UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI FACULTATEA :MANAGEMENT SPECIALIZARE :INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

Amenajari teritoriale
TEMA PROIECT : Oganizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic din localitatea

Slanic,judetul Prahova

Indrumator : Hontus Adelaida STUDENTE :

GRUPA :8212

CUPRINS

CAPITOLUL I : Analiza potentialului turistic

A. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL : A.1.1. RELIEF A.1.2. CLIMA A.1.3. HIDROGRAFIA A.1.4. VEGETATIA A.1.5. FAUNA A.1.6. NATURA PROTEJATA B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC : B.1.1. DEMOGRAFIA B.1.2 ASEZARI OMENESTI B.1.3. DEZVOLTARE ECONOMICA C. POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :

CAPITOLUL II : Stadiul actual de amenajare turistica a arealului din localitate

2.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE 2.2. STRUCTURILE DE AGREMENT

CAPITOLUL III : Planul de dezvoltare durabila a

Judetului Prahova in perioada 2007-2013 CAPITOLUL IV : Promovarea turismului CAPITOLUL V : Impactul economic si ecologic al dezvoltarii turismului in zona
5.1 IMPACTUL ECONOMIC 5.2 IMPACTUL ECOLOGIC

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

CAPITOLUL I
A. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL :

A.1.1

RELIEFUL:

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE). Intre cel mai inalt punct varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.

Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m. Muntii: Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei.

Dealurile subcarpatice: La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni. Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m). Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd. Campiile Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice. Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei.

A.1.2

CLIMA:

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de

campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la 5 sau la -8C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3C. In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie, 16-20C in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub 8C in Masivul Bucegi.

Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est. Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm.

Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : Clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse. Clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600-800mm anual. Clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm. A.1.3 HIDROGRAFIA:

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.

Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic. A.1.4 VEGETATIA:

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa. La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc.

Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc. Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase. In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in amestec cu gorunul. Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun. Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum. A.1.5. FAUNA:

Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei.

Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim covoarele cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii. Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul. Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara .

Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc. Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze etc. Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.
Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. Calitatea aerului este monitorizat printr-o reea de supraveghere (10 staii de monitorizare numai n municipiul Ploieti) stabilit n funcie de impactul marilor poluatori asupra mediului nconjurtor. La amplasarea staiilor de monitorizare s-a

inut cont de o serie de factori: sursa de poluare, zona poluat, natura poluanilor, scopul urmrit prin determinare, nivelul de poluare din zon, aria de rspndire a poluanilor, concentraiile de scurt durat, concentraiile medii zilnice, etc.. Calitatea apei Satisfacerea necesarului de ap pentru alimentarea cu ap potabil, pentru activitatea industrial i agricol se realizeaz prin reeaua de ruri i lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu i Mneciu. Consumul pentru populaie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscut fiind densitatea mare a populaiei, numrul mare de localiti din jude i turismul bine reprezentat. Dintre consumatorii industriali, cea mai reprezentativ este petrochimia. Faptul c ponderea n jude o reprezint industria petrochimic, conduce la numeroase probleme legate de gospodrirea apelor, n general, i de poluarea acestora n particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, nc de la punerea lor n funciune la deteriorarea calitii apei din pnza freatic din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizrii ca resurs de ap. Totodat, evacuarea apelor uzate de la unitile petrochimice afecteaz calitatea receptorilor acestora. Dezvoltarea turistic n zonele muntoase din nord, mai ales pe Valea Prahovei, dar i pe Valea Teleajenului, se afl n direct relaie cu resursele de ap, att n ceea ce privete asigurarea cerinei, ct i a calitii cursurilor de ap din zon. n domeniul calitii apei, Consiliul Judeean a sprijinit financiar, prin asigurarea cofinanrii, proiectele de realizare a staiilor noi de epurare finanate prin programul SAPARD (implementate n localitile Floreti, Puleti i Valea Clugreasc) i de asemenea proiectul finanat prin Programul PHARE 2000 CES implementat n localitile Mneciu-Ungureni i Mneciu-Pmnteni construirea unor staii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologic, colectarea apelor uzate realizndu-se printr-un sistem separativ de canalizare - i Vlenii de Munte pentru modernizarea staiei de epurare (treapt mecanic i biologic) existent, prin reabilitarea construciilor i instalaiilor aferente, instalarea unui sistem de aerare pneumatic la bazinul de aerare, amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice i bacteriologice. Calitatea solului Solul prezint unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activiti antropice, cum ar fi: mecanizarea lucrrilor agricole folosite neraional, a condus la tasarea solului i afectarea structurii acestuia; utilizarea unor cantiti de ngrminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive, ignornd studiile de specialitate pedologice i agrochimice; utilizarea excesiv i neadecvat a

produselor de uz fitosanitar; degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deeuri industriale, deeuri de pesticide, platforme de deeuri menajere i gunoi de grajd; deversarea unor poluani industriali n cursurile de ap contribuie la poluarea pnzelor de ap freatic precum i a solului prin folosirea apei la irigaii; dereglarea regimului hidric i hidrogeologic al solului; utilizarea i exploatarea sistemelor de irigaii fr folosirea concomitent a sistemelor de salinizare i nmltinire secundar. La unele probleme privind degradarea solului n judeul Prahova au contribuit i precipitaiile abundente, care au provocat numeroase i masive alunecri de teren, modificri substaniale ale pnzei freatice, deteriorri de locuine, doborrea arborilor, ruperea conductelor de alimentare cu ap, dislocri i deplasri de tronsoane de drum. Readucerea acestora la funcionalitatea normal s-a realizat cu alocri financiare nsemnate. A.1.5 NATURA PROTEJATA:

Ca si in alte zone si in judetul Prahova sunt consemnate rezervatii si monumente ale naturii care apartin domeniului geobotanic, geologic, floristic, faunistic, forestier, cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost puse sub ocrotirea legii. Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din Masivul Bucegi, unde pe numai 300 kmp au fost identificate circa 1200 de specii de plante fanerogame si criptogame vasculare si au fost semnalate numeroase endemisme; plante si animale declarate monumente ale naturii precum: floarea de colt, ghintura galbena, sangele voinicului, bulbucii de munte, smardarul, zambrul, tisa si zada,Capra Neagra (Rupicapra rupicapra), rasul (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao- urogalus);

o rezervatie forestiera la vest de Poiana Tapului; padurea Glodeasa de pe valea Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia geobotanica Arinisul de la Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente ale naturii precum stejarii seculari . Parcul Natural Bucegi este situat integral in Masivul Bucegi, din Carpatii Meridionali, desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, pe teritoriul administrativ a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov. Atractii turistice: In masivul muntos, pe conglomeratele si gresiile eterogene din Bucegi s-au format veritabile atractii turistice, cum sunt Babele, Sfinxul si Ciupercile.

De asemenea, 2 din cele 34 de pesteri sunt remarcabile: pestera Ialomitei si pestera Ratei. Alte atractii turistice: Cascada Urlatoarea, Monumentul Eroilor, schitul Pestera, valea Horoabei, Mecetul Turcesc, Turnul Seciului, precum si elemente de flora si fauna. Programe turistice: Prin complexitatea lui, parcul ofera multiple posibilitati de recreere: drumetie cu ghid turistic autorizat de PNB (pe traseele existente si marcate), alpinism (aprox. 280 de trasee), speoturism, fotografie, filmare, sporturi de iarna, mountain bike pe drumurile publice din perimetrul Parcului. BAI TERAPEUTICE SI SALINE: Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile cu concentratie mare de sare (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si

vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia). Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimat de aer sarat. Salina Slnic: Este considerat un loc deosebit, ntruct se bucur de prezena Muntelui de Sare, unic n lume. Mina a fost deschis spre tratament i vizitare ncepnd cu anul 1972, cnd exploatrile de sare s-au oprit, dar Mina Unirea s-a deschis n anul 1943. Mina Unirea are un numr total de 14 camere, avnd form trapezoidal i nlime de circa 55 de metri. Mina prezint o adncime de 217 metri, accesul fcndu-se prin intermediul unui lift pe vertical ntre suprafa i subteran, durata acestei cltorii fiind de circa trei minute.

Odat ce se ajunge n interiorul minei se poate observa c nl imea unei sli este de 70 de metri, avnd n mijloc un pilon care susine mina i n jurul cruia se desfoar ntregul circuit. De asemenea, interiorul minei prezint un basorelief cu nfiarea lui Mihai Viteazu, iar n "Sala Genezei", un muzeu de sare, sunt puse spre admiraie busturile lui Eminescu, Decebal i Traian. Totodat mina beneficiaz i de o imens catedral prielnic pentru momentele de reculegere.

n interiorul minei ntlnim o temperatur constant tot timpul anului, de 12 grade C, o umiditatea de 50%, iar compoziia aerului este bogat n ioni de sodiu, avnd efecte ameliorative i profilactice n tratarea afeciunilor respiratorii. n vederea efecturii unor tratamente, una din camerele subterane ale minei, Unirea, a fost transformat ntr-un sanatoriu, cu o capacitate de 50 de locuri, oferind tratamente pe parcursul a dou sptmni. Mina prezint, de asemenea, locuri special amenajate pentru diferite activiti sportive precum fotbal i volei, aici se desfoar i unele evenimente sportive, competiiile atletice i antrenamentele unor loturi sportive fiind unele dintre acestea. Muntele de Sare, tratamentele eficiente n tratarea problemelor respiratorii i nu numai, activitile care v sunt puse la dispoziie n interiorul minei v invit s vizitai Salina Slnic. Factori terapeutici naturali: ape minerale (din lacuri): clorurosodice concentrate, sulfatate, calcice, magneziene; mineralizare: 17,5-275 g/l; namol sapropelic ce contine: clor, sulfati, carbonati, bicarbonati, brom, nitrati, calciu, magneziu, fier etc.); microclimat de salina, bioclimat de crutare. Tratamente: bai calde cu apa minerala, ungeri cu namol rece urmate de bai in lac, hidroterapie, fitoterapie (bai de plante medicinale), irigatii vaginale cu apa minerala, terapie cu laser, terapie cu aerosoli, termoterapie (aplicatii calde de namol si parafina), electroterapie, aerohelioterapie,

 kinetoterapie, masaj, gimnastica medicala.

Boli tratate: reumatism degenerativ (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze), afectiuni reumatismale inflamatorii, reumatism abarticular (periartrita scapulohumerala, periostoze, tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze), afectiuni articulare posttraumatice (sechele dupa operatii pe articulatii, pe muschi sau pe oase, dupa luxatii,entorse sau fracturi, redori articulare posttraumatice), afectiuni neurologice periferice (sechele dupa polineuropatii, pareze), afectiuni ginecologice (cervicite, metroanexite cronice, insuficienta ovariana), afectiuni respiratorii (bronsita cronica, traheobronsita cronica, astm alergic, bronsiectazia), afectiuni otorinolaringologice (rinosinuzite, faringoamigdalite), afectiuni cardiovasculare periferice, afectiuni dermatologice, alte afectiuni (boli profesionale). Cultur: n localitile prahovene exist 177 uniti culturale (cmine culturale i sli de festiviti) i423 biblioteci din care 101 publice, cu un volum de carte de 4.587.000 exemplare i circa 169.000cititori nscrii. Bibliotecile publice se afl sub autoritatea administrativ a consiliilor locale, care le asigur baza material i resursele financiare necesare. Instituiile judeene de cultur sunt finanate de la bugetul judeului, care asigur resursele financiarenecesare funcionrii, precum i cheltuielile de capital destinate modernizrii infrastructurii.

Instituiile culturale de interes local beneficiaz de finanare de la bugetele localitilor. Prin intermediul parteneriatelor, consiliul judeean a alocat sume importante pentru construirea,modernizarea i reabilitarea cminelor culturale din mediul rural, apreciind aceasta ca o necesitate pentrurevitalizarea tradiiilor i obiceiurilor de la 42 sate. Patrimoniul cultural-istoric al Vii Prahova cuprinde: Monumentele i ansamblurile de arhitectur i art religioas : Mnstirea Sinaia ctitorit de Mihai Cantacuzino (1695);

Monumentele i ansamblurile de arhitectur de factur civil , simbolurile evoluiei aezrilor prahovene ce reprezint stilurile tradiionale, exprim originalitatea sistemului de construcii arhitectonice i totodat msura gradului de dezvoltare cultural i socio-economic a Vii Prahova. n cadrul monumentelor i ansamblurilor de arhitectur de factur civil, un loc important l ocup castelele i palatele, care au o putere de polarizare a fluxurilor turistice deosebit. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul Pele Sinaia, construit n stilul renaterii germane de influen gotic, este cel mai important castel de vntoare din ar, cu importante colecii de picturi i sculpturi, mobilier i arme; Castelul Pelior deine o valoroas colecie de art decorativ

aparinnd Art-Nouveau-ului, printre care lucrri ale unor artiti ca E. Galle, fraii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany. Muzeele reprezint instituii de cultur intens vizitate, care funcioneaz, n general, n ansambluri de arhitectur valoroase i sunt importante din punct de vedere tiinific, artistic i cultural. Muzeele importante din Valea Prahovei sunt: Muzeul Pele care cuprinde obiecte de art, colecii de picturi, arme, mobilier, sticl, metal; Muzeul de art medieval de la Mnstirea Sinaia care cuprinde: veminte preoeti, cri aurite, icoane romneti i strine; Muzeul Cinegetic de la Posada care cuprinde arme i trofee de vntoare. Casele memoriale sunt cldirile care au aparinut unor artiti valoroi, scriitori i medici i constituie obiective turistice care astzi sunt foarte puin valorificate prin turism. n Valea Prahovei se afl Casa George Enescu de la Sinaia i Casa memorial Cezar Petrescu.

Monumentele de art plastic i comemorativ nu nfieaz momente din istoria naional, ele sunt dedicate unor eroi, oamenilor de cultur, istoriei naionale i cinstesc evenimentele i personalitile prahovene prin ansamblurile monumentale i plcile comemorative care se integreaz peisajului prahovean. Cele mai multe aparin unor meteri anonimi i sunt un prilej de aducere aminte pentru valorile istoriei i culturii. Din multitudinea lor, cele mai importante sunt:

Monumentul Ultima grenad din Buteni, Monumenul eroilor de pe Caraiman (33 m). Localitile urbane i rurale sunt i ele puncte de atracie datorit arhitecturii specifice, valorilor de art, cultur i civilizaie i datorit evenimentelor pe care le gzduiesc. Monumentele tehnice sunt lucrri de tip industrial i tehnic cu valoare turistic inedit. n aceast categorie se nscriu: podurile metalice i de lemn, instalaiile vechi de morrit, mijloacele de transport i amenajrile hidrotehnice. Locurile istorice sunt obiective turistice care se refer la spaiile unde s-au desfurat importante evenimente istorice i la amplasarea cimitirelor militare. Parcurile i grdinile care de-a lungul evoluiei aezrilor umane au fost modernizate i dotate cu elemente noi (Grdina Zoologic de la Buteni, Parcul Sinaia).

Obiectivele etnoculturale i etnofolclorice: Resursele turistice etnoculturale sunt reprezentate de arta popular. Aezrile rurale tradiionale, privite n ansamblu, reprezint un grup de construcii, locuine ce alctuiesc un mod de via care se poate schimba n timp i spaiu. Acestea se definesc prin vechime istoric, funcia socio-economic, durata de locuire i modul de organizare a gospodriilor.

Arhitectura tradiional s-a conturat n timp, specificul ei fiind dat de structura material a construciilor, de proporii, de volume, decor i ornamente. Condiiile naturale, mprejurrile sociale, istorice, ndemnarea tehnic i opiunea estetic a locuinelor i-au pus amprenta asupra diferitelor edificii ale satului. Elementele care definesc orice construcie tradiional, laic sau religioas sunt dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor de construcie, formele de acoperi, ornamentele exterioare i interioare. Cele mai atractive din punct de vedere arhitectural sunt bisericile care se impun prin modul de fasonare i mbinare a brnelor, prin mprirea interioarelor i elevaia turnului care n zona Vii Prahova este mic de nlime. Organizarea interiorului constituie cea mai concludent expresie a modului de via i a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumos i funcionalitate. Interiorul locuinelor rneti este condiionat de mediul natural, ocupaii, nivelul de dezvoltare i schimburile culturale. Locuinele se identific prin planul i funciile ncperilor. Obiectele tradiionale sunt legate de ocupaiile agricole, silvice i transport. Ele s-au dezvoltat i diversificat o dat cu circulaia produselor meteugreti prin trguri, oboare, blciuri, iarmaroace. Astzi puine gospodrii mai folosesc astfel de obiecte, ele fiind pstrate n muzee i colecii etnografice pentru a putea fi cunoscute de turitii interesai. Portul popular reprezint o carte de vizit a locuitorilor din Valea Prahovei. Este un ansamblu vestimentar cu piese de mbrcminte i podoabe distincte de mare valoare artistic. Costumul popular este determinat de zon, de ocupaii i meteuguri. Ele reflect starea social, vrsta i trecutul istoric. Astzi constituie un element de podoab pentru zilele de srbtoare i pentru importantele ceremonii din viaa omului.

Sculptura popular n piatr s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul ei ornamental. Meterii populari realizeaz multe elemente de construcie: stlpi de pridvor, de poart, scri, balustrade, mese de piatr, pietre funerare. Arta popular a prelucrrii pieilor este prezent acolo unde exist meteri care se ocup cu tbcria, cojocria i cizmria. Elementul dominant este confecionarea pieselor de iarn: cojoace, cciuli. Ele au tehnici de decorare deosebite n funcie de ocaziile la care sunt folosite. Alturi de acestea se mai confecioneaz: curele, opinci, tobe de vntoare, traiste, hamuri i alte elemente de marochinrie. Instrumentele populare tradiionale sunt aparate de producere a sunetelor realizate prin tehnici speciale i din materiale deosebite. Unele dintre acestea sunt foarte vechi precum buhaiul, buciumul, fluierul, iar altele au fost asimilate n decursul timpului: vioara, chitara, clarinetul. Alturi de acestea mai sunt folosite, n completarea liniei melodice, frunza i coaja de mesteacn, solzul de pete. Arta mpletiturilor are o veche tradiie la sate. Cele mai rspndite sunt mpletiturile din nuiele care au o larg ntrebuinare. Aria de rspndire a acestui meteug s-a restrns foarte mult n ultimele decenii din cauza modernizrii elementelor de interior i a ustensilelor casnice.

Arta picturii pe sticl valenele artistice i turistice ale acestui meteug sunt date de tematica iconografic ortodox, de armonizarea i alternana tonurilor, de culoarea i fineea desenului, de prezena foielor de aur i argint. Toate acestea amplific valoarea i dau originalitate picturilor realizate de meterii populari. Meteugul ncondeierii oulor este practicat la sate.

Confecionarea mtilor sunt folosite n dansuri i la srbtorile laice legate de Crciun i Anul Nou. La nivelul comunitilor rurale, viaa social se desfoar n concordan cu un anume instrument de msurare a timpului, care s pun n acord varietatea preocuprilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru i cosmic. Aceste legturi sunt materializate prin multiple srbtori i ritualuri specifice poporului romn. Manifestrile folclorice se bazeaz pe existena a trei calendare: Calendarul civil cu dou solstiii i echinocii, fazele lunii i alte evenimente astronomice sau meteorologice; Calendarul bisericesc care cuprinde srbtorile i zilele importante dintr-un an; Calendarul popular care indic perioadele favorabile pentru derularea activitilor agricole i pastorale.

Calendarul popular romnesc cuprinde mai multe tipuri de manifestri, legate de: Srbtorile de Crciun, Anul Nou i Boboteaza. Practicile cele mai cunoscute sunt: colindul i uratul cu capra. Srbtorile agricole ale primverii, legate de nceutul anului agrar sau ale toamnei, legate de strnsul recoltei. Srbtorile pastorale ale primverii, legate de adunatul oilor i nceputul punatului la munte sau cobortul oilor toamna. Srbtorile muntelui, Serbarea Zpezii de la Sinaia. Calendarul religios cuprinde srbtorile legate de Crciun i Pati, de aniversarea unor sfini i arhangheli, de evenimente importante din viaa omului. Alturi de aceste srbtori un loc important ocup trgurile i festivalurile, ca pstrtoare de obiceiuri i datini. Muzeele etnografice sunt instituii culturale care sunt vizitate de turitii ce vor s se cultive i s cerceteze materialele expuse. Unele dintre ele sunt ataate mnstirilor. Muzeele conserv valorile tradiionale locale i sprijin vizitatorii n nelegerea procesului de dezvoltare spiritual i cultural a zonei n care sunt amplasate. Ele sunt obiective turistice care pot fi puse n valoare prin vizitarea lor n cadrul circuitelor i excursiilor tematice organizate. Principalele instituii culturale din judeul Prahova sunt: Instituii culturale de importan naional: 3 muzee de importan naional: Muzeul Naional Pele Sinaia, Muzeul Naional al Petrolului Ploieti, Muzeul Cinegetic Posada;

Instituii culturale de interes judeean: Biblioteca Judeean Nicolae Iorga Ploieti; Muzee de importan judeean: - Muzeul Judeean de Istorie i Arheologie Prahova Ploieti cu seciile: - Muzeul Ceasului Nicolae Simache, Ploieti; - Muzeul Memorial Nichita Stnescu, Ploieti; - Muzeul Memorial I.L. Caragiale, Ploieti; - Muzeul Memorial Paul Constantinescu, Ploieti; - Complexul Muzeal Nicolae Iorga Vlenii de Munte, (subsecii: Muzeul Memorial Nicolae Iorga, Expoziia de art religioas, Muzeul de Etnografie al Vii Teleajenului);

- Muzeul Memorial Cezar Petrescu Buteni; - Muzeul Memorial Constantin Stere; - Muzeul Conacul Bellu Urlai; - Muzeul Casa Domneasc Matei Basarab i Vasile Lupu Brebu; - Conacul Pan Filipescu Filipetii de Trg; - Rezervaia Arheologic Budureasca Vadu Spat;

- Muzeul stesc Sngeru; - Casa Hagi Prodan Ploieti; - Expoziia permanent Tohani - Muzeul Judeean de tiinele Naturii Ploieti , cu seciile: - Muzeul Omului i Acvariul, Ploieti; - Muzeul Rezervaia Bucegi Sinaia; - Muzeul Vii Teleajenului, Vlenii de Munte; - Muzeul Flori de min i Casa Rainer Cheia, Mneciu; - Muzeul Srii (Casa Cmriei), Slnic, muzeu de interes naional; - Muzeul inutului Plopeni; - Grdina Botanic Bucov.

- Muzeul Judeean de Art Ploieti cu secia: - Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu Cmpina; Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale - Ploieti; coala de Arte i Meserii - Ploieti. Instituii culturale de importan local: Muzeul Municipal B.P. Hadeu Cmpina; Muzeul stesc: Muzeul Istorico-etnografic Cornu; Teatrul Municipal Toma Caragiu Ploieti; Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieti;

Filarmonica Paul Constantinescu Ploieti; 2 case de cultur municipale: Ploieti i Cmpina; 11 case de cultur oreneti - Bicoi, Boldeti - Scieni, Breaza, Buteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slnic, Urlai, Vlenii de Munte; 88 cmine culturale n satele reedin de comun i 87 n celelalte sate. B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC: Potenialul turistic: n perioada actual, cnd turismul a devenit o activitate de mare importan social, economic i, chiar politic, att pe plan naional ct i internaional, necesitatea cunoaterii potenialului turistic, a valorificrii lui raionale se impune din ce n ce mai mult. Determinarea potenialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe muli specialiti, rezultatele fiind de un real ajutor aciunilor de sistematizare turistic a teritoriului, de amenajri i dotri corespunztoare valorii potenialului respectiv. n acest sens, potenialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor dou componente ale sale: componenta natural, reprezentat prin peisaje spectaculoase, configuraia variat a reliefului, condiiile climatice favorabile

(frecvena redus a fenomenelor negative, absena temperaturilor excesive), valoarea terapeutic i abundena unor factori naturali, (ape minerale i termominerale, nmoluri curative, topoclimat i microclimat, fauna i flora, etc); componenta antropic, reprezentat prin vestigii ale civilizaiilor ce sau succedat pe teritoriul Romniei din vremuri imemorabile, monumente i obiecte de art laice sau religioase, muzee i colecii muzeale, elemente de etnografie i folclor de mare frumusee i originalitate, realizri actuale de prestigiu etc. Dup cum reiese din manualul su de economia turismului, nc din 1959, cunoscutul specialist elveian W. Hunzicker, arat c oferta turistic este o combinaie de elemente materiale i servicii, combinaie n care serviciile joac rolul principal. Englezul H. Medlik consider produsul turistic ca un amalgan de elemente tangibile i intangibile, concentrate ntr-o activitate specific i cu o destinaie specific, iar profesorul elveian J. Krippendorf nelege prin ofert turistic un mnunchi de elemente materiale i imateriale oferite consumului i care ar trebui s aduc unele foloase cumprtorului, adic s-l satisfac. El include n elementele politicii produsului turistic factorii naturali, factorii generali ai existenei activitii umane, infrastructura general, populaia i aezrile omeneti, i ali factori ai infrastructurii. ntr-o accepiune general, potenialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale economice i cultural-istorice, care reprezint anumite posibiliti de valorificare turistic, ce dau o anumit funcionalitate pentru turism i constituie o premis pentru dezvoltarea activitii de turism. Un teritoriu

intereseaz sub aspectul potenialului turistic, n msura n care acesta ofer resurse turistice naturale sau antropice, a cror valorificare, pe fondul unor amenajari complexe poate determina o activitate de turism i includerea acelui teritoriu n circuitul intern i internaional. inndu-se seama de amplasarea i concentrarea spaial a obiectivelor turistice, de valorificarea i funcionalitatea potenialului turistic n ara noastr, sau folosit urmtoarele trepte taxonomice: obiectivul turistic, reprezentat de o singur unitate cu caracter turistic, al crei potenial constituie o valoare de atracie; localitatea sau centrul turistic, reprezentat de o aezare n care sunt mai multe obiective turistice, constituind un punct de atracie al turitilor; complexul turistic, corespunde unei grupri de mai multe obiective turistice sau a unei suprafee restrnse, n care se concentreaz cteva localiti, centre turistice, sau obiective turistice izolate; arealul turistic, reprezentat de o suprafa nu prea ntins, n care se includ mai multe obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cnd este situat n jurul unui centru urban constituie o zon turistic periurban; regiunea sau zona turistic, este o categorie cuprinztoare, reprezentat de un teritoriu ntins, caracterizat de o concentrare evident a obiectivelor turistice.

B.1.1.

DEMOGRAFIA:

Ultimele raportri fcute de Institutul National de Statistic cu privire la populaia judetului Prahova dateaz din anul 2010, indicnd o uoar scdere n perioada 2005-2010.

Prahova 29-dec-30 25-ian-48 21-feb-56 15-mar-66 05-ian-77 07-ian-92 18-mar-02

Numrul locuitorilor 472249 557776 623817 701057 817168 874349 829945

Locuitori / km2 100,1 118,3 132,3 148,7 173,3 185,4 176,0

Populatia si densitatea populatiei la recensaminte

Pe grupe de vrst Prahova 2005 2006 2007 2008 2009 Total 827512 823509 821013 817632 815657 0 - 14 ani 119111 118539 117138 115976 115161 15 - 59 ani 539583 536395 534884 532794 529150 60 de ani si peste 168818 168575 168991 168862 171346

Total (numr persoane) Ambele Masculin Feminin sexe Prahov a 2005 2006 2007 2008 2009 827512 823509 821013 817632 815657 401640 399525 398174 396229 395252 425872 423984 422839 421403 420405

Urban (numr persoane) Ambele Masculin Feminin sexe 420822 417367 414872 412204 410734 200374 198624 197277 195480 194836 220448 218743 217595 216724 215898

Rural (numr persoane) Ambele Masculin Feminin sexe 406690 406142 406141 405428 404923 201266 200901 200897 200749 200416 205424 205241 205244 204679 204507

Locuitori / km2

175,5 174,6 174,1 173,4 173

900000 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 Prahova 2005 2006 2007 2008 2009

Una din caracteristicile relevante ale judetului Prahova pentru planificarea gestionrii deeurilor este faptul ca el cuprinde una dintre cele mai dezvoltate zone din punct de vedere al infrastructurii turistice: Valea Prahovei, ceea ce se reflect n numrul de turiti. Valea Prahovei este o zon turistic cu sezonalitate redus, turitii fiind prezeni n numr semnificativ n toate sezoanele. Prezena unui numr de turiti comparabil cu populaia rezident crete cantitatea de deeuri menajere generate n zon. La demografia populaiei locale trebuie adugat i fluxul de turiti, dinamica sa n Prahova i n special n Valea Prahovei cunoscnd n timp o cretere accentuat. Indicator/an 2005 Nr de 315 000 turisti/an 2006 310 000 2007 306 000 2008 308 000 2009 318 000 2010 320 000

Evoluia numrului de turisti n Prahova

B.1.2.

ASEZARI OMENESTI:

Situat n partea central a Romniei i avnd o suprafa de 4.716 kmp, judeul Prahova are o populaie de 822.081 locuitori i o densitate de 174,3 locuitori/kmp, fiind al doilea dup Bucureti din acest punct de vedere. Gradul de urbanizare al judeului este de 50,6%, iar populaia ocupat are urmtoarea structur: 30,8% industrie, 24,5% agricultur, 6,6% construcii i 38,1% servicii. Resedina administrativ a judeului este municipiul Ploieti, cu o populaie de 231.044 locuitori. Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Prahova are 104 uniti administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii i 12 orae) i 90 de comune. Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Nr oraselor si municipiilor 14 14 14 14 14 Din care Numarul Numarul municipii: comunelor satelor 2 86 405 2 86 405 2 86 405 2 87 405 2 89 405 mpartirea administrativa a judetului Prahova

Din punct de vedere al suprafeei, judeul Prahova se claseaz n grupa judeelor mici ale rii, numrul mare de locuitori a condus la o densitate dubl fa de media pe ar, respectiv 186 de locuitori pe kilometru ptrat. Localitatea se afl situat n partea de nord a judeului Prahova, pe valea prului Vrbilu, la o distan de 45 km de oraul Ploieti, la circa 42 km de paralela 45 latitudine nordic ntr-o regiune de deal, ntr-o aezare de pomi fructiferi i fnee, se gsete comuna Stefeti Este una dintre cele 100 comune ale judeului ce are un perimetru administrativ de 4457,5 ha i o populaie 2487 locuitori Aezat ntr-o regiune de interferen a dealului cu muntele se nvecineaz ctre est cu renumitul ora balnear i turistic Slnic, la sud se mrginete cu satul Livadea ce aparine comunei Varbilu, spre vest la circa 3 km de nvecineaz cu Bertea i Aluni, de care este legat prin vechi tradiii istorice, prin ndeletniciri i obiceiuri comune, iar la nord comuna este mrginit de culmi muntoase, acoperite cu pduri de foioase i conifere, cu puni i fnee neturale Are o ntindere de 10 km, de-a lungul rului Vrbilu, satele fiind situate n cea

mai mare parte, pe partea stng, satele Scurteti i tefeti, excepie fcnd satul Troreni ce se afl pe partea dreapt a rului. Comuna este ncadrat de o parte i de alta de dealuri i muni cu o altitudine ce varieaz ntre 600-1300 m. Legenda pstrat pe cale oral ,din btrnii satului,atribuie denumirea satului Strmbeni (vechiul nume al comunei Aluni), unui crciumar pe nume Strmbu care avea proprietate la hotarul dinspre nord al comunei.Acesta a inut n castorie pe fata cpitanului de plai Bertelu,de la care vine numele comunei Bertea. Satul Strmbeni ,care a dat denumirea comunei pn n anul 1931, a fost cunoscut sub mai multe denumiri:Strmbenii Brcnescului, Strmbenii de Munte, Pe Pod i Ostrov. Locuine Fondul de locuine existent n judeul Prahova este de 311.747 locuine din care 305.627proprietate privat. Ritmul de cretere a numrului locuinelor a fost de peste 1.000 locuine anual (1.270locuine din care 770 n mediul rural n anul 2006 i 1.046 locuine n anul 2007). Ritmul de construire este mai mare n mediul rural, ceea ce demonstreaz tendina de valorificare a potenialului mediului rural (construcia de locuine secundare i de vacan n zonele agroturistice cu mare atractivitate, dotrile tehnico-edilitare, gradul redus de poluare, etc.) Att consiliul judeean ct i consiliile locale se confrunt cu solicitri multiple n domeniul urbanistic,fapt ce a determinat un interes sporit pentru realizarea/actualizarea planurilor urbanistice generale i zonalemenite s satisfac cerinele investitorilor din domeniul imobiliar. Pentru creterea funcionalitii instituiilor administrative prin atragerea de for de munc binepregtit i facilitarea accesului la locuine (de serviciu sau locuine proprietate personal) a funcionarilorpublici tineri din Consiliul Judeean, direciile subordonate acestuia i primrii, Consiliul Judeean Prahova n parteneriat cu comunele Brcneti i Puleti s-au asociat n vederea realizrii de locuine pentru tineri i locuine de serviciu. n acest scop comunele Brcneti i Puleti au identificat i vor pune la dispoziie dou terenuri nsuprafa de 4,7 ha, respectiv 4 ha situate n intravilanul celor dou localiti. n comuna Brcneti vor fi construite blocuri P+2 i P+4 cu 327 apartamente, iar n comuna Puleti vor fi construite blocuri P+2 i P+4 cu 200 apartamente. Consiliul Judeean Prahova particip la aceste proiecte cu realizarea planurilor urbanistice zonale i cufinanarea lucrrilor de infrastructur rutier (ci de acces)

i de utiliti (alimentare cu ap, canalizare,alimentare cu gaze), urmnd a asigura fondurile necesare n bugetul propriu ncepnd cu anul 2009.

B.1.3

DEZVOLTARE ECONOMICA:

Agricultura

hectare Suprafaa cultivat total 2004 2005 2006 2007 2008

1)

Cereale pentru boabe 108446 104817 96195 98263 100778

din care: Gru Secar Orz i orzoaic 4202 3916 2326 3050 3467 Porumb boabe 72684 64073 59920 69183 61805

144923 136091 128695 132467 133946

1) 1) 1) 1)

30604 35655 33559 25637 34569

15 -

Cartofi total 2004 2005 2006 2007 2008 2503 3898 3763 5715 3500

Sfecl de zahr 34 40 353 14 -

Plante uleioase 15742 12943 13111 13137 13329

din care: Floarea soarelui 14245 11516 10748 7762 8202 Legume 7765 4871 6319 4518 4706

16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Plante uleioase din care: Legume

hectare Suprafaa total Prahova 2004 2005 2006 2007 2008 471587 471587 471587 471587 471587 275680 275481 275244 275020 274678 145116 145338 145088 145652 144964 71836 71777 71842 70084 69279 37093 36780 36877 38921 40127 8755 8830 8829 8559 8572 12880 12756 12608 11804 11736 Suprafaa agricol din care, pe categorii de folosin: Arabil Puni Fnee Vii 1) Livezi 2)

500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 Prahova 2004 2005 2006 2007 2008

Fondul funciar dup modul de folosin pe judee reprezint terenurile aflate n proprietatea deintorilor n raz administrativ

O dinamic asmntoare cunoate i creterea animalelor:

capete Bovine Prahova Total 61110 60736 63317 50788 48085 din care: vaci, bivolie i juninci 42337 43891 38951 34168 32219 Porcine din care: Total scroafe de prsil 194422 192345 190842 150979 164202 1614 4688 5089 3379 4079 Ovine Total 118162 119461 129117 116053 143446 din care: oi i mioare 98088 104834 109885 102739 124892 Caprine

20041) 20051) 20061) 20071) 20081)

17314 18833 19169 24150 23702

200000 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 Prahova 20041) 20051) 20061) 20071) 20081)

Efectivele de porcine i ovine au crescut cu peste 75% din 2000 n 2005 iar numrul de caprine s-a dublat n aceeasi perioada. O parte dintre aceste animale se cresc n gospodariile populatiei. Ca valoare, productia agricola si cea animala au contribuit la venitul din judet in mod echilibrat. Industria Industria constituie ramura de baza a economiei judetului, ocupnd locul 2 n tara, dupa municipiul Bucuresti n ceea ce priveste productia industriala. Cu o structura complexa, beneficiind de activitati din aproape toate ramurile industriei, aceasta activitate se detaseaza prin ponderi ridicate n productia tarii la unele produse:

benzina, motorina, pacura, uleiuri si minerale, rulmenti grei, anvelope, utilaje. petroliere, minier si chimic etc. Industria prelucratoare si comertul reprezinta mpreuna peste 50% din numarul de unitati din judet. Intreprinderile cu pana in 9 angajati (IMM) reprezinta aproape 85% din totalul de agenti economici si institutii. Total Agricultura Pescuit Industrie Energie Constructii Comert economie vanatoare electrica silvicultura si termica 382,0 85,2 0,1 149,5 6,3 24, 40,1 291,1 93,3 89,4 5,9 16, 25,2 295, 92,5 90,5 6,8 17,0 28,6 289,2 79,5 94,8 5,8 19,9 28,3 292,8 76,1 96,7 5,1 19,2 30,3 291, 71, 89,9 6,7 5,0 34,7 Populatia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Hoteluri si restauta nte 200 6 200 7 200 8 200 9 201 0 3,6 4,1 4,9 6,3 6,3

Transpo rt depozit are 15, 16, 16, 15,4 16,7

Intermedi eri financiar e 1,9 1,7 1,8 2,0 2,7

Tranzac Administr tii atie imobili publica are 12,0 12,0 13, 13,3 15,2 4,5 4,5 4,5 4,7 4,7

Invatam ant

11,9 11,7 11,4 12,1 12,3

Sanatat e si Asiste nta sociala 12,2 12,5 13,8 13,5 12,6

Celelal te activit ati 5,0 4,6 5,9 5,9 5,49

Comerul:

Datorit poziiei geografice de care beneficiaz judeul Prahova i n special, municipiul Ploieti,comerul a cunoscut o dezvoltare spectaculoas. Astfel, n Ploieti, pe lng o reea dezvoltat de magazineen-detail, i-au consolidat poziia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND, INTERHOME, de tip supermarket: BILLA,INTERREX, PROFI, PENNY i de tip mall: WINMARKT i PRIMVARA. Turismul

Capacitatea i activitatea de cazare turistic

Capacitate de cazare turistic Existent (locuri) 2004 2005 2006 2007 2008 10253 10289 9234 9249 9818 n funciune (mii locuri-zile) 3228,0 3223,0 3075,5 3177,9 3333,8 328,7 346,5 371,2 416,2 417,1 894,0 929,0 966,1 1062,5 1017,2 27,7 28,8 31,4 33,4 30,5 Sosiri (mii) nnoptri (mii) Indicii de utilizare net a capacitii n funciune (%)

C.

POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :

Arheologie, castre romane, situri arheologice, obiective istorice Situri arheologice ce contin urme materiale provenind de la asezari aferente epocilor istorice incepand cu neoliticul inferior epoca bronzului si a perioadelor geto-dace, daco romane si post romane se intalnesc pe aproape tot teritoriul judetului Prahova dupa cum urmeaza: -Situri arheologice ce reprezinta neoliticul si perioada post romana s-au gasit la Lacu Turcului. - O asezare veche unde s-au descoperit elemente ce apartin culturii tracilor, dacilor si perioadelor urmatoare se regaseste la Bucov. -La Colceag exista un sit arheologic cu elemente de acum 6000 de ani ce apartin neoliticului tarziu -Localitatea Cornu gazduieste si ea urmele unei asezari geto-dacica de acum 3000 de ani

-La Drajna exista dovezi ce apartin bronzului timpuriu si un castru roman. -Situl arheologic de la Gherghita a scos la suprafata marturii ce atesta existenta unui oras medieval. -De senzatie descoperirea de la Buda a tezaurului geto-dac ce contine peste 200 de drahme de argint si a tezaurului de la Tintea (Baicoi) cu tetradrahme si monede dacice prcum si urme de asezari dacice ce corespund domniei lui Burebista. -Urme de viata ce apartin epocii pietrei slefuite precum si a etapei bronzului tarziu s-au relevat si la Gorgota. -Depozitul de seceri de bronz apartinand dacilor de acum peste 2600 de ani de la Starosti, urmele unor cetati dacice la Gura Vitioarei, cetatea dacica cu nume dat de romani de la Tinosu, urmele drumurilor romane de la Homoraciu, Cetatea Fetei, (o fortificatie ramasa de la romani) de la Colceag si asezarea daco-romana de pe vatra satului Valea Cucului constituie tot atatea situri arheologice.

Dupa cum mentionam, arealul judetului Prahova a fost locuit de la bun inceput, urmele celei mai vechi civilizatii umane de pe teritoriul prahovean fiind localizate la Poiana Roman (Lapos). Dar si alte locatii contin repere ale perioadelor preistorice de exemplu situl arheologic de la Boldesti ce contine relicve ale neoliticului constand in resturi de vase de lut ars, obiecte de silex, opaite si altele. Paleoliticul mijlociu , mezoliticul i neoliticul sunt si ele prezente la Valenii de Munte, iar sapaturile arheologice de pe dealul Merez de la Valea Urloi certifica existenta unor asezari ce se banuieste ca apartin de neolitic si perioada bronzului. Am lasat intentionat la urma o locatie ce a devenit raiul arheologilor. Este vorba de Targsoru Vechi amplasat pe locul fostului oras disparut in epoca medievala, Targsor, ale carui situri arheologice cuprind printre altele urme ce apartin de neolitic, epocile bronzului, geto-daca, daco-romana cu castre si therme, post romana, plus complexul funerar cu peste 500 de morminte de pe malul paraului

Leaota si ruinele a trei edificii religioase.

Turism clasic, drumetii montane, atractii si obiective turistice : In partea de nord-vest a judetului se afla salba de statiuni pe care am descris-o deja in alte pagini. Activitatea turistica preponderenta e data de prezenta partiilor de schi pe timp de iarna si a drumetiilor montane pe timp de vara. Numeroase puncte de atractie vin in intampinarea turistilor cum ar fi masivele muntoase Bucegi, Baiului, Ciucas, zonele de curbura a dealurilor subcarpatice, fonduri cinegetice de vanatoare, pastravarii, diversele trasee ce duc pe platoul montan, cascade, pesteri, saline, Lacul Bolboci, Cheile Doftanei, Lacul si tabara de copii de laTelega, serele de la Gherghita etc.

Punctele cu atractii si obiective de interes turistic sunt asa de numeroase incat nu ne ramane sa facem enumerarea lor. -Langa Adunati se afla Rezervatia naturala hidrologica Valceaua Pietrei si

Rezervatia naturala peisagistica Costisata, zona turistica Borungoci si rapa Malul Buzei. Aici se poate practica ciclismul montan ca si pe traseul cicloturistic de la Sotrile. Sporturi extreme ( paintball, team - building, plimbari cu ATV, mountain biking, alpinism si escalada) cantonamente sportive, turism de evenimente, turism de vanatoare si pescuit sportiv, turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism stiintific se practica cu succes si in zona Azugai.

-Pe aria teritoriala a localitatii Apostolache se intalnesc rezervatiile naturale Valea Pacurii, Pute Riu Saraturi si stejarii seculari (450-500 ani) de la Cabana Silvica Marlogea -La Boldesti cele patru balti (Colac ,Pom, La Rate, si Crama) ofera facilitati pentru agrerment si pescuit sporiv.Lacul de acumulare Maneciu vine cu aceleasi oferte. -Punctul turistic de la Cornu ( la nord de Campina) are in dotare cateva pensiuni la standarde superioare de unde se poate ajunge pe diferite trasee pe valea Doftanei si in Muntii Garbova, la taberele de copii de la Fantana cu Ciresi , Satul de Vacanta, Padurea Voila sau Lacul Paltinului. -Podgoriile de la Tohani,Valea Calugareasca Dealu Mare si Urlati ca si Crama Seciu de la Bodesti-Scaieni isi asteapta oaspetii. -Fostul han postal pe timpul folosirii postalioanelor (Hanu Rosu) de la la Gura Vitioarei, terenul de golf de la Potigrafu si depresesiunile de la Valenii de Munte, sunt tot atatea puncte de atractie. Manastiri si biserici in judetul Prahova, turism religios : O alta activitate turistica e data de interesul mare acordat de turisti lacasurilor de cult religios, sugerandu-va sa vizitati :Manastirea Brebu ridicata in timpul lui Matei Basarab (sec. 17), Bisericile de lemn Cuvioasa Paraschiva de la Chiojdeanca si Sfantul Dumitru de la Nucet (ambele sec 1, Biserica Trei Ierarhi de la Filipestii de Padure ridicata de Balasa Cantacuzino ce contine picturi murale(sec17), Manastirea Barcanesti, Manastirea Suzana, Manastirea Cheia, Biserica Trei

Ierarhi de la Slanic, Biserica Sf.Imparati Constantin si Elena de la Baicoi (are citeva fresce pictate de marele pictor Ion Grigorescu), Biserica Domneasca Sf. Apostoli Pavel si Petru de la Ploiesti (ridicata de Matei Basarab), Biserica Sf. Procopie de la Gherghita ( ctitorita de acelasi Matei Basarab si pictata de un alt titan, Gh.Tattarescu).

Lista noastra insa nu se opreste aici deoarece judetul Prahova este pe al doilea loc dupa capitala Romaniei in ceea ce priveste numarul de locuitori.Asa ca enoriasii in timpurile noastre sau cei de os domnesc in trecut au ridicat o multime de edificii de cult, multe dintre ele adevarate bijuterii arhitectonice: -Biserica Sfintii Mihail si gavril de la Gura-Vitioarei. -Manastirea Varbila, monument arhitectonic sec 16. -Biserica de lemn Sf Nicolae de la Mocesti. -Biserica de la Schiulesti. -Manastirea Zamfira pictata de Grigorescu. -Manastirea Cheia. -Biserica Sf.Andrei - Sangeru, monument arhitectonic. -Biserica Sf Gheorghe de la Tariceni (Sirna). -Manastirea de calugari Ianculesti (Soimari). -Manastirea Turnu ridicata de Vlad Tepe.s -Manastirea Crasna. -Catedrala Sfantul Ioan Botezzatorul , Catedrala Eroilor Tineri Inaltarea Domnului, Biserica Domneasca, Biserica Sf.Ilie toate Ploiesti -Biserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova de la Campina -Biserica Sf. Nicolae ( are picturi ce infatiseaza pe regele Carol si regina Maria) si Biserica Sf. Treime (secolul 17) de la Comarnic. -Schitul Lespezi, de la Posada. -Biserica sfanta Treime de la Fefelei (Mizil).

-Bisericile Sf. Nicola si Sf. Gheorghe de la Breaza. Si multe altele edificii de cult ce le puteti afla numai vizitand aceste frumoase plaiuri muntenesti. Muzee, case memoriale, monumente istorice, turism cultural : Alte obiective turistice il constituie casele memoriale si muzeele ce se gasesc in numar mare in aproape toate zonele judetului Prahova.Majoritatea acestora deservesc interesul vizitatorilor pentru cultura si stiinta sau comemoreaza prin prezenta lor oameni de seama ce s-au nascut si au trait pe meleagurile prahovene. -Casa memoriala Ticu Dumitrescu de la Olari. -Monumentul eroilor aflat in padurea Verbilei. -Muzeul local de istorie Sangeru. -Casa muzeu Chesca de la Starchiojd. -Monumentul eroilor Telega. -Crucea Domnitorului de la Melicesti ridicata in cinstea regelui Carol I. -Muzeul National al Petrolului, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie si arheologie, Muzeul de Biologie, Casa memoriala IL Caragiale, Muzeul Paul Constantinescu, toate functionand in Ploiesti. -Statuia Libertatii si Monumentul Vanatorilor Ploiesti. -Muzeul Nicolae Grigorescu Campina.

-Monumentul Eroilor de la Scaeni. -Casa de cultura Ion Manolescu si Crucea Eroilor de pe dealul Gurga la Breaza. -Muzeul Cinegetic de la Posada.

-Casa memoriala Nicolae Iorga de la Valenii de Munte -Muzeul Etnografic Valea Teleajenului, Muzeul de Stiinte Naturale Cultura Prunului, Muzeul de Arta Religioasa i Scoala de misionare nationale si morale Regina Maria la Valenii de Munte. Castele, palate, conace, turism istoric : Desi la acest capitol judetul Prahova nu se ridica la nivelul altor locatii, totusi cei interesati au la dispozitie cateva repere ce raspund cerintelor. Exista si o explicatie majora. Partea sudica a teritoriului prahovean a fost acoperita in mare parte de arborii seculari ai Codrilor Vlasiei ce formau o masa compacta pana la Dunare si care au inceput sa fie defrisati masiv in a ultima parte a secolului 19. Si cum pe platourile inalte sau colinele deluroase era dificil de construit edificii de acest gen, numarul lor a ramas scazut. Iata o trecere in revista a edificiilor depistate de noi: Conacul Dragomir de la Chiojdeanca. Castelul Cocorascu de la Cocorastii Colt. Castelul Kretzulescu. Conacul Sangeru. Conacul Moruzi de la Targsoru Vechi Palatul Culturii si Palatul Casa Alba Ploiesti. Castelul Iulia Hasdeu Campina Castelul Voievodal Cantacuzino de la Breaza (devenit hotel). Castelul Bibescu de la Posada. Conacul Garbea de la Starchiojd.

Castelul Pelisor Statiuni turistice, turism balnear : Trebuie sa amintim si de alte localitati si statiuni ce au intrat in circuitul turistic: Posada, Poiana Tapului, Baile Telega, Statiunea Balneoclimaterica Breaza, Statiunea montana Cheia, Statiunea Poiana Campina (boli cardiovasculare) ce concureaza de multe ori cu cu succes celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.

Etnografie si folclor datini si obiceiuri turism rural : Va sugeram sa vizitati si sa participati la Ziua Recoltei si sarbatoarea religioasa Izvorul Tamaduirii de la la Baltesti, la Targul Mestesugarilor de la Gorgota si la Festivalul Cascavalei de pe Valea Doftanei ce reda obiceiuri si datini insotite de

spectacole folclorice, la care participa rapsozi, formatii de dansuri populare dar si interpreti de seama ai cantecului popular prahovean. Exponate apartinand artei populare prahovene starvechi, cum ar fi: piua, pieptenii de calti, cofa, putina, ceazlaua, prohodita pot fi vazute in cadrul muzeului satesc de la Pietriceaua unde se fac si sezatorile satului. La Cerasu, o localitate submontana, datinile si obiceiurile locului se insiruie dea lungul anului: Martisoare Muzicale, in fapt spectacole folclorice dedicate Martisorului, Pe-un Picior de Plai pe-o Gura de Rai, serbare munteneasca ce celebreaza urcarea oilor la munte, Columna pentru nemurire, sarbatoare religioasa de comemorare a eroilor cazuti in primul razboi mondial, Cel mai bun Gospodar, un concurs cu premii cu ocazia zilei recoltei si Bucurosi de Oaspeti, ce cuprinde colinde, datini si obiceiuri de anul nou.

CAPITOLUL II
2.1 STRUCTURILE DE PRIMIRE:

Serviciile de baz ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentaie, tratament i sport. Acestea au un rol hotrtor n deplasarea i sejurul turitilor. Astfel, cazarea asigur nnoptarea i odihna turitilor pe o anumit perioad de timp, n baza unor tarife determinate care variaz n funcie de confort i sezon. Turismul se poate dezvolta ntr-o zon numai n condiiile n care exist suficiente posibiliti pentru cazarea i odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul i gradul de confort, cazarea reprezint un element indispensabil n asigurarea condiiilor pentru un sejur confortabil att pentru turitii care sosesc n staiuni, ct i pentru alte categorii de participani. n general, cazarea are n structura sa:

 Componenta comercial: hotel, restaurant; Sectorul non-comercial: reedine secundare, spaii de cazare oferite de sistemul educaional, grupuri religioase. Baza de cazare de pe Valea Prahovei cuprinde forme clasice (vile i hoteluri), dar i forme moderne (hanuri, popasuri turistice, cabane, campinguri, tabere de vacan, csue, pensiuni). Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic
numr uniti Romnia Regiunea Sud -Muntenia Prahova

Total Hoteluri i moteluri Hanuri turistice Cabane turistice1) Campinguri i uniti tip csut Vile turistice i bungalouri Tabere de elevi i precolari Pensiuni turistice urbane Sate de vacan Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spaii de cazare pe nave

4840 1264 5 116 109 982 111 783 3 1348 35 46 31 7

449 139 1 25 4 48 15 105 98 2 8 2 2

240 67 14 1 39 2 80 31 1 3 2 -

Tipuri de unitati turistice

Categorii de confort **** *** *** *** *** ** ** ** ** **

Pensiunea Casa Padurii

Nr. de locuri din Coeficient de unitatea utilizare al turistica capacitatii de cazare 20 10 camere 20 25 12 18 12 8 10 10 13 8 camere 9 camere 6 camere 7 camere 6 camere 4 camere 4 camere 5 camere 5 camere

Pensiunea Top Demac Pensiunile Portocalii Pensiunea Sfantul Nicolae Pensiunea Dor de Alunis Pensiunea Slanic Pensiunea Casa de Oaspeti Pensiunea Casa Apolodor Casa Narcis Casa Miruna

Pensiunea Top Demac *** Nr. de locuri din unitatea turistica 20 Pensiunile Portocalii *** Pensiunea Sfantul Nicolae *** Pensiunea Dor de Alunis *** Pensiunea Slanic ** Pensiunea Casa de Oaspeti ** Pensiunea Casa Apolodor ** Casa Narcis ** Casa Miruna **

Restaurant Slanic

Aflat in incinta Hotelului Slanic, Restaurantul Slanic are 125 de locuri in interior si 40 pe terasa, o bucatarie dotata cu utilaje ultramoderne, personal calificat si un meniu traditional romanesc. Atentia pentru detalii face ca oaspetii sa fie primiti intr-o atmosfera calda si primitoare.

Slanic, str. 13 Decembrie, nr. 15 Tel.: 0244.240.131 0745-077.933 Fax: 0244.240.132 E-mail: slanicprahova@valdor.ro, office@hotelslanic.ro rezervari@hotelslanic.ro Web: www.hotelslanic.ro www.statiunea-slanic.ro

Restaurant Grota Miresei

Aflat in Complexul de agrement Baia Baciului, Restaurantul Grota Miresei are o capacitate de 140 locuri in interior, in foisoarele acoperite de pe malul lacului capacitatea este de 80 locuri, iar la terasele descoperite, de 130 locuri. Arhitectura specific romaneasca, elementele de decor, privelistea magnifica asupra lacurilor si imprejurimilo r si nu in ultimul rand, meniurile romanesti .

Slanic, str. Baia Baciului nr. 16 Tel: 0244-241.578 0244-240.600 slanicprahova@valdor.ro, rezervari@baiarosieresort .ro www.baiarosieresort.ro www.hotelslanic.ro

Restaurant Orizont

Restaurantul Orizont, modernizat intr-o arhitectura cu totul deosebita are o capacitate de 180 locuri in interior si de 40 locuri pe terasa suspendata in aer liber. Situat central, foarte aproape de salina, este oricand pregatit cu un meniu variat, pentru toate preferintele.

Slanic, str. 13 Decembrie, nr. 15 Tel.: 0244.240.855 0745-077.933 Fax: 0244.240.132 E-mail: slanicprahova@valdor.ro, office@hotelslanic.ro rezervari@hotelslanic.ro Web: www.hotelslanic.ro www.statiunea-slanic.ro

2.2 STRUCTURI DE AGEREMENT : Agrementul este o parte a produsului turistic i este definit ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor i formelor oferite de uniti, staiuni i zone turistice, capabile s asigure individului sau unei grupri sociale o stare de bun dispoziie, de plcere, s dea senzaia unei satisfacii, unei mpliniri, s lase o impresie i o amintire favorabil1. Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-i petrece timpul liber ntr-un mod ct mai plcut. Agrementul presupune existena unor echipamente: puncte de nchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de

echitaie, sli i terenuri de sport; programe: concursuri, expoziii, festivaluri, excursii. Dezvoltarea i diversificarea structurilor de agrement determin creterea activitii staiunilor turistice i totodat creterea eficienei economice. n zilele noastre, agrementul constituie motivaia de cltorie a oamenilor, ceea ce duce i la apariia unor noi tipuri de vacane: Vacane de schi; Vacane de alpinism; Vacane de tenis; Vacane de vntoare; Vacane pentru turism cultural. Astfel, oamenii decid s accepte o ofert turistic n funcie de scopul cltoriei lor, i anume: Pentru a se odihni i reface din punct de vedere psihic, pentru a se elibera de tensiunile nervoase; Pentru divertisment i distracie n discoteci i cluburi, n aer liber, pentru a face sport i diverse activiti, pentru a descoperi obiceiurile i tradiiile locului; Pentru a-i dezvolta personalitatea prin prisma programelor de agrement care s stimuleze capacitile psihice i spirituale ale turitilor. Pe Valea Prahovei, principalele structuri de agrement sunt: Prtiile de schi, prtiile pentru snii, prtiile pentru bob; Mijloacele de transport pe cablu: telescaunul, teleschiul, telecabina; Patinoarele artificiale;

 Saunele, piscinele acoperite; Terenurile de fotbal, tenis, baschet; Stadioanele, cinematografele, bibliotecile; Slile de jocuri mecanice, bowling, popicrii; Potecile i punctele de belvedere; Biliardul, discotecile; Unitile de alimentaie cu specific, barurile de noapte; Cazinourile; Agrementul reuete astfel, s menin produsul turistic pe o coordonat optim, armonizeaz relaiile dintre cererea i oferta turistic, satisfcnd o multitudine de motivaii turistice. Serviciile de agrement se grupeaz n funcie de locul unde se desfoar, de nivelul de organizare i de forma de participare a turitilor. Domeniul schiabil din zon nu dispune nc de o amenajare i dotare la standarde internaionale. Chiar dac s-au fcut multe investiii n acest domeniu, ele nu sunt suficiente pentru a satisface exigenele turitilor, mai ales ale celor strini. De asemenea, exist numeroase dificulti privind exploatarea prtiilor i a instalaiilor de transport pe cablu datorit vechimii i uzurii lor fizice. Dotrile pentru practicarea sporturilor de iarn se rezum la prtii de schii i instalaii de transport pe cablu:

Instalaii de transport pe cablu existente n Valea Prahovei Staiuni, Instalaii de transport pe cablu

Nr. crt. 1 2 3 4 5

localiti, puncte turistice Prul rece Sinaia Buteni Azuga Petera Padina TOTAL Tot Telecabi al 1 9 3 2 1 16 n 2 2 4 Telegon dol 1 1 Telesc aun 2 1 3 chi 1 5 1 1 1 9

Lungi Teles me (m) 480 9180 7898 1373 391 19322

Capacita te pers/or 1000 3919 1470 1000 1000 8389

Celelalte echipamente de agrement sunt modeste n structura ofertei, existnd un numr redus de cluburi, terenuri de sport, sli de jocuri. n principal, agrementul din staiunile montane din Valea Prahovei se rezum la drumeii i vizite la obiectivele turistice din zon. Agrementul din staiunile balneare: Agrementul balnear din zon dispune de o dotare modest. Mijloacele i echipamentele de agrement din staiunile balneare sunt: Piscine acoperite; Saune, terenuri de sport; Prtii de schii, sniue; Telescaun; Cinema, bibliotec, muzee, cazinou. Staiuni turistice i localiti cu amenajri balneare existente n Valea Prahovei:

Nr. crt. 1 2 3 4

Staiunea, localitatea Breaza Buteni Poiana apului Sinaia

Clasificarea staiunii Climateric n general Climateric n general Climateric n general Balneoclimateric

Funcionare Altitudine Permanent Sezonier (m) X 410 X X X 880-920 880-950 800-1000

Agrementul din centrele urbane: Populaia rezident, dar i cea care viziteaz localitatea dispun de mijloace, amenajri i dotri pentru a-i petrece timpul liber ntr-un mod plcut. Mijloacele de agrement din centrele urbane sunt: Parcurile i grdinile publice; trandurile amenajate; Bazinele sportive, restaurantele cu specific; Discotecile, cluburile, jocurile mecanice; Patinoarele artificiale. Prin rolul su de a aduce bun dispoziie i relaxare turistului, agrementul este o component important a produsului turistic. De aceea, autoritile locale prahovene au depus eforturi pentru a mbunti i diversifica permanent baza de agrement n vederea atragerii unui numr important de turiti i reducerii sezonalitii turismului. Agrementul a devenit n ultimii ani motivul deplasrii oamenilor ctre o anumit zon turistic.

Tipuri de unitati turistice Hotel Slanic Pensiunea Casa Azugeana

Tipuri de turism Turism pentru tratament si divertisment Turism pentru agrement

Formele de turism practicate Baza de tratament,piscina, Fitness,sauna Activitati in aer liber,petreceri,hol de lectura excursii in imprejurimi

Pensiunea Statiune Excursii organizate cu balneoclimaterica si Popasul jeep-uri,trasee in de odihna Vanatorilor munti,program de pescuit, Pensiunea la Statiune climaterica Sporturi de Rosa-Cheia si de odihna iarna,drumetii montane in aer liber,practicarea alpinismului Pensiunea Agrement si Teren fotbal,mese pingSport cantonament pong,traseee turistice,traseu alergari, Pensiunea divertisment Partia de schi,Castelul Boema Peles,Pelisorul

Prezentarea hotelului Prahova Plazza din Ploieti

Baza de cazare turistic a oraului Ploieti este format din trei hoteluri cutradiie,i anume hotel Central, Prahova i Turist, lor adugndu-li-se n ultimiiani alte hoteluri care funcioneaz cu un numr redus de camere. Prahova Plazza este un hotel de categoria 2 stele. Complexul a fost construit ntre 1970-1972 avnd destinaii de hotel, asigurnd toate serviciile ce decurg pentru acest gen de construcii.

In prezent capacitatea efectiv de cazare este urmtoarea: 130 de locuri de cazare, repartizate n 76 de camere i apartamente, dup cum urmeaz : - 11 n apartamente, - 25 n camere double - 94 n camere single.

Analiza principalilor indicatori ai circulaiei turistice:

1. Structura cererii i circulaia turistic:

Numrul i structura turitilor n perioada 2000-2006, la Hotel Prahova Plazza:

Numar turisti Total Romani Straini Evolutia in structura Total Romani Straini

2004 5270 4561 709 % 100 86,54 13,45

2005 4231 2737 1494 % 100 64,69 35,31

2006 4552 2568 1984 % 100 56,42 43,58

Se constat c numrul de turiti sosii la hotel a nregistrat o fluctuaie relativ , scderea numrului de turiti datorndu-se lucrrilor de amenajare. Ponderea turitilor strini are o linie ascendent, crescnd de la 13,45% n 2004 la 35, 31%, respectiv 43,58 %, dup darea n folosin a camerelor renovate, aceasta datorndu-se i contractelor de colaborare ale hotelului cu companii mportante din sectorul economic. n funcie de ara de provenien, situaia turitilor strini este urmtoarea :

Nr. de turiti strini dup tara de provenienta: Nr.crt Tara de resedinta a turistilor 1 Austria 2 Belgia 3 Bulgaria 4 Danemarca 5 Franta Nr total de turisti inregistrati in 2006 96 88 28 32 88

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Total

Germania Grecia Italia Olanda Polonia Portugalia Regatul unit Republica ceha Republica moldova Serbia si muntenegru Spania Suedia SUA

640 16 188 36 48 16 296 76 12 8 24 56 12 1984

2. Sejurul mediu realizat la HotelPrahova n perioada 2004 -2006

Sejur mediu(zile) Total Romani Straini

2004 1,83 1,78 1,88

2005 2,20 2,06 2,34

2006 2,30 1,42 3,18

Sejurul mediu/turist a fost de 1,83 zile n 2004i 2,30 zile n 2006.Deinumrul de turiti a sczut, a crescut perioada petrecut de turist n cadrul hotelului.

3. Indicatori ai eficienei activitii de cazare:

Coeficientul de utilizare a capacitii (gradul de ocupare): Hotel prahova 2004 2005 2006

Capacitate efectiv utilizata(nr.locuri x 365 zile)

84680

47450 din care:

37960

doar camere vechi

Zile turist realizate din care: Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

9644

in camere vechi 37960 1870

in camere modernizat e 9490 7438

doar camere modernizate 37960 10470

11,39

4,92

78,37

27,58

CAPITOLUL III
n vederea accesrii fondurilor structurale planificate pentru perioada 20072013 prin programele finanate de Uniunea European, Consiliul Judeean Prahova urmrete realizarea unui pachet de proiecte, rezultate dintr-o planificare coordonat a politicilor publice i o cretere a capacitii organizaionale i umane, n contextul respectrii capitolelor din Acquis-ul comunitar ncheiate de Romnia n vederea aderrii la Uniunea European.

Planul de dezvoltare durabil a judeului Prahova n perioada 20072013 reprezint elementul care fundamenteaz accesul la instrumentele structurale ale Uniunii Europene (fonduri structurale i de coeziune) dup data aderrii Romniei, ca stat membru. De asemenea, reprezint un instrument de prioritizare i coordonare a investiiilor publice pentru dezvoltarea durabil a judeului. Raiunea elaborrii Planului este de a stabili direciile de alocare a fondurilor publice pentru investiiile cu impact semnificativ asupra dezvoltrii economice i sociale a judeului, n scopul diminurii decalajelor existente fa de entiti similare din statele Uniunii Europene ct i a disparitilor interne (ex. urban-rural, dispariti zonale etc.). Cele PATRU DOMENII care prin structur contribuie la definirea provocrilor de dezvoltare pentru judeul Prahova sunt: -Infrastructura de transport -Infrastructura de mediu -Economic -Social PRIORITATEA 1. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii locale de transport Modernizarea infrastructurii locale de transport reprezint domeniul cel mai important din sfera de competen a Consiliului judeean. ntruct reeaua rutier se caracterizeaz printr-o calitate care afecteaz sigurana, timpul i gradul de confort al cltoriei, reiese necesitatea stringent de modernizare a ntregului sistem de drumuri judeene i locale. Calitatea drumurilor de acces ctre orice localitate sau obiectiv situat n jude este, de asemenea, elementul vital n localizarea companiilor, dezvoltarea mediului de afaceri i turismului, realizarea coeziunii teritoriale la nivel judeean i regional. Programul Operaional Regional nominalizeaz dezvoltarea i modernizarea infrastructurii locale de transport ca ax prioritar a dezvoltrii regionale care vizeaz creterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilitii populaiei, bunurilor i serviciilor n vederea stimulrii dezvoltrii economice durabile prin reabilitarea i modernizarea reelei de drumuri judeene, a strzilor urbane, precum i construcia/reabilitarea oselelor de centur cu statut de drum judeean i/sau urban. Investiiile n infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaiei i a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mrfuri i cltori, mbuntirea accesului pe pieele regionale, creterea eficienei activitilor economice,

economisirea de energie i timp, crend condiii pentru extinderea schimburilor comerciale i implicit a investiiilor productive. Dezvoltarea reelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregional i va contribui semnificativ la creterea competitivitii ntreprinderilor/firmelor i a mobilitii forei de munc, i, prin urmare, la o dezvoltare mai rapid a Romniei pe ansamblu, dar i a fiecrei regiuni n parte.

PRIORITATEA 2: Protecia mediului Programul Operaional Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operaionale din punct de vedere al alocrii financiare i reprezint cea mai important surs de finanare pentru sectorul de mediu. Obiectivul global al POS Mediu vizeaz mbuntirea standardelor de via ale populaiei i a standardelor de mediu i, n acelai timp, contribuie substanial la ndeplinirea angajamentelor de aderare a Romniei la Uniunea European cu privire la protecia mediului. Totodat programul vizeaz reducerea decalajului existent ntre Uniunea European i Romnia cu privire la infrastructura de mediu att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ. Aceasta ar trebui s se concretizeze n servicii publice eficiente, cu luarea n considerare a principiului dezvoltrii durabile i a principiului poluatorul pltete. Obiectivele specifice POS Mediu sunt: 1. mbuntirea calitii i a accesului la infrastructura de ap i ap uzat, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015 i stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de ap/ap uzat. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deeurilor prin mbuntirea managementului deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de judee pn n 2015. 3. Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor climatice cauzate de sistemele de nclzire urban n cele mai poluate localiti pn n 2015. 4. Protecia i mbuntirea biodiversitii i a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei, prin implementarea msurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015. Sunt ecesare pentru conformare n majoritatea aglomerrilor urbane cu peste 100.000 locuitori echivaleni, care beneficiaz de programele de pre-aderare pentru construcii/reabilitare de staii de epurare a apei, astfel nct s se asigure tratarea avansat (eliminarea azotului i fosforului). construcii i demolri, etc.); n cursul anului 2004, au fost nfiinate centre de colectare a uleiului uzat n staiile de distribuie a carburanilor, precum i n incintele unitilor care asigur service-ul auto. Se impune continuarea activitii de colectare i recuperare a uleiurilor uzate. Domeniu de intervenie: Reabilitarea zonelor poluate istoric Activitile economice dublate de o nerespectare a legislaiei de mediu, au condus la existena unor situri contaminate, care produc un nivel crescut de emisii n atmosfer i ap conducnd la o degradare excesiv a solului i a peisajului n multe cazuri. Majoritatea acestor situri sunt abandonate, nu au nici o folosin, chiar reprezint un risc pentru mediu i pentru sntatea oamenilor, n timp ce nevoia de teren pentru utilitile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare. Pe lng nchiderea depozitelor de deeuri municipale neconforme, sunt avute n vedere i msuri pilot de nchidere/reabilitare a siturilor poluate istoric n cele mai afectate zone, n scopul reducerii impactului negativ asupra mediului i sntii umane. Se urmrete valorificarea zonelor afectate, n vederea derulrii unor investiii publice viitoare sau a utilizrii economice ori pur i simplu pentru reabilitarea peisajului dezvoltrii afacerilor. n acest scop, proiectele ce vor fi finanate n cadrul POR vor include, n plus fa de reabilitarea i ecologizarea zonei, construirea utilitilor publice i a infrastructurii de afaceri, n vederea reutilizrii zonei n scopuri economice i sociale. Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice prin restructurarea i reabilitarea sistemelor de nclzire urban pentru atingerea intelor de eficien energetic n localitile cele mai afectate de poluare Obiective: Reducerea efectelor schimbrilor climatice i reducerea emisiilor de poluani provenii de la sistemele de nclzire urban n localitile cele mai afectate de poluare; Ameliorarea nivelului minim de concentraie a poluanilor n localitile vizate; mbuntirea sntii populaiei n localitile afectate.

Reducerea emisiilor poluante n atmosfer rmne un domeniu n care sunt necesare investiii substaniale. Romnia a obinut perioade de tranziie pn n anul 2013, respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) pentru anumite instalaii ce intr sub incidena Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor n atmosfer a anumitor poluani provenind de la instalaii de ardere de dimensiuni mari (IMA). Poluarea atmosferic provenit de la sistemele de nclzire urban are mari consecine de mediu: schimbrile climatice prin emisiile de gaze cu efect de ser, transportul poluanilor pe distane lungi, degradarea calitii aerului atunci cnd condiiile de dispersie atmosferic sunt precare. Mai mult dect att, pn n 2013 trebuie nregistrate reduceri majore ale emisiilor de SO2, NOx i pulberi provenite de la instalaiile mari de ardere (IMA), n vederea conformrii cu Directiva 2001/80/CE. Aa cum se prevede n Strategia naional n domeniul eficienei energetice, Romnia este nc n mod semnificativ dependent de combustibilii tradiionali precum pcura, crbunele, utilizai pentru a furniza populaiei din marile aglomerri servicii de nclzire i ap cald. Desulfurarea emisiilor este singura modalitate care asigur folosirea acestor combustibili astfel nct s fie realizat conformarea cu cerinele Directivei 2001/80/CE. Centralele private, care utilizeaz n cele mai multe cazuri gazele naturale mai puin poluante dect combustibilii tradiionali nu sunt accesibile pentru o mare parte a populaiei. Sistemele municipale de nclzire aparin unitilor administrativ-teritoriale i sunt gestionate de administraia public local care este responsabil pentru furnizarea de energie termic pentru populaie. Investiiile n sistemele de nclzire municipal vor avea o importan deosebit i pentru sistemul de distribuie a apei. Apa necesar nclzirii municipale este asigurat din reelele de ap. Infrastructura precar a reelelor de nclzire municipal cauzeaz pierderi importante n reelele de distribuie a apei. Investiiile pentru reabilitarea acestor dou tipuri de reea vor reduce consumul de ap, asigurnd folosirea durabil a acestei resurse naturale de valoare. Se va acorda o atenie deosebit activitilor de modernizare a instalaiilor mari de ardere ce au ca int reducerea emisiilor de SO2, NOx i pulberi n localitile afectate de poluare precum municipiile Ploieti i Cmpina i comunele Brcneti, Berceni, Blejoi, Brazi, Poiana Cmpina. Msurile de eficien energetic se vor axa pe reabilitarea sistemelor de distribuie, n conformitate cu politica guvernamental a Romniei. Aceast politic pentru restructurarea sistemelor de producere i

distribuie a energiei termice este stabilit n programul Termoficare 20062015, cldur i confort. Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere i distribuie s ating un randament termic de cel puin 80%, prin eliminarea pierderilor din reelele de transport i cele interioare de alimentare cu ap cald i cldur, introducerea contorizrii. n conformitate cu abordarea integrat a aspectelor de protecia mediului, proiectele pot include investiii n vederea mbuntirii managementului deeurilor lichide i solide provenind de la sistemele de nclzire urban n strns legtur cu investiiile pentru reducerea polurii aerului (n mod particular, reabilitarea depozitelor de zgur i cenu). Distincia dintre interveniile privind IMA (Instalaii Mari de Ardere) n cadrul POS Mediu i al POS pentru Creterea Competitivitii Economice se bazeaz pe caracterul serviciilor furnizate, pe principalul tip de infrastructur i pe tipul de beneficiari. POS Mediu acord sprijin IMA n cadrul sistemului municipal de nclzire n vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaiei, precum i pentru mbuntirea eficienei energetice la nivelul instalaiei i a reelei de distribuie, prin retehnologizare i reducerea pierderilor de ap cald. POS Creterea Competitivitii Economice finaneaz IMA care furnizeaz curent electric n sistemul naional de energie, n vederea mbuntirii eficienei acestora i a reducerii emisiilor de gaze, obiectivul fiind sigurana alimentrii cu energie electric pentru economie. Beneficiarii axei prioritare 3 a POS Mediu sunt autoritile locale din municipalitile selectate sau, n anumite cazuri, operatorii de servicii de nclzire urban deinui de acestea. Axa prioritar 3 a POS Mediu va fi finanat din Fondul de Coeziune. Surse adiionale de finanare pentru sistemele municipale de nclzire vor fi atrase prin intermediul mprumuturilor externe i a PPP-urilor. Interveniile se vor baza pe o strategie de nclzire local pe termen mediu/lung. Principalul scop l constituie utilizarea eficient a surselor de energie neregenerabile i, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie regenerabil i a celor mai puin poluante surse de energie pentru sistemele de nclzire urban. Municipiul Ploieti a actualizat Strategia local de alimentare cu energie termic n vederea ncadrrii n Programul Termoficare 2006-2015, cldur i confort i pentru eficientizarea sistemului centralizat de producere, transport i distribuie a energiei termice.

PRIORITATEA 3. Dezvoltarea urban POLUL DE CRETERE Dezvoltarea durabil urban este abordat de Programul Operaional Regional ca prim ax prioritar. Aceasta are ca scop creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc prin reabilitarea infrastructurii urbane, mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului. Ca pol de cretere pentru Regiunea Sud Muntenia a fost selectat municipiul Ploieti mpreun cu zona sa de influen (arealul de antrenare), pe baza unor analize cantitative i calitative a unor domenii relevante pentru potenialul marilor centre urbane de a deveni poli de cretere: - Arealul de influen al oraului; - Potenial de dezvoltare; - Mrimea i structura populaiei; - Accesibilitatea; - Dezvoltarea economic; - Investiii majore existente sau n curs de implementare i infrastructura de afaceri; - Existena i profilarea centrelor de nvmnt superior pe domenii de vrf, n special n sectoare tehnice; - Infrastructura de Cercetare & Dezvoltare & Inovare; - Accesul populaiei la servicii publice urbane de baz; - Structura forei de munc; - Infrastructura de sntate i infrastructura cultural. Acest statut confer, pentru perioada 2007-2013, municipiului Ploieti i arealului de antrenare (alctuit din 3 orae (Bicoi, Boldeti-Scieni i Plopeni) i 10 comune (Aricetii Rahtivani, Brcneti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrveti, Puleti, Trgoru Vechi i Valea Clugreasc) - 58 sate), posibilitatea de a realiza proiecte complexe nsumnd 97 mil uro, pentru sprijinirea simultan a activitilor de creare, dezvoltare, modernizare, echipare a infrastructurii urbane, de imbuntire a infrastructurii de transport public urban i a infrastructurii serviciilor sociale, precum i aciuni pentru crearea i dezvoltarea mediului de afaceri, pe fondul protejrii mediului i creterii numrului de locuri de munc. n vederea promovrii i implementrii proiectelor aferente polului de cretere, Axa prioritar 1 impune constituirea Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar ca form asociativ de drept privat cu personalitate juridic avnd la baz Actul Constitutiv i Statutul de funcionare propriu.

S-a realizat aceast formul instituional sub denumirea Asociaiei de dezvoltare Intercomunitar Polul de cretere Ploieti-Prahova, avnd ca membri localitile Ploieti, Bicoi, Boldeti-Scieni, Plopeni, Aricetii Rahtivani, Brcneti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrveti, Puleti, Trgoru Vechi i Valea Clugreasc i Consiliul Judeean Prahova. n Anexa nr.2 este prezentat n detaliu documentarul statistic socio-economic al unitilor administrativ-teritoriale care compun Polul de cretere Ploieti-Prahova. Este esenial sprijinirea polului de cretere n ndeplinirea funciilor urbane i de polarizator al arealului nconjurtor dependent n dezvoltare de acesta, prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Cretere care va avea impact att asupra dezvoltrii de ansamblu a oraului, ct i a zonei nconjurtoare, reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activitilor antreprenoriale pentru ocuparea forei de munc, precum i aciuni de reabilitare a infrastructurii sociale i de mbuntire a serviciilor sociale. care se urmrete implementarea acestuia pot primi finanare nerambursabil n cadrul Axei prioritare 1 - dac ndeplinete cumulativ urmtoarele criterii: Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere are ca obiectiv reabilitarea unei zone de aciune urban clar delimitat n cadrul unui ora/municipiu; Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere cuprinde cel puin dou proiecte individuale, care se ncadreaz n dou categorii diferite de operaiuni eligibile; Proiectele incluse n Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere acoper cel puin dou dintre categoriile de aciuni eligibile; Planul integrat de dezvoltare al Polului de cretere cuprinde obligatoriu un proiect care se ncadreaz n categoria de operaiuni eligibile privind reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban. n Anexa nr.3 este redat portofoliul de proiecte/idei de proiecte care poate fi completat/mbuntit n vederea accesrii fondurilor corespunztoare Axei prioritare 1.

CAPITOLUL IV
Prin poziia sa geografic, judeul Prahova dispune de un potenial turistic, cu resurse naturale de o mare diversitate i armonios repartizate, care dau posibilitatea practicrii ntregii game de forme de turism (montan, balnear, cultural, religios) pn la noutile de ultim cerere n oferta turistic (rural, ecoturism, turism uval), ceea ce justific ca prioritate a perioadei 2007-2013, Dezvoltarea durabil i promovarea turismului.

Dezvoltarea turismului este n deplin concordan cu Orientrile Strategice Comunitare deoarece contribuie la mbuntirea gradului de atractivitate a regiunilor i la crearea de noi locuri de munc. Axa Prioritar 5 a Programului Operaional Regional 2007-2013: Dezvoltarea durabil a turismului regional i local, are ca obiectiv valorificarea i promovarea durabil a patrimoniului cultural i a resurselor naturale cu potenial turistic, precum i mbuntirea calitii infrastructurii turistice de cazare i agrement, n vederea creterii atractivitii regiunilor, dezvoltrii economiilor locale i crerii de noi locuri de munc. Implementarea acestei axe prioritare a POR, datorit mbuntirii infrastructurii n zonele turistice i a serviciilor de cazare i agrement, va determina creterea calitativ, la standarde europene, a ansamblului condiiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creterii cererii de turism pentru Romnia, ca destinaie turistic european. Turismul creaz oportuniti de cretere economic zonal i local i contribuie la crearea de noi locuri de munc prin valorificarea patrimoniului cultural i natural, specific fiecrui jude, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic i social. De asemenea, o parte important din noile locuri de munc create constituie o oportunitate regional pentru ocuparea forei de munc feminine. Activitatea turistic creaz cerere pentru o gam larg de bunuri i servicii, achiziionate ulterior de turiti i companii de turism, inclusiv bunuri i servicii produse de alte sectoare economice (comer, construcii, transporturi, industria alimentar, confecii i nclminte, industria mic i de artizanat). Potenialul turistic prahovean este caracterizat de: - existena unor capaciti turistice variate ca structur, volum i grad de modernizare; - concentrarea n teritoriu a resurselor turistice care determin tipul de turism prin care se pot valorifica: obiective cultural-istorice (monumente de arhitectur, cldiri i case memoriale, situri arheologice, valori etnografice), elemente naturale cu valoare tiinific (rezervaii i monumente ale naturii) forme de relief spectaculoase, zone mpdurite, lacuri amenajate pentru agrement i pescuit, ape minerale, etc.; - infrastructura general a teritoriului: reea de ci rutiere i feroviare, mijloace de transport, surse de energie, infrastructur tehnico-edilitar, telecomunicaii; - calitatea mediului nconjurtor i starea de conservare a resurselor naturale.

Turismul de ni se bazeaz pe resursele naturale i culturale: staiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care ofer posibilitatea practicrii sporturilor de iarn, etc. Obiective: Valorificarea resurselor naturale n scop turistic; mbuntirea calitii serviciilor de cazare; Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, n scopul creterii numrului turitilor i a duratei sejurului; Diversificarea serviciilor turistice. Prin POR se vor finana proiecte de valorificare durabil a resurselor naturale cu potenial turistic i proiecte de reabilitare, modernizare i extindere a structurilor de cazare i a infrastructurii de agrement, precum i a utilitilor aferente, implementate n mediul urban; n cazul staiunilor balneare i balneoclimaterice, proiectele pot fi localizate att n mediul urban, ct i n mediul rural. Este necesar o varietate de atracii care poate oferi mai multe oportuniti de vizitare. Acestea pot fi uor accesibile fie pe itinerarul turistului, fie ntr-o excursie pe care turistul o face pornind de la locul unde este cazat. Asociaia MICROREGIUNEA TURISTIC BUCEGI i-a asumat organizarea FESTIVALULUI OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN 2013, propunerea fiind nsuit de Comitetul Olimpic i Sportiv Romn. Festivalul reprezint o oportunitate pentru completarea i modernizarea ntregii infrastructuri destinate sporturilor de iarn, precum i pentru diversificarea serviciilor conexe cu specific local, se deschid oportuniti noi pentru proiecte de infrastructur turistic, utiliti i servicii, prin finanri publice i private care vor conduce la mbogirea dotrilor specifice sporturilor de iarn. Succesul festivalului programat pentru anul 2013 va constitui un avantaj pentru organizarea JOCURILOR OLIMPICE DE IARN 2022, n judeul Prahova. Dezvoltarea turismului balnear mbuntirea, modernizarea, amenajarea i dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reelelor de captare i transport a izvoarelor minerale i saline, trasee de cur amenajate, infrastructur rutier (i utiliti din corpul drumului) realizate n staiuni turistice, balneare, climatice i balneoclimatice, etc. Activiti: reabilitarea/ modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitile din corpul drumului n staiuni turistice balneare, climatice i balneo climatice; crearea/ reabilitarea parcurilor balneare, parcuri grdin;

dezvoltarea reelelor de captare i/sau transport a izvoarelor minerale i saline cu potenial terapeutic (ape minerale, lacuri i nmoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor i salinelor) din staiuni turistice balneare, climatice i balneo climatice; crearea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utiliti) a bazelor de tratament din staiunile turistice balneare, climatice i balneo climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice. Amenajarea accesului n zona Baia Verde; Protecia i igienizarea lacurilor Proiectul Oraul Slnic-ora european i staiune balneo climateric internaional avnd mai multe componente: reabilitarea infrastructurii rutiere i a podului din zona grii Slnic; reabilitarea reelei de alimentare cu ap i a celei de canalizare; staie de epurare cu treapt biologic i chimic; alimentare cu energie termic, sistem de ap cald menajer i izolarea termic a tuturor blocurilor; experimentarea tuturor formelor de energie neconvenional pentru populaie; alimentare cu gaze naturale; iluminat public prin utilizarea echipamentelor fotovoltaice. Introducerea Salinei Slnic n circuitele turistice. n afar de extracia srii, mina salinei Slnic poate reprezenta i un obiectiv turistic, un punct de atracie pentru vizitatori i pentru tratament medical. Pentru a spori numrul de vizitatori, autoritatea public judeean i cea local n parteneriat cu Compania Salrom S.A., vor promova proiecte care vizeaz diversificarea serviciilor turistice specifice staiunii Slnic. Reabilitarea, modernizarea i extinderea structurilor de cazare precum i a utilitilor aferente (structuri de cazare: hoteluri, moteluri i campinguri, pensiuni, cabane i hoteluri pentru tineret, locuri special amenajate/echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate redus). Crearea, reabilitarea i extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, parcuri amenajate, piste de biciclete amenajate, locuri de recreere i popas amenajate, etc.) Proiect privind Reabilitarea parcului de agrement Constantin Stere Bucov, asociere ntre Consiliul Judeean Prahova, Consiliul Local Ploieti i Consiliul Local Bucov Lucrrile proiectului: Reparaii capitale la Casa memorial Constantin Stere; Reabilitare alei parc; Amenajarea lacului de agrement existent pentru plimbri cu ambarcaiuni, pescuit, concursuri de navomodele, etc., cu debarcadere, pontoane, construcii lacustre, etc.;

Amenajare plaj, trand, spaii i terenuri pentru practicarea sporturilor n echip sau individual pentru amatori (teren de fotbal reamenajat i poligon de tir, piste pentru role, biciclete, popice, skate-board, echitaie, aparate de gimnastic, etc.); Reabilitare teatru de var - amfiteatru multifuncional cu capacitatea de 5.000 locuri; Anexe i servicii aferente (alimentaie public, parcare, zone acces, servicii, etc.); Grdina zoologic (cca. 18,00 ha); Grdina botanic (cca.15,00 ha); Zona de administraie i servicii a parcului (cca. 7,00 ha); Zona de cazare, alimentaie public i reuniuni (cca 2,00 ha) va cuprinde: hotel cu capacitate de cca 50-80 paturi, restaurant 100 locuri, terase, sal de conferine 100 locuri, parcare, servicii anexe. n abordarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional seciunea a VIII-a Zone cu resurse turistice, turismul este considerat activitate economic prioritar, iar investiiile pentru dezvoltarea acestei activiti vor fi orientate cu precdere spre unitile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. Zonele cu resurse turistice sunt unitile administrativ-teritoriale pe teritoriul crora exist o concentrare mare i foarte mare a resurselor naturale i antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism. Pornind de la posibilitatea elaborrii unor parteneriate ntre destinaiile turistice (la nivel regional, local), pentru a elabora oferte complementare pe baza patrimoniului natural i cultural existent, respectiv a nivelului de dezvoltare a infrastructurii specifice i generale, precum i de la aprobarea finanrilor pentru axele prioritare care au legtur cu turismul (pe domeniile agricultur, mediu, cultur etc.), se creaz cadrul realizrii proiectelor pentru destinaii turistice complementare din punctul de vedere al potenialului turistic (cultural/natural, cultural/cultural i natural/natural); Localitile care sunt incluse n limita parcurilor naturale i naionale vor putea accesa fonduri mai uor pentru dezvoltarea turismului cu implicaii directe n dezvoltarea turismului. Proiectele de infrastructur specific turistic, tehnic i de protecia mediului pentru zonele cu resurse turistice vor fi promovate cu prioritate, prin programele de dezvoltare naionale, regionale i judeene, din urmtoarele considerente: Pentru arealele considerate zone protejate, stabilite prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional - Seciunea a III-a - Zone protejate sau prin alte acte normative, care fac parte din zonele cu resurse turistice, autoritile administraiei publice locale vor institui msuri specifice de protecie a acestora, n conformitate cu legislaia n vigoare;

 Consiliile locale ale unitilor administrativ-teritoriale care sunt staiuni turistice sau pe teritoriul crora exist localiti declarate staiuni turistice, de interes naional sau local, vor elabora/actualiza, dup caz, i aproba conform legii, (n termen de 3 ani de la data intrrii n vigoare a O.U.G. nr.142/2008), planurile urbanistice generale i regulamentele locale de urbanism aferente acestora; n planurile de amenajare a teritoriului i de urbanism vor fi evideniate zonele cu resurse turistice precum i msurile necesare punerii n valoare i mbuntirii accesibilitii acestora; n unitile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, detaliate n tabelele de mai jos, turismul constituie o activitate economic prioritar, iar investiiile pentru dezvoltarea acestei activiti vor fi orientate cu precdere spre aceste zone.

CAPITOLUL V
5.1 IMPACTUL ECONOMIC:

Impactul economic al turismului poate fi msurat in mai multe modaliti, folosind o gam de indicatori de baz, care demonstreaz contribuia sectorului la economie in sens larg. Printre aceti indicatori, se numr veniturile din operaiuni valutare si contribuia acestora la contul cltoriilor din Balana de Pli, cheltuielile i veniturile din turism, contribuia turismului la PIB (ambele exprimate prin catigurile valutare i ctigurile din sectorul turismului in sens larg), contribuia la ctigurile Statului (in principal din impozite), efectul de multiplicare i crearea de locuri de munc. O identificare cuprinztoare a impactului acestor factori reprezint o aciune complex, care depinde in totalitate de existena unor date corecte si sigure, comensurate in mod cuprinztor. Din pcate, baza de date statistice din Prahova este inadecvat pentru analiza economic i are doar un rol orientativ. Principala deficien o reprezint lipsa total a datelor culese in mod oficial privind cheltuielile vizitatorilor internaionali i nesigurana pe care aceste date o prezint (prin nepublicare), datele reprezentand componena cheltuielilor vizitatorilor care se regsesc doar la nivelul unui studiu recent asupra gospodriilor din Prahova. De asemenea, statisticile privind sosirile vizitatorilor internaionali nu includ date referitoare la scopul vizitei si nu fac distincia intre vizitatori de o zi i vizitatori de peste noapte. Avand in vedere faptul c exist un volum semnificativ

al traficului zilnic de trecere a frontierei Romaniei cu Ungaria i Moldova, aceasta reprezint o deficien serioas pentru o ar, intrucat denatureaz imaginea privind sosirile vizitatorilor internaionali i face imposibile comparaiile directe cu concurena. Aderarea Romaniei la Uniunea European a insemnat i renunarea la controlul de frontier de la grania cu Bulgaria i Ungaria i deci sistemul existent anterior aderrii, de colectare a datelor privind sosirile vizitatorilor la punctele de trecere a frontierei pe cale rutier (aproximativ 75% reprezint sosiri cu mijloace de transport rutier) ce va trebui inlocuit. Trebuie deja stabilit adoptarea unui nou sistem de colectare a datelor. Absena unor date economice importante se regseste in slaba capacitate a turismului de a demonstra valoarea si contribuia acestui sector la nivelul economiei naionale i al minitrilor din echipa guvernamental i dei sistemul de cont satelit al turismului care ar furniza rapid o astfel de imagine detaliat este parial realizat, lipsa datelor eseniale privind cheltuielile impiedic finalizarea acestuia.
5.2.

IMPACUL ECOLOGIC

Actiuni strategice pentru protectia mediului n judetul PRAHOVA

1. INTRODUCERE

Potrivit Programului de Actiune pentru Mediul nconjurator aprobat prin HG 455/23.05.2001, privind aprobarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, Agentiei de Protectia Mediului Prahova i revin obligatii privind: protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice, dezvoltarea si administrarea retelei de arii protejate, apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor, aplicarea ferma a legislatiei de mediu la sistemul de norme, standarde si reglementari al Uniunii Europene, dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa, gestiunea deseurilor urbane si industriale, consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare, constituirea fondului de mediu, facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a judetului, conservarea si dezvoltarea capitalului uman 414h75e n domeniul mediului precum si mbunatatirea sistemului educational formativ si informativ n vederea unei educatii civice si ecologice a populatiei.

2.

STABILIREA OBIECTIVELOR, INTELOR SI INDICATORILOR

innd cont de cele prezentate mai sus, Agentia de Protectia Mediului Prahova are n vedere urmatoarele obiective generale si imediate: 1. Aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene; 2. mbunatatirea calitatii aerului; 3. Sprijinirea dezvoltarii managementului durabil al resurselor de apa; 4. mbunatatirea calitatii solului si gestiunea deseurilor urbane si industriale; 5. Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice; 7. Administrarea ariilor protejate din judet; 8. Apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor de mediu; 9. Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane; 10. Promovarea turismului ecologic; 11. Facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a judetului; 12. mbunatatirea sistemului educational formativ si informativ n vederea formarii unei educatii civice si ecologice a populatiei; Lund n considerare liniile strategice si obiectivele generale privind reabilitarea si protejarea mediului n contextul unei dezvoltari durabile a judetului Prahova, pentru fiecare problema de mediu prioritara selectata n cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul general necesar a fi atins prin solutionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice corespunzatoare, tintele necesar a fi avute n vedere si indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementarii actiunilor pentru solutionarea problemei de mediu. Acest grup de elemente, inclus n matricile-plan, a condus la identificarea actiunilor necesare pentru solutionarea fiecarei probleme de mediu prioritare.

3.

RECOMANDRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa - Obiective generale: ncurajarea mbunatatirii calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane prin construirea unor statii de epurare a apelor uzate att n mediul urban si rural ct si n industrie; mbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii apelor prin identificarea si atragerea unor noi surse de finantare n vederea achizitionarii de aparatura performanta de laborator; Reducerea pierderilor din retelele de alimentare cu apa; Dezvoltarea unor retele centralizate de aprovizionare cu apa n zonele rurale; - Obiective imediate: Reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila a municipiului Ploiesti; Realizarea de sisteme de alimentare cu apa potabila n localitatile rurale ale judetului Prahova; Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare n vederea automonitorizarii calitatii apelor uzate, Continuarea monitorizarii de catre APM Prahova a calitatii apelor subterane din zona de sud a Municipiului Ploiesti. Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer - Obiective generale: Masuri de mbunatatire a calitatii aerului prin scaderea emisiilor Sprijinirea introducerii de tehnologii curate Transpunerea legislativa si implementarea cerintelor UE - Obiective imediate: Amplasarea statiilor de monitorizare continua a calitatii aerului n Municipiul Ploiesti conform rezultatelor modelarii din proiectului de implementare a Directivei Uniunii Europene cu privire la calitatea aerului ambiental;

Lucrari de reparatii ale instalatiilor si echipamentelor companiilor poluatoare Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare n vederea automonitorizarii emisiilor. Sustinerea preocuparilor pentru realizarea drumului de centura al municipiului Ploiesti si reabilitarea celorlalte strazi cu trafic intens. Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice - Obiective generale: Monitorizarea diversitatii biologice Evaluarea biodiversitatii n zonele insuficient sau deloc cunoscute Reconstructia ecologica a ecosistemelor si habitatelor deteriorate Stimularea participarii la actiunile de conservare a diversitatii biologice a organizatiilor neguvernamentale din judet - Obiective imediate: Colaborarea cu autoritatile teritoriale pentru agricultura, silvicultura, cu Prefectura si Primariile din judet pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinte si mpadurirea lor Realizare perdelelor de protectie, potrivit prevederilor legale Supravegherea comertului cu flora si fauna salbatica din judet prin autorizarea persoanelor fizice si juridice care recolteaza/captureaza flora/fauna salbatica n vederea valorificarii acestora pe piata interna

CONCLUZII:

BIBLIOGRAFIE:

Daniela Firoiu, Economia turismului i amenajarea turistic a teritoriului, Editura Sylvi, , Bucureti, 2003 Daniela Firoiu, Resursele umane n turism, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2003 Vasile Neagu, Servicii i turism, Editura Expert, Bucureti, 2000 I.Velcea, Gheorghe Niculescu, Ghid turistic al judeului Prahova, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1979

www.infotravelromania.ro www.romaniantourism.ro www.insse.ro www.cjph.ro http://www.cjph.ro/

ANEXE:

Trasee turistice in judetul Prahova :

Traseul Turistic nr. 1 Buteni (900 m) Cascada Urltoarea Poiana apului (860 m). Marcaj: punct rou, punct albastru.

Timp: 1 2 ore. Diferen de nivel: 120 m. Caracteristici: accesibil tot timpul anului, traseu uor, nu necesit echipament special. Plecarea din Buteni (Hotel Silva) prin pdurea de brad sau din Poiana apului.

Traseul Turistic nr. 2 Buteni (900 m) Creasta Urltorilor Cantonuljepi (1960 m) Cabana Piatra Ars (1950 m) Marcaj: triunghi albastru. Timp: 3 4 ore. Diferen de nivel: 1060 m. Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat tuturor turitilor bine echipai.

Traseul Turistic nr. 3 Buteni (900 m) Valea Jepilor Cabana Caraiman (2025 m) Cabana Babele (2200 m) Hotel Peterea (1610 m) Marcaj: cruce albastr.

Timp: 5 6 ore. Diferen de nivel: 1300 m Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat turitilor bine echipai. Traseu ce parcurge pdurea de brad, turistul avnd posibilitatea pentru a vedea minunata Valea Spumoas, apoi urc printre stnci i hornuri pn la Cabana Caraiman i Babele, de aici cu un popas la Sfinx, coboar spre Hotel Petera.

Traseul Turistic nr. 4 Buteni (900 m) Valea Cerbului Glma Mare (1413 m) Cabana Omul (2505 m) Marcaj: band galben. Timp: 6 7 ore. Diferenta de nivel: 1605 m. Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat turitilor bine echipai. De la jumtatea drumului asfaltat ce duce spre Cabana Gura Diham se urc spre Poiana Cotilei, iar apoi spre Cabana Omul. Traseu este dominat de o parte i de alta de pereii i crestele deosebite ale Morarului i Costilei.

Traseul Turistic nr. 5 Buteni (900 m) Valea Cerbului Cabana Gura Diham (987 m) Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) Pichetul Rou (1455 m) Muntele Bucoiul Mare Cabana Omul (2505 m). Marcaj: band roie, triunghi rou Pichetul Rou Muntele Bucoiu Mare. Timp: 7 7 ore. Diferen de nivel: 1605 m. Caracteristici: Buteni Pichetul Rou accesibil tot timpul anului. Pichetul Rou Cabana Omul accesibil numai vara. Traseu de dificultate medie recomandat turitilor foarte bine pregtii i echipai.

Traseul Turistic nr. 6 Buteni (900 m) Plaiul Munticelu Poiana Cotilei Pichetul Rou (1455 m) Cabana Mlieti (1720 m) Marcaj: triunghi rou, band roie. Timp: 5 6 ore. Diferen de nivel: 850 m. Caracteristici: Buteni Pichetul Rou accesibil tot timpul anului. Pichetul Rou Cabana Mlieti accesibil numai vara. Traseu de dificultate medie recomandat turitilor foarte bine pregtii i echipai. Traseul se intersecteaz cu Bu 5 n poiana Pichetul Rou.

Traseul Turistic nr. 7 Buteni (900 m) Valea Cerbului Cabana Gura Diham (987 m) Muntele Diham aua Baiului (1363) Cabana Diham (1320 m) Marcaj: triunghi albastru Timp: 3 3 ore. Diferen de nivel: 463 m. Caracteristici: accesibil tot timpul anului. Este recomandat tuturor categoriilor de turiti. Nu necesit echipament special dar este necesar o condiie fizic medie.