Sunteți pe pagina 1din 61

PARTEA I.

Dispozitii generale procedura civila

de

reglementare

ale

Codului

de

Capitolul I. Introducere in dreptul procesual civil 1.Definiie:dreptul procesual civil este ansamblu de norme juridice care reglementeaz modul de judecat de ctre instanele judectoreti a pricinilor privitoare la drepturile civile ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justiiei, precum i modul de executare silita a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii. Procesul civil: este activitatea desfurat de instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele civile n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevzut de lege. 2.Particularitatile dreptului procesual civil 1. Are caracter complex pentru c implica indeplinirea unei multitudini de acte procedurale. 2. Presupune realizarea activitatii judiciare cu participarea partilor si a altor subiecti procesuali.Indispensabila este nu numai activitatea partilor ci si cea a instantei. 3. Are caracter formalist ntruct actele de procedur sunt supuse unor exigene de form i unor termene n nuntru crora trebuie exercitate anumite acte de procedur. 4. Presupune realizarea activitatii judiciare intr-o cauza civila concreta.Activitatea judiciara presupune aplicarea legii la un caz concret. 3.Functiile procesului civil se circumscriu la apararea ordinii juridice constituite din toatlitatea normelor de drept privat. 4.Principiile fundamentale ale dreptului preocesual civil 4.1.Principiul legalitatii-presupune respectarea normelor de catre toate persoanele fizice si juridice, precum si de catre stat. Este consacrat si de catre Noul Cod expres. Mentionat in art.1al.5 si art.124 din Constitutie. 4.2.Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai in fata de lege-presupune cerinta solutionarii litigiilor fara nicio ingerinta din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Independenta este necesara pentru asigurarea impartialitatii judecatorului fata de partile din proces.Este mentionat pe larg in Codul deontologic al magistratilor si isi gaseste aplicarea numai in activitatea de judecata. Un rol important in asigurarea independentei judecatorilor ii revine Consiliului Superior al Magistraturii care este garantul acesteia. 1

4.3.Principiul inamovibilitatii judecatorilor.Prin inamovibilitate se intelege

acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in functie:judecatorii odata investiti in functie nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati decat in conditii exceptionale.Inamovibilitatea este consacrata in mod expres de art.2al.1 din Legea nr.303/2004 care reia prevederile constitutionale inserate in art.125al.1.Procurorii se bucura de stabilitate. 4.4.Principiul adevarului-consacrat in Constitutie in art.129al.5. Noul Cod a preluat in mod exact aceasta reglemenatre. In activitatea desfasurata judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Implica cerinta ca toate imprejurarile de fapt ale cauzei sa fie stabilite de catre instanta in deplina concordanta cu realitatea. 4.5.Principiul rolului activ-inserat in art.129C.pr.civ. si in cuprinsul art.21 din Noul Cod. Aspect principale: -cu privire la situaia de fapt i motivarea n drept, judectorul este n drept s cear partilor s prezinte explicaii, oral sau n scris, precum i s pun n dezbaterea lor orice mprejurri de fapt ori de drept, chiar dac nu sunt menionate n cerere sau n ntmpinare(art.129 al.4C.pr.civ., art.21al.2Noul Cod); -obligatia instantei de a ordona, din oficiu, administrarea probelor pe care le consider necesare, chiar dac prile se mpotrivesc (art. 129 alin. 5 C. proc. civ.). -instana poate pune n discuia prilor necesitatea lrgirii cadrului procesual prin introducerea n proces i a altor persoane, dar numai in conditiile legi;instana nu poate ns din oficiu s dispun introducerea n proces a terilor -obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor de parti in proces si de starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a procesului(art.129al.2C.pr.civ.).Noul Cod in art.20 stabileste ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila prin mediere, potrivit legii speciale. -dreptul instantei de a da sau restabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire (art.21al.4Noul Cod);cu toate acestea, judecatorul nu poate trece peste calificarea data de parti, atunci cand in temeiul unui acord expres au convenit cu privire la calificarea juridica si motivele de drept si au inteles sa limiteze dezbaterile la acestea, cu conditia sa nu se incalce drepturile si interesele legitime ale altora(art.21al.5Noul Cod) 4.6.Principiul egalitatii partilor in fata justitiei-prevazut in mod expres de art.7din Noul Cod precum si de art16al.1 din Constitutie.Presupune ca judecarea proceselor pentru toti cetatenii sa se realizeze de catre aceleasi organe si potrivit acelorasi reguli de procedura.Aceleasi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor partilor. 4.7.Principiul desfasurarii procesului in limba romana Constitutia stipuleaza expres ca ,,procedura judiciara se desfasoara in limba romana.Noul Cod prevede la art.17al.1 ca ,,procesul civil se desfasoara in limba romana.Exista doua exceptii: 2

-persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna fata de instantele de judecata, in conditiile legii, insa actele de procedura se vor materializa in inscrisuri redactate in lima romana; -cetatenii straini si apatrizii au drepul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret; Nerespectarea principiului desfasurarii procedurii judiciare in limba romana atrage dupa sine nulitatea hotararii pronuntate in cauza. 4.8. Principiul publicitii-deriv din art. 126 din Constituie, 121 alin. 1 Codul de procedur civil i din art. 5 din Lg.nr. 92/ 1992. Publicitatea dezbaterilor prezinta doua forme: - publicitatea pentru parti - Partile pot participa la efectuarea tuturor actelor de procedura si pot lua cunostinta de toate inscrisurile sau de dovezile de la dosar.Exceptie- art. 122 Cod Proc. Civ. prevede posibilitatea indepartarii din sala de sedinta a partii care prin comportarea sa tulbura mersul dezbaterilor; pentru a se asigura dreptul la aparare art.123 Cod Proc. Civ. dispune ca si intr-o atare imprejurare, inainte de inchiderea dezbateilor, partea indepartata din sala va fi chemata si, sub pedeapsa nulitatii, i se vor pune in vedere toate faptele esentiale petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati. - publicitatea pentru public consta in dreptul fiecarei persoane straine de proces de a asista la dezbateri.Exceptii- art. 121 C.proc.civ., instanta poate dispune din oficiu sau la cererea uneia dintre parti, ca judecata sa se faca in sedinta secreta in ipoteza in care dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. ; hotararea se va pronunta intodeauna in sedinta publica. Noul Cod consacra principiul publicitatii intr-o forma asemnatoare cu cea din actualul cod(art.121), continutul fiind identic.Totusi Noul Cod contine si si dispozitii procedurare care induc ideea potrivit careia , in fata primei instante, cercetarea procesului se realizeaza in sala de consiliu. De asemenea, potrivit proiectului, in caile de atac cercetarea pocesului daca este necesar se face in sedinta publica. Prin urmarea noul cod conduce , in mod inevitabil, la o semnificativa diminuare a sferei de actiune a principiului publicitatii pentru public 4.9. Principiul oralitaii- prevzut n art. 127 C.pr.civ.-pricinile se dezbat verbal dac legea nu dispune altfel.Sub sanciunea nulitii, presedintele este obligat s dea cuvntul prilor pentru susinerea preteniilor pentru discutarea regularitii actelor de procedur, a probelor sau pentru a pune concluzii.Principiul oralitii asigur publicitatea reala, contradictorialitatea efectiv i exercitarea eficient a dreptului de aprare.
4.10. Principiul contradictorialitii ngduie prilor n litigiu s participe n

mod activ la prezentarea, argumentarea i descoperirea drepturilor sau intereselor lor n cursul desfurrii judecrii litigiului.Nu este exprimat ntr-o form direct dar el se deduce din numeroase dispoziii legale. Pentru ca partile sa aiba posibilitatea efectiva de a discuta in contradictoriu toate elementele cauzei, ele trebuie incunostiintate in timp util despre existenta si obiectul litigiului, despre locul si data solutionarii acestuia. Aceasta cerinta elementara se realizeaza prin citarea partilor. Contradictorialitatea contribuie in practica si la realizarea altor principii procesuale. Nerespectarea principiului contadictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate. Noul Cod consacra in mod expres principiul in art.13 stipuland, in acord cu jurisprudenta constanta formata in aceasta chestiune, ca judecatorul nu isi 3

poate intemeia hotararea decat pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse, in prelabil, dezbaterii contradictorii. 4.11. Principiul dreptului de aprare-reglementat constituional n art. 24. Dreptul la aprare are 2 acceptiuni: a. material - mai larg - i care cuprinde ntregul complex de drepturi i garanii procesuale care asigur parilor posibilitatea de a-i apra drepturile i interesele. b. formal - mai restrns - i care vizeaz dreptul prilor de a-i angaja un aprtor. Realizarea dreptului la aprare prin prisma modului de organizare i funcionare a instanelor este asigurat de existenta unui sistem de principii care st la baza organizrii i funcionarii instanelor cum ar fi legalitatea, egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.Ajutorul public judiciar este o garantie a dreptului la aparare. 4.12. Principiul disponibilitii-specific procesului civil. Presupune-dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil -dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau a aprrii -dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv dedus judecaii -dreptul de achiesare -dreptul de a stinge litigiul prin tranzacie -dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu n calea de atac exercitat -dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti 4.13.Principiul nemijlocirii-presupune cercetarea de catre instanta, n mod direct, ntreg materialul probatoriu. Implic folosirea altor dovezi primare (din prima surs). Excepii- administrarea probelor prin comisie rogatorie -asigurarea dovezilor 4.14.Principiul continuitatii- a primit in Noul Cod o consacrare expresa in art.18 care stipuleaza ca ,,judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii. Presupune solutionarea intregului proces numai de catre judecator investit initial care nu poate fi inlocuit decat pentru motive temeinic justificate. 5. Natura dreptului procesual civil- stabilirea naturii dreptului procesual civil consta in determinarea apartenentei acestuia la dreptul public sau la dreptul privat.In cazul dreptului procesaul civil, in relatia procesuala este intotdeauna implicat statul, prin intermediul autoritatii judiciare, care are obligatia de a distribui jusitita.Prin urmare administratia justitiei nu poate fi calificata ca o problema de interes privat.Concluzia- dreptul procesual civil apartine dreptului public. 6.Izvoarele dreptului procedural civil a.Legea-principalul izvor de drept procesual civil: Constitutia si Codul de procedura civila-a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865, adoptat dupa modelul Legii genoveze din anul 1819, varianta a Codului francez de procedura civila din anul 1806, modificat succesiv. Noul Cod a fost adoptat prin Legea nr.134/2010 care va intra in vigoare la data prevazuta in legea de punere in aplicare a 4

acestuia care va fi supusa spre aprobare Parlamentului in termen de 6 luni de la data publicarii Noului Cod. Norme cu caracter procedural se intalnesc si in alte legi cum ar fi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara republicata, Legea contenciosului adminstrativ nr.554/2004, Legea nr.59/2003 a Codului muncii, Legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti etc. b.Ordonantele Guvernului-numarul acestora este relativ redus; ex.Ordonanta de urgenta nr.138/2000, Ordonanta de urgenta nr.59/2001, Ordonanta de urgenta nr.212/2008 privind modificarile aduse taxelor de timbru judiciar. c.Acte adoptate de Comisia si Parlamentul European - Regulamentul CE nr.44/2001privind competena, recunoaterea i executarea hotrrilor n materie civil i comercial pronunate n statele membre; -RegulamentulCEnr.2201/2003, privind competena, recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti n materie matrimonial i a rspunderii printeti; -Regulamentul CE 1206/2001 privind cooperarea ntre instanele statelor membre n domeniul obinerii de probe n materie civil sau comercial; - Regulamentul nr.805/2004 al Consiliului i Parlamentului European privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanele necontestate; - Regulamentul (CE) nr.1896/2006 deinstituire a uneiproceduri europene de somaie de plat; - Regulamentul (CE) nr.861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redus. d.Practica judiciara si cutuma- obiect de controversa in privinta calificarii lor ca izvoare de drept. Recursului n interesul legii are ca obiect chestiunile de drept care au fost soluionate diferit de instanele judectoreti si finalitate interpretarea i aplicarea unitar a legii pe ntreg teritoriul Romniei. Noul Cod cuprinde un Titlu dedicat unificarii practicii judiciare in cuprinsul caruia este reactualizata institutia recursului in interesul legii si introdusa procedura sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prentru dezlegarea unor probleme de drept. Obiceiul acesta nu constituie izvor de drept decat pentru dreptul civil. e.Doctrina- nu este considerata izvor formal de drept material sau procesual. 7.Clasificarea legilor de procedura civila a.Dupa obiectul de reglementare: -legi de organizare judecatoreasca reglementeaza structura, alcatuirea instantelor judecatoresti si statutul magistratilor; ex.Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara; -legi de competenta-reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport de alte organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp delimitarea de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila; -legi de procedura propriu-zisa-reglemeneteaza modul de desfasurare a activitatii de solutionare a cauzelor civile si de urmarire silta a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila; aceste legi se divid la randul lor in legi de procedura contencioasa;-legi de procedura necontencioasa;-legi de executare silita; b.Dupa sfera raporturilor sociale reglementate: 5

-legi generale-regelemeneteaza raporturile aplicabile in orice materie cu exceptia acelora pentru care s-a instituit o alta procedura;art.721C.pr.civ. si art.2Noul Cod precizeaza expres ca dispozitiile sale alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila; -legi speciale de procedura-prescriu reguli de urmat intr-o anumita materie determinate si datorita acestei imprejurari norma speciala deroga de la dreptul comun;ex.Legea nr.247/2005 privin reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cuprinde in titlul XIII dispozitii privind judecata proceselor funciare derogatorii de la dreptul comun; Clasificarea este importanta pentru stabilirea raporturilor dintre acestea atunci cand vin in concurs.Prima regula este aceea ca normele speciale au intaietate fata de normele generale chiar daca acestea sunt ulterioare.Cea de a adoua regula stabileste ca legile special se intregesc cu cele generale.Cea de a treia regula ce trebuie retinuta este aceea ca legile special sunt de stricta interpretare. c.Dupa caracterul conduitei: -legi procedura imperative-cele care impun o anumita conduita de la care partile nu pot deroga; ex:art. 85C.proc.civ., art.109 alin. 1 C.proc.civ., art. 21 alin, final C.proc.civ., art.133 alin. 1 C.proc.civ., art. 159 C.proc.civ, art. 189 alin. 1 pct. 3 i 4 C.proc.civ.etc; -legi de procedura dispositive(supletive sau permisive)-cele care impugn o conduit de la acre partile pot conveni sa se abata; ex: art. 27 C.proc.civ, art. 37 alin. I C. proc.civ, art. 67 alin. I C.proc.civ., art. 119 alin. 1 C.proc.civ; De regula, caracter imperativ trebuie atribuit normelor care vizeaza interesul public al bunei administrari a justitiei si caracter dispozitiv celor care nu exced interesele procesuale ale partilor.Sunt considerate cu caracter imperativ normele referitoare la organizarea judiciara, competenta materiala a instantelor si cele care vizeaza principiile de baza ale activitatii judiciare. 8.Actiunea legilor de procedura civila-Noul Cod cuprinde un capitol distinct referitor la aplicarea legii de procedura civila in timp si in spatiu. - in timp-legea procesual civila produce efectele in tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare si pana la abrogare; actele si faptele ce se produc intre momentul intrarii in vigoare si abrogare vor fi supuse legii respective (tempus regit actum); legea procedural nu are putere retroactiv; conflictul legilor in timp se solutioneaza potrivit principiului imediatei aplicatiuni a legii noi(nu mai este reluat de Noul Cod)-ultimul act normativ va guverna atat procesele in curs de judecata, cat si cele nascute din fapte anterioare noii legi,dar promovate dupa aparitia acesteia. Legea noua nu aduce atingere actelor procedurale imdeplinite anterior intrarii ei in vigoare. Dar nici legea veche nu se mai aplica dupa abrogarea saart.725 alin.(4) Cod procedura civila. Exceptie: -admisibilitatea dovezilor care se apreciaza dupa legea in vigoare la data incheierii actului juridic respective; administrarea probelor este guvernata insa de principiul imediatei aplicatiuni a legii noi. - in cazul schimbarii competentei pentru cauzele in curs de judecata care raman in jurisdictia instantelor investite la acea data conform art.725al.3 C.pr.civ. -in spatiu-actiunea legilor de procedura civila este guvernata de principiul teritoritalitatii, in sensul ca legile romane se aplica pe intreg teritoriul tarii.Consecinte: a)legile procedurale romane se aplica doar proceselor ce se solutioneaza in tara noastra;b) aplicarea unei legi de drept substantial straine 6

de catre o instanta romana nu determina si aplicarea legii procedurale a statului respective;c) efectuarea unei comisii rogatorii, in tara noastra, la cererea unei autoritati judiciare straine, se face dupa legea noastra procesuala;d) hotararile judecatoresti pronuntate in strainatate pot fi executate in Romania numai dupa incuviintarea urmaririi silite de catre instanta romana competent; exista si hotarari recunoscute de plin drept- cazul hotararilor straine care se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate. Noul Cod stipuleaza intr-un articol distinct problema teritorialitatii legii de procedura aratand ca in cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse inh Cartea VII intitulata ,,Procesul civil international. - asupra persoanelor-nu ridica probleme deosebite;drepturile procedurale sunt recunoscute si persoanelor fizice si juridice straine. Capitolul II. Participanii la procesul civil La activitatea judectoreasc a cauzelor civile i la executarea hotrrilor pronunate n aceast cauz particip urmtoarele pri: instana de judecat; prile; organul de executare; alte persoane i organe. Toi acetia poart denumirea generic de participani la procesul civil. Unii din aceti participani influeneaz n mod hotrtor existena i desfurarea procesului civil de aceea se numesc subiecii ai procesului civil. Au calitatea de subiecte: instana judectoreasc, prile, organele de executare i procurorul. Noiunea de participant este mult mai larga dect aceea de parte. In activitatea judiciar un rol central l ocup instana de judecat. n cadrul si n cursul procedurii pot interveni i alte persoane- cazul terilor; 1.Instanta de judecata instana este organ mputernicit de lege s rezolve litigiul intervenit ntre pri. -noiunea de instan este susceptibila de mai multe nelesuri; -in nelesul cel mai larg desemneaz organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri. -in neles mai restrns, noiunea de instan desemneaz numai instanele judectoreti sau un un anumit grad de jurisdicie. -n nelesul cel mai restrns, noiunea de instan desemneaz completul de judecat. 1.2.Compunerea i constituirea instanei -prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege; -avem n vedere numai participarea la judecat a numrului legal de judectori; aspectul cantitativ al compunerii i nu cel calitativ. -art. 57 alin.1 si 2 din Lg. nr.304/2004 privind organizarea judecatoreascacauzele date, potrivit legii, n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judec n complet format dintr-un judector, cu excepia cauzelor privind conflictele de munc i asigurri sociale; apelurile se judec n complet format din 2 judectori, iar recursurilor n complet format din 3 judectori; 7

-art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecat la nceputul anului, urmrind asigurarea continuitii completului. Schimbarea membrilor completelor se face n mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti. Potrivit alin. 2 completul de judecat este prezidat, prin rotaie, de unui dintre membrii acestuia. - la nalta Curte de Casaie si Justiie completele se compun din 3 judectori din aceeai secie;daca numrul de judectori necesar formrii completului de judecat nu se poate asigura acesta se constituie cu judectori de la celelalte secii, desemnai de ctre preedintele sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie (art. 29 din legea nr. 304/2004);preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie prezideaz Seciile Unite, Completul de 9 judectori, iar n cadrul seciilor, orice complet, cnd particip la judecat; in lipsa preedintelui, edinele sunt prezidate de vicepreedintele instanei sau de un preedinte de secie;preedinii de secii pot prezida orice complet de judecat din cadrul seciei, iar ceilali judectori prezideaz prin rotaie (art. 31 din Legea nr. 304/2004). -Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele prevzute de lege- grefier, magistrat asistent la nalta Curte de Casaie i Justiie, procuror, asisteni judiciari n conflictele de munc i asigurri sociale. Atribuiile grefierului sunt stabilite att de Codul de procedura civila, Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti, respectiv Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar; Asistentul judiciar face parte din alctuirea completului de judecat numai n soluionarea conflictelor de munc i asigurri sociale, n prima instan care particip la deliberare cu vot consultativ i semneaz hotrrile pronunate. Greita compunere a completului nseamn c pricina a fost judecat de un numr mai mic sau mai mare de judectori dect cel impus de lege: greita constituire a completului presupune c instana nu a fost alctuit cu toate organele i persoanele prevzute de lege. n cursul procesului aceasta neregularitate poate fi invocat pe cale de excepie, iar dup pronunarea hotrrii pe calea apelului sau recursului, dup caz. Incidentele procedurale care pot aprea cu privire la compunerea sau constituirea sunt incompatibilitatea, abinerea i recuzarea. 2.Coparticiparea procesuala-forme si efecte Forme Art. 47 Cod de procedur civil prevede c mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte, dac obiectul pricinii este un drept sau o obligaie comun sau dac au aceeai cauz. Aceast situaie se numete: coparticipare procesual sau litisconsoriu. Copacitatea procesual se clasific n funcie de dou criterii: a. dup cum se reunesc prile cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri ntre aceleai pri sau si cu alte pri dac exist o legtur strns avem:

b.

Coparticipare subiectiv prile activ mai muli reclamani pasiv mai muli pri mixt - mai muli reclamani i mai muli pri - obiectiv cererile n raport cu rolul voinei prilor: - Coparticipare procesual facultativ n principiu este independena procesual adic actele, aprrile, concluziile nu pot folosi sau pgubi pe ceilali. n cazul n care prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se ntind asupra tuturor actelor utile cauzei i extind efectele i asupra celorlali participani. Coparticipare procesual necesar. Pentru a fi parte n proces fie singur fie mpreun cu alii, orice persoan trebuie s ndeplineasc condiiile de exerciiu ale acliunii civile. Efectele coparticiprii -numai in cazul litisconsoriului facultativ-coparticipanii procesuali se bucura, n raporturile dintre ei, de independen procesual- art.48 C.pr.civ. potrivit cu care ,,actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu pot folosi nici pgubi celorlali.Exceptie -dovezile odat administrate sunt ctigate cauzei n raport cu toi coparticipanii. - coparticiparea procesual necesar este guvernat de principiul dependeneiart.48al.2 C.pr.civ. dispune ca ,,atunci cnd prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele de procedur ncuviinate numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali; textul are n vedere doar actele i termenele de procedur favorabile;dac actele de procedur ale unora dintre pri sunt potrivnice celor fcute de ali participani instana va ine seama de cele mai favorabile; -hotrrea judectoreasc produce efecte similare fa de toi coparticipanii. -excepiile absolute, ca prescripia dreptului la aciune, puterea lucrului judecat sau necompetena instanei, profit tuturor participanilor procesuali in cazul admiterii 3.Conditiile pentru a fi parte in procesul civil 3.1Capacitatea procesual reprezint aplicarea pe plan procesual a capacitii civile. A. Capacitatea procesual de folosin acea parte a capacitii care const n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual. Art. 4 orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n judecat. Persoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.

B.

Persoanele juridice au aceast capacitate de la nregistrare, nfinare i pn la ncetarea persoanei juridice. n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de folosin. - Se invoca pe cale de exceptie Sanctiunea lipsei capacitatii de folosinta-respingerea actiunii ca si cand dreptul lipseste; Capacitatea procesual de exerciiu acea parte a capacitii procesuale care const n aptitudinea unei persoane care are dreptul de a valorifica singur un drept n justiie, exercitndu-i singur toate drepturile procesuale i ndeplinindu-i toate obligaiile procesuale capacitatea de a sta n judecat. Art. 42 persoanele care nu au exerciiul drepturilor lor, nu pot sta n judecat dect dac sunt reprezentate, asistate sau autorizate(minorii sub 14 ani si perasoanele puse sub interdicitie). Reprezentarea apare n cazul persoanei fizice, lipsite de capacitate de exerciiu (minori i persoane puse sub interdicie). Aceste persoane stau n judecat prin reprezentare care pot fi: tutorii; curatorii; prinii. Art. 44 prevede c este obligatorie numirea curatorului cnd exist contrarietate de interese ntre reprezentat i reprezentant. Curatorul special se numete n cazurile cnd este nevoie de timp pn la numirea reprezentantului legal. Asistarea apare n cazul persoanelor fizice cu capacitate de exerciiu restrns (minorii nre 14 18). Acetea sunt citai i stau personal n proces, dar sunt asistai de prini sau tutore care semneaz actele alturi de ei i sunt de asemenea citai n proces. Autorizarea intervine n cazul actelor de dispoziie fcute de reprezentanii legali sau ocrotitorii legali ai minorilor fr capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns. Pentru acetia este necesar autorizarea organului competent care de regul este autoritatea tutelar. Persoanele juridice i exercit capacitatea de exerciiu prin organele lor de conducere sau alte persoane mputernicite de aceste persoane. Actele procesuale sunt lovite de nulitate absolut atunci cnd nu exist capacitate procesual de folosin. Cnd sunt fcute de o persoan fr capacitate procesual de exerciiu ele sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea confirma ns n totalitate sau n parte aceste acte. - Se invoca pe cale de exceptie Sanctiunea lipsei capacitatii de exercitiu-anularea actelor; in conditiile art.161C.pr.civ instanta poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor referitoare la reprezentare(depunerea procurii, a actelor de stare civila etc); 3.2.Calitatea procesual de exerciiu -este ndreptirea reclamantului, sau prtului de a figura n proces. -determinarea calitatii procesuale este denumita legitimare procesuala; -legitimarea procesuala implica determinarea persoanelor fizice sau juridice care au indreptatirea de a participa la activitatea judiciara. -calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii(calitate procesuala activa) precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic(calitatea procesuala pasiva).

10

-spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciaza in general, pentru o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina in concret, ,,la speta, in raport de litigiul dedus judecatii. -in anumite situatii legiuitorul recunoaste legitimarea procesuala si altor persoane sau organe decat titularul dreptului(legitimare procesuala extraordinara)-ex.procurorului in cazul prevazut de art.45C.pr.civ; Noul Cod reglementeaza in art.35 cu titlu marginal ,,legitimarea procesuala a altor persoane posibilitatea existentei legitimarii procesuale extraordinare in cazurile prevazute de lege. -legitimarea procesuala se determina dupa imprejurarile de fapt si de drept prezentate de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata.Aceasta obligatie isi are originea in prevederile art.112C.pr.civ.

Reclamantul fiind cel care pornete aciunea va trebui s justifice att calitatea procesual, activ a sa ct i calitatea procesual activ a prtului. Verificarea de ctre instant a calitii procesuale active i pasive se face prin controlarea cererii de chemare n judecat n cuprinsul careia (potrivit art. 112) trebuie indicat obiectul cauzei i motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea. Verificarea calittii procesuale se face nainte de nceperea dezbaterilor doar n cazul drepturilor reale se face n cadrul dezbaterilor. n timpul procesului poate avea loc o transmisiune a calitii procesuale active sau pasive, prin transmiterea drepturilor i obligaiilor care intr n coninutul raportului juridic dedus judecii. Transmiterea poate fi: - legal la persoanele fizice se face cel mai adesea pe calea succesiunii; n cazul persoanelor juridice transmisiunea legal se face pe calea reorganizrii care poate fi prin comasare, divizare, fuziune, absorie. - convenional intervine n baza unei nelegeri ntre pri i teri, vnzarea bunului litigios, donaie, cesiune de crean, etc. Cel ce dobndete calitatea procesual n urma transmisiunii preia procesul n starea n care se gsete n acel moment. Lipsa calitii procesuale poate fi invocat pe cale de excepie de partea interesat, de procuror sau de instan din oficiu n orice stare a procesului, iar n caz de admitere se respinge aciunea. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale- respinge aciunii nu ca nefondat ci ca introdus de o persoan fr calitate. Cnd aciunea s-a respins pentru lipsa calitii procesuale pasive reclamantul va putea introduce o nou aciune mpotriva persoanei care are adevrata calitate de prt. Noul Cod face stabileste reguli distincte la art.37 in cazul actelor de transmitere cu titlu particular.In cazul transmiterii prin acte intre vii judecata se continua intre partile initiale, deci nu are loc transmiterea procesuala a calitatii.In cazul transmiterii pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al autorului dupa caz.In viziunea Noului Cod succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in process numai daca are cunostinta despre acesta, in celelalte situatii prevazute de 11

aliniatul 2 instanta va decide dupa imprejurari si tainand seama de pozitia celorlalte parti. Noul Cod reglementeaza si efectele hotararii pronuntate contra instrainatorului sau succesorului universal sau cu titlu universal, aceste producandu-se de drept si contra succesorului cu titlu particular, fiind opozabila intodeauna acestuia, cu exceptia cazurilor cand a doabndit dreptul cu buna credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii de adevaratul titular. 3.3.Existena unui interes Pentru exercitarea unei aciuni nu este suficient s afirmi existenta unui drept ci trebuie s justifici i un interes- consta in folosul practic urmrit. Interesul poate fi: - Material cnd se urmrete obinerea unui folos de ordin patrimonial. - Moral cnd se urmrete obinerea unei satisfaceri sufleteti. Condiia interesului trebuie s existe n legtur cu toate formele procedurale care alctuiesc coninutul procedurii. Interesul trebuie s ndeplineasc anumite condiii: - s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea; - s fie personal n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe adversarul su; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor; - s fie nscut i actual cel care actioneaz dac s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu. n principiu dac dreptul este actual i interesul este actual. Se intampla uneori ca dreptul sa nu fie actual insa interesul da-art.110C.pr.civ. Sanciunea lipsei interesului sau a lipsei interesului sau a lipsei unei cerine a interesului este respingerea actiunii ca lipsita de interes. Invocarea lipsei interesului se face pe calea excepiei. Excepia poate fi ridicat de partea advers, de procuror sau de instan din oficiu. 4.Participarea terilor n procesul civil-Interventia Conditii generale de admisibilitate a participarii tertilor in proces a.Existenta unui proces civil in curs de judecata b.Existenta unei legaturi de conexitate Efectele generale ale interventiei sunt: -tertul devine parte in process, cu toate consecintele ce decirg din aceasta calitate; -hotararea ii este opozabila si are autoritate de lucru judecat si fata de intervenient; -intervenientul poate sa exercite caile de atac in conditiile prevazute de lege; -se proroga competenta instantei asupra cererii de interventie; Legea permite prilor din proces s introduc tere persoane sub forma chemrii n judecat a altor persoane, a chemrii n garanie i a ocrotirii titularului dreptului. Aceste modaliti modaliti de introducere a terilor se numesc forme de intervenie forat. Ele pot fi folosite numai de pri i niciodat de instan din oficiu.

12

Terele persoane pot fi chiar ele interesate s participe la proces i legea le permite s fac acest lucru sub forma interveniei voluntare. n toate cazurile n care discutm de participarea terilor n proces avem n vedere existena unui singur proces care este n curs de desfurare n cadrul cruia se formuleaz cereri incidentale sau conexe. n consecin avem 2 forme mari de participare a terilor n proces: - intervenia forat art.57-66C.pr.civ; - intervenia voluntar-art.49 56 Codul de procedur civil. 4.1.Intervenia voluntar este cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. n primul caz, intervenia este principal, n cel de-al 2 lea caz intervenia este accesorie. a.Intervenia principal Se face sub forma unei cereri de chemare n judecat i este ndreptat impotriva ambelor pri din proces. n aceast cerere terul tinde s ctige pentru sine n parte obiectul procesului. Cererea poate fi fcut doar n faa primei instane i nainte de ncheierea dezbaterilor. Cu nvoirea prilor cererea se poate face i direct i indirect n apel. b.Intervenia accesorie Se face tot sub forma unei cereri de chemare n judecat. Se face ntotdeauna n interesul uneia dintre pri i fiind o aprare prin care nu se invoc un drept propriu se poate face att la fond ct i n apel. Intervenia voluntar indiferent de form este n competena instanei sesizat cu cererea principal. Pentru ca prile din proces s nu fie surprinse i pentru a li se asigura dreptul la aprare, articolul 51 dispune c instana va asculta prile i se va pronuna n principiu asupra admisibilitii cererii. Pentru a admite cererea instana trebuie s controleze urmtoarele: - dac exist interes - dac cererea are legtur cu cererea principal - dac este admisibil - iar la intervenia principal dac este formulat n termen. Asupra admisibilitii n principiu instana se pronun prin ncheiere asupra ei nu se poate reveni, ea poate fi atacat odata cu fondul. Dac cererea de intervenie se admite, ea se comunic prilor pentru a-i formula aprrile; a depune ntmpinare i n cazul interveniei principale chiar cererea reconvenional. Prin admiterea cererii terul devine parte n proces lund procesul n starea n care se afl intervenientul principal are o poziie independent, pund face orice act procedural. Intervenientul accesoriu poate face numai acte dup care profit partea pentru care a intervenit. Cererea de intervenie se judec odat cu cererea principal. Datorit caracterului diferit a celor 2 forme avem consecine diferite. n cazul intervenie principale, dac reclamantul sau prtul achieseaz la cererea de chemare chemare n judecat, intervenia principal va continua s fie judecat. n aceleai cazuri dac cererea de intervenie accesorie este n interesul unuia sau altuia, aceasta nu va mai putea fi judecat. n cazul interveniei principale doar judecarea ei duce la ntrzierea cereri principale aceasta disjuns i rejudecat separat. Intervenia accesorie se judec ntotdeauna cu cererea principal. 13

Soluiile care se pot da de judector sunt urmtoarele: - dac se judec mpreun cererea principal i intervenia principal se d o singur hotrre judectoreasc opozabil tuturor prilor; dac se dijunge se dau 2 hotrri care sunt opozabile tuturor prilor n cazul n care intervenia accesorie soluia depinde de rezolvarea cererii principale. n cazul existenei unei intervenii principale instana nu poate admite n totalitate att cererea reclamantului ct i intervenia principal cnd au acelai obiect pentru c se exclud. 4.2.Intervenia forat - chemarea n judecat a altor persoane - chemarea n judecat n garanie - chemare n artarea titularului dreptului 4.2.1.Chemarea n judecat a altor persoane articolul 57 59 Codul de procedur civil care prevede c oricare dintre pri poate chema n judecat o alt persoan care ar putea pretinde acelai drept ca i reclamantul. Dup formulare nseamn ca forma aceasta de intervenie forat poate fi folosit att de reclamant ct i de prt. Pentru reclamant cererea se face pn la ncheierea dezbaterilor naintea primei instane, iar n cazul prtului cererea se face prin ntmpinare sau la prima zi de nviare. Nerespectarea acestor termene atrage judecarea separat n afar de cazurile n care prile consimt s se judece mpreun. Cererea trebuie motivat, comunicat tuturor prilor, iar terului i se comunic copi dup cererea de chemare n judecat, dup ntmpinare i dup celelalte nscrisuri. Terul dobndete calitatea de intervenient i hotrrea i va fi opozabil. Articolul 59 prevede o situaie special n cazul preteniilor bneti dac debitorul recunoate datoria declar c o va executa, fa de cel ce i va stabili judectorete dreptul i depune suma datorat, va fi scos din proces. Judecata va continua ntre pri i ter. 4.2.2.Chemarea n judecat n garanie articolul 60 63 Codul de procedur civil . Partea poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte n cazul n care ar cdea n pretenie cu o cerere n garanie sau n despgubiri. Aceast form de intervenie provine din principiul c cel ce transmite un drept este obligat s-l garanteze sub toate formele. Avem garani legale i garani convenionale. Potrivit articolul 60 se extind ns i asupra situaiilor n care s-ar putea solicita despgubiri instana competent este cea investit cu cererea principal. Cererea de chemare n garanie se face sub forma cereri de chemare n judecat. Reclamantul poate reformula aceast cerere pn la inchiderea dezbaterilor n prim instan, iar prtul odat cu ntmpinarea sau la prima nfiare. Sanciunea nedepuneri n termen a cereri de chemare n garanie este judecarea separat a acesteia dac prile nu consimt s se judece mpreun cu cererea principal. Terul intervenient primete copia dup cererea de chemare n garanie dup ntmpinare i dup celelalte nscrisuri acordnduse termen pentru a depune la rndul su ntmpinare i pentru a-i formula aprrile. Terul devine parte n proces i poate la rndul su s cheme n garanie. Chematul n garanie poate administra toate probele i toate aprrile n 14

sprijinul pri. Garantatul poate atepta sfritul procesului cu condiia s nu existe o obligaie legal. Dac garantul pierde procesul prin aceeai hotrre se admite cererea de chemare n garanie i n acest fel se evit un proces ulterior. Cererea de chemare n garanie se judec odat cu cererea principal dar dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat se disjunge i se suspend judecata cererii de chemare n garanie pn la chemarea cererii principale. Soluiile care se pot da de instana de fond sunt urmtoarele: - dac se admite cererea reclamantului iar chemarea n garanie a fost n folosul prtului se admite i cererea de chemare n garanie; - dac se respinge cererea reclamantului i chemarea n garanie a fost n folosul prtului se respinge i cererea de chemare n garanie; - dac se admite cererea reclamantului iar chemarea n garanie a fost n folosul acestuia se respinge cererea de chemare n garanie; - dac se respinge cererea reclamantului i cererea de chemare n garanie e n folosul acestuia se admite cererea de chemare n garanie; Apelul sau recursul declarate de chematul n garanie va pune n discuie i cererea principal chiar dac prtul nu a declarat apel sau recurs. 4.2.3.Chemare n artarea titularului dreptului Ea este reglementat de articolul 64-66 Codul de procedur civil spune c prtul care deine un lucru pentru altul sau care exercit n numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arta pe cel n numele cruia deine lucrul sau exercit dreptul dac a fost chemat n judecet de o alt persoan. Aceast form de intervenie poate fi folosit numai de prt numai cnd se valorific un drept real i numai dac ntre prt i ter exist un raport juridic. Cererea se face prin ntmpinare sau la prima zi de nfiare. Terului i se comunic cererea de chemare ntmpinarea, toate nscrisurile i cererea c este artat ca titular al dreptului. n practic apar mai multe situaii: 1. Titularul dreptului se nfieaz i recunote susinerile prtului iar reclamantul consimte la nlocuirea prtului. 2. Titularul dreptului se prezint, recunoate susinerile prtului iar reclamantul nu consimte s ia locul acestuia. n aceast situaie titularul dreptului poate rmne ca intervenient, dac nu rmne n proces cererea se poate respinge pe excepia lipsei calitii procesuale pasive. 3. Titularul dreptului se prezint dar tgduiete susinerile prtului, rmne n proces ca intervenient principal. 4. Cnd titularul dreptului nu se prezint va dobndi intervenient principal. 5.Reprezentarea partilor in proces =situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil; -2 forme- legala si conventionala Reprezentarea legala-cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, cazul persoanelor juridice(prin organele de conducere-art.35 din Decretul 31/1954), alte cazuri prevazute expres de lege; Reprezentarea judiciara conventionalaReglementarea acestei reprezentri este n articolul 67,68,70 Codul de procedur civil reprezentarea se poate face prin mandatar neavocat sau prin avocat. Exceptional legea nu permite reprezentarea judiciara conventionala: 15

-in cazul chemarii la interogatoriu-art.223C.pr.civ.; -actiunile de divort-art.614C.pr.civ; Reprezentarea prin neavocat: Se justific printr-o procur special, procura dat numai unei persoane cu capacitate deplin de exerciiu, care trebuie s fie autentificat, dat ad litem, pentru exerciiul dreptului de a chema n judecat sau a reprezenta n judecat. Mandatarul cu procur general poate sta n proces numai n cadrul procurii generale: s fie dat i acest drept. Mandatul se presupune dat pentru toate actele judecii, el putnd ns s fie i restrns. Actele de dispoziie se fac numai in temeiul unei procuri speciale. Mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat.Exceptii: 1. doctorii n drept sau liceniaii n drept pentru soi sau rudele pn la gradul al 4-lea inclusiv se pot prezenta n instane indiferent de gradul acestora pentru a-i reprezenta; 2. sotul sau o rud pn la gradul al 4-lea poate reprezenta partea numai la judectorie; 3. cnd reprezentarea izvorte din lege sau dintr-o hotrre judectoreasc partea poate fi reprezentat n toate instanele; Exceptie de la dreptul comun mandatul judiciar nu nceteaz prin moartea celui care la dat, el tinuind pn la retragerea lui de ctre motenitori. Aceeai situaie o avem i cnd persoana devine incapabil. Retragerea mandatului sau renunarea la mandat poate fi opus celeilalte pri numai de la comunicare. n cazul n care retragerea sau renunarea s-a fcut n edin public n prezena prii numai este necesar comunicarea. Renunarea la mandat se face cu ntiinarea mandantului i a instanei cu cel puin 15 zile nainte de termen sau de mplinirea termenului de atac. Reprezentarea prin avocat Calitatea de reprezentant a prii se justific cu delegaie, care are certificat semntura clientului. Mandatul se d prin ncheierea contractului de asisten juridic care prevede expres ntinderea drepturilor conferite avocatului. Avocatul poate face orice fel de acte pentru pstrarea drepturilor supuse unui termen i care s-ar putea pierde. Actele de dispoziie pot fi fcute de avocat fr procur special numai dac exist claze n contract. Denenarea contractului de asisten juridic se poate face unilateral sau prin acordul prilor. Avocatul care nu poate ndeplinii mandatul, renun la profesie sau este suspendat este obligat s-i asigure substituirea. Reprezentarea juridic convenional a persoanei juridice Persoana juridic nu particip la proces prin organul su de conducere ci prin reprezentare care de regul este consilier juridic. Acesta consolideaz pe baza actelor semnate de conductorul persoanei juridice sau seful oficiului juridic. Pentru anumite acte procesuale are nevoie de o delegaie special sau aceste acte procesuale vor fi fcute numai de organul de conducere, i anume: pornirea aciunilor fixarea preteniilor renunarea la pretenii,la aciune sau declararea ori renunarea la cile de atac rspunsul la interogatoriu Organele centraleale unei persoane juridice nu pot fi reprezentate de juritiiconsuli a-i organelor locale din localitile n care acetia i au sediul dect n 16

baza unei delegri speciale. Persoana juridic poate recurge i la serviciile unui avocat. Sanciunea n cazul nejustificrii calitii de reprezentant Cnd nu se face dovada calitii de reprezentant, instana este datoare s dea un termen pentru a mplini aceast lips, iar dac nu se ndeplinete va anula cererea. Excepia lipsei de reprezentant poate fi invocat n orice stare a pricini, titularii dreptului putnd ns ratifica actele fcute de persoana care nu avea calitatea de reprezentant. 6.Participarea procurorului in procesul civil Cadrul legal al participarii procurorului in procesul civil este determinat de art.45C.pr.civ.: -apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicitie, ale disparutilor si altor persoane in conditiile legii; -exercitarea actiunii civile, in cazurile prevazute de l;ege; -participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata; -exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege; -exercitarea dreptului de acere executarea silita in conditiile legii; Noul Cod reglementeaza participarea Ministerului Public in procesul civil in Capitolul III, Tilul II din Cartea I, aceste dispozitii nefiind diferite de modalitatea actuala de reglementare. a.Promovarea actiunii civile-pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. - art. 45 alin. 2 C. proc. civ. prevede ca titularul dreptului subiectiv la care se refera actiunea va fi introdus in proces in calitate de reclamant; El va putea sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv, sa incheie o tranzactie, iar daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea, poate sa ceara continuarea judecatii. -dreptul procurorului de a porni actiunea civila poate fi exercitat pe cale principala ci sau incidentala(interventie principala). b.Participarea in procesul civil- poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, indiferent daca a pornit sau nu procesul civil ;nu poate insa uza de anumite drepturi recunoscute numai partilor cum ar fi modificarea cerrii de chemare in judecata, renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv. -in anumite materii, prevazute de lege, participarea procurorului la judecata si punerea de concluzii de catre acesta sunt obligatorii, exemplu:-punerea sub interdictie;-declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreasca;expropriere;- adoptie, etc; -cand participarea este obligatorie, lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii intrucat completul nu a fost legal constituit. c.Exercitarea cailor de atac- consacrat in expres in art. 45 alin.(4) C. proc.civ. dar si in art 63 lit. f si in art. 68 din Legea nr. 304/ 2004. - termenului de apel pentru procuror curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care a participat la solutionarea cauzei, cand termenul curge de la comunicare- art.284 alin.4 C.proc. civ. -poate exercita caile extraordinare de atac; 17

-Noul Cod a limitat dreptul procurorului de exercitare a cailor de atac la hotararile pronuntate in cazurile in care a pornit actiunea civila sau in cazurile referitoare la persoanele minore, incapabile sau disparute chiar daca nu a pornit actiunea; d.Participarea la activitatea de executare silita-art. 45 alin. final teza IIaC. proc.civ., poate sa ceara executarea silita numai in cazurile in care poate sa si porneasca procesul civil si numai daca hotararea este in favoarea persoanelor prevazute in alin.1., indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el. -procurorul poate sa ceara numai executarea silita a hotararilor judecatoresti, nu si a altor titluri executorii. 7.Judecatorul- Incompatibilitatea.Recuzarea si abtinerea Pentru a asigura obiectivitatea judectorului, grefierului i a procurorului legea a reglementat trei situaii: 7.1. Incompatibilitatea este reglementat n art. 24 codul de procedur civil. Legea prevede trei cazuri de incompatibilitate: a. Judectorul care a pronunat o hotrre ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel sau recurs. b. Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare. c. Judectorul care a fost martor,expert, avocat sau arbitru ntr-o pricin nu poate judeca acel proces. Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare. Excepia de incompatibilitate poate fi invocat de oricine, oricnd. La cile de atac extraordinare de atac nu funcioneaz incompatibilitatea. Noul Cod extinde cazurile de incompatibilitate ale judecatorului. 7.2.Abinerea i recuzarea-in anumite cazuri prevzute de lege expres judectorul poate fi recuzat i tot pentru aceleai cazuri se poate abine. Cazuri de recuzare sau abtinere: -marea majoritate a motivelor de recuzare se intemeiaza pe relatiile de rudenie sau afinitate care exista intre judecator, pe de o parte, si una din persoanele indicate in art. 27 C. proc.civ. pe de alta parte. - a doua grupa de motive se refera la interesul pe care-l poate avea judecatorul, sotul, ascendentii sau descendentii acestuia in solutionarea cauzei. Legea nu cuprinde elemente suficiente privitoare la sfera conceptului de interes. Este evident ca interesul judecatorului sau al persoanelor la care se refera textul mentionat poate fi atat de natura materiala, cat si morala. - a treia grupa de motive se refera la existent unor raporturi de dusmanie intre judecator si una din parti sau persoanele desemnate in art. 27 C. proc.civ. -ultima categorie de motive se refera la faptul ca si-a spus ,, parerea cu privire la pricina ce se judeca - art. 27 pct.7 C. proc.civ.- legiuitorul a avut in vedere exprimarea unei opinii de catre judecator in legatura cu litigiul care formeaza obiectul judecatii. Competenta-Recuzarea si abtinerea se solutioneaza de instanta cu actiunea principala- art.30 alin.(1) C.proc. civ.; daca din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata ( de pilda, unii judecatori sunt in concediu sau sunt incompatibili) cererea de recuzare se va solutiona de catre instanta ierarhic superioara; Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art.28 C proc.civ. se judeca de catre instanta in fata careia au fost formulate. 18

Forma-cererea de recuzare trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri care se adreseaza unei instante si sa indice motivele de recuzare, precum si mijloacele de dovada;propunerea de recuzare se poate face si verbal in fata instantei. Moment-recuzarea trebuie solicitata pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri;daca motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea interesata va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute [art.29 alin.(2) C.proc. civ.]. Neinvocarea exceptiei de recuzare in conditiile mentionate atrage dupa sine decaderea partii din dreptul de a o mai invoca. Procedura- in camera de consiliu si fara citarea partilor, cu ascultarea judecatorului care a fost recuzat. Legea nu permite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare- art. 31 alin. (2) C.proc.civ.Daca cererea este admisa- judecatorul se va retrage de la judecarea litigiului; Incheierea prin care s-a admis recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea de admitere sau respingere a cererii de abtinere, precum si cea de admitere a recuzarii nu poate fi atacata prin nicio cale de atac. Regimul juridic al incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este insa diferit. De data aceasta incheierea poate fi atacata, dar numai odata cu fondul cauzei. Capitolul III Aciunea civil 1.Definiie: ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice precum i pentru asigurarea apararii partilor. Aceasta este definitia statuata de Noul Cod in art.28. -aciunea civil nu se confund cu cererea de chemare in judecat, aceasta din urm fiind doar o form de manifestare a aciunii civile;in unele cazuri chiar n Codul de procedur civil se folosete noiunea de aciune cu sensul de cerere de chemare n judecat;cererea de chemare in judecata reprezinta doar prima etapa in exercitiul deplin al actiunii civile; 2.Natura juridica-in literatura de specialitate nu a existat si nu exista inca un punct de vedere unitar cu privire la natura juridica a actiunii civile. Majoritatea autorilor au subliniat totusi independenta dreptului la actiune fata de dreptul subiectiv destinat a-l protegui. Dreptul la actiune trebuie privit ca un drept complex de natura procesuala1 si al carui continut este format dintro pluritate de prerogative. Toate aceste prerogative se situeaza insa in spatiul de actiune al dreptului procesual civil. 3.Conditiile de exercitiu ale actiunii civile-sunt cerinte in lipsa carora interventia judiciara nu poate avea loc;conditiile pentru a fi parte in procesul civil sunt necesare si pentru exercitarea actiunii civile si in plus pentru exercitarea actiunii civile mai este necesara si afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice ce se doreste a fi proteguita prin sesizarea instantelor judecatoresti. Afirmarea unui drept-conditie esentiala a exercitarii actiunii civile statornica in mod expres in art.109C.pr.civ.care dispune ca: ,,Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Dreptul subiectiv civil afirmat pentru a se bucura de protecie juridic trebuie s ndeplineasc anumite condiii:
1

A se vedea pentru amanunte I.Les, op.cit.p.246-263;

19

b. s fie recunoscut i ocrotit de lege; c. s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n limitele sale interne (adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat de lege). d. s fie exercitat cu bun credin e. s fie actual adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive. Excepii:-Art. 110 Codul de procedur civil permite introducerea unei aciuni nainte de mplinirea termenului;Ex: cererile pentru predarea unui imobil se pot face nainte de mplinirea termenului de nchiriere sau de locaiune, dar cu efect numai de la mplinirea termenului; n cazul obligaiilor alimentare sau al prestaiilor periodice cnd se poate solicita executarea lor la termen;-orice cereri pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd cererea este ndreptita pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate. Sanciunea n cazul lipsei dreptului se pronun dup dezbateri contradictorii i const n respingerea aciunii.Aciunea poate fi respins i prematur introdus fr a intra n cercetarea fondului atunci cnd dreptul nu este actual.Reclamantul va putea reintenta cererea atunci cnd s-a mplinit termenul sau condiia. Capacitatea procesuala de exercitiu(a se vedea supra Cap.II Conditiile pentru a fi parte in proces) Calitatea procesual de exerciiu(a se vedea supra Cap.II Conditiile pentru a fi parte in proces) Interesul(a se vedea supra Cap.II Conditiile pentru a fi parte in proces) 4.Elementele aciunii civile: 4.1.Prile-aciunea nu poate fi conceput fr existenta a cel puin 2 persoane fizice sau juridice;denumirea generic de pri primete denumiri particulare n funcie de cadrul procesual n care ne aflm. Vorbind de pri avem n vedere persoanele ntre care s-a legat raportul juridic dedus judecii i nu de reprezentanii lor legali i convenionari. Prile-sunt si terii intervenienti; 4.2.Obiectul= protecia unui drept drept afirmat in justitie, a unor interese sau a unei situatii ocrotite de lege Obiectul procesului l constituie ceea ce prile consider c trebuie dedus judecii respectiv o problem de fapt cu ncadrarea ei n drept. Obiectul aciunii civile se concretizeaz n raport de mijlocul procesual folosit. Conditiile obiectului aciunii: sa fie licit, posibil si determinat; 4.3. Cauza=scopul ctre care se ndreapt voina celui ce reclam sau a celui care se apr. Cauza aciunii numit causa petendi nu este acelai lucru cu cauza raportului juridic,causa debendi. Altfel spus, cauza dreptului constituie cauza cererii de chemare n judecat i nu a actiunii n totalitatea ei. Cauza cererii de chemare n judecat intereseaz instituia puterii lucrului judecat i a litispendentei. Conditiile cauzei: sa existe,s fie real,s fie licit si sa fie moral. 5.Clasificarea aciunilor civile a.Dupa scopul urmarit de catre reclamant; actiuni in realizarea dreptului -acelea prin care reclamantul urmareaste obligarea dversarului la executarea unei obligatii; - majoritatea actiunilor fac parte din aceasta categorie; - exemplu: actiunea in revendicare, plata unei creante, evacuare, repararea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita sau contractual; 20

- hotararile pronuntatae in acest tip de actiuni sunt susceptibile de ducere la indeplinire pe calea executarii silite; actiuni in constatare -acelea prin care se urmareste sa se constate existent sau inexistenta unui drept; -exemplu: constatare nulitatii unui act juridic, constatarea starii de indiviziune; -au o consacrare expresa in art.111C.pr.civ.; -pot fi folosite ori de cate ori reclamantul nu are la indemana actiunea in realizare, avand caracter subsidiar; -hotararile pronuntata in acest tip de actiuni nu sunt susceptibile de executare silita; -nu pot fi folosite pentru constatarea unei stari de fapt; -se subdivid in: -actiuni declaratorii-cand se solicita sa se constate daca un anumit raport juridic exista sau nu; -actiuni interogatorii-cand reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea sa-i conteste ulterior dreptul, instanta urmand sa ia act daca contesta sau nu existenta sau inexistenta dreptului; -actiuni provocatorii-prin care o persoana care ridica pretentii cu privire la dreptul unei alte persoane este invitata sa-si valorifice pretentiile afirmate; actiuni in contituire sau transformare de drepturi -se urmareste defiintarea unor raporturi juridice si constituirea unor raporturi sau situatii juridice noi2; -hotararile pronuntate in acest tip de actiuni produc efecte pentru viitor; -exemplu:actiuni care privesc starea si capacitatea persoanelor, actiunea de divort, privind punerea sub interdictie sau declararea mortii sau a disparitiei; -au character declarativ; b.Dupa natura dreptului subiectiv civil afirmat: actiuni personale-acelea prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta; actiuni reale-acelea prin care se urmareste valorificarea uni drept real:actiunea in revendicare, actiunea confesorie(reclamantul solicita respectarea dreptului de usufruct, uz, abitatie,servitude asupra bunului grevat) si actiunea negatorie(reclamantul contesta un drept de superficie, servitude, uz, abitatie al paratului); actiuni mixte -acela al caror obiect poarta atat asupra unui drept de creanta cat si asupra unui drept real; c.Dupa obiect: actiuni mobiliare-privesc bunuri mobile; actiuni imobiliare privesc bunuri imobile; se clasifica la randul lor: -actiuni petitorii-reclamantul urmareste valorificarea unui drept real asupra bunului; -actiuni posesorii-reclamantul urmareste ocrotirea unei stari de fapt, a posesiei Capitolul IV
2

Competena instantelor judectoreti

A se vedea I.Stoienescu, S.Zilberstein, Tratat de drept procesual civil, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977, vol.I, p.244-245;

21

Definitie= capacitatea recunoscut de lege unei instane judectoreti sau altui organ jurisdicional de-a soluiona un anumit litigiul. Articolul 123 alin. 1 din Constituie justiia se realizeaz prin Curtea Suprem de Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. Legea de organizare judectoreasc nr.304/2004 articolul 3- competena siu procedura judiciara sunt stabilite de lege. Clasificarea normelor de competen a.Dup modul n care se stabilesc sfera organelor de jurisdicie dac delimitarea se face prin raportare din sisteme diferite sau organe din acelai sistem, avem: _ norme de competen general- vizeaza delimitarea sferei de activitate a unei categorii de organe de jurisdicie fa de celelalte organe ale statului; _ norme de competen jurisdicional- vizeaza delimitarea sferei de activitate ntre organele aparinnd aceluiai organ de jurisdicie;Delimitarea competenei ntre organele judectoreti de grad diferit sau de acelai grad: delimitarea competenei material vizeaza stabilirea competentei pe plan vertical intre acelasi tip de organe de jurisdictie(judectorie, tribunal, curte de apel); delimitarea competena teritorial vizeaza stabilirea competentei pe plan orizontal intre organe de jurisdictie de acelasi grad; - articolul 151 codul de procedur civil b.Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei care reglementeaz competena, deosebim competena absolut i relativ. Competena general i material n toate cazurile sunt reglementate prin norme care au caracter imperativ. Competana teritorial n principiu are caracter relativ dar n unele cazuri e absolut. Ex. competena teritorial exclusiv sau excepional. Competena generala = delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale; pentru ca o alta autoritate statala sa aiba competenta de a solutioneze o cauza civila este necesara o dispozitie expresa a legii care sa-i confere atare atributii. a.Competenta de exercitare a controlului constitutionalitatii legilor-Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a regulamentelor Parlamanetului si a ordonantelor Guvernului potrivit art.2al.1 din Lg. nr.47/1992. Curtea Constitutionala realizeaza o veritabila jurisdictie speciala. Ea este circumscrisa la exercitarea unui control asupra: - -constitutionalitatii legilor inainte de promulgare (control a priori); - -asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului; - -hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor; - -hotarareste asupra contestatiilor privind constitutionalitatea unui patid politic; - Jurisdictia constitutionala are un obiect cu totul particularizat in raport cu atributiile obisnuite ale instantelor judecatoresti. - Deciziile curtii nu pot fi cenzurate de instantele judecatoresti de drept comun. b.Competenta organelor arbitrale-Codul de procedura civila contine un titlu special intitulat ,,Despre arbitraj si instituie principiul potrivit cu care orice persoana poate conveni la solutionarea unui litigiu patrimonial pe calea arbitrajului.In masura existentei unei astfel de conventii jurisdictia de solutionare a litigiului revine tribunalului arbitral.Principalul criteriul de 22

delimitare a competentei intre instantele judecatoresti si organele arbitrale il reprezinta existent sau inexistenta unei conventii de arbitraj. c.Competenta in procesele funciare Procesele funciare sunt de competenta instantelor judecatoresti.Totusi Lg. nr.18/1991 privind fondul funciar a atribuit unele competente si altor organe decat instantele judecatoresti. Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate s-au constituit, la nivelul fiecarei comune, oras sau municipiu, comisii conduse de primari.Comisiile mentionate, infiintate prin ordinul prefectului functioneaza sub indrumarea unei comisii judetene condusa de prefect. Comisiile judetene sunt competente sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate.Hotararile pronuntate de comisiile judetene pot fi controlate, sub aspectul legalitatii si temeiniciei lor, pe calea procedurala a plangerii la judecatoria in a carui raza teritoriala este situate terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana d.Competenta in cazul litigiilor de munca -Desi conflictele si litigile de munca sunt de competenta instantelor judecatoresti, exista in diferite materii organe specializate de jurisdictie disciplinara. Exemplu Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.Impotriva hotararilor pronuntate de catre Consiliul Superior al Magistraturii in materie disciplinara se poate face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. e.Competenta in alte materii In legislatia noastra exista o mare diversitate de atributii care sunt conferite de lege altor organe decat instantele judecatoresti. Asa este cazul in materie contraventionala, vamala, fiscala, in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, in materie de expropriere, in materie electorala etc. In majoritatea cazurilor, legiuitorul consacra si dreptul de a accede, prin intermediul mijlocului procedural al plangerii sau al contestatiei, la o instanta judecatoreasca. Competena material = acea forma a competentei prin care se delimiteaza, pe linie verticala, sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar. Norme de competenta materiala se intalnesc atat in Codul de procedura civila, cat si in Legea de organizare judiciara. Competenta materiala a Judecatoriei In prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante; Plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiilor publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege; In orice alte materii date prin lege in competenta lor. Judecatoria are plenitudine de jurisdictie in prima instanta. In consecinta toate celelalte instante au o jurisdictie de exceptie , in sensul ca ele pot solutiona cauze civile in prima instanta numai in temeiul unor dispozitii legale care sa le atribuie in mod expres o atare competenta.

23

Art 1Cproc. civ. admite doua categorii de exceptii de la regula plenitudinii de jurisdictie. O prima exceptie se refera la cauzele ,,date prin lege in competenta altor instante. In acest sens, insusi Codul de procedura civila atribuie o competenta de fond ca exceptie tribunalelor si curtilor de apel. A doua categorie de exceptii are ca obiect atributiile jurisdictionale conferite de lege ,, autoritatilor administratiei publice sau altor ,, organe. Potrivit art. 1 pct. 2 C.proc. civ. judecatoriile sunt competente sa solutioneze si ,, plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate.Termenul de ,,plangere trebuie folosit intr-un sens larg, adica in sensul ca include in continutul sau si orice alt mijloc procedural prin care se urmareste infaptuirea unui control judecatoresc, exercitat in conditiile legii. Termenul de hotarare folosit in acelasi text trebuie interpretat si el intr-un sens generic anume in sensul ca el se refera la orice alt act jurisdictional, indiferent de denumirea sa ( decizie, dispozitie etc.). Potrivit art.1 pct. 3 C.proc. civ. judecatoriile judeca si ,, in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Aceasta competenta diversa este atrasa doar in temeiul unei dispozitii legale exprese. In aceasta privinta se poate constata ca atare dispozitiuni se regasesc chiar in Codul de procedura civila dar si in unele reglementari speciale, de exemplu: - cererile pentru asigurarea dovezilor(art. 236 C.proc. civ.); - cererile de indreptare a erorilor material strecurate in propriile hotarari ( art. 281 C.proc. civ.); - cererile pentru completarea hotararii pronuntate ( art. 2811 C. proc.civ.); - contestatiile la executare, in toate situatiile in care judecatoria a solutionat cauza in prima instanta si cand potrivit legii aceasta este instanta de executare; Mentionam cu titlu exemplificativ si unele prevederi din legi speciale si care confera judecatoriilor competenta de a solutiona urmatoarele litigii: - litigiile prevazute in legea locuintei (art. 61 din Legea 114/1996); - solutionarea cererilor privitoare la inregistrarea asociatiilor si fundatiilor. Competena material a tribunalului: Tribunalul judec n prim instan: - Procese cereri n materie comercial a cror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei (inclusiv) precum i cereri procese n aceast materie al crui obiect nu este evaluat n bani. - Procese cereri n materie civil a crui obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei cu exceptia :imparteala judiciara, materie succesorala, cererile neevaluabile in bani si a cererilor in materie de fond funciar; - Conflictele de munc cu excepia celor date prin lege n competena altor instane. - Procese cereri n materie de contencios administrativ n afar de cele date n competena Curii de Apel; - Procese cereri n materie de creaie intelectual si proprietate industrial; - Procese cereri n materie de expropriere; 24

Cereri pentru ncuvinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei; - Repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare n procesele penale; - Recunoaterea ncuvinarea executrii hotrrilor date n rile strine. Tribunalul ca instan de apel: - judec apelurile pronunate de judectorii n prim instan. Tribunalul ca instan de recurs: -judec recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii care potrivit legii nu sunt supuse apelului. alte situai date prin lege n competena lor.

Competena material a Curii de Apel Judec n prim instan: - cereri procese n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale. Ca instan de apel: - judec apelurile pronunate de tribunalul n prim instan Ca instan de recurs: - recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunalul n apel, sau hotrrile pronunate n prim instan de tribunalul care potrivit legii nu sunt supuse apelului precum i alte cauze prevazute de lege. -n orice alte materii date prin lege n competena lor. Curtea Suprem de Justiie Judec recursurile declarate mpotriva Curii de Apel i a altor hotrri n cazurile prevzute de lege. recursurile n interesul legii n orice alte materii date prin lege n competena lor. Reguli de aplicare a competentei dupa criteriul valoric(a se vede art.2 lit a si bC.pr.civ.): -momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului pricinii este acela al sesizarii instantei-art.181C.pr.civ.; -daca reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata in conditiile art.132C.pr.civ competenta este cea dupa valoarea indicata, cu exceptia cazului in care restrangerea se datoeaza ca urmare a executarii partiale a obligatiei; -dacamai multi reclamanti formuleaza o cerere unica de chemare in judecata a unui paat, dar in baza unor arporturi distincte, petentiile nu se cumuleaza ca valoare, competenta nefiind fizatain raport de vaolarea totala ci in functie de fiecare raport in parte. -stabilirea competentei dupa valoare nu face inaoplicabile dispozitiile art.17C.pr.civ; are influenta doar valoarea capatului principal Competena teritorial a instanelor judectoreti-vizeaza delimitarea teritorial Are urmtoarele sfere:-competena teritorial de drept comun -competen teritorial alternativ sau facultativ 25

-competen teritorial exclusiv -competena absolut i relativ Competena teritorial de drept comun Regula-art.5 C.pr.civ. cererea se face la domiciliul prtului. Ct timp procesul nu a fost judecat se prezum c nu are nici o obligaie fa de reclamant. Cnd prtul nu are domiciliul cunoscut cererea se face la instana domiciliului reclamantului. Dac prtul are domiciliul n strintate cererea se face la instana reedinei din ar, dac nu are reedin n ar la instana de la domiciliul reclamantului dar numai dac domiciliul prtului din strintate nu e cunoscut. Ori de cte ori prtul care are un domiciliul cunoscut n strintate citarea se face la acel domiciliu, potrivit dispoziiilor legale existente. Exceptiile: a.Competen teritorial alternativ sau facultativ -Este atunci cnd legea stabilete 2 sau mai multe instane deopotriv competente pentru soluionarea unor pricini, iar reclamantul are alegerea ntre instanele respective; -Ins alegerea odat fcut nu mai poate fi schimbat art.12C.pr.civ. Situatii : prtul n afar de domiciliul su are o ndeletnicire profesional, ori una sau mai multe aezri agricole, comer, industrie cererea se poate face i la instana acelor aezri sau ndeletniciri, dar numai pentru obligaii patrimoniale care sunt nscute sau urmeaz se se execute n acel loc. cererea mpotriva unei persoane juridice de drept privat cererea trebuie fcut la instana sediului principal, sau unde are loc reprezentarea dar numai pentru obligaiile ce urmeaz a fi exercitate n acel loc sau care izvorsc din actele ncheiate prin reprezenant. cererea mpotriva unei asociaii sau societi fr personalitate juridic se face la instana domiciliului persoanei creia potrivit nelegerii dintre asociai i s-a ncredinat preedenia, n lipsa unei asemenea persoane la instana de la domiciliul oricruia dintre asociai. cererile privitoare la executarea, anularea, rezilierea unui contract instana locului prevzut n contract pentru executarea fie chiar i n parte a obligaiilor. cererile ce izvorsc dint-un raport de locaiune a unui imobil n aciunea n prestaie tabulara, instana locului unde se afl imobilul. cererile ce izvorsc din cambie sau bilet la ordin, instana locului de plat. cererile privitoare la obligaiile comerciale instana locului unde a luat natere contractul sau a locului plaii. cererile izvorte dintr-un contract de transport instana locului de plecare sau de sosire sau la domiciliul prtului. cererile fcute de ascendeni descendeni pentru pensie de ntreinere instana de la domiciliul reclamantului. cererile care izvorsc dintr-un fapt ilicit instana de la locul svriri faptei. in materie de asigurare cererile privitoare la despgubiri se face i la instana n circumscripia creia se afl domiciliul asiguratorului, bunurile asiguratorii sau locul unde se afl accidentul. 26

in cazul coparticipri pasive mai muli pri cererea se poate face la oricare dintre instanele de la domiciliul prilor. b.Competen teritorial exclusiv - prin derogare de la regula prevazuta in art5 privitor la competena teritorial de drept comun stabilirea competenei teritoriale exclusive o alt instana dect cea de la domiciliul prtului. _Cererile privitoare la bunurile imobile care se fac numai la instana n circumscripia creia se afl acel imobil articolul 13 alin. 1 Codul de procedur civil. Aceast dispoziie vizeaz numai aciunile reale imobiliare nu i aciunile personale. Importanta-poate s asigure o judecat n condiii mai bune dac se adminsireaza probe. Cand imobilul e situat n circumscripia mai multor instane cererea se face la cea de la domiciliul prtului dac acesta se afl la una din circumscripii, n caz contrar cererea poate fi introdus la oricare din instanele unde se afl imobilul n litigiul. _Competenta instanei de la ultimul domiciliu al celui decedat- pentru cererile referitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare, a cererilor privitoare la motenire precum i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le au unii mpotriva celorlali i cererile legatarilor sau creditorilor celui decedat mpotriva vreunui motenitor, sau executor testamentar; Contradicia aparut ntre textul articolul 13 i 14 din Codul de procedur civil e soluionat n sensul c se aplic competena prevzut de articolul 14, chiar dac imobilul nu se afl n raza teritorial a instanei ultimului domiciliu al defunctului.Soluia se justific prin faptul c n materie de succesiuni, competena are un caracter special. Menionm ca n situaia n care n masa bunurilor comune exist i imobile, partajul acestor bunuri competent este instana care soluioneaz divorul, dac partajul e formulat ca o cerere accesorie, ns dup divorul cererea de partaj e de competena instanei locului unde s situat imobilul. _Cererile n materie de societate competena teritoriala a instanei(tribunalul) unde societatea i are sediul principal pn la lichidarea n fapt. _n unele situaii competena exclusiv e stabilit printr-o dispoziie special din Codul de procedur civil sau print-o lege special cum ar fi: - soluionarea cererii de desfacere a cstoriei e de competena instanei locului unde soi au avut ultimul domiciliu, dac soi nu au avut domiciliul comun sau nici unul din soi nu mai locuiesc n circumscripia unde a fost ultimul domiciliu comun competena e a instanei de la domiciliul prtului, dac aceast nu are domiciliul n ar, e competent judectoria de la domiciliu reclamantului. - n materia conflictelor de minc e competent instana n a crei circumscripie teritorial se afl sediul unitii, articolul 72 din legea 168 / 1999 competena. -Soluionarea cererilor privitoare la dispariia decesul e de competena instanei ultimului domiciliu al defunctului. Competena de ordine publica i comperena de ordine privata Deosebirea se face n raport de caracterul normelor dac ele sunt imperative sau dispozitive-art.159al.1C.pr.civ. modificat prin Lg.nr.202/2010; Competena de ordine publica-in cazurile prevazute de art.159pct.1,2 si 3 C.pr.civ. modificat prin Lg.nr.202/2010; Trsturi: 27

norma de competen absolut sunt obligatorii att pentru pri ct i pentru instana de judecat;nu se pot face derogri. nclcarea normei de competen absolut poate fi invocat de oricare din pri chiar i de reclamantul care a sesizat instana necompetent, excepia mai poate fi ridicat i de procuror, iar instana este obligat s verifice din oficiu si sa consemneze in incheierea de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta proprie; - Poate fi invocat pana la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului; in apel sau recurs se poate invoca numai dac a format obiect de dezbatere n prim instan-art.1591C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010. Nerespectarea competenei atrage nulitatea hotrrilor pronunate; Comperena de ordine privata Trsturi: - norma de competen privata, permite prilor s deroge prin nelegere expres sau tacit. - inclcarea normei de competen relativ, nu poate fi invocat dect de prt, prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare- 1591 al.3 C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010; - instana dac constat c nu e competent nu-i poate declina competena dect dup ce prtului a invocat declinarea competenei; - necompetena privata nu poate fi invocat n faa instanei de apel sau recurs dect dac a fost obiect de dezbatere n faa instanei de fond i care i-a respins gresit excepia formulat de prt. - dac prtul nu a ridicat n termen aceast excepie se consider c a achiesat la competena instanei de judecat. Prorogarea competentei instantei sesizate Reguli cu privire la prorogare: Competena instanei sesizate prin cererea reclamantului n privina aprrilor prtului.Regula este c judectorul aciunii este i judectorul excepiei. Aceast regul nu se aplic n cazul chestiunilor prejudiciale cnd este obligatorie suspendarea judicii. Solutia este consacarata expres de Noul Cod Competena instanei sesizate prin cererea reclamantului n privina incidentelor de procedur. Regula este c accesoriul urmeaz soarta principalului.In anumite situatii asupra unor incidente procedurale se pronun obligatoriu alte instane: - n cazul recuzri tuturor judectorilor unei instane - n cazul delegrii instanei; - n cazul strmutrii. Prorogarea= intervine cnd o instan competent s soluioneze cererea cu care a fost sesizat de reclamant devine competent n temeiul legii, a unei hotrri judectoreti pronunat de o instan superioar sau prin convenia prilor, s rezolve cereri care n mod obinuit nu intr n competena sa. Avem trei tipuri de prorogri: legal, judectoreasc i convenional. 28

Prorogarea legal-este prevazuta intotdeauna de lege; Art.9C.pr.civ.potrivit cu care n cazul coparticiprii procesuale pasive reclamantul poate introduce cererea la instana domiciliului oricrui prt. Art.17C.pr.civ.potrivit cu care cererile accesorii i incidentale sunt n caderea instanei care judec cererea principala;cererile incidentale care se pot formula ntr-un proces pot fi cereri de msuri asiguratorii (sechestrul), cereri de asigurare a dovezilor, cererea reconvenional, intervenia voluntar, chemarea n garanie i chemarea n judecat a altor persoane. Indiferent dac se ncalc sau nu o norm de competen teritorial instana competent rmne instana de la locul faptei. Art.164C.pr.civ.- conexitatea= prile pot cere ntrunirea mai multor pricini care se afl naintea aceleiai instane sau instane deosebite dar de acelai grad n care sunt aceleai pri chiar mpreun i cu alte pri i al crui obiect sau cauz au ntre ele o strns legtur. Conexitatea se poate face la cererea pri sau din oficiu de ctre instan. Dosarul se trimite instanei mai nti investit cu excepia situaiei cnd prile cer trimiterea la una din instane sau una din pricini este de competena unei anumite instane i prile nu o pot nltura. Ex: revendicare evacuare Instana poate s dispun i disjungerea judecrii cauzei dar i pstreaz competena de soluionare a cauzei conexate. Litispendena: nimeni nu poate fi chemat n judecat pentru aceeai cauz, acelai obiect i aceeai parte naintea mai multor instane. Excepia se ridic de pri sau de judector la instanele d fond i cauza se trimite instanei mai nti investit dac se afl n acelai grad de jurisdicie sau instanei cu grad mai nalt. !!! Unele tratate de doctrina sustin teza potrivit careia litispendenta nu este un caz de prorogare legala de competenta intruct in acest caz ne aflam in fata unor cereri identice care sunt reunite. Prorogarea judectoreti; judectoreascintervine n temeiul unei hotrri

Apare cand din cauza recuzarii completul de judecata nu se poate constitui-art.30al2.C.pr.civ. cererea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara; In cazul admiterii recursului i casri cu trimitere la o alt instan dect cea care a judecat prima oar dar egal n grad. Prorogarea se extinde asupra tuturor gradelor de jurisdictie. Delegarea-art. 23 Codul de procedur civil prevede c atunci cnd din cauza unor mprejurri excepionale, instana este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze. Curtea Suprem de Justiie la cererea prii interesate desemneaz o alt instan de acelai grad care s judece pricina. Strmutarea-art. 37 40 Codul de procedur civil se poate solicita pentru motive de rudenie sau afinitate, pentru motive de bnuial legitim, pentru motiv de siguran public. 29

Pentru primele 2 motive cererea poate fi fcut de partea interesat iar pentru al treilea motiv cererea poate fi fcut numai de procurorul parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie. Pentru primul motiv cererea se face nainte de nceperea dezbaterilor iar pentru motivele doi i trei n orice stare a pricinii. Pentru motivul unu competena de soluionare revine instanei superioare, pentru celelalte dou motive competena revine Curtea Suprem de Justiie. Soluionarea cererii se face n camera de consiliu cu citarea prilor. Preedintele instanei poate solicita dosarul i fr citarea prilor s dispun suspendarea judecii comunicnd de urgen msura luat. Hotrrea se d fr motivare i nu este supus nici unei ci de atac. Atunci cnd se admite strmutarea cauza se trimite unei instane de acelai, grad ia hotrrea n ce msur se pstreaz actele efectuate naintea strmutrii. Administrarea probelor prin comisie rogatorie; Prorogarea convenional poate s apar numai referitor la competena teritorial i numai la cea care nu este reglementat prin norme imperative. Convenia prilor poate fi scris sau verbal dar trebuie s ndeplineasc anumite condiii: - prile trebuie s aib capacitate procesual de exerciiu; - consimmntul trebuie s fie liber i neviciat; - convenia trebuie s fie expres, s determine exact instana aleas; - instana aleas nu trebuie s fie necompetent absolut. Prile pot ncheia convenia anterior ivirii litigiului. Excepia: articolul 11 Codul de procedur civil care vizeaz cererile de despgubiri n materie de asigurare. Dup sesizarea instanei, alegerea se poate face de ctre pri numai pn la prima zi de nfiare. Incidente procedurale cu privire la instana sesizat a. excepia de necompeten: este posibil ca instana sesizat cu o cerere de chemare n judecat sau o cale de atac s nu fie competent. Invocarea necompetenei se face pe cale de excepie putand fi invocata pana la momentele prevazute de art.1591C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010(a se vedea supra competenta de ordine publica si de ordine privata) Excepia de necompeten poate viza att competena absolut ct i cea relativ. Excepia se pune n mod obligatoriu n discuia prilor. nclcarea normei de competen absolut poate fi invocat de oricare din pri chiar i de reclamantul care a sesizat instana necompetent, excepia mai poate fi ridicat i de procuror, iar instana este obligat s verifice din oficiu si sa consemneze in incheierea de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta proprie; Poate fi invocat pana la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului; in apel sau recurs se poate invoca numai dac a format obiect de dezbatere n prim instan; Inclcarea normei de competen relativ, nu poate fi invocat dect de prt, prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare- 1591 al.3 C.pr.civ. introdus prin Lg.nr.202/2010; necompetena privata nu poate fi invocat n faa instanei de apel sau recurs dect dac a fost obiect de dezbatere n faa instanei de fond i care i-a respins gresit excepia formulat de prt. 30

Solutii:- Dac se admite excepia instana i va declina competena prin sentin sau decizie n favoarea instanei competente sau organului cu activitate jurisdicional. - Dac se respinge excepia instana pronun o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacat decr odat cu fondul. - Dac se constat c cererea este de competena unui organ al statului fr activitate jurisdicional cererea se respinge ca inadmisibil. -Dac litigiul are un element de extraneitate datorit cruia competena revine unui organ jurisdicional dintr-un alt stat, cererea se va respinge ca nefiind de competena instanelor romne. Hotrrile de declinare, dezinvestesc instana sau organul jurisdicional i investete instana n favoarea creia a fost fcut. Hotrrea de declinare este irevocabila. Actele de procedur ndeplinite de instana necompetent sunt nule cu excepia probelor care rmn ctigate cauzei i nu vor fi refcute dect pentru motive temeinice. Hotrrea de declinare de competen are autoritate de lucru judecat pentru instana care se dezinvestete. N-are acest caracter i pentru cea creia i se trimite dosarul. b. conflictul de competen-art.22C.pr.civ.: exist conflict de competen cnd 2 sau mai multe instane se declar deopotriv competente s judece aceeai pricin sau cnd 2 sau mai multe instane prin hotrri irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeai pricin. Exist conflicte: - pozitive de competen negative de competen Instana naintea creia se ivete conflictul de competen suspend din oficiu orice alt procedur i nainteaz dosarul instanei n drept s hotrasc asupra conflictului. Exist conflict de competen i n cazul n care el se ivete ntre o instan judectoreasc i alt organ cu activitate jurisdicional. Instana competent s judece conflictul de competen este instana superioar comun celor 2 instane judectoreti. Conflictul de compententa se solutioneaza prin regulatorul de competenta Instana competen s judece conflictul hotrte n camera de consiliu fr citarea prilor. Hotrrea este supus numai ci de atac a recursului n 5 zile de la comunicare. Hotaarea esteobligatorie pentru instanta desemnata. Procedura conflictelor decompetenta nu poate fi utilizatapentru rezolvarrea eventualelor ,,conflicte dinre sectiile aceleiasi instante sau dintre doua complete de judecata.

Capitolul V Actele de procedur Definiie: reprezinta orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil, de catre instanta de judecata, parti sau alti participant la activitatea judiciara, in vederea producerii unor efecte juridice determinate Clasificarea actelor de procedura- n raport de mai multe criterii: a.Dupa subiectii sau organele de la care emana: Acte ale partilor:ex. cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala, cererea de apel etc; 31

Acte ale instantei:ex.hotararea judecatoreasca, primirea cererii de chemare in judecata, incheierea de sedinta etc; Acte ale celorlati participant in proces:ex. depunerea raportului de expertiza sau a anchetei sociale, procesele verbale de luare a unor masuri asiguratorii, dovezile de comunicare etc; b.Dupa modul de efectuare: Acte scrise:ex. cererea de chemare in judecata, hotararea judecatoreasca, citatia etc; Acte orale:ex.raspunsurile la interogatoriu, pronuntarea in sedinta publica, sustinerile partilor etc; c.Dupa caracterul actului de procedura: Acte obligatorii-care se impun prin lege in mod imperative; majoritatea actelor fac parte din aceatsa categorie; Acte facultative-cele asupra carora doar partile sunt in masura sa aprecieze asupra necesitatii depunerii sau formularii lor; ex.formularea unei cereri reconventionale sau exercitarea caii de atac. d.Dupa continutul actului de procedura: Acte de procedura care contin o manifestare de vointa-ex.tranzactia, achiesarea, cererea de chemare in judecata etc; -dupa numarul manifestarilor de vointa acestea pot fi la randul lor acte unilaterale, acte bilaterale si mutilaterale; Acte de procedura care constata o operatiune procedural-ex.citatia, procesul verbal de lictatie, dovada de comunicare etc; e.Dupa cadrul in care se indeplinesc: Acte care se indeplinesc in fata instantei-ex.interogatoriul, intampinarea etc; Acte care se indeplinesc in afara instantei, extrajudiciar-ex.expertiza, somatia, comunicarea citatiei etc; Cererile care se adreseaza instantelor judecatoresti Definitie=mijlocul procedural prin care o persoana solicita concursul instantei judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime. -Ele se impart in:_ cereri introductive de instanta = sunt acelea prin care se declanseza activitate instantei, care fac sa inceapa un proces.Ele investec instanta de judecata.Sunt formulate de regula de ctare reclamant. _ cereri incidentale = sunt acelea care intervin in cursul unui process dj inceput.Ele intervin dupa inceperea procesului si au drept scop largirea cadrului procesual cu privire la parti sau obiectul judecatii, fie solutionarea unor incidente ivite in cursul judecatii.Aceste cereri sunt formulate fie de catre reclamant, fie de catre parat, dar si de tertele persoane.In aceasta categorie intra si cererile privitoare la administrarea de probe, invocarea unor exceptii etc.Cererile incidente formulate de catre reclamant poarta denumirea de cereri modificatoare sau aditionale intrucat se urmareste modificarea cererii initiale sau completarea ei.Si paratul poate formula cereri incidente, dar daca acestea depsesc cadrul unei simple aparari, atunci ne aflam in fata unei cereri reconventionale.Cererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ca ele se afla intr-un raport de dependent fata de cererea principala, in sensul ca solutionarea acestora depinde de modul de solutionare al cererii principala.De aceea se spune ca cererile incidentale au un caracter accesoriu care insa nu este present in cazul tuturor cererilor(excererea reconventionala poate fi disjunsa si judecata separat). Noul Cod de procedura civila prevede intr-un Titlu distinct conditiile generale ale cereriilor adresate instantelor, numarul de exemplare, inscrisurle 32

anexate, precum si referiri la cererea gresit indreptata si cererea formulate prin reprezentant. Citarea si comunicarea actelor de procedura Citarea = este un act procedural prin care se realizeaza incunostiintarea partilor despre existent procesului civil, despre locul si data judecatii. -Potrivit art.85C.pr.civ. .,,judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea dispune altfel.Deasemeni art.107C.pr.civ.il obliga pe presedintele instantei sa verifice daca partile au fost legal citate si sa dispuna amanarea judecatii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost legal citata cu respectarea conditiilor prevazute de lege.Aceasta obligatie este impusa sub sanctiunea nulitatii actelor de procedura intocmite in cauza. -Dispozitiile procedurale privitoare la citarea partilor au un character imperativ, iar nesocotirea lor conduce la nulitatea hotararii pronuntate de ctare instanta -Citarea este regula, exceptiile fiind admise doar in cazurile expres prevazute de lege si pentru motive deosebite;legea impune doar citarea partilor si nu infatisarea lor in fata instantei. Citatia-act procedural, compus din doua parti: citatia propriu zisa si dovada de inmanare(procesul verbal) al citatiei. Mentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda citatia sunt prevazute expres de art.88C.pr.civ. si se refera la: -aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare; -aratarea instantei si a sediului acesteia; -numele, domiciliul si calitatea celui chemat; -parafa sefului instantei si semnatura grefierului; - lipsa acestor mentiuni legea atrage expres sanctiunea nulitatii, astfel ca partea interesata nu mai este tinuta sa faca dovada vreunei vatamari.Sanctiunea nulitatii se rasfrange si asupa actelor intocmite in conditii de nelegala citare. !!!! Daca partea citata isi schimba domiciliul in cursul judecatii ea este obligata, potrivit art98C.pr.civ., sa aduca la cunostinta instantei aceasta imprejurare prin cerere depusa la dosar.In caz contrar partea va fi citata, in mod legal, in continuare la vechiul domiciliu.Totusi daca schimbarea domiciliului partii este cunoscuta de printr-un alt mijloc(evacuare prin intermediul executorului judecatoresc) ea este obligate sa faca investigatii in legatura cu acest aspect in vederea egalei citari a partii. Mentiunile neesentiale, prev de art.88C.pr.civ , se refera la: -numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului; -numele si domiciliul partii potrivnice, precum si felul pricinii; -mentiunea ca prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, persoanal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citata este prezumat ca in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata-art.88al.1 pct 51C.pr.civ.; -alte mentiuni prevazute de lege; Dovada sau procesul verbal de inmanare tebuie sa cuprinda: Mentiuni esentiale, precizate de art.100C.pr.civ. sub sanctiunea nulitatii(exprese), care se refera la: -anul, luna si ziua cand a fost incheiat; -numele celui care l-a incheiat; -numele, prenumele si docmiciliul celui caruia i-a fost facuta comunicarea cu aratatre numarului, etajului, apartamentului sau camera, daca cel caruia I s-a 33

facut comunicarea locuieste intr-ocladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte; -aratarea instantei de la care porneste actul de procdura si identiifcarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare; -numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea; Mentiunile referitoare la aratarea functiei agentului procedural si aratarea inscrisurilor inmanate sunt considerate neesentiale. _procesul verbal intocmit potrivit cerintelor legii contituie un act oficial care face dovada, in privinta constatarilor facute personal de catre agentul instrumentator, pana la inscrierea in fals; face dovada pana la proba contrarie ca procedura a fost indeplinita. _exista si unele situatii special in care incunostiintarea partilor despre existenta unei procedure judiciare se realizeaza prin alte mijloace legale, iar nu prin mijlocul citatiei-Buletinul procedurilor de insolventa(in format electronic) prevazut de Lg. nr.85/2006. Termenul de inmanare al citatiei -Art.89al.1C.pr.civ. stabileste ca ,,citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.In pricinile urgent, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.Nerespectarea termenului da partii dreptul sa solicite amanarea cauzei.In situatia in care instanta a pronuntata hotatarea in lipsa partii, necitata cu respectarea termenului mentionat, aceasta este indreptatita sa solicite anularea hotararii, fara sa fie obligata sa faca dovada vreunei vatamari, intrucat ne aflam in fata unei nulitati exprese.Dispozitiile referitoare la termenul de inmanare al citatie au character relativ, ele fiind stabilite exclusiv in favaoarea partii citate. Tocmai de aceea art.89al.2C.pr.civ. arata ca infatisarea partii in instanta, personal sau prin mandatar, acopera ,,orice ce vicii cde procedura. Comunicarea citatiei-se face din oficiu; prevazuta in art.90-98. - se face prin posta(regula), prin agenti procedurali ai instantei sau prin orice salariat al acesteia sau ai altei instante, in ale caror circumscriptii se afla cel citat. -regula comunicarii citatiei este aceea a inmanarii la domiciliul sau resedinta celui citat conform art.90al.1C.pr.civ.Derogari: cand partea are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte; oriunde cel citat este gasit si primeste citatia; pentru militari citarea se face la comendamentul superior cel mai apropriat; pentru navigator citarea se face prin capitania portului unde este inregistrat vasul pentru detinuti legea dispune ca citatia se inmaneaza prin administratia inchisorii; pentru bolnavii din spitale, sanatoria sau ospicii citarea se face prin administratia asezamantului respective; Art.921 C.pr.civ. prevede o situatie de exceptie in cazul persoanelor juridice care nu pot fi citate prin afisare, cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca se constata lipa oricarei persoane la sediul acestora.

34

Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de judecata-art.92al.5C.pr.civ. Noul Cod contine mentiuni distincte de actuala reglementare referitoare la citatare. Termenul in cunostinta-art.153 C.pr.civ.,,partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta precum si partea care a fost prezenta la infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea are termen in cunostinta. Sfera conceptului de termen in cunostinta este extinsa prin art.88al.1pct51. Luarea termenului in cunostinta nu opereaza-art.153al.2C.pr.civ.: -in cazul redeschiderii judecatii dupa suspendare; -in cazul stabilirii unui termen pentru chemare la interogatoriu; -in cazul repunerii pe rol; -in cazul militarilor in termen si al detinutilor; Cererea de preschimbare a primului termen de judecata se dispune de catre completul investit cu solutionarea cererii initiale, fara citare, in camera de consiliu; Capitolul VI Termenele procedurale Definitie= intervalul de timp n cadrul cruia trebuie ndeplinite anumite acte de procedur sau dimpotriv e oprit ndeplinirea altor acte de procedur. Rol-termenele au menirea de a impulsiona desfurarea procesului civil i de a limita toate acele situaii care ar putea conduce la ntrzierea judecii. Clasificare: _n funcie de caracterul lor: - termene imperative / peremptori- actul procedural trebuie ndeplinit nuntru termenului; - termene prohibitive / dilatori- se interzice ndeplinirea actului n acest interval de timp; _Dup modul cum sunt stabilite: - termene legale; - termene judectoreti; - termene convenionale _Dupa sanciunea nerespectrii lor: - termene absolute: afecteaz soliditatea actelor de procedur i le nltur n general n cazul cilor de atac; - termene relative: atrag sanciuni disciplinare / pecuniare; _Dupa intindere: pe ore- ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare; pe zile- se calculeaz pe zile libere,adica nu intr n calcul nici prima nici ultima zi pe sptmni, luni sau ani- se mplinesc n ziua corespunztoare a sptmnii, lunii sau anului;Dac termenele se sfresc ntr-o zi de srbtoare sau cnd serviciul este suspendat durata lor se prelungete de drept pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.Zilele de srbtoare din cursul termenului intr n calcul. -Fiecare termen are un punct de plecare i unul de mplinire. Ca punct de plecare termenul ncepe s curg de la data comunicrii actelor de procedur dac legea nu dispune altfel.

35

-Articolul 103 Codul de procedur civil prevede c atunci cnd sunt mprejurri mai presus de voina pri termenul poate fi ntrerupt, iar cnd aceast mprejurare a ncetat ncepe s curg un nou termen fix de 15 zile.

Capitolul VII Sanciuni procedurale Nulitatea Definitie = sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma Clasificarea: _ Dupa existenta sau inexistenta unui text de lege care sa prevada sanctiunea: Nulitatile exprese(textual) ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege(exemplu: art.133C.pr.civ). Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil(exemplu:art.85C.pr.civ.); majoritatea nulitatilor din Codul de procedura civila sunt nulitati virtuale, nulitatile exprese reprezentand exceptia. _Dupa natura normelor incalcate: Nulitatile absolute- in cazul incalcarii unor norme absolute; particularitati: -pot fi invocate in orice faza a procesului civil; -pot fi invocate de oricare dintre parti,de procuror si de instanta din oficiu; -viciile unui act afectat de nulitate absoluta nu pot fi acoperite. Nulitatile relative-in cazul incalcarii unor norme relative; particularitati: -pot fi ridicate numai in limine litis, respective cel mai tarziu la prima zi de infatisare sau imediat ce s-a ivit cauza ce le-a deterrminat; -pot fi invocate numai de partea in favoarea careia a fost edictata norma procedurala incalcata; -viciile unui act afectat de nulitate relative pot fi asanate. _Dupa cum nulitatea intervine pentru nerespecatrea conditiilor actului respectiv sau datorita dependentei sale de un alt act: Nulitatea proprie-lipseste de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. Nulitatea derivate-consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta functionala.Exemplu: art.106.C.pr.civ.,, Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare,in masura in care acestea nu pot avea existenta de sine statatoare . _Dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a unui act: Nulitatile intrinseci- intervin in cazul socotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura; Nulitatile extrinseci -intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actului de procedura;Exemplu: indeplinirea actului de un functionar necompetent,neplata taxelor de timbru. _Dupa intinderea efectelor: Nulitati totale-afecteaza intreg actul; Nulitati partiale-afecteaza doar parte din act; _Dupa modul in care opereaza: Nulitati de drept-opereaza in temeiul legii,fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse; 36

Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare judecatoresca care sa pronunte sanctiunea; _Dupa caum implica sau nu existent ueni vatamari: Nulitati conditionate de existenta unei vatamari: Nulitati neconditionate de existenta unei vatamari; Conditiile generale ale nulitatii- se desprind din prevederile art.105 C.pr.civ. ,,(1) Actele de procedura indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau private vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege.(2) Actele indeplinite cu neobservarea formelor legele sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege,vatamarea se presupune pana la dovada contrarie. Noul Cod de procedura civila consacra regula conditionarii in materie de nulitati. Prima ipoteza se refera la actele indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competent.In acest caz nulitatea este neconditionata de producerea vreunei vatamari, indiferent daca norma de competenta are caracter imperativ sau dispozitiv(difera doar conditiile de invocare). Din analiza celei de-a doua ipoteza a dispozitiilor art.105 alin.2 C.pr. civ.pot fi desprinse si conditiile generale ale nulitatii,anume: a.-nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil;prin sintagma formele legales-a vizat toate regulile de drept procesual civil;art.105 alin.2 C.pr.civ.nu precizeaza categoria de functionari la care se refera,insa s-a avut in vedere atat persoanele angajate la instanta respective(grefier, agent procedural) cat si alte persoane care prin atributiile lor indeplinesc acte de procedura(executori judecatoresti, experti). b.-producerea unei vatamari; nu se urmareste producerea unei daune materiale, ci un prejudiciu de natura procesuala.Exemplu: impiedicarea partii de a-si pregati aparare prin citarea cu nerespectarea dispozitiilor legale. In cazul nulitatilor exprese de lege,vatamarea se presupune pana la dovada contrarie. In acest caz partea care invoca sanctiunea nu mai trebuie sa faca dovada vatamarii care se presupune. Ne aflam in prezenta unei prezumtii iuris tantum care poate fi rasturnata prin producerea probei contrarii de catre partea care are interes sa mentina efectele actului. ! Nulitatea expresa nu se confunda cu nulitatea neconditionata. Si nulitatea expresa este conditionata de vatamare, insa numai partea este scutita de dovada ei, intrucat ea este prezumata. !Chiar si nulitatea absoluta este conditionata de vatamare. In cazul nulitatii virtuale, vatamarea trebuie dovedita, intrucat existenta ei nu se mai presupune. c.-vatamarea sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului;inlaturarea efectelor negative ale nulitatii difera, in functie de natura normelor procedurale nesocotite. - Astfel, nulitatea absoluta se caracterizeaza, in principiu, prin imposibilitatea de a inlatura intr-un alt mod vatamarea produsa.Prin exceptie de la aceasta regula nulitatile derivate ce sunt determinate de nesocotirea unor norme imperative pot fi uneori evitate. Exemplu: nulitatea actelor de procedura ulterioare unei citari nelegale pot fi evitate prin ratificarea lor de partea interesata. 37

- Situatia este insa diferita in cazul nulitatilor relative. In aceasta ipoteza, anularea actului de procedura se poate dispune doar daca nu exista o alta posibilitate de a inlatura efectele negative ce decurg din neobservarea dispozitiilor legale. Exigentele principiului disponibilitatii exclude insa posibilitatea invocarii nulitatii relative de catre alte parti decat acelea in favoarea carora a fost instituita norma incalcata. !Restrictia la care se refera art.108 alin.final nu-si gaseste aplicare in cazul nulitatilor absolute. Efectele nulitatii In principal se concretizeaza,in lipsirea actului de procedura de efectele prevazute de lege; pana in momentul declararii nulitatii actele de procedura, desi viciate in structura sau conditiile lor de existenta, produc toate efectele proprii unor acte legale;nulitatea absoluta sau relativa produce aceleasi efecte juridice. !Regula potrivit careia actul nul nu are nici un efect vizeaza numai functia procedurala a acestuia; ceea ce se anuleaza este operatia juridica pe care actul instrumentator o contine; in anumite conditii actul poate produce totusi unele efecte desi a fost anulat in instanta.- exemplu:o tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural poate contine o marturisire cu privire la dreptul dedus in justitie. Legea acorda nulitatilor procedurale si un efect extensiv, in acest sens art.106 C.pr.civ.dispune ca:,,Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare. Nulitatea se rasfrange doar in mod indirect asupra actelor ulterioare, numai in masura in care acestea nu pot avea,,o existenta de sine statatoare si se afla intr-un raport de dependenta cu actul anulat.

Decaderea Definitie=sanctiunea care intervine ca o consecinta a neexercitarii unei cai de atac sau a neindeplinirii unui act de procedura inauntrul termenului imperative defipt de lege.Prevazuta de art.103C.pr.civ.,, Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termen legal atrage decaderea,afara decazul cand legea dispune altfel sau partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei. - sanctiune legata de respectarea termenelor de procedura; Rol:destinata sa garanteze celeritatea procedurii judiciare si sa contribuie la apararea intereselor legitime ale partilor Conditiile de existenta ale decaderii; Cerintele esentiale ale decaderii sunt: -existenta unui termen imperativ care sa impuna obligatia exercitarii dreptului inauntrul sau;opereaza in cazul termenelor prohibitive si si in cazul termenelor judecatoresti. Decaderea nu se aplica insa in privinta termenelor stabilite de lege pentru indeplinirea unor acte de catre instanta de judecata. -neexercitarea dreptului inauntrul termenului prevazut de lege; -inexistenta unei derogari exprese de al sanctiunea decaderii;O atare derogare este prevazuta chiar in art.103 C .pr.civ.:,,cand legea dispune astfelsi cand ,,partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze inauntrul termenului defipt de lege. 38

Cea de-a doua ipoteza vizeaza institutia repunerii in termen- are un caracter restrictiv ce rezulta din chiar referirea legii la ,,imprejurarea mai presus de vointa partii care trebuie sa intervina inauntrul termenului legal.Dupa incetarea impiedicarii,va incepe sa curga un nou termen de procedura de 15 zile; Repunerea in termen se face pe calea unei cereri care are un caracter incident si accesoriul fata de cererea principala. Competenta de solutionare a cererii incidente revine instantei sesizate cu actiunea principala.Nerespectarea termenului de 15 zile prevazut de art.103 alin.2 C.pr.civ.,atrage dupa sine sanctiunea decaderii. Invocarea si constatarea decaderii - poate fi invocate de catre partea interesata, procuror sau instanta din oficiu;daca norma are caracter dispozitiv ea poate fi invocata numai de catre partea interesata; daca termenul de procedura are un caracter imperativ partile nu pot renunta la dreptul de a invoca decaderea; -renuntarea la decadere poate fi expresa sau tacita. -se poate invoca si pe cale de exceptie;poate fi invocata insa,in anumite conditii,si prin intermediul cailor de atac. -nu opereaza de drept. Efectele decaderii-stingerea tuturor posibilitatilor de punere in valoare a dreptului neexercitat in termenul legal; stinge un drept procedural; Perimarea Definitie=perimarea este o sanctiune procedurala ce determina stingerea activitatii judiciare datorita ramanerii litigiului in nelucrare din vina partii,timp de un an in materie civila, 6 luni in materie comerciala,precum si atunci cand intervine in cursul executarii silite Rol:corespunde necesitatii solutionarii prompte a litigiilor civile si restabilirii ordinii de drept. Ea constituie o modalitate anormala de finalizare a activitatii judiciare;se infatiseaza ca o sanctiune ce se rasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este determinate tocmai de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului. Natura perimarii si trasaturile esentiale ale acesteia decurg chiar din prevederile art.248 alin.1 C.pr.civ.Potrivit acestui text :,,Orice cerere de chemare in judecata,contestatie,apel,recurs,revizuire,si orice alta cerere de reformere sau de revocare se perime de drept ,chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Conditiile perimarii ;Invocarea si constatare perimarii; prima conditie se refera la obiectul perimarii-se perima o cerere care se afla in prima instanta sau intr-o cale de atac. a doua conditie se refera la ramanerea cauzei on nelucrare timp de un an;perimarea sanctioneaza dezinteresul manifestat de parti in desfasurarea activitatii judiciare si se intemeiaza pe o prezumtie de abandonare a judecatii. Potrivit art.248 al.1 C.pr.civ.cauza trebuie sa ramana in nelucrare timp de un an in materie civila si de 6 luni in materie comerciala. Primarea executari silite este reglementata termenul de perimare are acelasi durata:6 luni. Curge termenul de perimare de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta. Exemplu:data suspendarii judecatii pentru lipsa partilor; Termenul de perimare este insa susceptibil de intrerupere si suspendare. Intreruperea - un singur caz prevazut de art.249 C.pr.civ.,,perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes; Pentru ca actul de procedura 39

sa aiba caracter intrerupator mai este necesar ca acesta sa fie facut in vederea judecarii procesului si de catre partea ce poate justifica un interes. Suspendarea - pe tot timpul cat dainuie suspendarea facultativa a judecatii, in conditiile art.244 C.pr.civ. - in cazurile prevazute de art. 243 C.pr.civ. timp de trei luni de la data cand s-au petrecut faptele ce au prilejuit suspendarea judecatii, cu conditia ca faptele care au prilejuit suspendarea sa fi intervenit in cele din urma sase luni ale termenului de perimare - cand ,,partea este inpiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa- art.250 alin.3 C.pr.civ. -pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere-art.62 alin.2 din Legea nr. 192/2006; a treia conditie a perimarii se refera la existent unei culpe a partii in lasarea in nelucrare a cauzei. Nu se considera in culpa:- art.248 alin.1 C pr.civ.,,partea nu se socoteste in vina,cand actul de procedura urma sa fie indeplinitdin oficiu.Solutia se intemeiaza pe faptul ca de data aceasta culpa apartine instantei. -art.248 alin.2 Cpr.civ. ,,termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata. Invocare si constatarea perimarii - din oficiu sau la cererea partii interesate -art.252 alin.1 Cpr.civ. -dreptul de a invoca perimarea apartine parti interesate, aceasta fiind de regula paratul;poate fi invocata si de instanta din oficiu, procuror sau de alte persoane care participa la activitatea judiciara;reclamantul ar putea invoca perimarea daca paratul a formulat actiune reconventionala. -trebuie pusa in discutia contradictorie a partilor. -invocarea se face pe cale de exceptie, la prima zi de infatisare ce urmeaza dupa implinirea termenului;poate fi invocate insa si ulterior primei zile de infatisare ce urmeaza dupa implinirea termenului. Datorita faptului ca perimarea are un caracter imperative legea permite invocarea ei in tot cursul instantei. !!!!Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instanta de apel-art.252 alin.3 C.pr.civ. Aceasta reprezinta una din particularitatile importante ale perimarii. In schimb, daca sanctiunea perimarii a fost invocate in prima instanta, dar aceasta a respins-o, exceptia poate fi reiterata pe calea ordinara de atac a apelului. -hotararea care constata perimarea este supusa recursului, iar termenul este de 5 zile si curge de la pronuntare;cand perimarea cauzei este respinsa, instanta pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul procesului-art.253 alin.1 C.pr.civ.; Efectele perimarii- determinate de art.254 alin 1 C.pr.civ.- ,,perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanat nu-si produc efectele. Ceea ce se perima nu este actul de sesizare sau calea de atac ci toate actele de procedura efectuate in acea instanta. Perimarea are ca efect stingerea procesului civil, in faza in care se afla, impreuna cu toate actele indeplinite in acuza. Reclamantul va avea practic posibilitatea de a introduce o noua actiune daca intre timp nu s-a prescris dreptul la actiune. Rasfrangerea perimarii asupra tuturor actelor de procedura si asupra tuturor partilor este o consecinta fireasca a principiului indivizibilitatii procesului 40

civil. O aplicatie particulara a principiului enuntat este facuta in concret si de art.251 C.pr.civ.,, In cazul in care sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna,cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. Amenzile civile Definitie= sanctiune materializata in plata unei sume de bani si presupune savarsirea unei abateri in cursul judecatii; Rol: intodeauna represiv; sancioneaz reaua-credin a prilor n exercitarea actelor de procedur Cazuri de aplicare- cele prevazute de art.1081C.pr.civ -se pot aplica atat partilor participante la proces cat si altor participanti(institutii, martori, avocati etc) Procedura de aplicare -se aplica de catre instanta de judecata in fata careia s-a savarsit abatarea; -instanta stabileste limitele amenzii in fucntie de circumstante; -se aplica printr-o incheiere executorie; -impotriva aplicarii amenzii se poate face cerere de reexaminare n 15 zile de la data la care a fost luat msura sau de la data comunicrii ncheierii, la aceasi instanta(complet) care a aplicat amenda care, in camera de consiliu, poate reveni asupra acesteia prin incheiere irevocabila; Cheltuielile de judecata Definitie=sume de bani pe care partile le platesc pentru derularea procesului si pe care le suporta partea care a pirdut procesul pe criteriul culpei procesuale; Cuprind: taxele de timbru si timbrul judiciar, onorariul pentru avocat, expert, cheltuielile de deplasare ala partilor sau martorilor, despagubirea martorilor precum si alte cheltuieli pe care partea dovedeste ca le-a facut; Noul Cod reglementeaza in amanunt cheltuielile de judecata; Procedura de acordare-numai la cerere si niciodata din oficiu, fie prin cerere scrisa(de regula in cupirnsul cererii de chemare in judecata, intampinare sau alta cerere) fie oral cu ocazia dezbaterilor asupra fondului -omisiunea acordarii, nu inlatura obligatia de plata, putand fi cerute si separat sau hotararea completata sub acest aspect ulterior; -se acorda partii care a castigat procesul si se suporta de partea care a cazut in pretentii;Exceptie- situatia prevazuta de art.275C.pr.civ-paratul care a recunoscut pretentia la prima zi de infatisare -in caz de coparticipare-art.277-cheltuielile se platesc proprotional sau in solidar, in raport de felul coparticiparii; -instanta poate face compensarea cheltuielilior in functie de admiterea pretentiilor in parte-art.276C.pr.civ. -onorariul avocatului poate fi redus, la cerere, in functie de complexitatea cauzei, munca depusa si alte asemenea criterii-art 274al.3C.pr.civ.

PARTEA a II-a

Procedura contencioasa

JUDECATA N FAA PRIMEI INSTANE Procesul civil parcurge, n general 2 faze: 1.Judecata 2.Executarea silit JUDECATA cunoate mai multe momente: - judecata n prima instan => judecat de fond; - judecata n apel; 41

- judecata n recurs; - judecata n cile extraordinare de atac; n fiecare din aceste momente, judecata parcurge aceleai etape i anume: A. Etapa scris pregatitoare B. Etapa dezbaterilor C. Etapa deliberrii i pronunrii hotrrii judecatoresti Capitolul I Etapa scris pregatitoare Cod procedur civil cuprinde reglementri generale referitoare la cereri i reglementri specifice pentru cererea de chemare n judecat, ntmpinare i cererea reconvenional => cele 3 au fost prevzute de legiuitor pentru ca prile s se ncunotineze reciproc n privina preteniilor i aprrilor lor. Uneori sesizarea instanei se poate face numai dup ndeplinirea unei proceduri prealabile care trebuie dovedit ca realizat Dispoziii generale privind cererile n justiie- a se vedea supra Cap. V Actele de pocedura Art.82C.pr.civ.=> Cererea trebuie s se fac n scris, iar n coninutul ei trebuie s cuprind artarea instanei, numele, domiciliu sau reedina prilor (sedii, denumire), obiectul i semntura. Dac din orice motiv cererea nu poate fi semnat, judectorul este obligat s stabileasc identitatea prii, s-i citeasc coninutul, fcnd meniune despre acestea pe cerere. Art.83C.pr.civ. => Dispoziia general care arat n cazul n care cererea este fcut prin mandatar se va ataa procura n original sau copie legalizat; mandatarul avocat va certifica el nsui aceasta. Reprezentantul legal trebuie s depun copia dup nscrisul doveditor a calitii sale. Art.84 C.pr.civ. => Cererea de chemare n judecat sau pentru exercitarea unei ci de atac, va fi considerat valabil fcut chiar dac poart o denumire greit. n acest caz, calificarea corect a cererii va fi pus n discuia prilor, neputndu-se trece peste principiul disponibilitii. 1.Cererea de chemare n judecat Reglementare: articolul 109, 112, 113, 114 C.pr. civil. Potrivit articolul 109 => oricine pretinde un drept mpotriva altei persoane, trebuie s fac o cerere instanei competente. Continut Articolul 112 => reglementeaz cuprinsul cererii de chemare n judecat: Numele, domiciliul sau reedina prilor pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nr. de nmatriculare n Registru Comerului, C.U.I. i contul bancar. - n cazul reclamanilor care locuiesc n strintate este obligatoriu s arate i domiciliul ales n Romnia unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; Punerea domiciliului sau reedinei pe acelai plan demonstreaz preocuparea legii de a determina locul unde poate fi gsit persoana pentru a i se comunica actele de procedur. 42

Dac pe parcursul procesului se schimb domiciliul sau reedina uneia din pri, este obligatoriu ncunotinarea instanei sau prii adverse sub sanciunea nelurii ei n seam (se pierde termenul de apel). Domicipiul indicat n cerere poate fi i un domiciliul ales la alt persoan, caz n care este obligatorie indicarea numelui acelei persoane. Numele i calitatea celui care reprezint partea n proces , iar n cazul reprezentrii prin avocat, numele acestuia i sediul profesional; Aceast cerin apare atunci cnd partea alege s-i exercite drepturile procesuale, nu personal ci prin mandatar, indiferent dac reprezentarea este legal, convenional sau judectoreasc. Aceeai situaie apare cnd cererea este fcut att n nume propriu ct i n calitate de reprezentant. Obiectul cererii i valoarea lui dup preuirea reclamantului, atunci cnd preuirea este cu putin. Prin obiect, se nelege pretenia concret a reclamantului. Exemplu: restituirea concret a unei sume de bani; desfacerea cstoriei; revendicarea unui bun. Obiectul poate fi unic, dar pot exista i capete principale i accesorii.Obiectul trebuie identificat cu exactitate pentru c, pe baza lui se determin competena general, material i teritorial a instanelor, taxa de timbru, admisibilitatea probelor i ntreg cadrul prosesual. Reclamantul poate completa sau modifica obiectul cererii pn la prima zi de nfiare, iar instana poate hotr numai n limitele n care a fost investit. Artarea motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea. Motivele de fapt => reprezint relatarea pe care o face reclamantul i din care rezult mprejurri care l-au determinat s solicite concursul justiiei. Odat cu motivele de fapt, se va indica cauza sau temeiul juridic. Temeiul juridic => nu este obligatoriu s se arate prin indicarea articolului de lege, fiind sificient indicarea pr. generator al dreptului subiectiv. Exemplul: contract; cstorie. Dac partea indic texte de lege, judectorul nu este inut de ele, ns este obligat n baza principiului contradictorialitii i al dreptului la aprare s pun n discuie schimbarea temeiului juridic. Cererea trebuie s cuprind dovezile pe care se sprijin fiecare capt de cerere; reclamantul este dator s-i dovedeasc susinerile sale prin probe; probele pot fi variate, n funcie de specificul cauzei. - dac probele sunt nscrisuri, trebuie s depun copii certificate de el n attea exemplare cte pri sunt i un exemplar pentru instan; nscrisurile strine trebuie traduse i certificate de reclamant. - n cazul probei cu interogatoriu, reclamantul va solicita nfiarea personal a prtului; - n cazul probei cu martori se va indica numele i reedina acestora Cererea se ncheie obligatoriu cu semntura reclamantului. !!!!Din toate aceste elemente, cele privind numele, obiectul i semntura (1, 3. 6 ) sunt prevzute sub sanciunea nulitii. Lipsa semnturii poate fi ns complinit pe tot parcursul procesului, fie la acelai termen, dac reclamantul e prezent, fie la un termen ulterior la care va fi citat cu aceast problem. Lipsa semnturii se poate invoca de prt pe tot parcursul procesului. 43

Pentru celelalte elemente, nulitatea intervine n msura n care se dovedesc cele 2 condiii prevzute de articolul 105 alin. 2. Dispoziiile articolul 112 se completeaz cu prevederile generale din articolul 82, 84. Articolul 112 constituie dreptul comun n materie de cerere de chemare n judecat existnd i norme speciale care derog parial sau total de la aceste, sau care i supun ataarea unor acte obligatorii la introducerea cererii. Procedura depunerii - se dispune la instana competent n attea copii ci pri sunt; dac ei au un reprezenant comun sau au mai multe caliti juridice, se depune o singur copie; - dac cererea se trimite prin prin pot sau curier se nregistreaz la registratura instanei, unde primete dat cert i este naintat preedintelui instanei mpreun cu plicul n care a sosit pentru rezoluie; - atribuiile preedintelui instanei n acest domeniu se pot delega unui judector anume desemnat, numit judector de serviciu; -la primirea cererii de chemare n judecat se verific: - dac sunt ndeplinite cerinele stipulate n art 112, 113 C.pr.civil; - dac a fost achitat taxa de timbru n cuantumul prevzut de lege, n caz contrar se pune n vedere reclamantului lipsurile constatate i obligaia de a le remedia. Completrile pot fi fcute dendat, sau dac nu este posibil, cererea va fi nregistrat i se va fixa un termen scurt pn la care raclamantul este obligat s ndeplineasc cele solicitate; dac el nu se conformeaz, judecata se suspend i nu va rencepe dect dac reclamantul se conformeaz. - suspendarea se pronun prin nchiere - art 339 C.pr.civil - procedura necontencioas; - fixarea termenului de judecat presupune artarea zilei, orei, lunii, completului i slii; - termenul va fi n aa fel fixat, nct de la data primirii citaiei, prtul s aib cel puin 15 zile pentru depunerea ntmpinrii, iar n cazurile urgente cel puin 5 zile. - odat cu comunicarea citaiei, prtului i se comunic copie dup aciune i dup nscrisurile anexate; - sub rezerva dezbaterilor la primul termen, prtul poate fi citat la interogatoriu sau se pot lua msuri n sprijinul probatoriului solicitat, nclusiv msuri asiguratorii sau de asigurare a dovezilor, prin ncheiere executorie; - dup ce preedintele instanei/ judectorul de serviciu/persoana desemnata sa primeasca cererile de chemare in judecata stabilesc prin rezoluie elementele de mai sus, cererea se pred, arhivarului - registrator care o inregistreaza in sistemul informatizat al instantei; - n cazul coparticiprii procesuale active sau pasive, preedintele instanei cu respectarea drepturilor i intereselor legitime ale prilor va putea dispune reprezentarea lor prin mandat i ndeplinirea tuturor actelor de procedur numai cu acesta; - dac prtul locuiete n strintate, primul termen va fi mai lung, iar prin citaie i se pune n vedere obligaia de a-i alege un domiciliu n Romnia unde i se vor face toate comunicrile. Dac nu se conformeaz, comunicrile i se fac prin scrisoare recomandat, recipisa de predare la pota romn n care se enun actele expediate va ine loc de ndeplinire a procedurii.

44

-nesemnarea cererii in conditiile art.133C.pr.civ atrage anularea acesteia; masura se dispune dupa acoprdarea unui termen in vederea remedierii lipsei constatate sau invocate; Efectele cererii de chemare n judecat 1. - investete instana cu soluionarea cauzei - instana NU se autoinvestete. 2. - constituie baza raportului procesual fixnd cadrul procesual i obiectul litigiului. nstana NU poate lrgi cadrul procesual din oficiu prin introducerea altor persoane pe de o parte, iar pe de alt parte este inut de obiectul pricinii neputnd da altceva dect s-a cerut sau mai puin dect s-a cerut. 3. - n cazul competenei teritoriale alternative, ea exprim opiunea reclamantului pentru una din instane, opine asupra creia nu poate reveni. 4. - opereaz punerea n ntrziere a prtului, ceea ce are ca efect faptul c de la aceast dat prtul e considerat posesor de rea-credin i datoreaz fructele n caz de admitere a aciunii de la momentul introducerii acesteia. - suportarea riscului pieirii lucrului - ncep s curg dobnzile 5. - ntrerupe cursul prescripiei chiar dac e introdus la o instan necompetent. Pentru a avea acest efect cererea trebuie introdus la un organ jurisdicional i nu trebuie s fie respins, anulat ori perimat sau reclamantul s nu fi renunat la ea. 2.Intmpinarea -reglementat de articolul 115-118 C.pr.civil Definitie=act de procedur prin care prtul rspunde la cererea de chemare n judecat urmnd s se apere fa de preteniile reclamantului. Cuprinde:- excepiile de procedur i de fond pe care prtul le ridic fa de cererea reclamantului; - rspunsurile la toate chestiunile de fapt sau de drept; - dovezile cu care se apr impotriva fiecrui capt de cerere, iar n cazul probei cu martori numele i domiciliul acestuia; - semntura. - nu se timbreaz i se depune cu cel puin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecat. Ea se depune n attea exemplare cti reclamani sunt + 1 exemplar pentru instan. -impreun cu ntmpinarea se pot depune copii certificate de pe nscrisuri. ntmpinarea este obligatorie, n afara cazurilor n care legea dispune n mod expres altfel. -dac prtul nu depune mplinarea n termenul prevzut de lege, sanciunea este decderea din drept de a mai propune probe i a invoca excepii, nafara celor de ordine public. Excepie: n cazul n care partea nu este asistat sau reprezentat de avocat preedintele instanei este obligat s-i pun n vedere la prima zi de nfiare s-i propun probele i s-i arate excepiile care vor fi consemnate n ncheiere. La cerere se poate acorda un termen n vederea pregtirii i depunerii ntmpinrii. 3.Cererea reconvenional reglementat n articolul 119-120 C.pr.civil. Definitia= cererea adresata instantei de catre parat intr-un proces inceput, prin care acesta invoca pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului;Exemplu: cnd paratul tinde la o compensare judiciar sau n 45

situaia n care prtul pune n discuie ns-i validitatea temeiului juridic a preteniilor reclamantului. Caracter reprezinta o cerere de chemare in judecata; prtul poate opta pentru introducerea unei cereri de chemare n judecat separat sau poate s opteze doar s se apere pentru a obine o reducere a preteniilor reclamantului. Din punct de vedere al coninutului cererea reconvenional trebuie s ndeplineasc condiiile cerute pentru cererea de chemare n judecat, inclusiv n ceea ce privete timbrajul. - n principiu este facultativ; Competenta - avnd caracter incidental se soluioneaz de instana investit cu cererea principal chiar dac s-ar nclca o norm imperativ de competen. Procedura-art.119alin.3 prevede c cererea reconvenional se depune odat cu ntmpinarea sau cel mai trziu la prima zi de nfiare. -Dac reclamantul i modific cererea de chemare n judecat la primul termen, prtul va putea depune cererea reconvenional pn la termenul urmtor. -Cererea reconvenional depus dup prima zi de nfiare poate fi primit de instan i judecat impreun cu cererea principal dac prile se declar de acord. -Sanciunea depunerii tardive a cererii reconvenionale nu const n respingerea acesteia, ci n judecarea ei separat de ctre aceeai instan. -n cazul cererii reconvenionale instana nu se pronun asupra admisibilitii n principiu asupra cererii ce o rezolv prin hotrre odat cu cererea principal. -Dac e depus tardiv i prile nu se nvoiesc s se judece mpreun cu cererea principal prin ncheiere motivat se va dispune disjungerea i se va judeca separat. -Cererea reconvenional se va disjunge i judeca separat i n cazul n care numai cererea principal se afl n stare de judecat reconvenional necesitnd probe n completare. Capitolul II Etapa dezbaterilor cea care transpune n via principiile fundamentale a dreptului procesual civil

1.Sedina de judecat 1.1.Activitatea premergatoare sedintei de judecata: nainte de nceperea efectiv a edinei, potrivit regulamentului de funcionare i organizare a instanelor judectoreti, grefierul de edin are urmtoarele atribuii: cu cel puin 48 de ore nainte preia dosarele de la arhiv sub semntur n registru de termene; ntocmete lista cauzelor n ordinea numrului de dosar de la cel mai vechi la cel mai nou i o afieaz cu 24 de ore nainte de edin; completeaz condica de edin unde trece numele membrilor de edin, al grefierului i toate dosarele n ordinea listei; verific la registratur i la arhiv dac au sosit citaiile, relaiile solicitate de instan sau actele cerute de preedintele completului; informeaz preedintele completului despre deficiene; pred dosarele completului.

46

Judecarea cauzelor civile se face de regul de ctre un complet format din 1,2 sau 3 judectori. Cnd completul este colegial este prezidat catre judectori prin rotatie; 1.2.Activitatea in timpul sedintei de judecata Potrivit art.128alin.1 preedintele deschide, suspend sau nchide edina. Judectorul sau prile pot pune ntrebri martorilor sau experilor numai prin intermediul preedintelui care poate ncuvina ca acesta s pun ntrebri direct. edina este de regul public, accesul n sala de judecat neputnd fi limitat dect n cazurile i condiiile prevzute de lege. Preedintele: exercit poliia sedinei de judecat, putnd lua msuri pentru respectarea ordinii i pstrarea bunei cuviine; poate dispune ndeprtarea din sal a celor care nu au loc; poate ndeprta minorii i persoanele necuvincioase; poate ndeprta pe cei ce mpiedic bunul mers al dezbaterilor, dup ce au fost rugai s se poarte cuviincios; poate dispune ndeprtarea tuturor din sal: n cazul n care n cursul edinei se svrete o fapt penal poate aplica codul de procedur penal; Dac printre cei ndeprtai din sal se gsesc i pri, nainte de nchiderea dezbaterilor vor fi chemate n sal i sub sanciunea nulitii le vor pune n vedere toate acele importante realizate n lipsa lor, precum i declaraiile martorilor. Aceast prevedere nu se aplic dac partea are avocat care a rmas n sal. n sala de edin nimeni nu poate intra cu arme n afara celor care le poart n vederea serviciului pe care l au n instan. Toate persoanele care particip la edin sunt obligate s aib o purtare cuvincioas, iar cel ce vorbete instanei trebuie s stea n picioare. Toate aceste reguli se aplic i cnd edina se desfoar n afara sediului instanei. Grefierul e prezent n sal cu 30 de minute naintea nceperii edinei i pune la dispoziia prilor dosarul pentru consultare. Deschiderea dezbaterilor se face de ctre preedintele completului i la nceput se iau cauzele pentru care se solicit amnarea, ea poate fi fcut de un singur judector. Cauzele care nu s-au amnat se soluioneaz n ordinea listei. Prile pot solicita luarea peste rnd, dac cei aflai naintea lor nu se mpotrivesc. Momentele sedintei de judecata: 1. Apelul cauzei - se face de grefier, el fgnd i un referat oral, artnd obiectul cauzei, stadiul procesului i modul de ndeplinire a procedurii de citare. n funcie de situaia complet a dosarului preedintele: poate amna procesul - cnd exist motive temeinice, cnd ambele pri o solicit. Amnarea pe baza solicitrii prilor se poate face doar o singur dat. Poate s suspende judecata - cnd nici una din prile legal citate nu s-a prezentat i nici una nu a solicitat judecarea n lips. Poate s soluioneze cauza. 2. Dac s-a trecut la soluionarea cauzei se pronun mai nti asupra excepiilor de procedur, apoi asupra celor de fond care ar face de prisos cercetarea judectoreasc: 47

3. La Judectorii, Preedintele nainte de a intra n dezbateri va ncerca mpcarea prilor, pentru aceasta solicitnd prezena personal a lor. 4. Dup rezolvarea celor 3 probleme se intr n dezbateri. Adic se administreaz probele, dup care prile pun concluzii. Primul cuvnt l are reclamantul apoi prtul. Prile pot lua concluzii i n replic. Dac exist teri introdui n proces acetia vor lua cuvntul n urmtoarea ordine: - intervenientul principal i cel chemat n judecat, dup reclamant; - intervenientul accesoriu, dup intervenia prii pentru care a intervenit; - chematul n garanie, dup partea care a cerut introducerea sa n proces. Susinerile prilor se consemneaz de grefier n caietul de edin i se concretizeaz n ncheierea de edin. La cererea oricreia din pri dezbaterile pot fi stenografiate n tot sau n parte. 1.3.Activitatea ulterioara sedintei de judecata 5. Cnd instana se consider lmurit, preedintele nchide dezbaterile i se retrage spre deliberare. n timpul deliberrii, dac instana gsete necesare noi lmuriri poate repune cauza pe rol. Dup nchiderea dezbaterilor, prile pot solicita termen n vederea depunerii de concluzii scrise. Dac instana a refuzat amnarea pentru lips de aparare ea este obligat ca la cerere s amne pronunarea pentru a se depune concluzii scrise. Dac judecata se amn, grefierul de edin pe baza notelor luate n cursul edinei ntocmete n 24 de ore ncheierea de edin care este practic un Proces-verbal a celor petrecute n edina de judecat. Pentru fiecare termen al dosarului se ntocmete o ncheiere de edin, cu excepia edinei n care au avut loc dezbaterile i unde aceast ncheiere formeaz practicaoa hotrii. Prile hotrrii judectoreti: practica; considerente; dispozitiv. ncheierile care preced hotrrile se numesc ncheieri premergtoare i se clasific n: ncheieri preparatorii; ncheieri nterlocutorii; Ceea ce deosebete cele 2 ncheieri este faptul c ncheierile nterlocutorii leag instana aceasta neputnd reveni asupra celor ce a decis. Art.268 prevede c ncheierile premergtoare se dau cu acelai numr de voturi. Ca i hotrrile, ncheierile se motiveaz ntotdeauna. ncheierile premergtoare pot fi atacate, n principiu numai odat cu fondul. - pentru c sunt exceptate de la aceast form, ncheierile la care s-a ntrerupt sau suspendat cursul judecii pot fi judecate separat - excepie de la aceast regul. Exist ncheieri care nu pot fi atacate niciodat: - cele prin care s-a ncuvinat sau respins admiterea sau recuzarea.

48

2.Prima zi de nfiare -reglementat n art.134C.pr.civ. =acel termen la care prile legal citate pot pune concluzii. Termenul trebuie s ndeplineasc 2 condiii: a. Prile s fie legal citate i b. Prile s poat pune concluzii. !!!!!Nu ntotdeauna primul termen este prima zi de nfiare pentru c pot exista vicii de procedur sau prile pot solicita termen pentru a-i angaja avocat. La primul termen de judecat, reclamantul poate s-i ntregeasc sau si modifice cererea de chemare n judecat. n acest caz se acord un nou termen pentru ca prtul s ia la cunotin de modificarea cererii i s-i poat pregti aprarea i depune ntmpinarea. Cererea de chemare n judecat nu se consider modificat i nu se va da termen n 4 cazuri prevzute n articolul 132 alin.2: 1. cnd se ndreapt erorile materiale din cuprinsul cererii; 2. cnd reclamantul mrete sau micoreaz ctimea obiectului cererii; 3. cnd cerere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4. cnd nlocuiete cererea n constatare printr-o cerere n realizarea dreptului sau invers;in practic, prtul solicit termen, iar instanele acord n cazul ultimului punct, n celelalte NU. mportana practic a primei zile de nfiare rezult din faptul c numai la acest termen, reclamantul i prtul pot svri anumite acte de procedur. 3.Excepiile procesuale =mijloace de aprare, n general. n sens larg prin aprare se desemneaz toate mijloacele folosite de prt pentru a opine respingerea cererii. n sens restrns se nelege numai acele mijloace care-i permit prtului s invoce obieciuni ndreptate mpotriva fondului preteniei reclamantului. Clasificare: _Dup obiectul asura cruia poart: a. excepii de procedur - care vizeaz nclcarea regulilor procedurale privind compunerea instanei, competena acesteia i procedura de judecat; b. excepii de fond - vizeaz lipsurile referitoare la exerciiu dreptului de aciune; _Dup efectul lor: a. excepii dilatatorii - tind la amnarea judecii, declinarea judecii sau refacerea unor acte; b. excepii peremptorii - care tind la respingerea sau anularea cererii ori la stingerea procesului. Unele excepii peremptorii ncep prin a avea un efect dilatatoriu n sensul c se acord un termen pentru mplinirea lipsei i nu se anuleaz automat cererea. Aceeai excepie poate produce efecte diferite: excepia de necompeten este de regul dilatatorie. _Dup caracterul imperativ sau dispozitiv al normai nclcate: a. excepii absolute - care privesc nclcarea unor norme imperative i pot fi invocate de pri, procuror sau instan din oficiu n orice fa a procesului chiar n apel sau recurs; b. excepii relative - care privesc nclcarea unor norme dispozitive i pot fi invocate numai de partea interesat i numai ntr-un anumit termen (la prima zi de nviare sau la urmtorul termen n care s-a svrit neregularitatea); 49

Potrivit art.137C.pr.civ., instana este obligat s se pronune nainte de a intra n fondul dezbaterilor asupra excepiilor de procedur i de fond care fac de prisos n total sau n parte cercetarea n fond a pricinii. Numai n mod excepional, excepia poate fi unit cu fondul numai atunci cnd pentru soluionarea ei este necesar administrarea unui prabatoriu legat i de fondul pricinii. !!! Legea nu prevede ordinea n care trebuie rezolvate excepiile n cazul n care sunt invocate concomitent. Dac excepia invocat este ntemeiat, instana o va admite i va pronuna o ncheiere atunci cnd dispune amnarea judecii sau o hotrre. n cazul respingerii excepiei, instana pronun o ncheiere interlocutorie i continu judecata. Caracteristici 1. Excepia procesual presupune existena unui proces n curs. 2. Excepia procesual este un mijloc de aprare fiind de regul folosit de prt. 3. Excepia procesual este un mijloc tehnic prin care se invoc nclcri ale normelor de drept material sau procesual. 4. Admiterea excepiei constituie n cazul excepiilor dilatatorii un obstacol temporar n soluionarea cererii principale, iar n cazul excepiilor peremptorii un obstacol dirimant, determinnd stingerea excepiilor. 5. Admiterea excepiei procesuale nu afecteaz n principiu dreptul reclamantului, iar hotrrea pronunat ca urmare a admiterii unei excepii nu are putere de lucru judecat n ceea ce privete fondul dreptului. Principalele exceptii de procedura: - Exceptia de litispendenta-art.163C.pr.civ. - Exceptia de conexitate-art.164C.pr.civ.(a se vedea supra Cap.4 Competenta-prorogarea de competenta) - Exceptia puterii de lucru judecat-art.166C.pr.civ. si 1201C.civ; 4.Probele n procesul civil Sediul materiei: Codul civil, C.pr.civil, C. comercial. Judectorul nu poate soluiona litigiul pe baza simplelor afirmaii ale prilor, convingerea sa trebuind s se bazeze i pe probele administrate n cauz. Titularul dreptului subiectiv pentru a obine satisfacie trebuie s-i probeze susinerile. Pentru acest motiv se vorbete de un drept subiectiv procesual - dreptul la prob care dubleaz i ntrete dreptul substanial. n sens larg-prob= aciunea de stabilire, existenei sau inexistenei unui fapt. n sens restrns- prob =mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt care este folosit fie de sine stttor, fie pentru dovedirea unui alt fapt material. n mod obinuit noiunea de prob este folosit n sensul de mijloc de prob (expertize, martori). Clasificarea probelor _Dup cum se fac n faa instanei sau n afara ei: a. probe judiciare: b. probe extrajudiciare _Dup natura lor: c. probe personale - mrturisirea; d.proba materiale; _Dup cum duc direct sau nu la stabilirea faptului principal: e. probe directe 50

f. probe indirecte _Dup caracterul originar sau derivat: g. probe primare primare ( imediate, nemijlocite); h. probe secundare (mediate, mijlocite); _Dup modul de percepie al faptelor de ctre judector: i. probe care constau n perceperea personal a judectorului cercetarea la faa locului; j. probe care constau n perceperea de la alte persoane. -Conveniile asupra probelor sunt n principiu admise cu condiia ca ele s duc la lrgirea posibilitilor de prob fr a se nclca normele imperative din dreptul material sau procesual. Convenia de restrngere a posibilitilor de prob sunt nule. Subiectul probei: este judectorul. Obiectul probei: sunt faptele juridice n sens larg care au creat, modificat sau stins raportul juridic ori faptele care au determinat ineficacitatea acestuia. Sarcina probei: revine, potrivit articolul 1169, celui ce face o propunere naintea judectorului. Reguli comune privind admisibilitatea, administrarea i aprecierea probelor Reguli comune privind admisibilitatea => proba trebuie s fie legal, s fie verosimil, s fie pertinent, s aib legtur cu obiectul cauzei; s fie concludent, adic s duc la rezolvarea cauzei. Reguli comune privind administrarea => propunerea probelor se face de reclamant prin cererea de chemare n judecat, iar de prt prin ntmpinare. Nepropunerea probelor n aceste condiii atrage decderea prilor din dreptul de a cere probe, afar de cazurile expres prevzute de articolul 138 C.pr. civil i anume: 1. cnd nevoia dovezi reiese din dezbateri i partea nu avea cum s o prevad; 2. cnd administrarea dovezi nu pricinuiete amnarea judecii; 3. cnd dovada nu a fost cerut n condiiile legii din pricina netiinei sau lipsei de pregtire a prii care nu a fost asistat sau reprezentat de avocat. Partea care a lipsit la propunerea i ncuviinarea dovezi este ncuvinat s cear dovada contrarie la edina urmtoare iar n caz de mpiedicare la prima zi de nfiare. Dac o parte renun la probele pe care le-a produs, acestea pot fi nsuite de cealalt parte, iar dac ambele pri renun instana din oficiu poate administra probele. Partea deczut din dreptul de a administra probe poate s se apere discutnd n fapt i n drept temeinicia susinerilor i dovezilor adversarului. Probele se ncuvineaz i se resping prin ncheiare motivat. Administrarea probelor se face n faa instanelor de judecat n ordinea statornicit de ctre aceasta. Dovada i dovada contrarie se va administra pe ct este posibil n acelai timp. Reguli comune privind aprecierea => probele se apreciaz liber de ctre judector.

Proba prin inscrisuri !Vezi cursurile de anul 2: probele i prezumiile. 51

Potrivit art.112 i 116C.pr.civ prile anexeaz la cererea de chemare n judecat i la ntmpinare, copii certificate de pe nscrisurile folosite ca mijloace de prob. Dac ele sunt ntr-o limb strin sau cu litere vechi se vor depune traducerile sau copii cu litere latine certificate de pri. n cazul n care se contest traducerile se poate apela la un traductor certificat. Prile sunt datoare s aib asupra lor originalele nscrisurilor sau s le depun spre pstrare la gref sub pedeapsa de a nu se ine seama de ele. Toate nscrisurile depuse la dosar rmn dobndite judecii i nu se pot retrage fr nvoirea celorlalte pri. Dac partea nvedereaz c adversarul deine un nscris privitor la pricin, instana poate ordona nfiarea lui. n cazul n care adversarul refuz s rspund la interogatoriul luat pentru dovedirea deinerii sau existenei nscrisurilor sau se dovedete c l-a ascuns sau distrus sau pur i simplu nu vrea s-l nfieze, instana poate socoti c nscrisul are coninutul pe care-l pretinde partea care a solicitat nfiarea lui. Cererea de nfiare a acestui act poate fi respins dac cuprinsul lui privete chestiuni cu totul personale sau dac prin prezentarea nscrisului s-ar nclca ndatorirea de a pstra secretul sau dac ar atrage urmrirea penal impotriva pri sau a altei persoane ori ar dispune-o dispreului public. Dac nscrisul se gsete la o autoritate sau o ter persoan instana va lua msuri pentru ca acesta s fie adus la dosar. n cazul n care nscrisul nu se poate trimite, cercetarea lui se va face cu citarea prilor la acea autoritate. n cazul n care se contest un nscris sub semntur privat, legea reglementeaz instituia verificarii de scripte - aceasta nseamn c partea creia i se impune nscrisul este obligat s recunoasc sau s conteste semntura sau scrisul, singuri care pot s adopte o poziie neutr fiind motenitorii i succesorii autorului actului. Dac partea declar c nu recunoate scrisul sau semntura, preedintele completului l va obliga s scrie i s semneze sub dictarea sa, pri din nscris. Refuzul de a scrie sau semna va putea fi socotit ca o recunoatere a nscrisului. Dac verificarea nu este concludent pentru instan se va dispune efectuarea unei expertize. Pentru aceasta prile vor depune nscrisuri autentice sau sub semntur privat urmnd a se trimite toate acestea mpreun cu nscrisul tgduit i cu probele luate de judector, expertului . nscridurile depuse spre verificare vor fi semnate ntotdeauna de preedinte, grefier i pri. Dup verificarea fcut de instan sau n raport de concluziile expertizei rmne sau nu n proces. n cazul nscrisurilor autentice care sunt contestate exist n Codul de procedur civil instituia procedurii nscrierii n fals. n cazul n care se declaeaz aceast procedur, dac partea care folosete nscrisul nu este prezent n instan se va amna cauza i se va dispune nfiarea prii personal sau prin mandatar cu procur special. La termenul prezentrii cel ce a invocat nscrisul l va depune pentru verificare i va indica mijloacele sale de aprare. Preedintele instanei constat prin proces-verbal starea material a nscrisului dac exist pe el tersturi, adugiri sau ndreptri iar apoi l va semna mpreun cu grefierul i prile i l va depune la gref. Tot la acest termen preedintele ntreab partea care a depus nscrisul dac nelege s se foloseasc de el. Dac partea refuz s rspund, nu se prezint sau declar c nu se mai folosete de nscris acesta va fi nlturat din proces. 52

n cazul n care se struie n defimarea nscrisului, nscrisul mpreun cu procesul-verbal se va trimite procurorului pentru cercetri. Procurorul face cercetrile i va informa instana. n cazul sesizrii procurorului, dac partea care s-a nscris n fals arat i pe autorul sau complicele falsului, instana civil poate suspenda judecata. Proba cu martori sau testimonial -martorii pot fi numai persoane fizice care au cunotin despre faptele care formeaz obiectul judecii; - aprecierea depoziiei martorului care este minor sub 14 ani sau este o persoan lipsit vremelnic de discernmnt se va ine seama de situaiile artate. - Art.189 - persoanele care sunt exceptate de a fi acceptate ca martori: - rudele i afinii pn la gradul 3 inclusiv; - soul sau fostul so - interzii judectoreti i cei condamnai pentru mrturie mincinoas. !!!Prin convenia expres sau tacit a prilor rudele, afinii i soul pot fi ascultai ca martori. !!!n pricinile privitoare la starea civil sau divor se pot audia rudele i afinii cu excepia descendenilor. Exist o categorie de persoane care ar putea fi martori, dar pe care legea le scutete s depun mrturie: - cei inui de secretul profesional; - cei inui de secretul de serviciu, dar numai asupra mprejurrilor secrete de care a luat cunotin n timpul serviciului; - cei care prin rspunsurile lor s-ar expune pe ei nsui sau ar expune rudele, afini ori soul la o pedeaps penal sau dispreul public. Primele 2 categorii cu excepia preoilor pot depune mrturie dac au fost dezlegate de ndatorirea pstrrii secretului de ctre cei interesai n pstrarea secretului. Propunerea probei cu martori se face la prima zi de nfiare. Lista cu numele i adresa acestora urmnd s fie depus sub sanciunea nulitii n cel mult 5 zile de la ncuvinare. Instana poate limita numrul martorilor propui cu respectarea principiului egalitii prilor, iar martorii care au fost ncuvinai se vor asculta neputndu-se renuna la ei. Odat propui martorii, nlocuirea acestora se va putea face numai n caz de moarte, dispariie sau motive temeinice (certificate medicale). Dup ncuvinare, instana dispune citarea martorilor care pot fi ascultai n instan sau la locuina lor. Dac martorul lipsete la prima citare, instana va da mandat de aducere i dac exist urgen mandatul se poate da de la primul termen. Fiecare martor va fi ascultat deosebit n ordinea stabilit de preedinte, cei ce urmeaz a fi ascultati ulterior fiind ndeprtai din sal. nainte de a se lua mrturia, preedintele i cere martorului: - s arate domiciliul, profesia, vrsta; - dac este rud sau afin cu una din pri i n ce grad; - dac se afl n serviciul unei pri i dac este n judecat, dumnie sau legtur de interese cu vreuna din pri, dup aceasta martorul depune jurmntul. Martorii fr confesiune jur pe contiin, iar cei care din motive confesionale sau de contiin nu depun jurmnt se oblig s spun adevrul i s nu ascund nimic. 53

Minorul care nu a mplinit 14 ani nu depune jurmntul dar i se atrage atenia s spun adevrul. n depoziia sa, martorul arat mprejurrile pe care le cunoate i rspunde la ntrebrile preedintelui i ale prilor. El nu are voie s citeasc un rspuns dinainte dar cu ncuvinaea preedintelui se poate cu privire la cifre i denumiri. Dac preedintele gsete c ntrebarea pus de pri nu este concludent, jignitoare sau tinde s dovedeasc un fapt a crui dovedire este oprit de lege o va respinge. Respingerea mpreun cu motivarea se trec n ncheierea de edin. Mrturia se face orar i se consemneaz n scris de frefier la dictarea preedintelui. Depoziia este semnat pe fiecare pagin i la sfritul ei de preedinte, grefier i martor dup ce citete declaraia. Cnd cel care urmeaz s fie martor este mut sau surd i nu poate fi neles va fi pus s scrie rspunsul. Dac nu tie s scrie se folosesc experii interprei. Orice adugiri, tersturi sau schimbri n depoziie se vor semna de judector, grefier i martor sub sanciunea nelurii lor n seam. Locurile nescrise se bareaz pentru a nu se aduga nimic. Dup ascultare, martorul rmne n sala de edin dac instana nu decide altfel. Dac instana are bnuieli puternice c mrturia este mincinoas sau martorul este mituit, ncheie un proces-verbal i sesizeaz procurorul. La aprecierea probelor n cazul n care instana fa de restul probatoriului administrat ajunde la concluzia c mrturia nu este sincer o nltur i scrie motivarea. Proba cu interogatoriu sau mrturisire Interogatoriul este admis n toate materiile i toate procesele civile. O excepie expres prevzut de lege exclude interogatoriu n procesele de divor pentru dovedirea motivelor de divor. Pentru celelalte capete de cerere pentru divor se poate lua interogatoriu. Mrturisirea are ca obiect numai fapte i este admisibil numai n legtur cu drepturile de care o parte poate s dispun. n anumite procese mrturisirea singur nu poate duce la admiterea aciunii. Mrturisirea fiind un act personal poate fi fcut numai personal de parte scop n care dac nu este prezent va fi citat cu meniunea personal la interogatoriu. Partea care vrea s recunoasc aprrile, preteniile pii adverse o poate face i printr-un mandatar cu procur special. Cnd partea are domiciliul n strintate interogatoriu se comunic n scris mandatarului care va depune rspunsul prii n cuprinsul unei procuri speciale i autentice. Preedintele poate respinge din interogatoriu acele ntrebri care nu sunt concludente sau jignitoare. Rspunsurile se trec pe aceeai foaie cu ntrebrile i fiecare pagin va fi semnat de preedinte, grefier, de cel care l-a propus i de partea care a rspuns. Statul i persoanele juridice de drept privat sau public rspund n scris la interogatoriu care li se comunic. Dac partea, dei a fost citat nu se prezint la interogatoriu sau dei se prezint refuz s rspund fr a avea motive temeinice, instana poate socoti aceste mprejurri ca o mrturisire deplin sau ca un nceput de dovad scris.

54

Expertiza judiciar - ca prob este folosit atunci cnd pentru lmurirea faptelor care formeaz obiectul unui proces este necesar prerea unei persoane care are cunotine de specialitate n acel domeniu. - mijloc de prob prin care expertul aduce la cunotina instanei pe baza unor cercetri concrete, situaie de fapt concret. - exist situaii n care expertiza este obligatorie: la punerea sub interdicie - expertiza psihiatric; la nregistrarea tardiv a naterii - expertiza medico-legal cu privire la stabilirea vrstei; la expropriere - expertiza topografic; - propunerea ei se face de pri sau instan din oficiu dup punerea n discuie a prilor. - se efectueaz de experii judiciari atestai de Ministerul Justiiei. - pentru numirea expertului, completul solicit biroului local de expertize o list de experi din care va numi prin ncheiere pe cel desemnat cu efectuarea expertizei. - prin aceeai ncheiere se stabilesc obiectivele expertizei, onorariul provizoriu i data depunerii lucrrii. - dac efectuarea expertizei necesit o lucrare la faa locului, expertul este obligat sub sanciunea nulitii s citeze prile prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire , artnd zilele i orele la care va fi prezent n teren. - dup numirea sa ca expert, acesta este obligat s vin la instan i s depun un jurmnt n camera de consiliu fr citarea prilor n faa instanei. Instana constat depunerea jurmntului prin ncheiere. - dac prile nu se nviesc cu privire la numirea expertului, instana va stabili expertul prin tragere la sori. - lucrrile se concretizeaz ntr-un raport de expertiz care se depune la instan n attea exemplare cte pri sunt + 1 exemplar pentru instan. - dac prile sau instana au obieciuni ntemeiate se poate dispune completarea raportului sau o nou expertiz. - expertul poate fi convocat n instan pentru a da lmuriri asupra expertizei. - instana nu este legat de concluziile expertizei ns ea trebuie s-i motiveze poziia, ns este legat de constatrile de fapt, de cercetrile efectuate la faa locului i de susinerile prilor, ele fcnd dovada pn la nscrierea n fals. - n domeniile n care nu exist experi autorizai, din oficiu sau la cererile prii, instana poate solicita puncte de vedere a unora sau unui specialist n domeniul respectiv sau la autoriti. - punctul de vedere se prezint n camera de consiliu sau n edin public cu prezena prilor. - la efectuarea expertizei pot participa i experi care sunt desemnai de pri experi consilieri. Cercetarea la faa locului - pob judiciar; - se solicit de pri, din oficiu de instan; - se ordon prin ncheiere, n care se arat mprejurrile de fapt n legtur cu care se face cercetarea; - poate fi efectuat de ntreg completul sau numai de unul dintre judectori n prezena prilor care vor fi citate; - la faa locului pot fi audiai martori i experi, desfurarea cercetrii se consemneaz ntr-un proces verbal care se depune la dosar.

55

5.Asigurarea probelor sau a dovezilor Reglementare: articolul 235 - 241 C.pr.civil. Asigurarea dovezilor = posibilitate dat persoanei care este interesat n constatarea de urgen a mrturiei unei persoane, a prerii unui expert a strii unor bunuri mobile i imobile sau care dorete s le dobndeasc recunoaterea unui inscris, a unui fapt, drept care sunt n primejdie s dispar sau sunt greu de administrat n viitor. Cererea poate fi fcut i n cazul n care nu este primedie de ntrziere dar numai cu nvoiala prtului. n cererea de asigurare de dovezi trebuie s se arate dovezile care se solicit a fi administrate, starea de urgen sau acordul prtului. Se poate cere: - pe cale principal nainte de a se introduce cererea de chemare n judecat; - pe cale incidental n timpul judecii. Dac cererea se introduce pe cale principal, competena revine Judectoriei n raza creia se afl martorul sau obiectul cercetrii. Dac cererea este incident e competent instana care judec pricina. ntmpinarea nu este obligatorie. Judecata se face n camera de consiliu cu sau fr citarea prilor, iar instana se pronun prin ncheiere fie imediat, fie la un termen faxat ulterior. ncheiarea este executorie i se atac cu recurs n termen de 5 zile de la pronunare (cu citare) sau de la comunicare (fr citare). ncheierea dat n timpul judecii - pe cale incident nu poate fi atacat odat cu fondul. Codul reglementeaz o procedur de constatare a strilor de fapt. Ea poate fi fcut cnd exist urgen, care rezid din posibilitatea ncetrii ori schimbrii strii de fapt pn la administrarea dovezilor. Cererea este de competena instanei n circumscripia creia urmeaz s se fac constatarea. Pentru facerea constatrii este delegat un executor judectoresc. Se poate face i fr ncunotinarea celui mpotriva cruia se cere. Se face printr-un proces-verbal care se comunic n copie i celui mpotriva cruia s-a fcut. Procesul - verbal constituie dvada pn la proba contrarie. Dac exist primedie de ntrziere, constatarea se poate face i n zilele de srbtoare i n afara orelor legale dar numai cu ncuviinarea magistratului. Probele conservate prin instituia asigurrii dovezilor pot fi folosite i de partea potrivnic n derularea procesului. Cheltuielile pricinuite cu asigurarea dovezilor vor fi avute n vedere de instana care judec fondul. 6.Incidente procesuale n cursul judecii Actele de dispozitie ale partilor; a.Renunarea b.Achiesarea => fiind acte de dispoziie trebuie fcute personal de parte sau cu mandatar prin procur special. c.Tranzacia a.Renunarea => Reclamantul are 2 opiuni: - s renune la judecarea procesului - s renune la dreptul dedus judecii Renunarea la judecat poate avea loc oricnd pe parcursul procesului i poate fi fcut verbal n edin sau prin cerere scris. 56

Dup intrarea n dezbaterea fondului renunarea reclamantului la judecat se poate face numai cu nvoirea prtului. Constatarea renunrii la judecat se face prin ncheierea dat fr drept de apel. Excepie: divorul. Renunarea la dreptul dedus judecii - nu se mai poate introduce o nou aciune. Renunarea la drept se poate face oricnd i fr nvoirea celeilalte pri. Ea se poate face n edin personal sau prin nscris autentic. nstana va pronuna o hotrre prin care va respinge cererea n fond i va hotr asupra cheltuielilor de judecat. b. Achiesarea => se poate prezenta n 2 forme: Achiesarea prtului la preteniile reclamantului => are loc prin recunoaterea preteniilor reclamantului, fie spontan, fie la interogatoriu. - este un act unilateral i i produce efectele fr acceptul reclamantului. - prtul poate recunoate parial preteniile reclamantului, n acest caz instana putnd pronuna o hotrre parial care este executorie de drept. Achiesarea prii care a pierdut procesul la hotrrea primei instane => se realizeaz prin faptul c acesta renun la atacarea hotrrii, fie cu apel fie cu recurs. Achiesarea poate fi n aceste condiii expres sau tacit. Este tacit cnd execut de bun voie i este expres cnd declar dup pronunarea hotrrii c renun la calea de atac. c. Tranzacia =aciune de dispoziie prin care prile termin un proces nceput sau pot prentmpina prin concesii reciproce constnd n renunri reciproce la pretenii sau n prestaii noi svrite sau promise de o parte n schimbul renunrii de ctre cealalt parte la dreptul care este litigios sau ndoielnic Reglementare: - art.271, 273C.pr.civ. iar ca drept material n art.1704, 1714 C.civ. Prile se pot prezenta oricnd n timpul procesului, chiar dac nu au fost citate pentru a cere pronunarea unei hotrri care s consfineasc nvoiala lor. Aceast hotrre mai poart denumirea de hotrre de expedient. Tranzacia mai poate fi exercitat n faza cii de atac i executrii silite. Cnd prile se prezint la termenul de judecat, tranzacia poate fi primit de un singur judector, cnd prile se prezint ntre termene hotrrea se d n camera de consiliu. nvoiala prilor se prezint n scris, chiar de mn i va alctui dispozitivul hotrrii. Hotrrea de expedient se atac cu recurs. mpotriva hotrrii de expedient se poate introduce aciune n anulare. La tranzacie revizuirea este inadmisibil. Suspendarea procesului civil =oprirea cursului procesului datorit unor imprejurri voite de pri care nu mai struie n soluionarea cauzei sau independent de voina lor cnd sunt n imposibilitate fizic sau juridic de a se prezenta. _Dup natura mprejurrilor care a determinat suspendarea, avem: a. Suspendare voluntar b. Suspendare legal

57

a. Suspendare voluntar => intervine datorit manifestrii de voin a prilor care poate fi expres sau tacit. Pentru ca acest consimmnt tacit al prii trebuie ca la termenul respectiv ambele pri s fie legal citate sau cu termen n cunotin i nici una s nu fi solicitat judecarea n lips. Judecata se suspend chiar dac cererea nu este legal timbrat. Renceperea judecii n aceste cazuri se face ca urmare a unei cereri de repunere pe rol fcut de partea care justific un interes, care va trebui s achite din taxa de timbru datorat pentru proces + timbrul judiciar. Instana nu poate repune cauza pe rol din oficiu. b. Suspendare legal => poate interveni de drept sau este lsat la aprecierea instanei.

Suspendarea legal de drept - articolul 243 - reglementeaz 5 cazuri de suspendare de drept i anume: 1. - moartea uneia din pri - valabil i pentru S.C. n cazul dizolvrii i lichidrii; 2. - punerea sub interdicie sau curater a unei pri pn la numirea tutorelui sau curaterei; 3. - moartea mandatarului uneia din pri dac a intervenit cu 15 zile naintea termenului de judecat; 4. - ncetarea funciei tutorelui sau curatorului; 5. - prin deschiderea procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului reclamantului n temeiul unei hotrri judectoreti irevocabile. - Suspendarea intervine dac aceste cauze au aprut nainte de nchiderea dezbaterilor. - Judecata rencepe prin cererea de repunere pe rol fcut de persoana ndreptit. Alte cauze de suspendare de drept: - articolul 21 - care reglementeaz conflictul de competen; - articolul 155 - care spune c dup amnare n temeiul nvoieli prilor dac ele nu struie acesta va fi suspendat; - articolul 19 Cod procedur penal. Suspendarea legal facultativ => este lsat la aprecierea instanei. Este reglementat n articolul 244. Are 2 situaii i amume: - cnd deslegarea procesului atrn n tot sau n parte de existena sau neexistena unui drept face obiectul altei judeci; - apare cnd s-a nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o nrurire hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz a se da. n cazul n care se dispune suspendarea n baza articolul 244 aceasta dinuie pn cnd hotrrea pronunat n cauz civil sau penal a devenit irevocabil, respectiv definitiv. n toate cazurile de suspendare instana se pronun printr-o ncheiere care poate fi atacat separat cu recurs; recursul se declar ct timp dureaz suspendarea. n cazul n care se respinge cererea de repunere pe rol, ncheierea de respingere pronunat este atacabil i ea cu recurs n acelai termen ca i recursul pentru suspendare. 58

Suspendarea opereaz n bloc fa de toate prile din proces i are ca efect rmnerea n nelucrare a cauzei. - orice act de procedur fcut n aceast perioad este lovit de nulitate. La repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea prilor este obligatorie. Capitolul III Etapa deliberrii i pronunrii hotrrii 1.Deliberarea Dup ncheierea dezbaterilor judectorii delibereaz n secret asupra soluiei n camera de consiliu. Dac nu se poate hotr n acea zi, pronunarea se amn cel mult 7 zile. Judectorul care a luat parte la judecat se poate pronuna nuntru acestui termen chiar dac nu mai face parte din alctuirea instanei, nafara cazului n care i-a ncetat calitatea de magistrat. Dac completul este format din mai muli judectori, preedintele completului adun prerile judectorilor, ncepnd cu cel mai nou n funcie, el pronunndu-se ultimul. n cazul n care nu se ntrunete majoritatea cauza se va judeca n complet de divergen, adic la completul iniial se adaug preedintele instanei sau vecepreedintele instanei sau un judector numit de acesta. Judecata se face n aceeai zi sau cel mult 5 zile. La instana de fond n cazul n care judecata nu se face n acea zi n complet de divergen, prerile trebuie motivate nainte de judecarea divergenei. Pentru judecarea divergenei procesul se pune pe rol, prile se citeaz, se pun concluzii. Dac dup judecarea divergenei sunt mai multe preri judectorii ce se apropie mai mult unul de altul se vor uni. Soluia poate fi pronunat n unanimitate sau majoritate de voturi. Opinia separat a unui membru a completului se consemneaz n minut. Cu ocazia deliberrii se soluioneaz toate cererile formulate. Soluiile constau n: admitere; respingere perimare 2.Rezultatul deliberrii se consemneaz pe scurt de ndat ntr-o minut care va fi scris de un membru a completului. Minuta se consemneaz sub sanciunea nulitii de toi membrii. Dup redactarea minutei coninutul acesteia se trece n condica de edin artndu-se i care dintre judectori va redacta hotrrea. 3.Hotrrea judectoreasc = actul final al judectorilor, act de dispoziie al instanei, avnd caracter jurisdicional. Hotrrile judectoreti se numesc sentine, decizii sau ncheieri. Sentinele - se dau n prim instan. Judectoriile => pot da sentine, ncheieri. Tribunalul => pot da sentine, decizii, ncheieri. Curtea de Apel => pot da sentine, decizii, ncheieri. Redactarea semnarea i comunicarea hotrrii judectoreti - n 3 zile de la pronunare, grefierul pred dosarul pentru motivare judectorului, dup ce n prealabil a redactat partea ntroductiv a hotrrii numit practicaua. 59

- hotrrea trebuie redactat n 30 de zile de la pronunare - termen de recomandare. - hotrrea se d n numele legii i trebuie s cuprind: 1. - artarea instanei care a pronunat-o, numele judectorilor care a luat parte; 2. - numele, domiciliul sau reedina prilor, calitatea n care s-au judecat; 3. - numele mandatarilor sau reprezentanilor legali ai prilor i numele avocailor 4. - obiectul cererii i susinerii pe scurt cu artarea dovezilor 5. - artarea concluziilor procurorului 6. - motivele de fapt i de drept care au dus la formarea convingerii instanei i motivele pentru care s-au nlturat anumite cereri ale prilor 7. - dispozitivul sau minuta 8. - artarea c pronunarea s-a fcut n edin public, calea de atac i termenul 9. - semntura judectorului i a grefierului 1-4 => practicaua, redactate de grefier. 6-8 => dispozitivul, redactat de judector. Adugirile, tersturile i schimbrile trebuie semnate de judector sub pedeapsa de a nu fi inute de seam. Hotrrea se redacteaz n attea exemplare cte pri sunt + 1 exemplar pentru instan + un exemplar pentru mapa de hotrri. Dac termenul de apel curge de la pronunare hotrrea se comunic numai dac se declaneaz calea de atac. Hotrrile irevocabile nu se comunic. Cu ocazia pronunrii hotrrii, judectorul poate s acorde debitorului o amnare sau ealonare a plii => termen de graie care se acord la cererea debitorului numai prin hotrrea care rezolv fondul i se motiveaz. Dac s-a acordat termenul de graie executarea nu se poate porni pn la mplinirea termenului. Tot cu ocazia pronunrii hotrrii, instana va acorda la cerere cheltuieli de judecat. Stabilirea cuantumului cheltuielilor se face pe baza actelor justificative. Cheltuielile se pot acorda ntegral sau parial n msura admiterii aciunii. Hotrrea care oblig la cheltuieli poate fi pus n executare n termen de 3 ani. Clasificare _Dup durata aciunii lor putem avea: - hotrri propriu-zise - cele care rezolv fondul i au aciuni nelimitate n timp; - hotrri provizorii - au caracter temporar i aciune limitat; _Dup cum exist sau nu posibilitatea atacrii: - nedefinitive - se pot ataca cu apel; - definitive - cele care nu pot fi atacate cu apel sau hotrri date n apel se numesc definitive; - irevocabile - cele date n recurs; _Dup cum pot sau nu s fie puse n executare: - executorii - se pronun n realizarea drepturilor; - neexecutorii - se pronun n aciuni n constatare; Efecte - dezinvestete instana de soluionarea procesului - constituie din punct de vedere probator act autentic 60

- constituie titlu executoriu - are caracter declarativ n principiu cu excepia cazurilor n care se pronun n aciuni constitutive de drepturi - are putere de lucru judecat. Exist putere de lucru judecat cnd a doua cerere are acelai obiect, aceeai cauz i este fcut de aceleai pri ntre ele i n aceeai calitate. Caracterele puterii lucrului judecat: - exclusivitatea - incontestabilitatea - executorialitatea - obligativitatea Pentru ca o hotrre judectoreasc s poat fi pus n executare este necesar investirea cu formul executorie. Investirea cu formul executorie se face de prima instan. Hotrrea investit cu formul executorie se d numai prii care a ctigat procesul.

61