Ce este e-learning?

n sens larg, prin e-learning se ntelege totalitatea situatiilor educationale n care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii. Termenul ,, [e-learning] este preluat din literatura anglo-saxon i se refer la invarea facilitat de mijloacele electronice. . Cuco (2006), . Prin e-learning se descrie procesul de nvare cu ajutorul unui calculator conectat la internet. E-learning are la baz o clas virtual, un instructor care planific activitatea grupului din clasa virtual. nvarea prin e-learning poate fi la fel de valoroas ca i nvarea din sala de clas tradiional. Termenul e-learning este cunoscut i sub numele de nvmnt online.Aadar materialul educaional este accesibil pe internet, pe o aanumit platform e-learning. Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari n diverse formate, carti (e-books), teste, tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport n predare, nvatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc). n sens restrns, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-nvatare organizata de o institutie ce furnizeaza imediat materiale ntr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti n maniera proprie. Medierea se

realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - n special prin Internet. Internetul constituie att mediul de distributie al materialelor, ct si canalul de comunicare ntre actorii implicati. Comisia European, in studiul A.F.E.C. Info 2004 definete e-learningul ca ,,utilizare a noilor tehnologii multimedia i a Internetului pentru a ameliora calitatea invrii, facilitand accesul la resurse i servicii, precum i schimburile i colaborarea la distan. Initiativa e-learning a Comisiei Europene are drept obiectiv mobilizarea comunitatilor educationale si culturale, precum si a agentilor din mediul economic si social, n scopul de a accelera schimbarile din sistemele de educatie si training n contextul unei societati europene bazate pe cunoastere.E-learningul este un sistem de informare bazate pe World Wide Web(Lee, 2008). Cum a aparut e-learning? Invatarea la distanta a aparut cu mult timp inaintea aparitie internetului,exista educatia prin corespondenta,profesorii sau invatarorii trimitand materialele tiparite prin posta.Intr-o prima faza materialul a fost inlocuit cu cel electronic,cursurile fiind puse pe dischete,CD-uri,DVD-uri si mai nou pe e-mail.Inainte de invatarea pe calculator au aparut mijloace de educare prin intermediul:radioului,televizorului(ex.:cursuri de invatare a limbilor straine).) In 1995

Educational Multimedia Task Force a identificat mass-media ca avand produse sau servicii educationale care ar putea fi accesate prin intermediul televizoarelor sau calculatoarelor si ofera un nivel ridicat de interactiune (Belisle et al.., 2001). Acest tip de educatie a inceput sa se schimbe in anii 1980 cand accesul la mass-media s-a raspandit foarte mult,acest tip de invatare a dus la facilitarea contactului intre studenti si instructori. In anii' 90, internetul de mare-viteza a inceput sa afecteze accesul la cursuri, aducandu-le mai aproape de principalele axe de instruire

practica (Peters, 2003), asa ca astazi, cererile online si web abunda.Una dintre doveziile aplicarii pe scara larga include si aparitia liceelor virtuale precum si instruirea multor studenti din diferite universitati. Noile tehnologii ar fi, in sine, sa livreze un viitor de aur. Nu e intamplator, probabil, ca proiectand invatamantul de maine (2000), un raport al Comisiei Europene, avea in subtitlu: promovarea inovatiilor cu noile tehnologii.(Hamilton, 2004). Prerechizitele aparitiei e-learningului nc din 1970, cercetrile au evidentiat faptul c mediul de comunicare este un factor de mult mai mic importan n predarea i nvarea la distan dect calitatea instruirii. Aceast observaie a determinat o reorientare a ateniei pedagogilor i cercettorilor de la mediul de distribuie a materialelor suport pentru nvare la proiectarea programelor de instruire i designul materialelor n termeni didactici i de psihologia educaiei. Totusi, pe de alta parte Shannon aduce in discutie problema de sens: "aspecte de comunicare", a scris: "sunt irelevante la aceasta problema" (Hamilton,2004).In contextul educatie sau pregatire,exista numeroase dovezi ca factorul cheie in procesul de comunicare si invatare este modul in care este transmis mesajul pentru a avea sensul dorit. Dintr-o anumita perspectiva procesul de invatare intotdeauna are loc in contextul si este de dorit sa vezi conversatia in termeni de :Comunicarea, participare si achizitie.Procesul de invatare este in fond un verb am invatat .Intr-un context participarea la procesul de invatare inseamna defapt eu sunt invatarea ,prin urmare invatarea este nemarginita ca domeniu (cf. Hooks, 1984; Johns, 1998).Tehnologia prin urmare nu creeaza schimbare sociala.Mai degraba fiintele umane dobandesc cunostinte prin angajamentul lor cu mediul de invatare.(Hamilton,2004).Treptat, mai multi cercetatori incep sa sustina si sa directioneze practica educativa,care este orientata spre elaborarea principiilor invatarii eficiente

dup material de pe suport tiprit, audio sau digital, susinut de interaciuni profesor-elev mediate, si promoveaza studiul independent i colaborarea la distanta. Mediul de comunicare ramane un suport nu lipsit de importan, deoarece dimensioneaz diferit procesul de predareinvatare accentul fiind pus pe dezvoltarea unor situatii educative eficiente(Hamilton, 2004). Unele cercetari sugereaza ca unele cursuri la distanta sunt impersonale, superficiala,gresit

directionate, cu potential dezumanizant si deprimant, si ca ar constitui un obstacol pentru interactiuni care creeaza o comunitate de invatare.(Rovai, 2003). Pe de alta parte numerosi cercetatori aduc numeroase dovezi care sugereaza faptul ca mediu de livrare este rareori factorul determinant pentru rezultatul invatarii,incluzand satisfactia, perceptia si invatarea(Russel,1999) i c, sentimente puternice de comunitate poate fi dezvoltate n medii de nvare la distan.(Rovai,2003).Un alt cercetator care a studiat invatarea este Romiszowski care considera ca invatarea este un sistem de livrare/distribuire.El a sustinut trei faze a procesului de invatare(Hamilton,2004) : 1) stabilirea unor obiective precise si utile ; 2) planificarea unor metode de studio; 3) testarea acestor metode; In 2003 Comisia Europeana Apel pentru propuneri,a creat un buget special pentru a cerceta in profunzime problemele invatarii.Astfel elearningul este definit ca utilizarea noilor tehnologii multimedia si a internetului pentru a imbunatatii calitatea de invatare prin facilitarea accesului la resurse si servicii,precum si indepartate schimburi si colaborari Intr-o analiza aprofundata a practicii inovatoare

y y y

sprijin pentru colaborarea ntre proiecte-pilot n curs de desfurare; msurare, analiza i analiza comparativa a utilizrii de e-leaming in Europa identificare si de a analiza problemelor critice n ceea ce privete politica de viitor privind utilizarea pedagogica a ICT (Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor) in curs de derulare inovatoare practica (Comisia Europeana,2003)

Caracteristicile e-learning-ului . Accesul la informatii n mod direct. Acest aspect se refera la obtinerea de informatii fara mediator sau doar cu rol de consilier al acestuia. In orice proces educational, se evidentiaza doua elemente constitutive fundamentale: continutul instructiv care trebuie transmis si caile prin care acesta este transmis. In cadrul invatamantului la distanta putem vorbi atat de o comunicare asincrona: e-mail, forum de discutii, grupuri de stiri, agenda electronica etc., ct si de o comunicare sincrona: conferinte audio si video. Studentii din ziua de azi utilizeaza metode multiple de comunicare continua, trecand cu usurinta de la comunicarea fata n fata la comunicarea online, fiind obisnuiti sa munceasca n echipe virtuale si sa nvete prin simulare. Stilurile lor multiple de comunicare, usurinta de a utiliza webul, au deschis noi modalitati de invatare formala, si, mai ales, informala. Libertatea studentului n alegerea surselor de informare. Studentul este pus n fata unei infinitati de informatii. Asistarea traditionala in alegerea acestora nu mai este operativa, studentul avnd o responsabilitate din ce n ce mai mare n alegerea, sortarea si evaluarea informatiilor. Validarea.

In aceasta directie diferenta dintre e-learning si invatamntul traditional este mica, deoarece prevaleaza aceleasi tehnici, nsa problematica ramne deschisa, fiind deosebit de utila descoperirea diferentelor semnificative si a oportunitatilor care exista. E-learning-ul este un fenomen complex cu consecinte sociale, tehnice, economice, administrative si manageriale, domeniile implicate in e-learning fiind de natura educationala, cu referire la aspectele pedagogice Cand este necesara implementarea e-learningului? Traind intr-o societate intr-o continua schimbare individii necesita o pregatire continua iar persoanele care sunt implicate in actul educaional o actualizare si o consolidare permanent a cunostintelor pe care le-au achizitionat pe durata educatiei. In acest context actual noile tehnologii informationale aduc insemnate contributii modului in care sunt organizate informatiile si comunicarea,promovand noi modalitati de a invata. T.I.(Tehnologia Informatiei) permite depozitarea, accesul i recuperarea unor mari cantiti de informaie. Prin e-learning se urmareste a crea medii flexibile de invatare sau poate fi privita ca si o noua paradigma care urmareste achizitionarea de competente si cunostinte in societatea informationala. Pe la sfarsitul anilor 90 au aparut trei idei : 1)notiunea de livrare(luate din teoria comunicarii). 2) semnificatia feedbackului din sistemele de control (luate din cibernetica).

3)impactul

sociocultural

al zgomotului

luat

de

asemenea

din

teoria

comunicarii(Hamilton,2004). E-learningul este un sistem organizat de educatie/formare,acesta incluzand competentele unui demers didactic :continut specific,metodica,interactiune,suport si evaluare. Acest nvmnt online este adaptat continuu; punnd accentul att pe a nva i a asimila ct i pe a aplica (Bernard,2009). Avantajele folosirii e-learningului - nvatul este orientat ctre o persoan, permind cursanilor s-i aleag coninutul i uneltele corespunztoare diferitelor lor interese, necesiti i nivele de abilitate. - nvmntul se face n ritmul propriu, cursantul avnd posibilitatea de a accelera sau ncetini (aceasta la eLearning asincron). - Barierele geografice sunt eliminate deschizndu-se astfel opiuni mai largi de educaie. - Se produce un schimb mutual de informaii ntre cursani, precum i ntre tutor i fiecare cursant n parte; interaciunea n perimetrul coninutului specific este deci mai mare dect n cadrul nvmntului tradiional. - Cursantul este condus ctre topici ce eman plcere, satisfacie, bun dispoziie; studiile arat c urmare a acestora i a varietii metodelor de predare utilizate, gradul de reinere a informaiei este mai bun dect ntr-o clas tradiional. - Evaluarea este obiectiv i se face fie prin testare, fie prin elaborarea de referate sau proiecte, participare la forumuri online.
y Dac cursantul nva mai bine prin citit, acesta caut un curs cu e-books, textbooks sau alte

tiprituri.

y Dac cursantul nva mai bine prin ascultat, acesta poate cuta un curs cu lecturi audio pentru

a i se explica conceptele.
y Dac cursantul nva mai bine vznd cum se fac lucrurile, acesta va cuta un curs cu

demonstraii grafice care ilustreaz noile idei i concepte.

y Dac cursantul nva mai bine executnd, acesta va cuta un curs cu sarcini de efectuat,

colocvii sau exemple de aplicaii practice.

y Dac cursantul nva mai bine vorbind / comunicnd, acesta va cuta un curs cu e-mail, chat

sau discuii tematice de grup, pentru a-i mprti impresiile i pentru feed-back. Un program de educaie la distan eficace este nsumarea eforturilor de echip susinute; fiecare input n experiena de nvare a cursantului are importan. O caracteristic programatic a modelelor de educaie la distan este autonomia cursantului. Acesta are libertatea s-i defineasc propriul parcurs de nvare i s foloseac dup voie resursele oferite sau disponibile, nelimitndu-se la materialul de curs, care poate fi folosit doar ca parte, de egal importan cu alte materiale.

Limite(Wang, 2003) Costurile ridicate ale dezvoltarii sistemului, incluzand cheltuieli cu: tehnologia (hard si soft); transmiterea informatiilor in retea; intretinerea echipamentului; producerea materialelor necesare.


Dificultatea sustinerii la implementarea sistemului a unui efort consistent si sustinut al studentilor, profesorilor, intermediarilor ce ofera suport tehnic si personalului administrativ.

Necesitatea experientei cursantilor n domeniul computerelor. ntretinerea propriului computer va fi probabil una dintre responsabilitatile curente.

Studentii trebuie sa fie extrem de motivati pentru participare. Fenomenul de abandon scolar este mult mai frecvent in educatia la distanta dect n cadrele traditionale ale educatiei, interrelatiile instituite fiind relativ impersonale, facand optiunea mai usoara pentru cursant.

Relativa "dezumanizare" a cursurilor pana la dezvoltarea unor strategii optime de interactiune si a focalizarii pe student si nu pe sistem.

constructivism si invatarea autoreglatoare In e-learning, metoda de predare invatare se presupune a fi auto-directionata invatarea (sdl), care este sprijinita de filosofia educaional a constructivismului.Potrivit constructivismului, elearning este un proces activ de informatii pentru generarea de cunostinte prin experienta

individuala, scadenta si interactiunea cu mediul. Pentru ca din acest punct de vedere punct, filosofia educationala din constructivism se deosebeste de la obiectivismul ca elevul este privit ca si un destinatar pasiv de informatii.(rovai, 2004). Invatarea autoreglata este una din multele teorii de design de predare pentru punerea n aplicare a constructivisumului (Lee,2008).Inceputul dezvoltarii a avut loc cand e-learningul a nceput prin prezentarea de manuscrise pe cale electronic ca un fiier ataat Word. Cei care nva s ia iniiativa n nvare auto-reglementare, pentru un total proces de invatare,care implica implic problemele percepiei, adoptarea i evaluare a alternativelor (Kang,1999 apud Lee,2008).Adica cursanii joac aceleasi roluri c productorii nu prin organizare sau re-organizarea cunostintelor ca a consumatorului ci prin

selectarea cunostintelor si folosindu-le practic(Maddux & Johnson, 1997; Westera & Sloap, 1998 apud Lee,2008).

Auto-eficacitate de reglementare i de auto-nvare de reglementare n e-learning

Potrivit teorie psihologiei cognitive SRE (selfregulatory Efficacy) eficacitatea de sine este bine efectuata prin mecanisme de reglementare, cum ar fi auto-observare.(Bandura, 1986).Autoobservarea este concentrarea atentiei asupra diferitelor aspecte.Auto-observatia ofera informatii despre evaluare , precum si de stabilire a obiectivelor acestea se refera la functiile de autoreglementare pentru a evalua gradul de progres in sarcina,si duce la schimbarea comportamentului.Auto-judecata compara obiectivele cursantului la performanta lui sau a celor prezenti,fiind determinat de afinitate sau de negativitate n funcie de un criteriu adaptat si pe baza hotararii, scopul de caracter, si semnificatia realizarii unui scop. In ziua de azi indivizii pot fi descrii ca persoane auto-reglatoare in masura in care ei sunt participani activi, motivaionali i comportamentali in propriul proces de invare. Conceptul de (Self-regulatory), semnifica autoregalare propriilor resurse adaptative, controlul asupra propriului comportament, implicarea individului in pasii de baza a unui program de modificare a comportamentului, fiind promovat de altfel, de una dintre cele mai recente aplicatii ale perspectivei bahavioriste asupra invatarii i anume modificarea cognitiv comportamental. Studiile cu privire la autoreglare au identificat mai multe faze : - fixarea scopurilor activitatii, - observarea propriei activitati, - inregistrarea rezultatelor activitatii,

- evaluarea rezultatelor, - intarirea, fixarea, utilizarea rezultatelor dac sunt apreciate ca reuite O trasatura a auto-reglarii este feed-backul continuu de auto-orientare de-a lungul invatarii. Acest circuit se refera la un proces ciclic in care individul monitorizeaza eficacitatea metodelor de invatare i strategiilor iar raspunsul lui poate lua mai multe forme, isi inlocuieste strategiile de invatare cu altele in cazul in care feedback-ul este unul negativ. Bandura a facut ipoteza ca expectatiile urmarite determina motivatia fiecaruia. El afirma ca oamenii sunt motivati de consecintele pe care se asteapta sa le primeasca, pentru comportamentul lor mai degraba decat de recompensele insasi. In 1977 Bandura a postulat existena unui al doilea construct motivaional pe care l-a denumit randamentul propriu definit ca o abilitate de pricepere de a implementa aciuni necesare pentru atingerea anumitor nivele de performanta. Bandura a identificat trei subprocese in autoreglare observarea de sine,judecata proprie i autoreactia. Acestea nu se exclud reciproc ci mai degraba interacioneaza. Observare sinelui il ajut pe cel ce invata sa se auto-evalueze si aceste judecati cognitive in schimb conduc la o varietate de autoreactii personale si comportamentale. Auto-judecata se refera la compararea nivelelor de performanta existente, ca observatiile proprii cu obiective de invatare proprii. Kuhl considera ca motivatia oamenilor pentru auto-reglare este determinata de valoarea lor si expectantele in atingerea unor obiective particulare. In aceasta interpretare aceste procese motivationale sunt diferite de procesele volitionale. In actul invatarii elevul/studentul este responsabil,el implicandu-se responsabil si decizional.Profesorul are rolul de a organiza cadrul de instruire pentru ca aceasta responsabilitate a elevului sa fie dezvoltata si incurajata.

In invatarea auto-reglata profesorul se axeaza pe cel care invata,pe interesele lui si in special pe nevoile si posibilitatile lui de invatare,instruirea devine mai mult spijin si asistenta pentru cursant pentru ca acesta sa isi insuseasca cunostiintele necesare.