P. 1
analiza articol

analiza articol

|Views: 17|Likes:
analiza articol
analiza articol

More info:

Published by: Neghina Eliza Marina on Jun 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE, SUCEAVA FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

Analiza semio-retorică a unui iconotext publicistic de presă scrisă

Masterandă, GROSU ELIZA – MARINA (NEGHINĂ) Master SLMMP, Anul II

Se constată la prima observare a ziarului că acesta nu beneficiază de o calitate superioară a hârtiei utilizate şi pe deasupra nu beneficiază nici de o coloristică specifică tabloidelor. cultura ideilor. ilustraţiile. şi. care este trimis prin intermediul mass-mediei are ca scop nu doar transmiterea unor informaţii. cultura sportului. ferestrele. însă cu toate acestea el nu este considerat încă un produs finit. intertitlul. se înfiinţează o revistă cu acelaşi nume. în cadrul Institutului Cultural Român. Un articol bun. oferindu-i de altfel şi un caracter serios. Fără a reprezenta o continuare directă a publicaţiei interbelice. în anul 2003. muzică) dar şi presa internaţională. săptămânal de informare şi de analize culturale. dominantă fiind culoarea negru. perioada interbelică. solicitând atenţia cititorului. care. îl completează şi-l definitivează. îl întregesc. a publicului către text şi nu pe imagine. Este recunoscut faptul că rolul titlului în economia textului jurnalistic nu este unul decorativ. teatru. Mi-am propus să analizez conform acestor aspecte (elemente) un articol dintr-o publicaţie de presă românească şi anume din revista Cultura. dicţie. A3. titlul trebuie adecvat la competenţa de lectură a cititorului mediu. (anul VIII. chapeaul (lead-ul). Alături de ilustraţie. concizie. cultură politică. ci şi modificarea sau crearea de păreri. Pentru analiza mea am ales un articol din rubrica cultura antropologică (origine. arte (cinema. cultura istoriei. sub îndrumarea lui Sextil Puşcariu. ce a înlocuit revista Dilema. Aceste elemente sunt: titlul. În anul 2005 a fost desfiinţată. 4 (408) 7 februarie 2013) Revista Cultura a apărut pentru prima dată la Cluj în anul 1924. legenda. apt de a fi publicat. paleta de culori este slab nuanţată. după cum spuneam mai sus. la Bucureşti. cultura dialogului. constituie primul nivel de lectură: consumatorul produselor . Secţiunile publicaţiei sunt: literatură. Ca regulă generală. Mai are nevoie de o serie întreagă de alte elemente. Acesta are rolul de a atrage atenţia (captatio benevolentiae – Aristotel). cultura antropologică. originalitate. Revista este tipărită pe format A3 cu un conţinut de 32 de pagini. desfiinţată din cauza unor dispute între redacţie şi conducerea Institutului. Titlul jurnalistic are rolul cel mai important în decodarea mesajului jurnalistic. redactat conform principiilor lui Aristotel presupune claritate. La sfârşitul anului 2005 revista Cultura şi-a reluat apariţia în cadrul Fundaţiei Culturale Române sub conducerea prozatorului român Augustin Buzura. deşi nu fac parte propriu-zis din corpul articolului. serie nouă nr.Orice tip de mesaj. simbolizând faptul că este purtătoare a unor mesaje de autoritate şi putere. evoluţie social-culturală) cu titlul Ce se mai poartă pe la Paris… (I) sub semnătura jurnalistului Virgil Ştefan Niţulescu. Cultura se distinge însă prin formatul mare al paginii.

întregul articol conţine informaţii despre acest muzeu. Se observă că. care este utilizat cu scopul de a crea publicului o idee (chiar şi un chapeau) cu privire la text. fie că este vorba despre o fotografie sau despre imagini dinamice.media poate decide dacă va continua sau nu parcurgerea articolului. Nu se poate vorbi de o demonstraţie practică de artă şi frumos. cel ce degajă mesajul. 1999. ci. iar textul prezintă într-o manieră subiectivă prezentarea acestuia. Oceaniei şi Americilor de pe Quai Branly din Franţa. Dacia. Comunicarea simbolică. Ed. sugerează ce va urma. Acesta este reprezentat ca un detaliu caracteristic pentru atmosfera evenimentului. Arhitectura discursului publicitar. Induce senzaţia de curiozitate şi poate fi interpretat ca unul incitativ. sub titlu. se poate interpreta faptul că acestea sunt utilizate cu scop meditativ. mai degrabă. textul articolului netransformându-se astfel într-un comentariu. Finalul este astfel bidirecţional: informativ şi afectiv. Arhipelagul muzeelor.. un „design” secvenţial subtil. despre sălile de expoziţie şi frumuseţea exponatelor („împletitură sau podoabă. Neexistând o strategie prin culoare. devenind astfel într-o mare măsură „martor direct” al incursiunii. este clar şi concis şi creează anumite aşteptări din partea receptorilor. prin utilizarea unei fotografii alb-negru. se poate identifica o simplă legătură dintre text şi prima imagine. este o ipoteză asupra efectelor referenţiale „interesul maxim este atins. arhitectura exterioară şi interioară a acestuia. Informaţia este astfel amânată. La prima lectură ne dă impresia că în conţinutul textului vom afla informaţii despre modă. Asiei. Aşadar. Se constată că finalul articolului nu conţine o concluzie. paradoxal chiar interogativ. Cluj-Napoca. Dar nu poate fi neglijat nici faptul că imaginea. utilizat pe traseul de tip Z „în care privirea pornește din stânga sus. Prin faptul că prin programul masteratului am învăţat despre noţiunile de comunicare vizuală mi-a fost imposibil să nu constat că strategiile grafice nu sunt prezentate pentru a capta atenţia. cum am menţionat se aduce în prim plan conţinutul textual. are mai mare credibilitate decât o relatare prin cuvinte spuse sau scrise: privind imaginea. la fel ca la un iconotext publicitar. V.1 Primul paragraf dă tonul întregului articol. Muzeul Artelor şi Civilizaţiilor Africii. Ulterior. este atrasă spre dreapta sus. pentru a se opri în dreapta jos”. în schimb prin marcarea ortografică a punctelor de suspensie. un instrument muzical sau o armă”). cu toate că imaginea prezentată este una relevantă. coboară pe diagonală spre stânga jos. privitorul are certitudinea că „a văzut cu proprii săi ochi” muzeul respectiv. care doar anunţă. 1 Dâncu.S. titlul este cel care atrage atenţia. spre finalul expoziţiei”. Pentru că este puţin informativ şi scurt este însoţit de un supratitlu. p 123 .

Mesajul pe care îl conţin este clar şi conţin elemente explicite. Imaginile pot fi numite astfel că sunt purtătoare de informaţii. Toate cele trei imagini dispun o relaţie de congruenţă şi complementaritate cu textul. deoarece fotografia color este mult mai surprinzătoare şi propune o atenţie mai sporită). înaintea textului. acestea fiind sugestive. care prezintă unghiuri diferite ale muzeului (prin imaginea din anexă am vrut să surprind acea emoţie sinestezică. .O importanţă deosebită a mesajului îl constituie utilizarea altor două imagini. Acestea funcţionează ca un articol în sine. dacă aş putea să o numesc aşa. asemenea textului în sine. Putem afirma faptul că imaginile constituie primul nivel de receptare.

S.2013 . Semiotica limbajului publicitar.. anul VIII.. 2004 2.revistacultura.ro 5.. 1999 4. Ed. 4 (408) 7 februarie 2013 www. Revista Cultura. Universității Suceava.C. Textul și imaginea. Comunicarea simbolică. I.02.dexonline.C. www. Universității Suceava. serie nouă nr. Arhitectura discursului publicitar. 2004 3. Dâncu.ro consultat la data de 14. Cluj-Napoca.BIBLIOGRAFIE: 1. Mass-media și publicitate. Ed. Ed. Dacia. Corjan. Corjan. I. V.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->