Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologia Dezvoltarii Teoria stadiilor psihosociale (E.

Erikson)

16.11.2001

Evenimente din viata-tatal paraseste familia inainte ca el sa se nasca. Tatal lui devine medicul pediatru al familiei. El primeste numele tatalui adoptiv fara a i se opune. Colegii de scoala nu il acceptau (era evreu), iar prietenii evrei nu il aceptau pentru ca era inalt, blond. Trece la crestinism. Pana la varsta de 25 de ani nu isi gaseste o orientare ocupationala, i se propune sa devina profesor la Viena la o scoala de cu copii ai clientilor lui Freud. Este analizat de Ana Freud. La scoala nu este stralucit, emigreaza in SUA. La Hardvard pica anumite examene. Profesional are experienta clinica-studiu asupra unor grade de militari afectate in timpul razboiului (practici utile in cresterea si ingrijirea copiilor). Erikson considera ca dezvoltarea umana presupune parcurgerea unei serii de stadii a caror configuratie si ordonare sunt guvernate de un principiu de moment principiul epigenetic al motivarii = exista predispoziti native ce determina indivizii sa se confrunte cu o serie de conflicte/crize in momentul in care aceste predispozitii sunt activate de conditii speifice din mediu. In configurarea dezvoltarii important este mediul (reflectat in denumirea teoriei sale) si ereditatea (ce se reflecta in principiul evocat ca stand la baza dezvoltarii. Fiecare stadiu este caracterizat de o sarcina de dezvoltare si de o criza/conflict, exprimata prin 2 sintagme polare, amplasate la limitele unui continuu. Solutionarea favorizanta a crizei apare cand este realizata sarcina de dezvoltare a fiecarui stadiu creandu-se astfel premisele pentru trecerea in stadiul urmator. I Primul stadiu: incredere-neincredere, aternative polare de la nastere, 1 ani Sarcina de dezvoltare caracteristica-edificarea atasamentului fata de mama/principala sursa de ingrijire. Crize cu care se confrunta in I: de incredereincrederea in persoanele de care este dependent pentru satisfacerea nevoilor vitale. Cand nevoile copilului sunt satisfacute parintii sunt afectuosi, protectori disponibili pentru joc si interactiuni. Atunci cand lumea va fi privita ca un mediu sigur, previzibil se va dezvolta o atitudine fundamentala de incredere fata de aceasta. Atitudinea caracteristica pentru toate stadiile ulterioare. Daca ingrijirile nu sunt consistente rezulta neincredere fata de cei de care depinde copilul apoi fata de toti indivizii. II Autonomie-indoiala de sine (1 - 3 ani) Sarcina de dezvoltare este obtinerea controlului minimal asupra propriei persoane si asupra mediului. De exeplu prin controlul sfincterian, exploaterea activa a mediului. Crize: de incredere in sine mai ales incepand cu al doi-lea an de viata copii utilizeaza fecvent si cu placere aspectul locomotor. Cand parintii sunt permisivi fata de asemenea actiuni copilul va invata sa fie autonom sa actioneze independent. Cand nu sunt acesta va dezvolta o atitudine fundamentata de neincrederea in propriile capacitati. III initiativa-culpabilitate (3-6 ani) Sarcina de dezvoltare, raportarea sistematica a activitatii la scopurile proprii. In nici o alta perioada a existentei sale insul nu este atat de avid de a invata. Copilul va intreba neincetat si se angajeaza in actiuni fizice indraznete si uneori riscante. Daca parintii raspund intrebarilor si acorda libertate in a se angaja in astfel de actiuni copilul va tinde sa isi asume din ce in ce mai frecvent initaiative. Astfel daca nu au rabdare, daca au tendinta de a-l face sa creada ca astfel de intrebari sunt inoportune, stupide copilul va dezvolta o atitudine fundamentata de culpabilitate in raport cu propriile impulsuri si dorinte. IV competenta inferioritate (6-12 ani)

Psihologia Dezvoltarii

16.11.2001

Sarcina de dezvoltare: edificarea de activitati sociale, locomotorii si de invatare sistematica. Pentru copil, primii ani de scoala sunt sunt varsta lui Robinson Crusoe, in sensul ca minutiozitatea si entuziasmul cu care isi descriu activitatile. Debutul propriei identitati, copilul este ajutat de faptul ca a realizat progrese semnificative din punct de vedere cognitiv, este interesat de modul cum sunt construite obiectele si efectul acestora. Daca parintii il vor incuraja sa construiasca, sa demonteze, daca il vor recompensa acesta va dezvolta o orientare stabila catre competenta, harnicie. Daca parintii considera eforturile ca lipsite de importanta, deranjante, el va dezvolta o orientare cate reangajarea sistematica in eforturi constructive. V Confuzie de rol (12-20 ani) Sarcina de desvoltare: tranzactia de la statutul de adolescent catre cel de adult si dobandirea unei prime versiuni a identitatii proprii. Debuteaza cu schimbarile pubertale si care continua cu explorarile active a diferitelor seturi de comportamente de rol. Acestea aduc pe prim plan gasirea de raspunsuri la: cine sunt eu?, care este menirea mea? etc.. Gasirea unor raspunsuri satisfacatoare presupune integrarea unei game variate si contradictorii de perceprtii despre sine si de perceptii ale altora despre propriul sine intr-o structura coerenta respectiv propria identitate. Nerealizarea privind propriul viitor, asumarea de responsabilitati, edificarea unei identitati negative, deviante (cu elemente pe care subiectul nu le doreste, elemente ale identitatii se afla in contradictie si sunt putin compatibile cu normele sociale). VI intimitate-izolare (20-40 ani) Sarcina de dezvoltare: edificarea unor raporturi de dragoste/prietenie caracteriazate de intimitate. Intimitatea presupune fuzionarea libera a identitatilor fara sa existe nici o teama si nici realitatea pierderii acestora. Intimitatea (Burn)-relatie a carei caracteristica principala este lipsa socurilor si a manipularii, fiecare ofera si primese pornind de la optiuni personale si nu de la calcule privind posibile beneficii. Burn-intimitatea este forma ideala de traire a vietii caracterizata de cele mai mari recompense si riscuri. Recompensele asociate intimitatii sunt atat de mari incat si persoanele cu echilibru psihologic fragil vor fi dispuse sa-si asume riscurile. Alternativa nefavorabila descrisa celor care refuza acceptarea limitarilor propriei independente/riscurile intimitatii este aceea a izolarii. VII generativitate-stagnare (40-65 ani) Sarcina de dezvoltare: formularea si realizarea unor observatii amplasate dincolo de limitele propriului sine si raportate la elemente ca familia, cariera profesionala, societatea in ansamblu. Sunt activitati la fel de bune: cercetari ce redau cunoasterea/cresterea si educarea copiilor. Toate institutiile sociale valorizeaza si recompenseaza generativitatea constituind un stoc de cunosastere, abilitati, atitudini care sa furnizeze suport si orientare pentru noile generatii. Insii pot gasi in orice cadru institutional multiple oportunitati pentru angajarea in actiuni ce presupun generativitatea. Cand sarcina nu este rezolvata alternativa este limitarea lipsita de speranta la propriile interese. VIII integritate-disperare (de la 65 de ani) Integritatea eu-lui rezulta din faptul ca insul poate privi retrospectiv propria existenta cu satisfactie fiind capabil sa accepte atat propriile succese cat si propriile insuccese. Cand situatia aceasta nu apare, constatarea faptului ca nu exista timpul disponibil pentur operarea unor schimbari majore, noi obiective, realizarea acestora rezulta disperarea. Individul este dezgustat de viata, dezvolta o imagine de sine negativa ce nu mai poate fi modificata.

Psihologia Dezvoltarii

16.11.2001

Consideratii generale: realizarea cu succes a fiecareia din sarcinile de dezvoltare va conduce la achizitionarea a 8 virtuti, 8 puteri fundamentale: speranta (increderea), vointa (ce deriva din autonomie), orientarea spre scop (initiativa), competenta, fiedelitatea (identitatea), dragostea (intimitatea), protectia si ingrijirea altora (generativitatea), intelepciunea (integritatea). Teoria lui Freud cu privire la dezvoltarea umana. Energia fizica si energia psihica aui aceeasi natura si se pot transforma una in cealalta. Instinctele sunt considerate componente ale energiei psihice rezultate din transformarea energiei psihice. Fluxurile de energie psihica-instinctele au nevoie de un obiect corespunzator; in categoria obiecte intra si actiuni/imagini mentale se numesc catharsis intelectual. Prin acest mecanism al directionarii si atasarii de obiecte, instinctele energizeaza si directioneaza comportamentul al cfarui obiectiv primordial este satisfacerea nevoilor generate de instincte. Nevoile nesatisfacute genereaza tensiuni pe care copmortamentul incearca sa le reduca/elimine. Prezenta tensiunilor este neplacuta, reducerea acestora este placuta. Ex.: principiul placerii este tendinta indivizilor de a mentine tensiunea interioara la un nivel minimal. Exista si alte forte ce actioneaza in contradictie cu principiul placerii. Instinctele sunt sursele de energie ale personalitatii si pot fi grupate in: eros instincte ale vietii care tind sa combine tot mai multe substante vii/entitati in unitati vitale tot mai extinse. Printre instinctele vietiisunt: conservarea sinelui, conservarea speciei, iubirea de sine, iubirea pentru obiectele exterioare sinelui, energia psihica caracteristica petru instantele vietii-libido.