Sunteți pe pagina 1din 5

Alexandru Lapusneanul Rezumat I Daca voi nu m vrei io va vreu nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce ofer numele

e nuvelei intrnd in Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata numeroasa avnd intenia de a-si recpta tronul pierdut din cauza trdrii boierilor. Lapusneanul intentioneaza sa fac acest lucru inlaturandu-l de la tron pe tefan Tomsa. La un moment dat Lapusneanu poposete undeva in apropierea Tecuciului unde este ntmpinat de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veveria si sptarul Spancioc si Stroici, acetia vin din partea lui tefan Tomsa si ncearc sa-l ntoarc din drum pe Lapusneanu spunndu-i ca poporul nu l vrea. Insa acesta intelegand ca boierii doar ncearc sa-l descurajeze se nfurie si le promite rsplata cuvenita de indata ce isi va recpta tronul. Dup plecarea celorlali trei boieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si l roag sa intre in Moldova fara armata strina deoarece va fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are ncredere insa in cuvintele amgitoare ale btrnului vornic, ramanand neclintit in hotrrea sa. Acest capitol constituie expoziiunea. II Ai sa dai sama Doamna Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezint intriga acesteia. Alexnadru Lapusneanul nu ntmpina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si instalndu-se la tronul Moldovei ncepe sa duca la ndeplinire ceea ce le promisese celor patru boieri. Astfel voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge catatile. Doamna Ruxandra, ngrozita fiind de faptele soului sau l roag pe acesta sa nceteze si obine promisiunea ca acest lucru se va ntmpla curnd, Lapusneanul de asemenea ii promite soiei sale ce ii va oferii un leac pentru frica. III Capul lui motoc vrem In cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele In acest capitol Lapusneanul ii invita pe toi boierii la un ospat care are loc intro zi de srbtoare dup slujba religioasa la care domnitorul participa. Acesta ntrzie la slujba, si dup ce aceasta se ncheie Lapusneanul se nchina la icoane si sruta cu mare smerenie moatele lui Ioan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandu-le boierilor ca le va aduce pacea. Mai mult domnitorul le cere boierilor iertare si apoi ii invita la un ospat. Bnuind inteniile necurate ale domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domneasca.

Comfirmand temerile celor doi boieri ospatul se transforma pe neateptate intrun mcel in care sunt ucii 47 de boieri. Poporul vine la palat amenintand sa foreze porile. Toate nemultunirile mulimii se ndreapt mpotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un glas capul lui Motoc. Alexnadru Lapusneanul l arunca pe motoc mulimii care omorandul pe motoc se rzbuna pentru suferinele indurate. Acest moment constituie punctul culminant. Dup ce Vornicul Motoc este ucis de mulime Alexnadru Lapusneanul poruncete sa fie tiate capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei Ruxandra pentru a-i da un leac de frica. Dup ce- ucide pe boieri, domnitorul poruncete sa fie cautati Spancioc si Stroici insa acetia reuesc da treac grania nu nainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea nainte de a muri. IV De m voi scula pre muli am sa popesc eu Timp de patru ani Lapusneanul nu mai poruncete nici o execuie insa, totui, ii schingiuiete pe unii boieri considerai suspeci. In timpul ederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si caznd la pat, intr-un moment de delir cere sa fie clugrit. Dorine ii este ndeplinita si acesta primete numele de Paisie. Odat revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au clugrit. Acesta o alunga si pe Ruxandra, care, la sfatul lui Spancioc pune otrava in butura soului sau care isi gaseste astfel sfarsitul. Acest ultim capitol reprezint, bineinteles, deznodmntul nuvelei. Expoziiunea. Sub motoul Dac voi nu m vrei eu v vreu. . ., care este i primulepisod al nuvelei, naratorul relateaz episodul venirii lui Alexandru Lpuneanu nMoldova, hotrt s ocupe, pentru a doua domnie, tronul rii. Prima dat fusese izgonit de ctreDespot-vod printr-un complot pus la cale de marii boieri moldoveni. Acesta, la rndul su, fusese ucisde ctre tefan Toma care acum crmuia ara. Alexandru Lpuneanu izbutise s adune oti turcetii venise acum n Moldova cu gndul de a izgoni pre rpitorul Toma i de a-i lua napoi scaunuldomnesc, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vndut de boieri. De aici reieseconflictul puternic ntre fostul domnitor i boierii trdtori. mprejurrile i succesiunea la tron a domnitorilor, aa cum sunt ele prezentate de narator, constituie fapte reale consemnate de istoria Moldovei. Aceiai boieri care-l trdaser n prima domnie veniser acum s l ntmpine aproape degrani: vornicul Mooc, postelnicul Veveri, sptarul Spancioc i Stroici. Acetia vor s-l conving srenune la tron, deoarece ara este linitit, iar norodul nu te vrea, nici te iubete.

Intriga este bine evideniat, Lpuneanu fiind hotrt s se instaleze pe tronul Moldovei rspunde boierilor, cu ochii scnteind ca un fulger: Dac voi nu m vrei, eu v vreu[. . .] i dacvoi nu m iubii, eu v iubesc pre voi [. . .] S m ntorc? Mai degrab-i ntoarce Dunrea cursul ndrpt. Desfurarea aciunii. Boierii ncearc s-l conving s renune la ocuparea tronului, apelnd la formule patriotarde privind biata ar, interesndu-se ironic cu ce va stura el lcomia acestorcete de pgni?. Cu o ur imens i cu o setede rzbunare nestpnit, Lpuneanu le rspunde cusatisfacie nedisimulat: cu averile voastre, nu cu banii ranilor pre care-i jupuii voi. Voi mulgeilaptele rii, dar a venit vremea s v mulg i eu pre voi. Speriat de ameninrile lui Lpuneanu, Mooc cade n genunchi, dar Alexandru nu se las pclit detertipurile boierului, pe care-l tie nvechit n zile rele, deoarece l trdase pre Despot, m-ai vnduti pre mine, vei vinde i pre Toma. Cu toate acestea, Lpuneanu i promite s-l crue, pentru c i efolositor, ba, mai mult, i fgduiete c sabia mea nu se va mnji n sngele tu. Al doileaepisod are ca moto Ai s dai sama, doamn!. . . i ncepe cu nscunarea luiLpuneanu, care este primit de norod cu bucurie i ndejde, ns boieri sunt nspimntai, fiindcontieni c poporul i urte, iar noul domn nu-i iubete. Prima decizie pe care o ia Lpuneanu este aceea de a arde toate cetile Moldovei, n afar deHotin, cu scopul de a strpi cuiburile feudalitii, apoi trece la pedepsirea aspr a boierilor, le iaaverile i le taie capetele, la cea mai mic greeal dregtoreasc, la cea mai mic plngere [. . .],capul vinovatului se spnzura n poarta curii[. . .] i el nu apuca s putrezeasc, cnd alt cap i lua locul. Prof. Maria-Monalisa Pleea Doamna Ruxanda, soia lui Lpuneanu i fiica bunului Petru Rare, nspimntat decruzimile i crimele nfptuite de soul su, l roag s nu mai verse snge i s nceteze cu omorurile.Ea este impresionat de cuvintele vduvei unui boier ucis, care o ameninase Ai s dai sam, doamn!, pentru c brbatul tu ne taie prinii, brbaii i fraii. Zmbind, Alexandru-vod i promite pentru a doua zi un leac de fric. Prinflash-back, naratorul insereaz o scurt biografie a doamnei Ruxanda, cu trimitere directla hronic, din care reiese faptul c, dup moartea tatlui su, voievodul Petru Rare, rmseseorfan la o vrst fraged, sub tutela celor doi frai mai mari, Ilia i tefan, care se dovediserincapabili s domneasc. Ruxanda i fusese hrzit lui Joldea, dar Lpuneanu i tiase acestuia nasuli se cstorise el cu fiica bunului Petru Rare, ajungnd astfel pe tronul Moldovei, n prima domnie. Punctul culminantncepe odat cu al treilea capitol, care are ca moto Capul lui Mooc vrem. . .. n acestepisod,secvena de la Mitropoliescoate n eviden perfidia feroce a personajului .

Alexandru Lpuneanu fcuse de tire tuturor boierilor s participe mpreun la slujba de laMitropolie, dup care erau cu toiinvitai s prnzeasc la curte, cu scopul de a mpca pe domnitorcu boierii. Ca niciodat, n ziua aceea Lpuneanuvenise la biseric mbrcat cu toat pompadomneasc i dup ce a ascultat cu smerenie slujba, s-a nchinat pe la icoane[. . .], a srutat motelesfntului, a rostit un discurs emoionant la finalul cruia i cere tuturor iertare i i poftete preboieri s vie ca sospeteze mpreun. Spancioc i Stroici se sftuiesc reciproc s nu participe la ospul domnesc, dar ceilali boierise bucurau de o schimbare care le ddea ndejdea c vor ocupa iar posturi i vor aduna noi averidin sudoarea ranului. Boierii sosesc la palat nsoii fiecare de cte dou-trei slugi, adunndu-se boierii, 47 lanumr. Spre sfritul ospului, descrisdetaliat de narator, la semnul domnitorului, toi slujitorii depe la spatele boierilor scot jungherele i-i lovesc, iar ali ostai se npustir cu sbiile n ei. Privindmcelul, vod rde satisfcut, Mooc se silea i el s zmbeasc pentru a-i face pe plac domnitorului,dei simea prul zburlindu-i-se pe cap i dinii si clnnind, deoarece patruzeci i epte de trupurizceau pe parchet!.Scena este de factur romantic prin violena faptelor i imaginilorimpresionante. n acest timp, puinii slujitori aflai n curte, care scpaser cu via srind peste ziduri, daslarm pe la curile boierilor, aa c o mulime de norod, tot oraulvenise la porile curii domneti.Lpuneanu trimite pe arma s-i ntrebe ce vor i ce cer i-i exprim fa de Mooc pornireade ada cu tunurile n prostimea aceea. Mooc este de acord, deoarece dac-au murit atia boieri, nu-i vropagub c-or muri cteva sute de mojici. ntrebat ce vrea, prostimea rmase cu gura cscat,deoarece ei veniserfr un scop anume, se luaser unii dup alii, ca i acuma cnd ncep s-i strigenemulumirile: S se micoreze djdiile! [. . .]S nu ne mai jefuiasc![. . .]Am rmas sraci! N-avembani! Ne i-au luat toi Mooc!. i brusc, toi ca unul, ncep s strige. Capul lui Mooc vrem!. Mooc,nspimntat peste msur, se lamenteaz i se roag Maicii Domnului, jurndu-se s ridice o biseric,s postesc ct voi mai avea zile, s ferec cu argint icoana ta cea fctoare de minuni de la monstireaNeamului!. Imediat ns n contradicie cu smerenia anterioar l roag pe vod s pun tunurilentr-nii. . .S moar toi! Eu sunt boier mare; ei sunt nite proti!. Vod i rspunde cu snge rece: Proti, dar muli, [. . .] s omor o mulime de oameni pentru un om, nu ar fi pcat? i profitnd de aceast situaie, Lpuneanu l d pe Mooc norodului care se repede asupra lui i-l sfie, vodpedepsind astfel un alt boier trdtor, fr ca sabia lui s se fi mnjit de snge, aa cum i promisese.Linarea Boierului Mooc este o altscen de factur romantic prin imaginea violent a mulimii,care s-a repezit asupra lui ca o idr cu multe capete[. . .] i ntr-o clipal l fcu buci. Lpunenu pune apoi s se reteze capetele celor ucii, dup care le aaz n mijlocul mesei,dup neam i dup ranguri, fcnd o piramid de patruzeci i epte cpne, vrful creia sencheia prin capul unui logoft mare . Cnd termin, o

cheam pe domnia Ruxanda s-i dea leacul defric promis, ns ea lein la vedereaacestei grozvii, spre dezamgirea domnitorului: Femeia totfemeie [. . .], n loc s se bucure, ea se sperie. Deznodmntulcoincide cu ultimul capitol, care are ca moto: De m voi scula, pre muli am s popesc i eu. . .. Timp de patru ani Lpuneanu i respect promisiunea fcut DoamneiRuxanda i nu mai ucide nici un boier, dar nscocete tot felul de schingiuiri: scotea ochi, tia mini, ciuntea iseca pe carea avea prepus. Era totui nelinitit pentru c nu pedepsise pe Spancioc i pe Stroici, pecare nu reuise s-i gseasc, simindu-se mereu n pericol de a fi trdat din nou de acetia. Se disting