

face fata si a beneficia de avantajele lui potentiale era necesara o noua abordare. In plan politic, UE a ajuns in faza in care se simte nevoia ca, dupa realizarea uniunii monetare, sa avanseze spre o uniune politica, in caz contrar insemnnd ca si-a atins limitele. In planul securitatii, constatam aparitia unor noi riscuri, neconventionale si uneori putin cunoscute, dar cu att mai periculoase deoarece strategiile in materie nu se raportau la ele dect cel mult partial: atentate teroriste majore, conflicte locale de sorginte etnica sau religioasa in Europa sau la portile ei, crima organizata cu dimensiuni transfrontaliere1. Acesta era contextul in care Consiliul European de la Nisa, din decembrie 2000, a ajuns la concluzia ca, pentru a putea functiona intr-o formula cu 27 de membri, UE trebuie sa realizeze o reforma majora a institutiilor, politicilor si mecanismelor comunitare de decizie. Declaratia de la Nisa privind viitorul Europei ilustreaza succesul si limitele Conferintei interguvernamentale (CIG) care a pregatit actualul Tratat in vigoare al UE (Tratatul de la Nisa). Succes, pentru ca a deschis posibilitatea spre o noua forma de a gndi Europa, iar Tratatul de la Nisa a reusit sa gaseasca solutii la cele trei lacune ale Tratatului de la Amsterdam referitoare la reforma institutiilor comunitare (componenta Comisiei Europene, extinderea votului cu majoritate calificata si reponderarea voturilor in Consiliu). Insa, in acest fel au fost identificate alte patru probleme ce trebuiau solutionate in viitorul apropiat: repartizarea competentelor intre nivelul comunitar si cel national (inclusiv o mai buna definire a principiului subsidiaritatii), simplificarea Tratatelor (pna la intrarea in vigoare a Tratatului constitutional, functionarea UE va continua sa fie reglementata juridic de trei Tratate, respectiv Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul Comunitatii Europene si Tratatul Euratom), rolul parlamentelor nationale (cu trimitere directa la legitimitatea deciziilor adoptate de institutiile de la Bruxelles) si statutul Cartei Drepturilor Fundamentale (proclamata de Consiliul European de la Nisa, ea nu a putut fi investita cu forta juridica, datorita opozitiei unor state membre). Tratatul de la Nisa, semnat in februarie 2001, a reprezentat un prim moment al procesului de reconstructie a unei viitoare Uniuni Europene. Odata infaptuita Uniunea Europeana o Constitutie Europeana poate fi considerata un instrument de armonizare a drepturilor omului la nivel national, ceea ce favorizeaza
1

http://80.96.220.95/Publicatii/Tratat%20constitutional_decembrie%202004.pdf

4/16

aparitia si apararea unui drept regional european, creat in baza conventiilor adoptate de statele membre.

2. Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa La 29 octombrie 2004 a fost semnat, la Roma, Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, adoptat de catre Consiliul European la Bruxelles, la 17-18 iunie 2004. Dupa 54 ani de la semnarea, la Paris, a Tratatului CECO (24 octombrie 1950) si 47 ani si 7 luni de la semnarea Tratatelor CEE si Euratom (Roma, 25 martie 1957), Uniunea Europeana a pasit, astfel, spre un nou statut, depasind formal incadrarea in categoria organizatiilor internationale, deoarece noul Tratat confera constructiei comunitare cadrul juridic unitar pentru exercitarea unor competente ce tin mai degraba de esenta statului federal: moneda unica, buget provenit si din resurse proprii (exista, insa, si contributii nationale), control integrat la frontiere, o serie de politici comune decise si gestionate direct de la Bruxelles, o politica externa comuna (cu limitele ei), infiintarea parchetului european, a jandarmeriei europene, a politiei europene de frontiera, precum si atributii, deocamdata embrionare, in domenii ca apararea si securitatea. De altfel, intreaga evolutie a constructiei comunitare a fost una de la interguvernamental spre integrat, chiar daca, de-a lungul celor peste 50 ani de istorie, Comunitatea Europeana, astazi Uniunea Europeana, a cunoscut si perioade de recul si euroscepticism. Numit de unii Constitutie, iar de altii Tratat constitutional, documentul semnat la 29 octombrie 2004 este rezultatul unui lung proces care a inceput cu Declaratia de la Laeken, din decembrie 2001, a continuat in cadrul Conventiei privind viitorul Europei (28 februarie 2002 10 iulie 2003) si a fost finalizat de catre Conferinta interguvernamentala a statelor membre UE (4 octombrie 2003 18 iunie 2004). Conferinta Interguvernamentala si summit-urile Uniunii Europene de la Maastricht si pana la Nisa au aratat ca procesul decizional nu este transparent, nici democratic si nici eficient. De aceea sunt necesare reforme fundamentale care sa conduca la elaborarea unei

5/16

Constitutii care sa includa Carta drepturilor fundamentale, obligatorie din punct de vedere juridic2 Constitutia Europeana a fost creata, in primul rnd, pentru cetatean. Ea isi propune sa raspunda unor intrebari simple ale acestuia: ce este de fapt UE si ce statut are, care sunt asa-zisele valori comune si in ce masura sunt impartasite de toata lumea, care este rolul Uniunii pe scena politica internationala, cum va fi guvernata aceasta organizatie unica in felul ei?3 La data de 29 octombrie 2004, Sefii de State si de Guverne ale celor 25 de State Membre si 3 Tari Candidate au semnat Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa unanim adoptata de catre ei in 18 iunie acelasi an. Trebuie mentionat insa ca Tratatul va intra in vigoare doar cand va fi adoptat de catre fiecare dintre tarile semnatare in concordanta cu propriile proceduri constitutionale, Statele Membre avand doi ani la dispozitie pentru a ratifica textul Constitutiei4.

Conf. univ. dr. Augustin Fuerea, Drept Comunitar European. Partea Generala, editura All Beck, editia 2003, pagina 193
2 3

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=28304&idlnk=1&cat=3 http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=671&lid=1

6/16

Capitolul II Constitutia Europeana

1. Prevederi ale Constitutiei Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa stabileste printre aspectele esentiale ale viitorului Uniunii Europene: definirea Europei ca Uniune de state si de cetateni; integrarea Cartei drepturilor fundamentale in textul constitutional; repartizarea mai clara a competentelor intre Uniune si statele membre in ceea ce priveste identitatile nationale si organizarea interna a acestora; consolidarea spatiului unic de libertate, securitate si justitie. Constitutia europeana isi propune sa creeze cadrul pentru democratie, libertate si transparenta, pentru o Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean5. Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unic, coexistand cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale. Totodata, Constitutia consolideaza politica regionala a Uniunii, o politica bazata pe solidaritate si proximitate fata de cetateni. Politica regionala promoveaza coeziunea si solidaritatea economica, sociala si teritoriala intre statele membre. De acum inainte, solidaritatea si coeziunea reprezinta obiectivul principal al Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea Uniunii Europene, mai concret, de asistenta financiara, beneficiaza acum toate regiunile dezavantajate sau regiunile in dificultate. Pe scurt, Tratatul constitutional are ca obiective: Simplificarea legislatiei europene, stabilind in mod clar competentele UE, in raport cu cele ale statelor membre. Numarul de acte legislative la nivel UE va fi restrans.
5

http://www.mie.ro/index.php?p=131

7/16

Sa confere Uniunii Europene personalitate juridica, astfel Uniunea Europeana va incepe sa existe, din punct de vedere juridic, ca actor pe scena internationala. Implicarea, intr-o mai mare masura a Parlamentelor nationale in dezbaterile si procesul decizional la nivelul Uniunii Europene. Astfel, cetateanul european va participa la procesul de luare a deciziilor in cadrul Uniunii, prin intermediul reprezentantului sau la nivel national. Mai mult, cetateanul insusi va putea influenta procesul decizional al UE. Pentru a

intari caracterul participativ al democratiei europene, in cazul in care strng un milion de semnaturi, cetatenii europeni pot initia acte legislative la nivel UE. Infaptuirea reformei institutionale. O Agentie pentru aparare, care elaboreaza strategii comune de aparare, proiectare si productie de echipamente si armament. Consolidarea rolului pe care il are Parlamentul European in cadrul UE. Prin sporirea atributiilor sale, Parlamentul va deveni un for de reprezentare a intereselor cetatenilor europeni in cadrul UE. Prin sporirea puterilor Parlamentului in procesul de luare a deciziilor se asigura reprezentarea dorintelor si asteptarilor cetatenilor referitor la actiunile UE. Alegerea unui Presedinte al Consiliului European intrucat la nivelul cetateanului european, exista confuzie in privinta a cine "conduce", de fapt, Uniunea. Astfel, pentru a asigura continuitatea, consensul si coeziunea la nivelul Uniunii, s-a hotart alegerea, de catre sefii de stat sau de guvern intruniti in cadrul Consiliului European, a unui Presedinte al acestuia, cu un mandat de doi ani si jumatate. Alegerea unui ministru de externe european. De asemenea, in prezent UE nu are, in politica sa externa, un singur reprezentant, atributiile Uniunii in ceea ce priveste politica externa fiind divizate intre Consiliul UE si Comisie. In acest context, s-a hotart crearea postului de ministru european al afacerilor externe. Acesta va fi sprijinit, in realizarea atributiilor care ii revin, de catre un serviciu european de actiune externa. Reducerea numarului de comisari din cadrul Comisiei Europene la doua treimi din numarul statelor membre UE. Noul sistem nu va deveni operational pna in

8/16

2014. Asadar, viitoarele doua Comisii se vor baza pe principiul "un stat - un comisar" (fiecarui stat membru ii revine un portofoliu de comisar european). Romnia va avea propriul comisar in cadrul Comisiei Europene, dupa aderarea la UE, in 2007. Consiliul UE este institutia in cadrul careia ministrii statelor membre decid impreuna asupra legilor europene. Sistemul de vot in cadrul Consiliului UE, considerat a fi prea complicat, a fost reformat prin introducerea sistemului dublei majoritati, a populatiei si a statelor membre (55% din statele membre si 65% din populatie, iar in cazul UE 27 - 60% din statele membre). De asemenea, cu prinde Dispozitii privind Politica Comuna de Securitate si de aparare comuna face parte integranta din politica externa si de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazata pe resurse civile si militare. Uniunea poate recurge la acestea in cadrul misiunilor in afara Uniunii, pentru a asigura mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, conform principiilor Cartei Natiunilor Unite. Indeplinirea acestor sarcini se sprijina pe capacitatile conferite de catre statele membre. Partea a II-a a Constitutiei este dedicata Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului, adoptata la Nisa, in decembrie 2000. Pentru prima data sunt definite fundamentele democratice ale Uniunii, inclusiv democratia participativa. Carta reuneste, intr-un singur text, drepturile civile, politice, economice si sociale ale tuturor cetatenilor care locuiesc in spatiul UE. Pentru apararea propriilor drepturi, cetateanul european va putea sa invoce Carta in fata Curtii de Justitie. Este introdus dreptul la initiativa civica pentru cetateni (la cererea a cel putin un milion de cetateni dintr-un anumit numar de state membre, Comisia poate fi determinata sa inainteze o propunere legislativa conform doleantelor semnatarilor). In partea a III-a a Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa trateaza politicile si functionarea Uniunii, stabilind principii precum nediscriminarea si cetatenia; politicile si actiunile interne; asocierea tarilor si a teritoriilor de peste mari; actiunea externa a Uniunii; functionarea Uniunii.

9/16

Cea de-a patra si ultima parte contine clauzele finale, inclusiv procedurile referitoare la aprobarea si posibila revizuire a Constitutiei. 2. Critici la adresa Constitutiei Exista si numeroase critici la adresa Tratatului constitutional care afirma ca Europa Natiunilor sau Statele Unite Ale Europei nu definesc corect si nu epuizeaza conceptul de Uniune Europeana cu dubla valenta si care asigura o dubla legitimitate pentru cetatenii Europei, cu consecinte multiple: - Consolidarea ideii de cetatenie europeana (drepturi si obligatii; justitie transnationala etc.); - Cetatenia europeana se adauga si nu inlocuieste cetatenia nationala, folosind termenul de RESORTISANT = persoana cu cetatenia unui stat membru al UE; - Dubla majoritate in luarea deciziilor, astfel majoritatea calificata (2/3 din statele membre (+) 3/5 din numarul cetatenilor Europei); - Evitarea minoritatilor de blocaj - UE trebuie sa rezolve problemele prin responsabilizare (chiar si atunci cnd greseste); - Adncirea integrarii la nivel comunitar (al institutiilor UE) trebuie insotita de un transfer al competentelor (autoritatii) de la nivel national la nivel local - transferul de suveranitate nu este sinonim cu limitarea suveranitatii; - Criteriile de coeziune ale UE (institutiile UE in relatiile cu cetatenii Europei) nu sunt limba ori alte elemente culturale, ci securitatea individuala, sociala, nationala si internationala. Aceste critici vor sa scoata in evidenta faptul ca Tratatul Constitutional aduce un plus doar din perspectiva politicii externe si de securitate intrucat pune accent pe: - Politica de aparare comuna; - Parlamentul UE cu atributii pentru politici de securitate si aparare comuna; - Crearea postului de ministru al afacerilor externe al UE, cu functia de a contribui prin propuneri, idei si programe la aplicarea Deciziilor/Politicilor UE; - Clauza de solidaritate (conform art.V din NATO) - prevede posibilitatea unei actiuni comune, la nivel european;

10/16

- O Agentie pentru aparare, care elaboreaza strategii comune de aparare, proiectare si productie de echipamente si armament. 3. Aplicabilitatea Constitutiei Europene Prevederile Constitutiei la art. IV-438 al - Succesiunea si continuitatea juridica specifica: Uniunea Europeana instituita prin prezentul Tratat succede Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind Uniunea Europeana, precum si Comunitatii Europene. Procedura ordinara de revizuire - Articolul IV-443, alin. 1 specifica ca Guvernul oricarui stat membru, Parlamentul European sau Comisia pot prezenta Consiliului proiecte de revizuire a prezentului Tratatului. Aceste proiecte se transmit Consiliului European de catre Consiliu si se notifica parlamentelor nationale. Alin. 4 al articolului sus-mentionat prevede ca, in cazul in care, la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea prezentului Tratat, patru cincimi din statele membre au ratificat Tratatul mentionat, iar unul sau mai multe state membre au intampinat dificultati in ratificarea respectiva, chestiunea este deferita Consiliului European. De asemenea, Articolul IV-446 precizeaza ca Prezentul Tratat se incheie pe termen nelimitat. In ceea ce priveste Ratificarea si intrarea in vigoare (Articolul IV-447) este specificat ca Prezentul Tratat intra in vigoare la 1 noiembrie 2006, cu conditia ca toate instrumentele de ratificare sa fi fost depuse , sau in prima zi a lunii ce urmeaza depunerii instrumentului de ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste aceasta formalitate. Insa, din punct de vedere politic sunt state care isi pun probleme in legatura cu ratificarea acestui document, mai ales ca Franta si Olanda au respins acest Tratat, motiv pentru care liderii Uniunii Europene au decis prelungirea perioadei de ratificare a Constitutiei Europene peste data-limita, fixata initial pentru noiembrie 2006. De atunci, situatia actului fundamental al Uniunii Europene a ramas fara nici o rezolvare, cu toate ca pana in acel moment 15 state il ratificasera deja.

11/16

O a doua problema a oficialilor europeni este legata de organizarea referendumurilor nationale in Marea Britanie, Danemarca si Republica Ceha, tari in care cetatenii manifesta scepticism in privinta acestei Constitutii. O potentiala solutie, care se refera la extragerea unor pasaje din Constitutie, cele care nu contin aspecte controversate si supunerea separata la vot a acestora, se poate dovedi prea dificila. Pe de alta parte, elaborarea unei versiuni mai simple a Constitutiei ar lasa tarile care au votat deja pentru ea, in varianta initiala - Italia, Germania, Spania - intr-o veritabila dificultate politica, care nu le-ar da posibilitatea luarii unor decizii de corectare a situatiei.

12/16

Capitolul III Romania, parte a Uniunii Europene

1. Relatiile Romaniei cu Uniunea Europeana La 1 februarie 1993 Romania a incheiat cu CEE si statele sale membre Acordul de asociere, ratificat prin Legea nr.1993 publicata in Monitorul Oficial nr.73/12.04.1993 (cunoscut sub denumirea de Acordul European) dispune la art. 69 ca : Romania se obliga sa isi faca treptat compatibila legislatia cu legislatia comunitara. Alte precizari sunt facute de art. 70 care stabileste si domeniile supuse obligatiei de a realiza compatibilizare legislativa. In urma Consiliului european de la Copenhaga (iunie 1993), au fost definite principalele criterii care trebuie indeplinite de o tara candidata pentru ca negocierile in vederea aderarii la UE sa poata fi considerate incheiate. Tratatul semnat la Luxembourg la data de 25 aprilie 2005, este tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, reflectand totodata rezultatul integral al procesului de negociere. Romania a avut statut de observator activ att in cadrul Conventiei pentru viitorul Europei, ct si in cadrul Conferintei Interguvernamentale, iar deznodamntul corespunde pe deplin asteptarilor Romniei. Statutul de observator activ a comportat posibilitatea de a-ti exprima propria opinie si viziune in cadrul procesului de redactare si convenire a noii Constitutii. Acesta a constituit doar un statut consultativ, fara drept de vot. In cazul Romniei, Tratatul Constitutional a fost ratificat. Tratatul de aderare este aplicabil direct tuturor cetatenilor Romniei, genernd drepturi si obligatii pentru acestia; prevede beneficiul celor 4 libertati de circulatie ale Pietei Interne Unice si masurile tranzitorii obtinute in procesul negocierilor de aderare si da dreptul cetatenilor romani de a se adresa instantelor europene. Ca stat membru al UE, Romnia joaca un rol important in cadrul arhitecturii institutionale a Uniunii. Timp de doua mandate ale Comisiei, Romnia va avea propriul

13/16

comisar european. In cadrul Consiliului, forul legislativ al UE, Romnia ocupa locul 7 ca putere de influentare a deciziilor. In ceea ce priveste Parlamentul European, Romnia beneficiaza de 35 de mandate de europarlamentari. Dupa 2009, acest numar va fi modificat printr-o redistribuire a numarului de locuri alocat fiecarei tari.

2.

Adaptarea

Constitutiei

Romaniei

la

prevedrile

stipulate

in

Tratatul

Constitutional European

Adaptarea legislativa a Romaniei constituie un proces relativ indelungat, de ajustari, adoptari si abrogari legislative, prin care se urmareste atingerea unui nivel de compatibilitate intre actele normative interne si acquis-ul comunitar6. Prin Tratatul de aderare, tratatele constitutive ale Uniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei, prevederile sale fiind direct aplicabile tuturor cetatenilor romani, creand atat drepturi, cat si obligatii. In aceste conditii, principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern se va aplica si in Romania. In acest sens, Romania are anumite termene, stabilite pe domenii, pentru a aplica masuri de drept intern sau masuri rezultate din acorduri bilaterale pentru a reglementa aspecte referitoare la: libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a serviciilor, politica in domeniul concurentei, libera circulatie a capitalurilor, agricultura, politica in domeniul transporturilor, impozitarea, energia, protectia mediului inconjurator, reforma justitiei si nu numai. Apreciez ca revizuirea Constitutiei constituie un prim pas pe care Romania l-a facut in 2003, in sensul armonizarii legislatiei nationale cu cea europeana. Astfel, art. 20 din Constitutie, revizuita prin Legea nr. 429 din 2003, prevede ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Astfel, prioritatea tratatelor internationale in
6

Termenul de acquis comunitar a fost folosit pentru prima data in tratatele originare in Tratatul de la Maastricht care, in art.2 arata: Uniunea are drept obiective: (...) mentinerea intregului acquis comunitar si dezvoltarea lui in continuare (...).

14/16

materia drepturilor omului va fi recunoscuta numai daca legea fundamentala romana nu cuprinde reglementari mai favorabile7. In plus, art. 11 al Legii fundamentale precizeaza ca ratificarea unui tratat international, contrar Constitutiei, nu se poate face decat dupa revizuirea corespunzatoare a legii fundamentale. Totodata, in urma revizuirii, in Constitutia Romaniei a fost inserat capitolul VI, exclusiv dedicat integrarii in Uniunea Europeana, art. 148 care reglementeaza aspecte normative si institutionale care privesc relatiile dintre Romania si Uniunea Europeana si reprezinta o clauza comunitara generala de delegare de atributii de la nivel statal la nivelul unei organizatii supranationale8.

Constitutia Romaniei din 31/10/2003, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/200, art. 20, alin (1)
8

Simina Tanasescu curs, pagina 52

15/16

BIBLIOGRAFIE

1. Conf. univ. dr. Augustin Fuerea, Institutiile Uniunii Europene, editura Universul Juridic Bucuresti, 2002; 2. Constitutia Romaniei; 3. Conf. univ. dr. Augustin Fuerea, Drept Comunitar European. Partea Generala, editura All Beck, editia 2003; 4. Simina Tanasescu, Principiul egalitatii in dreptul romanesc, Editura All Beck, Bucuresti, 1999; 5. www.mae.ro 6. www.infoeuropa.ro 7. www.mie.ro/index.php?p=131

16/16